Sunteți pe pagina 1din 113
MINISTERUL EDUCA Ţ IEI, CERCET Ă RII, TINERETULUI Ş I SPORTULUI UNIVERSITATEA " TRANSILVANIA "

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" DIN BRAŞOV

UNIVERSITATEA " TRANSILVANIA " DIN BRA Ş OV FACULTATEA DE SILVICULTUR Ă Ş I EXPLOAT Ă

FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂRI FORESTIERE DEPARTAMENTUL: EXPLOATĂRI FORESTIERE, AMENAJAREA PĂDURILOR ŞI MĂSURĂTORI TERESTRE

-------------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ing. Szilárd BARTHA

CERCETĂRI PRIVIND FACTORII DE VARIAŢIE A CALITĂŢII LEMNULUI DE CER DIN PĂDUREA BOBOŞTEA (JUD. BIHOR)

RESEARCHES REGARDING THE VARIATION FACTORS ON TURKEY OAK TREE QUALITY FROM BOBOŞTEA FOREST (BIHOR COUNTY)

Rezumatul tezei de doctorat Summary of the PhD Thesis

CONDUCĂTORI ŞTIINŢIFICI:

Prof. univ. dr. ing. Eugen C. BELDEANU

Prof. univ. dr. ing. Gheorghe IGNEA

Braşov

2011

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" DIN BRAŞOV

Braşov, B-dul Eroilor 29, 500036, Tel. 0040-268-413000, Fax 0040-268-410525 RECTORAT

-------------------------------------------------------------------------------------------------------

Către……………………………………………………………………

Vă aducem la cunoştinţă că în ziua de 29.11.2011, ora 12, în sala S.I.2 la

Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, va avea loc susţinerea publică

a tezei de doctorat intitulată: CERCETĂRI PRIVIND FACTORII DE

VARIAŢIE A CALITĂŢII LEMNULUI DE CER DIN PĂDUREA BOBOŞTEA (JUD. BIHOR), elaborată de ing. Szilárd BARTHA, în vederea obţinerii titlului de DOCTOR, în domeniul fundamental Ştiinţe Agricole şi Silvice, domeniul Silvicultură

Componenţa COMISIEI DE DOCTORAT, numită prin:

Ordinul Rectorului Universităţii Transilvania Nr. 4844 din 07.10.2011

PREŞEDINTE: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe SPÂRCHEZ PRODECAN al Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere Universitatea "Transilvania" din Braşov CONDUCĂTORI ŞTIINŢIFICI:

Prof. univ. dr. ing. Eugen C. BELDEANU

Prof. univ. dr. ing. Gheorghe IGNEA Universitatea "Transilvania" din Braşov REFERENŢI: Prof. univ. dr. ing. Marian IANCULESCU Universitatea din Oradea Prof. univ. dr. ing. Radu CENUŞĂ Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava Prof. univ. dr. ing. Valentina CIOBANU Universitatea "Transilvania" din Braşov

Aprecierile şi observaţiile dumneavoastră asupra conţinutului tezei, vă rugăm să

le trimiteţi în timp util, pe adresa Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări

Forestiere, Str. Şirul Beethoven, nr. 1, 500123, Braşov, sau la fax: 0268/475705.

1

Prefaţă

Omagiu domnului prof. univ. dr. ing. Eugen C. Beldeanu pentru tactul şi competenţa cu care m-a călăuzit în drumul afirmării mele profesionale

Lemnul, acest produs cu caracter regenerabil, este indispensabil omului, ca urmare a structurii sale şi a remarcabilelor calităţi naturale, găsind utilizări, fie ca materie primă pentru diverse prelucrări industriale, fie ca sursă de energie. Calitatea lemnului arborilor pe picior, constituie premisa valorificării sale superioare, dificultatea cuantificării acesteia rezidă din multitudinea criteriilor care pot, şi trebuie analizate: indicatori ai calităţii trunchiului (rectitudinea, indicii calităţii formei, zonele de calitate ale fusului), şi calitatea lemnului încorporat (indici structurali, fizici, mecanici, chimici şi tehnologici). Lucrarea de faţă se doreşte a fi un studiu detaliat privind îmbunătăţirea criteriilor de apreciere a calităţii lemnului speciei cer, prin măsurarea tuturor caracteristicilor arborilor pe picior cu valoare calitativă, relaţionarea caracterelor interioare ale arborilor cu cele exterioare în vederea identificării mai rapide a fenotipurilor valoroase, identificării defectelor şi particularităţilor de structură cu cel mai mare impact la declasarea calitativă a arborilor pe picior, respectiv prin examinarea distribuţiei calităţii pe înălţimea arborilor în vederea individualizării unor tronsoane cu potenţial calitativ diferit. În perioada efectuării cercetărilor şi a elaborării tezei de doctorat am fost încurajat şi sprijinit îndeaproape de regretatul prof. univ. dr. ing. Eugen C. Beldeanu, căruia îi sunt profund recunoscător pentru că a aceptat să îmi ghideze paşii în tainele cercetării silvice şi care va rămâne pentru mine un model de profesionalism şi devotament ştiinţific. Mulţumirile mele, vizează în primul rând încrederea acordată, sprijinul şi libertatea oferită în derularea cercetărilor, coroborată cu o atentă îndrumare la un înalt nivel ştiinţific şi moral, mobilizându-mă pentru continuarea cercetărilor în momentele dificile. Desfăşurarea ulterioară a cercetărilor şi elaborarea lucrării nu ar fi putut continua, după momentul sumbru marcat de trecerea în nefiinţă a domnului profesor univ. dr. ing. Eugen C. Beldeanu, fără sprijinul şi amabilitatea domnului profesor univ. dr. ing. Ignea Gheorghe, de a mă primi sub îndrumarea dânsului. Mulţumesc pentru bunăvoinţa şi încrederea acordată, pentru recomandările ştiinţifice, dar şi pentru înţelegerea deplină a problemelor unui tânăr cercetător în domeniul ştiinţei lemnului. Doresc să adresez mulţumiri membrilor Comisiei de Doctorat, pentru amabilitatea de fi acceptat să analizeze lucrarea, d-lui prof. univ. dr. ing. Gheorghe SPÂRCHEZ, Prodecan al Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov, şi referenţilor ştiinţifici, prof. univ. dr. ing. Marian IANCULESCU, prof. univ. dr. ing. Radu CENUŞĂ şi prof. univ. dr. ing. Valentina CIOBANU. Domnului şef lucrări dr. ing. Dinulică Florin îi mulţumesc pentru observaţiile, sugestiile şi sprijinul acordat în realizarea prezentului studiu (mai ales la metodologia de lucru pentru rondele) precum şi la prelucrarea şi analiza statistică a datelor. Mulţumiri se cuvin şi colegilor de la Catedra de Silvicultură, din cadrul Facultăţii de Protecţia Mediului, Universitatea din Oradea, cu deosebire domnului şef lucrări dr. ing. Dorog Lucian Sorin, care mi-a dirijat paşii la prelucrările şi interpretările statistice.

