Sunteți pe pagina 1din 43

Test nr.1 Subiectul 1 : Noiunea i caracterizarea general a dreptului comerului internaional. 1.1.

Definii noiunea de drept al comerului internaional ca ramur de drept. In doctrina juridical conceptual de drept al CI a primit mai multe definitii. Intro prima conceptie DCI este constituit din ansamblu normelor care reglementeaza raporturi patrimoniale cu character de comercialitate si internationalitate incheiate intre pers f si j care intrunesc calitatea de subiect de drept pentru operatiunea de export-import inclusive intre asemenea personae si stat si raporturi in care persoanele se afla pe pozitie de egalitate juridica. Altii autoru definesc DCI ca fiind un ansamblu de norme conflictuale norme de drept civil de drept commercial si norme de drept material uniform iar in anumite limite si norme de drept international public prin care se reglementeaya raporturi de comenrt international si de cooperare economica. 1.2. Formulai i caracterizai criteriile de definire a caracterului internaional al raporturilor juridice ce constituie obiectul dreptului comerului internaional . Din definitie DCI= ca acesta are ca obiect comertul international in sens larg adica raporturile de comert int-l si de cooperare economica si tehnico stiintifica internationala.!oate raporturile juridice patrimoniale care se formeaza in sfera relatiilor comerciale internationale sunt obiect al dreptului comertului intern"dar numai acelea"care se caracterizeaza prin # atribute coexistente si anume$comercialitatea si internationalitatea.Calificativul international al raporturilor juridice este de mntionat faptul ca acesta fiind prezent intr-un raport juridic intern"ii atribuie celui din urma caracter international"transformindul intrun raport cu element de extranietate.Deci caracterul international al raporturilor de DCI este determinat de prezenta in cadrul acestor raporturi a unuia sau ale mai multor elemente de extranietate. 1.3. Argumentai conceptul privind caracterul pluridisciplinar al dreptului comerului internaional. Reieind din considerentul c dreptul comerului internaional este o materie pluridisciplinar foarte complex, este de menionat faptul c in estigaiile tiinifice !n ceea ce pri ete determinarea obiectului acestuia se confrunt p!n !n prezent cu un ir de probleme. "ceast stare de lucruri, de fapt, este ce a firesc, fiindc ne aflm !n prezena unui proces de dez oltare i di ersificare continu a relaiilor de colaborare i cooperare economic i te#nico$tiinific internaional, fapt ce condiioneaz apariia unor categorii de relai i noi, necunoscute p!n !n prezent, care necesit o apreciere %uridic %ust. %ste necesar de men&ionat c' na(terea" derularea" modificarea )I stingerea raporturilor juridice cornerciale interna&ionale se *nf'ptuie(te cu ajutorul unui complex de instrumente juridice" care la fel se g'sesc *ntr-un proces continuu de dezvoltare" diversificare (i perfec&ionare. Chiar (i elementele extracontractuale" cum ar fi$ *mbog'&irea f'r' just temei" plata nedatorat'" r'spunderea extracontractual' (.a." *n prezent" dac' sunt tangente unor fapte de comer& interna&ional" completeaz' obiectul dreptului comer&ului interna&ional. +ubiectul II$ Contractul comercial de v,nzare - cump'rare interna&ional'. 2.1. Definiti bursa de mrfuri .i evidentiati caracteristicile esentiale ale acesteia . -ursele de marfuri-reprezinta forma organizatorico-juridica acarora de cele mai multe ori este +ocietatea pe actiuni"fara scop de profit unde de asemenea cu ajutorul intermediarilor se negociaza in cadrul sesiunilor anumite bunuri.bursele de marfuri .specializate pe marfuri individuale pe grupe de marfuri din aceeasi categorie economica sau pe marfuri generale. -ursa de m'rfuri" numit' uneori burs de comer, este o pia&' organizat' (i specializat'" la care se negociaz' (i se *ncheie tranzac&ii de m'rfuri fungibile" standardizate. (i depozitabile. -ursa de m'rfuri *(i desf'(oar' activitatea *n cl'di/l special amenajate" sub supravegherea (i controlul guvernamental. Caracteristicile esen&iale ale bursei de m'rfuri sunt urm'toarele$ a0 marfa care se negociaz' la burs' trebuie s' fie fungibil' si standardizat'1 b0 bursa de m'rfuri este o pia&' caracteristic' la care se formeaz. pre&urile interne (i interna&ionale de referin&'. Acestea influen&eazi formarea pre&urilor tuturor m'rfurilor similare1

c0 *nscrisul contractual este un document tipizat" u(or c23/ completat de personalul opera&ional al bursei1 d0 comer&ul la bursele de m'rfuri se caracterizeaz' printr-o bun. informare a oamenilor de afaceri (i prin repartizarea echilibrat' a riscurilor1 e0 la bursele de m'rfuri v,nz'torul prezint' numai documentele care atest' dreptul de proprietate asupra m'rfurilor oferite spre v,nzare. 4u este necesar ca marfa s' fie v'zut' de cump'r'tor" deoarece aceasta este standardizat'1 f0 unitatea de m'sur' la burs' este lotul sau contractul de bursl2 a c'rui m'rime este *n func&ie de natura m'rfii (i este fixat' 5u regulamentul de func&ionare (i de statut. De exemplu" un contract poate fi egal cu 67 tone de cafea" 87 tone de cacao" 277 tone gr,u" 67.777 livre bumbac etc. g) unele burse dispun de depozite proprii de m'rfuri1 h) realizarea contractelor se face prin Casa de Compensa&ie (Clearing House) sau prin b'nci comerciale. &.&. 'aracterizai .(N')T*R+S &,,,. +enionai expres raporturile reglementate de (N')T*R+S &,,,. Contr comerc de vinzare international trebuie sa cuprinda intro formulare cit mai precisa si clara dr si oblig partilor. Aceasta se poate realiza fie prin negicierea directa de catre parti a tuturor clauzelor contr .operatie complicate" fie prin indicarea in cuprinsul contract printro clauza expresa a unor uzante uniforme si codificate sub denumirea de I4C9!%:;+. Avind la baza princ autonomieie de vointa regulile I4C9!%:;+ se prezinta sub forma unui catalog in care sunt mentionate pentru fiecare tip de vinzare mai intii oblig vinzatorului apoi a cumparatorului. Deasemenea partile pot sa aduca modificari sau completari cuntinutului terminului pe care lau indicat. I4C9!%:;+ #777 reglementeaza doar raporturile intre vinz sic ump astfel acestea privesc in principal aspectele legate de livrarea marfurilor" transferul risculor de la vinz la cump" repartizarea cheltuielilor intre partenerii conctractului" indeplinirea formalitatilor pentru export-import. &.-. "nalizai pte eclerile 'on eniei de la .iena asupra contractelor de /nzare internaional de mrfuri din 11 aprilie 101, i 'odului ci il al Republicii +oldo a referitoare la obligaiile prilor contractante. "RT(')232 -4 Daca vanzatorul este tinut sa remita documentele care se refera la marfuri" el trebuie sa execute aceasta obligatie la momentul" in locul si in forma prevazute de contract. In caz de remitere anticipata" vanzatorul pastreaza" pana la momentul prevazut pentru remitere" dreptul de a remedia orice defect de conformitate a documentelor" cu conditia ca exercitiul acestui drept sa nu cauzeze cumparatorului nici inconveniente" nici cheltuieli nerezonabile. !otusi" cumparatorul pastreaza dreptul de a cere daune-interese in conformitate cu prezenta conventie."RT(')232 -1Daca vanzatorul nu este tinut sa predea marfurile intrun loc special" obligatia sa de predare consta$ a0 cand contractul de vanzare implica transportul marfurilor<in remi-terea marfurilor primului transportator pentru a le transmite cumparatorului1 b0cand" in cazurile nevizate de precedentul alineat" contractul se refera la un bun individual determinat sau la un bun determinat prin caractere generice care trebuie prelevat dintr-o masa determinata sau care trebuie fabricat ori produs si cand" in momentul incheierii contractului" partile stiau ca marfurile se gaseau sau trebuiau fabricate ori produse intr-un loc special < in punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului in acel loc1 c0 in celelalte cazuri<in punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului in locul in care vanzatorul avea sediul sau la momentul incheierii contrac-tului. "RT(')232 -& 2. Daca in conformitate cu contractul sau prezenta conventie" vanzatorul remite marfurile unui transportator =i daca marfurile nu sunt clar identificate potrivit contractului" prin aplicarea unui semn distinctiv pe marfuri" prin documentele de transport sau prin orice alte mijloace" vanzatorul trebuie sa trimita cumparatorului un aviz de expeditie care specifica marfurile. 2. Daca vanzatorul este tinut sa ia masuri pentru transportul marfurilor" el trebuie sa incheie contractele necesare pentru ca transportul sa fie efectuat pana la locul prevazut" cu mijloacele de transport adecvate imprejurarilor si in conditiile obisnuite pentru un astfel de transport. 3. Daci vanzatorul nu este tinut sa subscrie el insusi o asigurare pe timpul transportului" el trebuie sa efectuieze cumparatorului" la cererea acestuia" toate informatiile de care dispune >i care-i sunt necesare incheierii acestei asigurari."RT(')232 -- ?anzatorul trebuie sa predea marfurile$ a) daca o data este fixata prin contract sau determinabila prin referire la contract" la aceasta data1 b) daca o perioada de timp este fixata prin contract sau determinabila prin referire la contract" in orice moment in cursul acestei perioade" in afara de cazul in care din imprejurari nu rezulta ca alegerea datei revine cumparatorului" sau c) in toate celelalte cazuri" intr-un termen rezonabil calculat de la incheierea contractului.

"RT(')232 -, ?anzatorul se obliga" in conditiile prevazute de contract >i de prezente conventie" sa predea marfurile" sa transfere proprietatea acestora si" daca este cazul" sa remita documentele referitoare la marfa. "RT(')232 5- 'umparatorul se obliga" in conditiile prevazute de contract >i de prezenta conventie" sa plateasca pretul si sa preia marfurile predate. A:!IC9@A@ 6B 9bligatia cumparatorului de a plati pretul o cuprinde pe aceea de a lua masurile si de a indeplini formalitatile destinate si permita plata pretului" care sunt prevazute de contract sau de legi si reglamentari. A:!IC9@A@ 66 Daca vanzarea este valabil incheiata fara ca pretul marfurilor vandute sa fi fost determinat in contract" in mod expres sau implicit" sau printr-o dispozitie care permite sa fie determinat" partile sunt reputate" in lipsa unor indicatii contrare" ca s-au referit in mod tacit la pretul practicat in mod obisnuit in momentul incheierii contractului" in ramura comerciala respec-tiva" pentru aceleasi marfuri vandute in imprejurari comparabile. A:!IC9@A@ 6C Daca pretul este stabilit in raport de greutatea marfurilor" greutatea net1 este cea care" in caz de indoiala" determina acest pretA:!IC9@A@ 6D 2. In cazul in care cumparatorul nu este tinut sa plateasca pretul intr-ur alt loc deosebit" el trebuie platit vanzatorului$ a) Ia sediul acestuia" sau b) dac+ plata trebuie facuta contra remiterii marfurilor sau documentelor" la locul acestei remiteri. #. vanzatorul trebuie sa suporte orice sporire a cheltuielilor accesorii platii care rezulta din schimbarea domiciliului s8u dupa incheierea contrac-tului. A:!IC9@A@ 6E 2. in cazul in care cumparatorul nu este tinut s+ plateasca pretul intr-un alt moment determinat" trebuie sa-l plateasca in momentul in care" in conformitate cu contractul si prezenta conventie" vanzatorul pune la dispozitia sa" fie marfurile" fie documentele reprezentative ale marfurilor" vanzatorul poate face din plata o conditie a remiterii marfurilor sau a documentelor. 2. fn cazul in care contractul implica transportul marfurilor" vanzatorul poate face expedierea sub conditia ca acestea sau documentele lor reprezen-tative sa nu fie remise cumparatorului decat contra platii pretului. 3. Cumparatorul nu este tinut de plata pretului inainte de a fi avut posibilitatea s& examineze marfurile" in afara de cazul in care modalitatile de predare sau de plata pe care le-au convenit partile nu-i lasa aceasta posibilitate. A:!IC9@A@ 6F Cumparatorul trebuie sa plateasca pretul la data stabilita prin contract sau care rezulta din contract si din prezenta conventie" fara a fi necesara nici o cerere sau alta formalitate din partea vanzatorului. Subiectul (((:'ontractul (nternational de engineering -.1. 6efinii contractul internaional de engineering . Grin engineering se *n&elege contractul *n baza c'ruia un furnizor se oblig' s' v*nd' servicii privind conducerea lucr'rilor de construc&ii - montaj a instala&iilor industriale sau a altor lucr'ri de investi&ii" precum (i acordarea de consulta&ii inginere(ti" elaborarea proiectelor" efectuarea studiilor necesare" acordarea de asisten&' tehnic'" prestarea serviciilor de ordin intelectual transmiterea de idei unei alte p'r&i" beneficiar" contra unui pre&. 3.2. lasificai i caracterizai operaiunile de engineering . +erviciile care pot constitui obiect al contractului de engineering sunt foarte vaste (i complexe. :ealizarea *ntregii opera&iuni de engineering poate *mbrac' diferite forme juridice, pot fi prev'zute *n mai multe documente" unele din care ar putea chiar s' nu con&in' denumirea de engineering. Aceast' opera&iune se realizeaz' prin urm'toarele$ a) contract unic1 b) contracte separate1 c) contracte combinate. 5n cazul unui contract unic" furnizorul va acorda *ntreaga gam' de servicii at*t cele de consultan&' c*t de numeroase n-ar fi" c*t (i cele de efectuare a lucr'rilor *n baza unui singur contract. Aceast' metod' este favorabil' pentru beneficiar deoarece" *(i poate asigura riscurile sale prin indicarea 5n contract a caracteristici lor care trebuie s' corespund' rezultatului final al lucr'rilor. 5n acest caz beneficiarul nu investe(te nimic *ntru ob&inerea rezultatului final" dac' contractul nu prevede altceva" av*nd obliga&ia de a primi rezultatul lucr'rilor" a verifica corespunderea calitativ' (i a achita pre&ul. 5n cazul contractelor separate" furnizorul (i beneficiarul *(i stabilesc drepturile (i obliga&iile sale privind un serviciu individualizat *n contracte separate. Aceasta poate presupune (i faptul c' beneficiarul contracteaz' mai mul&i furnizori" fiecare fiind responsabil de prestarea serviciilor sale. Aceasta devine necesar *n cazurile unor instala&ii complexe pentru punerea

*n func&iune a c'rora sunt necesare cuno(tin&e *n multe domenii (i deci" aportul *ntreprinderilor inginere(ti din mai multe ramuri. Dar asemenea metod' poate fi folosit' de beneficiar (i *n scopul mic(or'rii cheltuielilor sale. 9ricum" aceast' metod' supune beneficiarul la riscuri suplimentare" mai ales *n cazul" c*nd fiecare din serviciile prestate sunt dependente de calitate serviciilor precedente. Contractele combinate presupun *ncheierea mai multor contracte *ntre acelea(i *ntreprinderii" fiecare din care va avea ca obiect prestarea unui serviciu separat. %ngineering-ul" indiferent de num'rul de contracte prin care se realizeaz'" poate con&ine elementele a mai multor contracte comerciale cum ar fi v*nzarea-cump'rarea" executarea lucr'rilor" prestarea serviciilor" acordarea licen&elor. ?*nzarea-cump'rarea se manifest' prin obliga&ia furnizorului de a pune la dispozi&ia beneficiarului instala&ii de diferit' complexitate" instala&ii de care beneficiarul nu dispunea la momentul *ncheierii contractului. %xecutarea lucr'rilor apare *n cazul c*nd furnizorul este obligat s' efectueze cu for&ele proprii anumite lucr'ri *n scopul punerii *n func&iune a instala&iei 3de exemplu instalarea utilaj ului" efectuarea lucr'rilor de construc&ie etc.0. Grestarea serviciilor" practic" exist' *n fiecare tranzac&ie de engineering" deoarece prevede acordarea de consulta&ii" elaborarea de documenta&ie tehnic' (i de alt' natur' etc. Acordarea licen&elor sau franchising" se manifest' *n cazurile c*nd furnizorul este posesorul unei licen&e *n domeniul produc&iei" comer&ului sau prest'rii serviciilor (i odat' cu instala&ia" va acorda beneficiarului (i dreptul de a exploata instala&ia conform licen&ei. 3.3. !ropunei clauzele care trebuie inserate "n contractul internaional de engineering. !est nr. # +ubiectul 2$ Subiecii dreptului comerului internaional. 2.2. %xpuneHi notiunea de subiecHi ai dreptului comerHului internaHional. 7articipantii la raporturile de comert exterior88888888888888888888888888888 2.#. ClasificaHi subiecHii dreptului comerHului internaHional. 3nul din criteriile de baz9, folosit la clasificarea subiectelor dreptului comer:ului interna:ional ar fi ordinea %uridic9 de apartenen:9 a lor. ;n func:ie de acest criteriu, participan:ii la raporturile de drept al comer:ului interna:ional se <mpart <n: $ subiecte de drept ce apar:in ordinii %uridice na:ionale= $ subiecte de drept ce apar:in ordinii %uridice interna:ionale= $ societ9:i transna:ionale. 3n alt criteriu de clasificare al subiectelor dreptului comer:ului interna:ional ar fi cel al acti it9:ii. 7rin prisma acestui criteriu deosebim: $ subiecte specializa:i <n producerea de m9rfuri= $ subiecte specializa:i <n prestarea ser iciilor= $ subiecte ce <nf9ptuiesc o acti itate mixt9. ;n func:ie de <ntinderea r9spunderii pentru obliga:iile <ntreprinderii sale sau conform criteriului formei organizatorico$%uridice, distingem: $ comercian:i $ persoane fizice= $ societ9:i comerciale. 2.8. +unt oare societIHile transnaHionale subiecHi ai ordinii juridice naHionale sau ai

ordinii juridice internaHionaleJ ArgumentaHi rIspunsul. ;n doctrina %uridic9 societ9:ile transna:ionale sau multina:ionale au fost definite ca societ9:i comerciale, care c#iar de la constituirea lor se fundeaz9 pe elemente f9r9 caracter na:ional, cum sunt: capitalul ce pro ine de la asocia:i din diferite :9ri, stabilirea uneori a mai multor sedii principale <n :9ri diferite etc. >i care sunt lipsite de o leg9tur9 %uridic9 cu un anumit stat, astfel c9 <n pri in:a lor nu prime>te oca:ie nici una din legile na:ionale, iar litigiile iz or?te din interpretarea >i aplicarea actelor lor constituti e sunt scoase @total sau par:ialA din competen:a instan:elor na:ionale, pentru a fi date spre solu:ionare unor instan:e speciale. +ubiectul II$ Contractul comercial de vn are - cump!rare internaional!. #.2. %xpuneHi noHiunea Ki caracterele juridice ale contractului de vLnzare - cumpIrare internaHionalI. ontractul comercial de v#nzare$cump%rare interna&ional% este un contract <n baza c9ruia ?nz9torul se oblig9 s9 predea m9rfurile, s9 transfere proprietatea acestora >i, dac9 este cazul, s9 remit9 documentele referitoare la marf9 cump9r9torului, iar acesta din urm9 se oblig9 s9 pl9teasc9 pre:ul >i s9 preia m9rfurile predate. 79r:ile contractante trebuie s9 aib9 sediul <n state diferite. 'ontractului de ?nzare interna:ional9 <i sunt specifice caracterul comercial >i caracterul interna&ional.'ontractul de ?nzare$cump9rare interna:ional9 are urm9toarele caractere %uridice: $ esteBun contract sinalagmatic, deoarece d9 na>tere la obliga:ii at?t pentru ?nz9tor, c?t >i pentru cump9r9tor, reprezentarea intelectual9 a uneia din p9r:i constituind cauza obliga:iilor celeilalte p9r:i= $ este un contract cu titlu oneros, fiecare din p9r:i urm9rind la <nc#eierea lui un a anta% patrimonial: ?nz9torul $ ob:inerea pre:3lui, iar cump9r9torul $ transmiterea propriet9:ii >i li rarea m9rfii= $ este un contract consensual, deoarece poate fi <nc#eiat prin simplul acord de oin:9 al p9r:ilor= $ este un contract comutati , deoarece existen:a >i <ntinderea obliga:iilor reciproce sunt cunoscute c#iar din momentul <nc#eierii contractului= $ este un contract translati de proprietate, ?nz9torul fiind obligat s9 transmit9 cump9r9torului dreptul de proprietate. #.#. CaracterizaHi modalitIHile de stabilire a daunelor - interese Mn cazul rezoluHiunii contractului de vLnzare - cumpIrare internaHionalI. 'on entia de la .ienastabileste mi%loacele de care dispune fiecare din parti in cazul incalcarii obligatiunilor sale de catre cealalta perte.'umparatorul dispune de mi%loace di erse printre care si acea sa ceara ac#itarea de catre inzator a daunelor$ interese pentru intirzierea executarii @C*x cu marfa corabia tirA=.inzatorul dispune de de mi%loace sa$i acorde un termen suplimentar cumparatorului pt indeplinirea obligatiunilor salle.(n acest caz inzatorul isi pastreaza dreptul de a cere daune$ interese. #.8. AnalizaHi prevederile ConvenHiei de la ?iena asupra contractelor de vLnzare internaHionaiI ele mIrfuri din Il aprilie 2FE7 Ki Codului civil al :epublicii ;oldova referitoare la obligaHiile vLnzItorului. Testu nr 1 intDreb -888888888888888888888888888 +ubiectul III $ "rbitrojul comercial internaional. 8.2. DefiniHi noHiunea convenHiei de arbitraj. 'on entia de arbitra% este un acord intre partile contractului de comert international de a supune litigiile aparute intre ele in legatura cu executarea contractului spre solutionarea unui tribunal arbitral. 'on en:ia de arbitra% exprim9 oin:a p9r:ilor de a se adresa arbitra%ului pentru solu:ionarea litigiului lor. 8.#. CaracterizaHi particularitIHile condiHiilor de validitate a convenHiei de arbitraj.

