Sunteți pe pagina 1din 28

VARIATIA GREUTATII LEMNULUI DE FOC

A

DOUA

$I

A

TRETA

CUPRINSUL

SERIE

DE

de Ing. Dr.

CERCETARI

G. T. TOMA

.

A. A doua serie de cercetiri,

19^98-1940.Esen{e tari.

B. A

'

I.

II.

JII.

treia

I.

Generalititi.

 

Rezultatele

obtinute

la fiecare

1.

Brdneqti.

2.

f,igdnegri.

3. Gtr,mpati.

 

4. Sinaia.

Numerul

de steri

esentd tare

ocol in parte.

ce intrd

la vagon.

serle de cercetiri, Generalitdti.

]rg4}-1g44. Esente moi.

. 1. Br5negti.

2. lCiofticeni).

]igenegti

3. Sinaia.

III.

Numdrul

C. Concluzii.

de steri

esenti

moale ce intri

la vagon.

:

rnstitutul

nostru! prin seclia de Dencrrometrie qi Amenajamente.

cereetare'problema rariafioi greuidlii remnului de foc,

inci, clela incepuful anului 1982. Rezultatul unei prime serii de ob-

servatii relative Ia esenle lari (fag, ,ser, stejar pettinculai), este

publicat in

unneaz5, ,d5m rezultatele

in cursul anilor:193,8, 19Sgqi 1'940,referiloare tot la esenletari,

a unei

tei, anin), infteprinsd

esenle rnoi (brsrd,

a luat

in

volumul

IV

(1988) din Analele

I.

O. E.

F.

fn

cele ce

unei a d.oua serii 69 cerceti.ri

referitoare

la

lg4,Z''.-lg4+.

intreprinsi

gi

a treia

serii

de cercetiri

in

intervalul

A. A doua

Ing.

Dr,

G.

T.

Tonxa

serie de cerceteri' 1938-1940'Esenfe tari

I. Oeneralititi

S'au pus sub observalie,timp de doi ani, cite 'cinci steri despic[-

turd qi cinci steri lemn rotun'din urm6toarel'e paf'ru

prinsul Direcliei Siivice Bucureqti:

o'coa'Iedin cu-

'Ghimpali (VlaEca),c'erpi 'stejar pedunculat'

Tig5nerytli (Ilfov), stejar pedunculat'

Ghirnpali

Sinaia (Prahova),fag. Lemrnrla fost fasonatin figuri de: 5 m lungirme,1 m ldlimeqi 1 m

(Vlaqca),cer pi stejar pedunculat'

ind,llime, deci fdrd, supradnd,llare, qi depozitatpe p5"md'nt,in curtea

oeoaletrorrcspoctive.M'aterialul

:5tre Brigadiertl Petre Buse. tte f,ata,atd,t in

oal,culele,este,oeldoscriSin AnaleleI C. E. F', 1938,cuprilejul primei serii deceroetiri.

a fost cAntS'rit in fiecare lun[

de

Pr'o'oedeulurmat ln exe'cuta'realu'cririi

ce priveqt'e'observa{iile pe l'eren, c6't qi in ce p'riveqte

cd, lemmrl uscat este o eubstant6 hi'gnoscopic6'EI poa;te

absorbi aqa dar

flu,enleazi asupra

bili mdcar in mod aproximativ mdsurairl carevaria ia Srautdtii lem'

nului atd,rnd,de umezealarelativE,a aerului qi de

inscris in tabelele. Nr' 1-4

a lemnului,

rit,oaro la

prezentateqi gra{ic in diagramele

ri pentru'Ghirnpa{i qi Sinaia

mdsurate chiar in acestelocalititi, pen'tru BrdnEti qi lisdnegti instr,din lipsa 'datelorlocale,am adoBtatmisurdto.rile statiunii dela

Bucureqti

Se gtie

ap[, din atrno'sferd. Ternperalura de asemeneain- gradului 'de uscaciunea tremnu'lui'P€'n'trua sta'

temperaturd'' am

al'Ituri de gleutatea abs'olut5' 9i relativd

si datele luate dela rnstitutu'l MeteorologieCen'tral re{e"

urnezeala 9i ternpera'tur5 aerului' Acgstedate au fost re'

din figurile 1-4.