2

Adresez sincere şi calde mulţumiri d-nei laborante ing. Doina Alecu de la laboratorul de Produse Forestiere, pentru ajutorul oferit în efectuarea determinărilor pe rondelele de lemn. Exprim respectuoasa mea recunoştiinţă domnului profesor univ. dr. ing. Iosif Leahu, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice pentru numeroasele sugestii practice în realizarea şi interpretarea rezultatelor. Aduc mulţumiri Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov, pentru aparatura necesară pusă la dispoziţie în vederea realizării măsurătorilor. Adresez sincere şi calde mulţumiri întregului colectiv al Catedrei de Exploatări Forestiere - Universitatea Transilvania din Braşov, pentru îndrumările competente pe parcursul cercetărilor şi pentru observaţiile pertinente cu ocazia susţinerii referatelor şi a analizei lucrării în catedră. Mulţumesc de asemenea Episcopiei Romano Catolice din Oradea în calitate de proprietar, pentru permisiunea şi sprijinul acordat în derularea cercetărilor din zona studiată, reprezentat prin domnul ing. Ferkö Jenö, şef de ocol al O.S. Sfânta Maria S.R.L. din Oradea. Mulţumiri de asemenea domnilor ing. Biro András şi ing. Tanca Gheorghe de la O.S. Oradea, ing. Szatmári Elemér şi ing. Miclău Gheorghe de la O.S. Sfânta Maria S.R.L. din Oradea, respectiv colectivului de la I.F.N. Oradea, reprezentat prin ing. Bálind György Mihály pentru tot sprijinul acordat în culegerea datelor din teren. Mulţumiri se cuvin şi personalului de la birou şi teren de pe raza ocoalelor silvice Tăşnad, Dumbrava-Beliu şi Valea Mureşului-Săvârşin, pentru sprijinul acordat în culegerea datelor din teren. Nu în ultimul rând, aduc mulţumiri familiei pentru înţelegerea manifestată, sprijinul acordat în realizarea lucrărilor de teren şi a încurajărilor permanente. Tuturora le aduc pe această cale respectuoase mulţumiri şi profundă consideraţie.

3

Ing. Szilárd Bartha

Cuprins

Rezumat/Teză

Prefaţă

2

1

Cuprins

4

3

Contents

8

6

Cap. 1 Lemnul de cer: repere structurale şi calitative. Stadiul actual al cunoştinţelor

12

9

1.1

Arhitectura lemnului de cer

-

11

1.1.1

Structura microscopică

-

12

1.1.1.1 Vasele lemnoase perfecte (traheele)

-

13

1.1.1.2 Zonele de fibre

-

15

1.1.1.3 Zonele de parenchim

-

17

1.1.1.4 Razele

-

18

1.1.2

Structura macroscopică

-

20

1.1.2.1 Măduva

-

20

1.1.2.2 Alburnul

-

22

1.1.2.3 Duramenul

-

23

1.1.2.4 Inelele anuale (lemn timpuriu, lemn târziu)

-

28

1.1.2.5 Coaja

-

34

1.1.2.6 Înfăţişarea fizică a lemnului

-

34

1.1.3 Crăpăturile

-

36

1.1.4 Nodurile

-

42

1.1.5 Calitatea formei trunchiului

-

44

1.1.5.1 Curbura

-

45

1.1.5.2 Conicitatea

-

46

1.1.5.3 Lăbărţarea

-

47

1.1.5.4 Ovalitatea

-

47

1.1.5.5 Excrescenţa

-

48

1.1.6 Putregaiul

-

48

1.1.7 Structura chimică

-

50

1.2 Proprietăţile fizico-mecanice ale lemnului de cer în contextul valorificării lui superioare

-

53

1.3

Performanţe tehnologice şi direcţii de valorificare

-

55

Cap. 2 Scopul, obiectivele şi locul cercetărilor

14

59

Cap. 3 Cadrul fizico-geografic şi fitogeografic al teritoriului în care s- au efectuat cercetările

16

60

Cap. 4 Materialul şi tehnica cercetărilor

18

65

4

4.1 Metoda de cercetare

18

65

4.2 Organizarea investigaţiilor de teren şi laborator

18

65

4.3 Dimensionarea colectivităţii de eşantionaj

19

67

 

