Sunteți pe pagina 1din 99

GHID PRIVIND PROIECTAREA I EXECUIA

CONSOLIDRII STRUCTURILOR N CADRE DIN


BETON ARMAT CU PEREI TURNAI IN SITU
REVIZUIRE GP 079-2003

REDACTAREA 1














2013
- 1 -


CUPRINS

1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
2. CERIN|E DE PERFORMAN| SI CRITERII DE NDEPLINIRE PENTRU
REPARAREA SI CONSOLIDAREA STRUCTURILOR N CADRE, CU PERE|I
DE BETON TURNA|I IN SITU
3. CAUZE PRIMARE, TIPURI DE AVARIERE SI STRI DE DEGRADARE
4. EVALUAREA STRUCTURALA A CONSTRUCTIEI EXISTENTE
4.1 Tipuri de informa|ii necesare pentru evaluarea structural
4.2 Criterii de analiz pentru evaluarea structural calitativ
4.3 Modele de calcul si metode de analiz structural
4.4 Metodologii si etape de evaluare structural cantitativ
5. CON|INUT CADRU AL RAPORTULUI DE EVALUARE N VEDEREA
INTERVEN|IEI STRUCTURALE
6. TIPURI DE INTERVEN|II STRUCTURALE (SUBSTRUCTUR/
SUPRASTRUCTUR, LA NIVEL LOCAL/GLOBAL, ETC.) ODAT STABILIT
NECESITATEA ACESTORA (REPARA|IE, CONSOLIDARE)
7. MATERIALE, PRODUSE DE CONSTRUC|II SI TEHNOLOGII DE EXECU|IE
RECOMANDATE PENTRU INTERVEN|IA STRUCTURAL, INCLUSIV LA
NIVEL DE FUNDA|II
8. MSURI CONSTRUCTIVE DE INTERVEN|IE STRUCTURAL, CONDI|II DE
EXECU|IE SI CONTROL
9. ETAPE DE REALIZARE A LUCRRILOR DE REPARA|II SI CONSOLIDARE
10. DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA PRIN CALCUL A ELEMENTELOR
STRUCTURALE SI A STRUCTURII N ANSAMBLU
11. ASPECTE PRIVIND OBIECTIVELE DE PERFORMAN| ALE
STRUCTURILOR N CADRE DIN BETON ARMAT DUP INTERVEN|IA
STRUCTURAL SI DURABILITATEA SOLU|IILOR DE CONSOLIDARE
12. METODE DE EVALUARE PRIN CALCUL A STRUCTURILOR N CADRE
NAINTE SI DUP CONSOLIDARE
13. ASPECTE PRIVIND URMRIREA COMPORTRII N TIMP A
STRUCTURILOR N CADRE DIN BETON ARMAT DUP CONSOLIDARE

Anexa A (informativ) - EXEMPLU DE PROIECTARE DE CONSOLIDARE




- 2 -



1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1 Prezentul ghid, elaborat pe baza prevederilor codului P 100-3/2008 si a codului P 100-
1/2006 si prelund prevederi ale acestora, furnizeaz metodele de calcul si solu|iile
constructive recomandate necesare proiectrii consolidarii structurilor n cadre prin
introducerea de pere|i de beton armat turna|i in situ.
1.2 Construc|iile n cadre realizate anterior anului 1977 prezint o structur extrem de
flexibil si, de multe ori, foarte slab din punctul de vedere al rezisten|ei si capacita|ii de
deformare. Stlpii au sec|iuni reduse si, adesea, au capacit|i mai mici dect grinzile, ceea
duce la apari|ia mecanismelor de etaj si posibilitatea unui colaps structural.
Modul de cedare al acestor elemente structurale este adesea casant, fie datorit eforturilor
unitare de compresiune mari, fie datorit armrii extrem de reduse la fort tietoare, fie
datorit lungimilor de nndire si ancoraj care sunt insuficiente, fie datorit materialelor
folosite care au rezisten|e mecanice reduse. La acestea se adaug si execu|ia de slab calitate,
n numeroase cazuri.
1.3 Un motiv suplimentar al comportrii defectuoase la ac|iunea cutremurelor a construc|iilor
existente susmen|ionate, relevat n special de cutremurul din 1977, l constituie perioada
proprie mare, apropiat de perioada predominant a vibra|iei terenului (de exemplu, pentru
Bucuresti T
p
=1,41,6s).
1.4 Urmare observa|iilor efectuate si a aspctelor prezentate, se constat c un numr relativ
mare de cldiri cu structura n cadre de beton armat necesit interven|ii de consolidare,
pentru mrirea rezisten|ei si/sau micsorarea flexibilit|ii la deplasri laterale. Solu|ia de
interven|ie cuprins n Anexa F a co dului P 10 0-3, care const n modificarea sistemului
structural prin introducerea de pere|i structurali de b eton armat, face obiectul prezentului
ghid.
1.5 Prevederile ghidului se adreseaz investitorilor, proiectan|ilor, executan|ilor de lucrri,
specialistilor cu activitate n domeniul construc|iilor atesta|i /autoriza|i n condi|iile legii,
precum si organismelor de verificare si control (verificarea si/sau expertizarea proiectelor,
verificarea, controlul si/sau expertizarea lucrrilor).
1.6 Terminologie
n cadrul prezentului ghid, diferi|ii termeni sunt utiliza|i cu urmtoarele semnifica|ii, preluate
din Anexa F a codului P 100-3:
- Consolidare: refacerea sau nnoirea oricrei pr|i a construc|iei (a unor elemente sau
ansamblu de elemente) n scopul ob|inerii unei capacit|i structurale sporite, de exemplu,
capacitate de rezisten| superioar, rigiditate mai mare, ductilitate mai ampl;
- Reparaie: refacerea sau nnoirea oricrei pr|i degradate sau avar iate din construc|ii cu
scopul de a ob|ine acelasi nivel de rezisten|, rigiditate si/sau ductilitate, cu cel anterior
degradrii;
- Remodelare: refacerea sau nnoirea oricrei pr|i a constr uc|iei avnd ca efect schimbarea
func|iunii sau a gradului de ocupare;
- Intervenie structural sau/i nestructural: concept care include termeni de consolidare,
repara|ie si remodelare;
- 3 -

- Reabilitare: refacerea sau nnoirea unei construc|ii degradate pentru a asigura acelasi nivel
al func|iunii pe care l avea cldirea nainte de degradare.
- Reabilitare seismic: totalitatea msurilor prin care se ob|ine ridicarea pn la limite
considerate ca suficiente a performan|elor seismice poten|iale ale unei cldiri vulnerabile din
punct de vedere seismic.

1.7 Simboluri
A
c
- aria sec|iunii transversale a unui element de beton;
A
wh
- aria total a sec|iunii orizontale printr-un perete;
H
w
- nl|imea unui perete;
M
Ed
- valoarea de proiectare a momentului ncovoietor;
M
Rb
- suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale grinzilor care intr ntr-un
nod, n sec|iunile nvecinate nodurilor, corespunzatoare direc|iei si sensului considerat al
ac|iunii seismice;
_M
Rc
- suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stlpilor care intr ntr-un
nod, n sec|iunile nvecinate nodurilor, corespunztoare direc|iei si sensului considerat al
ac|iunii seismice;
M
i,d
- valoarea momentelor la capetele grinzilor sau stlpilor utilizate pentru calculul for|ei
tietoare asociate plastificrii;
M
Rb,i
- valoarea de proiectare a momentului capabil n grinzi la capatul i;
M
Rc,i
- valoarea de proiectare a momentului capabil n stlpi la capatul i;
N
Ed
- valoarea de proiectare a for|ei axiale;
V
c
- valoarea de proiectare a for|ei tietoare n stlp;
V'
Ed
- for|a tietoare rezultat din calculul structurii n combina|ia seismic de proiectare;
V
Ed
- valoarea de proiectare a for|ei tietoare n perete;
V
Ed,max
- for|a tietoare maxim asociat plastificrii, ce ac|ioneaz la captul unei grinzi;
V
Ed,min
- for|a tietoare minim asociat plastificrii ce ac|ioneaza la captul unei grinzi;
V
jhd
- valoarea de proiectare a for|ei tietoare n nod;
b - l|imea unei grinzi masurata la partea inferioar;
b
c
- dimensiunea sec|iunii transversale a unui stlp;
b
wo
- grosimea inimii unui perete;
d - nl|imea efectiv (util) a sec|iunii elementului;
d
bL
- diametrul barelor longitudinale;
d
bw
- diametrul unui etrier;
f
cd
- valoarea de proiectare a rezisten|ei la compresiune a betonului;
f
ctm
- valoarea medie a rezisten|ei la ntindere a betonului;
f
yk
- valoarea caracteristic a limitei de curgere a o|elului;
f
yd
- valoarea de proiectare a rezisten|ei la curgere a o|elului;
- 4 -

f
ywd
- valoarea de proiectare a rezisten|ei la curgere a armturii transversale;
l
w
- lungimea sec|iunii transversale a unui perete;
q - factor de comportare;
s - distan|a dintre armturile transversale;
x
u
- nal|imea zonei comprimate;

1.8 Referin|e normative
1.8.1 Standarde de referin|:
- SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale si reguli pentru cldiri.
- SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
Reguli generale si reguli pentru cldiri. Anexa Na|ional.
- SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008/A91:2009 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.
Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cldiri. Anexa Na|ional.
- SR EN 1992-1-1:2004/AC:2012 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
Reguli generale si reguli pentru cldiri.
- STAS 10107/0-1990 Calculul si alctuirea elementelor de beton, beton armat si beton
precomprimat - standard anulat.
- SR CEN/TS 1992-4-1/2011 Proiectarea elementelor de prindere pentru beton. Partea 4-1:
Generalit|i.
- SR CEN/TS 1992-4-4/2011 Proiectarea elementelor de prindere pentru beton.Partea 4-4:
Ancoraje post-instalate. Fixare mecanic.
- SR CEN/TS 1992-4-5/2011 Proiectarea elementelor de prindere pentru beton. Partea 4-5:
Ancoraje post-instalate. Fixare chimic.

1.8.2 Acte legislative
Act normativ prin care se aprob reglementarea tehnic/publica|ia:
- Cod de proiectare. Bazele proiectrii construc|iilor, indicativ CR 0/2012.
Ordinul ministrului dezvoltrii regionale si turismului nr. 1530/2012, publicat n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I bis, nr.647/11 septembrie 2012, cu completrile ulterioare.
- Cod de proiectare seismic. Partea I - Prevederi de pr oiectare pentru cldiri, indicativ P
100-1/2006.
Ordinul ministrului dezvoltrii regionale si administra|iei publice, nr. 1.711/2006, publicat
n Monitorul Oficial al Romniei Partea I nr.803 si nr.803 bis din 25 septembrie 2006, cu
modificrile si completrile ulterioare.
- Specifica|ie tehnic privind produse din o |el utilizate ca armturi: cerin|e si criterii de
performan|, indicativ ST 009-2011.
- 5 -

Ordinul ministrului dezvoltrii regionale si turismului nr. 683/2012, publicat n Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2012.
- Cod de proiectare seismic. Partea a III-a. Prevederi pentru evaluarea seismic a cldirilor
existente, indicativ P 100-3/2008.
Ordinul ministrului dezvoltrii regionale si locuin|ei nr.704/2009 publicat n Monitorul
Oficial al Ro mniei, Partea I nr.674 si nr.674 bis d in 1 o ctombrie 2009, cu completrile
ulterioare.
- Cod de pro iectare a construc|iilor cu pere|i structurali de beton armat, indicativ CR 2-1-
1.1/2013.
Ordinul ministrului dezvoltrii regionale si administra|iei publice nr. 2361/2013, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei.
- Normativ pentru producerea si executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton
precomprimat - Partea 1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1-2007.
Ordinul ministrului dezvoltrii, lucrrilor publice si locuin|elor nr. 577/2008 din 29 aprilie
2008, Publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr.374 din 16 mai 2008.
- Normativ pentru producerea si executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton
precomprimat - Partea 2: Executarea lucrrilor din beton, indicativ NE 012/2-2010.
Ordinul ministrului dezvoltrii regionale si turismului nr. 853/2010 din 22 noiembrie 2010,
Publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr.853 din 20 decembrie 2010.
- Normativ pentru proiectarea funda|iilor de suprafa|, indicativ NP 112-2013 - PROIECT.


2. CERINE DE PERFORMAN I CRITERII DE NDEPLINIRE PENTRU
CONSOLIDAREA STRUCTURILOR N CADRE, CU PEREI DE BETON
TURNAI IN SITU
2.1. Structurile n cadre consolidate prin metoda introducerii de pere|i de beto n armat vor
trebui s satisfac, n acord cu concep|ia de proiectare seismic stabilit n P 100-1, dou
cerin|e de baz ale performan|ei seismice: cerin|a de sigurana vieii si cerin|a de limitarea
degradrilor.
2.2 ndeplinirea cerin|elor de baz se controleaz prin verificrile a dou categorii de stri
limit: stri limit ultime (ULS) si stri limit de serviciu ( SLS).
2.3. Cerin|a de baz Sigurana vieii se asociaz, din punct de vedere al nivelului hazardului
seismic, cu cutremurul avnd intervalul mediu d e recuren| IMR = 100 ani si presupune
proiectarea si realizarea construc|iilor astfel nct s reziste la ac|iunea seismic definit
conform prevederilor codului seismic fr prbusirea general sau local, pstrndu-se
integritatea structural. n plus, dup cutremur, construc|ia trebuie s poat fi reparat cu
cheltuieli rezonabile, nu s fie demolat.
2.3.1 n cazul construc|iilor cu importan| deosebit si/sau atunci cnd proprietarii cldirilor
inten|ioneaz s realizeze un nivel sporit de asigurare se pot avea n vedere si alte obiective
de performan| dect cele de baz, asociate unor cutremure caracterizate de alte valori IMR.
De exemplu, pentru construc|ii de importan| deosebit, cldiri cu regim foarte mare d e
nl|ime sau care adpostesc aglomerri foarte mari de persoane etc. nivelul valorii de
- 6 -