6esf9>urarea arbitra%ului a a ea loc, dup9 caz, ;n conformitate cu rt=gulile legii procedurale aplicabile, dispozi:iile regulamentului de arbitra% S,l3 pre ederile con en:iei de arbitra%. "cestor reguli pot s9 se adauge uE.an:ele comerciale interna:ionale, 7rocedura arbitral9 se declan>eaz9 prin introducerea unei cereri de orbitrare. "ceast9 cerere trebuie f9cut9 ;n scris >i a cuprinde urm9toarele 2Flemente: $ denumirea >i sediul p9r:ilor, precum >i a persoanelor ce se anga%eaz9 s9 rt=prezinte p9r:ile ;n litigiu, anex<ndu$se do ada calit9:ii acestora= $ obiectul >i aloarea cererii= $ indicarea temeiului %uridic al competen:ei instan:ei de arbitra% @de ex.: t=opia con en:iei de arbitra%A= $ moti ele de fapt >i de drept, precum >i probele pe care se ;ntemeiaz9 cererea= $ numele arbitrilar @arbitrului unicA= $ semn9tura reclamantului. 8.8. NormulaHi o clauzI compromisorie privind soluHionarea litigiilor prin arbitraj ad#$oc. 'lauza compromisorie. lauza compromisorie este acordul p9r:ilor unui contract de a supune litigiile lor arbitra%ului. Se nume>te clauz% compromisorie sau clauz% de arbitraj' deoarece ea se exprim9 sub forma unei stipula:ii sau clauze care este ins erat9 ;ntr$un contract principal >i se refer9 la litigiile ce or ap9rea cu pri ire la acel contract. 6ar aceast9 clauz9 poate fi exprimat9 >i printr$un <nscris separat de contract pri ind, <ns9, tot e entualele litigii dintre p9r:i. 'lauza compromisorie este un acord anterior oric9rui litigiu dintre p9r:i, spre deosebire de compromis, care este tot o con en:ie de arbitra%, dar referitoare la litigii de%a existente <ntre p9r:i. 'lauza compromisorie <ndepline>te urm9toarele func:ii: aA 7roduce efecte obligatorii pentru p9r:i <n sensul c9 din momentul semn9rii contractului care con:ine o asemenea clauz9, ele sunt obligate s9 respecte sentin:a ce a fi emis9 de c9tre organul de %urisdic:ie desemnat. bA ;nl9tur9 competen:a instan:elor %udec9tore>ti ordinare <n problema solu:ion9rii litigiului cel p3:in p?n9 la pronun:area sentin:ei arbitrale. cA 'onfer9 arbitrilor puteri cu pri ire la solu:ionarea litigiului dintre p9r:ile contractante. dA 7ermite organizarea unei proceduri care s9 conduc9, <n condi:ii de eficien:9 optim9, la pronun:area unei sentin:e susceptibile de executare for:at9. 6e regul9, clauza compromisorie are caracter de act preparatoriu, dar nimic nu se opune ca p9r:ile s9 precizeze <n cuprinsul s9u >i numele arbitrilor.

Test nr. Subiectul 1: Subiectele ce apartin ordinii %uridice interna:ionale $ participante la raporturile de comer: interna:ional. 1.1. *xpune:i no:iunea de subiecte ce apar:in ordinii %uridice interna:ionale. 1.&. Numi:i >i caracteriza:i subiectele de drept interna:ional, participante la raporturile %uridice de comer: interna:ional. +ubiecHii raporturilor juridice de comerH internaHional pot fi clasificaHi Mn funcHie de ordinea juridicI de apartenenHI Mn douI grupe distincte" Ki anume$ - subiecHi de drept ce

aparHin ordinii juridice naHionale a diverselor state Ki - subiecHi de drept ce aparHin ordinii juridice internaHionale. Din prima grupI fac parte agenHi economici Ki uniunile economice internaHionale fIrI caracter guvernamental. Cei care alcItuiesc a doua grupI sunt statele Ki organizaHiile internaHionale. 9 a treia categorie de subiecHi de drept" care prin statutul lor juridic ocupI un loc aparte Mntre participanHii la raporturile de comerH internaHional" sunt societIHile transnaHionale sau multinaHionale.+ubiecHii de drept internaHional. +ubiecHii de drept internaHional pot fi clasificaHi Mn douI subgrupe" Ki anume$ +tatele Ki 9rganizaHiile internaHionale de stat cu caracter interguvernamental. Aneori statul participI la raporturile de cooperare economicI Ki tehnico-KtiinHificI internaHionalI. On cadrul acestor raporturi statul apare Mn dubla sa calitate de titular de suveranitate Ki de subiect de drept civil. +tatul nu are calitatea de comerciant Ki nici nu-Ki revendicI o atare calitate" deoarece avLnd capacitate juridicI" el poate sI se implice Mn orice operaHiuni economice cu strIinItatea. +tatul este o persoanI juridicI. :aporturile de comerH internaHional sunt compatibile cu participarea statului ca titular de drepturi Ki obligaHii. Cu toate acestea :epublica ;oldova participI numai rareori Mn nume propriu la raporturile juridice internaHionale. Atunci cLnd o face acHioneazI prin intermediul ;inisterului NinanHelor. Gersonalitatea juridicI a statului nu este supusI regulilor privind dobLndirea sau pierderea ei" stabilite de dreptul comun cu referire Ia celelalte persoane juridice. Deoarece personalitatea juridicI a statului are caracter complex" raporturile juridice internaHionale Mn care se implicI statul +Ant diferite ca naturI$ atunci cLnd statul stabileKte asemenea raporturi Mn calitate de titular de suveranitate" acestea sunt de drept internaHional public. :aporturile la care statul participI Mn calitate de titular al propriului patrimoniu Ki Mn exercitarea gestiunii acestui patrimoniu" sunt de drept al comerHului internaHional. 9rganizaHiile interguvernamentale. 9rganizaHiile interguvernamentale sunt create prin acordul de voinHI al statelor interesate. 9rganizaHiile interguvernamentale sunt subiecHi de drept derivaHi ai ordinii juridice internaHionale. Chiar de la constituire ele au un statut juridic propriu" care le stabileKte competenHa Ki genurile de activitate ce urmeazI sI le desfIKoare pentru atingerea scopurilor propuse de cItre statele fondatoare ale acestora. 9rganizaHiile interguvernamentale sunt entitIHi internaHionale lipsite de suveranitate" de teritoriu propriu Ki de o populaHie asupra cIreia sI se exercite atribuHii de putere. 1.-. Stabili:i deosebirile <ntre statutul %uridic al subiectelor ce apar:in ordinii %uridice interna:ionale si statutul subiectelor ce apar:in ordinii %uridice na:ionale. Gunctul #P GarticipanHii cel mai des MntLlniHi la raporturile juridice de comerH internaHional sunt subiecHi de drept naHional - persoane fizice Ki persoane juridice. DupI cum s-a remarcat Mn doctrinI"B2 Qsubiecte ale raporturilor juridice nu pot fi decLt oamenii" fie individual" fie grupaHi Mn forme organizateQ.Gentru desemnarea calitIHii de comerciant legislaHia :epublicii ;oldova utilizeazI noHiune a de antreprenor.Conform prevederilor @egii cu privire la antreprenoriat Ki Mntreprinderi" antreprenori pot fi$ cetIHenii :epublicii ;oldova" cetIHenii strIini" apatrizii" fie individual" fie Mn comun" orice persoanI juridicI" iar +tatul Ki autoritIHile administraHiei publice locale sunt consideraHi antreprenori speciali. On concepHia legislatorului forma organizatorico-juridicI a activitIHii ele antreprenoriat este QMntreprindereaQ. B8 Atilizarea acestei noHiuni Mn contextul menHionat a fost criticatI Mn literatura de specialitate.On :epublica ;oldova activitatea de antreprenor poate fi practicatI sub una din urmItoarele forme juridice -Mntreprindere individualI1-societate Mn nume colectiv1-societate Mn comanditI1-societate pe acHiuni1-societate cu rIspundere limitatI1cooperativa de producHie1-Mntreprindere de arendI1- Mntreprindere de stat Ki Mntreprindere municipalI.9ricare ar fi statutul juridic al comercianHilor Mn diferite sisteme de drept existI" totuKi" trIsIturi comune ce caracterizeazI profesia de comerciant Ki anume$2. %xercitI acte de comerH obiective prin natura lor sau prin forma lor.#. %xecutI acte de comerH Mn mod sistematic" permanent" cu titlu de profesiune obiKnuitI. 8. AcHioneazI Mn numele Ki pe contul sIu" ceea ce MnseamnI o independenHI corespunzItoare Ki asumarea unui risc. Subiectul ((: 'ontractul comercial interna:ional. &.1. *xpune:i no:iunea >i caracterele %uridice ale contractelor comerciale interna:ionale.

Contractul comercial international este acordul de vointa realizat intre # sau mai multi subiecti ai dr comertului international din state diferite in scopul de a crea"modifica sau stinge raporturile juridice de comert international. contractele comerciale internaHionale$ a0 +unt contracte cu titlu oneros. !oate contractele comerciale internaHionale urmIresc ca finalitate obHinerea unui profit. GIrHile la Mncheierea unui contract comercial internaHional urmIresc scopul obHinerii unui profit.+unt contracte sinalagmatice perfecte. Contractul sinalagmatic" sau bilateral" creazI obligaHii reciproce" fiecare parte avLnd Ki drepturi Ki obligaHii. +unt contracte comutative" MntrucLt existenHa Ki Mntinderea prestaHiilor asumate de pIrHi sunt certe Ki determinate 3sau determinabile0 din chiar momentul Mncheierii contractului. &.&. 'lasifica:i contractele comerciale interna:ionale dup9 criteriile specifice comerciale interna:ionale. ClasificIri mult mai importante ale contractelor comerciale internaHionale sunt date de criteriile specifice acestui domeniu. a0 On raport cu" subiecHii de drept care participI la Mncheierea contractului" se disting$ - contracte perfectate Mntre subiecHii de drept aparHinLnd ordinii juridice naHionale din state diferite. +pecific acestor contracte este faptul" cI partenerii contractuali au calitIHi Ki naturI juridicI similarI" precum comercianHipersoane juridice Ki comercianHi-persoane fizice.- contracte perfectate Mntre subiecHi de drept aparHinLnd ordinii juridice internaHionale Ki subiecHi aparHinLnd ordiniijuridice naHionale din diferite state. Aceste contracte sunt numite Q+tate ContractsQ" la care una din pIrHi este un stat" ce acHioneazI de jure gestionis" iar cealaltI parte este o persoanI fizicI sau juridicI ce aparHine ordinii . juridice interne a unui alt stat. On doctrinajuridicI aceste contracte au fost numite semiinternaHionale sau mixte.b0 On funcHie de obiect" contractele comerciale internaHionale au fost clasificate Mn doctrina juridicI Mn cinci grupe Ki anume$ Contracte translative de drepturi. Contracte pentru prestIri de servicii1 Contracte de executare de lucrIri1 Contracte de cooperare economicI internaHionalI1 Contracte de apott valutar1c0 In funcHie de complexitatea contractelor1 distingem$ Contracte unitare1 Contracte complexe1d0 Ge baza dRatei pentru care se Mncheie" contractele comerciale internaHionale se clasificI Mn Contracte de scurtI duratI-executarea imediata sau nu depaseste 2an1Contracte de durata medie perioada pina la 6ani1contracte de lunga duratade la 6ani-#6 &.-. * iden:ia:i particularit9:ile pri ind condi:iile de aliditate ale contractelor comerciale interna:ionale. Subiectul (((: 'ontractul interna:ional de asigurare . -.1. *xpune:i no:iunea >i caracterele %uridice ale contractului interna:ional de asigurare. Asigurarea este un acord de vointa3contract intre asigurator si asigurat prin care asiguratorul ofera asiguratului protectia pentru riscurile ce si lea asumat obligindu-se sa acopere asiguratului contravaloarea daunelor3suma asigurata0in caz de producere a acestor riscuri"in schimbul platii de catre asigurat a unei sume de bani numita prima de asigurare3premium0 'aracterele:$'aracter consensual$simplu acord de ointa a partilor fara sa fuie ne oie de reoforma speciala de manifestare a ointei lor.=Gcaracterul sinalagmatic$ obligatiile reciproce,asiguratul sa plateasca prima iar asiguratorul sa ruporte riscul despagubind pe asigurat pt pagubele suportate ca urmare a producerii e enimentului asigurat. 'aracterul de unicitate a contractului de asigurare <nseamnii c9 acesta se men:ine unic pentru <ntreaga sa durat9, c#iar >i atunci c?nd ar suferi o <mp9r:ire pe termene periodice @aceast9 di izar intereseaz9 numai modul de plat9 al primeiA. A 'aracterul de executare succesi 9 const9 <n aceea, c9 executarea nu are loc dintr$o dat9, printr$o singur9 presta:ie, ci asiguratu8 este obligat s9 pl9teasc9 primele <n termenele stabilite, iar asigur9toml s9 acorde continuu protec:ie asiguratului prin asigurarea riscului. 'aracterul oneros rezid9 <n aceea c9 fiecare parte urm9re>te un anumit a anta%, o contrapresta:ie <n sc#imbul aceleia pe care o face ori se cilig9 a o face <n fa oarea celeilalte p9r:i. 'aracterul aleatoriu este specific contractului de asigurare deoarece efectele sale

depind de un e eniment incert. (ncertitudinea pri e>te <ns9>i producerea e enimentului izat. 'ontractul de asigurare este un co.ntract de adeziune. 'aracte$ ristica unui asemenea con:ract o constituie faptul= c9 clauzele sunt stabilite numai de una din p9r:i $ asigu=9torul$ cealalt9 parte a ?nd doar facultatea de a le accepta ca atare sau s9 nu contracteze= -.&. *numera:i elementele principale ale contractului interna:ional de asigurare. . *lementele principale ale contractului de asigurare sunt urm9toarele: $ interesul asigur%rii( $ riscul asigur%rii( $ suma asigurat% >i $ prima de asigurare. )nteresul asigur%rii prezint9 particularit9:i <n raport cu formele concrete ale asigur9rii: de bunuri, de persoane >i de r9spundere ci il9. ;n asigurarea de bunuri se apeleaz9 la dou9 principii care domin9 aceste asigur9ri >i anume: aA necesitatea existen:ei unui interes patrimonial cu pri ire la bunul asiguratbA indemnizare, care <mpiedic9 asiguratul de a primi o desp9gubire superioar9 ca nu el pagubei asigurate. *iscul este elementul esen:ial >i caracteristic al contractului de asigurare. Riscul reprezint9 <ns9>i cauza asigur9rii. +uma asigurat% reprezint9 suma p?n9 la concuren:a c9reia asigur9torul r9spunde fa:9 de asigurat, ;n cazul producerii e enimentului acoperit prin asigurare. *a ser e>te ca baz9 >i pentru calcularea primei, <n principiu prin aplicarea unui anumit procent la suma asigurat9. !rima de asigurare constituie obliga:ia asiguratului >i reprezint9 suma pe care o prime>te asigur9torul <n sc#imbul presta:iei promise: desp%gubirea sau suma asigurat%. 7rima este, a>adar, pre:ul pentru ca asigur9torul s9 ia asupra sa riscul. *xist9 o corela:ie necesar9 <ntre risc >i prima de asigurare. "ceasta din urm9 exprim?nd, de fapt, aloarea riscului, care se determin9 pe baz9 de date statistice. -.-. "naliza:i drepturile >i obliga:iile p9r:ilor p?n9 la i irea e enimentului asigurat >i dup9 producerea e enimentului asigurat. Drepturile ,i obliga&iile p%r&ilor p#n% la ivirea e enimentului asigurat. aA -bliga&iile asiguratului. ;n aceast9 perioad9 asiguratul este obligat: G s9 pl9teasc9 primele de asigurare= G s9 <ntre:in9 bunul asigurat <n bune condi:ii=s9 ia m9surile necesare pentru pre enirea pagubelor= s9 comunice asigur9torului <mpre%ur9rile care apar <n cursul execut9rii contractului >i care modific9 a izarea ini:iat9 a riscului de c9tre asigurat. b. Drepturile asiguratului. 7rincipalele drepturi ale asiguratului inter in <n momentul producerii cazului asigurat >i pe parcursul execut9rii contractului. (ntre acestea men:ion9m:dreptul de a modifica contractul, de exemplu posibilitate a de a sc#imba numele beneficiarului asigur9rii sau modul de plat9 pentru prime, c?nd ele se ac#it9 <n rate=G dreptul de a <nc#eia asigur9ri suplimentare= $ dreptul de r9scump9rare= dreptul de a ob:ine <mprumuturi asupra poli:elor de asigurare p?n9 la H5 I din suma de r9scump9rare, calculat9 <n raport de timpul <n care s$au pl9tit primele >i, cel mult p?n9 la data cererii <mprumutului. Drepturile ,i obliga&iile asigur%torului. 7e timpul execut9rii contractului, p?n9 la producerea cazului asigurat, asigur9tonll are <n deosebi drepturi."stfel, fiec9rei obliga:ii a asiguratului <i corespunde un drept al asigur9torului:$ dreptul de a erifica existen:a bunului asigurat >i a modului <n care acesta este <ntre:inut=$ dreptul de a aplica san':iuni legale J?ndFasiguratul a <nc9lcat obliga:iile pri ind <ntre:inerea, folosirea >iF paza bunurilor asigurate.-bliga&iile asigur%torului/$ obliga:ia de a elibera, la cererea asiguratului, certificate de confirmare a asigur9rii, <n cazul asigur9rii de r9spundere a c9r9u>ului fa:9 de pasageri pentru baga%ele >i m9rfurile transporta te, precum >i fa:9 de ter:i, cu indicarea sumelor asigurate=$ obliga:ia de a elibera, la cerere, duplicatul documentului de asigurare, dac9 asiguratull$a pierdut pe cel original. Drepturile ,i obliga&iile p%r&ilor dup% producerea evenimentului asigurat. a. -bliga&iile asiguratului constau 0n/$ combaterea calamit9:ilor pentu limitarea pagubei >i sal area bunurilor asigurate, p9strarea >i paza bunurilor r9mase pentru

pre enirea degrad9rilor ulterioare= $ notificarea asigur9torului <n termenele pre 9zute <n condi:iile de asigurare, cu pri ire la producerea e enimentului asigurat=$ participarea la constatarea cazului asigurat produs >i a pagubei rezultate=$ furnizarea de date >i acte referitoare la e enimentul asigurat. b. -bliga&iile asigur%torului.7rincipala obliga:ie a asigur9torului const9 <n ac#itarea indemni$ za:iei c9tre asigurat. "sigur9torul a proceda Fla. constatarea producerii e enimentului asigurat >i la e aluarea pagubelKr= precum >i la stabilirea >i plata indemniza:iei de asigurare. 7entru onorarea obliga:iilor sale, asigur9torul a stabili cauzele daunelor >i <mpre%ur9rilor <n care acestea s$au produs, pentru determinarea obliga:iei sale de plat9 >i a m9rimii indemniza:iei. 7entru aceasta este necesar s9 se erifice:$ dac9 asigurarea era <n iguare la data producerii riscului=$ dac9 primele de asigurare au fost pl9tite >i perioada de timp pentru care au fost ac#itate=$ dac9 bunurile <n cauz9 sunt cuprinse <n asigurare=$ dac9 e enimentul produc9tor de daune este datorat unui risc <mpotri a c9ruia s$a <nc#eiat asigurarea, adic9 se stabile>te dac9 exist9 un raport de cauzalitate <ntre e enimentul produs >i manifeslarea unui anumit risc. 6e asemenea, se are <n edere >i ac:iune a asiguratului <n pre enirea daunelor sau <n oprirea extinderii acestora. * aluarea daunelor se face <n func:ie de pre:urile de pe pia:9 ale unor bunuri asem9n9toare, :in?ndu$se seama de uzura lor @ ec#ime, grad de utilizare >i starea de <ntre:inereA.6esp9gubirea este limitat9 de suma asigurat9 >i m9rimea pagubei, ;n func:ie de sistemul de acceptare: sistemul acoperirii primului risc, sistemul acoperirii propor:ionale, sistemul acoperirii limitate. +istemul acoperirii primului risc se caracterizeaz9 prin aceea, c9 desp9gubirea se stabile>te <n limita sumei asigurate >i nu poate dep9>i cuantumul pagubei >i nici aloarea bunului din momentul producerii riscului asigurat.+istemul acoperirii propor&ionale se practic9 <n situa:iile <n care suma asigurat9 este mai mic9 dec?t aloarea bunului la data producerii e enimentului asigurat.+istemul acoperirii limitateeste acela, potri it c9ruia desp9gubirea se pl9te>te numai dac9 paguba dep9>e>te o anumit9 limit9, numit9 fran,iz%. Test nr. 4. Subiectul 1 : (z oarele dreptului comerului internaional. 1.1. *numerai categoriile iz oarelor dreptului comerului internaional. )zvoare interne +tudierea izvoarelor interne este importanta prin faptul" ca de cele mai multe ori" dupa ce sa solutionat problema conflictuala >i s-a determinat legea aplicabila %le& causae)" aceasta va fi o lege nationala. 1. 'reptul comun general constituie izvor de drept al comertului international numai in masura in care legea comerciala pe care el o completeza este ea insa=i un asemenea izvor. &. 2egea comerciala nationala. @egile interne constituie un important izvor al dreptului comertului international atata timp cat nu exista inca in aceasta materie undrept uniform care sa excluda conflictele de legi si aplicarea legilor nationale. Iar cu privire la legile nationale este important sa cunoa>tem care dintre ele au un caracter imperativ sj" deci" dispozitiile lor nu pot fi inlaturate de catre partile contractante" si care legi au caracter supletiv" adica se aplica numai in masura in care partile contractante nu au exprimat o vointa contrara. a) izvoare specifice" care contin in marea lor majoritate norme destinate reglementarii raporturilor din comertul international si b) izvoare nespecifice" constituite din actele normative care intereseaza in primul rand alte ramuri de drept" dar care contin si norme de drept ale comertului international. +istemul germano-elvepano-italian are la baza Codul civil german din 2F77" Codul civil elvetian din 2F7D si Codul obligatiilor din 2F22" Codul civil italian din 2FB# si care au influentat substantial codurile unor state" printre care -razilia" Saponia" !urcia" Trecia s.a. 8. Azantele comerciale. Deoarece exista o vadita tendinta a legii scrise de a-si extinde domeniul de aplicare asupra unui numar tot mai mare de relatii comerciale" ponderea uzantelor si a cutumei in acest domeniu se afla intr-un continuu regres. !otusi" doctrina juridica retine printre izvoarele interne si uzurile sau uzantele. Azantele comerciale constituie condensarea si sedimentarea unor clauze convenite candva si acceptate tacit dupa aceea.9 definitie a uzantelor partilor si o precizare a rolului lor juridic sunt facute de Codul Comercial Aniform al +.A.A. in art.l-#763l0" unde se

