Fa\a de o parte a prozei noastre amenin\ate de golirea arterelor ei de s`nge epic, literatura lui Fanu= Neagu (n.

1932) vitala, dominata de apte =i cu toate sim\urile la p`nda ! reprezinta corectivul necesar, revan=a pilduitoare. "a ne da o imagine a vita lita\ii individului =i sugereaza reamatul e#isten\ei comune, c`nd al\ii, trag`nd totul in recipientele unei eseistici inteligente, dar incolore, o era doar sc$emele ei generale =i inerte. Nu =tim c`t poate sa at`rne acest apt in %alan\a altor critici. &entru noi, el e semnul unui instinct artistic superior, pentru ca proza ara epic =i poezia ara lirism sunt ni=te ormule goale. Fanu= Neagu scrie o proza a aptelor, cultiva elementul senza\ional =i nu se teme de greaua invinuire de a in a\i=a via\a unor destine elementare. ", deci, in linia unei tradi\ii pe care unii o socotesc, azi, compromisa prin lipsa de idei. 'nsa, cum am spus =i in alt loc, spiritualitatea nu e a o%iectului o%servat, ci a scriitorului. &este aptele cele mai moderne =i mai inalt spirituale, ca dramele unui ilozo de pro esie, poate sa cada g`ndirea cea mai conservatoare =i mai lipsita de inteligen\a creatoare, in timp ce un prozator ce o%serva gesturile tipice ale unui individ ara voca\ie meta izica deduce din ele o idee mai generala despre condi\ia omeneasca, poate sa ie, adica, mai aproape de lumea spiritului =i de ilozo ie dec`t cel dinainte. 'punem aceasta intruc`t sunt mul\i care cred, ca altadata despre 'adoveanu, ca Fanu= Neagu are talent, dar n(are concep\ie estetica, e un e#celent narator, dar literatura lui nu trece peste un anumit prag de spiritualitate. 'piritualitatea tre%uie s(o cautam insa in straturile =i su%straturile car\ii, in puterea ei de a da senti mentul vie\ii universale. )ine spune ca *ol%an e mai pro und in car\ile lui despre intelectuali dec`t 'adoveanu, iar +e%reanu mai pu\in ilozo , ca artist, dec`t *ortensia &apadat(,engescu g`nde=te super icial, pentru ca, inca o data, ceea ce intra in discu\ie e ade varul operei, puterea ei de a lumina a%isurile e#isten\ei umane. -devarul psi$ologic e altceva dec`t adevarul dedus pe calea specu la\iei =i, ara sa e#cluda pe cel din urma, or\a spirituala a unei opere se .udeca mai ales dupa primul. &e scurt, spiritualitatea ara talentul de a citi in oglinzile vie\ii interioare e un nonsens in arta, iar acolo unde e#ista un mare talent e cu neputin\a sa nu ie, intr un el caracteristic, =i o spiritualitate ascunsa in zidurile operei. -lt apt parado#al este con uzia ce se men\ine in .urul speciilor literare. )ritica literara e#alta o data sc$i\a, alta data romanul, ca =i c`nd s(ar putea concepe o ierar$ie a genurilor. )u zece ani in urma se cultiva genul scurt, astazi se ace elogiul nedi eren\iat al romanului, cu sentimentul ca cine n(a scris macar un roman nu poate i un prozator serios. 'ndata ce un nuvelist trece la roman, opera lui dinainte intra in um%ra, indi erent de calitatea ei estetica. Nu e nici o .usti icare pentru aceste discriminari, totu=i mul\i pun romanul, %un sau rau, inaintea nuvelei, =i poemul, totdeauna, inaintea sonetului. /storia unei literaturi mari re\ine, cu toate acestea, numele unui autor ce a scris un unic sonet =i ignora at`tea dovezi de idelitate a\a de poemul cosmogonic. "volu\ia spre roman e un enomen indiscuta%il pozitiv intr(o literatura =i, iind vor%a de literatura noastra, nu e un secret ca numarul romancierilor cu adevarat serio=i e inca restr`ns. -par multe car\i voluminoase, dar prea pu\ine romane0 opere de sinteza epica, de analiza =i construc\ie superioara. - stimula interesul pentru ele e, se in\elege, o necesitate. - ace insa aceasta in detrimentul nuvelisticii, de pilda, e o pre.udecata pe care numai culturile neconsolidate, cu teama de a nu i sincronice, o cultiva. 'uccesul romanului 'ngerul a strigat a impiedicat sa se mai vor%easca de nuvelistica superioara a lui Fanu= Neagu. 1 culegere selectiva ! )antonul parasit (1923) ! a trecut aproape neo%ser vata, de=i critica avea acum prile.ul sa urmareasca de la un punct estetic mai inalt evolu\ia unui prozator talentat. 4incolo de nisi puri, -casa sunt, nu e nici o indoiala, nuvele antologice, i#`nd doua planuri intre care talentul e#cep\ional al lui Fanu= Neagu oscileaza in c$ip deli%erat. )ea dint`i e o nara\iune aproape antas tica, povestea, pe scurt, a

unui mira. intr(un cadru de via\a de%or danta. )ea de a doua e o proza de o%serva\ie e#acta, incon or mista, cu un sentiment mai inalt al tragicului. 'ntre aceste ormule evolueaza prozatorul ! prea terorizat de real pentru a deveni un antastic pur =i cu un sim\ prea puternic al a%ulosului, miticului pentru a i un prozator rece =i indi erent. - .udeca, de aceea, nara\i unile sale ca ni=te %asme moderne nu e de recomandat, a ignora, in analiza, partea lor de mister, a%urul antastic in care sunt inva luite con lictele cele mai dure arata, tot a=a, o lipsa de intui\ie e#acta a o%iectului. '(a spus apoi despre prozator ca este un colorist =i un poet al senza\ionalului. 'n nuvelele mai noi (5ara %uimaca, 1926) Fanu= Neagu e, mai ales, un o%servator al con lictelor sociale. Nuvela -casa este elocventa in acest sens. Nimic senza\ional nu se petrece aici, povestirea arata stap`nire =i o voin\a programatica de 7ariditate8. 