Trebuelemarcat

d'atelerne't'eorologice respectivea;ufost

(Filaret).

Mai

amintim c6 la prima ,s€rie,deterc,etdri (1938)ram comp'a.rat

rariatia gr€u'td{iile'mnuluiau

taliuni af.rnosfericecdzute, intre una pi alta.

varia}ia' cantit5'tii lunare de Jreeipi"

fdr6 a putea etabi'li o legd,tnrdstrinsl

Il.

Rezultatele

ob{lnute

la

fiecare

ocol in

parte

t. Brdne{1i

a) Greutatea materialului fasonad 'in Aprilie 1938' scadeneirntre

ruptpdrr5inSepterrwrie,cen.dlernnulcdntiregtes0--a3%dingrcu-

Variafio

gre&td,gii

tetmsului

de

f*

tatea iniiiaii. Din Septemvrie ;i pdnd, in Marlie, anul urmitor, greu-

latea

tl,oilea Sepfemvrie, ,cAnd lemnul niu mai ,cdntireqte, dec6,L69_Wl/o

din greutatea inilialil pentru ca de ai,ci incolo, sd rimind din nou aproximativ constantd,p6nd in Martie urmilor (vezi fis. 1). Trebue remarc.af cd ,in timpul lunilor de, toamnd gi d,e ja115 u1.

anul'ui a,l doilea, rmenul de fapf cdptis5 putin in greufat,e

prin Ianuarie-Fe]irua,rie un maximum r,elativ) d,in cauza umezelii

sporite a aerului. Acea,st5,cregfere a greut5lii cu 1-20lo (exceptionai

50/o),esfe ins|, din puncl ,de vederepractic neinsemnatd.

variazd foarfe pulin.

Pe ur:rnd,s,cadeiardpi usoq, pdni

in

al

(atingdnc

a aenxlui $i temperatura (,care una fald. de

ai6a variazd in

,iar 'incet. In fig. I s,eve'de ,cd curbele greutltii lemnului nu arr un

mers pa,ralel cu curbele urnezelii relative a aerului; cum ar fi fost de

aqteptat. Totugi, in linii generale, se r€marcd.,dupd cum am amintit

mai sus, o u oar5 ridicare a greutdtii

lernii, tdnd umezeala relativd a aemlu,i trece printr'un maximum.

Fr

ZrJUmezeaia relativd

senrs invers); inrfluenfeazd asupra greuf[fil

lemnului.

lemnului ln tirnpul toamnei

cJ Greutatea unui

ster

!'erde (la iasonare), kg

,. Usgaf (dup5 6 luni), kg

este:

, ,.

,

Cer

rotund

T0g

58b

Cer

despicat

64,1

508

Stejtr

rotund

587

4731

gtejar

degr.icat

531

428

'

d) Sterul

27-25P/0.

de cer este mai

greu doc6,f cel de ,stejaarpedu,nculat crr

e) Sterul

de lemn

despicat eu 70-71/o,

uscat.

rotund

este mai

g,reu, d.ec6,tsterul

cdnd este verde pi eu 12_1 bTo.

de lemn

cdnd, e;lte

f) Marterialul rotuncr se usucd mai incof decdt dratEriarul d,mpicat

(vezi fig.

1

b).

g) Dac6"conp4grn, ]a sfejarul pedunculal despicat, greutafea tle

acum ru grcufafea obtinut5. la prirna experienti (1ggg), oonstatd,m

r-, diferentS in minurspentru mat,erialul din aoeasti, a doua ,s,erie d,e.

96 kg

nareJ, c,e,eaoe reprezintd circa 1b0/0. Aceasffl. diferentd ipi glsegte

explicatia in provenienta maferjalului. Lobdele de slejar pedunculaf au fost fasonaf,e,atAt la prima cAl gi 1, a doua serie de observalii,

din r.ezerve de crAng cornpus. Ins[ rezene]e car\e au furnisat matc_

rialul pentru cea de a doua serie de cencetdri proy,flreaiu dintr'un troc

]a lemnul verde gi

de ?1 ke

ra cel us,carti,(ra 6 runi

dela farso-

1938IV

,' Y

'

r

,

VL""'

YII""'

VIII

"

,,

,, x

,,.xI

r

ffi

XII""'

1939I:

',,

,

,

II

"""

IiI

IV"',"

.