proiectare a for|elor seismice se poate lua corespunztor unui cutremur cu intervalul mediu
de recuren| de referin| de 475 de ani.
2.3.2 Din pu nct de vedere practic, aceste cerin|e se consider atinse dac sunt satisfcute
verificrile impuse de P 100-1 pentru starea limit ultim (ULS) pentru nivelul ac|iunii
seismice precizat n cod, n func|ie de metodologia de calcul adoptat. La verificarea
elementelor se face diferen| ntre elementele cu comportare ductil si cele fragile (definite
conform precizrilor din P 100 -3). Elementele cu comportare fragil se verific numai n
termeni de rezisten|, iar cele cu comportare ductil se verific att n termeni de rezisten|
ct si n termeni de deforma|ii.
2.3.3 Capacitatea de rezisten| a elementelor se det ermin pe baza rezisten|elor materialelor
ob|inute din ncercri sau din alte surse. Pentru elemente ductile se folosesc valorile medii ale
rezisten|elor mpr|ite la un factor de ncredere si la coeficientul de siguran| al materialului,
iar pentru elemente fragile se folosesc valorile caracteristice ale rezisten|elor mpr|ite la
factorul de ncredere si la coeficientul de siguran| al materialului.
2.4. Cerin|a de baz Limitarea degradrilor se asociaz, din punct de vedere al nivelului
hazardului seismic, cu cutremurul cu intervalul mediu de recuren| IMR = 30a ni si are n
vedere, n principal, ca la acest cutremur cu frecven| mai mare, s nu se produc degradri
ale elementelor structurale si nestructurale care s limiteze utilizarea cldirii si care, prin
prbusire, ar pune n pericol siguran|a ocupan|ilor (pere|i despr|itori, pere|i cortin, etc.). n
acelasi timp, costul reparrii acestora trebuie s nu fie dispropor|ionat de mare n raport cu
costul structurii n ansamblu.
2.4.1 Si n acest caz, pentru cazuri speciale, se poate adopta un cutremur cu interval mediu de
recuren| mai mare ca cel de 30 de ani.
2.4.2 Din punct de vedere practic, acest obiectiv de performan| se consider atins dac sunt
satisfcute verificrile impuse de P 100-1 pentru starea limit de serviciu (SLS) pentru un
nivel al ac|iunii seismice redus n raport cu cel definit pentru starea limit ultim (ULS).
2.4.3 Verificrile la starea limit de serviciu sunt n primul rnd verificri de deplasri
relative de nivel, dar pot fi si rotiri plastice, n cazul utilizrii calculului neliniar.
2.4.4 Pentru a se ob|ine grade de asigurare sporite, pentru construc|ii din clasele I si II de
importan| expunere la cutremur, se amplific valoarea de proiectare a accelera|iei
terenului, ag, cu valoarea factorului de importan| I= 1,4, respectiv I= 1,2.
2.5 n func|ie de clasa de importan| si de expunere la cutremur, de durata viitoare de
exploatare, n cazul construc|iilor existente cerin|ele fundamentale pot fi asigurate pentru un
nivel al ac|iunii seismice inferior celui considerat la proiectarea construc|iilor noi, respectiv
la cutremure cu IMR redus n raport cu cele din P 100-1. Nivelul minim de asigurare seismic
necesar pentru construc|ii existente de diferite categorii, identic cu nivelul minim care trebuie
ob|inut prin lucrrile de reabilitare seismic, este indicat n P 100-3.
2.6. n afar de obiective de performan| legate de ac|iunea seismic, se pot analiza criterii de
performan| la ac|iunea vntului pentru cldiri nalte, precum si criterii de performan| din
punctul de vedere al durabilit|ii la ac|iuni fizice si chimice, al rezisten|ei la foc si al efectelor
asupra mediului nconjurtor sau cauzate de acest a (tasri, coroziune chimic si/sau fizic,
ac|iunea focului etc.).



- 7 -

3. CAUZE PRIMARE, TIPURI DE AVARIERE I STRI DE DEGRADARE
3.1. Structurile n cadre constau dintr-un sistem mai mult sau mai pu|in regulat de st lpi si
grinzi, legate prin noduri rigide. Comportarea ca nod rigid a zonei de intersec|ie dintre grinzi
si stlpi este esen|ial pentru capacitatea structurii de a p relua ncrcrile laterale, dar si pe
cele verticale.
3.2. Din punctul de vedere al comportrii la ac|iunea seismic, de structurile tip cadru de
beton armat se pot ncadra n dou categorii: din prima categorie o fac parte structurile din
cldirile vechi, neproiectate la ac|iuni laterale, iar a doua, structurile construc|iilor mai
recente, care au fost proiectate pe baza unor coduri de proiectare seismic. n |ara noastr, n
a doua categorie intr construc|iile realizate dup 1963, data intrrii n vigoare a pr imului
normativ de proiectare seismic.
3.2.1 Construc|iile realizate nainte de anul 1963 au o structur adesea neregulat, conceput
a prelua doar ncrcrile gravita|ionale. Astfel, au rezultat structuri extrem de flexibile si, de
multe ori, si cu rezisten| redus. Se constat c stlpii, cu sec|iuni insuficiente si slab arma|i,
nu au, de regul, capacit|i mai tari dect grinzile, cadrele fiind de t ip stlpi slabi - gr inzi
puternice. Sec|iunea mic si armarea transversal insuficient expun stlpii la ruperi la for|e
tietoare nainte de dezvoltarea articula|iilor plastice. Valoarea mare a for|ei de compresiune
normalizat si nndirile insuficiente ale armturilor verticale prezint si ele surse de risc de
colaps. Materialele din care sunt realizate sunt, de asemenea, de slab calitate.
Datorit flexibilit|ii mari, adesea aceste structuri conlucreaz cu pere|ii despr|itori, cel
pu|in pentru cutremure cu intensitate redus.
3.2.2 Structurile realizate dup 1963, dar nainte de 1980, prezint o serie de deficien|e, n
absen|a unei concep|ii consecvente de impunere a anui mecanism st ructural de plastificare
favorabil. La construc|ie s-au utilizat, de asemenea, materiale cu calit|i inferioare. Din acest
motiv si aceste structuri pot eviden|ia degradri semnificative n urma ac|iunii cutremurelor
de mare intensitate.
3.3. Cauzele primare ale avariilor produse de cutremure sunt deficien|ele specifice de
alctuire. Deficien|ele cele mai frecvente ale structurilor n cadre pot fi de sistem sau de
alctuire a elementelor, considerate individual. Toate aceste deficien|e se pot corecta prin
metoda de consolidare cel mai des utilizat, si anume, introducerea de pere|i structurali de
beton armat turna|i in situ. Principalele deficien|e sunt:
3.3.1 Deficien|e de sistem
(i) Rezisten|a de ansamblu redus, datorat n special faptului c aceste structuri nu au fost
calculate la ac|iuni seismice sau au fost calculate la for|e seismice extrem de mici.
(ii) Rigiditatea lateral redus, deoarece la structurile vechi nu s-a pus aceast problem.
(iii) Configura|ia structurii, care se r efer la neregularit|i si discontinuit|i pe vertical (n
special modificri semnificative ale gabaritelor cldirii pe vertical, niveluri cu nl|imi mai
mari, rezemri indirecte etc.) si n plan (forme neregulate ale etajelor, distribu|ia neordonat
a pere|ilor de umplutur ntre elementele cadrului etc.). Adesea nu avem de-a face cu cadre
spa|iale, ci doar cu construc|ii cu pere|i de zidrie, plansee de beton si c|iva stlpi lega|i cu
grinzi n zonele unde nu s-au putut amplasa pere|i.
3.3.2 Deficien|e de alctuire a elementelor structurale
Deficien|a major a sistemului structural tip cadru spa|ial de b eton armat la construc|iile
vechi este constituit de alctuirea neadecvat a e lementelor structurale ce o compun. Cele
mai frecvente deficien|e din aceast categorie sunt:
- 8 -

(i) alctuirea tip stlpi slabi grinzi puternice, n special datorit sec|iunilor reduse de stlpi;
(ii) rezisten|a insuficient a stlpilor la for| tietoare, cu etrieri rari si de diametru redus;
(iii) alctuirea incorect a nodurilor;
(iv) lipsa de ductilitate si/sau nndiri prin suprapuneri insuficiente;
(v) deficien|ele de alctuire a diafragmelor orizontale (planseelor), cu grosimi mici si armare
slab;
(vi) deficien|e ale funda|iilor, a cror capacitate nu este corelat cu rezisten|a suprastructurii
si adesea nu formeaz un sistem unitar;
(vii) utilizarea unor materiale cu caracteristici mecanice inferioare.
3.4 Unele dintre deficien|ele men|ionate n legtur cu ac|iunea seismic afecteaz
comportarea structurile n cadre si la alte tipuri de ac|iuni, pentru care, n mod obisnuit nu se
fac calcule, la proiectare. Sunt ac|iuni care |in de condi|iile de mediu (care reprezint toate
ac|iunile chimice, fizice si biofizice la care sunt supuse construc|iile), tasrile diferen|iate ale
terenului de fundare, ac|iunea focului, ac|iuni termice etc.
Pentru construc|iile vechi o deficien| major este calitatea slab a betonului. n plus,
sec|iunile reduse ale elementelor structurale si durata mare de t imp n care au fost supuse la
acest tip de ac|iuni, asociate cu lipsa de ntre|inere constituie deficien|e la acest tip de ac|iuni.
3.5 Deficien|ele men|ionate anterior au fost cauza unor avarii care au mers pn la prbusirea
unor construc|ii n timpul cutremurului din 1977, iar multe din cldirile vechi ce au
supravie|uit prezint si astzi defecte cum ar fi: fisuri normale n grinzi, mai ales la partea de
jos, pe r eazem, fisuri nclinate n gr inzi si stlpi, fisuri si crpturi nclinate n pere|ii de
crmid, deforma|ii remanente laterale ale structurii.
Ac|iunile climatice si apa ptruns n subsoluri au produs dezagregarea betonului, ruginirea
armturilor si exfolierea stratului de acoperire cu beton.



4. EVALUAREA STRUCTURAL A CONSTRUCIEI EXISTENTE
Prima etap n stabilirea necesit|ii de interven|ii asupra unor construc|ii existente, precum si
a tipului acestora, este evaluarea seismic a structurilor si a co mponentelor nestructurale.
Evaluarea structural sau expertiza tehnic asa cum este denumit n mod curent, const
dintr-un ansamblu de opera|ii care urmresc s stabileasc msura n care o cldire
ndeplineste cerin|ele de performan| asociate ac|iunii seismice considerate n strile limit
precizate.
Evaluarea se face pe baza unei metodologii precise cerut de Codul de proiectare seismic-
partea a 3-a. Prevederi pentru evaluarea seismic a cldirilor existente sunt date n codul P
100-3 din care sunt preluate, mai jos, etapele principale.
4.1 Tipuri de informa|ii necesare pentru evaluarea structural
4.1.1. Evaluarea structural se bazeaz n primul rnd pe anumite informa|ii precizate n
capitolul 4 al codului. Acestea sunt:
- documenta|ia tehnic de proiectare;
- date asupra execu|iei construc|iei examinate luate din Cartea construc|iei;
- 9 -

- documente referitoare la eventualele interven|ii pe durata exploatrii;
- reglementrile tehnice n vigoare la data realizrii construc|iei;
- investiga|ii pe teren;
- msurtori si teste in situ si/sau n laborator.
4.1.2. Informa|iile necesare pentru evaluarea structural trebuie s permit:
(a) Identificarea sistemului structural;
(b) Identificarea tipului de funda|ii ale cldirii;
(c) Identificarea condi|iilor de teren;
(d) Stabilirea dimensiunilor generale si a alctuirii sec|iunilor elementelor structurale;
(e) Stabilirea prin ncercri distructive si nedistructive a propriet|ilor mecanice ale
materialelor constituente beton si o|el;
(f) Identificarea eventualelor defecte de calitate a materialelor si/sau deficien|e de alctuire a
elementelor, inclusiv ale funda|iilor;
(g) Identificarea normelor pe baza crora s-a efectuat proiectarea ini|ial;
(h) Reevaluarea ac|iunilor aplicate construc|iei, |innd cont de utilizarea cldirii;
(i) Identificarea naturii si a a mplorii degradrilor structurale si a e ventualelor lucrri de
remediere consolidare executate anterior. Se au n v edere nu doar degradrile produse de
ac|iunea cutremurelor, ci si cele produse de alte ac|iuni, cum sunt ncrcrile gravita|ionale,
tasrile diferen|iale, atacul chimic datorat condi|iilor de mediu sau de exploatare, etc.
4.1.3 Func|ie de cantitatea si calitatea informa|iilor ob|inute asupra geometriei, alctuirii de
detaliu si asupra materialelor se adopt stabileste gradul de cunoastere KL. Conform P 100-3
se stabilesc trei niveluri de cunoastere si anume: cunoastere limitat, cunoastere normal si
cunoastere complet. Sunt definite trei niveluri de inspectare si de testare a materialelor ce
servesc la stabilirea gradului de cunoastere.
4.1.4 Nivelul de cunoastere realizat determin metoda de calcul permis si valorile factorilor
de ncredere (CF) cu care se diminueaz rezisten|ele de calcul ale materialelor.
4.2 Criterii de analiz pentru evaluarea structural calitativ
4.2.1 n vederea stabilirii naturii deficien|elor de alctuire si ntinderea acestora, criterii ce
sunt esen|iale pentru decizia de interven|ie structural si stabilirea solu|iilor de consolidare,
este necesar evaluarea calitativ a structurii.
Se va stabili n ce msura sunt respectate regulile de conformare general a structurilor si de
detaliere a elementelor structurale si nestructurale.
4.2.2.Principalele criterii indicate de codul P 100-3 sunt: condi|ii generale pr ivind traseul
ncrcrilor, condi|ii privind redundan|a, condi|ii privind configura|ia cldirii cu referire la
regularitatea n plan, n elevatie, regularitatea din punctul de vedere al rigidit|ilor si maselor,
condi|ii privind interac|iunea structurii cu alte construc|ii sau elemente, condi|ii pentru
diafragmele orizontale ale cldirilor, condi|ii privind infrastructura si terenul de fundare.
4.2.3 Se va urmri, de asemenea n ce msur sunt respectate condi|iile de alctuire specifice
structurilor n cadre, att condi|ii pur calitative ct si condi|ii de calitate care trebuie
verificate prin calcul. Din prima categorie avem urmtoare condi|ii:
(i) Traseul ncrcrilor trebuie s fie continuu;
- 10 -