1 %atr`na se intoarce, inso\ita de un nepot, in satul de unde usese alungata. "a are sentimentul mor\ii apropiate =i vrea sa(=i a le s `r=itul in casa unde nascuse noua copii =i(i murise %ar%atul. 4ar casa e trans ormata, acum, intr(o institu\ie pu%lica, =i primarul &avel 1dangiu e intolerant0 7! -m venit sa mor, &avele. 9u e=ti primarul, du(te =i lasa(ma cu "remia, vreau sa mor in odaia mea. -la e scaunul meu, l(am invelit cu material de la ,raila. )umpara un turc sa(=i aca es =i(am luat =i eu patru co\i. "ra in lorat. ! )e(mi pasa mie de pove=tile voastre:; -ici e ' atul &opular, discutam tre%urile comunei. ! 9re%uie sa ma la=i, ceru %atr`na. <n s ert de ceas, =i gata. 'n odaia asta, tu =tii %ine, am nascut noua copii. <nde(i lada aia de ier era patul. -colo au zacut =i mi s(au stins patru %aie\i. 9ot acolo mi(a murit =i omu. '\i imprumuta plugul, primavara. ! -sculta, striga 1dangiu la "remia, scoate(o de(aici; ! Nu, zise %atr`na, nu mai e timp.8 ,atr`na moare, cum promisese, =i primarul love=te cu pumnii pe nepot, vinovat ! nu se =tie de ce!de aceasta int`mplare. 'unt =i alte detalii ce sugereaza o drama umana mai generala. 'o\ia =e ului de gara se pl`nge ca =i(a irosit tinere\ea prin satele o%scure ale ,araganului, un =o er in irm =i mitoman poveste=te cu cinism cum ingra=a anual patru(cinci porci cu m`ncarea de la pomana mor\ilor pe care ii cara cu camionul gospodariei colective. "l re uza sa intre in sat cu cei doi pasageri prime.dio=i0 %atr`na =i nepotul, 7du=manii de clasa8, indeparta\i din vec$ile lor gospodarii. &roza torul nu da alte amanunte asupra con lictului de care, se vede %ine, e o%sedat. Faptele dau un sentiment de e#isten\a tragica in ordine sociala, speculat intr(un sens mai inalt omenesc. 1 %atr`na \aranca ce vine sa moara in satul de unde plecase ara voia ei spune mai mult despre drama unei categorii de oameni dec`t 1== de nedrepta\i in a\i=ate, cu m`nie, intr(o nara\iune sociologica ampla. 'enza\ionala, in in\elesul %un al cuv`ntului, e >una, ca o lim%a de c`ine, povestea ! relatata cinematogra ic ! a unor copii devora\i de ni=te c`ini in ometa\i. 'ugestia demen\ei colective e remarca%ila. -ceea=i am%iguitate e reluata, mai documentat, in 4oi saci de po=ta, in acel stil de realism atroce =i a%ulos discret, propriu lui Fanu= Neagu. Nara\iunea pare mai degra%a o para%ola ! a instrainarii, a intoarcerii la e#isten\a primara: ! dar orice incercare de a interpreta in acest c$ip datele povestirii e contrazisa de insisten\a realista a autorului. ?ucu, @aud, "zaru, isterizate de dragoste, traiesc in mi.locul unei naturi a%uloase. 'ntr(un lan de gr`u apar intr(o noapte opt ete goale, doi %aie\i ies din padure =i dispar ara urma, ier%urile sunt in e%ra, o senzualitate ciudata cuprinde totul in aceste

locuri intre ape, unde traiesc, departe de civiliza\ie, ni=te indivizi neo%i=nui\i, p`ndi\i de prime.dia necuno scutului. /u%ire, moarte, timp, natura misterioasa, proli ica, sunt motivele acestor povestiri moderne, in care antasticul e privit tot deauna cu un oc$i necru\ator de realist =i, invers, o%serva\ia mora la e neincetat impinsa spre a%ulos =i senza\ional. <neori aceste planuri nu se intrepatrund dec`t, aparent, la supra a\a nara\iunii. 5ara %uimaca, de pilda, dezvolta metoda dialogurilor paralele ca intr(o verita%ila piesa a%surda. ,a%a -nica, Aeorge, @i$ai 4roc g`ndesc iecare la altceva =i replica unui persona. se iz%e=te de zidul de nein\elegere al celuilalt. ,atr`na se g`nde=te la moarte, Aeorge, copilul, la puterile miraculoase ale %atr`nei, @i$ai 4roc la drama pe care o traie=te. ", zice prozatorul undeva, o 7impar\ire a timpului8, o, adica, imposi %ilitate de a comunica intr(o lume in care a%ulosul =i tragicul au devenit cei doi poli ai e#isten\ei0 7'nainte de(a se crapa de ziua, eu plec s(aduc caii gr`ului. &e su% pogoanele unde trec caii gr`ului, spicul se um la c`t coada vulpii. &lec =i vin cu ei pe su% pam`nt, =i ei or sa nec$eze sal%atic. )aii gr`ului, Aeorge, au trup de gr`u, picioare de gr`u, cap de gr`u. 9u singur o sa(i auzi. 74i, caii gr`ului;8 o sa strig eu, =i o sa iu intr(o caru\a cu ro\i de loarea soarelui, spi\e din cotolani de porum%, co=ul ! din vi\a(de(vie impletita, =i araoancele ! patru creste de pepene. 'a ma a=tep\i =i sa viu. 9at(tu =i ma(ta or sa spuna ca am murit, dar numai tu o sa =tii unde m(am dus. ! 'nc$ide oc$ii, zise Aeorge, vreau sa ma .oc ni\el cu ulgerele pe care le am in palma =i o sa te rig.8 Fanu= Neagu se arata a i =i un %un cazuist moral in /ar%a v`na ta, sugestia unei ratari mediocre, ara sentimentul, puri icator, al tragicului. -ici =i in celelalte ragmente epice se vede capacitatea de e#presie a prozatorului, or\a de seduc\ie a lim%a.ului sau, de care au vor%it =i al\i comentatori. 4ar tre%uie acuta o precizare. Nu e vor%a numai de aptul ca Fanu= Neagu scrie, cum se spune, %ine, adica rumos, cu o raza muzicala =i colorata, prozatorul reali zeaza mai mult dec`t at`t0 el creeaza un lim%a. al lui, aproape misterios, ara de care con lictele nara\iunii nu se pot in\elege. 