4.3.1

Colectivitatea statistică a arborilor pe picior

20

67

4.3.2 Colectivitatea statistică a arborilor doborâţi

21

68

4.4 Observaţii şi măsurători în suprafeţele de probă amplasate

24

70

4.5 Executarea determinărilor pe rondele

27

75

4.6 Prelucrarea statistică a datelor experimentale

30

78

Cap. 5 Rezultatele cercetărilor efectuate la arborii pe picior şi la eşantioanele prelevate din arbori doborâţi

31

79

5.1

Frecvenţa de apariţie a defectelor exterioare la arborii pe picior

31

79

examinaţi

 

5.1.1

Frecvenţa de apariţie a gelivurii

31

79

 

5.1.1.1 Morfologia gelivurii la arborii examinaţi

31

79

 

5.1.1.2 Frecvenţa de apariţie a gelivurii în raport cu provenienţa

32

80

biologică a arborilor

 

5.1.1.3 Frecvenţa gelivurilor pe un arbore

33

80

 

5.1.1.4 Ajustarea distribuţiei numărului de gelivuri pe arbore în

-

82

raport cu categoria de diametre

5.1.2 Frecvenţa de apariţie a curburii

35

83

5.1.3 Frecvenţa de apariţie a ramurilor lacome

36

85

5.1.4 Frecvenţa de apariţie a putregaiului exterior

37

86

 

5.1.4.1

Morfologia defectelor de distrugere identificate la arborii

-

86

examinaţi

 

5.1.4.2

Repartiţia putregaiului exterior

-

88

5.1.5 Frecvenţa de apariţie a lăbărţării

39

89

5.1.6 Frecvenţa de apariţie a excrescenţelor

40

91

5.2

Indicatorii statistici ai distribuţiilor şi ai variabilelor experimentale

41

92

cu semnificaţie calitativă

 

5.2.1

Examinarea normalităţii distribuţiilor experimentale

41

92

5.2.2 Variabilitatea mărimii indicilor calităţii lemnului de cer din spaţiul ecologic cercetat

42

95

 

5.2.2.1 Dispersia mărimii defectelor exterioare, la arborii examinaţi

42

95

 

5.2.2.2 Mărimea indicilor structurali

42

97

5.3

Factori de variaţie ai calităţii lemnului de cer, în colectivitatea

50

105

examinată

5.3.1 Variaţii între arborete a indicilor calitativi şi cantitativi cu

50

105

5

valoare calitativă

     

5.3.1.1

Examinarea semnificaţiei diferenţelor între arborete

 

-

107

5.3.1.2 Repartiţia calităţii lemnului de cer pe picior în raport cu caracteristicile arboretelor de origine

-

109

5.3.1.2.1

Distribuţia defectelor pe clase de vârstă a arboretelor şi

-

111

provenienţa biologică a arborilor

 

5.3.1.2.1.1 Distribuţia lăbărţării pe clase de vârstă şi provenienţe

 

-

111

5.3.1.2.1.2 Distribuţia gelivurii pe clase de vârstă şi provenienţe

 

-

112

5.3.1.2.1.3 Distribuţia curburii pe clase de vârstă şi provenienţe

 

-

112

5.3.1.2.1.4 Distribuţia creşterilor lacome pe clase de vârstă şi

-

113

provenienţe

5.3.1.2.1.5

Distribuţia putregaiului exterior pe clase de vârstă şi

-

114

provenienţe

5.3.1.2.1.6

Distribuţia nodurilor pe clase de vârstă şi provenienţe

 

-

115

5.3.1.2.1.7

Distribuţia

excrescenţelor

pe

 

clase

de

vârstă

şi

-

116

provenienţe

5.3.1.2.2

Distribuţia defectelor în funcţie de poziţia cenotică a

55

117

arborilor în coronamentul arboretului

 

5.3.1.3

Factori ecologici în manifestarea calitativă a unor caracteristici

57

120

ale arborilor

5.3.2 Variaţii între arbori

 

68

132

5.3.2.1

Examinarea semnificaţiei diferenţelor între arbori

 

68

132

5.3.2.2

Variaţii

individuale

cauzate

de

provenienţa

biologică

a

69

133

arborilor

5.3.2.3 Distribuţia defectelor în raport cu calitatea formei trunchiului

73

139

5.3.2.4 Distribuţia calităţii pe înălţimea arborilor

 

74

141

5.3.2.4.1 Delimitarea claselor de calitate pe lungimea trunchiului

 

74

141

5.3.2.4.2 Distribuţia axială a defectelor

 

75

142

5.3.2.4.2.1

Frecvenţa de apariţie a gelivurii în raport cu zonele de

75

142

calitate ale arborilor

 

5.3.2.4.2.2 Dezvoltarea axială a gelivurii

 

76

143

5.3.2.4.2.3 Distribuţia nodurilor aparente

 

80

146

5.3.3 Variaţii circumferenţiale

 

81

146

5.3.3.1

Repartiţia gelivurii în raport cu punctele cardinale

 

81

146

5.3.3.1.1

Frecvenţa de apariţie a gelivurii în raport cu punctele

81

146

cardinale

5.3.3.1.2

Repartiţia

lungimii

gelivurilor

în

raport

cu

punctele

82

147

cardinale şi provenienţa biologică a arborilor

 

6

5.3.4 Variaţii axiale ale indicilor inelelelor anuale

84

149

5.4 Impactul defectelor arborilor asupra clasificării lor

88

153

5.4.1 Efectul gelivurii

89

154

5.4.2 Efectul gelivurii şi a altor defecte asupra încadrării în sistemul

91

155

de clasificare calitative ale arborilor

Cap. 6 Concluzii

92

158

Cap. 7 Contribuţii personale şi recomandări pentru practica silvică

105

168

Bibliografie

108

170

Anexe

-

176

7

Contents

Summary/Thesis

Preface

2

1

Contents

4

3

Chapter I. Turkey Oak Wood: Structural and Qualitative Reference Points. Present Stage of Knowledge