(ii) Sistemul este redundant adic are suficiente legturi nct cedarea unei zone s nu duc la
colapsul structurii;
(iii) Nu exist niveluri slabe din punctul de vedere al rezisten|ei;
(iv) Nu exist niveluri flexibile;
(v) Nu exist diferen|e importante ale dimensiunilor n plan ale etajelor;
(vi) Toate elementele verticale sunt continue pn la funda|ie;
(vii) Nu exist diferen|e majore ntre masele de nivel;
(viii) Efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate;
(ix) Infrastructura este capabil s transmit la teren for|ele orizontale si verticale.
n codul P 100-3 se precizeaz pentru fiecare caz n parte care este limita de neindeplinire a
criteriilor de mai sus.
Din a doua categorie avem:
(i) La fiecare nod suma momentelor capabile ale stlpilor trebuie s fie mai mare dect suma
momentelor capabile ale grinzilor, cu o anumit marj;
(ii) ncrcarea axial de compresiune a stlpilor este moderat: ;
(iii) n structur nu exist stlpi scur|i: raportul ntre nl|imea sec|iunii si nl|imea liber a
stlpului este mai mic dect 0,30;
(iv) Rezisten|a la for|a tietoare a nodului este suficient pentru a se putea mobiliza rezisten|a
la ncovoiere la extremit|ile grinzilor si stlpilor. Armarea transversal a nodurilor este cel
pu|in cea necesar n zonele critice ale stlpilor;
(v) nndirile armturilor n stlpi se dezvolt pe 40 diametre, cu etrieri la distan|a 10
diametre pe zona de nndire. nndirile armturilor din grinzi se realizeaz n afara zonelor
critice;
(vi) Etrierii din stlpi sunt dispusi astfel nct fiecare bar vertical se afl n col|ul unui
etrier (agrafe). Distan|ele ntre etrieri n zonele critice ale stlpilor nu depsesc 10 diametre,
iar n restul stlpului din latur;
(vii) Distan|ele ntre etrieri n zonele plastice ale grinzilor nu depsesc 12 diametre si din
l|imea grinzii;
(viii) Rezisten|a grinzilor la momente pozitive pe reazeme este cel pu|in 30% din rezisten|a
la momente negative n aceeasi sec|iune. La partea superioar a grinzilor sunt prevzute cel
pu|in 2 bare continue nentrerupte n deschidere.
Se observ c pentru verificarea ndeplinirii condi|iilor sunt necesare determinri prin calcul,
deci analiza calitativ nu va putea fi completat dect dup efectuarea analizelor structurale.
4.2.4 Se va analiza impactul prevederilor referitoare la neregularitatile structurale, |innd
seama c prin introducerea de pere|i structurali este posibil ca structuri regulate n plan si pe
vertical s devin neregulate, impact concretizat n diminuarea valorii factorului de
comportare.
4.3. Modele de calcul i metode de analiz structural
4.3.1. Modelele de baz pentru definirea ac|iunii seismice sunt cele precizate la capitolul 3 -
Ac|iunea seismic, din P 100-1 si sunt reprezentate de spectrele normalizate de rspuns
elastic pentru accelera|ii, pentru componentele orizontale si verticale ale terenului, n func|ie
hazardul seismic pentru proiectare. Men|ionm c potrivit codului P 100-3 se permite ca n
- 11 -

cazul cldirilor de tip curent, care satisfac cerin|ele asociate obiectivului de performan|
siguran|a vie|ii pentru cutremure cu intervalul mediu de r ecuren| IMR = 40 ani, acestea s
fie considerate ca avnd u n nivel de sigur an| suficient fa| de ac|iunea seismic. De aceea
calculul poate fi efectuat de la nceput la acest cutremur. De exemplu, pentru cutremurele
vrncene se poate lucra cu 0,65ag, dar verificarile trebuie indelinite 100%.
4.3.2. Conform codului P 100-1 sunt permise si descrieri alternative ale ac|iunii seismice prin
accelerograme naturale sau artificiale.
4.3.3. Modelul structurii se stabileste pe baza informa|iilor ob|inute conform capitolului 4.1.
Modelul trebuie s permit determinarea efectelor ac|iunilor n toate elementele structurii
pentru combina|iile relevante conform codului CR 0.
4.3.4. Efectele ac|iunii seismice pot fi evaluate printr-una din urmtoarele metode:
- calculul la for| lateral static echivalent (LF);
- calculul modal cu spectre de rspuns (MRS);
- calculul static neliniar (calcul biografic sau push-over);
- calculul dinamic neliniar.
4.3.5. Pentru cldiri etajate relativ mari, orientativ, cu mai mult de patru niveluri se
recomand folosirea a cel pu|in dou metode, de exemplu calculul modal cu spectre de
rspuns si calcul static sau dinamic neliniar.
4.3.6. Analizele vor fi efectuate cu programe ce efectueaz cel pu|in calculul elastic spa|ial al
structurilor sau calcul neliniar plan.
4.4. Metodologii i etape de evaluare structural cantitativ
4.4.1 Codul P 100-3 prevede trei metodologii de evaluare a construc|iilor, definite de baza
conceptual, nivelul de ra finare a metodelor de calcul si nivelul de deta liere a opera|iunilor
de verificare.
4.4.2 Alegerea metodologiilor de evaluare se face pe baza unor criterii dintre care cele mai
importante sunt: complexitatea cldirii, n special din punct de vedere structural, definit de
propor|ii (deschideri, nl|ime), regularitate etc., datele disponibile pentru ntocmirea
evalurii (nivelul de cunoastere) si func|iunea, importan|a si valoarea cldirii;
4.4.3 Cele trei metodologii de evaluare sunt:
Metodologia de nivel 1 (metodologie simplificat);
Metodologia de nivel 2 (metodologie de tip curent pentru construc|iile obisnuite de orice
tip);
Metodologia de nivel 3. Aceast metodologie utilizeaz metode de ca lcul neliniar si se
aplic la const ruc|ii complexe sau de o importan| deosebit, n cazul n care se dispune de
datele necesare. Metodologia de nivel 3 este recomandabil si la construc|ii de tip curent
datorit gradului de ncredere superior oferit de metoda de investigare.
4.4.4 Metodologia de nivel 1 se poate aplica la:
- construc|ii regulate n cadre de beton armat, cu sau fr pere|i de umplutur din zidrie cu
pn la 3 niveluri, amplasate n zone seismice cu accelera|ia terenului cu valori ag 0,12g.
- construc|ii de orice tip (ca sistem structural si material structural utilizat) amplasate n zone
seismice cu accelera|ia terenului a
g
= 0,08g cu condi|ia s apar|in clasei de importan| si
expunere la cutremur III.
- 12 -

(1) Este o metod simplificat ce poate fi utilizat pentru evaluarea global ale unor
construc|ii proiectate numai pentru ncrcri gravita|ionale, fr un sistem structural definit si
identificabil pentru preluarea for|elor orizontale seismice, cum sunt structurile n cadre
proiectate nainte si imediat dup al doilea rzboi mondial. La cldirile de acest tip, de
regul, se poate trece direct la elaborarea solu|iei de interven|ie, numai pe baza rezultatelor
pe care le poate furniza metodologia de tip 1. La alte cldiri poate fi folosit pentru a se
ob|ine informa|ii preliminare.
(2) n cadrul Metodologiei de nivel 1 se efectueaz:
(i) Evaluarea calitativ a structurii pe baza criteriilor de conformare, de alctuire si de
detaliere a construc|iilor. Rezultatele examinrii calitative se nscriu ntr-o list, care arat n
ce msur elementele structurale satisfac criteriile de alctuire corect. Lista de condi|ii este
dat n Anexa B a codului P 100-3.
(ii) Verificri prin calcul, utiliznd metode rapide de calcul structural cu un factor de
comportare q cu valoare unic si mic si verificri rapide ale strii de eforturi (ale efectelor
ac|iunii seismice) n elementele esen|iale ale structurii.
4.4.5 Metodologia de nivel 2 se aplic la toate cldirile la care nu se poate aplica metodologia
de nivel 1, fiind metoda cea mai uzual de evaluare.
(1) n cadrul acestei metodologii se efectueaz:
(i) evaluarea calitativ constnd n verificarea listei de condi|ii de alctuire structural (mai
detaliate dect n cazul metodologiei de nivel 1 date n Anexa B a codului P 100-3.
(ii) evaluarea cantitativ bazat pe un calcul structural elastic si factori de comportare
diferen|ia|i pe tipuri de elemente.
(2) Calculul structural se e fectueaz n domeniul elastic utiliznd una dintre cele dou
metode precizate n P 100- 1: metoda for|elor seismice statice echivalente sau metoda de
calcul modal cu spect re de rspuns. Se consider spectrele rspunsului elastic cu ordonatele
nereduse prin factorul de comportare q.
(3) Efortul de torsiune de ansamblu se determin pe baza prevederilor 4.5.3.2.4, n cazul
metodei for|elor statice echivalente si ale 4.5.3.3.3, n cazul metodei de calcul modal, din P
100-1/2006. Se va considera rigiditatea degradat prin fisurarea betonului conform
prevederilor P 100-1 privitoare la determinarea valorilor de proiectare ale rigidit|ilor.
(4) Verificrile de rezisten| se fac la starea limit ultim, iar verificarea limitrii deplasrilor
relative de nivel se face att la starea limit ultim ct si la starea limit de serviciu.
4.4.6 Metodologia de nivel 3 este bazat pe calculul neliniar, static sau dinamic.
(1) Metodele de calcul neliniar realizeaz:
- stabilirea modului de comportarea a structurii n ansamblul ei si nu prin intermediul unor
verificri pe elemente structurale considerate individual. Rezultatele ob|inute astfel prezint
un grad mai mare de ncredere dect celui ob|inut prin aplicarea metodologiilor de nivel 1/2;
- vizualizarea mecanismului de plastificare si colaps al elemenetelor structurale;
- determinarea deforma|iilor structurii corespunztoare diferitelor stri de solicitare, ceea ce
permite verificarea deforma|iilor capabile ale elementelor si structurii n ansamblu.
(2) Calculul static neliniar este indicat n cazul structurilor la care contribu|ia modurilor
superioare de vibra|ie este pu|in important pentru comportarea n regim dinamic. n cazul
structurilor la care se asteapt amplificri dinamice majore ale deplasrilor la anumite
niveluri se recomand utilizarea metodei calculului dinamic neliniar.
- 13 -

(3) Etapele calculului, descrise la pct.6.9.2.2 din P 100-3 sunt: determinarea curbei for|
tietoare de baz deplasare la vrf, lundu-se dou distribu|ii ale for|elor seismice pe
nl|imea structurii, evaluarea propriet|ilor sistemului cu un singur grad de libertate
echivalent, determinarea cerin|ei de deplasare pentru acesta utiliznd spectrele inelastice de
rspuns pe amplasament, determinarea cerin|ei de deplasare la vrful structurii reale si
efectuarea verificrilor structurii n ansamblu la ULS n termeni de deplasare si n termeni de
rezisten|e.

5. CONINUT CADRU AL RAPORTULUI DE EVALUARE N VEDEREA
INTERVENIEI STRUCTURALE
5.1 n vederea stabilirii necesit|ii interven|iei structurale trebuie ntocmit raportul de
evaluare (denumit si expertiza tehnic) al structurii. Aceasta se bazeaz pe activit|ile
descrise anterior, ncepnd cu colectarea informa|iilor despre construc|ia existent din toate
sursele disponibile, stabilirea propriet|ilor mecanice ale materialelor prin ncercri pe
materiale, identificarea strii de afectare fizic si chimic a construc|iei prin observa|ii sau
analize chimice, stabilirea obiectivelor de performan|, stabilirea metodologiei de evaluare n
corelare cu informa|iile disponibile, evaluarea calitativ si evaluarea prin calcul a construc|iei
si pe baza acestora, ntocmirea raportului de evaluare seismic cu formularea concluziilor si
precizarea eventualelor msuri de consolidareinterven|ie necesare.
5.2 Stabilirea vulnerabilit|ii structurii se face prin dou tipuri de evaluare: evaluare calitativ
si evaluare cantitativ, prin calcul, printr-una dintre metodologiile precizate de P 100-3.
5.3 Pentru cuantificarea vulnerabilit|ii se utilizeaz trei indicatori nota|i R
i
si anume
- gradul de ndeplinire a condiiilor de alctuire seismic notat R
1
, care cuantific gradul n
care sunt respectate cerin|ele de alctuire structural prescrise de codul P 100-1;
- gradul de afectare structural, notat cu R
2
care evalueaz degradrile structurale din cauze
seismice sau alte cauze;
- gradul de asigurare structural seismic, notat cu R
3
, se stabileste prin calcul si reprezint
raportul ntre capacitatea si cerin|a structural seismic, exprimat n termeni de rezisten| n
cazul utilizrii metodologiilor de nivel 1 si 2 sau n termeni de deplasare n cazul utilizrii
metodologiei de nivel 3. n cazul calculului n domeniul elastic acest indicator se determin
fiecare element stlp, grind etc., iar valoarea adoptat pentru structura n ansamblu va fi
stabilit de expert, n func|ie de consecin|ele cedrii respectivului element relativ la
integritatea structurii. De exemplu, pentru stlpi se recomand adoptarea valorii minime
calculate, n timp de pe ntru grinzi analiza este mai nuan|at, deoarece depsirea capacit|ii
ntr-o sec|iune a unei grinzi nu poate afecta siguran|a structurii n ansamblu.
5.4 Evaluarea structurii cuprinde si evaluarea calitativ si cantitativ a funda|iilor.
5.5 Valorile celor trei indicatori se asociaz cu o anumit clas de risc si orienteaz expertul
tehnic n stabilirea concluziei finale pr ivind rspunsul seismic a steptat si ncadrarea ntr-o
anumit clas de risc seismic, precum si n stabilirea deciziei de interven|ie. Codul P 100-3
stabileste patru clase de r isc seismic notate R
s
IR
s
IV si precizeaz cele patru intervale ale
scorului realizat de construc|ia analizat, asociate celor patru clase de r isc seismic, n limita
unui punctaj maxim R
max
= 100, corespunztor unei co nstruc|ii care ndeplineste integral
toate categoriile de condi|ii de alctuire. Cele patru intervale distincte ale valorilor R1 sunt
date n tabelul 8.1 din codul P 100-3, ale valorilor R2 sunt date n tabelul 8.2, iar intervalele
de ncadrare ale valorilor R3 sunt date n tabelul 8.3.
5.6 Necesitatea interven|iei structurale de consolidare prin introducerea de pere|i structurali
si transformarea unei structuri n cadre ntr-o structur dual apare la structuri degradate de
- 14 -

ac|iunea cutremurului si/sau vulnerabile seismic. Degradrile produse de alte cauze, precum
tasri diferen|iate, degradri fizice si/sau chimice nu justific, de regul, ntreprinderea de
astfel de msuri de consolidare.
|innd cont de perioada mai redus de exploatare asteptat, fa| de o construc|ie nou, se
poate accepta faptul c dac sunt satisfcute cerin|ele asociate obiectivului de siguran| a
vie|ii pentru cutremure cu interval mediu de recuren| IMR=40ani, nu este necesar
ntreprinderea de msuri de consolidare.
n termeni privind gradul de asigurare structural seismic, codul P 100-3 stabileste c
interven|ia structural este necesar dac valoarea gradului de asigurare structural seismic,
care rezult prin calcul, este:
R
3
< 0,65, pentru sursa seismic Vrancea
si
R
3
< 0,70, pentru sursa seismic Banat.
5.7 Raportul de evaluare seimic va con|ine o sintez a procesului de evaluare, care s duc
si la decizia de ncadrare a construc|iei n c lasa de risc seismic. Con|inutul minim, va
cuprinde:
a) Datele istorice, n msura n care se dispune de acestea, referitoare la perioada cnd a fost
realizat construc|ia si la normele de proiectare si calcul existente la momentul respectiv;
b) Datele principale ale amplasamentului preluate din studiul geotehnic (rezisten|a si
deformabilitatea terenului, nivelul si agresivitatea apelor subterane, tipuri de r isc asociate
anumitor categorii de teren) precum si condi|iile seismice si climatice;
c) Datele privitoare la sistemul structural: cadre pure sau cadre conlucrnd cu pere|ii
nestructurali, dimensiunile elementelor de beton armat si armarea lor, tipul si dimensiunile
elementelor nestructurale. Se apreciaz global, calitativ, capacitatea structurii de a r ezista la
ac|iuni seismice;
d) Descrierea strii construc|iei n momentul inspec|iei. Se prezint date referitoare la
comportarea construc|iei la cu tremurele pe care le-a suportat precum si eventualele avarii
produse de acestea. Se vor eviden|ia, dac este cazul, degradrile produse de alte ac|iuni,
cum sunt cele produse de ac|iunile climatice, tehnologice, tasrile diferen|iale sau cele
rezultate din lipsa de ntre|inere a cldirii;
e) Rezultatele ncercrilor distructive si nedistructive pentru determinarea rezisten|elor
betonului, armturilor si, unde este cazul, rezisten|elor zidriei, mortar + crmizi;
f) Stabilirea valorilor rezisten|elor materialelor ce se vor folosi n calcule, pe baza nivelului
de cunoastere prin aplicarea factorilor de ncredere, CF si |innd cont de metodologia de
calcul adoptat;
g) Precizarea obiectivelor de performan| selectate n vederea evalurii construc|iei;
h) Alegerea metodologiei de evaluare n func|ie de complexitatea structurii si a programelor
de calcul disponibile;
i) Efectuarea procesului de evaluare, care cuprinde: calculul structural seismic si verificrile
de siguran|, stabilirea valorii indicatorilor R
1
, R
2
si R
3
;
j) Sinteza evalurii si formularea concluziilor. ncadrarea construc|iei n clasa de risc seismic;
k) Propuneri de solu|ii de interven|ie. Fundamentarea solu|iei de consolidare prin
introducerea de pere|i structurali prin calcul structural suficient de detaliat pentru acest scop.
- 15 -

5.8 n stab ilirea valorilor indicatorilor R
1
, R
2
si R
3
, ncadrarea n clase de risc seismic si
stabilirea necesit|ii de intreprinderii de msuri de consolidare, esen|ial este cunoasterea
mecanismului de cedare pr obabil al str ucturii existente. Acest lucru este destul de dificil de
identificat n special datorit lipsei datelor care s permit o evaluare cu grad ridicat de
fiabilitate a comportrii postelastice a st ructurii. Expertul tehnic trebuie s se bazeze pe o
analiz cuprinztoare bazat pe modele ct mai fidele si rafinate si pe o judecat inginereasc
a tuturor condi|iilor de alctuire, a corela|iei ntre efectele acestora, opera|ii care r eclam
competen| nalt si experien| deosebit.