mentioneaza ca prin Quzanta a partilor 3denumita (course o) dealing() se intelege o serie de activitati intre parti" anterioare unei tranzactii" care pot fi considerate in mod rezonabil ca stabilind intre ele o baza comuna de interpretare a expresiilor si actelor lorQ. 2ocale speciale si generale. *n )unctie de intinderea aplicarii lor in spap.u si dupa s)era lor de cuprindere, uzantele pot fi$ *n )unctie de criteriul ce tine seama de)orma juridica a u antelor, distingem uzante normati e si uzante con entionale. Azantele conventionale nu pot indeplini functia de le& causae 3adica de drept aplicabil contractului0. :olul lor se limiteaza la determinarea" precizarea si completarea continutului contractului ori de cate ori au omis sa faca aseasta chiar ele insele" sau facand-o incomplet" au invocat uzantele pentru a corecta insuficienta" imprecizia sau incertitudinea datorate unei atare imprejurari. iz internationale. 1. 'on entia internationala. Conventia internationala constituie principalul izvor international al dreptului comertului international. Conventia internationala este acordul de vointa intre doua sau mai multe state prin care se reglementeaza o anumita sfera de relatii internationale" creand norme" modificand sau abrogand norme existente. In doctrina juridicaE7 s-a mentionat" ca conventia constituie documentul ce controleaza relatiile intre natiuni. Conventia internationala constituie izvor al dreptului comertului international numai cand stabileste norme ce reglementeaza relatii din domeniul comertului international >i de cooperare economica >i tehnico < stiintifica internationala. A. Conform criteriului ce are in vedere numarul statelor semna-tare" deosebim$ conventii bilaterale conventii multilaterale. -. Gotrivit criteriului ce are in vedere natura normelor instituite prin conventiile internationale" criteriu ce se refera doar la conventiile multilaterale" conventiile se clasifica in$ conventii prin care se )ormulea a norme de drept material uni#)orm(Conventia +,- asupra contractelor de van are internationala Conventia europeana de arbitraj comercial international conventii prin care se instituie norme de drept con)lictual uni#)orm.( Conventia ce reglementea a unele con)licte de legi in materie de cambie si bilet la ordin 3Teneva" D iunie 2F870.Conventia care reglementea a unele con)licte in materie de cec 3Teneva" 2F martie 2F820. &. 3zante comerciale uniforme internationale Doctrina juridicaE# a definit uzantele comerciale uniforme internationale ca fiind reguli prin folosirea repetata a unor clauze contractuale" in armonie cu obiceiurile practicate in diverse centre comerciale si pe care practica comerciala internationala le-a pus in valoare" operand o anumita standardizare >i unificare a lor" realizata prin diverse metode" precum$ adoptarea de conditii uniforme cu caracter general" elaborarea de contracte model cu privire la grupe speciale de marfuri" includerea intr-un anumit contract comercial international a unor conditii generale de livrare. I4C9!%:;+ <*nternational .ules )or t$e *nterpretation o) /rade /erms < :eguli Internationale pentru Interpretarea Azantelor de Comert- Aceste uzante au o larga aplicare in contractele comerciale de vinzare-cumparare in zona europeana. Corespunzator acestor reguli" in +AA >i Canada se aplica uzantele :.A.%!.D. < /$e .evised "merican 0oreig$ /rade 'e)initions < Definitiile :evizuite de Comert %xterior American. 1.&. 'aracterizai particularitile uzanelor comerciale internaionale ca iz or al dreptului comerului internaional. 3zantele comerciale sunt nistepractici reguli utilizate de catre partile contractante.6octrina distinge mai multe categorii de uzane, clasificate !n funcie de mai multe criterii:1. 1n funcie de "ntinderea aplicrii lor "n spaiu i dup sfera lor de cuprindere' uzanele pot fi: $locale $ speciale i $ generale. 2zanele locale sunt determinate dup un criteriu geografic, iar aplicarea lor este limitat la o anumit pia comercial, port, localitate sau regiune. 2zanele specia le cuprind numai o ramur de acti itate comercial @de exemplu, uza#ele statomicite !n comerul cu cafea, cele existente !n comerul cu za#r, cereale, lemnA, contractele al cror obiect !l formeaz o anumit operaiune comercial @uzanele !n domeniul contractelor de /nzare$cumprare comercial, de prestri de ser iciiA, sau o profesiune anume, precum cea a agenilor de burs etc. 2zanele generale se aplic la !ntreg ansamblul de relaii comerciale. "a este, de exemplu, uzana potri it

creia atunci c/nd din contractul comercial lipsete o stipula ie pri ind calitatea mrfii, aceast calitate se determin la p,arametrii, calitii locale i comerciale, !n armonie cu uzanele ce definesc concurena loial.2. 1nfunci.e de criteriul ce ine seama de fora juridic a uzanelor' distingem uzane normati e i uzane con enionale.2zanele normative sunt acelea care, trg/ndu$i fora %uridic 1.-. "rgumentai necesitatea armonizrii legislaiei Republicii +oldo a pri ind comerul internaional cu reglementrile internaionale !n materie. Gosibilitatea ca o lege nationala cu vocatie intrinseca de aplicare raporturilor juridice de comert international sa fie aplicata la un raport stabilit depinde de urmatoarele circumstante$Q// < subiectii raportului juridic respectiv sa nu desemnat ca le& contractus o alta lege nationala sau o norma juridica de drept mate-rial uniform1 < unul din subiectii acelui raport juridic sa fie resortisant al tarii din ordinea juridica nationala a careia face parte integranta legea respectiva" deoarece orice lege nationala cu vocatie intrinseca de aplicare la raporturile de comert international este predestinatU sa se aplice prioritar 3sau chiar prin excelente0 la raporturile juridice in care sunt implicati subiecti de drept resortisanti in tara respectiva sj aplicarea legii nationale vizate sa fie acceptata de ambii subiecti ai raportului juridic de comert international. Conform unor opinii ponderea cea mai mare o are cerinta ca ambii subiecti ai raportului juridic de comert international sa consimta ca o anumita lege nationala cu vocatie intrinseca de aplicare in comertul international sa guverneze acel raport juridic Subiect ((: *fectele contractului de comer internaional. &.1. 6efinii principiul forei obligatorii a contractului de comer internaional. Norta obligatorie in raport dintre parti se concretizeaza prin urmatoarele$ partile contractante sunt obligate una fata de cealalta sai execute in tocmai prestatiile asumate1 nuci una din parti nu poate revoca prin vointa sa unilaterala contr incheiat1 executarea obligatilor contr trebuie sa aduca la indeplinirea cu buna credinta1 imposibilitatea modificarii pe cale unilaterala de catre una dintre parti a contr commercial1 restringerea obligati itatii interventia unui caz de forta majora nu are ca urmare emediata incetarea efectelor contr" ci suspendarea temporara a fortei obligatorie a contr1 forta oblig poate fi afectata de imprejurari exterioare fointe3 intuite peronale"contr mandate" anterpriza01 principiul obligativitatii deseori este limitat sau inlaturat de parti prin serarea cuprinsul acestora a unor clause asiguratorii in potriva riscului. &.&. *numerai i caracterizai efectele neexecutrii contractului de comer internaional. %fectele neexecutarii 2. executarea silita in natura a oblig contr ale convent de la ?iena Vdreptul de a cere executarea oblig contr e pe primu loc in modalitatile presupuse pentru obtinerea executarea ce nu sa efectuat. Grivind oblig vizarii de livrare execut in natura presupune # posib$ repararea lipsei de conformitate cu conditia san nu fie nerezonabila" livrarea marfurilor de inlocuire cind lipsa da conformitate sa fie incalcare esentiala la contr 8.:ezilierea . constituie sanctiunea concretizata in disfiintarea cu efecte numai pentru viitor a contract sinalgatice cu executarea succesiva care se aplica in caz de neexecutarea culpabila a oblig de catre una dintre parti. :ezilierea ca si rezolutiunea poate opera fie deplin drept fie in temeiul unui pact compromisoriu #. :ezolutiunea- consta in desfiintarea retroactive a contr com intre cu titlu de sanctiune la cererea parti care sea executat prestatia pe motivul ca cealalta parte nu sia executat culpabil obligatiile. %fectele$ se desfiintaza retroactive din momentul inchierii" partile sunt repuse in situatia anterioara" contractantul care sea executat prestatia asumata ori sea declarat gata sa o execute si poate proba aceasta imprejurare este in dreptatit sa pretinda sis a obtina despagubiri de la cealalta parte pentr u acoperirea prejudiciul suportat &.-. Lormulai o clauz penal. Subiectul ((( : "rbitra%ul comercial internaional. -.1. *numerai principalele categorii ale arbitra%ului comercial internaional.

14.&.-. 'lasificare. Arbitrajul comercial international poate fi clasificat in functie de mai multe criterii. Atilizand aceste criterii" doctrina juridicaBDB a clasificat arbitrajul dupa cum urmeaza$ aA (n functie de competenta materiala a arbitra%ului se disting: arbitraje ce au competenta generala, in materie de comert international. Aceste arbitraje au o sfera generala de activitate jurisdictionala si sunt competente sa judece orice reclamatie care rezulta din litigiul comercial" indiferent de natura contractului comercial international. Cu titlu de exemplu mentionam$ Curtea de Arbitraj de pe langa Camera de Comert Internationala de la Garis" Asociatia Americana de Arbitraj" Curtea de Arbitraj de la @ondra" Institutul 9landez de Arbitraj etc. BD6 arbitraje ce au competenta speciala in domeniul comertului international. Din aceasta categorie fac parte arbitrajele specializate pentru comertul cu anumite produse. Gutem mentiona$ Camera Arbitrala de bumbac din @e Wavre si !ribunalul de Arbitraj al -ursei de -umbac din -remen" care sunt specializate in solutionarea litigiilor din domeniul comertului international cu textile1 1ondon Corn /rade "ssociation, Asociatia Distribuitorilor de produse alimentare din 4eR XorY" specializate in litigii din domeniul comertului cu produse agricole alimentare. bA(n functie de competenta teritoriala a instantei de arbitra% se disting: arbitraje de tip bilateral, care sunt create prin conventii internationale bilaterale si isi au sediul in fiecare dintre tarile participante. Arbitrajele de tip bilateral sunt competente sa solutio-neze litigiile aparute din raporturile de comert international dintre subiectii de drept ce apartin ordinii juridice nationale a statelor-paiti la acele conventii. Asa sunt" de exemplu$ Camera Arbitrala Nranco-Termana pentru produsele solului" Canadian#"merican Com# mercial "rbitration Commission etc. arbitraje de tip regional, constituite printr-o conventie multi-laterala perfectata intre statele dintr-o anumita zona geografica si sunt competente sa solutioneze litigii de comert international ce apar intre subiectii de drept care apartin ordinii juridice nationale din statele semnatare ale conventiei. Din aceasta categorie fac parte$ Comisia +candinava de Arbitraj pentru piei" competenta sa solutio-neze litigiile dintre comerciantii din +uedia" 4orvegia" Ninlanda" Danemarca1 Comisia Interamericana de Arbitraj Comercial" a carei competenta include pe partenerii comerciali din cadrul 9rganizatiei +tatelor Americane. arbitraje cu vocatie universala, a caror competenta teritoriala se extinde la scara planetara. Aceste arbitraje sunt abilitate sa solutioneze litigii dintre subiectii raporturilor de comert international din toate tarile lumii" indiferent de zona geografica in care acestea sunt situate. ;entionam in acest sens Curtea de Arbitraj de pe langa Camera de Comert Internationala de la Garis. cA in functie de structura organizatorica, exista$ arbitraje ad#$oc sau oca ionale, care sunt constituite de parti in vederea solutionarii unui anumit litigiu. Aceste arbitraje au o durata efemera" existenta lor incetand odata cu pronuntarea hotararii sau cu expirarea termenului in care trebuiau sa decida si arbitraje institutionali ate, care au caracter permanent" iar existenta lor nu depinde de durata unui litigiu determinat. %le isi exercita atributiile jurisdictionale neintrerupt si cu caracter de continuitate de cate ori este sesizat. Arbitrajul institutionalizat este organizat sub forma unor centre permanente de arbitraj care functioneaza in cadrul unor organizatii profesionale" sau pe langa o camera de comert nationala ori internationala. dA in functie de atributiile conferite arbitrilor, exista$ < arbitraj de drept strict sau de jure. Acest arbitraj se caracterizeaza prin aceea ca arbitrii statueaza potrivit normelor de drept incidente in cazul dat in care ei sunt obligati sa le respecte. Arbitrajul de drept strict constituie regula" fiind arbitrajul de drept comun in materia raporturilor de comert international. Atunci cand partile nu fac nici o mentiune speciala privind arbitrajul" acesta va fi un arbitraj ad#$oc, iar puterile conferite arbitrilor sunt acelea ale unui arbitraj de drept strict si < arbitraj de ec$itate (e& ae2uo et bono sau amiable composi# tion). Acestui arbitraj ii este specific faptul" ca se realizeaza dupa principiile de echitate si nu potrivit normelor de drept. %ste" deci" un arbitraj de )acto, arbitrii neavand obligatia sa aplice normele legale de drept material si nici pe cele de procedura. Ge plan international au fost elaborate mai multe conventii de arbitraj comercial international. %videntiem urmatoarele$ Conventia %uropeana de Arbitraj Comercial International" elaborata de C.3.3.4+.,.-. la Teneva in 2FC21 Conventia de la 4eR XorY din 2F6E cu privire la recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine. Conventiile mentionate au fost ratificate de :epublica ;oldova. @egea-tip a A4CI!:A@ din 2FE6 cu privire la Arbitrajul Comercial International1 :egulamentul de Arbitraj al A4CI!:A@ din 2FDC.

-.&'omparati diferite conceptii pri ind natura %uridica a arbitra%ului comercial international 'on entia de arbitra%.Conventia de arbitraj exprima vointa partilor de a se adresa arbitrajului pentru solutionarea litigiului lor. Conventia de arbitraj se poate prezenta sub doua forme >i anume$ clau a compromisorie compromisul. 'lauza compromisorie. Clau a compromisorie este acordul partilor unui contract de a supune litigiile lor arbitrajului. +e numeste clau a compromisorie sau clau a de arbitraj, deoarece ea se exprima sub forma unei stipulatii sau clauze care este inserata intr-un contract principal si se refera la litigiile ce vor aparea cu privire la acel contract. Dar aceasta clauza poate fi exprimata >i printr-un inscris separat de contract privind" insa" tot eventualele litigii dintre parti. Clauza compromisorie este un acord anterior oricarui litigiu dintre parti" spre deosebire de compromis" care este tot o conventie de arbitraj" dar referitoare la litigii deja existente intre parti. 'ompromisul este actul prin care partile unui contract stabilesc ca litigiul evit intre ele san u fie supus jurisdictiei ordinale dar unui arbitraj specificind si conditii in care va statua arbitrajul astfel desemnat. -.-(ntocmiti o #otarire arbitral C procedura de arbitrare in litigiile de comert intern se desfosoara in conformitate cu reglementarile de drept comun prevayute in special de codurile de procedura civila sau legile speciale in material arbitrajului asigurinduse partlilor egalitate de tratament respectarea dreptului de aparare si contradictorialitatea dezbaterilor. Codul de procedura civila al :; spre deosebire de legalitatile altor tari nu prevede arbitrajul ca modalitate de solutionare a litihiilor. Grocedura arbitrala se incheie prin pronuntarea sentintei. +entinta arbitrala reflecta rezultatul intregii proceduri arbitrale sinteza intregii activitati desfasoara de catre arbitri si de parti de la primul act savirsit in aceasta directie conventia de arbitraj si pina la ultimul act de procedura sentiinta arbitrala.

!est nr. 6 +ubiectul 2$ 9ferta de a contracta. 2.2. Defini&i oferta de a contracta. -ferta nu este altce a dec!t propunerea pe care o persoan fizic sau societate comercial o adreseaz altcui a Mn ederea Mnc#eierii unui contract. 6in punct de edere ai dreptului comercial, oferta este o manifestare de oin a persoanei care ia iniiati a Mnc#eierii unui contract sinalagmatic. 2.#. %numera&i (i argumenta&i condi&iile pe care trebuie s' le *ndeplineasc' oferta de a contracta. 7entru a putea fi considerat drept ofert propunerea de contractare trebuie s Mntruneasc un cumul de condiii, dup cum urmeaz:$ oferta trebuie s fie adresat unei persoane determinate sau unui cerc determinat de persoane @fizice sau %uridiceA. 6ac propunerea de contractare nu !ndeplinete respecti a condiie, atunci aceasta nu este ofert, ci o publicitate comercial=$ oferta trebuie s conin condiiile de baz ale contractului @obiectul i cantitatea mrfii, preul etc.A, adic aceasta trebuie s fie precis i complet. Respecti a condiie permite ca contractul spre a crui perfectare tinde ofertantul s fie !nc#eiat prin simpla acceptare a ofertei=$ oferta trebuie s conin intenia ofertantului de a intra !n raporturi %uridice cu destinatarul ofeltei !n cazul acceptrii ultimei. 2.8. Considera&i oportun' sau inoportun' posibilitatea revoc'rii oferteiJ Argumenta&i r'spunsul. .orbind despre re ocarea ofertei, menionm c, !n cazul !nc#eierii contractului !ntre persoane prezente, o atare problem, !n principiu, nu se abordeaz, deoarece, acceptarea se exprim pe loc. 6ac totui ofertantul a a,cordat destinatarului ofertei un termen anumit pentru ca ultimul s se g!ndeasc, oferta se consider a fi ire ocabil !n cadrul acestui termen.Re ocarea ofertei impune anumite probleme !n cazul contractelor !nc#eiate !ntre abseni, deoarece o atare modalitate de !nc#eiere a contractelor presupune scurgerea unei anumite perioade de timp !ntre momentul emiterii ofeltei i cel al a%ungerii acceptrii la cunotina ofertantului

+ubiectul II$ Contractul interna&ional de transport auto de m'rfuri. #.2. Defini&i contractul interna&ional de transport auto de m'rfuri. *ste un contract inc#eiat intre expeditor si caraus,prin care carausul se obliga fata de expeditor ca in sc#imbul unei taxe de tarnsport sa transporte anumite marfuri si sa le elibereze la destinatia stabilita. #.#. %xpune&i obliga&iile p'r&ilor *n contractul interna&ional auto de m'rfuri Mn funcie de tipul transportului, de natura sa @de mrfuri sau pasageriA i altele. A. 9bliga&iunile expeditorului *xpeditorul are urmtoarele obligaiuni: alegerea mi%locului de transport= predarea mrfii= !ncrcarea mrfi i= !ntocmirea documentului de transport= ,eA plata preului=pre!nt!mpinarea cruului despre particularitile mrfii Mn cazul !n care acestea pot cauza care a daune !n procesul de transport at!t mi%locului de transport i celorlalte mrfuri transportate, c!t i altor obiecte, precum i mediului= Mnsoirea mrfii pMna la punctul de destinaie Mn cazurile pre zute de lege ,sau contract=7entru expeditor, toate aceste obligaiuni or de eni obligatorii Mn cazul !n care Mntre expeditor i cru s$a Mnc#eiat un contract consensual de transport, !nc#eierea contractului fiind p!n la predarea mrfii. (ar !n cazul !n care contractul de transport este real, deci unicul document ce atest contractul este scrisoarea de trsur sau alt document analogic, atunci expeditorul nu a mai a ea obligaiile artate !n punctele aA si bA. !redarea mrjii 7redarea mrfii presupune transmiterea posesiei temporare asupra mrfii de la expeditor la transportator. )bligaia de a preda marfa trebuie executat la locul stabilit, timpul stabilit i respect!nd cerinele pri ind identificarea mrfii, ambalarea ei .a. 2ocul transmiterii mrfii depinde de tipul de transport folosit. "stfel dac om transporta marfa cu a%utorul transportului auto, atunci predarea a trebui sa aib loc fie la locul de aflare a expeditorului, fie !n locul de aflare a cruului, fie !n alt loc stabilit de pri.