4aca traducem aptele intr(un lim%a. comun de analiza, armecul dispare, in\elesurile nara\iunii se intuneca. &roza a devenit, intr un cuv`nt, prizoniera lim%a.ului ei ine a%il. BBB 'ngerul a strigat (192C) este o nara\iune inc`ntatoare, remarca %ila prin puterea de a i#a destinul unei lumi ce traie=te o dislocare din tiparele ancestrale, oarte aproape, in cartea lui Fanu= Neagu, de mituri. "ste, inainte de orice, povestea unor 7stramuta\i8, du=i incolo =i incoace de apele evenimentelor. +az%oiul desav`r=e=te ceea ce actori sociali mai mode=ti incepusera, iar evenimentele ulterioare vor arunca ace=ti indivizi, unciar incon ormi=ti, in v`rte.uri =i mai mari. +e\inem, in acest caz, un prim merit al roma nului, acela de a prezenta drama unei colectivita\i, =i tre%uie spus ca despre ea Fanu= Neagu da .udeca\i pro unde =i cura.oase. 4ar 'ngerul a strigat e mai mult dec`t o %una pictura sociala0 e o incercare de a pune in sim%oluri tragedia unei lumi ce traie=te in marginile unei primitivita\i a%uloase. 9o\i cei care au scris despre carte au remarcat ilia\iile ei cu literatura munteneasca, cit`nd un numar aprecia%il de prozatori, de la )aragiale la ). 'andu(-ldea, spre disperarea =i, pro%a%il, iritarea autorului. 'ntr un loc (in carte) el insu=i aminte=te de &anait /strati, iar in alta parte (intr(un interviu), privind in urma =i socotind progresul reali zat de literatura sa, vor%e=te de o viziune noua asupra lumii duna rene. Nu e, ire=te, numai o viziune inedita sau nu aceasta cade, mai int`i, su% oc$i. )u adevarat superior in proza lui Fanu= Neagu e sim\ul e#traordinar al concretului, capacitatea, alt el spus, de a da iluzia vie\ii =i de a crea destine memora%ile prin inregistrarea e#acta =i rapida a gesturilor tipice. @ai este inca ceva0 insu=irea de a concentra intr(o povestire o psi$ologie =i, cum =i

autorul =i persona.ele sale au o mare placere de a nara, pe p`nza romanului se i#eaza mai multe r`nduri de iguri pitore=ti, unele de neuitat. -ceasta e, in ond, ormula car\ii0 o adi\iune de episoade, de pove=ti, puse su% semnul unui sim%ol tragic. Fiecare persona. din 'ngerul a strigat are o poveste a lui =i pe aceasta o spune prozatorul sau alt persona., intrerup`nd, daca e cazul, o alta poveste, pentru ca, odata paranteza inc$isa, totul sa reintre in al%ia nara\iunii ini\iale. )artea e stra%atuta de asemenea p`rtii ce se inter ereaza, se unesc =i se despart la tot pasul, spre inc`ntarea cititorului insetat de epic. &ersona.ele devin, in proza lui Fanu= Neagu, =i actori =i spectatori. 5asile &redescu i=i spune povestea lui, dar nu termina %ine ce are de zis pentru a ace loc altei int`mplari, nu mai pu\in senza\ionala dec`t prima, av`nd, acum, ca erou pe colonelul Arigorescu. )$e -ndrei are in roman rolul de a nara int`mplari neo%i=nuite =i de a medita, sceptic, la ele. - antaza a devenit un mod de e#isten\a. 4e spunem insa numai at`t, nedrepta\im, indiscuta%il, proza lui Fanu= Neagu, oarte moderna prin lim%a.ul, ritmul iute =i acuitatea senza\iilor. "a i=i depa=e=te ormula =i alt el, prin proiec \ia aptului in mit, prin trecerea, ara protocol, dincolo de liziera verosimilului. Nae )aramet, stramutat din &latara=ti in 4o%rogea, vede intr(o noapte cum ies la supra a\a apei cora%ii cu mor\i ce arunca la mal lucruri scumpe pentru a ispiti pe localnici. &e &avel ,erec$et il striga noaptea pe=tii, iar Aica 4una are noroc in via\a pentru ca a sarutat o m`na de mort. &rocedeul e acela al lui Aalaction din 'n padurea )oto=mani =i @oara lui )ali ar, insa ce e acolo antezie =i supersti\ie e, aici, un mod de a privi <niversul, un c$ip de inser\ie a a%ulosului in via\a de toate zilele. )$iar =i pe aceste c`mpii imaginare, nara\iunea i=i pastreaza ritmul =i tonul, =i acest apt e remarca%il, deoarece =terge orice urma de arti iciu. 'unt, apoi, in 'ngerul a strigat, elurite datini pag`ne, prezen tate in modul dinainte, ara ostenta\ia prozatorilor etnogra i. &rinderea =i aducerea porcilor din %alta se des a=oara, de pilda, dupa un ritual. )a sa nu intre %ole=ni\a in casa, \aranii ard o cruce, de ,o%oteaza =i de &a=ti oamenii i=i iarta unii altora pacatele. )a sa opreasca valurile de nisip, Nae )aramet invoca pe 'atan, cu aceste vor%e de groaza0 7 'atan, imparatule negru a...iD ii stap`nu lor, dupa cum e=ti stap`nu meu. &late=te(le cu avere =i te vor slu.i pe pam`nt. 4a(le avere =i ei i=i vor spala picioarele, in iecare seara, intr(un lig$ean cu g`ndaci.8 ", ire=te, multa ironie in aceste propozi\ii spuse pentru a in rico=a su letele sla%e de elul lui @agaie, dar e =i o mare placere pentru ormulele oraculare. @itul raz%ate de la un punct, in cartea lui Fanu= Neagu, in alt el de tar`muri, unde gesturile acestor indivizi nazdravani, violen\i =i sarcastici, lasa um%re tragice. +omanul se desc$ide =i se inc$ide cu moartea tatalui =i a iului, ingerul negru, prevestitor, striga de trei ori =i in doua r`nduri el anun\a un s `r=it. 'n\elegem =i din alte detalii ca 'ngerul a strigat ascunde, dincolo de perdelele de um ale legendei, o verita%ila tragedie omeneasca, =i aceasta e pieirea lumii a%uloase de dinainte, atinsa de vra.a unui %lestem. Fatalitatea ia, in cazul \aranilor din &latara=ti, c$ipul, mai int`i al =iretului 4oanca, administratorul prin\ului Eu\u (,uric). -cesta, pentru a construi un aeroport, deposedeaza de pam`nt 13 amilii =i le e#pediaza dincolo de 4unare, in 4o%rogea, intr(un el de pam`nt al agaduin\ei. 1amenii ac planuri, mira.ul pam`ntului ii stap`ne=te, orice incercare de a le trezi neincrederea e inutila. )el dint`i atins de aripa ingerului negru ! spre a vor%i in lim%a.ul car\ii ! e Nicolae