6. TIPURI DE INTERVENII STRUCTURALE (SUBSTRUCTUR/
SUPRASTRUCTUR, LA NIVEL LOCAL/GLOBAL ETC.) ODAT STABILIT
NECESITATEA ACESTORA (REPARAIE, CONSOLIDARE)
6.1 n urma evalurii structurale se eviden|iaz defectele structurii, gravitatea acestora si se
decide necesitatea interven|iei structurale si tipul acesteia. Introducerea de pere|i de beton
armat n structurile tip cadru de beton armat creaz structuri de tip dual sau structuri cu
pere|i, func|ie de rigiditatea pere|ilor, corectnd principalele deficien|e ale structurilor n
cadre mai vechi: rigiditate redus la deplasri laterale si, adesea, rezisten|a redus a
elementelor structurale. n plus, sporirea rigidit|ii deprteaz semnificativ perioada T
1
a
oscila|iilor proprii n modul fundamental, de perioada corespunztoare amplificrii maxime
din spectrul de rspuns n accelera|ii, strategie indicat pentru amplasamentele caracterizate
de perioada de col| Tc=1,6sec., desi fiind pe palierul spectrului de accelera|ii, aparent, for|ele
seismice nu scad.
6.2 Solu|ia introducerii de pere|i structurali poate fi aplicat pentru corectarea deficien|elor
construc|iilor cu parter flexibil si/sau slab din punctul de vedere al rezisten|ei.
Perete consolidare Perete consolidare
Perete consolidare
Perete consolidare
P
e
r
e
t
e

c
o
n
s
o
l
i
d
a
r
e
P
e
r
e
t
e

c
o
n
s
o
l
i
d
a
r
e
P
e
r
e
t
e

c
o
n
s
o
l
i
d
a
r
e
P
e
r
e
t
e

c
o
n
s
o
l
i
d
a
r
e

Fig.6.1 Plasarea pere|ilor pe conturul cldirii
6.3 Pere|ii structurali de beton armat pot fi plasa|i fie pe cont urul cldirii (Fig. 6.1), fie la
interiorul acesteia (Fig. 6.2) si pot fi perfora|i de usi sau ferestre. Fiecare dintre cele dou
pozi|ii are si avantaje si inconveniente. Pere|ii exteriori nu perturb func|ionalitatea cldirii,
dar nu sunt lesta|i, ridic probleme de iluminare natural si de aspect al fa|adelor si pun
probleme de realizare a funda|iilor. Pere|ii interiori au dezavantajul c pot tulbura
func|ionalitatea cldirii.
- 16 -

6.4 Pere|ii nou introdusi pot fi asambla|i n nuclee (Fig. 6.8) n care s se amplaseze circula|ii
pe vertical, dar pot rezulta efecte de torsiune general importante. n plus nucleele produc
solicitri importante n diafragmele orizontale si n centuri precum si n funda|ii, necesitnd
lucrri ample, astfel c introducerea lor necesit o justificare tehnico-economic atent.
Perete consolidare
Perete consolidare
Perete consolidare
Perete consolidare
P
e
r
e
t
e

c
o
n
s
o
l
i
d
a
r
e
P
e
r
e
t
e

c
o
n
s
o
l
i
d
a
r
e
P
e
r
e
t
e

c
o
n
s
o
l
i
d
a
r
e
P
e
r
e
t
e

c
o
n
s
o
l
i
d
a
r
e
Fig.6.2 - Plasarea pere|ilor la interiorul cldirii
hc hc L0
b
c
b
c
Perete nou
Stalp existent
b
w
introdus
Stalp existent
hc hc L0
H
n
i
v
e
l
Grinda existenta
Grinda existenta
Conectori
H
n
i
v
e
l
Perete nou
introdus
Perete nou
introdus
Perete nou
introdus
Grinda existenta
Grinda existenta
Conectori
Conectori
bw

Fig.6.3 - Plasarea pere|ilor n axul stlpilor necmsui|i
6.5 Prin introducerea pere|ilor structurali de beton armat, cadrele existente sunt descrcate
par|ial de eforturile generate de ac|iunile seismice si, ca atare, cerin|ele de rezisten| ale
acestora pot fi reduse pn la nivelul capacit|ilor lor efective. n schimb, vor creste
solicitrile planseelor lucrnd ca diafragme orizontale.
6.6 Pere|ii individuali trebuie dispusi ct mai uniform n plan si monoton pe vertical, astfel
ca efectele de torsiune general s fie ct mai reduse, rezisten|a si rigiditatea structurii pe
dou direc|ii principale s fie ct mai apropiate, iar r edundan|a structurii s fie asigurat.
Amplasarea pere|ilor va respecta principiile expuse n codul CR2-1-1.1 capitolul 3.
- 17 -

6.7 Construc|ia consolidat va fi proiectat ca o construc|ie nou, impunndu-se mecanismul
favorabil de p lastificare cerut de codul P 100-1 cu deforma|iile plastice localizate la baza
pere|ilor si stlpilor si n grinzi. Ierarhizarea capacit|ilor de rezisten| prin proiectare trebuie
s asigure mobilizarea capacit|ilor de deformare plastic, cu evitarea ruperilor premature la
for|e tietoare si lunecarea n zona de conectare.
Dac n pere|i se prevd goluri de usi si ferestre, zona de deasupra golului poate fi conceput
o grind de cuplare, ca element disipator de energie.
6.8 Din punct de vedere co nstructiv la amplasarea pere|ilor ntre doi stlpi se po t adopta
urmtoarele situa|ii:
hc hc L0
b
c
b
c
Perete nou
Stalp existent
b
w
introdus
Stalp existent
hc hc L0
H
n
i
v
e
l
Grinda existenta
Grinda existenta
Conectori
H
n
i
v
e
l
Perete nou
introdus
Perete nou
introdus
Perete nou
introdus
Grinda existenta
Conectori
Conectori
bw
Camasuiala
stalp existent
Camasuiala
stalp existent

Fig.6.4 - Plasarea pere|ilor n axul stlpilor cmsui|i
hc hc L0
b
c
b
c
Perete nou
Stalp existent
b
w
introdus
Stalp existent
hc hc L0
H
n
i
v
e
l
Grinda existenta
Grinda existenta
Ash
Asv
H
n
i
v
e
l
Perete nou
introdus
Perete nou
introdus
Grinda existenta
Grinda existenta
bw
Camasuiala
stalp existent
Camasuiala
stalp existent
Camasuiala
stalp existent
b
b
Grinda existenta
Conectori
Conectori

Fig.6.5 - Plasarea pere|ilor adiacent grinzii, cu stlpii cmsui|i
- 18 -

6.8.1 Dac stlpii au o rezisten| si o alctuire corespunztoare cerin|elor codurilor actuale-
ceea ce se ntmpl la construc|ii relativ noi- atunci peretele de beton se leag direct de stlpi
prin conectori post-instala|i, de regul conectori tip ancor chimic (Fig.6.3).
6.8.2 Dac armtura vertical a stlpilor este insuficient sau dac nndirile barelor din
stlpi sunt insuficiente, stlpilor li se aplic o cmsuire legat de peretele nou, cu armtura
vertical continuizat prin plansee. Peretele se plaseaz n axul stlpului (Fig.6.4) sau
adiacent grinzii (Fig.6.5). Aceast din urm solu|ie permite trecerea continu a armturilor
din perete de la u n etaj la altul si conduce la capacit|i de ncovoiere semnificativ mai mari
dect n cazurile anterioare, n care n sec|iunea orizontal prin axul grinzii nu lucreaz dect
armturile verticale din stlpi si etrierii din grind.
6.8.3 Peretele adiacent grinzii se poate amplasa la interiorul cldirii - solu|ie frecvent - sau
la exteriorul cldirii (Fig.6.6), ceea ce usureaz semnificativ lucrrile de construc|ie si
permite executarea lucrrilor de consolidare fr a se ntrerupe func|ionarea cldirii, dar cu
pre|ul modificrii fa|adelor.
Perete consolidare
P
e
r
e
t
e

c
o
n
s
o
l
i
d
a
r
e

Fig.6.6 - Plasarea pere|ilor adiacent grinzii, la exteriorul cldirii
hc hc L0
b
c
b
c
Panou de
Stalp existent
perete
Stalp existent
hc hc L0
Perete nou
introdus
Conectori
Conectori
Panou de
perete
Conectori
Panou de
perete

Fig.6.7 - Consolidare cu pere|i din elemente prefabricate
6.9 Pere|ii de consolidare se realizeaz, de regul, din beton armat monolit, dar pot fi
realiza|i si din elemente prefabricate mici, conectate ntre ele dar si cu rama cadrului prin
mbinri umede (Fig.6.7). Panourile prefabricate au dimensiuni relativ mici astfel nct s fie
posibil introducerea si manipularea lor n spa|iile interioare ale cldirii, si pot fi prevzute
- 19 -

cu o denti|ie pe tot conturul asemntor panourilor mari din cldirile de locuit integral
prefabricate.
6.10 Pere|ii de consolidare se pot amplasa si n afara verticalei cadrului, solu|ie care poate
deveni avantajoas n cazul modificrii func|ionalit|ii partiului, de exemplu cnd se
inten|ioneaz introducerea unor lifturi interioare (Fig.6.8). Aceast solu|ie ridic problema
transmiterii for|elor de iner|ie din planul planseelor la pere|ii intemediari nou introdusi.
6.11 Conectarea inimii nou introduse de stlpul existent, se real izeaz cu co nectori post-
instala|i sau/si prin petrecerea armturilor orizontale, n cazul n care stlpilor li se aplic o
cmsuire racordat la inima de beton armat. n solu|ia dispunerii inimii peretelui la
marginea grinzii, ancorarea barelor orizontale se face prin prelungirea acestora n cmsuiala
stlpului existent.
6.12 Conectorii folosi|i sunt de tip ancore chimice (conectori cu co nectare chimic) sau
ancore cu expansiune mecanic. Solu|ia cu ancore chimice realizate din bare de o|el beton
obisnuit este cea mai ieftin.
Perete consolidare Perete consolidare
Perete consolidare
Perete consolidare
P
e
r
e
t
e

c
o
n
s
o
l
i
d
a
r
e
P
e
r
e
t
e

c
o
n
s
o
l
i
d
a
r
e

Fig.6.8 - Consolidare cu pere|i n planul cadrelor si n afara planului cadrelor
6.13 n zona de ancorare a conectorilor apar eforturi importante care pot duce la despicarea
betonului. Pentru a preveni acest fenomen, pe zona de perete de lng elementul la care se
face conectarea, cu o lungime aproximativ egal cu grosimea peretelui, se dispune o armare
local, sub forma de fret, carcase sau etrieri (Fig 6.9).
Asv
Etrieri de confinare
a zonei de capat
a peretelui
Conectori Ash
Asv
Scarite de confinare
a zonei de capat
Conectori
Element existent
Ash
Asv
Freta de confinare
a zonei de capat
Conectori
(stalp sau grinda)
Fig.6.9 - Detalii de armare a zonei de conectare
6.14 Conectorii se instaleaz pe toate cele patru laturi ale panoului. Este permis instalarea
pe minim dou laturi si anume pe stlpi, iar pe grinzi s se creeze pragur i de forfecare (Fig.
- 20 -

6.10) realizate prin cioplirea betonului, sau prin lipirea unor piese de beton pe suprafa|a tlpii
inferioar a grinzii.
6.15 Montarea conectorilor sub grind ridic unele probleme, att de proiectare ct si de
realizare. Cel mai simplu este s se monteze un sir de conectori la intradosul grinzii si unul la
partea superioar a grinzii (Fig.6.11-a). n aceast situa|ie, n sec|iunea orizontal dintre cele
dou siruri de conectori singura ar mtur vertical este constituit din etrierii grinzilor, care
la construc|iile vechi este nesemnificativ (n mod tipic 46/20 OB37). n acest fel n
aceast sec|iune capacitatea peretelui la ncovoiere cu fort axial este redus, contnd
practic doar pe armtura din stlpi. Aceast capacitate poate fi su ficient dac pere|ii se
introduc doar pentru a mbun t|i rigiditatea la deplasri laterale structurii. O situa|ie mai
bun se ob|ine dac se utilizeaz conectori lungi, introdusi prin guri forate prin toat
nl|imea grinzii (Fig.6.11-b), peretele nglobeaz grinda sau peretele se dispune adiacent
grinzii.
Praguri de
Grinda
existenta
Bucle
Bucle
forfecare
Praguri de
forfecare

Fig.6.10 - Detalii de armare a zonei de conectare
Conector
Grinda
existenta
Conectori
Grinda
existenta
Grinda
existenta
bw = bb
bb
bw = bb
bw = bb
bw = bb bw > bb
bb
bb h
b
h
b
h
b
bw > bb
Gauri
locale
Asv

a) b) c)
Fig.6.11 - Detalii de armare a zonei de conectare
Deoarece perforarea grinzii pe toat nl|imea poate fi deosbit de dificil, dac este nevoie de
capacitatea de ncovoiere dat de toat armtura se poate realiza un perete cu l|ime mai
mare dect grinda, iar armtura vertical din perete sa fie dus prin plac, pe lng grinda
eixstent (fig.6.11-c).
6.16 Se va |ine seam c, dup consolidare, for|ele de iner|ie din planul planseelor se
transmit cu prioritate la pere|ii nou introdusi. Se va asigura transmiterea acestor ncrcri la
pere|i prin conectori si colectori suplimentari monta|i ntr-o suprabetonare. De asemenea, se
va verifica dac armarea centurilor existente este suficient pentru asigurarea diafragmei pe
noua schem de lucru sau va trebui ntrit. n cazul pere|ilor asambla|i n nuclee,
concentrarea de for|e este maxim si msurile de conectare si colectare a for|elor prin
conectori si tiran|i trebuie sporite adecvat.
6.17 n urma consolidrii, n zona pere|ilor apar sporuri locale importante de ef orturi la
nivelul funda|iilor, care trebuie s lucreze n domeniul elastic de comportare. Este necesar s
- 21 -

se verifice dac funda|iile (infrastructura) sunt suficient de puternice pentru a prelua acest
spor de eforturi, sau dac trebuie consolidate.
6.17.1 Dac structura n cadre are funda|ii izolate, sub peretele de consolidare introdus se va
realiza o funda|ie pentru acest perete, conectat la funda|iile existente (Fig.6.12) si se va
verifica dac funda|ia rezultat si terenul de fundare pot prelua eforturile aferente fr a se
consolida funda|iile existente.
6.17.2 n cazul n care funda|ia rezultat si/sau terenul de fundare nu pot prelua eforturile
aferente se vor consolida funda|iile existente (Fig. 6.13)
Stalp existent
Bloc BS
Cuzinet BA
Stalp existent
Bloc BS
Cuzinet BA
existent
existent existent
existent
Fundatie noua
Perete nou
introdus
Stalp existent Stalp existent
H
n
i
v
e
l
Grinda existenta
hc hc L0
Pardoseala
existenta
Fundatie noua
Conectori
Mustati
perete nou
Cuzinet BA
existent
Bloc BS
existent
Cuzinet BA
existent
Bloc BS
existent