., .v

,, YL."

,,,

vII

"

,, VIII

,,

,,.X'."'.

,,

,, xIL

IX

X[." "'

1940I

,,

II

Iil

,

Ing.

Dr.

G.

T.

Tqna

78

TABELA Nr. 1

Ocolul Silvic Brineqti

(Iltov)

Rotund I Despicat

Stejarpedunculat

I

I

1

I

12

I

I

t2

t

Kcl

;*1

.-'l Kel

sler

*T

?081

6?31

6431

6281

6041

58el

5851

5B6l

5851

5s61

seol

;"f

I

ntl

8el

5e0l

5581

5431

I

rul

"""1

Aqql

rul

trl

rul

*l

*ol

51ol

5o8l

5141

51Bl

u*1

nnl

5141

1

i

I

I

t

I

L4

1

13

I

I J

5821 trl

5141

5781

rrl 5o2l

*tl

561

rol

tnl

77

77

'lo

77

75

77

77

79

I

4831

ntrl

I

54el

5461

|

4771

4701

45el

5311

5451

532 I

54el

5441

5601

",rl

4681

, nnl

4831

4751

47?l

'lD

74

74

I u'ul

74

I 45Bl

7t

'ooluu'l

e4l4B5l

8el4581

861

8?l45ol

B3l4301

^_l

br{

81[

10,8 I

16,5 I

22,6 |

24,21

oeql

D

I

60

F.1

K

1

CI

8114231

8114281

82142el

83142el

8614381

841 ,1251

83l41el 7el

8214061 ?61

81iserl

80l3e1l

8ois88l

?el3871

?7137ol

8013e4l

781383i

8113e2l

8013781

l

80l4041

7813751

I

801

I

811

811

I

rtl

--t

nql

rol

I

{

I

D

D

-

I

18,31

58

13,8 I

?,6 I

t'tl

o'n I

I

3,0 I

t,,

I

{ t

81

86

84

J

I

N

D

62

69

57

58

61

oa

81

, 13,3 I

1

\

I

69

I

74

I

1?,0 I

21,4

23'7

21,8

tt't

11,5

u,o

o't

u,,

rrl

?51

I

72

'14

l

I

l-

rl- 3'2

7e

l

l

|

3,0

79 Vartalia

greutd$i.i

lemnului,

de

foc

bitltorit (o veclmtirli avdnd vdrful uscat. Din

o ,cantitatemai mi,ci de api deedtar fi fost normal sd,conlindqi

de oi) si

se aflau intr'o sta"rodeperisantE,

a,ceastd,cauz5,tremnuloonlinea,Ia fas,onare,

Fig.

Abb.

r93a

1 a -

1

a

-

Fig. 1 b -

BrS,noqti(Ilfov). Variafia greutdfii unui ster

(Aprilie.1938 -

Martie 1940).

Brinetti

(Iltov). Gewichtveranderungeines Raummetors

1940).

(April

1938j-

iliirz

CerrotundlZenerchenorioeD I Cer des p iut ( Zeneithenscfeiten) fitQjariotund $tre/etchen?rtge0 SteprdesptcdEtie/eiclnnscheten)

-

r

tg.iO

Brdne;ti (Ilfov). Variafia greutd,fiiunui ster

. exprimatS,in proeentodin greutateainifiall

Abb.

I

b

-

Brinegti (llfov). Gewichtv€riindorutrgeines Raummoters, in Prozent desFrirchgewichte8augedriiokt

Ing.

Dr.

G.

T.

Tonta

deci era mai u$or. Din aoest exemplu se vode c[ greutatea lemnu'lui este in funclie ;i d'e provenienta iul. Lemnul (verde) provenit din

exemplar,edeperirsantear,e o 'grtzut'a.be mai

cin arb,ori perfect sindtoFi gi in bun[,stare de vegetatie'

mi'cii 'dercdt cel provenit

,2. Tisdnetti

a)