@o$reanu, iar ultimul, iul lui, /on. )a =i tatal sau, el moare dintr(o eroare, inc$eind, ast el, ciclul atalita\ii oar%e. 'unt =i alte semne ce dau impresia, la lectura, de proza ini\iatica in genul misterioasei )rengi de aur a lui 'adoveanu. )um nu avem insu=iri =i, p`na acum, nici placerea de a ace sim%o lologie, ne limitam a semnala pre erin\a lui Fanu= Neagu pentru simetrii =i numere cu valori (cine poate =ti:) divinatorii. 'ngerul striga de trei ori in cartea lui, iar $o\ii ce i=i incearca norocul, de ,o%oteaza, sunt in numar de 33D evenimentele ce zguduie, la inceput, lumea %al\ilor, sunt tot a=a, trei (7in primavara aia, trei evenimente mai de seama s( au petrecut in c`mpia ,railei;8...)D oamenii lui /ulea Falcosu sav`r=esc trei spargeri, amiliile stramu ta\ilor nu depa=esc numarul, s(a vazut, de 13, iar de scadem pe Nicolae @o$reanu, mort c$iar la inceputul acestei migra\iuni, numarul \aranilor in drum spre pam`nturile 4o%rogei ram`ne 39. /on @o$reanu moare, in ine, la v`rsta de 3= de ani etc. Ne amu zam, ire=te, =i autorul =i noi, de aceste coinciden\e, ara a crede ca e la mi.loc o mistica a ci rei trei. 9erenul tare al car\ii e altul =i principiul ce il domina e, nici vor%a, pro und laic. Fanu= Neagu e un spirit patrunzator, dintr(o %iogra ie %anala el creeaza un destin. )alitate oarte rara, numai prozatorii cu adevarat e#cep\ionali citesc in palma unui individ comun linia unui destin ce iese din serie. 'n 'ngerul a strigat e, mai int`i, )$e -ndrei, persona.ul nota%il al car\ii. 1mul cu %enti\a neagra trasa peste scor%ura goala a oc$iului e un individ cu imagi na\ia ier%inte, sceptic, totodata, =i =iret cu in\elepciune. "l e un tip nastratinesc ( ormula s(a mai olosit), cu o .udecata sanatoasa, caci, zice el, 7omu e dator sa ie om, iar %oul sa ai%a coarne8. -lta convingere a lui e ca nimeni nu inva\a din e#perien\a altora =i ca soarta rea a individului e de a lua totul de la capat. 'n lim%a.ul lui a oristic, aceasta in\elepciune %atr`neasca e tradusa in c$ipul ce urmeaza0 7Fiecare natarau, domnule, vrea sa(l rastigneasca el, cu m`inile lui, pe /sus )ristos, ca sa se convinga ca /sus a trecut prin lume cu adevarat8. 'a mai transcriem =i aceasta remarca, %una de pus su% oc$ii irilor sentimentale0 7)a(n primul an de nsuratoare, omu n(are perec$e de t`mpit pe lume8. 'pirit malign, )$e -ndrei ia totul in r`s =i, cum spune despre el alt persona., 7in via\a lui n(a zis o vor%a de %ine despre cineva8. 4arul lui este0 a trai c`rtind =i 7a vedea via\a cum e8. <n om lucid, cu scaun la cap, intr(o lume nazdravana ce vede cora%ii cu mor\i ie=i\i din ad`ncurile apei =i oameni de lemn plutind pe valuri. 4ar )$e -ndrei nu ram`ne totdeauna a=a0 antezia lui trece rontiera de care vor%eam, =i, dintr(un sceptic inteligent, el devine un nasco citor productiv. &ovestea cora%iilor cu mor\i la c`rma o relateaza c$iar el, intr(o clipa in care imagina\ia o ia inaintea ra\iunii. 9`nar, usese prizonier in -natolia =i acolo =tersese de pra in iecare zi 2 123 de capa\`ni, la un muzeu. )`nd castelul prin\ului Eu\u e devastat, )$e -ndrei se urca pe un divan cu rotile =i pune pe admi nistratorul 4oanca =i c`teva slu.nice sa(l traga. /nten\ia lui e de a se capatui, dar, spre a(=i respecta destinul de in\elept ratacitor =i sarac, ram`ne o $aimana %atr`na, simpatica =i clevetitoare. ,ea, se in\elege, $aiduce=te =i mani esta, uneori, gusturi e#otice, cum ar i acela de a culege via cu \iganci tinere. )$e -ndrei este, cu un cuv`nt, oglinda acestei lumi cuprinse de o e%ra ciudata, dar c`nd aceasta oglinda se intoarce spre sine, lucrurile apar, atunci, de ormate =i antastice. +e\inem, apoi, din aceasta scriere ce nu are propriu(zis un persona. central (persona.ul ce domina cartea e lumea din c`mpia ,railei, cu relie urile =i spiritualitatea ei inimita%ile), igura lui Aica 4una, un verita%il @itica de c`mpie. "l \ine doua neveste =i, dupa o oarecare vreme, aduce in casa =i pe a treia, pastorind in c$ip .usti\iar peste toate0 7"u, vere /onica, legal sunt insurat numa cu -nica, @aria a ost lucratoare cu ziua in gradina mea de zarzavat, ca am gradina la el de intinsa ca 3 artilerie Fran\a, ne(am iu%it =i am adus(o