#.8. Analiza&i scrisoarea de tr'sur' interna&ional'. Scrisoarea de trsur internaional. "ceasta atest p/n la proba contrarie, !nc#eierea contractului de transport !n condiiile menionate !n documentul respecti , precum i primirea mrfurilor de ctre transportator. 2a !nc#eierea contractului de transport auto !n trafic internaional,

expeditorul i transportatorul completeaz i carnetul 3).*.' alabil pentru un singur transport i un singur e#icul. Mn carnetul 3).*. se !nscriu date referitoare la transport precum, denumirea mrfii, cantitatea, aloarea, numrul coletelor, numele i adresa expeditorului i destinatarului, ara de plecare i de destinaie, numrul de !nmatriculare a e#iculului. 'arnetele T.(.R. se erific, !mpreun cu marfa, la birourile amale @de predare, de trecere i de destinaieA i se aplic sigiliile amale.*fectuarea transportului auto presupune existena i a unei autorizaii de transport necesar e#iculului. "ceste autorizaii pot fi date pentru un oia% tur$retur, care trebuie s se realizeze !ntr$un anumit inter al de timp, precizat !n acordurile bilaterale sau pot fi date pentru un numr nelimitat de cltorii, fiind orba de auto,rizaii de timp, cuprinz/nd perioade de alabilitate. "ceste autorizaii de transport sunt alabile pentru un singur auto e#icul i nu sunt transmisibile. )binerea unei autorizaii de transport, care uneori poate fi o autorizaie special, referitoare la un tip particular de auto e#icl,11, cade !n sarcina transportatorului. "utorizaiile de trans port se elibereaz !n conformitate cu reglementrile interne al fiecrui stat de ctre organele competente ale acestuia.+crisoarea de trsur trebuie s cuprind/Numele i adresa expeditorului i a cruului=2ocul i data !ntocmirii scrisorii de trsur=2ocul i data primirii mrfii pentru transport=2ocul pre zut pentru eliberarea mrfii= eA Numele i adresa destinatarului= fA6enumirea mrfii i felul ambala%ului=Numrul colete lor, menion/ndu$se i marca%ele respecti e= #A 'antitate a exprimat !n Ng, precum i !n alte uniti, dup caz@metri liniari, metri cubi, buci, perec#i etc.A=(nstruciunile pri ind formalitile amale=+eniunea c transportul respecti este supus regimului stabilit prin '.+.R. +eniuni pri ind modul de plat a taxelor de transport=Termenul !n care transportul trebuie efectuat. Mn unele situaJi se pre d penalizri pentru fiecare zi de !nt/rziere=.aloarea declarat a rnrfii. Mn cazul !n care se declar a(oarell mrfii, iar cruul ia asupra sa rspunsul pentru !ntreaga a(oare, se or mri !n mod corespunztor i tarifele de transport=(nstruciunile expeditorului cu pri ire la conser area calitJli mrfii !n timpul transportului i manipulrilor=2ista documentelor remise cruului pentru ca acesta sn rspund !n caz de rtcire sau deteriorare a lor +enionarea expres de interzicere a transbordrii rnrfii !ll situaia !n care !n contractul de /nzare$cumprare se stipuleaz acest lucru.

+ubiectul lII$ Contractul interna&ional de franchising. 8.2. Defini&i contractul interna&ional de franchising. 4umi&i (i caracteriza&i formele *n care poate fi practicat franchisingul *n :epublica ;oldova. Grin fran-se intelege operatiunea in baza careia frenchiserul se obliga sai acorde franchiseeului dreptul de a vinde bunuri sau a presta servicii sub marca de fabrica sau de servicii"precum si sai acorde lcentele necesare sau YnoR-hoR-ul necesar pentru realizarea productiei sau serviciilor in schimbul unei plati -.&*numerati clauzele obligatorii si optionale ce trebuie inserate in contractul international de franc#ising. Cl.- partile contractante1cl referitoare la obiectul contractului1cl.referitoare la cantitatea marfii1la calitatea 1cl referitoare la reclamatiile de cantitate si calitate1cl - ambalajul1 oblgatia de livrare a marfii si termenele1"clauzele ide asigurare impotriva riscurilor valutare sinevalutare1clauza de forta majora1 -.-. "nalizai a anta%ele datorit crora contractul internaional de franc#ising s$a impus pe piaa comercial internaional. avantajele pe care el le prezint' ca modalitate de omercializare a produselor (i serviciilor" (i anume$ a0 atrage folosirea reciproc' a resurselor materiale ale partenerilor1 b0 d' posibilitate jranchiser-ului s' creeze acest sistem de dimensiuni mai mari dec,t i-ar permite propriile mijloace1 c0 permite franchiser-ului s'-(i extind' activitatea printr-o re&ea mai dens'" f'r' risipirea mijloacelor" cresc,nd totodat' prestigiul Qm'rciiQ sale1 d0 franchiser-ul face importante economii prin eliminarea unor cheltuieli 3salarii" local" publicitate regional'01 e0franchisee beneficiaz' de reputa&ia m'rciifirmei Qmam'/$ ceea ce *i asigur' o clientel' sigur' (i expansiunea opera&iunilor1f0 franchisee-ul are asigurat' extinderea opera&iunilor sale comerciale cu investi&ie minim' (i *n timp scurt1 g0 are asigurat' exclusivitatea opera&iunilor *n zona respectiv' sub marca franchiser-ului1h0 franchisee-ul poate folosi brevete sau procedee tehnologice (i asisten&' tehnic' ale franchiser-ului1i0 firma Qmam'Q

acord' sprijin *n ob&inerea de credite" formarea personalului" procurarea unor mijloace1Gentru reusita operatiunilor de franchising"produsele si serviciile care fac obiectul actiunii trebuie sa aiba o anumita originalitate"piata sa fie potential mare iar pozitia franchisee-ului sa nu fie in inferioritate in raport cu firmele concurente.

destinatarul ofertei !n limitele termenului de acceptare @fie el prestabilit sau rezonabilA, dac a%unge la cunotina ofertantului dup expirarea acelui termen. Nu se ia !n considerare circumstana care a ocazionat !nt/rziere a sosirii comunicrii, fie c a fost cauza unei dereglri !n funcionarea ser iciului potal, cauzat de o gre a funcionarilor potali, fie c a fost o culp a oficiului potal de expediere sau de destinaie etc. 6e regul, acceptarea tardi este lipsit de efecte %uridice, adic nu duce la !nc#eierea contractului. 7otri it reglementrii uniforme, o acceptare tardi produce, totui, efecte ca acceptare, dac ofertantul fr !nt/rziere !l informeaz pe destinatar fie erbal, fie printr$un a iz trimis !n acest scop. 6ac scrisoarea sau alt !nscris, coninnd o acceptare tardi , denot c a fost exped,iat !n astfel de condiii !nc/t, dac transmiterJa ar fi fost regulat, ar fi par enit la timp ofertantului, acceptarea tardi produce efecte ca o acceptare, !n afar de cazul !n care, fr !nt/rziere, ofertantul !l informeaz erbal pe destinatarul ofertei c el consider c oferta sa a de enit caduc sau dac !i adreseaz un a iz !n acest scop.

!est nr. C +ubiectul 2$ Acceptarea ofertei. 2.2. Defini&i acceptarea ofertei (i enumera&i condi&iile pe care trebuie s' le *ndeplineasc' acceptarea pentru a produce efectele care *i sunt specifice. "cceptarea constituie o declaratie sau o alta manifestare a destinataruNui,care exprima acordul sau la o oferta. 6in punct de edere al dreptului comerului internaional, acceptarea ofertei prezint manifestarea oinei de a contracta, concretizat !ntr$o declaraie sau !n orice alt comportare a destinatarului ofertei, exprim!nd acordul acestuia !n legtur cu coninutul ofertei. 7entru ca acceptarea tacit, ec#i alent acceptrii cxprese, s produc efecte %uridice, trebuie s existe urmtoarele condiii:aA oferta trebuie s presupun executarea imediat a contractului= bA oferta nu trebuie s conin cerina cu pri ire la reun rspuns prealabil de acceptare= cA din natura contractului trebuie s rezulte necesitatea unui atare rspuns. 6e la regula menionat exist excepii, Mn sens c n unele cazuri simpla tcere poate alora cu acceptarea. "ceStea sunt urmtoarele: cazurile c!nd prile au conferit tcerii for%uridic= cazurile c!nd legea Mnsi recunoateFtcerii anumite efecte %uridice= cA cazurile c!nd tcerea are for %uridic Mn baza uzanelor comerciale internaionale.

2.#. Caracteriza&i efectele accept'rii tardive. Se numete tardi acceptarea expres, care a%unge la ofertant dup expirarea termenului prestabilit de el sau !n lipsa unui Fasemenea termen, !ntr$o perioad de timp rezonabil ca durat, considerat de la data expedierii ofertei. Se consider tardi i acceptarea, care a fost expediat de

2.8. Considera&i oportun' sau inoportun' posibilitatea revoc'rii accept'riiJ Argumenta&i r'spunsul. . *evocarea acceptrii. ) acceptare poate fi retractat, dac re ocarea ei a%unge la ofertant mai !nainte ca acceptarea s fi produs efecte sau, cel mai t/rziu, !n acel moment. 'u pri ire la problema retragerii acceptrii, exist di ergene !ntre diferite sisteme de drept. 2egislaiile care adopt teoria dec1araiunii sau a expedierii nu admit posibilitate a re ocrii acceptrii odat ce a fost declarat sau expediat. *xist, totui, c/te a legislaii care admit posibilitatea retragerii acceptrii, cu condiia ca re ocarea s a%ung la ofertant !naintea acceptri7OO. 2egislaiile care adopt teoria recepiei sau a informrii, acord acceptantului facultatea de a$i retrage acceptarea at/ta timp, c/t aceasta nu a a%uns la cunotina sau mcar !n sfera de aciune a ofertantului.

mandant. omisionul e contactul prin care o parte numita comisionar se obliga fata de cealalta parte,numita comitent,sa inc#eie acte %uridice in nume propriu,dar in contul comitentului,in sc#imbul unei remuneratii calculata procentual la cifra de afaceri si numita comision. ontractul international de curtaj$un contract prin care o persoana numita curier se obliga ca in sc#imbul unei sume de bani numita cura% sa procure celeilalte parti numita client un cocontractant. ontractul int de agent$este un contract inc#eiat intre o parte,numita agent,care obliga,in sc#imbul unui comision,sa trateze afaceri in numele si pe seama altei parti,numita principal. ontractul int de consignatie$e un contract in baza caruia o persoana numita consignant,incredinteaza altei persoane,numita consignator,anumite bunuri mobile pt a fi indute la un anumit pret,intr$un termen determinat platindui pt acesta acti itate o suma stabilita sub forma de cota procentuala din pretul inzarii numita comision.= ontractul de concesiune comerciala exclusi a un comerciant independent,numit concesionar,primeste dreptul de a fi apro izionat cu anumite marfuri ale unui producator numit concedent,pe care le comercializeaza in nume si in cont propriu. #.#. %viden&ia&i asem'n'rile (i deosebirile *ntre contractul interna&ional de mandat comercial )I contractul interna&ional de comision. ontractul de mandat internationalPacel c prin care o persoana mandatar se obliga in sc#imbul unei sume de bani sa trateze pe seama altei persoane numita mandatanto afacere determinata ce reprezinta un act de comert in ceea ce pri este pe mandant. omisionul e contactul prin care o parte numita comisionar se obliga fata de cealalta parte,numita comitent,sa inc#eie acte %uridice in nume propriu,dar in contul comitentului,in sc#imbul unei remuneratii calculata procentual la cifra de afaceri si numita comision. +ubiectul II$ Intermedierea 5n comer&ul interna&ional. #.2. %numera&i (i defini&i contractele de intermediere *n dreptul comer&ului interna&ional. ontractul de mandat internationalPacel c prin care o persoana mandatar se obliga in sc#imbul unei sume de bani sa trateze pe seama altei persoane numita mandatanto afacere determinata ce reprezinta un act de comert in ceea ce pri este pe #.8. Analiza&i particularit'&ile reglement'rii intermedierii *n dreptul anglosaxon 3common laR0 prin prisma contractului de agen&ie 3agency0. +ubiectul III$ Contractul interna&ional de transport feroviar de m'rfuri. 8.2. Defini&i contraclul interna&iona@de.transportSeroviar .de.m'rfuri.

8.#. %xpune&i obliga&iile p'r&ilor *n contractul interna&ional de transport feroviar de m'rfuri. "Asa predea marfa ptu transport.7redatorul este obligate sa carausului marfa ambalata corespunzator potri it naturii sale specifice,tr sa fie marcata incit sa fie usor de deosebit.bASa plateasca taxa de transport 9bligatia carausului:aAde a transporta toata marfa incredintata de predator la destinatia indicate de acesta.bAsa predea marfa destinatarului indicat de expeditor. 8.8. Analiza&i scrisoarea de tr'sur' interna&ional'. 'ontractul de transp se considera inc#eiat din momentul in care statia a preluat marfa si a confirmat primirea ei prin aplicarea stampilei pe scrisoarea de trasura.'ontractul de tr fero iar se inc#eie sub forma unui contract tipizat,numit scrisoare de trasura fero iara@Rail QaDbillA.*a trebuie redactata in limba oficiala a tarii de predare si se traduce in limba fr,ger,eng sau italiana potri it '(+. Scrisoarea de trasura se intocmeste in mai multe exemplare:aA)riginalul$care isoteste transportul pe tot parcursul impreuna cu documentele comerciale anexate.bALoaia de expeditie$care este oprita de statia de destinatie si care ser este la decontarea c#eltuililor de transport intre caile ferate.Num de foi este egal cu num de cai ferate participante.cA" izul de ade erinta de primire$insoteste marrfa pina la destinatar,pentru notificarea destinatarului si confirmarea primirii.dA6uplicatul$ramine in posesia predatorului dupa aplicarea stampilei statiei de expeditie care atesta predarea marfii si constituie do ada preluarii taxelor de transport total sau partial.eA+atca scrisorii de trasura$ramine in statia de frontiera a tarii de expeditie.fA'ertificatul scrisorii de trasura$insoteste marfa pina la frontiera tarii de expeditie si se foloseste pentru antecalcularea taxelor de transport si pentru reclamarea reducerilor indirecte la caile ferate de transit.gA'opia scrisorii de trasura$ramine la statia de expeditie. (nscrisoarea de trasura se contine:Numele si adresa predatorului=6enumirea statiei si al caii ferate de primire a marfii=2ocul si data intocmirii scrisorii de trasura=Nota de transport=6enumirea statiei de destinatie=6enumirea si adresa destinatarului=6enumirea si cantitatea marfii=Lelul ambala%ului=Num 'oletelor=Lelul agonului=*numerarea

documentelor anexate. !est nr. D +u biectul 2$ Clau e vi 5nd aspectul juridic al contactului comercial internaional. 2.2. Defini&i (i explica&i semnifica&ia clauzelor ce vizeaz' aspectul juridic al contractelor comerciale interna&ionale. In aceasta categorie doctrina jur a inclus clauzele referitoare la raspunderea contractantilor"la legea aplicabila contractelor"la jurisdictia competenta sa solutioneze litigiile intre parti.9miterea acestor clause din cadrul contractelor nu duce la nulitatea acestora"dar poate determina unele dificultati in stabilirea raspunderii contractanilor sau determinarea legii aplicabile contractului etc. ". 'lauze pri ind raspunderea contractantilor. Clauzele privind raspunderea contractantilor trebuie sa contina precizari referitoare la sanctiunile aplicabile partilor care nu-si executa obligatiile contractuale. +anctiunile se prezinta sub forma de penalitati"despagubiri etc. In continutul contractului comercial international poate fi stipulata o clauza de exonerare de raspundere" mai ales clauza de forta majora. Gartile sunt libere sa prevada si clauze privind rezolutiunea contractului pentru neexecutarea obligatiilor de catre oricare dintre ele 3pacte compromisorie0. In unele contracte partile prevad o clauza ale carei consecinte se rasfrang pe taramul raspunderii contractuale si anume clauza solve et repete. Conform acestei clauze debitorul unei prestatii contrac-tuale 3mai ales" a pretului0 nu poate inainta o actiune in rezolutiune si nici opune exceptii bazate pe neexecutarea obligatiei corelative a celeilalte parti" atata timp cat el insusi nu si-a indeplinit obligatia contractuala. %fectul acestei clauze consta in stabilirea unei ordini de efectuare a prestatiilor. Astfel" mai intai trebuie platit pretul (solve)1 >i apoi se pot face obiectiuni privind neexecutarea obligatiei de catre cealalta parte cu posibilitatea celui care a platit pentru a-si recupera0 prestatia (repete). R. 'lauze referitoare la legea aplicabila contractului. De obicei"partile stipuleaza in contract o clauza prin care desemneaza sistemul de drept aplicabil contractului lor cu referire la aspectele de fond si efectele acestuia. Clauza prin care se realizeaza alegerea dreptului aplicabil (electio juris) se numeste pactum de lege utenda. In situatia in care partile nu desemneaza le&

contractus, aceasta va fi determinata de catre organul de jurisdictie competent pe baza normei conflictuale incidenta in cazul dat. '. 'lauze pri ind solutionarea litigiilor. Azual in contractele comerciale internationale partile stipuleaza o clauza de arbitraj" prin care se exprima vointa comuna a partilor (negotium juris) ca un eventual litigiu ce ar putea aparea in legatura cu executarea contractului" sa fie solutionat pe calea arbitrajului" in cuprinsul clau-zei de arbitraj partile stabilesc felul arbitrajului 3institutionalizat sau ad-hoc0" puterile conferite arbitrajului de a solutiona litigiul >i alte elemente necesare pentru solutionarea litigiului. Nunctiile esentiale ale clauzei de arbitraj sunt urmatoarele$ sa produca efecte obligatorii pentru parti. Daca s-a semnat un contract care cuprinde o clauza de arbitraj" partile s-au legat sa respecte sentinta ce se va da1 sa inlature interventia instantelor judecatoresti ordinare cu privire la solutionarea litigiului 3cel putin pana la pronuntarea sentintei01 s8 acorde arbitrilor puteri in sensul solutionarii litigiului dintre partile contractante1 sa permita organizarea unei proceduri care sa conduca" in cele mai bune conditii de eficienta" la pronuntarea unei sentinte susceptibile de executare fortata. In contractele comerciale internationale" mai ales in cele complexe si pe termen lung" partile stipuleaza o clauza de preintampinare a litigiilor. In acest scop partile convin sa organizeze periodic intalniri intre reprezentantii lor" pentru a evalua modul de desfasurare a executarii contractului" de a analiza eventualele dificultati aparute in legatura cu executarea obligatiilor asumate si a lua masurile necesare pentru atenuarea sau eliminarea acelor dificultati. Daca" totusi" litigiile nu pot fi evitate" este preferabil ca acestea sa fie solutionate pe cale amiabila. In acest sens" partile stipuleaza in con-tract o clauza speciala" prin care se obliga sa rezolve eventualul litigiu pe calea concilierii. 6. "lte clauze stipulate in contract. Ge langa clauzele mentionate mai sus" partile sunt libere sa includa in contract orice clauze speciale" determinate de particularitatile marfii ori serviciului siZsau de conditiile executarii contractului. Astfel" in contract poate fi stipulata o clauza prin care sa se interzica transmiterea catre terte persoane de catre una din partile contractante" a bunurilor ce formeaza obiectul contractului" fara consimtamantul celeilalte parti. Garole pot stipula o clauza prin care isi asuma obligata de a se informa reciproc in caz de reorganizare sau schimbare a atributelor de identificare 3denumire" sediu" forms organizatoricojuridice0. De asemenea" partile pot insera in contract o clauza prin care sa

declare caduce" la data incheierii contractului" documentele preparatorii intocmite in timpul negocierilor" cu exceptia celor pe care partile le mentioneaza expres ca facand parte integranta din contract. %ste obligatorie inserarea in contract a urmatoarelor mentiuni finale$ numarul de exemplare in care se incheie contractul 3mini-mum doua0 >i mentiunea ca fiecare parte primeste cate un exem-plar1 limba in care se redacteaza contractul =i exemplarul de referin-tii pentru ipoteza aparitei unor neintelegeri intre parti privind inter-pretarea contractului1 data 3luna Ji anul0 >i locul incheierii contractului. %ste vorba de data semnarii contractului de catre parti" daca s-a incheiat intre persoane prezente1 daca contractul se incheie inter absentes, se va preciza data ofertei >i respectiv data acceptarii. Contractele incheiate atat inter praesentes, cat si cele incheiate inter absentes, trebuie sa fie semnate de catre parti sau de reprezentantii lor autorizati" in cazul contractelor intre absenti" semnaturile apar" in principiu" pe oferta >i acceptare. 9 clauza specifica contractelor comerciale internationale este clauza (best e))orte(. Conform acestei clauze debitorul se obliga sa depuna efortul maxim pentru a realiza prestatia la care s-a obligat fati de creditor" in practica internationala aceasta clauza se intilneste mai cu seama in contractele de consignatie" de publicitate comerciala" de agentie exclusiva" de service" de vanzare exclusiva. 1.&. *numerai i caracterizai clauzele cu pri ire la sanciunile aplicabile prilor pentru neexecutarea sau executarea necorespunztoare a obligaiilor asumate. angajarea raspunderii este subordonata existentei cumula-tive a patru conditii" adaugand la cele trei mentionate in prima opinie si existenta unei fapte ilicite" care consta in nerespectarea obligatiei asumate prin contract.Napta ilicita a debitorului constituie neexecutarea" executarea cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei. Drept consecinta a unei asemenea conduite a debitorului" creditorul suporta un prejudiciu pe care debitorul este obligat sa-l repare" platind o suma de bani" sau executand o alta prestatie cu titlu de despagubiri.De regula" obligarea debitorului la plata despagubirii se face printr-o hotarare arbitrala" sau printr-o sentinta judecatoreasca. 9bligarea la daune-interese nu este conditionata de punerea prealabila a debitorului in intarziere de catre creditor.Debitorul care nu plateste la scadenta" se foloseste intre timp de sumele ce i le datoreaza creditorului" imbogatindu-se fara justa cauza. Datorita neexecutarii la timp a