Dacd privim

d'iagram'aclin fig. 2 4.,constat[m

'c5. la JiEEGpti

curbele gneut5lii

ccoaLc.Deros,cbireaconrtS,in faptul 'cil in lunile 1ulie ;i Augrist 1938

se inregi'stre,azi o ,s'cider,o extrarordinar5.a grcutX{ii, fapt observa.t

de

mum in Iulie, cind greulatea sterului nu mai pS,strea'25,decit 630/c

din valoareainiliala;

cm grosime ace,stminimum. inregistrdnd 680/odin greutatea lemnulul

vende. Stcjaml rotr-rnd cu diarnctrul 'dte 2'0 c,m atinge ,cea mai mic5.

greutate tn Augusl, qi anumc 590/odin greulatea inilia1X. In

vrio greutatea creqfe iar5$i brusc. $i in lunile urmdtoare ,eurbele igi

p[streazd un m,ensusor

sc inre'gistrea'zi iar[gi ,o sc5,cl,ore tr,eptat5,, ,cu unelc osci]atiuni tnni

lemnului

au

un

mers dcosebiNfa!5' de celelalte

altminteri

qi

in

anul 1'98?.Stejarul flplspicats.finge acest mini-

tot in Iulie prezintE si stejarul rotund de 15

Septem-

alscendent pAn[ in

Ianuarie 1939. Pe urmi

mrci sau mai n1ari. In Septemvrie 1939.se observ[ u'n ai doilea mi-

nimum (r'elativ), insi mult mai prsli1 pronuntal. Greutatea cca mai

rlici,

atirrsS ,tn cun-.ulc,elordoi ani derobs'crvalieriimSne tot cea din

Iulie

1938, ,car,e t,nebuc ,considcrati sub limita norn?,ald,ile uscare a

Icmnului ln aer liber,

b) Gr,eutateaunui ster de stejar pedunculat este '

Verde (la

tr-scat(dup;

fasonarc), kg.

6 luni),

kg

_9.,p. @-':lbo:;1!r

 

629

657

698

,

,

,

,

,490

536

5X3

c) Slerul de l,emnrotund estc mai greu decdt sterul dc lernn des-

Ii,cat, ,si anume cu atd.t rnai gren ,cn cAt tremnulest,emai gros in dia-

metru;

d) Materialul rotund,seusucd,rnai inoet de,cd,t,c'eldcspi,cat;'cuatA,l

mai inoet ,cu cAl esto alcXtuit din picse mai groa6,e.A'stfel 1a sfAr-

8l

Vanalia

greutd.tii lemnului

de foc

gitul celordoi ani de observaliestejarui despiaatmai p5stra ?1oio tiin,grcut,atea,initiald.,cel r,otund,su 'd,iametrul de,15 ,cm75%, iar cel ,cu diame,trulde 2O 'cm 87%.

*

s

"i

Fig. 2 a -

'

Abb. 2 t

-

Fig. 2 b -

ligdneqti (IIIov).Variafiagreutdfiiunui ster

(Aprilie 1938 -

Martie19{0).

Tigtnegti (Illov). Gewiohtvereaderung6iuos R&ummotort

(April 1938 -

Marz 1940).

Qtepr

S^ti1arrot und 6. 75cn(Ste/erchenprigelg. 15an)

Stijar rotund Q' Z0rn(9lte/enteiprtiei

desptcat ( Stieleichensiheilen)

|

0 - Zore

ligflnegti (Ilfov). Variafia groutl,fii unui ster

exprimatd,in procentedin groutateaini{iali.

Abb.

2

b

Gewichtverzinderung einel Raummeteree, in Prozent des Frisohgewiohiesauoged.rriokt.

--

TABELANr. 2

OoolulSilvic lignnegti (Ilfov)

Data

cintiririi

Annl

Fi lutra

Ste jar

ped

uncutat

rotund

5,a

i d

 

Grogimea oirca 15 am

 

Grosimea circa 20 am

 

=.- N :

 
 

--l

X s

^,

-tt

lKs

olo

rrg

I

orn

0 c

o/o

 

ster

I

st*

ster

I

6291 1001 657

100

698

100

10,8

D

I

5911

941 630

96

6?3

96

ro,c

60

5721

911 624

95

671

96

22,6

51

3981

631 449

68

493

I L

24,2

51

4271

681 460

70

4t0

59

23,9

51

4831

771 516

79

580

83

18,3

c d

4901

?81 536

82

b73

82

13,8

71

5021

801 542

83

603

86

7,6

81

5o5l

80l 545

83

604

d /

-

1

1

86

50?l

811 b47

83

609

6 l

0,4

84

5041

801 547

83

605

8?