in casa. 4rept, nu: >a inceput, -nica, rau, ca pleaca, ca(=i ace seama, ocara, in.ura. ,urta pe du=umele =i da(i %ataie. Ei da(i =i aleilalte. Are=ea una, le %ateam pe(am`ndoua. "gal. -nicu\a a prins de veste ca daca dau in una, dau =i in ailalta. Ei(a inceput sa strice, sa ar`me, sa ologeasca o vita, totu ca sa le iau de par. 5ezi, socotea ea, indur eu, dar ma racoresc din partea care ma arde, ca Aica pune toroipanu =i pe @aria. &`n(am prins asoanele. -cum nu mai e nici un el de r`ca. '(a lini=tit trea%a. "i, daF nu mai vin odata:8 /on @o$reanu e mai palid, estetice=te, rolul lui in roman iind mai ales acela de a in a\i=a pe al\ii. 4e destinul lui prozatorul leaga, totu=i, oarecare semni ica\ie, caci il int`lnim in toate momentele c$eie ale evocarii. "l e acela ce asculta strigarile ingerului, iar la cea de a treia, spre a(=i implini soarta, moare ves tind na=terea. )apitolul ce nareaza strigarea din urma e de un realism atroce, cu o precizie in detalii =i o arta a sugestiei ce depa =esc tot ce s(a scris la noi pe aceasta tema. )on esiunea e, aici, ragmentata =i %anuim ca prozatorul nu spune tot ce =tie, las`nd cititorul sa reconstituie, singur, din mozaicul amanuntelor, dramele altor stramuta\i. /on @o$reanu trece =i... prin acest (al treilea;) cerc al su erin\ei =i moare impu=cat, pe nedrept, su% suspiciunea de tradare. )ercul destinului se inc$ide, ast el, peste o lume a patimei =i violen\ei, a anteziei =i su erin\ei. BBB Nara\iunea Frumo=ii ne%uni ai marilor ora=e (1962), scrisa in stilul plin de cruzime =i suavitate al )railor de )urtea 5ec$e, a avut de la inceput admiratori =i detractori deopotriva de inver=una\i. )ei care o contesta vad in ea o apologie a viciului, o risipa inutila de talent in descrierea unor apte care .ignesc sim\ul nostru moral, cum ar i %e\ia =i parazitismul. "#emplul lui 4ostoievsGi sau @ateiu )aragiale, o%servatori =i, intr(o oarecare masura, poe\i ai naturilor degradate, nu tul%ura pe cei care .udeca o proza, in ond, antas tica, a%uroasa, dupa criteriile romanului de o%serva\ie realista. -dmiratorii pre\uiesc in sc$im% poezia lim%a.ului, sim\ul meta oric, puterea lui Fanu= Neagu de a sugera o atmos era in care su%limul traie=te laolalta cu trivialul. )oncluzia ce se poate trage vaz`nd aceasta oscilare a opiniilor critice este ca o nara\iune tre%uie .udecata prin ceea ce este, nu prin ceea ce am voi noi sa ie. &rivita din ung$iul romanului %alzacian, proza lui &oe sau *o mann reprezinta o colec\ie de a%surdita\i. &rozatori moderni ca Aeorges ,ataille sau )Hline, raporta\i la sc$ema romanului clasic, pot parea spiritelor pioase ni=te autori pornogra i. "i sunt insa o%servatori inclemen\i ai individului su% limita normalita\ii. 4ostoievsGi studiaza condi\ia omului in zona patologicului =i literatura lui este, intr(un anumit sens, mai morala =i mai virila dec`t literatura care evita sistematic ormele insalu%re ale vie\ii. &acatul, dezonoarea sunt oglinzile impure ale omenescului. )on runtat cu aceste zone .oase ale e#isten\ei, individul se dizolva sau se intare=te ca o\elurile ine prin contactul cu o su%stan\a ostila. +omanul lui Fanu= Neagu nu este at`t de complicat =i nu tre%uie o des a=urare prea mare de argumente pentru a dovedi ca el tre%uie privit ca o proza de atmos era antastica (-l. &iru il nume=te in c$ip .ust in +amuri 7un poem matein8), cu o lim%a =i o putere de inven\ie ormala e#cep\ionale. 'tilul in lorat, ingenios meta oric din )ronici carnavale=ti trece intr(o nara\iune de 2== de pagini care, in multe privin\e, seamana cu un cola. de desene suprarealiste. 1 emeie t`nara inal\a deasupra casei cinci zmeie pe care a desenat o icoana, un cal(de(mare, un cap de zim%ru, un =oarece st`nd in a\a aparatului de otogra iat =i propriul c$ip din pro ilD un ot%alist prinde o

capra =i suge cu lacomie din ugerul ei strig`nd, %i%lic, 7mama, eu sunt iedul tau8D o %atr`na implete=te ni=te sacule\e =i str`nge in ele urnici, pe care apoi le vinde unui c`ntare\ gelosD c`ntare\ul trage cu pu=ca intr(o cruce pentru ca 7ea a veg$eat destra%alarea8D in alta impre.urare el se iu%e=te cu o ata pe acoperi=ul unei coli%e intre =irurile de pe=te pus la uscatD in plina criza erotica in ige %ra\ul unei cruci in tortul pregatit pentru sar%atorirea adversarului sau =i da drumul urnicilor in purcelul riptD emeia culpa%ila intra cu picioarele in tort, =i c`ntare\ul, intr(o criza acum de umilin\a cre=tineasca, pl`nge =i aduna cu lim%a %uca\elele de tort de pe v`r ul panto ilor etc. -st el de sc$i\e poetice a%surde sunt rodul unei antezii care cu un oc$i prive=te necru\ator o%iectul, iar cu altul il rastoarna =i(l de ormeaza. Faptele pornesc dintr(un plan al realita\ii =i deodata o imagine le scoate din evolu\ia lor normala =i, parasind orice determinare, coerenta realista, intra intr(o zona a oniricului. &rocedeul este recvent in proza moderna, in romanul sud(ame rican de pilda, unde asemenea deplasari imprevizi%ile de perspec tiva sunt recvente. >a Fanu= Neagu instrumentul care tul%ura si metriile realului este imaginea rara, incisiva, crescuta ca un dinte amenin\ator in mi.locul unei raze normal prozaice. &osi%ilita\ile autorului in acest domeniu sunt practic nelimitate, in m`na lui orice devine sim%ol, lucrurile cele mai indepartate se unesc intr(o meta ora noua, dezec$ili%ranta. >una poate i comparata cu o oaie de varza, cu urec$ea lui 5an Aog$ sau cu o dropie incarcata cu oua. &oezia incepe printr(o contestare a poeziei, lirismul intr(o epica de acest tip este e#presia unei su%iectivita\i agresive. &roza torul se inscrie, din acest punct de vedere, intr(o tradi\ie de pam le tari lirici, su%limi in nega\ie, c`rtitori, 7spurca\i8 in e#primarea poeziei vie\ii. -rg$ezi a creat prin pu%licistica sa un stil care a acut =coala. 9e$nica lui este ingro=area p`na la a%surd a carica turii, persisten\a in enormitate, un realism, pe scurt, metodic pus in slu.%a unei antezii negre. 