obligatiilor contractuale" creditorul suporta prejudicii" deoarece in comert operatiunile de credit sunt in mod obisnuit interdependente. Grejudiciul. Debitorul este obligat la plata de daune-interese pentru neexecutarea obligatiei sau pentru intarzierea executarii acesteia. Insa" obligarea lui la despagubirea creditorului este subordonata existentei unui prejudiciu" care sa se fi produs in detrimentul creditorului. In situatia in care nu exista prejudiciu" actiunea in despagubire provocata de creditor" urmeaza a fi respinsa ca fiind lipsita de interes. Culpa debitorului. 4eexecutarea" executarea cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei trebuie sa fie imputabila debitorului" adica sa se datoreze culpei sau relei lui credinte. Daca debitorul nu a putut executa obligatia datorita cazului fortuit sau de forta ma-jora" deci" unei cauze straine 3din care face parte si culpa creditorului0" el nu va fi obligat la despagubiri. Aceste clauze exo-nereaza de raspundere. %fectul exonerator de raspundere al cazului fortuit sau de forta majora se produce numai atunci cand evenimentul se consuma dupa incheierea contractului. Niind o imprejurare de fapt" acest eveniment este supus aprecierii tribunalului arbitral sau" dupa caz" instantei de drept comun. Daca producerea cazului fortuit sau de forja majora are loc la o etapa anterioara incheierii contractului" se va considera ca debitorul" aflanduse in cunostinta de cauza" a apreciat ca poate executa la timp" chiar in conditiile existente prestatia asumata. Drept consecinta" el nu va putea fi exonerat de raspundere pentru neexecutare sau pentru executare intarziata. Cazul fortuit sj de forta majora i>i pierde efectul exonerator de raspundere si atunci cand producerea lui are loc din cauza culpei debitorului. %ficienta unei asemenea culpe atrage raspunderea debitorului in orice imprejurari. Napta unui tert" se subsumeaza conceptului de cauza straina si produce efect exonerator de raspundere pentru debitor numai in cazul cand prin felul in care a fost savarsita intruneste cerintele cazului fortuit sau de forta majora. Conventiile asupra raspunderii in contractele comer-ciale internationale. Gartile contractante pot sa agraveze sau sa diminueze intinderea raspunderii debitorului. Dar pentru ca o ase-1 menea conventie sa fie eficienta din punct de veder juridic" ea trebuie [ perfectata anterior producerii prejudiciului suportat de creditor. Creditorul poate renunta la despagubire >i dupa producerea prejudiciului. Dar o atare renuntare dobandeste o alta semnificatie / juridica" decat aceea a unei conventii limitative de raspundere. Clauzele limitative de raspundere au ca efect degrevarea 3totala sau partiala0 a debitorului de

raspundere in conditiile in care acesta este vinovat pentru neexecutarea obligatiei sale" in timp ce clauzele de forta majora exonereaza pe debitor de raspundere numai daca acesta nu este in culpa. ;odificarea conditiilor generale ale raspunderii se poate face actionanduse in diferite planuri" precum$ a) prin transformarea de catre parti a unei obligatii de rezultat intr-o obligatie de diligenta sau prudenta1 prin instituirea de catre parti a unor decaderi din dreptul creditorului de a reclama neexecutarea sau executarea defectuoasa de catre debitor a prestatiei asumate" stabilindu-se termene foarte scurte in acest sens. Repararea pre%udiciului. In mod normal repararea daunelor consta in echivalentul banesc al pierderii efective suportate de creditor" cat >i a castigului nerealizat" stabilite in limita pagubei directe si previzibile. %valuarea daunelor-interese se poate face pe trei cai" si anume$-l egala, adica prin lege1#judiciara, adica de tribunalul arbitral sau de catre instanta judecatoreasca de drept comun si 1#conventionala, adica de catre parti prin contractul lor. *xecutarea silita in natura. :egula in ce priveste executarea contractelor comerciale internationale este executarea voluntara" in natura a prestatiei asumate de debitor. %xista" insa" posibilitatea ca debitorul sa nu-si execute voluntar obligatia ce-i revine" intr-o atare ipoteza" creditorul poate cere executarea silita a obligatiei neexecutata voluntar. %xecutarea silita a obligatiei are semnificatia unei plati" caci creditorul obtine pe aceasta cale obiectul creansei sale. 9 astfel de plata" nefiind executata de buna-voie este o plata silita. 4umai in situatia in care executarea in natura a obligatiei nu mai este posibila" nici pe cale silita" se va proceda la executarea prin echivalent a acesteia. +tingerea obligatiilor comerciale internationale altfel de cat prin plata. ;odul firesc de stingere a oricarei obligatii comerciale internationale este plata. Grin plata se realizeaza creanta creditorului.Acesta" obtinand prestatia datorata de debitor" dreptul sau de creanta se stinge. Insa" obligatiile comerciale internationale pot fi stinse >i altfel decat prin plata. An alt mod de stingere a obligatiei" decat prin plata este compensatia. Compensatia este un mod de stingere a doua obligatii reciproce intre doua persoane" pana la concurenta celei mai mici dintre ele. Compensatia poate fi legala" conventionala sau judiciara. In toate cazurile" insa" ea produce acelasi efect ca si plata" adica stingerea obligatiei.

9bligatiile comeriale internationale mai pot fi stinse si prin darea in plata. Grin darea in plata se intelege acea operatiune juridica" potrivit careia debitorul executa catre creditorul sau o alta prestatie decat aceea care a format obiectul obligatiei" de exemplu" in loc de o suma de bani se preda un lucru de o valoare echivalenta. Darea in plata (dado in solutum) se poate face numai cu consimtamantul creditorului" deoarece acesta nu poate sa primeasca alta prestatie decat aceea care formeaza obiectul obligatiei. in comertul international primesc aplicare >i unele dintre modurile de stingere a obligatiilor" care nu duc la realizarea creantei credi-torului. AJ a sunt remiterea de datorie fi imposibilitatea fortuita de executare. .emiterea de datorie este renuntarea creditorului cu titlu gratuit la prestatia care formeaza obiectul obligatiei" adica iertarea de datorie. Daca iertarea creditorului n-ar fi cu titlu gratuit" n-ar mai fi remitere de datorie" ci novatie" sau dare in plata. 9bligatia se poate stinge cand executarea ei a devenit imposibila datorita unui caz fortuit sau de forta majora" deci independent de vre-o culpa din partea debitorului. 1.-. * ideniai !n ce condiii pot fi solicitate i primite daune $ interese. Subiectul ((: 4oiunea i caracteristica general a contractului de transport internaional. #.2. Defini&i contractul de transport interna&ional $$ 'ontractul de transport este acordul de ointa inc#eiat intre transportator @carausA si expeditor prin care transportatorul se obliga sa deplaseze un bun sau bunuri indi idualizate ca incarcatura intr$un anumit termen, luandu$le in primire de la locul de plecare si predandu$le la locul de destinatie in sc#imbul unui pre= @taxa de transport sau tarifA. (n literatura de specialitate s$a remarcat-H0 ca, prin natura sa, contractul de transport se caracterizeaza prin existenta unor raporturi patrimoniale, reglementate potri it principiului ec#i alentei presta$ tiilor.'ontractul de transport este autonom in sensul ca raporturile pe care se stabileste sunt independente de cele dintre expeditor si beneficiar, care au la baza un alt contract, de obicei de furnizare, care este impozabil carausului.

&.&. "nalizai caracterele %uridice ale contractului de transport internaional $$ Contractul de transport este un contract unitar8E7 si de sinestatator" in continutul caruia se imbina elemente" care in individualitatea lor" se aseamana cu elemente specifice altor contracte 3de antrepriza" de locatiune" de lucrari" depozit0" dar care in ansamblul lor confera acestui contract o natura juridica proprie. Anii autori au mentionat" ca nu orice deplasare de lucruri dintr-un loc in altul formeaza obiectul unui contract de transport" dar numai atunci cand transportul seface pe baza obligatiei asumate de caraus in acest sens si le-a luat in primire" in prealabil" la locul de incarcare" si le va preda la locul de destinatie. Deci" nu vor fi considerate contracte de transport acelea" care" desi constau intr-o deplasare materiala dintr-un loc in altul a unor lucruri" aceasta nu s-a facut cu predarea prealabila a lor. Din aceasta categorie se considera ca fac parte$ deplasarea prin conducte" transportul de energie electrica si cel informational 3care" de regula" se fac prin retelele proprii de transport0" contractul de remorcaj" contractul de expeditie etc. Contractul de transport international de marfuri are urmatoarele caractere juridice$ este un contract sinalagmatic 3bilateral0" cu titlu oneros" este comutativ" consensual" are un caracter real si un continut economic. &.-. (dentificai problemele determinrii legii aplicabile contractului ele transport internaional$$ !ransportul de marfuri si schimburile dintre tari se efectueaza in conformitate cu o serie de conventii internationale" unele incheiate la nivel guvernamental" altele intre organizatori sau intreprinderi de transport din tari diferite. Avand caracter multilateral" aceste conventii reglementeaza domenii distincte de trasnsporturi 3auto" maritim" aerian etc.0. Determinarea dreptului aplicabil contractului se poate face in doua moduri$ subiectiv" adica prin vointa partilor contractante >i obiectiv" adica prin criterii obiective de localizare a contractului in spatiul unui anumit sistem de drept. De obicei" determinarea legii aplicabile contractului se face prin insusi contractul incheiat de parti >i anume printr-o clauza a acestuia" denumita conventional pactum de lege utenda. Aceasta clauza con-tractuala constituie una din clauzele specifice contractelor comerciale internationale. Gartile" insa" se pot referi la o lege straina numai pentru a preciza continutul contractului lor. Subiectul (((: !rocedura arbitral de soluionare a litigiilor. -.1. *numerai elementele cererii de arbitrare. C 20Denumirea si sediul persoanei juridice3numele"domiciliul sau resedinta in cazul persoanei fizice0.#0 4umele si calitatea celui care angajaza sau

reprezinta partea in litigiu"anexindu-se dovada calitatii1 80mentionarea conventiei arbitrale"anexindu-se o copie de pe contractul in care este inserata"iar daca s-a incheiat un compromise o copie a acestuia1B0obiectul si valoarea cererii"precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori160motivele de fapt si de drept precum si probele pe care se intemeiaza cererea1C0numele arbitrilor3sau arbitrului01D0semnatura reclamantului. 8.#. Indica&i problemele ce apar *n cadrul procedurii desemn'rii arbitrilor (i modalit'&ile de solu&ionare a lor. 8.8. Nundamenta&i prin prevederi normative teza privind obligativitatea desesiz'rii instan&ei jurisdic&ionale statale *n cazul existen&ei unei conven&ii de arbitraj valabile. !est nr. E +ubiectul 2$ Coninutul contractului comercial internaional. 1.1. *xpunei semnificaia principiului libertii prilor !n stabilirea coninutului contractului comercial internaional i indicai limitele principiului libertii contractuale. - Continutul contractului comercial international constituie totalitatea clauzelor contractuale" drepturile si obligatiile partilor" care sunt stipulate in contract prin acordul de vointa al contrac-tantilor. In contractele comerciale internationale principiul libertatii conventiilor are valente juridice suplimentare fatji de dreptul comun" partile putand include in contractul lor cele mai diverse clauze. Doctrina juridica a remarcat pe buna dreptate" ca multitudinea de stipulatii contractuale" susceptibile de a fi incluse in continutul unui astfel de contract" nu trebuie privita ca un conglomerat incoerent in cadrul caruia nu exista o ordine prestabilita" bazata pe o ierarhizare valorica a lor in functie de importanta >i chiar existenta raportului juridic obligational dat. Astfel" de prezenta unor clauze in contract depinde insasi valabilitatea acestuia" de asemenea certitudinea si securitatea juridica a tranzactiei. Aceste clauze au fost numite in doctrina juridica clau e necesare sau clau e generale. 1.&. "nalizai clauzele asiguratorii !mpotri a riscurilor alutare. -De regula" prevenirea riscurilor valutare are loc prin inserarea de catre parp in contractul comercial international a unor clauze asiguratorii specifice si anume$ clauza aur" clauzele valutare" clauza de optiune a monedei liberatorii etc. In situatia in care partile omit stipularea clauzelor

asiguratorii" riscurile pot fi evitate prin utilizarea unor metode extracontractuale. De exemplu" incheierea de catre creditorul prestatiei pecuniare a unei operatiuni de hedging valutar. Wedging-ului in sens larg inseam-na toate tehnicile pe care le pot utiliza firmele pentru a neutraliza" a minimaliza sau evita riscul valutar. Clauzele valutare. Doctrina juridica a definit clauza valutara ca stipulatia contractuala ce face parte din grupa clauzelor de mentinere a valorii contractului si care urmareste ca scop protejarea partilor din contractul comercial international impotriva riscului aferent monedei de plata in raport cu moneda de cont" aleasa de comun acord de catre contractanti. In doctrina juridica aceste clauze mai sunt numite clauze de consolidare valutara. Clauzele valutare se caracterizeaza prin faptul" ca partile stabilesc doua monede < una de plata" iar alta de cont. Grin corelarea acestor monede se determina reperul principal al echilibrului contractual. %xista trei categorii de clauze valutare$20monovalutare1#0multivalutare 3plurivalutare0" bazate pe un cos valutar stabilit de parti180multivalutare 3plurivalutare0" bazate pe un cos valutar 3unitate de cont0 institutionalizat . 20Clauza monovalutara presupune luarea in considerare de catre parti a doua monede diferite$ una de plata si alta de cont. ;oneda de plata este mai pupn stabila" mai expusa fluctuatiei si deprecierii" iar moneda de cont este mai puternica" mai stabila sj mai putin fluctuanta. ;oneda de cont desemneaza moneda aleasa de parti" permi-tand sa se determine cantitatea de unitati monetare pe care o va primi vanzatorul" cu ajutorul ei stabilindu-se valoarea obligatiei monetare" datorata de debitor. ;oneda de plata este instrumentul utilizat de catre debitor pentru a-si onora obligatia de plata. Aceasta moneda permite sa se deter-mine cantitatea si natura semnelor pe care la va primi vanzatorul. In alp termeni" moneda de plata se refera la modul de plata ca in-strument prin care obligatia monetara va fi rambursata de catre debitor 3cum" in ce moneda0" respectiv moneda tarii unde se efec-tueaza plata#2D. ;oneda de cont poate sa coincida cu moneda de plata. Astfel" in cazul in care obligatia monetara este exprimata in moneda in care ea trebuie rambursata 3datoria unei sume in dolari a carei plata trebuie efectuata in dolari0 se poate mentiona" ca moneda de cont coincide cu moneda de plata. Aceasta inseamna" ca prin aceeasi moneda se masoara cuantumul obligatiei si se efectueaza si plata sa. Grin clauza monovalutara partile arata ca pretul marfii 3lucrarii" serviciului etc.0 a fost stabilit" luand in considerare un anumit curs de

schimb intre moneda de plata si moneda de cont la data incheierii contractului. Clauza monovalutara este eficenta numai daca moneda de calcul este stabila. +ubiectii raporturilor de comert international evita sa stipuleze in contracte clauza monovalutara" deoarece ea a devenit riscanta" existand pericolul ca actiunea ei intr-o situatie data sa fie total ineficienta. &A'lauza multi alutara, bazata pe un cos alutar stabilit de parti. +intagma cos valutar este denumirea conventional atribuita mai multor valute luate la un loc si utilizate ca etalon monetar in relatiile internationale. 4ecesitatea cosului valutar a aparut in conditiile in care nu a mai putut fi utilizat etalonul aur" iar celelalte etaloane 3dolarul +.A.A." lira sterlina0 au devenit instabile. +tabilirea cosului valutar poate fi efectuata de catre parti printr-o clauza contractuala" sau de catre un organism international specializat. In ambele cazuri" insa" ea presupune alegerea valutelor care urmeaza stabilitate.

sa fie cuprinse in cosul valutar sj determinarea ponderii pentru fiecare valuta in cosul valutar. Atilizarea metodei cosului valutar pune urmatoarele probleme$ < alegerea monedelor care vor forma cosul de valute. ;onedele se aleg in functie de importanta acestora pentru incasarile si platile firmei respective sau in functie de importanta valutelor pe piata valutara si financiara internationala1 stabilirea ponderii acestora in cos care poate fi egala sau diferentiata de monede1 stabilirea modului de utilizare a cosului de valute pentru eventuala corectare a pretului. Importanta co>ului monetar este dubla$ pe de o parte face posibila masurarea mai corecta a sensului modificarii unei anumite monede 3a monedei tranzactiei0" iar pe de alta parte" deoarece deprecierile si aprecierile pot sa se compenseze" total sau partial" in cadrul cosului poate rezulta mai multa

Atunci cand stabilirea co>ului valutar este facuta de catre parti" operatiunea se concretizeaza intr-o clauza contractuala multivalu-tara. ;onedele pot avea pondere egala sau inegala in cos. 80Clauza multivalutara 3sau plurivalutara0 bazata pe un cos institutionalizat 3sau unitate de cont institutionalizata0. Continutul clauzei multivalutare bazata pe un co> institutiona-lizat" precum si modalitatea de calcul a modificarilor de curs" sunt stabilite de un organ international specializat" formand o unitate de cont institutionalizata. Introducerea acestei unitati in practica valutara" rezida in necesitatea sporirii lichiditatiU statelor si de creare a unor instrumente de evidenta >i de decontare cu mai mare stabili-tate. Cele mai cunoscute unitati de cont institutionalizate sunt$ D.+.!" %A:9" A.;.A. D.+.!. 3Drepturi +peciale de !ragereZ +pecial DraRing :ightsZ Droit +peciales de !irage0 a fost introdusa in practica relatiilor valutare de catre Nondul ;onetar International" incepand cu anul 2FCF. D.+. !. este un ban de cont ce nu are acoperire reala. %ste emisa de %;.I. in transe periodice" alocate in conturile tarilor membre proportional cu cote de participare la fond#2F. D.+.!. reprezinta cosul valutelor utilizate cel mai frecvent in operatiunile comerciale internationale" si anume$ dolarul + A.A." marca germana" lira sterlina" francul francez si yenul japonez. Niecare din aceste valute are un anumit coeficient de ponderatje in calcularea valorii unitatii de cont in discutie. ;arimea D.+.!. este calculata si publicata zilnic de catre Nondul ;onetar International. Deoarece D.+.!. reprezinta cosul valutelor utilizate cel mai frecvent ni operatiunile comerciale internationale" partile unui contract de vanzare internationala pot recurge" in scop de consolidare valutara. @i circuitul dintre D.+.!. sj moneda tranzactiei. In cazul unor relatii comerciale cu tarile Aniunii %uropene" in locul D.+.!. se utilizeaza %A:9" care a fost lansata la 2 ianuarie 2FFF" inlocuind %.C.A In practica internationala se mai utilizeaza sj A;. A. 3Asian ;one-lary Anity0. Aceasta constituie unitatea monetara de cont" care se utilizeaza" incepand cu anul 2FDB" in cadrul Aniunii Asiatice de Clea-ring. ?aloarea A.;.A. este egala cu 2 D.+.!. Clauza aur. Gotrivit acestei clauze debitorul are obligatia sa determimine volumul datoriei in functie de paritatea metalica in aur a monedei de plata sau sa-si achite datoriile in aur. Doctrina juridica a remarcat" ca aceasta clauza imbraca doua forme si anume$ clauza valoare-aur 3gold-value clause0" care se utilizeaza in cazul in care pretul contractual este exprimat intr-o valuta" iar aural este luat ca etalon al valorii acestei valute sj clauza moneda aur 3gold coin value0" caracterizata prin aceea" ca pretul este exprimat direct in aur si urmeaza a fi platit in moneda de aur. Dintre acestea numai clauza valoare aur" denumita in continuare clauza aur" se inscrie in mecanismul clauzelor de mentinere a valorii contractului. +pecificul acestei clauze este faptul" ca moneda de plata se raporteaza la etalonul aur. Conform clauzei aur" moneda de plata are o anumita paritate oficiala in aur la momentul incheierii contractului. Daca acea paritate se va modifica 3va creste sau va scadea0 pana la data platii" pretul contractual se va modifica in mod corespunzator. Inevitabil acest pret1 va fi rectificat in asa fel" incat echivalentul lui in aur de la data platii sa fie egal cu echivalentul lui in aur existent la data perfectarii contractului. +tipularea clauzei aur in contractele comerciale internationale este in interesul ambelor parti$ ea il protejeaza pe debitor impotriva revalorizarii monedei de plata" totodata" il ocroteste pe creditor con-tra riscului de devalorizare a acestei monede. In majoritatea cazurilor" partile contractuale stabilesc" ca meca-nismul clauzei aur va functiona automat" din moment ce se produce schimbarea valorii monedei de plata exprimata in aur. Aneori" insa" partile prevad" ca rectificarea pretului originar se va face numai printr-un nou acord. Clauza de optiune a locului de plata. Aceasta clauza ii confera creditorului dreptul de a incasa la scadenta valoarea creantei sale" calculata pe baza unei valute de cont" prestabilita prin contract in locul ales de acesta 3de creditor0 dintre cele convenite. Debitorul ete obligat sa efectueze plata in moneda locului ales de creditor.