Fig.6.12 - Funda|ie sub perete fr consolidarea funda|iilor existente
6.17.3 n unele situa|ii, n special n cazul nucleelor si al pere|ilor de pe co nturul cldirii,
for|ele orizontale produc momente de rsturnare mari, care, n absen|a unor lestri suficiente,
duc la desprinderea funda|iilor de pe teren, sau la depsirea presiunilor de proiectare pe teren.
n aceste situa|ii se vor prevedea funda|ii de adncime, pilo|i sau minipilo|i, barete, ancore
pretensionate.
La interiorul cldirii, se vor prevedea minipilo|i a cror execu|ie este realizat de ut ilaje cu
gabarite care permit introducerea lor n cldiri cu afectarea minim a structurii existente.
Sporirea semnificativ a eforturilor din sistemul de fundare datorat introducerii pere|ilor de
consolidare, oblig de multe ori ca solu|ia de consolidare s fie dictat de posibilitatea
realizrii unor funda|ii adecvate n condi|ii acceptabile sub aspectul costurilor si al
posibilit|ilor concrete de execu|ie.
6.18 Pe lng introducerea de pere|i structurali, din evaluarea structurii poate rezulta ca
necesar si consolidarea stlpilor (al|ii dect cei din capetele pere|ilor de consolidare
introdusi) si grinzilor cadrului. Momentele ncovoietoare si for|ele tietoare din stlpi scad
mult prin introducerea pere|ilor, dar efortul mediu de compresiune rmne ridicat.
La grinzi rmn problemele de alctuire si de rezisten| redus la for| tietoare. n plus
stlpii pot prezenta deteriorri locale, care pot fi importante, datorat altor tipuri de ac|iuni
- 22 -

dect ac|iunea seismic si care pot reduce semnificativ capacitatea de rezisten| si rotire,
necesitnd ntreprinderea de msuri de consolidare.
Astfel de avarii se rezolv prin interven|ii care nu schimb sistemul structural. Ele pot fi
interven|ii care urmresc sporirea rezisten|ei, sau interven|ii care urmresc sporirea
ductilit|ii elementelor de beton armat.
Solu|iile de consolidare sunt cmsuieli cu beton armat, cu poliesteri arma|i cu fibre sau cu
profile de o|el, conform ndrumtorului din Anexa F a codului P 100-3 si a ghidurilor
aferente.
Stalp existent
Bloc BS
Cuzinet BA
Stalp existent
Bloc BS
Cuzinet BA
existent
existent existent
existent
Fundatie noua
Perete nou
introdus
Stalp existent Stalp existent
H
n
i
v
e
l
Grinda existenta
hc hc L0
Pardoseala
existenta
Fundatie noua
Conectori
Mustati
perete nou
Cuzinet BA
existent
Bloc BS
existent
Cuzinet BA
existent
Bloc BS
existent
Conectori Conectori

Fig.6.13 - Funda|ie sub perete cu consolidarea funda|iilor existente
6.19 O alt problem ce trebuie rezolvat odat cu co nsolidarea la ac|iunea seismic este
reprezentat de degradrile locale, ale elementelor structurale si nestructurale, datorit
ac|iunii apelor agresive, acide sau bazice, ac|iunii nghe|ului-dezghe|ului repetat, etc.,
degradri care nc nu au afectat semnificativ rezisten|a si care necesit doar msuri de
reparare de suprafa|. Acestea vor fi rezolvate prin ndeprtarea betonului dezagregat si
nlocuirea lui cu un beton nou, cu rezisten| si aderen| mare, injectarea fisurilor cu mortare
sau rsini epoxidice speciale, eventual nlocuirea barelor de armtur avariate, etc., utiliznd
materiale si tehnologii care nu fac obiectul prezentului ghid.

7. MATERIALE, PRODUSE DE CONSTRUCII I TEHNOLOGII DE EXECUIE
RECOMANDATE PENTRU INTERVENIA STRUCTURAL, INCLUSIV LA
NIVEL DE FUNDAII
7.1 Realizarea interven|iei structurale presupune conectarea pere|ilor structurali nou
introdusi la elementele cadrelor existente, consolidarea stlpilor si grinzilor existente, dac
rezult ca necesar, realizarea noilor pere|i de beton armat si crearea de funda|ii noi si,
eventual, consolidarea celor existente.
- 23 -

Deoarece majoritatea lucrrilor sunt lucrri de beton armat, la execu|ie se vor utiliza
materiale cu calit|ile cerute de normele n vigoare si certificate conform prevederilor legale.
7.2 Betonul va fi de clas minim C20/25, cu dimensiunea maxim a agregat ului de 16mm.
Tipul de ciment ce se ut ilizeaz la prepararea betonului se stabileste n func|ie de influen|a
condi|iilor mediului conform NE 012/1. Sunt recomandate cimenturi cu contrac|ii reduse,
ntrire rapid, dar |innd cont de temperatura ambient, conform NE 012/1.
7.3 O|elul beton trebuie s ndeplineasc condi|iile definite n ST 009. Pentru armtura de
rezisten|, rezultat din calcul, se utilizeaz o|el profilat (S345, S420, S500 etc.) sau carcase
sudate din srm STNB sau STPB. Pentru armtura dispus pe cr iterii constructive se poate
utiliza si o|el neted (S235). Se pot folosi si alte tipuri de ar mturi dac sunt agrementate
conform prevederilor legale.
7.4 Conectorii (ancore-post instalate) se vor realiza, de regul, din bare de o|el-beton, sub
form de conectori cu aderen| chimic. Se pot folosi si alte tipuri de conectori, de firm, sub
form de conectori cu expansiune mecanic, plci cu gujoane sau alte dispozitive, dac au
agrementul tehnic n conformitate cu prevederilor legale.
7.5 Rsinile (de regul, rsini epoxidice sau meta-acrilice) folosite pentru ancorarea
conectorilor trebuie s dispun de agrement tehnic. Alegerea tipului de rsin depinde si de
condi|iile de montare. De exemplu, nu se poate folosi orice tip de rsin dac elementele de
infrastructur n care se monteaz conectorii sunt umede.
Se pot folosi, ca materiale de ancorare, mortare speciale cu rezisten| ridicat, agrementate.
Diametrul gurilor precum si modul lor de pregtite cu suflare de aer sau nu etc. este
descris n agrementul tehnic al produsului.
7.6 Tehnologiile folosite sunt cele de tip curent, la execu|ia lucrrilor de consolidare.
7.6.1 n mod tipic, opera|iunile tehnologice necesare pentru introducerea unui perete de beton
armat monolit ntr-un ochi de cadru sunt urmtoarele:
- se ndeprteaz tencuiala de pe fe|ele stlpilor si grinzilor ce se consolideaz;
- se spi|uiesc suprafe|ele de beton decopertate;
- se creaz praguri prin spargerea betonului sau prin lipire de piese mici de beton (dac este
cazul);
- se determin cu pahometrul pozi|ia armturilor din zona de contact a stlpilor si grinzilor cu
pere|ii nou introdusi;
- se marcheaz pozi|ia conectorilor, astfel nct s se evite armturile existente;
- se practic goluri pentru conectori n elementele existente. Dimensiunea golului este n
func|ie de materialul folosit pentru ancorare si este dat n specifica|ia tehnic a acestuia;
- se monteaz conectorii prevzu|i n stlpi si grinzi;
- dup fixarea definitiv a conectorilor se monteaz armtura din pere|i si eventual din
cmsuiala stlpilor si grinzilor adiacente, pe un nivel. Se vor folosi distan|ieri fabrica|i si nu
improviza|i pe santier, minim 2buc/mp pe fiecare fa| de perete;
- se monteaz martorii rigizi (din o|el beton sau beton) pentru realizarea grosimii de perete
prescris n proiect (minim 2buc/mp);
- se monteaz cofrajele necesare pentru pere|i si stlpi lasndu-se goluri de control;
- se ud suprafe|ele de beton cu ap pn la saturare, dar fr colmatarea porilor;
- se toarn betonul n pere|i si stlpi (n st lpi dac este cazul) respectndu-se nl|imile de
turnare si celelalte reguli tehnologice pentru elemente noi;
- 24 -

- dup atingerea gradului de maturizare dorit se nltur cofrajele elementelor verticale;
- se execut cofrajele grinzilor (dac este cazul) si sprijinirile acestora;
- se armeaz si se toarn betonul n cmsuiala grinzilor.
7.6.2. n cazul n care per e|ii de beton armat se executa sub grinzi, pentru a ob|ine un beton
de calitate si mai ales s evite apari|ia unui rost la partea superioar a peretelui nou introdus
se recomand utilizarea uneia din urmtoarele tehnologii:
- injectarea cu presiune a betonului pe la partea inferioar a cofrajului. Pe ultima parte a
peretelui se monteaz un cofraj prevzut cu un numr suficient de goluri, uniform distribuite
la partea superioar a cofrajului, care s permit eliminarea aerului astfel nct s se asigure
umplerea complet cu beton a cofrajului (Fig.7.1a);3-39 ----mmm
2
0
gol evacuare
aer
cofraj
conector
2
0
injectare
mortar
conector
cofraj
freta
injectare
mortar
2
0
beton
turnat
conector
cofraj
gol in
placa

a) b) c)
Fig.7.1 - Turnarea captului de sus al peretelui, sub grind
- turnarea betonului pn la cca. 200 mm sub grinda existent, urmat de injectarea cu
presiune a unui mortar necontractil n zona de la partea superioar rmas nebetonat (Fig.
7.1b);
- turnarea betonului prin goluri perforate n plac ntr-un cofraj prelungit pe lng grinda
existent (Fig.7.1c).
perete
consolidare
4
5

a
0,5a
l
s
gol in
placa

Fig.7.2 - Armarea peretelui n cazul turnrii prin plac
7.6.3 n cazul n care pere|ii de beton armat se realizeaz prin amplasarea inimii la exteriorul
grinzii, betonul se va turna de la ni velul superior prin guri de dimensiuni suficient de mari
realizate n placa existent (Fig. 7.2). n golurile de turnare se pot concentra armturile de
continuitate, cu sec|iune echivalent barelor verticale curente din inima peretelui. Golurile
prin plac se vor realiza cu dispozitive roto-percutoare. Pentru a evita tierea armturilor din
placa existent de beton armat se interzice utilizarea unor dispozitive de tiere a betonului.
Eventualele goluri ntmpltoare ntre peretele nou si intradosul plcii existente se umple,
- 25 -

dup caz, prin matare cu mortar vscos sau pr in injec|ie cu mortar. Se vor prevedea po pi
metalici pentru sprijinirea provizorie a plcii existente.
7.7 La consolidarea funda|iilor se pot ntlni cteva situa|ii caracteristice, descrise mai jos:
7.7.1 Cazul n care este necesar doar realizarea unei funda|ii directe, sub perete, ntre
funda|iile existente (Fig.6.12). n acest caz sunt necesare urmtoarele opera|ii:
- se traseaz conturul funda|iei pe pardoseal;
- se sparge placa de beton pe care este montat pardoseala, pe zona trasat;
- se execut sptura pn la cota din proiect;
- se cur| cu peria de srm pmntul de pe fe|ele funda|iilor existente care se vor conecta la
funda|ia nou;
- se traseaz pozi|ia ancorelor ce vor conecta funda|iile vechi de cea nou;
- se dau gurile prevzute n proiect si se monteaz ancorele;
- se toarn betonul de egalizare pe suprafa|a funda|iei noi;
- se monteaz armtura din funda|ie;
- se ud pn la saturare suprafa|a funda|iilor existente ce va fi n contact cu betonul nou, fr
colmatarea porilor;
- se toarn betonul din funda|ie.
7.7.2 Cazul n care este necesar o funda|ie direct sub peret e si consolidarea funda|iilor
stlpilor (Fig.6.13). n acest caz, n plus fat de situa|ia anterioar trebuie realizate
urmtoarele lucrri:
- se traseaz conturul spturilor din jurul funda|iilor existente, conform proiectului, la
minim 60-70cm de funda|ie pentru a permite accesul unui muncitor;
- se sparge placa si se execut sptura din jurul funda|iilor existente;
- se cur | pmntul de pe t oat suprafa|a lateral, se traseaz pozi|iile conectorilor, se dau
gurile necesare si se monteaz ancorele;
- se monteaz cofrajul n jurul funda|iilor stlpilor;
- restul opera|iilor sunt identice cu cele din cazul anterior.
7.7.3 Cazul n care funda|iile directe nu sunt suficiente necesit tehnologii speciale,
particulare pentru fiecare caz n parte si care depind de utilajele folosite.
7.8 Pentru montarea corect a conectorilor proiectul trebuie s precizeze:
- pozi|ia conectorilor n structur, incluznd toleran|ele;
- numrul si tipul conectorilor, incluznd adncimea de nglobare;
- distan|a ntre conectori si distan|a fa| de margine a acestora incluznd toleran|ele.
- grosimea plcii de prindere si diametrul gurilor de trecere (dac este cazul);
- instruc|iuni (speciale) de instalare (dac este cazul).
7.9 La execu|ia ancorelor se vor respecta urmtoarele:
- nu se vor da guri n beton fisurat;
- gurile se dau perpendicular pe suprafa|a betonului dac nu este specificat altceva n
instruc|iunile productorului;
- 26 -

- forarea se efectueaz prin metoda specificat de productor;
- armtura din apropierea gurilor nu trebuie deteriorat n timpul forrii. n cazul structurilor
de beton armat se va asigura o distan|a de cel pu |in 10 mm ntre gaur si armtur; pentru
determinarea pozi|iei armturii n str uctur se va folosi un dispozitiv adecvat (de exemplu,
pahometru);
- gurile se cur| conform cu instruc|iunile date n specifica|ia tehnic a produsului;
- gurile abandonate se umplu cu mortar de nalt rezisten| fr contrac|ie;
- montarea conectorilor se face de ctre personal calificat n astfel de lucrri.
7.10 n cadrul proiectelor de consolidare pot fi folosite si alte tehnologii dect cele prezentate
mai sus, bazate pe cunostin|ele si experien|a factorilor care concureaz la realizarea
consolidrii.