3,0

76

6001

801

578

E8

601

86

3,9

t

o

4851

771 530

81

cdb

84

13,3

62

4861

771 b32

81

590

85

17,0

69

48ll

771 510

 

19

602

86

2t,4

D

I

4861

771 528

80

599

86

23,7

bd

4641

741 501

76

b79

83

21,8

61

4561

731 487

74

DD(

80

L7,l

64

47rl

751 b09

.

I

591

dc

11,5

81

4751

761 514

'18

588

84

5,0

83

4761

?61 5r7

?9

590

85

0,1

83

4641

-l

4461

?11 501

76 574

 

82

-

6,9

81

-l

513

?8

586

84

--

3,2

84

?11

455

l o

Db/

81

3,0

a i

83 Vanalia

greutd[ii

lemnului

3. Ghirnpalt

de

foc

o) La Ghimpalis,eobservdun fenomencurios: iemnulverde,faso-

nat in Docemvrie1938,nu numai ci in prima 1un5"nu seadein grou- tate, dar chiar creFteusor. La ,sf,ejarulpedunculat,sporireagreut5tii

mergepdn5,in 'Ianuarie 1939.Fenomenulpar,enevero,simil.Sporir"a

aceastade greutalenu soloate

in acesteluni do iarni gr.ea 1), lobdeleaii pdstraf la suprafa!5un strat mai subliresau mai grosde apfi inghelatd,cares'3 adlugat la groutateaI'emnului.In lunitre umbtoar,e,greulalea ,s.caa[eregulal pini

in 'Septemvrie 1939, cdnd trernnullotu,nd mai p,dst1€azd"87-82/o dirt greutatea initial[ iar ,ee derspica,f7'6-79'%.In Octomvrie,Noem- vrie Ei Deccmvriee,aoscileaz5,cu fendinlEevident5,de cr,eEtere(d.in prlisinasporirii umidi,tdlii relative a aerului). Pe urmi 'se observi o coborirousoar5a curbelor(vozi fig. 3 o), p6,ni in Iulie 1940qi o sc5,deremai bruscdin Augusb,rSeptemvrieqi Octomvrieale a,celui:qi an. In No'emvriese observ5,iar5,qifendinla d,esp,orile a greut[tii ca urmare a sporirii urnezeiiiaerului si scb,deriitemperaturii.

explica altfel, decdtprin faplul cd

b) Greutateaunui ster este:

Verde (la

,,

Uscab (dupd,9 luni), Lg., ,,

Cor

rot.

670

544

Cer

dosp.

68?

543

Stej.ped.

rot.

61?

504

Stej.peil.

desp.

573

433

a) Un ster de cer este rnai gre,u deoff,lutr ster de sfejar

pendu-

culat, Si anume lemnul rotunil cu 8-9/o, lemnul clespic'at cu 20- 250/0.At fi fost de aEteptat ea diferenla de greutate intre cer gi stejarul pencluculat sd,fie cam aceeaqi,atA,t la materialul rotund

cAt qi la cel despicat. Diferenla mai micd la eel dintA,iu se datoreqte faptului ci eerul rotund" a fost fason,at din piese subliri (circa 13

cm. cliametru), pe cdnd stejarul pedunculat din piese cev,a,mai groase (cca 15 ,cm diametru). $i este cunoscut, cd, in condilii de a,ltminteri ega,le,un ster de material rotund gros cAntdre$te mai mult decdt unul constdnd din materi,al sublire (vezi ocoluj !igd- ne$ti).

1) In Decemvrie 1938qi in Ianuarie

1939,temperatura

zero grade; iar umezeala relativd

87-89%.

medie a fost sub

10

d) 'irof

cabilS de

#

1938

Ing.

Dr.

G,

'T. Toma

84

din a.c'etr,stlprir:ini

nu ,s.e obs'en-iIa

eer o diioren![ rcmar'

greutat'e intle

rnaterialul

d'espicat

,Siccl rotund. La

stc-

 

s

x

s

N

Fig. 3 a -

Ahb.3

a

-

1939

Ghimpafi (Vlaqca).Variafia greutili

(Deoemvrio1938 -

Noemvrie1940).

unui ster

Ghimpaii (Ylstca). GeN'iohtvoriindemngeiner Raummeters,

(Dez. 1938 -

Nuv. 1940).