12

9

1.1

Architecture of Turkey Oak Wood

-

11

 

1.1.1

Microscopic Structure

-

12

 

1.1.1.1 Perfect Woody Vessels (xylems)

-

13

 

1.1.1.2 Fiber Areas

-

15

 

1.1.1.3 Parenchyma Areas

-

17

 

1.1.1.4 Radii

-

18

 

1.1.2

Macroscopic Structure

-

20

 

1.1.2.1 Pith

-

20

 

1.1.2.2 Alburnum

-

22

 

1.1.2.3 Duramen

-

23

 

1.1.2.4 Annual Rings (early and late wood)

-

28

 

1.1.2.5 Bark

-

34

 

1.1.2.6 Physical Appearance of Wood

-

34

1.1.3 Shakes

-

36

1.1.4 Knots

-

42

1.1.5 Quality of Trunk Form

-

44

 

1.1.5.1 Curvature

-

45

 

1.1.5.2 Conicity

-

46

 

1.1.5.3 Root-swelling

-

47

 

1.1.5.4 Ovality

-

47

 

1.1.5.5 Excrescence

-

48

1.1.6 Exterior Rot

-

48

1.1.7 Chemical structure

-

50

1.2

Physical-mechanical Features of Turkey Oak Wood for Its Superior

-

53

Capitalization

1.3

Technological Performances and Capitalization Directions

-

55

Chapter 2. Aim, Objectives and Research Site

14

59

Chapter 3. Physical-geographical and Phyto-geographical Framework of the Territory Wherein Researches Were Performed

16

60

Chapter 4. Material and Technique of Research

18

65

4.1

Method of Research

18

65

8

4.2 Organization of Field and Laboratory Investigations

 

18

65

4.3 Dimensioning of Quartation Colectivity

 

19

67

4.3.1 Statistical Colectivity of the Standing Trees

 

20

67

4.3.2 Statistical Colectivity of the Fallen Trees

 

21

68

4.4 Observations and Measurements in the Sample Areas

 

24

70

4.5 Execution of Determinations on Washers

 

27

75

4.6 Statistical Processing of Experimental Data

 

30

78

Chapter 5. Results of the Research Undertaken for the Standing Trees and Probes Sampled from Fallen Trees

31

79

5.1

Frequency of the Exterior Defects for the Examined Standing

31

79

Trees

5.1.1

Frequency of Appearance of Frost-cracks

 

31

79

 

5.1.1.1 Morphology of Frost-cracks at the Examined Trees

 

31

79

 

5.1.1.2 Frequency of Frost-cracks with Respect to the Biological

32

80

Provenance of Trees

 
 

5.1.1.3

Frequence of Frost-cracks on a Tree

 

33

80

5.1.1.4 Adjustment of Frost-crack Distribution on the Tree with Respect to the Diameter Category

-

82

5.1.2 Frequency of Curvature

 

35

83

5.1.3 Frequency of Epicornic Branches

 

36

85

5.1.4 Frequency of the Exterior Rot

 

37

86

 

5.1.4.1

Morphology

of

Destruction

Defects

Identified

in

the

-

86

Examined Trees

 
 

5.1.4.2

Distribution of Exterior Rot

 

-

88

5.1.5 Frequence of Root-swelling Appearance

 

39

89

5.1.6 Frequence of Excrescence Appearance

 

40

91

5.2

Statistical Indices of Distributions and Experimental Variables

41

92

with Qualitative Significance

 

5.2.1 Assessment of Experimental Distribution Normality

 

41

92

5.2.2 Variability of the Size of Turkey Oak Wood Quality Indices

42

95

from the Studied Ecologic Area

 
 

5.2.2.1 Dispersion of Exterior Defect Size at the Examined Trees

 

42

95

 

5.2.2.2

Size of Structural Indices

 

42

97

5.3

Variation

Factors

of

Turkey

Oak

Quality

in

the

Examined

50

105

Colectivity

 

5.3.1 Variations among Stands of Qualitative and Quantitative Indices with Qualitative Value

50

105

9

5.3.1.1

Assessment of Difference Significance among Stands

 

-

107

5.3.1.2 Quality Distribution of Turkey Oak Standing Wood in Comparison with the Origin Stand’s Characteristics

-

109

5.3.1.2.1 Distribution of Defects on Age Classes of the Stands and the Biological Provenance of Trees

-

111

5.3.1.2.1.1

Distribution of Root-swelling on Age and Provenance

-

111

Classes

5.3.1.2.1.2

Distribution of Frost-crack on Age and Provenance

-

112

Classes

5.3.1.2.1.3

Distribution of Curvature on Age and Provenance

-

112

Classes

5.3.1.2.1.4

Distribution

of

epicornic

branches

on

Age

and

-

113

Provenance Classes

 

5.3.1.2.1.5

Distribution of Exterior Rot on Age and Provenance

-

114

Classes

5.3.1.2.1.6

Distribution of Knots on Age and Provenance Classes

-

115

5.3.1.2.1.7

Distribution of Excrescences on Age and Provenance

-

116

Classes

5.3.1.2.2 Distribution of Defects According to the Kenotic Positions of Trees in the Stand Canopy

55

117

5.3.1.3

Ecological Factors in the Qualitative Manifestation of some

57

120

Tree Characteristics

 

5.3.2

Variations among Trees

68

132

5.3.2.1

Significance Assessment of the Differences among Trees

 

68

132

5.3.2.2

Individual Variations Caused by the Biological Provenance

69

133

of Trees

5.3.2.3

Distribution of Defects with Respect to the Quality of the

73

139

Trunck Form

 

5.3.2.4

Distribution of Quality on Tree Height

 