Astfel" daca partile au convenit ca pretul sa fie exprimat in dolari +.A.A. sj au stabilit ca locuri posibile de plata intre care poate alege creditorul Garis >i @ondra" in cauza vor exista doua monede de plata$ francul francez si lira sterlina. Doctrina a remarcat" ca alegerea de catre debitor a locului de plata" presupune implicit sj alegerea monedei de plata" care in toate cazurile va fi moneda locala. Clauza de optiune a monedei liberatorii. Grin aceasta clauza partile exprima prenil convenit in doua sau mai multe monede de plata" avand in vedere paritatea existenta intre acestea la data contractarii si prin care se autorizeaza creditorul" ca la scadenta sa aleaga intre acele monede pe cea liberatorie si sa pretinda debitorului sa efectueze plata in moneda astfel aleasa. Gartea care beneficiaza de aceasta clauza va astepta un moment apropiat de data scadentei pentru a decide" in functie de evolutia monedelor in intervalul respectiv" care va fi moneda ce va servi drept moneda de plata. In literatura juridica s-a relevat" ca asemenea clauze sunt" in general" in continutul contractelor in favoarea creditorilor carora le confera mari avantaje. Dar" in practica" tinand seama de inconvenientele corespunzatoare pe care le prezinta pentru debitor" ele nu cunosc o mare utilizare. Daca nu este stipulate a cui este alegerea optiunii atunci se prezuma ca ea apartine creditorului.Clauza de optiune a monedei liberatorii are functia de mentinere a valorii contractului. 1.-. Lormulati clauze asiguratorii menite s contracareze riscurile ne alutare . - in practica executarii contractelor comerciale internationale" riscurile nevalutare cel mai frecvent se manifesta sub forma riscului de pret. Ge piatii se produce o fluctuatie permanenta a preturilor" care uneori este cauzata de fluctuatia monetara" alteori de diferite imprejurari ce pot surveni intre momentul incheierii contractului si cel al Analizarii executarii lui. Astfel" se poate modifica raportul dintre cerere si oferta datorita unor factori conjuncturali" care prin actiunea lor pot influenta pozitiv sau negativ" cererea sau oferta la anumite marfuri 3sau servicii0" care constituie obiectul contractului. Gentru neutralizarea riscului de pret" partile pot stipula in continutul contractului lor clauze de recalculare sau de postcalculare a pretului. Gartile pot evita aceste riscuri" stipuland in contract unele clauze de adaptare a acestuia la noile imprejurari si anume$ clauza clientului cel mai favorizat" clauza ofertei concurente" clauza de hardship sau de impreviziune" clauza de for\a majora" clauze preventive fatii de diverse masuri de protectie a concurentei. Clauze de recalculcare sau revizuire.In doctrina juridica aceste clauze mai sunt numite si clauze de indexare a pretului" clauza de escaladare a preturilor sau clauza de pret" mobil. Clauza de revizuire a pretului este stipulatia contractuala prin care partile stabilesc" ca oricare dintre ele este indreptatita sa procedeze la recalcularea pretului contractual in situatia in care intre momentul incheierii si executarii contractului au intervenit modificari semnificative ale pretului materiilor prime" energiei" formei de munca sau ale altor elemente avute in vedere la stabilirea pretului contrac-tual 3de exemplu" primele de asigurare" tarifele de transport etc.0. +copul acestei clauze este de a proteja partile impotriva riscurilor nevalutare" prin mentinerea puterii de cumparare a monedei de plata. In functie de complexitatea elementului de referinta 3etalonului0" clauzele de revizuire a pretului 3de indexare nemonetara0 au fost clasificate in doctrina in trei variante si anume$ a0 Clauza de revizuire cu indexare unica 3sau speciala0. In aceasta varianta pretul este exprimat intr-o unitate de masura uzuala" al unui produs determinat" de exemplu al unei tone de carbune" al unui baril de petrol" al unei tone de cereale" al unui YRZora energie electrica etc. b0 Clauza de revizuire cu indexare cumulativa 3complexa0. Aceasta clauza se utilizeaza pentru varianta cand pretul contractului depinde de valoarea unei pluralitati de elemente de referinta privite cumulativ. De exemplu" materii prime" materiale" fortta de munca < necesare pentru realizarea obiectului contractului. Clauza de revizuire cu indexare cumulativa 3complexa0 se utilizeaza" mai ales" in contractele de antrepriza pentru lucrari de constructii-montaj" cu precadere atunci" cand antreprenorul foloseste materiale si forta de munca din fara beneficiarului.

c0 Clauza de revizuire a pretului cu indexare generala. Aceasta varianta presupune raportarea pretului contractual la valoarea tuturor bunurilor si serviciilor care pot fi procurate cu cantitatea de moneda in care este exprimat acest pret intr-o zona geografica determinata. In acest caz" elementul de referinta este un indice sta-tistic relevant pentru evolutia preturilor la nivelul macroeconomic pe intreaga tara" pe ansamblul economiei unui oras etc. Clauza de indexare generala ce are drept scop mentinerea puterii globale de cumparare a monedei de plata este mai putin utilizata in practica contractuala internationala. Clauze de postcalculare a pretului. Aceste clauze sunt mai rar utilizate in practica. Clauzele de postcalculare a pretului au aceeasj finalitate ca >i clauzele de revizuire a pretului sj anume$ mentinerea pretului marfii 3serviciului sau lucrarii0 la parametrii conjuncturii existente pe piata in momentul Analizarii executarii prestatiei asumate de debitor. Clauza cost P fee prezinta pentru beneficiar avantajul ca poate obtine ameliorarea produsului sau lucrarii pe toata perioada executarii contractului" in functie de ultimele inovatii tehnologice. Doctrina juridica a mentionat#8F" ca stipulatia cost f fee ii impune cumparatorului toate riscurile de instabilitate a preturilor sj nu este recomandabila la import. Clauza ofertei concurente.Gotrivit unei opinii" prin clauza ofertei concurente promitentul 3vanzatorul" prestatorul de servicii0 se obliga sa acorde cocontractan-tului conditiile mai avantajoase oferite acestuia de catre un tert in cadrul unei operatiuni similare.Normularea sub care aceasta clauza a fost cel mai des intalnita este urmatoarea$ QDaca in cursul executarii contractului" cumpa-ratoruU notifica vanzatorului primirea unei oferte concurente" emanand de la un furnizor cunoscut si serios" facuta la un pret infe-rior pretului contractului" toate celelalte elemente ale contractului" in special cele referitoare la calitate" cantitate si termene de livrare ramanand aceleasi" vanzatorul trebuie ca in termen de 27 zile de la primirea notificarii scrise din partea cumparatorului" sa accepte conditiile din oferta concurenta. In lipsa acordului vanzatorului cu cumparatorul" acesta din urma este eliberat de obligata de a cumpara de la vanzator" iar contractul va inceta sa produca efecte in termen de 27 zile de la primirea raspunsuluiQ.

+ubiectul II$ ?ariet,&ile contractului de asigurare. &.1. Numii i caracterizai categoriile de asigurri utilizate !n cadrul comerului internaional. .Asigurarea este ca un accord de vointa3contract0intre asigurator si asigurat prin care asiguratorul ofera asiguratului protectia pentru riscurile ce si le-a asumat"obligindu-se sa acopere asiguratului contravaloarea daunelor3suma asigurata0 in caz de producere a acestor riscuri"in schimbul platii de catre asigurat a unei sume de bani numita prima de asigurare3premium0. "sigurarea se caracterizeaza prin aceea ca are la baza principiul mutualitatii. Categorii$a0Dupa modul de realizare a rap jurid de asigurare$-asig prin efectul legii3obligatorie0$-asig. Contractuala3facultativa0.b0Dupa domeniul asig.-asig de bunuri1-asig de personae1-asig de raspundere civila.c0Dupa obiectul asigurat$-asig de mijl de productie fixa3cladiri"masini01-asig ale fondurilor de productie3materii prime"materiale01-asig ale obiectelor de uz casnic al cetatenilor1-asig ale cult agricole1-asig de personae$d0Dupa riscul asig$-asig ptu inundatii"trasnete"explozii"referitoare la cladiri"masini1-asig ptu ploi torentiale"grindina ptu culture agricole1-asig ptu boli"epidemii si accidente ale animalelor1asig ptu derapari"rasturnari"coleziuni"accidente ale mijl de transport1asig ptu evenimentele ce pot surveni in viata persoanelor fizice.e0Dupa teritoriul pe care se acorda acoperirea prin asig$interne si externe.f0Dupa natura rap care se stabilesc intre asigurat si asigrator$directa si indirecta3reasigurare0. &.&. Specificai categoriile riscurilor i modul de asigurare al lor !n cadrul asigurrii '"S') S( '"RT). - "sigurarile C".6+ se incheie sub una din urmatoarele conditii de asigurare$ 2. 0.7.".<)ree )rom particular average <)ara avarie particulara. Conform acestei conditii asiguratorul isi asuma obligatia de a plati despagubiri asiguratului pentru daunele suportate de acesta prin efectul cazurilor de avariere comuna" precum si a celor de avariere particulara atunci cand daunele respective sunt provocate de una din

urmatoarele cauze$ incendiu" trasnet" explozie" e>uare" rasturnare" scufundare" naufragiu" impotmolire" ciocnirea sau contactul cu alte nave" cu avioane" cu obiecte fixe sau plutitoare" precum si cu orice alte mijloace de transport" prabusirea podurilor sau a altor constructii" disparitia navei" avionului sau oricarui alt mijloc de transport prin care este expediata incarcatura. Asigurarea 0.7." . poate fi extinsa" la cererea asiguratului 3sj daca o asemenea posibilitate a fost prevazuta in mod special0 in schimbul platii de catre acesta a unei prime suplimentare si pentru acoperirea daunelor cauzate de aruncarea in apa sau luarea de valuri a bunurilor transportate pe punte sau pe nave fara punte" precum si pentru acoperirea pierderilor cauzate prin jaf" furt >i nelivrare. Avaria par-t iculara este supusa despagubirii numai atunci cand provenienta ei se datoreaza uneia din cauzele enumerate. Daunele provocate de alte cauze" cum ar fi$ patrunderea apei in hambarele navei pe timp de furtuna" inundarea hambarelor navei ca urmare a defectarii conductelor acesteia" lovirea marfurilor intre ele etc. nu sunt susceptibile de despagubiri prin efectul asigurarii CA:T9. 8. 9. 7. ".< :it$ particular average < cu avarie particulara. Gotrivit acestei conditii" asiguratorul se obliga sa-l despagubeasca pe asigurat pentru pagubele suportate in imprejurarile specifice conditiei 37", precum si pentru pagubele partiale cauzate de$ incendiu" trasnet" explozie" dezastre elementare" esuare" rasturnare" scufundare" naufragiu" impotmolire a navei" ciocnirea sau contactul cu nave1 prabusirea podurilor sau altor constructii" avarierea prin apa de mare" accidente la incarcarea" stivuirea si descarcarea incarcaturii sau in timpul alimentara navei cu combustibil.Asigurarea in conditia 9.7.". poate fi extinsa" la cererea asigura-tului" in schimbul unei prime suplimentare si daca o atare posibilitate a fost stipulata in contract" si la alte riscuri. De exemplu ruginirea si oxidarea" spargerea" indoirea" risipirea sau imprastierea" umezirea prin umiditatea atmosferei" incingerea" alterarea in contact cu aerul etc.8. "...< all ris;s < toate riscurile. In cazul asigurarii A:" asiguratorul se obliga sa-l despagubeasca pe asigurat pentru eventualitatea realizarii oricarui risc" ce ar putea afecta incarcatura in intervalul de timp la care se refera asigurarea" mai putin riscurile expres excluse. Asigurarea C"SC+ de nave se poate incheia pentru pagubele cauzate acestora de accidentele" intamplarile >i pericolele navigatiei si exploatarii" in una din urmatoarele conditii$ 9.7".< :it$ particular average< sau 9.".< :it$ average < cu raspundere pentru pierdere si avarii< 37".<)ree )rom particular average <)ara raspundere pentru avarii, cu exceptia cazurilor de naufragiu" e>uare" ciocnire" incendiu sau explozie la bordul navei1 /.1.S. < total loss o) t$e s$ip < cu raspundere numai pentru pierderea totala a navei. In general" continutul conditiilor de asigurare practicate in diferite societati de asigurare este asemanatoare. Difera" insa" de la o tara la alta formularile" numarul de riscuri acoperite" excluderile de riscuri" interpretarile date expresiilor din politele de asigurare. Gentru a facilita asigurarile de nave" -niunea *nternationala de "sigurari =aritime (>-=7), organizatie neguvernamentala" a asiguratorilor maritimi" infiintata in 2EDB" cu sediul la ]urich" a elaborat asa-numitele tabele de echivalenta. Acestea permit corelarea diverselor formulari ale conditiilor de asigurare navala din tarile asiguratorilor" care sunt membri ai Aniunii. Conditia 9.7.". are in vedere acordarea de despagubiri pentru . pagube produse de$ < pierderea totala a navei 3efectiva sau constructiva0" pierderea unor obiecte din inventarul fix al navei" precum si avariile pricinuite navei de incendiu" trasnet" furtuna" uragan si alte calamitati ale naturii" naufragiu" esuare" ciocnire cu alte nave sau cu orice alt obiect fix sau plutitor 3inclusiv gheata0" accidente in timpul incarcarii" stivuirii >i descarcarii incarcaturii" sau in timpul alimentara navei cu combustibil" explozie la bordul navei sau in afara ei" rupere sau desprindere a axelor" defecte ascunse sau uzura a corpului navei" a masinilor 3motoarelor0 sau a celorlalte parti componente ale navei" neglijenta sau greseala a comandantului" sau a altor membri ai echipajului" ori a pilotului120disparitia navei1#0avariile pricinuite navei de masurile de

salvare180avariile provocate de nave instalatiilor portuare sau altor obiecte sau bunuri in afara de incarcatura navei asigurate. De asemenea" asiguratorul este obligat sa acorde despagubiri si pentru$20 contributia navei la avaria comuna1#0remuneratia de salvare" chiar daca nava salvatoare apartine asiguratului180sumele pe care asiguratul le negociaza sau este obligat sa le plateasca cu titlu de despagubiri si cheltuieli de judecata ca urmare a ciocnirii cu alte nave" instalatii portuare ori alte obiecte sau bunuri1B0cheltuieli necesare sj economicoase efectuate in vederea salvarii si conservarii navei160pentru aducerea acesteia intr-un port de refugiu sau la locul de efectuare a reparatiilor" ori pentru micsorarea pagubei produse etc. Acordarea despagubirii pentru avariile suportate de nava este conditionata de imprejurarea ca aceasta sa depaseasca fransiza nereductibila fixata in aceste conditii" in raport de valoarea asigurata a navei. In cazul contributiei la avaria comuna" precum si atunci cand producerea pagubei se datoreze$ coliziunii" esuarii" exploziei" incen-diului la bordul navei" naufragiului" ciocnirii cu instalatii portuare" obiecte sau bunuri fransiza nu se aplica. Daca asigurarea s-a incheiat sub conditia 0.7.". asiguratorul se obliga sa despagubeasca limitativ pierderea totala a navei >i pagubele cauzate de evenimente deosebite in timpul calatoriei" precum$ naufragiu" esuare" incendiu" coliziune sau abordaj" explozii" disparitia navei" pagube admise in caz de avarie comuna" raspunderea fata de terti in ipoteza abordajului >i a coliziunii" precum >i cheltuielile rationale de salvare sau pentru micsorarea pagubei. In situatia in care asigurarea s-a incheiat sub conditia /.1.S., obligatia asiguratorului se rasrfrange la acordarea de despagubiri numai pentru pagubele generate prin pierderea totala sau disparitia navei" precum si de cheltuielile necesare >i rezonabile pentru salvarea navei fiind irelevant rezultatul acestora. &.-. "nalizai etapele !nc#eierii contractului internaional de asigurare i expunei coninutul contractului internaional ele asigurare. - 9 prima etapa este declaratia (cererea) de asigurare, care consta in completarea de catre asigurat a unui formular special al asiguratorului" prin care se manifesta vointa de a incheia contractul" Aceasta se redacteaza separat si anterior contractului de asigurare in majoritatea formelor de asigurari de persoane si in cazul asigurarilor externe^ si in unele asigurari de bunuri" care se incheie cu intreprinderile. In celelalte asigurari" declaratia se intocmeste concomitent cu contractul de asigurare. Declaratia de asigurare permite asiguratorului sa-si faca o opinie asupra riscului" pe baza raspunsurilor asiguratului la intrebarile din formular. Niind un act unilateral de vointa" declaratia de asigurare produce efecte juridice specifice asigurarii numai dupa ce a fost acceptata de asigurator. 9 alta etapa o constituie anali a declaratiei de risc. :iscul prezinta pentru asigurator o importanta deosebita. In functie de acest ele-ment" se apreciaza daca se poate accepta riscul si marimea primei de asigurare aferenta. In materie de asigurari buna-credinta constituie un principiu de baza. Asiguratul trebuie sa faca declararii complete" chiar >i atunci cand pe parcurs imprejurarile esentiale privind riscul 3de exemplu" agravarea riscului0 s-au schimbat. In caz contrar" asiguratorul isi rezerva dreptul fie de a modifica contractul" fie de a refuza despa-gubirea solicitata de asigurat. De regula" contractul de asigurare se considera incheiat prin plata primelor de asigurare si emiterea documentului de asigurare. 'ontinutul, durata si proba contractului de asigurare. De regula" contractul de asigurare cuprinde doua parti principale. Grima parte contine clauzele imprimate" sub forma unor extrase din conditiile generale care reglementeaza raporturile dintre asigurat si asigurator" care sunt menite sa atraga atentia asiguratului asupra drepturilor si obligatiilor sale. A doua parte reprezinta partile neimprimate ale documentului" care se refera" in principal" la indicarea partilor contractante" denumirea riscurilor" prima" suma asigurata si durata contractului" indicandu-se data intrarii in viguare. Ge langa aceste doua parti principale" contractul de asigurare mai cuprinde >i alte mentiuni specifice fiecarei ramuri de asigurare.

'urata contractului reprezinta perioada de timp" la care se re-fera drepturile si obligatiile partilor. Gerioadele pentru care se incheie asigurarea sunt prevazute in regulamentele de asigurare. %le se stipuleaza in contract.Contracul poate fi pe durata determinate si perioada nedeterminata.Contractul trebuie incheiat in forma scrisa ptu determinarea momentului incheierurii contractului si ptu forta probatorie. Subiectul (((: ontractul de transport maritim internaional. -.1*numerai$ formele contractului$de$transpert$maritim international -Contractul de navlosire se poate concretiza sub doua forme >i anume$ < contractul de c$arter#part?, care se utilizeaza mai ales atunci cind efectuarea transportului se face cu nave tramp sj are ca obiect marfurile de masa1 < conosamentul precedat sau nu de c$arter#part?, care se utilizea-y.a" de regula" la transportul cu nave de linie a unor marfuri ambalate in colete" containere. 4avlosirea propriu-zisa (stricto sensu) poate sa imbrace urmatoa-rele forme$ a) Contractul de navlosire vo?age c$arter se incheie intre armator si navlositor pentru transportul marfurilor pentru o calatorie sau anumite calatorii succesive" contra unui navlu" calculat" de regula generala" in raport cu cantitatea incarcaturii (per tona de marfa sau m80. b0 Contractul de navlosire time#c$arter, prin care navlositorul inchiriaza nava de la armator pentru o perioada de timp determinata contra unui navlu" numit $ire sj calculat la capacitatea de incarcare de vara a navei" si stabilit" de obicei" la bursele de navlu. c0 Contractul de navlosire demise c$arter sau c$arter b? demise. In baza acestui contract armatorul se obliga" in schimbul unui navlu mai ridicat ca valoare ($ire), sa puna la dispozitia navlositorului intreaga nava pentru un anumit timp. In acest caz navlositorul devine armator chiriaJ" dobandind posesia sj controlul deplin asupra vasului respectiv. -.&. Lacei comparaie !ntre formele contractului de transport maritim internaional. . a) Contractul de navlosire vo?age c$arter# "rmatorul are urmatoarele obligatii@ sa suporte toate cheltuielile de intretinere a navei sj a echipa-jului sj" in acest sens" sa asigure buna stare tehnica de navigabilitate a navei1 sa asigure combustibilul sj lubrifiantii necesari voiajului afretat1 sa asigure apa potabila necesara1 sa angajeze echipajul sj sa asigure hrana acestuia1 sa suporte cheltuielile auxiliare ale transporturilor 3taxe de canal" portuare etc.0. !ot armatorului ii revine raspunderea pentru expluatarea tehnica sj comerciala a navei. 4avlul costituie chiria sau pretul perceput de navlosant 3armator0 de la navlositor" prin efectul contractului de navlosire" in schimbul punerii la dispozitia acestuia din urma a navei sale sau a unei capacitati de incarcare a ei in vederea transportarii de marfuri pe apa. b0 Contractul de navlosire time#c$arter# De cele mai multe ori navlositorul utilizeaza acest tip de contract pentru transportul materialelor prime$ tit$ei" minereuri" carbune" cereale etc. Intervalul de timp convenit cu armatorul ii ofera posibilitatea sa-si asigure cu marfa tonajul maritim afretat. 4avlositorul este obligat sa achite chiria" $ire, in avans" de obicei in rate lunare. Chiria se calculeaza in raport de tonaj" dead:eig$t sj se plateste pe toata durata contractului la nivelul convenit initial. 4avlositorul raspunde pentru exploatarea comerciala a navei" suporta cheltuielile legate de deplasarile navei in intervalul de timp convenit" asigurand combustibilul" platind taxele de stramtori" canal" portuare.Armatorul este obligat sa asigure buna stare tehnica de navigabi-litate a navei" sa angajeze sj sa plateasca echipajul" sa suporte cheltuieli. c0 Contractul de navlosire demise c$arter 4avlositorul suporta toate cheltuielile ocazionate de intretinerea navei" a echipajului pe care-l angajeaza" precum sj cheltuielile ocazionate de mi>carea navei. 4avlositorul este obligat sa consulte pe armator sj sa obtina acordul acestuia in legatura cu persoana capitanului sj a mecanicului->ef" precum sj atunci" cand face_ reparatii in sala masjnilor ori procedeaza la modificari in structura navei. 4avlositorul este obligat sa intretina tehnic navigabilitatea navei" procedand periodic la ridicarea acesteia pe uscat pentru curatire sj