'u% aceasta latura ormala, epica lui Fanu= Neagu este mai apropiata de stilul din 9a%lete din \ara de IuttJ dec`t de stilul %aroc, ing$e\at, din )raii de )urtea 5ec$e, modelul marturisit al Frumo=ilor ne%uni ai marilor ora=e. 'l des parte totu=i de -rg$ezi gustul pentru oralitate, gesticula\ia li%era, munteneasca. &ersona.ele sale vor%esc mult =i au darul lim%a.ului oracular. )a =i )raii lui @ateiu )aragiale, ele se int`mpina cere monios (o solemnitate a %at.ocurii), $eliadesc0 7'arutare, lemne triste ce gal%en(verde( nnegri\i8 sau 7sanatate =i s`nge rau in coada capitalismului8. 'trigatul lor de lupta este 7"vo$e8, modul lor de adresare este in.uria colorata. Naratorul =i persona.ele arata aceea=i imagina\ie deliranta (7e=ti oarte rumoasa. 'unt convins ca te $rane=ti cu ingeri =i cu para=ute8) =i un spirit de o inteligen\a rea, proli ica0 7 emeile au su let de dezertor8, 7sarac lipit pa$a rului8, 7=i %u%e coapte pe ar urii de por\elan8, 7c`nd il vezi pe 4umnezeu a...i roaga(l din partea mea s(arunce un altar de carne pe tine8 etc. Nu poate i vor%a intr(o proza de acest el de caractere, de analiza, de o des a=urare revelatoare de situa\ii coerente. )ompozi\ia este ragmentara, cu alternan\e de planuri temporale =i inciden\e lirice la tot pasul. Nara\iunea (su%intitulata0 7Fals tratat despre iu%ire8) are in centrul ei trei (pe alocuri patru( cinci) crai de lume noua, ni=te indivizi zanatici care ratacesc intr(un ,ucure=ti $i%ernal cu c`rciumi pitore=ti =i emei teri%ile. &rozatorul ii nume=te 7 rumo=ii ne%uni8, ne%unia lor insemn`nd a trai 7prime.dios8, dar 7adeva rat8, a se $rani cu $imere. <n c`ntare\ de muzica u=oara, +adu Kavoianu, un ot%alist, "d 5ardara, =i un scriitor, +amin\Gi, care este =i ideologul grupului, duc o via\a lacoma =i a%surda, su% puterea unui sentiment de urie =i de rica. 4es r`ul, spune unul dintre ei, 7e un galop prin a\a tri%unei unde prezideaza @oartea8.

4eocamdata, e#isten\a o era alte aspecte, mai incura.atoare, =i )raii nu le ignora. "i %at c`rciumile, vor%esc din placerea de a vor%i =i sunt in stare sa(=i dea via\a pentru o replica. 5oluptatea de a tac$ina a eroilor lui /.>. )aragiale ia aici orme aspre. Ne%unii lui Fanu= Neagu au voca\ia ormulelor memora%ile =i in situa\iile cele mai triste ei se salveaza printr(un parado#. Formulele inc$id mici desene antastice, arata, in orice caz, o imagina\ie demna de 1rient. "le inno%ileaza pacatul =i %at.ocoresc (dintr(un comple# de sentimentalitate) virtu\ile pe punctul de a se sacraliza. 79oate drumurile sunt unse cu suparari a...i numai ala spre c`rciuma e maturat de ingeri8D 7l`nga tine =i lumina ace viermi8 etc. +adu Kavoianu are 3= de ani =i 7oc$i de soldat intr(o garni zoana ara%a8, detaliu menit sa sugereze o or\a o%scura de atrac\ie. 9oate portretele sunt acute in acest c$ip. "d 5ardara e cracanat =i %lond, 7 legmatic =i inde=ira%il8, 9udor Fluture, administrator la sta\iunea A., are un cap care seamana 7cu un cap de c`ine mu= cat in cea a de alt c`ine8. 4elia, o +a=elica in mini( .upa, arata ca 7o unie lunga pe care cineva a in=irat o mul\ime de greieri des creiera\i8. Funia de greieri este apriga =i, ca modelul ei, pe unde trece, lasa in urma un =ir de cadavre. 'im\urile ei devoratoare intimideaza =i pe 4umnezeu, invocat in impre.urarile cele mai ad`nc pro ane de ace=ti destra%ala\i cu sim\ul umorului. 7"u nu(s nici verde nici al%astra, declara emeia. 4ar c`nd imi in ig oc$ii in cineva, 4umnezeu inc$ide sting$erit poarta casei, trage o%loa nele la ereastra =i scoala c`inii8... Ne%unii rumo=i merg 7la maslu8 la %odega numita 7>a @aria 5iscolita8, pe litoral la $anul 7>anterna piratului8, la &ustnicul sau in ,alta ,railei, unde +amin\Gi are cuno=tin\e in mediile interlope. Faptele sunt, in continuare, violente =i colorate. >a sta\iunea A., ne%unii participa la o v`natoa re de c`ini. Ni=te copii prind insecte =i, leg`ndu(le cu a\e, ac din ele um%rele s `r`itoare cu care se plim%a, uduli, prin centrul ora=ului ,raila. +amin\Gi, inva\ator inzestrat cu darul vor%irii, \ine cuv`ntari la inmorm`ntari contra vin una vadra. &us sa pregateas ca o =edin\a de doliu (la moartea unui persona. istoric), el se roaga de copii sa se induio=eze, ii amenin\a, le da c`te o palma, inutil, e ectul este pe dos0 copiii se inveselesc. <n padurar, 9aliverde, are darul %e\iei =i patima car\ilor. &e runtea lui este semnul unei cruci pe care el il interpreteaza in stilul magilor sadovenieni0 7 ! &ai, inting cu trei de=te adunate intr(o inva\atura olosi toare. &un de=tele pe runte =i(l aud pe popa0 muierea(i sc$im%a toare, azi pe(un ir de izma, m`ine pe(o nuia de meri=or. >e co%or spre p`ntece =i =tiu, va rog sa ma ierta\i, ca o singura muiere nu \ine de oame. >e duc la rasarit, pe umarul drept, =i dau de ama gire. 'nc$ei crucea, la as in\it, =i simt cum tuna(n mine porunca raspopitului0 mireasa ta, rate 9aliverde, sa ie du$ul din struguri. &e care sa(l %ei strecurat prin trei inele, unul de zapada, unul de p`ine =i altul de c`ntec. 4oamne(a.uta;8 1 emeie de %alta, )ec$ina, a iu%it un =ir de %ar%a\i rasp`ndi\i pe malul luviului, =i acum, la 3= de ani, arata ca 7 ala stinsa a unui as in\it de iarna pe un turn de m`nastire8. -slan, care o inso\e=te, e un el de 7prin\ turc cu titlul pus amanet8. 'ntr(o ,raila a%uloasa =i cruda, un popa, 'e%astian, trage de pe 4unare o strana cu patru %a%e a\ipite, opt emei ie=ite din inc$isoare dau oc la zdren\e, im%raca roc$ii lungi, spumoase, =i petrec inv`rtindu(se in .urul unui %rad ca ni=te mirese ale lui 4umnezeu. <neia dintre ele, 'ultana, i(a ugit cu sora ei %ar%atul pentru care a stat la inc$isoare, =i un $o\ inimos ii promite raz%unare0 7'a(mi umege ma\ele in copaia cu cozonaci de &a=ti a .udecatorului @uremica daca n(am sa(i ac golanului tau cinci rasu latori in %urta8. Ne%unii lui Fanu= Neagu cunosc =i e#perien\e mai grave. +adu