Cer despbat ( Z erre tchens che /te n)

St ejar r otund 6t rclerchenprioel )

St61brdespicatrStElerhenicheten)

Fig. 3 b -

Ghimpafr (Vla;ca).Variafia greutXtiiunui ster

exprimatd,in procentedin greutateainifilll.

Abb. 3

b

-

Ghimpali (Vlagca).Gewichtverduderunge',nesRaumrtreters, in Prozent dcs Frischgewiohtesatsgedrriokl.

85 Varialia

greutdlii

lemnuiui

TABELANr. 3

de

foc

1

l

Ocolul Silvic Ghimpafi (Vlaqca)

Anul gi luna

1938XII

 

8-

1939I.

 
 

II

,,

 

III

1

,,

 

I\/

I

Y

'.

.''

,,

 

vI

1

0

,,

 

vII

1

,,

 

VIII

 

I

,,

 

IX

1

1

,,

,, x

 

I

.,

xI

1

,,

xII .,

 

1

1

1940L

 

1

 

il

,,

 

III

I

I

,,

 

IY

,,

 

V."""

 

1

1

,,

 

VI"'.'.

I

,,

 

vII

1

,,

 

\'IIII"'''

10

,,

 

IX

10

,,

,'

X."'

'

t2

xI

11

,,

C e

r

I

Steiarneduneulat

rotund I

despicat I

rotund

I despicat

Fasonrtin Dccemvrie1938

P.o

I

1C0l

68?

lool

'::i

694

695

607

58r

cDd

544

541

528

543

537

.-

"ro]

4e7

i

4e3l

456i

,{ao

42ol

437]

654

;;j

OJJ

,t]

,tl

-l

8Ri

trl

rtl

trl

toi

rt]

604

586

5?5

552

543

CDD

514

558

ro1

551

--l

-1I

rul

,nl

528

524

,nl

5t4

68

uu]

490

474

461

476

::l

oo]

*il '. 1#l ', l"l*

100

101

10r

95

g2

88

t'l)

84

80

,o

1

79

8

l

8

80

77

t o

75

a 1

69

tr/

69

ol

l

62b

599

b88

oD/

546

i);J a)

509

504

522

526

530

5t7

518

503

501

499

469

154

{DO

^A/

I

1

I

I

001

orl

nti

,ol

qo "'l

tri

I

573]

o/Dl

---l

"""1

5311

505

1781

il60 r

1001

-

looi

1

'-l

1

l

89

87

80

-o2 -'-l

96

i

ori

,t]

rui

80

t

o l

n'ul

13,1

17,2J 1

80

DD

66

21,5i

23,41

2r,LI

59

o /

16,91

Ofl

11,5

4,9

0,01

i7

81

82

79

82

:ti

4521

o']

::l

orl

'2R

:.1

6i)

I

ru]

84

434]

433i

4+.1

433 I

452l

4J0

79

'ul

tui

?8

76

?91

84

92

--l

811

8rl

;;l

,nl

rt]

,ni

t

-l

t a

-l

123

421',

4161

I

3e8l

389

3801

3e4]

- ,,nl

-

u,*l

.," I

q

o l

J J

68

bt)

10,01

13,e1

1e3i

:l

,,1 -l

741

-"i

t o

i

rui

6el

681

23,1 i

20,21

b2

61

1E,2

O

I

uu1 It,7

uri

7,91

a

9

80

t 2

Ing.

Dr.

G.

T.

Toma

86

jarul pe,dunculatins6 se 'c,onrstatd, aceasti diferenfi: steuul de lenrn

tiespi,caNesle mai u$or,cu 7/o

c6,nde verd,eqi cu 140/o ,ednd e usoat.

e) Materialul

despicat se usucd mai repede decit cel rotund' 'Cerul

lass iardEi excepfie din motivul ard,tat mai sus. Mai mult inc5,,

privind d'iagrametredin fig. 3a gi 3b, constat5m

an csrul rotund nu numai cd 'd,evine mai upor decA,tcel "6 despicaf

clar scade ,,simai repede.in greutate fl,sge,N acesta (curba merge p€

cledesubtqi se depdrteazl" tot

Xt

a]

doil':a

mai m,ult).