8. MSURI CONSTRUCTIVE DE INTERVENIE STRUCTURAL, CONDIII DE
EXECUIE I CONTROL
8.1 La proiectarea pere|ilor nou introdusi se vor respecta toate prevederile specifice din CR
2-1-1.1.
8.2 Grosimea inimii peretelui structural introdus va fi cel pu |in egal cu 1/4 din latura
perpendicular a stlpului.
8.3 Pentru pere|ii avnd grosimea inimii mai mare sau egal cu 180 mm este obligatorie
armarea ambelor fe|e cu plase de bare legate sau sudate.
8.4 Procentul de armare transversal a inimii nu va fi mai mare de 0,80%.
8.5 Eventualele goluri din pere |ii structurali introdusi vor fi bordate cu bare de armtur
pentru care suma capacit|ilor de rezisten| este cel pu|in egal cu cea a armturilor
ntrerupte de gol.
8.6 Pentru realizarea legturii ntre elementele cadrului existent si pere|ii nou introdusi se
utilizeaz conectori. Se utilizeaz dou tipuri de ancore post-instalate: conectori cu
expansiune mecanic si conectori cu aderen| chimic. De regul, la realizarea pere|ilor se
utilizeaz numai unul din cele dou tipuri de conectori.
conectori
stalp
existent
conectori
=5,5d
=2,5d
=2,5d
=5,5d
stalp
existent
=7,5d
=7,5d
=5d

Fig.8.1 - Pasul si distan|ele dintre conectori
8.7 Pentru a realiza o conectare sigur si eficient trebuie respectate urmtoarele prevederi:
- Suprafe|ele de beton ale elementelor structurale existente si suprafa|a peretelui de
compartimentare folosit drept cofraj, n cazul cnd inima de beton se ataseaz acestuia, vor fi
- 27 -

buciardate pentru a crea asperit|i care s permit o conlucrare ct mai bun ntre betonul nou
si materialele existente. Realizarea unei suprafe|e curate si rezistente este de importan|
crucial pentru ob|inerea unei bune conlucrri ntre betonul vechi si cel nou.
- Conectorii trebuie instala|i n guri forate n miezul de beton al elementului. Este interzis
amplasarea conectorilor n zona stratului de beton de acoperire.
- Pasul dintre conectorii post-instala|i si distan|ele dintre acestia si marginile elementelor de
beton armat vor fi cel pu|in cele prezentate n figura 8.1. Adncimea de nglobare n betonul
existent este de cel pu|in 5d
a
pentru conectorii cu expansiune si de 8d
a
pentru conectorii cu
aderen| chimic, unde d
a
reprezint diametrul ancorei post-instalate.
- Inspec|ia si certificarea montrii corecte a conectorilor se face de ctre personal calificat.
- Dup montaj, se vor face ncercri de prob, pentru verificarea calit|ii fixrii. Este
necesar ncercarea a circa 5% din totalul conectorilor instala|i.
8.8 La execu|ia lucrrilor de construc|ii se vor respecta cerin|ele legale de angajare a unui
diriginte de santier, un responsabil tehnic cu co ntrolul calit|ii si un responsabil tehnic cu
execu|ia. Acestia vor verifica dac:
- la execu|ie se respect cerin|ele de calitate precizate n documenta|ia de execu|ie si dac
aceste lucrri sunt realizate n conformitate cu normativele si legile n vigoare;
- exist nregistrrile care atest calitatea execu|iei lucrrilor respectiv: procese verbale de
calitate, procese verbale de verificare a lucrrilor ascunse, procese verbale de autorizare a
fazelor determinante, buletine de analize si ncercri;
- dac apar neconformit|i n documenta|ia de execu|ie, neconformit|i n produse, utilaje si
echipamente provenite de la furnizori sau beneficiari, neconformit|i n timpul procesului de
execu|ie. n acest caz se opreste execu|ia si se remediaz problemele aprute n conformitate
cu normele n vigoare;
- se ntocmesc documentele necesare n sistemul calit|ii.
8.9 Se vor face verificri de cal itate n toate etapele realizrii obiectivului, att la proiectare
ct si la execu|ie. Se va ntocmi planul de as igurare al calit|ii si se vor lua msuri pentru
respectarea lui. O aten|ie deosebit, fa| de lucrrile obisnuite de construc|ii, se va acorda
pregtirii suprafe|elor si realizrii sistemelor de conectare ntre betoanele de vrste diferite;
8.10 Pe msura efecturii decopertrilor si celorlalte lucrri pregtitoare, dac se co nstat
neconcordan|e fa| de ipotezele avute n vedere la proiectare, se va so licita expertul si
proiectantul pentru luarea msurilor necesare n vederea atingerii scopului lucrrilor de
consolidare si repara|ii.
9. ETAPE DE REALIZARE A LUCRRILOR DE REPARAII I CONSOLIDARE
9.1 Proiectul de consolidare a unui imobil prin introducerea de pere|i structurali de beton
armat este un proiect complex, implicnd toate specialit|ile ce contribuie n mod obisnuit la
elaborarea proiectelor pentru construc|ii noi: geotehnic, arhitectur, instala|ii si structur.
9.2 Proiectul de structur va fi avizat de ctre expertul tehnic ce a fcut evaluarea structural
si a stabilit solu|iile de consolidare ce se impun.
9.3 Lucrrile de repara|ii si consolidare se vor desfsura pe baza unui proiect tehnologic
elaborat de ctre proiectantul consolidrii sau de ctre constructor. n cazul n care sunt
necesare lucrri de funda|ii speciale (pilo|i, sprijiniri, etc.) acestea se vor desfsura pe baza
unui proiect special, elaborat si verificat de personal specializat, avnd atestrile legale.
9.4 Desfsurarea procesului de consolidare se poate face n dou situa|ii: cu imobilul eliberat
de ctre ocupan|i, sau cu eliberarea par|ial a acestuia.
- 28 -

Prima situa|ie este cea de p referat, deoarece permite ntreruperea instala|iilor, mai ales cele
electrice si permite realizarea lucrrilor de construc|ii ntr-un mod organizat, mai eficient.
n aceast situa|ie etapele de realizare sunt:
- ntreruperea par|ial a func|ionrii instala|iilor;
- efectuarea decopertrilor de tencuieli n t oate zonele unde se fac lucrri de consolidare.
Deoarece n locuin|ele vechi tencuielile sunt de calitate slab si adesea deteriorate, se
recomand demolarea tuturor tencuielilor din cldire;
- inspec|ia cldirii de ctre expertul tehnic si de ctre proiectant, pentru a se constata starea
real de avariere a cldiri. Este posibil s existe anumite defecte ce nu au fost observate la
ntocmirea raportului de evaluare si a proiectului de consolidare;
- efectuarea lucrrilor de consolidare la funda|ii directe sau speciale;
- efectuarea lucrrilor de consolidare la primul nivel (subsolul sau parterul). Aceasta
presupune efectuarea opera|iunilor tehnologice de consolidare prezentate anterior;
- repetarea opera|iunilor la celelalte etaje ale cldirii;
- realizarea lucrrilor de instala|ii;
- realizarea finisajelor;
- recep|ia cldirii.
9.5 n cazul n care se lucreaz cu imobilul par|ial locuit, solu|ie ce ar t rebui evitat, lucrrile
se vor desfsura pe minim dou apartamente situate pe aceeasi vertical, ordinea opera|iilor
fiind aceeasi.


10. DIMENSIONAREA I VERIFICAREA PRIN CALCUL A ELEMENTELOR
STRUCTURALE I A STRUCTURII N ANSAMBLU
10.1 Construc|ia consolidat se va proiecta ca o construc|ie nou respectnd prevederile
codurilor n vigoare, n primul rnd P 100-1, CR 2-1-1.1, SR EN 1992-1-1, NP 112.
Pentru proiectarea conectorilor se pot folosi prevederile SR CEN/TS 1992-4-1, SR CEN/TS
1992-4-4 si SR CEN/TS 1992-4-5 privind proiectarea elementelor de prindere pentru beton.
10.2 Dimensionarea si verificarea elementelor structurale care se consolideaz, grinzi, stlpi,
pere|i structurali, funda|ii, se face respectnd prevederile normelor pentru proiectarea
construc|iilor noi. Deoarece calculul manual al sec|iunilor compuse din materiale diferite este
complicat, iar armarea elementelor existente este adesea incert, pentru construc|ii vechi, cu
sec|iune mic de bet on si o|el se admite ca sec|iunea ini|ial s nu f ie considerat n calcul,
iar verificrile s considere doar sec|iunea nou de beton armat.
10.3 Sec|iunile compuse din materiale diferite se pot calcula utiliznd programe de calcul a
sec|iunilor, dac se cunoaste cu certitudine alctuirea sec|iunii si rezisten|a materialelor
vechi. n acest caz, rezistentele materialelor se vor lua astfel: pentru materialele existente n
structur se va folosi rezisten|a medie sau caracteristic (dup cum elementul este
caracterizat cu cedare ductil sau fragil) divizat cu coeficientul de material si cu valoarea
factorului de conoastere.
Pentru materialele nou introduse se va utiliza rezisten|a de calcul, asa cum cer normativele n
vigoare.
- 29 -

10.4 Calculul structurii de face utiliznd metodologiile uzuale de pr oiectare n func|ie de
complexitatea dorit. n modelul de calcul se va considera c nu exist lunecare ntre perete
si stlpi, deci c acestia lucreaz mpreun ca o singur sec|iune. n cazul n care stlpii se
consolideaz prin cmsuieli de beton armat, dac etrierii cmsuielii pot prelua lunecarea
din rost, ipoteza este valabil. n cazul n care stlpii nu se consolideaz, conectorii din
mbinri trebuie s fie capabili s preia lunecarea aferent. Pragurile de forfecare create prin
spargeri nu se iau n considerare pentru calculul la lunecare n rost.
10.5 Eforturile pe conturul panoului sunt:
10.5.1 For|a de lunecare din rostul orizontal
For|a de lunecare din rostul orizontal se calculeaz cu rela|ia:
bulbi
Rd Ed
inim
o , Ed
L V L =
unde:
Ed
V - reprezint for|a tietoare de calcul din sec|iunea considerat si
bulbi
Rd
L - reprezint for|a de lunecare capabile din bulbii existen|i. ntruct capacitatea
bulbului ntins este insignifiant, contribu|ia acestuia se poate neglija. Capacitatea stlpului
comprimat se poate evalua cu urmtoarea rela|ie, |innd cont c este foarte probabil
existenta unui rost de turnare n acea sec|iune a bulbului:
,
yd
tot
stlp , s bulb f
bulb
Rd
f A N L + =
iar,
N
A
A
N A N N
perete
bulb
grav 0 bulb grav bulb
A o A + = + =
Pentru rosturile de turnare ce au aprut inevitabil la e xecu|ia stlpilor existen|i, avnd n
vedere c betonul a fost turnat pe un strat de beton ntrit pentru care este foarte probabil s
nu se fi luat msuri speciale de creare a unor asperit|i, coeficientul echivalent de frecare este
conform prevederilor din STAS 10107/0 egal cu 7 . 0
f
= .
10.5.2 For|a de lunecare din rostul vertical
Pentru ca sec|iunea "compozit" format din stlpii structurii existente, ce devin bulbii noului
perete structural, si inima de beton armat nou-introdus s poat lucra ca o sec|iune monolit,
trebuie asigurat conlucrarea dintre aceste elemente, respectiv s se realizeze transmiterea
for|ei de lunecare ntre inim si bulb (stlpul existent). n realitate, preluarea for|ei de
lunecare prin mecanismul de frecare echivalent (shear friction) implic inevitabil anumite
deplasri relative ntre stlpul existent si inima nou de beton armat. Din acest motiv
comportarea nu poate fi chiar identic cu cea a unui perete monolit. ns acest lucru modific
de fapt doar deforma|ia (rotirea) sec|iunii, nu si capacitatea de rezisten| a peretelui.
De principiu, solicitarea la care trebuie dimensiona|i conectorii dintre bulb si inim este de
tip lunecare dup un plan prefisurat perpendicular pe direc|ia de solicitare.
Eforturile de lunecare dintre inima peretelui si bulb (stlpul existent) variaz n lungul
elementului, fiind direct propor|ionale cu varia|ia for|ei axiale din stlp. Rela|ia de principiu
este de forma:
dN dL
lunecare
= = t
- 30 -

Varia|ia for|ei axiale din stlp se d atoreaz varia|iei momentului ncovoietor pe n l|imea
peretelui si for|elor tietoare din grinzile care reazem direct pe bulb.
Un efort mediu de lunecare poate fi determinat prin mpr|irea for|ei totale de lunecare dintre
dou sec|iuni n care se cunosc for|ele axiale din stlpi, la distanta dintre aceste sec|iuni. Este
ra|ional s considerm n acest calcul sec|iunea de moment maxim de la baza per etelui, n
care este foarte probabil s se at ing momentul capabil al peret elui, si sec|iunea de moment
nul. Dac pentru sec|iunea de moment maxim, care se va plastifica n cazul unei ac|iuni
seismice, for|a axial din bulbi este usor de evaluat, fiind practic capacitatea la ntindere
centric, pentru bulbul ntins si, respectiv, capacitatea la compresiune centric, pentru bulbul
comprimat, pentru sec|iunea de moment zero, trebuie fcute urmtoarele precizri.
n cazul unei structuri noi, for|a axial din bulb, n sec|iunea de moment zero, se poate
aproxima prin:
N
A
A
A N
perete
bulb
0 bulb 0
= = o

n cazul unei structuri consolidate trebuie |inut cont c, de la nceput, ncrcrile
gravita|ionale sunt t ransmise doar bulbilor (stlpii existen|i) si doar efectul indirect generat
de ac|iunea seismic se repartizeaz ntregii sec|iuni. n mod normal, dac inima nou-
introdus este executat de jos n sus, g reutatea proprie a a cesteia este preluat direct de
inim si n consecin| aceasta nu conduce la cresterea for|ei axiale din bulbii existen|i. For|a
axial din bulbi, n sec|iunea de moment zero, se poate determina cu rela|ia (Fig. 10.1):
N
A
A
N A N N
perete
bulb
grav 0 bulb grav 0
A o A + = + =


Fig. 10.1 Echilibrul de for|e n perete deasupra sec|iunii de moment zero
n aceast rela|ie N A reprezint efectul indirect din ac|iunea for|elor laterale, asociat doar
capacit|ii portante a grinzilor de deasupra sec|iunii de moment zero, pe ansamblul ntregului
element, n timp ce
grav
N reprezint for|a axial din ncrcrile gravita|ionale transmise de
grinzi bulbului respectiv, inclusiv de grinzile sub care se care introduce inima noului perete
structural.
For|a total de lunecare reprezint diferen|a dintre for|ele axiale din bulb ntre cele dou
sec|iuni la care s e adaug for|ele tietoare din gri nzi ce intr n bulbul respectiv. n figura
N A
. ind
gr
V
. ind
gr
V
. ind
gr
V
. ind
gr
V
. ind
gr
V
. ind
gr
V
. grav
gr
V
. grav
gr
V
. grav
gr
V
. grav
gr
V
. grav
gr
V
. grav
gr
V
. grav
N
Sec|iunea de
moment zero
M
N A
zero
H
- 31 -

10.2 este exemplificat echilibrul for|elor pe ansamblul peretelui, ntre sec|iunea de moment
zero (S
zero
) si sec|iunea de moment maxim (S
baz
).
Rela|iile de calcul ale for|elor totale de lunecare sunt urmtoarele:


+ =
=
zero
baz
gr
zero
baz
gr
zero
baz
gr
zero
baz
gr
S
S
. ind
S
S
. grav
zero baz
dr
v , Ed
S
S
. ind
S
S
. grav
zero baz
st
v , Ed
V V N N L
V V N N L