Kavoianu e c$emat printr(o telegrama in satul @aracineni pentru a asista la mutarea oaselor parinte=ti dintr(un cimitir in altul. &arin\ii murisera in deten\iune =i iul tre%uie sa aleaga acum doua sc$elete din mormanul de oase. )onstructorii unei =osele intrasera cu %uldozerele in cimitir =i des undasera mormintele. &rimarul satului comanda unor su%alterni, in semn de simpatie pentru c`ntare\, 7doua sc$elete rumoase pentru tovara=ul +adu Kavoianu. )ele mai rumoase =i cel mai %un sicriu8... 'cena este printre cele mai autentice =i mai viguroase din carte. 'l a lam aici pe Fanu= Neagu din nuvela sociala -casa, dur, sumar =i cu un puternic su lu de umanitate. )u perspectiva mor\ii in a\a, ne%unii apuca, ire=te, pe drumul maturat de ingeri. >a capatul lui se %ea zdravan =i se spun vor%e in\elepte =i usturatoare. <n %atr`n are despre lumea cealalta o viziune pozitiva, .usti\iara. @or\ii care au su erit pe pam`nt mari nedrepta\i vor i caza\i in rai ! 7la `n proaspat =i la o litra de \uiculi\a %atuta cu za$ar8. <n altul aduce corectivul ca 7om nu(i ala care o da ao palmai, om e ala care o prime=te8 etc. )raii lui Fanu= Neagu au un puternic instinct migrator, rica de sta%ilitate ii scoate din casa, ei sunt totdeauna in drum spre ceva sau vin de undeva. 1 nelini=te disperata ii ace sa traverseze in cautare de locuri mai sigure un ora= pe care il iu%esc, dar de care ug in mod continuu. -proape to\i sunt la origine ii de \arani =i in via\a citadina ei intra inso\i\i de un sentiment de vitalitate dezordonata =i de o intoleran\a care in cur`nd ia orma %oemei =i a competi\iei %a$ice. 7'untem prea urio=i ! spune intr(un loc +amin\Gi ! ca sa traim via\a ca o%servatori8... +amin\Gi =i(a construit in ,alta -l%a o casa cu doua camere =i un staul pentru doua vaci pe care le(a adus din ,ucovina. 'n camera de lucru el are o v`rtelni\a, o capa\`na de za$ar, o roata de caru\a cu %utucul smal\uit, o colivie cu scatii ro=ii de @ozam%ic etc. 'n pod a depozitat, \arane=te, `n =i o gramada de mere. >`nga masa la care scrie a a=ezat un cal de lemn in a carui %urta a pus melci, coc$ilii uscate =i monede de aluminiu. -rtist, +amin\Gi simte nevoia miresmelor tari, naturale. 1 propozi\ie memora%ila in carte este aceea care para razeaza pe )amil &etrescu0 +amin\Gi 7aude miresmele8. &ropozi\ia nu este gratuita. "a rezuma caracterul puternic senzorial al prozei lui Fanu= Neagu, propensiunea spre a%ulos =i o percep\ie pu\in o%i=nuita a universurilor ol active. 1 seva de iar%a strivita, un par um vag de c`mpie sal%atica in nuvele, o senza\ie e#traordinara a miresmelor pure ale zapezii in Frumo=ii ne%uni ai marilor ora=e. "#ista sc$i\ata in nara\iune =i o drama a crea\iei. +amin\Gi scrie rar, ela%oreaza greu ! 7)aci via\a nu merge in iecare moment in picioare, cade, merge =i de(a %u=ilea, e rea, ar\agoasa, nesu erita, mincinoasa, plina de pra , tavalita prin gunoaie... 4oamne, 4umnezeule, dar intr(o zi o vezi din nou at`t de rageda =i duioasa, ca un ied ie=it dintr(un r`u. Ei(atunci te(ntre%i, sau numai o parte a su letului crede ca se(ntrea%a0 unde sunt gunoaiele: 'au au ost ele: )`nd via\a e rumoasa, e cu mult mai napraznica dec`t in clipele ei murdare. @ergi, respiri, suspini, rupi o runza, =i e=ti mai puternic dec`t 4umnezeu. 5ia\a e mai apocaliptica dec`t moartea. Na=terea este ignoran\a =i inocen\a, dar moartea este numai ignoran\a8. ?usti icarea merita a i re\inuta. 1 alternan\a de intuneric =i lumina, de animalitate =i candoare a lam =i in alsul tratat despre iu%ire. 'nsa arta remarca%ila a lui Fanu= Neagu ace ca intunericul vie\ii sa ai%a verte%re de lumina, in ad`ncurile gunoaielor sa sim\im licarul poeziei. 'n carte este intercalata =i o nuvela (Lipat o#idat) dupa ormula teatrului in teatru, cu inten\ia de a sugera in e#presia concentrata a artei patimirile ne%unilor. Nuvela este insa complicata =i, p`na la urma, ara prea mare .usti icare in inte riorul nara\iunii. +evenind la +amin\Gi, tre%uie spus ca el i=i construie=te un univers \aranesc arti icial in plin

