Sunteți pe pagina 1din 5

colecistul

La nivelul hilului hepatic iese din ficat canalul hepatic, care aduna bila din caile biliare intrahepatice. Canalul hepatic se continua prin canalul coledoc, iar la unirea dintre ele se gaseste, ca o derivatie, vezicula biliara, legata prin intermediul canalului cistic. Vezicula este un organ cu rol de rezervor retractil, in forma de para, cu o lungime de 7 -10 cm si o latime de 2 - cm. Capacitatea ei este de 0 - !0 ml. Vezicula este asezata cu fundul indreptat inainve si depaseste usor marginea anterioara a ficatului. Canalul cistie are un calibru de 2 - mm si face un unghi ascutit cu canalul coledoc. in partea sa distala, canalul cistic este prevazut cu valvule dispuse elicoi-dal, care permit intrarea bilei in vezicula, dar ingreuiaza iesirea ei. intre colul veziculei si canalul cistic se afla o formatiune musculara cu rol de sfincter, numita sfincterul Liitkens. Canalul coledoc incepe de la locul de unire a canalului cistic cu "onctiunea hepa-tocoledociana si se varsa in duoden. inainte de patrunderea sa in duoden, coledocul intra in portiunea inferioara, in relatii intime cu pancreasul. in portiunea inferioara, coledocul prezinta o ingrosare a stratului muscular circular, realizand un sfincter propriu coledocian. inainte de a se varsa in duoden, canalul coledoc sufera o dilatare usoara, numita ampula Vater. #rificiul comun de varsare in duoden al coledocului si al canalului pancreatic este incon"urat de o formatiune musculara cu fibre circulare si longitudinale, numita sfincterul Oddi. $laborarea bilei de catre ficat decurge fara intrerupere% trecerea bilei in duoden este ritmata insa de fazele digestiei. in intervalul dintre mese, sfincterul #ddi este inchis si bila se acumuleaza in vezicula biliara. in colecist, bila este de 10 ori mai concentrata, prin resorbtie de apa si saruri. in perioadele interdigestive, musculatura veziculei este rela&ata si prezinta doar contractii slabe, care nu au ca efect evacuarea ei. La patrunderea continutului gastric in duoden, sub influenta unor refle&e nervoase si pe cale umorala, sfincterul #ddi se rela&eaza% contractiile colecistului devin puternice si continutul biliar se elimina prin canalul cistic si canalul coledoc in intestin. Cresterea cantitatii de bila secretata de ficat se numeste colereza, iar substantele care produc colereza se numesc coleretice. $fect coleretic au'

umplerea stomacului cu alimente, sarurile biliare, galbenusul de ou, protidele, apele minerale sulfatate si alcaline. (ubstantele care favorizeaza contractia colecistului se numesc calogoge sau co-lecistokinetice. )limente colecisto*inetice sunt grasimile, galbenusul de ou si carnea% o serie de droguri au actiune colecisto*inetica +de e&emplu e&tractele de hipofiza posterioara administrate parenteral,. de volum +staza de colecist, hidrops, colecistita, pericolecistita, tumori sau vezicula umpluta cu calculi,. Consistenta este variabila dupa cauza care face vezicula palpabila, iar sensibilitatea la presiune cunoaste diverse grade - de la lipsa de durere, pana la hiperestezie si contractura peretelui abdominal. (ensibilitatea provocata se localizeaza in punctul cistic, care este situat la incrucisarea rebordului costal cu o linie care uneste cicatricea ombilicala cu varful a&ilei drepte. Examenele complementare ne permit sa ne orientam cu privire la permeabilitatea diferitelor segmente ale aparatului biliar, puterea de concentrare si de contractie a veziculei, compozitia bilei si masura in care ea se elimina in intestin. -nformatiile cele mai valoroase sunt aduse de tuba"ul duodenal si de colecistografie. Tubajul duodenal permite recoltarea bilei care se scurge in duoden, iar e&amenele macroscopic si de laborator ale bilei aduc informatii pretioase pentru diagnostic. .uba"ul duodenal se practica si in scop terapeutic. .uba"ul se face cu a"utorul sondei $inhorn. /imineata, pe nemancate, se introduce sonda pana in stomac, la 0! - !! cm de la arcada dentara, bolnavul stand asezat. )poi bolnavul este culcat in decubit lateral drept si i se va pune o perna, nu prea mare, sub mi"loc. 1acientul va inghiti apoi putin cate putin sonda, incet, cate 1 cm la 1 - 2 minute, pana se a"unge cu diviziunea 2! - 27 la arcada dentara. La aceasta cifra, oliva metalica a"unge in portiunea a -i-a duodenala. in acest moment trebuie controlat daca oliva se afla in duoden sau daca nu cumva s-a incolacit sonda in stomac. Vom sti ca oliva este in duoden daca se scurge spontan un lichid galben, vascos, alcalin +albastreste hartia de turnesol, sau daca la aspiratia cu seringa se obtine un asemnea lichid. /aca nu apare lichidul caracteristic, controlul se face in doua feluri' - (e in"ecteaza pe sonda 10 - 20 ml apa sau solutie clorurosodica izotonica usor incalzita si se aspira imediat% daca lichidul nu revine in seringa, oliva se afla in duoden% daca lichidul revine in seringa, sonda a ramas cu oliva in stomac. - (e controleaza radiologie pozitia sondei. /aca sonda nu a patruns in duoden, ea se trage incet inapoi pana la cifra !0 si va fi inghitita din nou. /aca nici de data aceasta nu se reuseste, vom introduce pe sonda 10 -1! ml