Semnifica|ia termenilor este urmtoarea:
zero
N - reprezint for|a axial n sec|iunea de moment zero;

zero
baz
gr
S
S
. grav
V - reprezint aportul for|elor tietoare din grinzi produse de ncrcrile
gravita|ionale si transmise ca forte axiale n bu lbii noului perete, pe lungimea dintre cele
dou sec|iuni considerate;

Fig. 10.2 Echilibrul de for|e n perete ntre sec|iunile de moment zero si moment maxim

zero
baz
gr
S
S
. ind
V - reprezint aportul for|elor tietoare din grinzi produse de ac|iunea seismic,
asociat plastificrii grinzilor, si transmise ca forte axiale indirecte n bulbii noului perete, pe
lungimea dintre cele dou sec|iuni considerate.
baz
N - reprezint for|a axial n bulbul considerat, n sec|iunea de moment maxim, n care
este de asteptat s se ating momentul capabil al peretelui,
unde
cd bulb bulb yd
tot
stlp , s baz
f h b f A N + = - pentru bulbul comprimat
si
. ind
gr
V
. ind
gr
V
. ind
gr
V
. grav
gr
V
. grav
gr
V
. grav
gr
V
. ind
gr
V
. ind
gr
V
. ind
gr
V
. grav
gr
V
. grav
gr
V
. grav
gr
V
Sec|iunea de
moment zero
S
zero
S
baz

Sec|iunea de
moment maxim
. ind
gr
V
. ind
gr
V
. ind
gr
V
. grav
gr
V
st
v , Ed
L
. grav
gr
V
. ind
gr
V
. ind
gr
V
. ind
gr
V
. grav
gr
V
. grav
gr
V
. grav
gr
V
Bulbul
NTINS

Bulbul
COMPRIMAT

dr
v , Ed
L
st
v , Ed
L
dr
v , Ed
L
baz
N
baz
N
baz
N
baz
N
- 32 -

yd
tot
stlp , s baz
f A N = - pentru bulbul ntins.
|innd cont de faptul c pe distan|a dintre cele dou sec|iuni efortul de lunecare nu est e
constant, pentru calculul valorii de dimensionare a for|ei de lunecare distribuite se poate
adopta rela|ia:
zero
Rd
) ml (
v
H
L
L =
unde:
2 . 1
Rd
= - este un factor ce |ine cont de neuniformitatea distribu|iei eforturilor de lunecare
si
zero
H - reprezint distan|a dintre sec|iunile de moment maxim si moment nul.
10.6 Calculul conectorilor post-instala|i se face conform SR CEN/TS 1992-4-4 pentru
conectori cu e xpansiune mecanic si SR CEN/TS 1992-4-5 pentru conectori cu aderen|
chimic.
10.6.1 Conectorii pot ceda ductil, prin o|el, sau neductil, prin cedarea co nului de bet on,
cedarea marginii de beton, cedarea prin expulzarea betonului din spatele tijei etc. Pentru a se
asigura cedarea ductil prin o|el trebuie s fie verificat ecua|ia de mai jos:
inst
eq conc, k,
eq s, k,

R
0,6 R s
unde:
eq s, k,
R rezisten|a seismic caracteristic pentru cedarea prin o|el,
eq conc, k,
R rezisten|a seismic caracteristic pentru toate tipurile de cedare care nu privesc
o|elul cum ar fi cedri prin desprinderea conului de beton, prin despicare sau smulgere sub
for|a de ntindere sau cedrile prin expulzarea betonului din spatele tijei sau cedare marginal
sub ac|iunea for|ei tietoare,
inst
coeficient par|ial de siguran| a instalrii n concordan| cu specifica|ia tehnic
european.
10.6.2 n calcule, betonul din zona prinderii trebuie s se considere fisurat, pentru
determinarea rezisten|ei de proiectare.
10.6.3 Sunt necesare urmtoarele verificri ale conectorilor: verificare la cedare prin o|el
Ir bra| de prghie, verificare la cedarea marginii de beton, verificare la cedare prin
expulzarea betonului din spatele tijei
10.6.4 Rezisten|a caracteristic la cedare prin o|el:

10.6.5 Verificare la cedarea marginii de beton
Rezisten|a caracteristic a unui conector sau grup de conectori se calculeaz cu expresia:

unde
este rezisten|a caracteristic a unui singur conector,
- 33 -

este un coeficient care |ine seama de efectul geometric al distan|ei interax,
este un coeficient care |ine seama de efectul perturbrii distribu|iei eforturilor n beton
datorit marginilor suplimentare,
este un coeficient care |ine seama de efectul grosimii componentei structurale,
este un coeficient care |ine seama de efectul excentricit|ii ncrcrii,
este un coeficient care |ine seama de efectul direc|iei ncrcrii,
este un coeficient care |ine seama de efectul amplasrii prinderii.
Deoarece ncrcarea este aplicat n lungul mbinrii si nu spr e margine, de regul aceast
verificare nu este necesar.
10.6.6. Verificare la cedare prin expulzarea betonului din spatele tijei
Rezisten|a caracteristic a unui conector sau grup de conectori se calculeaz cu expresia:

n care
(1) este rezisten|a la cedare prin smulgere combinat cu cedare prin beton
,
iar
(2) este rezisten|a caracteristic a unui singur conector ntins sau a unui grup de
conectori ntinsi n cazul cedrii prin ruperea conului de beton (expulzarea lateral a conului
de beton)

unde
este rezisten|a caracteristic a unui singur conector instalat n beton fisurat si
neinfluen|at de al|i conectori vecini sau margini ale elementului de beton
este un coeficient care |ine seama de efectul geometric al distan|ei interax
|ine seama de efectul modificrii distribu|iei eforturilor n beton datorat marginilor
|ine seama de efectul excentricit|ii ncrcrii
Deoarece deplasarea peretelui este mpiedicat de stlpul opus smulgerea nu se poate
produce, iar capacitatea este dat de expulzarea lateral a conului de beton.
Coeficien|ii din aceste expresii au formule care sunt date n standardul SR CEN/TS 1992-4-
5. De asemenea, n standard se dau rela|ii de calcul si pentru calculul conectorilor la ntindere
sau la solicitri combinate.
Coeficien|ii de material, pentru ob|inerea rezisten|elor de calcul sunt
c
=1,5 si
s
=1,4 pentru
ntindere si 1,25 pentru forfecare.
10.7 Rezisten|a conectorilor plasa|i n zonele critice ale elementelor solicitate la seism se
reduc cu 25%.
10.8 Calculul funda|iilor se va face conform prevederilor P 100-1 si NP 112. Astfel,
eforturile transmise infrastructurilor sunt cele asociate mecanismului de disipare a energiei
- 34 -

induse de ac|iunile seismice, considernd efectele suprarezisten|ei elementelor structurale. n
cazul funda|iilor de pere|i condi|ia se consider satisfacut dac efectele ac|iunii E
Fd
asupra
funda|iei se determina cu rela|ia:
E
Fd
= E
F,G
+
Rd
O E
F,E

n care:
E
F,G
este efectul ac|iunii (efortul sec|ional) din ncrcrile neseismice incluse n combina|ia
de ac|iuni considerate n calculul la cutremur
E
F,E
efectul ac|iunii (efortul sec|ional) din ncarcarile seismice de proiectare

Rd
factorul de suprarezisten|, egal cu 1,0 pentru q _ 3, si 1,15 pentru q>3
O valoarea (R
di
/E
di
) _ q n zona disipativ a elementului i al structurii care are influen|a cea
mai mare asupra efortului E
F
considerat;
R
di
rezisten|a (efortul capabil) elementului i
E
di
valoarea de proiectare a efortului n elementul i co respunzatoare ac|iunii seismice de
proiectare
Raportul O se ca lculeaz ca ca va loare a rap ortului momentelor M
Rd
/M
Ed
n sec|iunea
transversal de la baza unde se poate forma articulatia plastic.
10.9 Datorit capacit|ii ridicate la ncovoiere cu for| axial a pere|ilor de bet on armat si a
valorii de calcul sporite a eforturilor folosite la dimensionarea funda|iilor, n majoritatea
cazurilor rezult ca necesare interven|ii structurale ample n infrastructur, ceea ce cr este
mult costul si durata de realizare a lucrrilor de consolidare. De aceea la dimensionare
trebuie avut grij sa nu se nzestreze pere|ii cu capacit|i n plus fa| de ceea ce est e strict
necesar sau s se adopte solu|ii tip rocking wall cu pere|i articula|i la baz.

11. ASPECTE PRIVIND OBIECTIVELE DE PERFORMAN ALE
STRUCTURILOR N CADRE DIN BETON ARMAT DUP INTERVENIA
STRUCTURAL I DURABILITATEA SOLUIILOR DE CONSOLIDARE
Conform codului P 100-3, Anexa A, evaluarea seismic a construc|iilor se face pe baz de
obiective de performan|.
11.1 Obiectivul de performan este determinat de nivelul de performan structural /
nestructural al cldirii evaluat pentru un anumit nivel de hazard seismic.
Codul P 100-3 defineste trei niveluri de performan| ale cldirii, si anume:
1. Nivelul de performan| de limitare a degradrilor, asociat strii limit de serviciu (SLS);
2. Nivelul de performan| de siguran| a vie|ii, asociat strii limit ultime (ULS);
3. Nivelul de performan| de prevenire a prbusirii, asociat strii limit de pre-colaps
(SLPP).
Acestea sunt o reprezentare a performan|ei seismice exprimat prin descrierea avariilor
elementelor structurale si nestructurale ce sunt de asteaptat la producerea unei anumite
miscri seismice. Este obligatorie considerarea primelor dou niveluri de per forman|, cu
excep|ia cazului n care se utilizeaz metodologia de evaluare simplificat (metodologia de
nivel 1).
11.2 Nivelul de hazard seismic este caracterizat de intervalul mediu de r ecuren|, n ani, a
valorii de vrf a accelera|iei orizontale a terenului (asociat cu probabilitatea de depsire n 50
de ani a valorii de vrf a accelera|iei terenului).
- 35 -

Nivelul de baza al hazardului seismic este cel corespunzator nivelului de performan| de
siguran| a vie|ii din codul P 100-1; pentru nivelul de baza al hazardului seismic, la evaluarea
construc|iilor existente valoarea de vrf a accelera|iei orizontale a t erenului este definit cu
un interval mediu de recuren| de 40 de ani (70% probabilitate de depsire n 50 de ani).
11.3 Obiectivul de performan| se ob|ine din asocierea nivelului de performan| al cldirii,
exprimat prin exigen|ele strilor limit considerate, cu nivelul de hazard seismic, exprimat
prin intervalul mediu de recuren|, IMR.
11.4 n func|ie de nivelul de performan| si nivelul de hazard seismic se determin
obiectivele de performan|. Cu ct obiectivul de performan| este mai ridicat, cu att
costurile de reabilitare sunt mai ridicate. n schimb creste siguran|a structural la cutremur,
dar se ob|in beneficii si n planul degradrilor cauzate de exploatare. Codul P 100-3 stabileste
dou obiective de performan|:
Obiectiv de performan| de baz OPB
Obiectiv de performan| superior OPS.
OPB Obiectivul de performan| de baz este constituit din satisfacerea exigen|elor
nivelului de performan| de Siguran| a vie|ii pentru ac|iunea seismic avnd IMR=40 ani.
11.5 Obiectivul de per forman| de baz este obligatoriu pentru toate construc|iile. Pentru
construc|iile din clasele I si II de importan| si expunere la cutremur se recomand s se
satisfac obiective de performan| superioare ce se ob|in din combinarea nivelurilor de
performan| cu niveluri de hazard seismic superioare nivelului de hazard seismic
corespunztor OPB. De asemenea se pot stabili obiective de performan| superioare si pentru
asigurarea unei durabilit|i sporite, n condi|ii speciale de exploatare sau la cererea
beneficiarului.
11.6 |innd seama c durata de exploatare a unei co nstruc|ii vechi consolidate este mai
scurt dect a constuc|iilor noi, P 100-3 prevede ca asigurarea acestor cldiri s se fac la
cele dou stri limit la accelera|ia de proiectare reprezentnd 2/3 din valorile precizate
pentru construc|iile noi.
Aceast valoare redus se aplic construc|iilor din orice clas de importan|. n felul
acesta, construc|iile esen|iale vor fi conso lidate la un ni vel apropiat de siguran| cu cel
prevzut pentru construc|iile noi de tip curent, proiectate conform P 100-1.

12. METODE DE EVALUARE PRIN CALCUL A STRUCTURILOR REZULTATE
DUP CONSOLIDARE
Proiectarea consolidrii structurii se face utiliznd metodele prevzute de codul P 100-1, ca
pentru o construc|ie nou.
Pentru evaluarea structurii consolidate, se vor folosi aceleasi tipuri de metode cu care se face
evaluarea ini|ial. Deoarece este vorba de o verificare a rezultatelor ob|inute, se vor folosi
metodologii mai avansate dect cele utilizate la stabilirea solu|iei de consolidare, n principiu
metodologia de nivel 3 utiliznd cel pu|in calculul biografic. Este recomandat analiza
dinamic neliniar care permite formarea unei imagini mai corecte asupra comportarii
structurii consolidate.