vopsire. 4avlositorul este obligat" de asemenea" sa plateasca chiria convenita anticipat" pe tran>e de timp" de regula" lunar. Armatorul este obligat sa predea marfa in buna stare tehnica de navigabilitate" predare care se face pe baza unei expertize tehnice" realizata pe cheltuiala navlositorului. @a expirarea perioadei de inchiriere" restituirea navei catre armator" in buna stare de navigatie" se realizeaza tot pe baza de expertiza tehnica" dar pe cheltuiala armatorului. -.-. 'aracterizai funciile conosamentului maritim. In doctrina conosamentul este definit8F7 ca documentul eliberat 3semnat0 de comandantul navei" prin care se atesta ca marfa a fost incarcata pe nava sau a fost preluata de nava pentru incarcare" in vederea transportarii pana la portul de destinatie. 'on entiei de la Uamburg din 10H1, art.H, conosamentul este documentul care face do ada unui contract de transport de marfuri pe mare si constata preluarea si incarcarea marfurilor de catre carauV, precum Vi obligatia acestuia de a li ra marfurile contra prezentarii documentului. Lunctii: a) face dovada incheierii contractului de transport intre caraus >i incarcator" atestand ambarcarea marfii la bord1 b) totodata incorporeaza aceasta marfa" fiind un titlu reprezen tatival ei. Deoarece eliberarea conosamentului se realizeaza de catre capitan sub semnatura acestuia" dupa preluarea marfii" conosamentul aflat in mana incarcatorului probeaza incheierea contractului de trans-port" mentiunile cuprinse facand dovada pana la proba contrara. Daca conosamentul insoteste un contract de c$arter#part? preexistent" eliberarea lui probeaza inceputul de executare a cftarter-party-ului. Ca titlu reprezentativ al marfii" conosamentul este un titlu de valoare" care incorporeaza marfa incarcata la bordul navei pentru a fi transportata" posesia legitima a conosamentului valorand proprietatea asupra marfii ce se transporta. Conosamentul este un titlu de credit" care poate circula prin andosare" pe calea girului precum cambia >i pe baza caruia se pot imprumuta bani. De asemenea" este un titlu de garantie reala" pe baza caruia se poate garanta un credit. In acest caz se andoseaza cu formula girului Qin garantie(. !est nr. F +ubiectul 2$ Continutul contractului comercial international. >.>. Defini&i (i caracteriza&i clauza primului refuz. in baza clauzei primului refuz o parte contractanta " se obliga fata de cealalta < beneficiar < A, de a-i propune sa realizeze in viitor o anumita operatie impreuna cu preferinta fata de orice alt client1 iar in cazul unui refuz al benefiziarului 3-0" celalta parte 3A0 este libera sa trateze cu oricare alt client. -eneficiarul va avea" deci" optiunea de a participa la aceasta operatiune" cu preferinta fata de oricare alt client" iar in cazul unui refuz din partea sa 3primul refuz0"cealalta parte va putea sa contracteze acea operatie cu oricare alt client. Aceasta clauza exprima un antecontract unilateral" afectat de o conditie suspensiva potestativa simpla din partea promitentului. %a contine un antecontract unilate-ral" deoarece da nastere obligatiei promitentului de a acorda prefe-rinta beneficiarului fata de alti clienti ai sai. Gromisiunea se poate referi la orice operatiune comerciala pe care promitentul ar intentiona sa o incheie in viitor sau numai la o anumita operatiune" mai exact un anumit contract" aceasta din urma situatie fiind cea mai frecvent intalnita in practica. 2.#. Analiza&i clauzele asiguratorii *mpotriva riscurilor nevalutare. in practica executarii contractelor comerciale internationale" riscurile nevalutare cel mai frecvent se manifesta sub forma riscului de pret. Ge piatii se produce o fluctuatie

permanenta a preturilor" care uneori este cauzata de fluctuatia monetara" alteori de diferite imprejurari ce pot surveni intre momentul incheierii contractului si cel al Analizarii executarii lui. Astfel" se poate modifica raportul dintre cerere si oferta datorita unor factori conjuncturali" care prin actiunea lor pot influenta pozitiv sau negativ" cererea sau oferta la anumite marfuri 3sau servicii0" care constituie obiectul contractului. Gentru neutralizarea riscului de pret" partile pot stipula in continutul contractului lor clauze de recalculare sau de postcalculare a pretului. Gartile pot evita aceste riscuri" stipuland in contract unele clauze de adaptare a acestuia la noile imprejurari si anume$ clauza clientului cel mai favorizat" clauza ofertei concurente" clauza de hardship sau de impreviziune" clauza de for\a majora" clauze preventive fatii de diverse masuri de protectie a concurentei. 'lauze de recalculcare sau re izuire.In doctrina juridica aceste clauze mai sunt numite si clauze de indexare a pretului" clauza de escaladare a preturilor sau clauza de pret" mobil. Clauza de revizuire a pretului este stipulatia contractuala prin care partile stabilesc" ca oricare dintre ele este indreptatita sa procedeze la recalcularea pretului contractual in situatia in care intre momentul incheierii si executarii contractului au intervenit modificari semnificative ale pretului materiilor prime" energiei" formei de munca sau ale altor elemente avute in vedere la stabilirea pretului contrac-tual 3de exemplu" primele de asigurare" tarifele de transport etc.0. +copul acestei clauze este de a proteja partile impotriva riscurilor nevalutare" prin mentinerea puterii de cumparare a monedei de plata. In functie de complexitatea elementului de referinta 3etalonului0" clauzele de revizuire a pretului 3de indexare nemonetara0 au fost clasificate in doctrina in trei variante si anume$ a0 Clauza de revizuire cu indexare unica 3sau speciala0. In aceasta varianta pretul este exprimat intr-o unitate de masura uzuala" al unui produs determinat" de exemplu al unei tone de carbune" al unui baril de petrol" al unei tone de cereale" al unui YRZora energie electrica etc. b0 Clauza de revizuire cu indexare cumulativa 3complexa0. Aceasta clauza se utilizeaza pentru varianta cand pretul contractului depinde de valoarea unei pluralitati de elemente de referinta privite cumulativ. De exemplu" materii prime" materiale" fortta de munca < necesare pentru realizarea obiectului contractului. Clauza de revizuire cu indexare cumulativa 3complexa0 se utilizeaza" mai ales" in contractele de antrepriza pentru lucrari de constructii-montaj" cu precadere atunci" cand antreprenorul foloseste materiale si forta de munca din fara beneficiarului. c0 Clauza de revizuire a pretului cu indexare generala. Aceasta varianta presupune raportarea pretului contractual la valoarea tuturor bunurilor si serviciilor care pot fi procurate cu cantitatea de moneda in care este exprimat acest pret intr-o zona geografica determinata. In acest caz" elementul de referinta este un indice sta-tistic relevant pentru evolutia preturilor la nivelul macroeconomic pe intreaga tara" pe ansamblul economiei unui oras etc. Clauza de indexare generala ce are drept scop mentinerea puterii globale de cumparare a monedei de plata este mai putin utilizata in practica contractuala internationala. Clauze de postcalculare a pretului. Aceste clauze sunt mai rar utilizate in practica. Clauzele de postcalculare a pretului au aceeasj finalitate ca >i clauzele de revizuire a pretului sj anume$ mentinerea pretului marfii 3serviciului sau lucrarii0 la parametrii conjuncturii existente pe piata in momentul Analizarii executarii prestatiei asumate de debitor. Clauza cost P fee prezinta pentru beneficiar avantajul ca poate obtine ameliorarea produsului sau lucrarii pe toata perioada executarii contractului" in functie de ultimele inovatii tehnologice. Doctrina juridica a mentionat#8F" ca stipulatia cost f fee ii impune cumparatorului toate riscurile de instabilitatte a preturilor sj nu este recomandabila la import. 'lauza ofertei concurente.Gotrivit unei opinii" prin clauza ofertei concurente promitentul 3vanzatorul" prestatorul de servicii0 se obliga sa acorde cocontractan-tului conditiile mai avantajoase oferite acestuia de catre un tert in cadrul unei operatiuni similare.Normularea sub care aceasta clauza a fost cel mai des intalnita este urmatoarea$ QDaca in cursul executarii contractului" cumpa-ratoruU notifica vanzatorului primirea unei oferte concurente" emanand de la un furnizor cunoscut si serios" facuta la un pret infe-rior pretului contractului"

toate celelalte elemente ale contractului" in special cele referitoare la calitate" cantitate si termene de livrare ramanand aceleasi" vanzatorul trebuie ca in termen de 27 zile de la primirea notificarii scrise din partea cumparatorului" sa accepte conditiile din oferta concurenta. In lipsa acordului vanzatorului cu cumparatorul" acesta din urma este eliberat de obligata de a cumpara de la vanzator" iar contractul va inceta sa produca efecte in termen de 27 zile de la primirea raspunsuluiQ. 'lauza clientului cel mai fa orizat. Clauza clientului cel mai favorizat este stipulatia contractuala prin care promitentul 3vanzatorul" furnizorul de bunuri sau de servicii0 se obliga sa acorde celuilalt contractant 3cumparator" beneficiar0 cele mai favorabile conditii pe care le-ar acorda eventual unui tert1 cu privire la contracte avand acelasi obiect. Azual in practica aceasta clauza este formulata astfel$ QDaca vanzatorul va consimti fata de un tert conditii mai favorabile in ansamblu decat cele stipulate in prezentul contract pentru cantitate si calitate comparabila" le va acorda de asemenea cumparatorului din acest contract cu incepere din ziua in care devin aplicabile in raporturile cu terta persoanaQ.#B6 'lauza de 5ards5ip este stipulatia contractuala in temeiul careia devine posibila modificarea continutului contractului atunci cand pe parcursul executarii sale se produc" fara culpa contractantilor" evenimente ce nu puteau fi prevazute in momentul stabilirii raportului juridic de oblgatie" dar care" schimbind substantial datele >i elementele avute in vedere de parti in momentul contractarii" creeaza pentru unul dintre contractanti consecinte mult prea oneroase pentru a fi echitabil ca acesta sa le suporte singur.Clauza de $ards$ip este o creatie a practicii anglo-saxone din domeniul dreptului comertului international. Doctrina juridica a remarcat" ca aceasta clauza corespunde notiunii de Qsituatie difi-cilaQ sau de QduritateQ.%fectele juridice ale clauzei de $ards$ip variaza dupa ordinea juridica" fiind recunoscute in unele sisteme juridice si necunoscutein altele. Clauza de$ards$ip se deosebeste de clauza de forta majora. Astfel" clauza de $ards$ip nu pune problema exonerarii de raspundere a unei parti" ci a reactualizarii" reechilibrarii prestatiilor. Ge de alta parte" in timp ce forta majora este o clauza de neexecutare a obliga-tiilor" evenimentele care pun in miscare clauza de $ards$ip nu impiedica executarea" caci aceasta este posibila" dar in conditii impovaratoare pentru debitor. 1.-. Lormulai asemfll1rile i deosebirile dintre clauza de 5ards5ip i clauza de for ma%or. clauza de forta majora este definita drept o stipulatie contractuala" avand caracterul unui succedaneu sau substitut de clauza de adaptare atunci" cand contine prevederea potrivit careia contractul se suspenda in caz de forua majora" urmand ca el sa continue dupa perioada de suspendare" in noile conditii care vor fi negociate intre timp.De asemenea se cere ca debitorul sa aiba fat1a de evenimentele invocate un comportament activ. Astfel el trebuie sa-l informeze pe creditor si sa depuna toate eforturile pentru a readuce relatiile contractuale la situatia normala sau" cel putin" sa se mai salveze ceva caractere$ carac-terul imprevizibil" insurmontabil 3sau irezistibil0 si exterior celui care il invoca al unor fapte intervenite ulterior incheierii contractului si care au impiedicat executarea acestuia" fara nici o vina din partea debitorului" aflat intr-o imposibilitate absoluta de a executa contrac-tul. Clauza cu privire la forta majora trebuie sa cuprinda si cerinta enuntarii imediate a cazului de forta majora si modul in care trebuie sa se faca aceasta. Daca anuntarea cazului de forta majora nu se face in termenul prevazut in contract" partea respectiva va fi obligata sa dezdauneze pe cocontractantul sau de pagubele provocate prin neprimirea avizului" cu exceptia cazului daca insasi anuntarea a fost impiedicata printr-un fapt exonerator.

Subiectul ((: ontractul comercial de v6nzare $ cumprare internaional. &.1. 6efinii i caracterizai obiectul contractului de /nzare $ cumprare internaional. 9biectul constituie prestatia" actiunea sau inactiunea la care partile sau un dintre ele se oblige prin contract. Grestatia poate fi pozitiva sau negative3concurenta neloeala0. 9biectul trebuie sa fie determinat sau determinabil" sa fie posibil" sa fie licit si moral &.&. *xpunei etapele de desfiiurare a licitaiei. Grincipalele etape de desfasurare a unei licitatii sunt urmatoarele$ a0 7ublicitatea. Gublicitatea se face prin mijloacele de informare ni masa de catre organizatorul licitatiei" cu cateva luni inainte de icrmenul fixat pentru primirea ofertelor. De asemenea" inainte de a avea loc licitatia se elaboreaza caietul de sarcini care cuprinde conditiile tehnice de livrare >i de cooperare" diferite conditii comerciale de plata" de transport etc. in care se poate incheia tranzactia. b0 7regatirea o)ertelor. 9fertele se intocmesc pe fortmulare speciale" procurate de la organizator. +e intocmesc doua tipuri de oferte$ oferta tehnica si oferta comerciala" fiecare introducandu-se in plicuri separate. Ambele oferte se prezinta organizatoprului licitatiei in termenul prevazut in prospectul de licitatie sau in caietul de sarcini. Aneori ofertantii prezinta si un curriculum vitae.@a baza intocmirii ofertelor stau datele luate din caietul de sarcini. Daca se pot oferi parametri tehnico-calitativi superiori celor indicati in caietul de sarcini" se recomanda ca acest lucru sa fie mentionat separat" pentru a nu complica comparatia ofertelor. Abaterile de la prevederile caietului de sarcini micsoreaza sansele de castigare a licitatiei" chiar daca se ofera un produs superior celui solicitat de beneficiar. c0 7lata de catre o)ertant a garantiei de participare. Gentru a avea garantia participarii ofertantului la licitatie organizatorul percepe de la ofertant o suma in numerar exprimata in valuta convertibila. Aceasta suma poate fi inlocuita printr-o scrisoare de garantie bancara" emisa de o banca indicata de organizator sau de o banca cu renume mondial d0/inerea licitatiei in iua si la ora precisa, la locul anuntat. Inaintarea ofertelor catre organizator se face in plicuri inchise" intermenul indicat. +e constituie o comisie de licitatie care deschide plicurile in prezenta ofertantilor sau a reprezentantilor delegati. +e face o prima ierarhizare a ofertelor" de regula in functie de nivelul de pret" la parametrii tehnici si de calitate egali..In faza a doua se face o analiza de fond. In cazul produselor cu mare complexitate tehnica" se aprofundeaza comparatia si se definitiveaza ierarhizarea ofertelor. :ezultatele se comunica participantilor la licitatie &.-. "nalizai rspunderea contractual a /nztorului i cumprtorului conform pre ederilor 'on eniei de la .iena asupra contractelor de /nzare internaional de mrfuri din (l aprilie 101, i 'odului ci il al Republicii +oldo a. 0.&.-.1. 7ijloace de care dispune cumparatorul in caz de contravenfie la contract de catre vanzator 8art.9:$:2). Daca vanzatorul nu a executat oricare din obligatiile care-i revin din contractul de vanzare sau din conventie" cumparatorul are dreptul$ a0 sa ceara vanzatorului executarea obligatiilor sale" cu exceptia cazului in care s-a prevalat de un mijloc incompatibil cu aceasta cerere1 b0 daca marfurile nu sunt conforme cu contractul" cumparatorul poate cere vanzatorului sa repare lipsa de conformitate" in afara de cazul in care acesta ar fi nerezonabil" tinand seama de toate imprejurarile1 c) cumparatorul poate acorda vanzatorului un termen supli-mentar" de o durata

rezonabila" pentru executarea obligatiei sale1 d) sa declare contractul rezolvit1 e) in caz de lipsa de conformitate a marfurilor cu contractul" chiar daca pretul a fost sau nu platit" cumparatorul poate reduce pretul proportional cu diferenta intre valoarea pe care marfurile efectiv predate o aveau in momentul predarii >i valoarea pe care marfurile conforme ar fi avut-o in acel moment1 f) daca vanzatorul preda marfurile inainte de data stabilita" cumparatorul are facultatea de a le prelua sau de a le refuza1 g0 daca vanzatorul preda o cantitate superioara celei prevazute in contract" cumparatorul poate accepta sau refuza preluarea cantitatii predate excedentar1 h0 sa ceara daune-interese. ;.2.3.2. 7ijloace de care dispune vanzatorul in caz de contra$ enfie la contract din partea cumparatorului. (n cazul in care cumparatorul nu a executat oricare din obligatiile care-i revin din contractul de vanzare" vanzatorul este indreptatit$ a) sa ceara cumparatorului plata pretului" preluarea marfii pre-date sau executarea altor obligatii ale cumparatorului in afara de cazul in care nu s-a prevalat de un mijloc incompatibil cu aceste cereri1 b) sa acorde cumparatorului un termen suplimentar" de durata rezonabila" pentru executarea obligatiilor sale1 c) sa declare contractul rezolvit1 d) daca contractul prevede ca cumparatorul trebuie sa specifier forma" masura sau alte caracteristici ale marfurilor s"i nu face aceasta specificare la data convenita sau intr-un termen rezonabil calculat de la primirea unei cereri din partea vanzatorului" acesta poate" fara a prejudicia asupra tuturor celorlalte drepturi pe care le poate avea" sa efectueze singur aceasta specificare" potrivit cu nevoile cumparatorului" care i-ar putea fi cunoscute1 e) sa ceara daune-interese. Daunele-interese pentru o contraventie la contract savarsita de o parte sunt egale cu pierderea suferita >i castigul nerealizat de cealalta parte din cauza contraventiei. Aceste daune-interese nu pot fi superioare pierderii suferite si castigului nerealizat pe care partea in culpa le-a prevazut sau ar fi trebuit sa le prevada in momentul incheierii contractului" in considerarea faptelor de care avea cunostinta ca fiind consecintele posibile ale contraventiei la con-tract 3art. DB0.

Subiectul (((: ontractul internaional de factoring. -.1. 6efinii contractul internaional de factoring. Notiune. 'aractere %uridice. 0actoring#uB este un con-tract complex prin care o parte" numita aderent, transfera in proprietate o anumita categorie a creantelor sale unei alte parti numita )actor care" in schimbul unui comision" se obliga sa achite aderentului valoarea lor" subrogandu-se in drepturile acestuia fa^a de debitorii creantelor cedate >i pe care urmeaza sa le incasezeBB6. In cadrul factoring-ului vanzatorul 3furnizorul0 dupa ce a vandut marfurile mai vinde 3cedeaza0 >i creantele pe care le are impotriva cumparatorilor de marfuri. -.&. *xpunei obligaiile prilor !n contractul internaional de factoring. 0actorul este oblgat sa plateasca aderentului toare facturile pe care le-a aprobat in prealabil neac-ceptand facturile acelor clienti" care pe plan comercial prezinta prea putina garantie. Glata creantelor se face pe data cedarii acestora pe masura prezentarii facturilor. De regula" facturile sau copiile lor legalizate se prezinta la anumite intervale convenite cu un borderou" pe care sunt inscrise toate facturile din perioada considerata" cu toate garantiile lor si documentele justificatoare. De asemenea" se prezinta si declaratia aderentului ca transmite factorului in proprie-tate creantele respective" care reprezinta pretul prestatiilor furnizate 3marfuri vandute sau servicii0 acceptate de clienti si ca plata acestora trebuie sa se faca factorului. -orderoul mai mentioneaza >i cererea aderentului de ai fi facute facturile" in schimbul unei chitante subrogatorii cu privire la factor. Nactorul subrogat aderentului are si unele drepturi impotriva debitorilor cedati" carora le poate opune toate exceptiile creansei sau le poate intenta actiune in plata.