F,aptul ,este in leg[turl

cu star'ea de sdn5tate a lemnului. Intr'a-

devdr s'a observat cd"cerul rotund incepe a putrezi tm anul al dloilea. Fenomenul s'a remarcat in mare md,suri la Ghimpali Si"in mai micd, m[sur5, Ia BrineEti. Din aceste observafil se pot trage con- cluzii $i asupra tr5,iniciei lemnului. Sfejarul pecluneulat este mai

trainic decdt ceru1, iar c,erul despical estb mai trainic dec6,t cerul

rotun'cl.

4.

Sino"ia.

o) Tat'ela Nr.

4

qi diagramole din fig.

4

a

9i

4 b

airatd,cd greu-

tatea lernnului

'de i6

grad de us.cS,ciunece poate fi considerati normal[. In aceast[ stare

de fag fasonat in

in

Aprilie

193E,scade regulat

atinge

timp

un

luni,

adic5, pind

Octomwie,

cdnd materialul

lemnul nu mai pdstreazi

dec6.t

73010 din

gteutatea

inifiali

Ir

Noemvrie, Deeemvrie qi Ianuariet ,greutatea cre.ryteuqor. d.atoriti sporirii umezelii relative a aerului qi sc5,derii temperaturii. In lu-

nile urmdtoare ale anului 1939, greutatea scade iardqi incet pAnE

iri

lemnul rotuncl av6,ncl numai 629/o din greutatea initiald., iar cel

despicat 70-7I%,

ed'

Septemvrie-O,ctomwie,

cA,nd.ea atinge un al doilea minimum,

timpul.i,ernii

a doua, greutatea iar

4-5%

Ia

Pe urmd., in

sporeqte putin

(cu Is-2010 la lernnul despicat qi ct

rotund.).

b) Greutatea unui ster de fag este:

Verde

(la

fasonare), kg.:

Uscat

(dupi

6 luni),

kg.:

c) Fagul

eu 76/a.

rotund

este mai

grzu

rotund

despioat

JJD

632

535

46r

decd.t fagul

despicat

qi anum€

87 Vanalia

greutdtii

lemnului

de lo't

l 3

primele 6

:'epe,dein greutate

d)

In

Petrece invers.

s

*

s I

lu,ni dela fasonare, Iemnul

decAt lernnul 1'efund; de aici

despicat

scade mar

se

tncotro lucrul

Fig. 4

Abb.4

a -

a

-

Sinaia (Prahova).Varialia greutifii

(Aprilie 1938 *

Martie 1940).

unui ster

Sinaia (Pmbova). Gawichtverdnilerung einee Raummctero

(April

1938 -

Uerz

1940).

-

,-

-

Fagrotund ( Euchenprige I ) fa,qdespicat (Buchenschertenl

Fig. 4 b -

Sinar'a(Prahova).Variafia grcui,.i i unui ster

exprimatl in procentedin greutateaini{,ialn.

Abb.4

b

-

ginaia (Prabovo).Gewicbtverandcrungrines Raummcters, in Proze[t des Frischgewichte3ausgedriickt.

1 4

Ing.

Dr.

G,

T.

Toma

88

TABELANr. 4

Ocolul silvic Sinaia (Prahova)

9 733

20 700

18 649

l8

18

l7

17

18

607

o/r

559

535

538

540

546

20 b23

1 0

1

I

a

'

20 520

19 lul

19 506

19 501

19 494

22 478

20 454

457

2l

23 490

15 487

16 484

15

6 485

100

632

95

590

89

Rc)c)

83

500

79

480

rfl

475

73

4ri1

73

466

74

4'15

75

498

7L

47r

t

l

465

69

4i8

69

463

69

46r

68

457

65

45r

62

442

62

446

67

458

b

/

452

66

452

66

447

E

ET

F)d

F E

o c

s

P

>

-.6

EEi b

H>

r

k

6

tr-

C

100

 

.

