Sunteți pe pagina 1din 16

Eleva:Ramona Marcoci 25.Martie.

2013

1. 2.

3.
4.

5.
6.

Sibiul in trecut; Detalii geografice Posibilitatiile de recreere in Sibiu; Podul Minciunilor Concluzii; Bibliogragie.

1191 - Prima atestare documentar a Sibiului n legtur cu ntemeierea de ctre Regele Bela al III-lea a prepoziiunii catolice.
1223 este atestat documentar denumirea de vila Hermanni (Hermannsdorf)

1336 - Sibiul devine ora Hermannstadt.


1376 - Sunt atestate 19 bresle nsumnd 25 meserii. 1458 - sunt consemnate 896 gospodrii n Sibiu

1875 - se desfiineaz breselele.


1899 - prin ora trece primul automobil Secolul XX - Sibiul devine un pitoresc centru industrial

funcioneaz 33 de ntreprinderi

1875 - se desfiineaz breselele.


1899 - prin ora trece primul automobil Secolul XX - Sibiul devine un pitoresc centru industrial

funcioneaz 33 de ntreprinderi

SIBIUL-GEOGRAFIE

Sibiul (n german Hermannstadt, n maghiar Szeben, Nagyszeben, n latin Cibinium) este reedina de jude i cel mai mare municipiu al judeului Sibiu, Romnia. Sibiu este un important centru cultural i Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orae din Transilvania cu un remarcabil potenial de dezvoltare economic, avantajat i de poziionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean i beneficiind de un modern Aeroport Internaional. Localitatea se situeaz la 4547' latitudine nordic i 2405' longitudine estic. Altitudinea faa de nivelul mrii variaz ntre 415 m n Oraul de Jos i 431 m n Oraul de Sus. Oraul se afl n zona temperat-continental, cu influene termice datorate zonei depresionare i a munilor care l nconjoar la sud i sud-vest. Media anual a precipitaiilor este de 662 mm cu valori minime n luna februarie (26,7 mm) i maxime n iunie (113 mm). Temperatura medie anual este de 8,9 grade Celsius. Cu cei 155.000 de locuitori permaneni i 25000 de locuitori temporari, n special studeni, Sibiul este cel mai mare ora din jude. Comunitatea local este alctuit din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populaiei este reprezentat de romni (94%) care convieuiesc cu germanii, unguri, rromi i o foarte puin numeroas comunitate evreiasc, cu toii contribuind prin influene culturale specifice la viaa oraului. Structura social a oraului este bazat pe o experiena de viaa istoric i multicultural, diversitatea locuitorilor si, aparinand diferitelor grupuri etnice, generaii i stiluri de via, dnd oraului o aura speciala.

Angajai pe sector industrial Industrie - 49% Comer - 15% Construcii - 7,5% Sntate - 7,5% Educaie - 7% Transport - 6,5%

Parcul natural Dumbrava Sibiului: Locul preferat de odihn i agrement al oraului nc din sec. XVIII, este o zon protejat complex de flor, faun, peisagistic i cultural. Se gsete situat la 4 km de centrul oraului, la S-V de municipiul Sibiu, spre Rinari (acces: troleibuz nr. 1 din Gara Sibiu; oseaua Calea Dumbrvii Rinari - Pltini). Padurea Dumbrava, face parte din cele 200 derezervatii naturale are Romaniei si este situata in sud-vestul municipiuluiSibiu. Parcul Natural Dumbrava Sibiului are o suprafata de 993 hectare Relieful, este relativ domol, cu o altitudine medie de 400 metri. Aici se gasesc lacuri de agrement, gradina zoologica si muzeul de traditii populare ASTRA.

POSIBILITI DE RECREERE N SIBIU


Muzeul Civilizaiei populare tradiionale ASTRA Centru de referin al muzeografiei sibiene i al culturii romneti, cel mai mare muzeu n aer liber din Romnia i unul dintre cele mai mari din lume. Situat n Pdurea Dumbrava, are o suprafa de 100 ha. Sunt expuse 120 uniti muzeale, nsumnd 340 construcii, o galerie de sculptur contemporan, pavilioane pentru manifestri cultural - tiinifice, zone de agrement, etc