Aderentul are obligatia de a plati comisionul convenit" precum >i de a inscrie pe factura invitatia adresata debitorului de a plati direct factorului" mentiunea de subrogare pe factura fiind obligatorie. De asemenea" aderentul este obligat sa garanteze factorului existenta creansei" scop in care este dator sa coopereze cu acesta" informand-ul despre toare cauzele" care ar putea afecta creanta. (n plus, el trebuie sa notifice debitorului existenta subrogatiei >i indatorirea de a plati factorului. -.-. "nalizai particularitile contractului de factoring. Contractul de factoring are multe tangente cu tehnica scontului" de care" totusi" se deosebeste. >i factoring-ul >i scontul presupune o transmisiune de creanta" pe baza careia se acorda un credit inainte de scadenta factoring-ul este insotit de o clauza de exclusivitate asupra tuturor operatiilor aderentului" care garanteaza numai existenta creantelor" factorul asumandu-si si riscul insolvabilitatii debitorilor cedati. De aceea" factorul trebuie sa manifeste o deosebita diligenta in supravegherea clientilor sai. Nactoring-ul prezinta cele mai multe analogii cu cesiunea de creanta >i cu subrogarea prin plata" intocmai ca in ipoteza cesiunii de creanta" unde cedentul garanteaza numai existenta creantei la data cesiunii" dar nu >i solvabilitatea debitorului ori modificarile ulterioare ale creanteiB62" si in cazul factoring-ului aderentul raspunde fata de factor numai in caz de inexistenta totala sau partiala a creantei Nactoring-ul nu poate fi asimilat operatiei de asigurare de credit deoarece societatea de asigurare va plati numai in cazul in care debitorul principal nu plateste" iar factorul devine debitorul valorii tuturor creantelor acceptate din momentul cesiunii acestora" asumandu-si obligatia de a plati imediat. Subrogarea prin plata presupune ca plata sa se faca in acelasi timp cu subrogarea, acordul inter enind intre debitor si sol ent, iar in cazul factoring$ului, acordul inter ine intre creditor si factor @sol ensA, debitorul fiind tert fata de aceasta con entie. !est nr. 27 +ubiectul 2$ =omentul Ci locul Dnc$eierii contractului comercial internaional. 2.2. Compara&i diferite concep&ii referitoare la momentul *ncheierii contractului inter absentes. Gerfectarea contractului comercial international constituie finalizarea procedurii de formare a acestui contract. Determinarea momentului incheierii contractului este una din cele mai controver-sate probleme in doctrina juridica de drept privat. Contractul comercial international poate fi incheiat intre parteneri care se afla in prezenta sau separati de mari distante. ". Sistemul emisiunii acceptarii (sau al declaratiunii). Gotrivit.icestui sistem contractul se considera incheiat in momentul in care destinatarul accepta oferta" adica (i-a manifestat vointa de acceptare" chiar daca nu a comunicat aceasta acceptare" deoarece in acel moment coexista cele doua consimtaminte. <.+istemul e=pedierii acceptarii. 'onform acestui sistem, contractul se considera inc#eiat in momentul in care acceptantul a expediat raspunsul sau printr$un trimis, scrisoare sau telegrama incredintata postei ori alt mi%loc de comunicare. (n sistemul expedierii acceptarii raspunsul de acceptare iese de sub puterea destinatarului ofertei ( de sub riscul de a fi inlaturat oricand, asa cum se intampla in sistemul precedent. 6ar i in acest sistem exista posibilitatea ca aceptantul sa re ina asupra acceptarii pana in momentul in care aceasta a%unge la ofertant. 3n alt deza anta% este acela, ca ofertantul ia cunostinta de inc#eierea contractului ulterior, cand primeste corespondenta C. Sistemul receptiei acceptarii de catre o)ertant. Gotrivit acestui sistem" contractul se considera incheiat in momentul in care ofer- tantul primeste raspunsul de acceptare" indiferent daca a luat sau nu cunostinta de acest raspuns. +-a apreciat" ca in sistemul receptiei" contractul se

considera incheiat fara ca ofertantul sa cunoasca acceptarea din partea destinatarului26F. Aceasta obiectie va fi de cele mai multe ori teoretica" deoarece cunoasterea continutului corespondentei are loc" de regula" la primirea ei. d. Sistemul in)ormarii. Conform acestui sistem" contractul se considera incheiat in momentul in care ofertantul ia cunostinta de raspunsul de acceptare. (i acest sistem este susceptibil de critica$ a) ofertantul poate arbitrar sau din neglijenta sa amane cunoa=te-rea raspunsului (i" deci" incheierea contractului1 b) nu se poate cunoaste cu certitudine momentul in care ofertantul a cunoscut raspunsul de acceptare. 7entru a e ita, cel putin partial, aceste nea%unsuri in practica, se considera ca ofertantul a luat cunostinta de raspuns la primirea corespondentei 9fertantul este liber sa faca dovada" ca fara nici o culpa din partea sa" a luat cunostinta despre continutul acceptarii ulterior datei la care aceasta i-a parvenit la sediu.

2.#. Determina&i locul *ncheierii contractului inter absentes. @ocul incheierii contractului comercial international. Determinarea locului incheierii contractului depinde de conceptia adoptata cu privire la determinarea momentului incheierii contractului. Deasemenea" este important sa facem distinctie intre situatiile cand contractul se perfecteaza inter praesentes sau acesta se incheie inter absentes. Atunci cand contractul se incheie intre persoane prezente" locul perfectarii lui este acela unde are loc semnarea contractului. In cazul perfectarii contractului prin telefon" determinarea locului incheierii acestuia difera in functie de conceptia adoptata$ in sistemul emisiunii si cel al expedierii acceptarii" contractul comercial international se considera incheiat la locul unde vorbeste acceptantul1 in sistemul receptiei acceptarii (i cel al informarii" contractul se considera incheiat la locul unde vorbeste ofertantul. in cazul contractelor incheiate inter absentes, determinarea locului incheierii acestora difera in functie de conceptia adoptata cu privire la stabilirea momentului incheierii lor. Astfel" in sistemul emisiunii (i cel al expedierii acceptarii" locul incheierii contractului este sediul sau resedinta acceptantului. In sistemul receptiei acceptarii (i cel al informarii" contractul se considera incheiat la locul unde se gaseste ofertantul. in cazurile in care contractul se incheie fara a fi necesara comuni-carea acceptarii" contractul se considera incheiat la locul unde se afla acceptantul. In situatia acceptarii tardive" locul incheierii contractului este la sediul sau" dupa caz" resedinta acceptantului" deoarece aici se receptioneaza comunicarea facuta de ofertant privind valabilitatea acceptarii tardive.

2.8. Argumenta&i importan&a eletermin'rii momentului (i locului *ncheierii contractului comercial interna&ional. Determinarea momentului incheierii contractului prezinta importanta sub urmatoarele aspecte$ a) la momentul respectiv se stabileste daca partile erau ori nu capabile de a incheia contractul. Astfel" o societate comerciala" care nu era inmatriculata in acel moment in registrul comertului nu avea capacitatea de a contracta 3cu unele exceptii01 b) viciile vointei" respectiv cauzele de nulitate absoluta (i nulitate relativa" se determina in raport de momentul incheierii contractului1 c) pana in momentul incheierii contractului fiecare parte isi poate revoca oferta sau acceptarea1 d) de regula" efectele contractului se produc din momentul incheierii contractului" deci

efectul translativ de drepturi reale Ji problema riscului se rezolva in raport cu acest moment1 e) momentul incheierii contractului intereseaza pentru calculul prescriptiei extinctive1 f) in cazul conflictelor de legi in timp" momentul incheierii contractului determina legea aplicabila1 g) legea in vigoare la data incheierii contractului" lege care este normal aplicabila" urmeaza sa guverneze contractul in raport cu principiul tempus regit actum, aplicarea sa extinzandu-se pe intreaga durata a executarii obligatiilor generate de contract1 h0 vor putea exercita actiune pauliana impotriva contractului numai creditorii a caror creanta este anterioara momentului perfec-tarii contractului1 i0 in contractele translative de drepturi cum este" de exemplu" vanzarea unui bun determinat" transmiterea dreptului real de la vanzator la cumparator" opereaza la momentul incheierii contractului (i tot din acel moment" in armonie cu principiul res perit domino, se transmit la cumparator si riscurile pieirii sau avarierii lucrului1 20 in cazul ofertei adresata unor persoane nedeterminate" momen-tul incheierii contractului in raport cu prima acceptare primita face ca acceptarile ulterioare sa ramana fara efect1 m0 in functie de acest moment" se determina locul incheierii contractului. @ocul incheierii contractului prezinta interes sub urmatoarele aspecte$ - in situatia in care partile nu au desemnat le& contractus, se va "AG@ICA a principiul locus regit actum, potrivit caruia legea competenta sa guverneze contractul este le& loci contractus, adica legea in vigoare la locul incheierii contractului in momentul perfectarii acestuia1 - daca partile nu au prevazut in contract arbitrajul competent `..i solutioneze eventualele litigii ce pot aparea intre ele in legatura . II executarea contractului" jurisdictia competenta sa solutioneze .neste litigii va fi determinata in raport cu prevederile legii in vigoare l.i locul incheierii contractului1 < pentru interpretarea contractului se vor lua in considerare uzantele existente la locul incheierii contractului. +ubiectul II$ Controctul internaional de leasing. #.2. Defini&i (i clasiiicClti contractul interna&ional ele leasing. prin leasing se intelege acea operatie juridica" prin care o persoana 3de obicei o societate specializata in acest scop0 cumpara un bun spre a-l inchiria unei alte persoane" numita utili ator 3care in mod obisnuit este tot o intreprindere0" care la sfarsitul contractului de locatie are un drept de optiune intre trei posibilitati si anume$ de a continua contractul de locatie" de a-l rezilia ori de a cumpara bunul respectiv la un pret convenit in asa fel" incat sa se tina seama" cel putin in parte" de varsamintele efectuate cu titlu de chirie 3adica de amortizarea bunului pe aceasta cale si" deci" de valoarea lui rezidualU0. dupa tipul de )inantare al contractului exista$ 1easing cu auto)inan)area locatorului, situatie in care locatorul dispune de intreaga suma necesara producerii sau cumpararii activului. 1easing multiplicatE sau tip levier (leveraged). %ste un leasing financiar in care locatorul imprumuta cu o parte din banii necesari ` cumpararii activului sau chiar toata suma" folosind contractul de lea-sing ca o garantie pentru un imprumut. 'upa, tipul de service asigurat, avem$ 1easing )ull#service (brut), in cadrul caruia locatorul se angajeaza sa intretina activul" sa-l asigure si sa plateasca orice taxe derivate din proprietatea asupra activului" prevazute de lege. 1easing#net in care locatarul isi asuma obligatiile specificate mai sus. ;ajoritatea leasing-urilor financiare sint de tipul net. 'upa originea activului@ 1easing direct. ;ajoritatea contractelor de leasing se incheie pentru echipamente noi. Atilizatorul inchiriaza direct activul de la producatorul original. 1easing indirect. Atilizatorul 3viitorul locatar0 alege un anumit echipament" indica

locatorului sa-l cumpere de la producator si apoi incheie contractul de leasing cu locatorul. @ocatorul este cel care cumpara echipamentul de la producator. 'upa durata contractului e&ista@ 1easing pe termen lung@ E ani si mai mult1 1easing pe termen mediu@ intre 8 si E ani1 1easing pe termen scurt@ bazat pe contracte consecutive" cu perioade de #-8 ani. Forme speciale/ 1easing time s$aring@ bunurile se inchiriaza simultan mai multor beneficiari" pe perioade distincte" in scopul folosirii integrale a capacitatii lor 3calculatoare" mijloace de transport etc.0. =aster leasing@ forma speciala practicata pentru inchirierea containerelor$ a) /erm leasing < pe termen. b) /rip leasing < pe calatorie. <3&perimental@ folosit in scopul promovarii vanzarilor de ma(ini si utimaje. Contractul de lease#bac; este o operatie complexa" in cadrul careia vanzatorul (i utilizatorul este una si aceeasi persoana. Atilizatorul" proprietar al bunului" vinde finantatorului" o instalatie" un utilaj" cu obligatia acestuia de a i-l inchiria (i de a i-l revinde la finele perioadei de locatie la un pret rezidual. :olul operatiei de lease#bac; este considerabilBB#$ fiind un mijloc de finantare foarte ingenios" el permite unui industriaJ" sa obtina capitalul necesar activitatii sale prezente (i viitoare" fara ca economi-ce(te sa piarda echipamentul necesar pentru realizarea comenzilor pe care le are sau este pe cale sa le aiba. Dupa obiectul sau concret 3bunul dat in locatie0 leasing-ul poate fi mobiliar sau imobiliar. Dar pentru comertul international prezinta interes leasing-ul mobiliar" deoarece se refera la ceea ce se numeste echipament industrial. %xista leasing )inanciar ()inancial4capital4)ull#pa?out lease) sj lea#sing operational %operating lease). 1easing#ul operational se deosebeste de cel financiar in primul rand prin faptul" ca locatorul (lessor) este un fabricant. Daca in cazul leasing-ului financiar locala realizeaza intreaga valoare a bunului" la leasing-ul operational bunul este inchiriat pentru o perioada mai scurta decat durata vietii sale economice sj" deci a amortizarii. Grin urmare" bunul poate fi dat in locatie la mai multi utilizatori" in mod succesiv" iar valoarea reziduala a bunului este" la expirarea contractului" inca importanta. In fine" in cazul leasing-ului operational nu se prevede posibilitatea transmiterii proprietarii bunului catre locatar. #.#. Determina&i (i descrie&i drepturile si obliga&iile par&i lor in contr interna&ional de leasing. @ocatorul obligatiile$ 1. san nu inter ina in alegearea ec#ipamentului si a inzatorului de ec#ipament pe care il face locatarul daca contractul nu pre ede altfel,&. sa nu opereze modificari fara acordul locatarului in contract de inz$cump, -. sa dea locatarului contra plata in posesiune si folosinta temporara ec#ipamentul sau,4. sa inc#eie din insarcinarea locatarului contr $c @furnizare, de ec#ipament ales de locatari cu inzatorul indicat acesta, 5 la expirarea contract de leasing sa primeasca ec#ipamentul daca locatarul nusi exercita dreptul de al ac#izitiona cu titlu de proprietate. Drepturile$ 1. sa aleaga cu acordul locatarului ec#ipamentul si inz, &. sa foloseasca ec#ipamentul in calitate de ga% la obligatiile sale fata de terti daca contractul nu pre ede altfel, -. in cazul in care locatarul incalca substantial clauzele contractului sa solicite ac#itarea integrala inainte de termen a c#iriei sau rezilierea contractului cu reparatrea pagubelor . @ocatarul Drepturile$ 1. sa aleaga ec#ipamentul si inzatorul, & sa refuze receptionarea ec#ipamentului ce nu corespunde contractului de leasing sis a suspende ac#itarea locatorului a c#iriei, - sa ceara rezilierea contr in cazul in care locatorul incalca clauzele contr precum sa ceara

despagubiri,4 sa stabileasca independent pe baza contractuala executantul lucrarilor de reparatii, 5 sa ac#ite c#iria inainte de termen sis a rascumpere ec#ipamentul inainte de termen,O la expirarea contractului de leasing sa ac#izioneaze ec#ipamentul cu titlu de proprietate

#.8. Analiza&i particularit'&ile opera&iunilor componente ale leasingului. Contractul de leasing cuprinde o suma de acte juridice" marcate de interdependenta dintre ele. A. Contractul de van are#cumparare se incheie intre vanzator (i finantatorul-cumparator. 9biectul acestui contract este ales de utilizator" care trateaza cu vanzatorul toate elementele vanzarii. Ninantatorul va plati pretul pe baza procesului verbal de predare" incheiat intre vanzator si utilizator. -. Contractul de mandat se incheie intre finantator ca mandant si utilizator ca manadatar. In calitatea mentionata" finantatorul negociaza si incheie cumpararea bunului de echipament" convenind cu vanzatorul asupra parametrilor tehnici ai acestuia. Dar mandatul intervenit intre utilizator si finantator prezinta unele particularitati fapl de dreptul comun. Astfel" utilizatorul actioneaza in numele finantatorului" dar nu primeste indicatii de la acesta. Atilizatorul mai are mandatul de a sta in justitie si dispune de o actiune in garantie impotriva vanzatorului. C.Contractul de locape intervine intre creditorul locator 3finan- tator0 si utilizatorul locatar. Acest contract este precedat de o promisiune de locatie sinalagmatica" in sensul ca finantatorul promite ca bunul pe care il cumpara il va da in locatie" iar utilizatorul promite ca-l va lua in calitate de locatar. Aceasta promisiune bilaterala de locatie are valoarea unui contract de locatie" in masura in care sint determinate elementele esentiale ale contractului 3obiectul" chiria0. In realitateB8D" din momentul in care cunoaste pretul de cumparare al bunului 3fixat de catre utilizator si vanzator0" cumparatorul poate fixa conditiile contractului de locatie si drept urmare" promisiunea de locape s-a transformat in contract de locatie. @ocatiunea din cadrul leasing-ului a suportat alterari in raport cu locapa clasica B8E si in sensul ca obligatiile locatorului privind predarea posesiei bunului inchiriat cat si aceea de asigurare a posesiei utile" sint executate de vanzator si nu de finantator. 9bligatia de intretinere a bunului inchiriat este" de as/emenea" in intregime pe seama locatarului" care suporta si prima de asigurare si nu pe seama locatorului. D. 7romisiunea unilaterala de van are apartine finantatorului si opereaza la finele contractului de leasing. Dupa cum am menponat" la sfarsitul contractului de locape utilizatorul are de ales intre trei posibilitap$ a0 sa ceara reinnoirea locapei pentru o noua perioada de timp" cu chirie mai mica1 b) sa restituie bunul catre creditor 3proprietar-locator0 (i contrac-tul sa ia sfarsit" si odata cu el intreaga operape de leasing1 c) sa opteze pentru cumpararea bunului la un pret rezidual" rezultat din diferend dintre prepil inipal precizat in contract si chiriaachitata. Daca utilizatorul opteaza pentru aceasta ultima posibilitate" creditorul este obligat sa-i vanda echipamentul. In doctrina juridica s-a menponat " ca leasing-ul prezinta caracteristicile unui contract de adeziune" utilizatorul fiind aderentul" care la semnarea contrac-tului nu are posibilitatea sa aduca modificari clauzelor" care sint in privita lui foarte severe.

+ubiectul III$ Contractul de transport aerian internaional 8.2. Defini&i contractul de transport aerian interna&ional. Contractul international aerian de mar)uri este un contract in baza caruia o parte" numita caraus" se obliga fata de cealalta parte" numita expeditor ca" in schimbul unei taxe de transport" sa transporte pe calea aerului anumite marfuri la destinatia convenita si sa le elibereze la acea destinatie. %ste un contract sinalagmatic" cu titlu oneros (i" conform reglementarilor uniforme in materie" are caracter interna-tional daca punctul de plecare (i punctul de destinatie a marfii sunt situate pe teritoriile a doua state sau daca cele doua puncte fiind situate pe acelasi teritoriu" aeronava survoleaza teritoriul unui stat tert" unde face o escala. 8.#. Da&i caracteristica juridic' a contractului de.transportaerian-interna&ional Contractul de transport este autonom in sensul ca raporturile pe care se stabileste sunt independente de cele dintre expeditor si beneficiar" care au la baza un alt contract" de obicei de furnizare" care este impozabil carausului. Contractul de transport este un contract unitar8E7 si de sinestatator" in continutul caruia se imbina elemente" care in individualitatea lor" se aseamana cu elemente specifice altor contracte 3de antrepriza" de locatiune" de lucrari" depozit0" dar care in ansamblul lor confera acestui contract o natura juridica proprie. Anii autori au mentionat8E2" ca nu orice deplasare de lucruri dintr-un loc in altul formeaza obiectul unui contract de transport" dar numai atunci cand transportul se face pe baza obligatiei asumate de caraus in acest sens si le-a luat in primire" in prealabil" la locul de incarcare" si le va preda la locul de destinatie. Deci" nu vor fi considerate contracte de transport acelea" care" desi constau intr-o deplasare materiala dintr-un loc in altul a unor lucruri" aceasta nu s-a facut cu predarea prealabila a lor. Din aceasta categorie se considera ca fac parte$ deplasarea prin conducte" transportul de energie electrica (i cel informational 3care" de regula" se fac prin retelele proprii de transport0" contractul de remorcaj" contractul de expeditie etc. Contractul de transport international de marfuri are urmatoarele caractere juridice$ este un contract sinalagmatic 3bilateral0" cu titlu oneros" este comutativ" consensual" are un caracter real si un continut economic. 8.8. Analiza&i condi&iile (i modalit'&i le r'spunderii transportatorului *n contractul de transport aerian interna&ional Carausul este obligat sa execute transportul in bune conditii. %l este raspunzator de daunele cauzate prin intarziere in executarea transportului" putandu-se exonera numai daca dovedeste ca a luat toate masurile necesare pentru evitarea pagubelor sau ca s-a aflat in imposibilitate de a lua masurile necesare. Gotrivit Conventiei se opereaza o prezumtie de pierdere a marfii daca transportatorul nu elibereaza marfa in D zile" calculate de la data la care marfa ar fi trebuit sa fie pusa la dispozitia destinatarului. Carausul este raspunzator si pentru pierderea sau avarierea marfurilor" daca faptul cauzator de prejudicii s-a produs in timpul transportului aerian" adica in perioada in care transportatorul are paza juridica a marfii" respectiv perioada in care marfurile se afla in aerodrom" la bordul navei" intr-un loc determinat de o aterizare in afara aerodromului sau sunt in curs de transbordare. Carausul este exonerat de raspundere sau raspunde limitat" daca atesta ca paguba provine din culpa reclamantului sau ca este vorba de o culpa comuna" ori ca pierderea provine din natura sau viciul marfii. @imitarea raspunderii transportatorului nu opereaza daca cel interesat dovedeste ca paguba este rezultatul faptei carausului sau a prepusului sai" care au actionat cu culpa sau dol. Conform prevederilor Conventiei" orice clauza

stipulata de parti in sensul inlaturarii raspunderii carausului sau limitarii acesteia sub nivelul stabilit prin normele Conventiei este nula. Daca marfa primita de destinatar a fost avariata" acesta trebuie sa intocmeasca un protest imediat ce a descoperit acest lucru" dar nu mai tarziu de D zile pentru bagaje (i 2B zile pentru marfuri. Gentru cazurile de intarziere protestul poate fi inaintat" in cel mult" #2 de zile de la data primirii marfii de catre destinatar. @a transporturile succesive" efectuate de mai multe companii de transport" raspunderea este solidara" a tuturor companiilor aeriene participante. Grin Grotocolul de la Waga sa l i m i t a t raspunderea carausului pana la nivelul de #6.777 franci ani 3lunii uni u n i t a t e monctaia" care reprezinta C"6 miligrame aur cu titlu ala- o./S99 am lin0" pentru fiecare Yg de bagaj sau marfa.