74

141

5.3.2.4.1 Demarcation of Quality Classes on the Trunk Length

 

74

141

5.3.2.4.2 Pivotal Distribution of Defects

 

75

142

 

5.3.2.4.2.1

Frequency of Frost-crack with Respect to the Tree

75

142

Quality Areas

 
 

5.3.2.4.2.2 Development of the Frost-crack

 

76

143

 

5.3.2.4.2.3 Distribution of Apparent Knots

 

80

146

5.3.3

Circumferential Variations

 

81

146

5.3.3.1

Distribution of the Frost-crack with Respect to the Cardinal

81

146

Points

10

5.3.3.1.1

Frequency of the Frost-crack with Respect to the Cardinal

81

146

Points

5.3.3.1.2

Distribution of Frost-crack Length with Respect to the

82

147

Cardinal Points and Biological Provenance of Trees

5.3.4 Pivotal Variations of the Annual Ring Indices

84

149

5.4 Impact of Tree Defects upon Their Classification

88

153

5.4.1 Effect of Frost-crack

89

154

5.4.2 Effect of Frost-crack and Other Defects upon the inclusion within the Tree Qualitative Classification System

91

155

Chapter 6. Conclusions

92

158

Chapter 7. Personal Contributions and Recommendations for the Silvicultural Practice

105

168

Bibliography

108

170

Annex

-

176

11

I

LEMNUL DE CER: REPERE STRUCTURALE ŞI CALITATIVE. STADIUL ACTUAL AL CUNOŞTINŢELOR

Cerul (Quercus cerris L.) face parte din subgenul Cerris, adică din categoria arborilor cu frunze căzătoare sau sempervirescente (nu în flora noastră), cu marginea

frunzei lobată, dinţată sau întreagă şi maturaţia fructelor în anul al doilea. Este o specie submediteraneană şi mediteraneană cu răspândire longitudinală începând din Peninsula Iberică până în Asia Mică (Şofletea şi Curtu, 2007). Formează atât arborete pure (cerete), cât şi de amestec cu alte specii de cvercinee (mai ales cu gârniţa, alături de care poate face faţă cu success la stres termohidric, durate mari de ani), iar când se amestecă cu alte foioase, formează cereto-şleaurile (***, 1952; Paşcovschi şi Cambir, 1969; Blujdea, 2000; Şofletea şi Curtu, 2001). Suprafaţa efectivă ocupată cu cer este de 184979.2 ha (Adam, 2004), respectiv circa 3% din compoziţia pădurilor ţării (suprafaţa păduroasă a României, la nivelul anului 2002 era de 6.203.434 ha). Suprafaţa ocupată cu cer din judeţul Bihor este de 18275.3 ha (Adam, 2004), deci locul în care s-au desfăşurat cerecetările, totalizează 10% din suprafaţa ocupată cu cer la nivel naţional. Din punct de vedere structural, lemnul de cer, se caracterizează prin:

o diversitate anatomică specifică lemnului de cvercinee (Molnár, Peszlen, Paukó, 2007); o distribuţie tipică, inelară a porilor (Ghelmeziu şi Suciu, 1959), (fig. 1);

ă a porilor (Ghelmeziu ş i Suciu, 1959), (fig. 1); Fig. 1 Aspectul stereomicroscopic al sec

Fig. 1 Aspectul stereomicroscopic al secţiunii transversale prin lemnul de cer (Dinulică, 2010)

Stereomicroscope aspect of cross-section of Turkey oak wood (Dinulică, 2010)

raze late şi înguste; razele late sunt foarte bine vizibile cu ochiul liber, puţin

înalte până la 25 mm, frecvent de circa 10 mm, groase, dese; cele înguste sunt foarte

12

fine, abia vizibile cu lupa (Ghelmeziu şi Suciu, 1959; Venet, 1986; Collardet şi Besset, 1992; Beldeanu, 2008);

măduva de formă stelată, şi alcătuită din celule parenchimatice moarte şi pline

cu aer, care formează un ţesut moale şi afânat, de culoare diferită de cea a lemnului înconjurător; alburn alb-gălbui-roz, destul de lat, putând ajunge la 15-18 cm grosime (Ghelmeziu şi Suciu, 1959; Beldeanu, 2008);

duramen brun deschis, cu o nuanţă roşiatică, uneori cu vine brune (Ghelmeziu şi

Suciu, 1959; Collardet şi Besset, 1992); Din punct de vedere al defectelor lemnului brut de cer, cele mai frecvente defecte întâlnite, sunt crăpăturile (radiale şi rulura) şi gelivura (Pană şi Ursulescu, 1960; Bartha, Dorog, Cărădan, 2011b; Bartha, Dorog, Cărădan, 2011c). Din punct de vedere al structurii chimice a lemnului, acesta este alcătuit din componenţi chimici principali şi secundari: celuloză - 42.15-45.08%; lignină - 23.08- 27.08%; pentozane - 9.63-17.17%; cenuşă - 0.14-0.39% (Simionescu şi alţii, citat de Beldeanu, 2008); discolorarea în nuanţe de brun roşcat a zonei centrale a lemnului de cer, este o formaţiune patologică de natură criptogamică şi este datorat de conţinutul mai redus de tanin al cerului (3-5%), care îi conferă o rezistenţă mai scăzută faţă de ciupercile lignicole (Berinde, 1979). Din punct de vedere al proprietăţilor fizico-mecanice a lemnului, în contextul valorificării lui superioare, acesta se caracterizează prin: coeficient de contragere volumică α v =12%, considerată mică spre moderată; rezistenţa la compresiune paralelă cu fibrele σ cII = 475-535 daN/cm 2 , considerată bună; rezistenţa la tracţiune paralelă cu fibrele σ t II = 1220-1486 daN/cm 2 ; considerată mare; rezistenţa la încovoiere statică σ i = 793-1086 daN/cm 2 , considerată bună; rezistenţa la încovoiere dinamică exprimată prin indicele de rezilienţă k= 0.658-0.781 daN/cm 2 , considerată mare (Filipovici, 1965). După Collardet şi Besset (1992), lemnul de cer este considerat foarte greu, densitatea la 12% umiditate (ρ 12 ) fiind cuprinsă între 800 şi 850 kg/m 3 . Se subliniază de asemenea că pe direcţie tangenţială contragerea este mai mare decât pe direcţie radială (raportul 2.3-2.4), ceea ce conduce la riscuri accentuate de crăpare, la deformaţii de uscare. Stabilitatea în serviciu în condiţii de variaţie a umidităţii lemnului este mică. Direcţiile de valorificare potenţiale a lemnului de cer au fost urmărite la noi de peste 5 decenii (Pană şi Ursulescu, 1960; Corlăţeanu, 1984; Adam, 2004): lemn pentru mină, lemn impregnat pentru construcţii civile, frize de parchet, doage de butoaie, traverse impregnate de cale ferată, placaje, coaja sub formă de extracte tanante, furnir (cerul alb), şi nu în ultimul rând ca lemn de foc.