spa\iu citadin, marc`nd =i pe acest plan o inadaptare urioasa =i pitoreasca, inadaptarea ia de o%icei orme inocent incon ormiste. Ne%unii intra in ora= pe timp de iarna calare pe vaci, recita versuri de Nic$ita 'tanescu =i se %at ca ni=te cotoi pentru o emeie, urm`nd in aceasta pe craii marelui @ateiu. 1%iectul disputei este aici o artista, -sta 4ragomirescu, construita =i ea din plamada ne%unilor rumo=i. Nevasta lui +adu Kavoianu provoaca pe +amin\Gi 7cu venin dulce8, se roaga la luna (74a(mi %anii tai, luna, sa(i incalzesc intre s`ni =i sa(i sc$im% in diamante8), poarta cu ea o trompeta din care c`nta din c`nd in c`nd =i participa solidar la maslurile organizate de ace=ti 7s in\i aaii gunoa ielor =i voievozi aaii paduc$ilor trosnind din plo=ni\e ca din linte8. @oralmente, -sta sta ne$otar`t intre inocen\a =i perversiune. "a ascunde un mister care in ier%`nta sim\urile lui +amin\Gi =i arunca in stare de disperata gelozie pe +adu Kavoianu. 'n prima noapte de dragoste acesta ii acoperise trupul cu 13 3== de sarutari, ceea ce n(o impiedica, dupa oarecare vreme, sa dispara cu +amin\Gi =i sa intre\ina, deli%erat, ec$ivocul =i a\`\area, amintind prin aceasta de emeile din proza lui Ai% @i$aescu, mai pu\in nota de inaccesi%ilitate0 7-sta 4ragomirescu era ata ve=nic t`nara din picturile naive de pe lazile de zestre ale %unicelor. -semeni acelor ete zugravite su% un cer de nunta, se at`rnase c(o m`na de una din cele douasprezece crengi ale copacului cu zodii, paru(i curgea ud pe umeri =i pe spate, adunat in coama groasa, =i de su%\ioara ad`nca a %ra\ului ridicat se apropia cu puii la culcare pasarea paradisului. Ei era in acela=i timp zei\a din ir de matase gal%ena de pe cortina de azur a unui circ mic, intr`nd, invaluit de %uclele as in\itului, pe strazile unui ora= de provincie, ora=ul unic al mizeriei %alcanice.8 <n pro esor int`lnit la institu\ia numita 7>a @aria 5iscolita8 po te=te pe ace=ti $idalgos de 4unare intr(un 7loc dulce8. >ocul dulce este casa lui )ezar 5iolatis, unde se aduna, ca la -rnotenii lui @ateiu )aragiale, ceea ce are marele ora= mai %izar0 o %atr`na de(o 7magni ica a%.ec\ie8, ni=te crai %atr`ni, decava\i (intre ei 9onella 4ragomirescu, ostul so\ al -stei 4ragomirescu), o emeie t`nara =i indracita, Kara, zisa Karaza sau >eila (alta varianta a +a=elicai), in ine, rumo=ii ne%uni, curio=i sa descopere secretul -stei 4ragomirescu etc. 'ecretul nu se dezleaga, ce urmeaza este o petrecere de 7satiricon8 in peisa. d`m%ovi\ean0 li%a\iuni crunte, replici de o poezie aiuritoare, orgie de %ucate =i scene de erotism so isticat. 9rei ete sunt %iciuite, cineva poarta coarne de %er%ec, Kara, in prada unei crize de masoc$ism, i=i o era trupul 7voci e rarilor %iciului8. -utenticitatea scenei este, su% raport estetic, discuta%ila. 'n genere, romanul sla%e=te din tensiune in a doua parte, imaginile puternice se aglomereaza intr(un te#t care, pentru a sus\ine aceasta orgie de meta ore rare, avea nevoie de o su%stan \a mai solida. Finalul este, ca =i in )raii de )urtea 5ec$e, apoteotic, cu deose %irea ca rumo=ii ne%uni nu mai pier intr(un crepuscul mitic, ci, ing$esui\i intr(o %iserica de g$ea\a (darul -stei 4ragomirescu, plecata in strainatate), se indreapta, tra=i de o sanie, spre adeva rata 7 @aria 5iscolita8, loc mai sigur de petrecere =i su erin\a. )on voiul %izar este oprit =i ne%unii sunt re\inu\i de organele de ordine, in timp ce la radio se aude vocea -stei 4ragomirescu citind &oemele iernii de +amin\Gi. &este mizeria e#isten\ei se arcuie=te din nou curcu%eul poeziei. "ste sim%olul su% care a inceput =i, dupa o mi=care ne%una de apte grozave, se inc$ide aceasta carte neo%i= nuita. Ninsoarea acopera =i puri ica, pacatul =i singuratatea (7umar la umar8) se des a=oara su% semnul unei eerii de iarna0 7Noi doi traim su% religia iu%irii =i(a zapezilor. - zapezilor care at`rna acum peste lacuri =i se leagana pe %ulevarde. *interlandul marelui nostru ora= sunt ar%orii =i

zapezile. )ucerind c`mpia =i un codru vec$i pe parcurs de cinci sute de ani, ,ucure=tii n(au ucis ca at`tea alte metropole runza inalta inc$iz`nd v`nturi %ogate, as in\ituri largi =i sunet de zapezi. >`nga runze =i l`nga inima lui o=nesc, pline de nerasarituri =optite, cupole de um%ra, cupole de zapezi. 9rei anotimpuri din an g`ndurile noastre de iu%ire curg prin pletele ar%orilor. /arna, dragostea ne aduna in casa =i suntem ructele ei aromate. +upte din departari inalte, zapezile a=tern lini=tite. Ei su% ele, nop\ile noastre sunt de miozotis. Fecund`nd piatra, ar%orii, casele, zapezile ,ucure=tilor, impletindu(se in c`ntec nostalgic ! acela=i pe care(l spune ploaia in turle de %iserici ! ne desc$id drumul spre luna =i spre planete necunoscute. -proape de lemnul lor indragit, caci =i zapezile au lemnul lor s `nt, pe care nu(l atinge nici un trasnet, tinere\ea arde violent =i c$eama iu%irea. 'u% loarea lor al%a(al%a sim\im ca(n venele noastre pulseaza un s`nge %lestemat, cu gura de lupoaica. @irosul dragostei noastre e dulce =i per id, rasarit de loarea(soarelui =i minciuna adapata cu lapte, psalmi rosti\i in caden\a %i%lica =i veninul .uramintelor dinainte calcate. Ne iu%im;...8 Frumo=ii ne%uni ai marilor ora=e reprezinta o sar%atoare a ver%ului intr(o proza care i=i trage originalitatea din percep\ia vie\ii su% latura a%ulosului =i a a%surdului, din concentrarea, pu\in o%i=nuita in literatura noastra, de vitalitate =i poezie. 1ric`t de dure, neverosimile ar i, su% raport moral, unele din int`mplarile nascocite de Fanu= Neagu, povestirea (lim%a.ul) le ras r`nge intr(o oglinda in care nu mai vedem dec`t um%ra lor puri icata. 71 poveste scrisa de +amin\Gi traie=te c$iar neacceptata8, spune un persona. al car\ii. Ei are dreptate.