POSIBILITI DE RECREERE N SIBIU


Parcul Sub Arini Este unul dintre cele mai vechi parcuri din Romnia, nfiinat n 1856. Se ntinde pe o suprafaa de 30 de hectare fiind cea mai ntins zon verde, amenajat ca parc public. Astzi este un adevrat parc dendrologic care cuprinde: 80 de specii de arbori dintre care unii originali din Japonia, China, Himalaia, Asia Mic, America de Nord, America Central, Algeria sau din zona Alpilor. n suprafa de 22 de hectare, Parcul Sub Arini-unul dintre cele mai mari i mai vechi parcuri din Romnia-a fost nfiinat printr-o hotrre a municipalitii din noiembrie 1856. Inginerul Wolfgang Seifried a fost nsrcinat cu elaborarea i conducerea lucrrilor. n anul imediat urmtor a nceput trasarea celor dou alei principale, de-a lungul fostului canal al colii de not i al prului Sevi. n acelai timp s-a procedat i la plantarea perimetrului cu diverse specii de arbori:pin, tei i bineneles, arin. n 1859 s-a construit digul, un an mai trziu podul peste prul Trinkbach, iar n imediata apropiere, ntre anii 1863-1865, restaurantul Sub Arini (Bolta Rece).

POSIBILITI DE RECREERE N SIBIU


Parcul Astra - este situat n inima oraului, delimitat de strzile Mitropoliei, George Bariiu, Ioan Lupa i Piaa Unirii. Ideea nfiinrii unui parc n urma demolrii zidurilor cetii de pe aceasta parte dateaz din 1869 i se materializeaz n 1879, odat cu ntemeierea Societii pentru nfrumusearea oraului, parcul fiind prima realizare de seam a acesteia. Parcul gzduiete 9 busturi ale celor mai importante personaliti romneti grupate n jurul Asociaiei ASTRA: Gheorghe Bariiu, Badea Cran, Timotei Cipariu, Octavian Goga, Gheorghe Lazr, Andrei Mureanu, Andrei Saguna, Ioan Slavici i Emanuil Gojdu. Bustul lui Bariiu, cea mai impuntoare realizare, situat exact n fata intrrii n Palatul ASTRA, a fost realizat de Oskar Spthe n 1912 i adus n parc n 1924.

PODUL MINCIUNILOR Construit pe locul unui turn de poart al celei de a doua incinte de fortificaii, Podul Minciunilor care leag cele dou sectoare ale Pieei Mici, permind legtura dintre Oraul de Jos i Oraul de Sus, este, fr ndoial locul cel mai ncrcat de legend din Sibiu. Reprezentnd un veritabil simbol al oraului, Podul Minciunilor a fost reconstruit n anul 1859, la fabrica lui Fredericus Hutte, fiind primul din Romnia i al doilea din Europa confecionat din font turnat, cu decoraiuni prin traforare i avnd la capete dou cercuri mari decorate cu stema Sibiului. Iniial, potrivit cronicilor vremii podul fusese construit din lemn, Emil Sigerius menionnd la 1771 c trecerea pe sub podul minciunilor este iluminat noaptea de trei lanterne i pzit de trei santinele.

O locatie care e putin cam aglomerata pentru pentru cei ca mine,.


Din punct de vedere turistic, Sibiul in ultimii 6 ani a renascut. Un oras complet schimbat si nu mai zic de ospitalitate. Ma refer in general, ca nu sunt scartari care nu-si vad decat propriul interes si incearca sa profite de oamenii care chiar au

muncit pentru a da valoare acestui oras.Pe scurt un oras de recomandat.


Despre Sibiu poat spune multe, dar cele ce-mi vin mie acum in minte sunt: fosta capitala culturala europeana, Podul Minciunilor, Parcul Dumbrava, Parcul SubArini, Piata Mare, Statuia lui Lazar, oameni apropiati si comunicativi... Se poate face un tur al Sibiului in cateva zile, veti ramane impresionati de frumusetea locurilor vechi si noi, de porumbeii din Piata Mare, de parcurile dotate foarte bine, de istoria locurilor, de Lacul din Muzeul Taranului, de casele taranesti, de Turnul Catedralei Evanghelice, va veti putea plimba pe malul Cibinului si asculta o muzica placuta pe terasele din oras, veti putea respira aer curat in padurile din apropiere si linisti sufletul la bisericile stravechi...

Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiu http://facultate.regielive.ro/referate/geografie/asez area-geografica-a-judetului-sibiu-63977.html