13

2

SCOPUL, OBIECTIVELE ŞI LOCUL CERCETĂRILOR

Scopul general al tezei de doctorat pe care am elaborat-o este acela de a contribui cu elemente de originalitate, fundamentate ştiinţific, la lărgirea orizontului de cunoaştere a determinismului calităţii lemnului de cer pe picior din pădurea Boboştea (jud. Bihor), (fig. 2).

picior din p ă durea Bobo ş tea (jud. Bihor), (fig. 2). Fig. 2 Localizarea cercet

Fig. 2 Localizarea cercetărilor din teren (imaginea satelitară preluată la scara 1: 40.000, Imagine Google Earth) The localization of the researches in the field (the Satelite View taken over 1: 40.000, Google Earth View)

Acestui scop general i-au fost subordonate următoarele obiective:

1. Sondarea gradului de cunoaştere a lemnului de cer reflectat de literatura de specialitate.

2. Elaborarea unei metodologii adaptate condiţiilor concrete de vegetaţie a cerului în

arealul investigaţiilor.

3. Cunoaşterea condiţiilor de vegetaţie din pădurea Boboştea.

4. Măsurarea tuturor caracteristicilor arborilor pe picior cu valoare calitativă.

14

5.

Relaţionarea caracterelor interioare ale arborilor cu cele exterioare în vederea

identificării mai repede a fenotipurilor valoroase.

6. Identificarea defectelor şi particularităţilor de structură cu cel mai mare impact la

declasarea calitativă a arborilor pe picior.

7. Examinarea distribuţiei calităţii pe înălţimea arborilor în vederea individualizării

unor tronsoane cu potenţial calitativ diferit. Perimetrul cercetat cuprinde amestecuri de gârniţă şi cer cu stejari mezofiţi şi cero-şleauri, şleao-cerete, gârniţeto-şleauri din pădurea "Boboştea" (***, 1997b), şi se încadrează în marea unitate geografică a domeniului Carpatic, ramura Dealurile Crişanei, la grupa Dealurilor Beiuşului (***, 1983). În prezent pădurea Boboştea este în cea mai mare parte, proprietate publică a Episcopiei Romano-Catolice din Oradea şi este gospodărită prin intermediul ocolului silvic privat Sfânta Maria S.R.L. din Oradea. Cele mai multe măsurători au fost efectuate în arboretele din trupul de pădure "Boboştea", în care au fost amplasate în total 14 suprafeţe de probă, de diverse mărimi,

la arborii pe picior (tabelul 1). Recoltarea frecventă de masă lemnoasă din pădurea Boboştea a permis lărgirea sferei investigaţiilor, la lemnul brut, de la care au fost

prelevate rondele, ce au fost examinate ulterior în laborator. Ca şi bază de comparaţie, cercetările au fost extinse şi pe raza altor ocoale silvice, respectiv la O.S. Oradea, O.S. Tăşnad, O.S. Dumbrava-Beliu şi O.S. Valea Mureşului din localitatea Săvârşin, unde au mai fost amplasate încă 4 suprafeţe de probă la arborii pe picior, şi s-au prelevat de asemenea rondele în scopul examinării lor ulterioare la laborator. În tabelul 1 este redată amplasarea geografică a populaţiilor statistice de la care s- au extras sondaje. În ce priveşte alegerea locului investigaţiilor, au contribuit:

amplasarea arboretelor într-o zonă ce permite vizitarea lor frecventă;

ponderea însemnată a cerului în compoziţia arboretelor (***, 1997b);

o diversitate în ce priveşte compoziţia amestecurilor, calităţii şi consistenţei arboretelor;

preocupările anterioare ce au vizat unele aspecte din domeniul ştiinţei lemnului (Berinde, 1979; Adam, 2004).

15

3

CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC ŞI FITOGEOGRAFIC AL TERITORIULUI ÎN CARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE

Teritoriul unităţii de producţie, este delimitat la nord, de drumul naţional Oradea- Beiuş, la est de culmea Şumugiu, respectiv de drumul comunal Oradea-Cordău, la sud de culmea Boboştei, iar la vest de drumul comunal Sititelec-Oradea (***, 1997b), (fig.

2).

Unitatea de producţie (VII Boboştea) are păduri repartizate în 4 trupuri cu suprafeţe diferite, trupul de pădure "Boboştea" are extensiunea cea mai mare în suprafaţă, ocupând 70% (2295.5 ha) din suprafaţa întregii unităţi de producţie (***,

1997b).