dintr-o solutie calduta de procaina 13 sau dintr-o solutie calduta 4ourget sau se face o in"ectie cu )tropina sau 1apaverina. La bolnavii iritabili, este bine sa se procedeze la o sedare inainte de tuba". /upa patrunderea sondei in duoden, se scurge un lichid galben-inchis, pe care-1 colectam in eprubete% aceasta este bila A sau bila coledociana. /upa ce flu&ul de bila ) se micsoreaza, se introduce pe sonda o substanta colecisto*inetica' 0 ml solutie de sulfat de magneziu 3, calduta, sau 2! 0 ml untdelemn caldut% se mai poate face o in"ectie cu e&tract de retrohipofiza +#&iton,. /upa 1! minute se mai scurge putina bila ), apoi vine o bila de culoare bruna-verzuie, mai vascoasa, care este bila sau bila veziculara si care, in mod normal, este in cantitate de circa !0 NOTIUNI DE SEMIOLOGIE Antecedentele bolnavilor cu afectiuni biliare cunosc deseori prezenta unor afectiuni ca hepatita epidemica, febra tifoida, diverse septicemii. )fectiuni ale tubului digestiv sunt, de asemenea, semnalate in trecutul acestor suferinzi' boala ulceroasa, colite, apendicite. 1ancreatitele constituie, nu rareori, cauze care duc la imbolnaviri ale aparatului biliar. La femei, un rol important il au sarcinile repetate, afectiunile ginecologice si dereglarile endocrine. 5e vom interesa asupra felului de viata si de alimentatie al bolnavilor% sedentarismul, mesele copioase, abuzul de grasimi sau de oua au importanta in geneza diferitelor suferinte biliare. Simptomele functionale! durerea din afectiunile biliare este cel mai des localizata in hipocondrul drept si iradiaza in spate, la baza hemitoracelui drept, spre omoplatul si umarul drept. 6neori, iradiaza spre epigastru sau spre regiunea antero-laterala dreapta a gatului. /urerea poate sa fie e&trem de puternica, cum se intampla in colica biliara, sau. moderata, ori sa se reduca la o simpla "ena sau senzatie de greutate in hipocondrul drept. .ulburarile dispeptice sunt frecvente si se manifesta prin inapetenta, gust amar in gura, senzatie la gura coclita, dimineata la desteptare, senzatie de plenitudine, balonari postprandiale. 7returile sunt uneori permanente, iar varsaturile sunt alimentare sau bilioase si nu atenueaza totdeauna suferinta. )lteori, dispepsia are pe prim-plan senzatia de arsura retrosternala sau eructatiile, orientand diagnosticul spre alte afectiuni digestive. Constipatia si diareea se pot intalni izolat sau insotind Simptomele de mai sus. 8risoanele si febra sunt destul de des provocate de boli biliare. Cefaleea, uneori cu caracter de migrena, se intalneste des la biliari. )stenia, starea de an&ietate si tulburarile de somn sunt prezente frecvent la colecistopati, mai ales la femei, si pot eticheta acesti bolnavi ca nevrotici. Examenul obiecti"! inspectia generala are in vedere starea generala a bolnavului, gradul de nutritie si poate decela o coloratie icterica sau