4,2

70

93

 

t0,7

68

83

14,6

68

?9

1?'1

68

Jb

15'9

72

ID

10,8

7L

73

7,9

70

?4

3'6

72

75

-

9 R

aq

79

-

0,5

83

I

D

-

1r5

?0

74

-

1,5

74

J J

7,4

62

73

11,4

73

L4,5

l a

72

t6,7

66

I

1

15,0

bt)

70

 

11,0

76

7L

6.9

82

73

0'4

81

72

-

L7

82

72

-

7'7

79

-

3,9

73

?1

-

1,6

69

89 Variagia

greutd.lii

lemnului

de

foc

l5

IIl. Numirul de steri esen{6tare ce intri

la vagon

In strdnsS, legbturl cu varialia greut5lii lemnului de foc std problema stabilirii numlrului d,esteri ce intr5, la vagon (10 tone). Acest, numdr variazl in sens contrar cu gerutatea: scade greuta- tea lemnului, creqte num6rul de steri ce intr5, la vagon, qi invers'

Cu ,ajutorul cifrelor din

simpl5,imp,5r!ir"enumirul

deeteri ce intril 1a vagon pentru oricare drn

ope'cii qi ,s,ortirnente $i P'ent,ru 'orice interva

In tabe'la'Nr. 5, dim valorile ,c0r€,spunzd.t0are la

jiurndtate de an dela

fasonare, la ,un an, la un a;rrqi ju,rndtate qi la clci anl gi anume avd,nd tn vedore in aroelaqitimp toate localitifile in care s'a filcut expe-

tabelele Nr.

1-4

se poate deduce printr'o

ds timp

dcla, fa'sonare.

rienla gi !in6,nd socotealE,si 'de rezultatole oblinule cu prilejul pri-

mei serii de oercetdri (193'8)'

TABELANr.5

NumErul de steri ce intrl

la vagon (10 tone)

La 6luni

X

La 12 luni

5

 

La

23lu

 

I

I

 

-l

X

lrd

X I

cdl

 

F l

El

19,4 20,1119.2 19,0 6

20,8

19,1

21,0 120,0

21.0

lzr,s

21,4

I

:|22,0

2t,4

20,6

22,4

stabi-

126,7 24,7

I

Specia

gi sortimentul

 

Ccrrotund

,

Cerdespioat

Stej.ped.rot

.

.

.

Stej.ped.desp

Fagrotund

Fagdespicat

r

11e,0

16,5 117,6 17,0 17,3 18,4

1?,1 119,7 18,4 17.9 19.9

78,7 122,r

19,0 123,4 20,8 19,9 24,6 121,3 1,2 25,4123,3 22,4

20,0 18,9 22,3 I 120.1 19,? 27,2120,2

l'

,nq

I

- lzr,s

-

l2r4

t- t-

I

de probd pentru

18,4 lr8,?

18,6 19,7 20,3 120,1

I

1,8 22,3

122,r
I

2t,412L,7 21,6

Dupd, cum era firesc, aseillenea cdnt[riri

lirea numi,rutui de steri ce intri la vagon s',au f5,cut qi de c[tre

Casa Pddurilor. Prin grija d-tui ing. cons. silvic N. N. Calagea,

pe atunci la l)irecliunea

i. C. E. F., datele dela ocoalelesilvice din cuprinsul a doud,Direc-

tii Regionale: Ctui $i Pite$ti.

Comerciali, C. A. [P'. S., s'au

transmis la

l n

Ing.

Dr.

G.

T.

Tama

dela

am,estecat cu cirsa 100/olemn rotund (sterul fiin'd fasonat tot firl

suprainilfare). Din aoeste date rezultX ur"m[toar'ele valori medii:

Direclia

Cluj

a cules date

g ocoale Pentru

fag

deqpicat.

La

patru

luni

dela fasonare: 18,4 steri la vagon.

Ira un an

,,

,,

20,8

Peste un an

,,

,,

2'3,0

,,

,,

1,

,,

,'

,,

Dupi cum aratd. tabela 5, cifrele obtinute de noi, care provin

dela dou5, serii de obs'ervafii dintr'un singur ocol (Sinaia), sunt foarte apr'opi,ated.e cele oblinute de Directia CIuj. In Direclia silvici PiteEti s'au pus sub observa,fie:fag in 10 ocoale,cer in 2 ocoale pi stejar ilr 12 oeoale.S'au oblinut urmd-

toar,ele rezultate:

 

minim

maxim

Fag roiund

19,0

21,0

,,