Suprafaţa întreagă a unităţii de producţie este aşezată pe loess şi depozite loessice, iar substratul litologic este format în întregime din argile. Teritoriul unităţii de producţie, din punct de vedere geomorfologic, se încadrează în tipul Desnăţui, care include câmpiile piemontane înalte, adânc fragmentate şi dezvoltate pe formaţiuni fluvi-lacustre, acoperite cu depozite loessoide (***, 1997b; Posea, 1997). Formele de relief întâlnite în prezenta unitate de producţie, sunt: lunca înaltă, câmpia înaltă, versantul şi platoul. Altitudinea minimă este de 160 m (1A), iar cea maximă de 250 m (85A); altitudinea medie pe unitate de producţie este în jur de 200 m, iar expoziţia generală - însorită şi parţial însorită. Categoria de înclinare cea mai bine reprezentată este cea < 16 g (93%). Expoziţia predominantă a unităţii de producţie este cea însorită (53%) şi parţial însorită (40 %), (***, 1997b). Unitatea de producţie în studiu, din punct de vedere climatic se încadrează în:

zona climatică-temperat continentală; sectorul de provincie climatică-cu influenţe oceanice; ţinutul climatic-de dealuri şi podişuri joase < 300-500m; subţinutul climatic- Dealurile Banato-Crişene; districte-de pădure; topoclimate complexe-Dealurile Crişene; topoclimate elementare-de pădure (***, 1983). În unitatea de producţie VII Boboştea au fost identificate următoarele tipuri şi subtipuri de sol: preluvosol tipic, care ocupă 53% din suprafaţa unităţii de producţie, luvosol stagnic cu 22% din suprafaţa U.P. şi eutricambosol stagnic cu un procent de 25% din suprafaţa unităţii de producţie (***, 1997b). De asemenea, tot în cadrul unităţii de producţie au fost identificate următoarele tipuri de staţiuni: Deluros de cvercete (gorunete) şi şleauri de deal, Ps, podzolit, pseudogleizat, edafic mare cu Carex pilosa, cu un procent de 53% din suprafaţa U.P., Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniţă), Pm, podzolit pseudogleizat, edafic mijlociu, cu un procent de 20% din suprafaţa U.P., Deluros de cvercete cu şleauri de deal fără fag, Ps, brun şi cenuşiu, edafic mare, cu un procent de 16% din suprafaţa U.P.,

16

Deluros de stejărete, brun (m), cu un procent de 9% din suprafaţa U.P. şi Deluros de cvercete cu stejar Pi, puternic podzolit edafic mijlociu-mic, cu un procent de 2% din suprafaţa U.P. Tipurile de staţiune cele mai bine reprezentate în cadrul unităţii de producţie, din punctul de vedere al bonităţii, sunt cele de bonitate superioară 69%, urmate de cele de bonitate mijlocie cu 29%, în timp ce staţiunile de bonitate inferioară participă în proporţie de 2%. Se poate spune deci, că în cadrul unităţii de producţie există condiţii de vegetaţie de la foarte bune la bune (***, 1997b). Tipurile de pădure, cu extensiunea cea mai mare în suprafaţa unităţii de producţie, sunt următoarele: 743.2-Goruneto-ceret de productivitate superioară (s), cu o pondere de 47% din suprafaţa U.P., 741.1-Amestec normal de gorun, gârniţă şi cer (m), cu o pondere de 20% din suprafaţa U.P. şi 751.3-Şleao-ceret de deal cu stejar pedunculat (s), cu o pondere de 9% din suprafaţa U.P. Se poate observa că tipurile naturale de pădure identificate în această unitate de producţie, sunt în marea lor majoritate de productivitate superioară (69%) şi mijlocie (29%), (***, 1997b). Cele mai bine reprezentate formaţii forestiere sunt: Amestecuri de gârniţă şi cer cu stejari mezofiţi, cu un procent de 69% din suprafaţa U.P., Cero-şleauri, şleao- cerete, gârniţeto-şleauri, cu un procent de 9% din suprafaţa U.P. şi Şleauri de deal cu gorun şi stejar pedunculat, cu un procent de 9% din suprafaţa U.P. (***, 1997b). Grupa de specii cea mai bine reprezentată în cadrul acestei unităţi de producţie, este grupa cvercineelor (cer, gorun şi stejar) - (73%), urmată de carpen (19%) şi tei (3%). Din grupa cvercineelor - cerul este cel mai bine reprezentat, având o pondere de 36% din suprafaţa U.P., urmată de gorun cu o pondere de 32% şi stejarul pedunculat cu o pondere de 5% din suprafaţa U.P. (***, 1997b). Stratul ierburilor şi subarbuştilor este bogat în specii, dar dezvoltat variabil în funcţie de gradul de umbrire, şi acoperă solul cu următoarele specii: Brachypodium sylvaticum, Arum orientale, Pulmonaria officinalis, Euphorbia amygdaloides, Geranium robertianum, Carex sp. etc. (Doniţă, Chiriţă, Stănescu, 1990; Pop, 1968). Factorii destabilizatori şi limitativi ce apar în cadrul unităţii de producţie sunt reprezentaţi de: uscare şi tulpini nesănătoase. Toţi aceşti factori se manifestă cu o intensitate redusă până la mijlocie. Fenomenul de uscare cu intensitate slabă, apare în arboretele derivate cu carpen, şi se manifestă pe o suprafaţă restrânsă (7.4 ha). Trunchiurile nesănătoase apar de obicei în arboretele regenerate din lăstari, suprafaţa pe care au fost semnalate fiind de 51% din suprafaţa păduroasă. Prin lucrările care au fost propuse pentru aceste arborete, se va urmări înlăturarea provenienţelor din lăstari şi promovarea celor din sămânţă (***, 1997b).