subicterica a mucoaselor si a tegumentelor. La inspectia hipocondrului drept se poate observa, uneori, o bombare rotunda sau ovala, care in timpul inspiratiei se deplaseaza in "os. 1alparea se va face cu blandete, cu gri"a ca mainile e&aminatorului sa nu fie reci. in mod normal, vezicula nu este palpabila% este abordabila cand este foarte marita ml. /upa ce se termina bila 4, se va scurge pe sonda o bila de culoare galben-aurie-deschisa, numita bila # sau bila hepatica. .oate tipurile de bila vor fi colectate separat, in eprubete etichetate, spre a fi supuse e&amenului macroscopic si de laborator. 9acroscopic, ne intereseaza' daca s-a obtinut sau nu bila veziculara, culoarea, viscozitatea, claritatea si cantitatea. $&amenele de laborator urmaresc aspectele' citologic, chimic, parazitologic si bacteriologic. 1entru e&amenul parazitologic +lamblii,, eprubetele cu bila vor fi transportate imediat la laborator, ferite de frig, eventual intr-un recipient cu apa calda. 1entru e&amenul bacteriologic se procedeaza la bilicultura. )ceasta necesita recoltarea bilei in conditii de sterilitate' tubul sa fie bine fiert, mainile surorii bine spalate, iar recoltarea sa se faca intr-o eprubeta sterila, flamband gura eprubetei inainte si dupa scurgerea bilei in ea. La e&amenul citologic intereseaza prezenta si cantitatea celulelor epiteliale, a eritrocitelor si a leucocitelor, precum si prezenta cristalelor de colesterol si de bili-rubinat de calciu. La e&amenul clinic, importanta, cea mai mare o are determinarea continutului de bilirubina. Tubaju$ duodenal minunat %Va&lla'! pentru a obtine informatii mai precise despre functia motorie a cailor biliare se urmaresc in timp scurgerea bilei si modificarile care survin in scurgerea ei. .uba"ul minutat comporta cinci timpi succesivi. 1entru fiecare se noteaza durata, cantitatea si modul de scurgere a bilei +continuu sau sacadat,, debitul din ! in ! minute, caracterul bilei si reactiile subiective ale bolnavului. Cei cinci timpi sunt urmatorii' - .impul coledocian +1, incepe cu deschiderea sfincterului #ddi, permite recoltarea a 10 -1! ml bila si are o durata nedefinita. (e recolteaza bila si se introduc pe sonda 20 - 00 ml untdelemn caldut. - .impul #ddi inchis +2, dureaza -2 minute, in care scurgerea bilei este intrerupta. - .impul de scurgere a bilei ) + , dureaza 2-2 minute, in care se scurge bila acumulata in hepatocoledoc cand sfincterul #ddi a fost inchis% bila se scurge regulat, cu un debit de 1 - 2 ml:min. - .impul vezicular +0, dureaza circa 20 de minute, scurgandu-se ! - 0! ml bila 4. - .impul hepatic +!, incepe cu aparitia bilei C% dupa ce se scurge o cantitate

de bila C, se face o instilatie cu sulfat de magneziu, pentru a constata daca vezicula s-a evacuat complet in timpul 0. Examenul radiologie! radiografia colecistului ;pe gol< poate sa puna in evidenta calculi radioopaci sau vezicule cu pereti calcifiati. #olecistografia este o valoroasa metoda de e&plorare, care permite diagnosticul litiazei biliare, furnizeaza date referitoare la forma, pozitia, dimensiunile si conturul veziculei, arata capacitatea de concentrare si puterea de contractie a veziculei si permeabilitatea canalului cistic. (ubstantele de contrast sunt compusi iodati si pot fi administrate pe cale orala sau intravenos. (unt contraindicafe la c=>.i r. la iod, la hipertiroidieni, in boala 4asedo?, in insuficiente renale acute, insuficiente hepatice. 1entru administrarea orala se foloseste @azebil. Cu o zi inaintea e&amenului se prescrie o alimentatie usoara +paine pra"ita, ceai, carne slaba, mere,, evitand grasimile si alimentele fermentescibile. in seara premergatoare, cu 10 -12 ore inainte de e&amen, se administreaza 0 comprimate de @azebil si pacientul nu mai mananca nimic% colecistografia se face dimineata. 4olnavul va merge la e&amen cu 2 oua crude, pentru pranzul colecisto*inetic +4oAden,. 1entru administrarea intravenoasa se folosesc' 1obilan 0 sau !03, 4iligrafin, $ndocistobil,.-odipamidum. (e in"ecteaza intravenos lent +in 7 - B minute 20 ml,, in prezenta medicului. )sistenta va pregati din timp cele necesare pentru o interventie prompta, in cazul accidentelor de intoleranta si acid epsilon-aminocaproic, hemisuccinat de hidrocortizon, @omergan +fiole,, 5orartrinal, solutie glucozata perfuzabila. 1entru prevenirea accidentelor se procedeaza din timp la testarea cu fiole-test. -n"ectarea pentru e&amen are loc cu 1! - 0 de minute inainte de a se efectua prima radiografie. #olangiografia este metoda radiologica folosita pentru a cerceta atat colecistul, cat si caile biliare e&trahepatice si o parte a celor intrahepatice. (e utilizeaza substante de contrast in"ectabile intravenos, cu eliminare rapida +la 1! - 20 de minute incepe opacifierea cailor biliare,. Colangiografia se face si intraoperator. (adiomanometria uneste colangiografia cu masurarea tensiunii e&istente in vezicula si in caile biliare in timpul interventiilor chirurgicale.