17

4

MATERIALUL ŞI TEHNICA CERCETĂRILOR

4.1 METODA DE CERCETARE

Structura şi calitatea lemnului de cer supus investigaţiilor din perimetrul cercetat, se poate analiza apelând la un număr mare de posibilităţi de investigare, ca urmare a complexităţii factorilor ce intervin la exprimarea acesteia. Pe parcursul derulării cercetărilor, am făcut apel la observaţia ştiinţifică, directă şi instrumentală, asigurând în acest mod recoltarea informaţiilor din suprafeţele de probă amplasate, de la lemnul arborilor pe picior, respectiv a arborilor doborâţi, precum şi în succesiunea operaţiilor de laborator la care au fost supuse eşantioanele. Documentarea bibliografică, în fluxul electronic (reţeaua INTERNET, diverse Soft-uri ale unor aparaturi de investigare etc.) cât şi în modalitatea tradiţională, a permis îndeplinirea obiectivelor fixate, şi fundamentează raportarea cercetărilor proprii la cele similare efectuate în alte locaţii ale Globului. Informaţiile din literatura de specialitate au fost confruntate cu observaţiile şi măsurătorile efectuate asupra arborilor pe picior, a rondelelor şi asupra trăsăturilor biotopului şi fitocenozei, şi transpuse prin raţionament în concluzii, privind expresia factorilor de influenţă în arhitectura trunchiului. Datorită imposibilităţii analizei unei întregi populaţii statistice, dar şi nerecomandabilă ecologic, am apelat la cercetarea pe bază de eşantionaj, ce a constat

din extragerea unui număr determinat de subpopulaţii statistice, denumite eşantion

(suprafeţe de probă, rondele).

4.2 ORGANIZAREA INVESTIGAŢIILOR DE TEREN ŞI LABORATOR

Constituirea probelor destinate examinării structurii şi calităţii lemnului de cer, a fost rezultatul unui număr mare de operaţii desfăşurate pe teren, în laborator şi la

birou. Investigaţiile s-au derulat în 16 arborete din trupul de pădure Boboştea, al U.P.

VII Boboştea. Patru din cele 16 arborete au servit prelevării de rondele (în cascadă pe

lungime), de la arborii doborâţi în parchet. De asemenea, invesigaţiile au fost extinse (ca şi bază de comparaţie), la O.S. Tăşnad (U.P. IV Chega şi U.P. V Supur), în trei arborete, la care dintr-una au fost prelevate rondele, şi la O.S. Dumbrava - Beliu (U.B. I Beliu) tot în trei arborete, dintr-una fiind de asemenea prelevate rondele. Probele prelevate (rondele) au fost supuse ulterior procedeelor de eşantionare specifice analizelor de laborator selectate.

18

Pentru atingerea obiectivelor propuse, investigaţiile realizate pot fi clasificate prin prisma celor trei etape esenţiale ale cercetării în: etapa de teren, etapa de laborator, respectiv etapa de birou (Dinulică, 2008; Albu, 2010).

1. Etapa de teren Investigaţiile din teren (în arborete) au cuprins:

alegerea arboretelor şi amplasarea suprafeţelor de probă;

în suprafeţele de probă alese s-au făcut aprecieri cu privire la structura

orizontală şi verticală a arboretelor şi a caracteristicilor calitative ale acestora;

s-au efectuat observaţii asupra condiţiilor staţionale şi păturii erbacee a arboretelor cercetate;

s-au întocmit fişe de caracterizare a arborilor pe picior, pentru toţi arborii de cer evidenţiaţi în suprafeţele de probă;

identificarea şantierelor de exploatare;

prelevarea rondelelor din parchet;

2. Etapa de laborator

A urmărit următoarele aspecte:

condiţionarea eşantioanelor prelevate (rondele);

măsurarea indicilor de structură ai lemnului pe rondele.

3. Etapa de birou

A constat în prelucrarea statistică a datelor rezultate din măsurători, sintetizarea

rezultatelor şi formularea concluziilor. Parcurgerea acestei ultime etape a dus la:

caracterizarea teritoriului cercetat sub raportul factorilor şi condiţiilor ecologice care acţionează asupra vegetaţiei;

caracterizarea arboretelor (cantitativ şi calitativ) din suprafeţele de probă

amplasate;

prelucrarea statistică a datelor obţinute din măsurători;

formularea concluziilor în legătură cu scopul şi obiectivele fixate în prezenta

cercetare.

În sondajele instalate au fost efectuate o serie de observaţii şi măsurători cu privire

la unele caractere ale staţiunii şi asupra tuturor trăsăturilor cantitative şi calitative ale

arborilor. Au fost urmărite următoarele aspecte: morfologia terenului, structura arboretului (orizontală şi verticală), trăsăturile cantitative şi calitative ale arborilor, compoziţia şi răspândirea subarboretului, respectiv a păturii erbacee.

4.3 DIMENSIONAREA COLECTIVITĂŢII DE EŞANTIONAJ

Cercetarea cantitativă şi calitativă a structurii lemnului de cer, trebuie să pornească de la alegerea unor modalităţi de colectare a datelor bine fundamentată statistic, care să includă cât mai multe variabile măsurabile pentru lemnul unui arbore,

19

cum ar fi: lăţimea inelelor, proporţia de lemn târziu şi lemn timpuriu, lăţimea alburnului şi a duramenului, porţiunea cu defecte de pe proba respectivă etc. Deoarece investigarea întregii populaţii statistice este aproape imposibilă, contraindicată şi ecologic, a fost necesar ca atenţia să se concentreze doar pe o parte din populaţia statistică, adică pe sondaje sau eşantioane. Eşantioanele sunt compuse din populaţii de arbori şi rondele, după cum popula