13. ASPECTE PRIVIND URMRIREA COMPORTRII N TIMP A
STRUCTURILOR N CADRE DIN BETON ARMAT DUP CONSOLIDARE
- 36 -

Activitatea de urmrire a comportrii n timp a construc|iilor n cadre consolidate prin pere|i
structurali de beton armat monolit turna|i in situ se va mpr|i n dou faze distincte :
urmrirea comportrii lucrarilor deja realizate n timpul execu|iei si urmrirea comportrii n
timp dup terminarea lucrrilor de consolidare.
13.1. Urmrirea comportrii construc|iei n timpul consolidrii
13.1.1 Generalit|i
(1) Principalul obiectiv al acestei activit|i priveste comportarea elementelor de construc|ie
deja executate precum si a elementelor neconsolidate ce pot fi afectate din punct de vedere al
deforma|iilor.
(2) Urmrirea comportrii construc|iei pe durata execu|iei se face de la nceputul lucrrilor
pn la data efecturii recep|iei lucrrilor de construc|ie.
13.1.2. Obliga|iile proiectantului
(1). Proiectantul va ncepe urmrirea comportrii n timpul lucrrilor de construc|ie, dup
efectuarea lucrrilor de spturi sau decopertri.
(2) Proiectantul va stabili n func|ie de constatri, prin dispozi|ii de santier, eventualele
sondaje si decopertri necesare pentru identificarea degradrilor, a strii si a evolu|iei
acestora pe timpul execu|iei lucrrilor.
(3) Proiectantul va urmri comportarea elementelor dup executarea acestora (pn la
recep|ia lucrrilor), sub ac|iunea ncrcrilor din timpul execu|iei.
(4) Proiectantul va efectua urmrirea comportrii n mod periodic astfel :
- va ncepe activitatea n timpul executarii spturilor sau decopertrilor;
- va continua activitatea cu ocazia fazelor determinante stabilite;
- n general, la intervale de circa trei luni, pe parcursul execu|iei.
13.1.3. Obligatiile executantului
13.1.3.1 Executantul va pune n practic toate prevederile dispuse de pr oiectant n cadrul
activit|ii de urmrire a comportrii n timp pe durata execu|iei.
13.1.3.2 Executantul va semnala proiectantului si beneficiarului orice degrdari si/sau tasri
pe care le identific.
13.1.3.3 Executantul va urmri si va semnala eventuala apari|ie a unor fisuri de contrac|ie sau
din varia|ii de temperatur n zonele unde s-au turnat betoane.
13.1.4. Obliga|iile beneficiarului
(1) Beneficiarul va a vea grij s se realizeze toate prevederile cuprinse n documenta|iile
tehnice elaborate de ctre proiectant pe durata executrii lucrrilor de construc|ie, pn la
recep|ionarea acestora.
(2) Beneficiarul va sesiza proiectantului orice fel de aspecte noi sau deosebite care eventual
pot apare n comportarea cldirii la execu|ie.
(3) n conformitate cu prevederile legii Nr.10/1994 privind calitatea construc|iilor si a
regulamentelor n vigoare privind aplicarea acestei legi, beneficiarul este obligat s numeasc
o persoan nsrcinat cu urmrirea comportrii n exploatare a cldirii pe tot timpul
executrii lucrrilor.
13.2. Urmrirea comportrii construc|iei n exploatare
13.2.1 Generalit|i
- 37 -

(1) Principalul obiectiv al acestei activit|i priveste comportarea cldirii dupa terminarea
lucrarilor de consolidare.
(2) Urmrirea comportrii n timp se face pe o durat de trei ani de la recep|ia final a
lucrrilor de consolidare a construc|iei.
(3) Conform definitiei din Normativul P130-99 sunt dou categorii de urmrire a comportrii
construc|iei n timp: urmrire curent n cadru crei intr si urmrire extins si urmrirea
special. Pentru construc|iile consolidate, n mod obisnuit se va adopta urmrirea extins.
Pentru construc|iile din clasa de importan| I si II (conform P 100-1) sau pentru construc|iile
cu mai mult de 5 niveluri (P+4E) se va adopta urmrirea special, prin msurarea
deforma|iilor structurii cu mijloace topografice sau GPS. Perioada la care s e va ntocmi
raportul de ur mrire este de UN AN. Constatrile se vor nscrie n Jurnalul Evenimentelor
care va fi pstrat n Cartea Construc|iei.
13.2.2 Obliga|iile proiectantului
(1) Proiectantul stabileste tipul de urmrire si perioada de timp la care se face urmrirea.
(2) Proiectantul va stabili prin proiectul de execu|ie, Instruc|iunile de ur mrire curent a
construc|iei consolidate.
(3) n cazul semnalrii unor probleme la cldire, proiectantul va analiza situa|ia si va indica
msurile necesare.
13.2.3 Obliga|iile beneficiarului
(1) n conformitate cu prevederile legii Nr.10/1994 privind calitatea construc|iilor si a
regulamentelor n vigoare privind aplicarea acestei legi, beneficiarul este obligat s numeasc
o persoana nsrcinat cu urmrirea comportrii n exploatare a cldirii pe toat perioada de
via|.
(2) Beneficiarul va sesiza proiectantului orice fel de aspecte noi sau deosebite care, eventual,
pot apare n comportarea cldirii.
(3) La apari|ia unor deteriorri (fisuri, tasri etc.) ce se consider c pot afecta rezisten|a,
stabilitatea si durabilitatea construc|iei, beneficiarul va comanda o urmrire special asupra
construc|iei respective.












- 38 -

















Anexa A (informativ)
EXEMPLU DE PROIECTARE DE CONSOLIDARE











Anexa A
A1

Anexa A (informativ) - Exemplu de proiectare de consolidare
Se va proiecta consolidarea cu pere|i structurali de beton armat turnati n situ a unei construc|ii
existente cu S+P+3E n cadre de beton armat realizata n anul 1964 n Bucuresti. n exemplu va
fi evaluat prin calcul att structura ini|ial neconsolidat, conform P 100-3, ct si structura
consolidat cu pere|i de beton armat turna|i n situ.

A.1 Descrierea structurii existente
Exemplul de proiectare prezentat n continuare urmreste s stabileasc clasa de risc
seismic a unei cldiri existente cu structura n cadre din beton armat si s analizeze solu|ia de
consolidare propus pentru aceast structur. Se detaliaz, de asemenea, si tehnicile de conectare
dintre elemente nou-introduse si elemente structurale existente.
Procedura de evaluare a clasei de risc seismic este n conformitate cu prevederile codului
de proiectare seismic P100-3.
Tronsonul selectat pentru prezentul exemplu de proiectare este tronsonul A (Fig. A.1), unul
din cele patru tronsoane ale unei cldiri publice cu destina|ia de nv|mnt, amplasat n
Bucuresti. Cele patru tronsoane sunt independente si sunt separate ntre ele prin rosturi de
dilata|ie, de dimensiune redus, de aproximativ 50 mm.

Fig. A.1 Imagine aerian (sursa: maps.google.com)
Pentru toate tronsoanele regimul de nl|ime este D +P+3E, cu o nl|ime total de
aproximativ 19,00m, incluznd si nivelul semi-ngropat.
Forma n plan a tronsonului A este rectangular de 16,85 x 42,30m. La fiecare nivel exist
un coridor central dezvoltat pe direc|ie longitudinal. Transversal tronsonul A are trei deschideri
inegale de 6,25m, 3,35m si 7,25m, iar longitudinal are nou travei egale, de 4,70m fiecare (Fig.
A.2). Spa|iile de nv|mnt sunt realizate prin compartimentri cu pere|i din crmid dispusi pe
cele dou direc|ii principale.
A A
C C
D D
B B
Anexa A
A2


N
O
Y
X
Fa|ada nord-vestic
Fa|ada sud-estic
CT1 CT2 CT2 CT2 CT2 CT2 CT2 CT3
CT4 CT5
CL1
CL2
CL3
CL4

Fig. A.2 Plan nivel curent Tronson A
Tronsonul A a fost executat ntre anii 19641966 pe baza unui proiect ce respecta normele
din perioada respectiv, norme limitate din punct de vedere seismic. Are un sistem structural
alctuit din cadre de beton armat (stlpi si grinzi), care nu ndeplineste cele mai multe dintre
cerin|ele impuse de actualele coduri de proiectare seismic. S-au identificat cinci tipuri diferite
de cadre transversale si patru tipuri diferite de cadre longitudinale. Denumirile acestora sunt
prezentate n figura A.2. Exemplificativ, n figura A.3 este reprezentat cadrul transversal CT2, cu
gradul cel mai mare de repetabilitate, unde, din punct de vedere geometric, se pot identifica sase
sec|iuni transversale de stlpi si trei sec|iuni transversale de grinzi.
Pe vertical stlpii centrali prezint o alctuire tipic gravita|ional (sistemul piramidal),
unde dimensiunile sec|iunilor sunt corelate cu intensitatea for|ei axiale de compresiune din
ac|iuni gravita|ionale, cu o reducere n patru trepte a sec|iunii acestora (Fig. A.3). Stlpii
marginali au o singur treapt de varia|ie, ntre demisol si parter.
Plcile celor 5 plansee sunt realizate din beton armat avnd grosimea de 12 cm n
deschiderile marginale si de 10 cm n deschiderea central destinat coridorului longitudinal.
Sistemul de fundare este realizat din funda|ii izolate (tip cuzinet armat si bloc de beton
simplu) dispuse sub stlpii cadrelor si o re|ea rectangular de grinzi de echilibrare ce servesc si
ca funda|ii pentru pere|ii de zidrie de la nivelul demisolului. Construc|ia este fundat ntr-un
strat de argil prfoas cafeniu-glbuie, plastic consistent, avnd o presiune conven|ional de
250,0kPa la adncimea de 2,00m.
Pere|ii nestructurali cu rol de compartimentare sunt realiza|i din zidrie de crmid plin
dispus n sistemul de tip american: dou planuri separate de crmizi dispuse longitudinal pe
cant si legate din loc n loc prin crmizi dispuse transversal (Fig. A.4). Rezult astfel un sistem
de pere|i cu greutate proprie mai mic fa| de sistemul clasic, avnd propriet|i acceptabile din
Anexa A
A3

punct de ve dere al izolrii termice, dar cu propriet|i mecanice si de deformabilitate mult
inferioare sistemului clasic.

Fig. A.3 Cadru transversal CT2

Fig. A.4 Zidrie n sistem american (sec|iune orizontal)
Din punct de vedere al modului de armare al elementelor cadrelor de beton armat trebuie
precizat c acestea au fost proiectate conform Normativului condi|ionat de proiectare a
construc|iilor n regiuni seismice: P13-1963. Avnd n vedere nivelul limitat al cunostin|elor de
inginerie seismic din perioada respectiv, eforturilor sec|ionale de proiectare din grinzi si stlpi
sunt asociate unei for|e tietoare de baz reduse ca valoare, de circa 4,5% din greutatea
construc|iei. n plus, conformarea si armarea elementelor de beton armat sunt puternic influen|ate
de prevederile si conceptele de proiectare gravita|ional din STAS 1546-56. Astfel, att plcile
(Fig. A.5) ct si grinzile (Fig. A.6) sunt armate n sistemul cunoscut la acel moment, cu bare
drepte si bare nclinate.
Crmizi dispuse pe cant
Interspa|iu (gol)
Anexa A
A4


Fig. A.5 Armare plac nivel curent
Din punct de vedere al modului de armare al stlpilor s-au identificat 27 de sec|iuni diferite
(Fig. A.7).
Se observ, att la stlpi ct si la grinzi, valori reduse ale coeficien|ilor de armare
transversal pe toat lungimea elementelor.
Anexa A
A5


Fig. A.6 Detalii de armare grinzi

Fig. A.7 Detalii armare stlpi
Anexa A
A6

A.2 Evaluarea calitativ a structurii iniiale (geometrie, dimensiuni elemente,
stadii de degradare etc.)
A.2.1 Evaluarea calitativ a structurii. Determinarea gradului de ndeplinire a condiiilor
de alctuire seismic - indicatorul R
1
.
Evaluarea calitativ a structurii prin determinarea Gradului de ndeplinire a condiiilor de
alctuire seismic - R
1
urmreste gradul de ndeplinire a condi|iilor de conformare structural si
alctuire a elementelor structurale si a regulilor constructive pentru structuri care preiau efectul
ac|iunii seismice.
Pentru structurile din beton armat, criteriile si condi|iile utilizate pentru determinarea
factorului R
1
sunt enumerate n tabelele B.1 si B.2 din Anexa B a codului P100-3/2008. Cele
dou tabele furnizeaz date oarecum similare pentru condi|iile pe care trebuie s le ndeplineasc
structurile existente: primul, tabelul B.1, ntr-un mod mai simplificat, iar al doilea, tabelul B.2,
ntr-un mod mai detaliat. Diferen|ele dintre criteriile cuprinse n cele dou tabele sunt n func|ie
de metodologia adoptat pentru determinarea factorului R
3
gradul de asigurare structural
seismic. n cazul prezentului exemplu de proiectare, deoarece se vor utiliza cele trei
metodologii de calcul, se folosesc datele furnizate de tabelul B.2.
Desi, n tabelele B.1 si B.2, codul de proiectare seismic P100-3/2008 nu furnizeaz o
valoare a punctajului individual pentru fiecare criteriu n parte, ci numai valori totale globale
pentru mai multe criterii ale diferitelor condi|ii de conformare structural si alctuire a
elementelor, n prezentul exemplu s-au stabilit punctaje pentru fiecare criteriu n parte. Precizm
c aceste valori individuale ale punctajelor sunt strict valabile pentru structura analizat n acest
exemplu de proiectare, iar pentru alte structuri expertii tehnici atesta|i vor acorda valori ale
punctajelor, individuale si/sau globale, pe baza experien|ei si a situa|iilor particulare ntlnite n
fiecare caz n parte.
Construc|iei analizate i s-au atribuit urmtoarele punctaje:
(i) Condi|ii privind configura|ia structurii (maxim 50 puncte):
- Traseul ncrcrilor este continuu 10p;
- Sistemul este redundant (sistemul are suficiente legturi pentru a avea stabilitate lateral
si suficiente zone plastice poten|iale) 4p;
- Nu exist niveluri slabe din punct de vedere al rezisten|ei 5p;
- Nu exist niveluri flexibile 5p;
- Nu exist modificri importante ale dimensiunilor n plan ale sistemului structural de la
nivel la nivel 3p;
- Nu exist discontinuit|i pe vertical (toate elementele verticale sunt continue pn la
funda|ie) 5p;
- Nu exist diferen|e ntre masele de nivel mai mari de 50% 5p;
- Efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate 5p;
- Infrastructura (funda|iile) este n msur s transmit la teren for|ele verticale si orizontale
4p.
Anexa A
A7

Total: 46,0 puncte nendeplinire moderat.
Punctele slabe pentru care structura a fost penalizat sunt: incertitudinea dezvoltrii unor
suficiente zone poten|ial plastice, varia|iile multiple ale sec|iunii transversale a stlpilor interiori
de la un nivel la altul si lipsa unei infrastructurii rigide care s fie capabil s uniformizeze
solicitrile transmise terenului de fundare si sa poat prelua eventuale tasri inegale.
(ii) Condi|ii privind interac|iunile structurii (maxim 10 puncte):
- Distan|ele pn la cldirile vecine depsesc dimensiunea minim de rost, conform P 100-
1/2006 2,0p;
- Planseele intermediare (supantele) au o structur lateral proprie sau sunt ancorate
adecvat de structura principal 2,0p;
- Pere|ii nestructurali sunt izola|i (sau lega|i flexibil) de structur 1,0p;
- Nu exist stlpi captivi scur|i 1,0p.
Total: 6,0 puncte nendeplinire moderat.
Tronsoanele A si B ale cldirii F.C.C.I.A. sunt separate prin rosturi de dilatare prea nguste
(aproximativ 50,0mm), ce nu depsesc dimensiunea minim de rost conform P100-1/2006. Cu
toate acestea, cele dou structuri au caracteristici similare (nl|ime, rigiditate si rezisten|), astfel
nct este de asteptat ca acestea s aib o comportare asemntoare la solicitri de natur
seismic. n plus, planseele celor dou corpuri sunt la acelasi nivel asa nct nu exist riscul
apari|iei unor interac|iuni necontrolate plac-stlp. Pere|ii nestructurali nu sunt lega|i flexibil de
structur si sunt pusi, n general, n ochiurile de cadru formate de stlpi si grinzi. Datorit
func|iunilor si a modului de realizare a compartimentrilor, pere|ii de zidrie creeaz stlpi
scur|i, n special la cei centrali, care mrginesc culoarul central.
(iii) Condi|ii privind alctuirea elementelor structurale pentru structuri tip cadru beton
armat (maxim 30 puncte):
- Ierarhizarea rezisten|elor elementelor structurale asigur dezvoltarea unui mecanism
favorabil de disipare a energiei seismice: la fiecare nod suma momentelor capabile ale stlpilor
este mai mare dect suma moment elor capabile ale grinzilor, 1,0p. (S-a acordat un punct
deoarece ierarhizarea rezisten|elor elementelor structurale NU asigur dezvoltarea unui
mecanism favorabil de disipare a energiei seismice deoarece structura nu a fost proiectat
conform conceptelor si metodelor moderne de proiectare seismic. n special n nodurile
interioare ale cadrelor transversale, capacitatea grinzilor este superioar celei a stlpilor
interiori.);
- ncrcarea axial normalizat (for|a axial de compresiune raportat la aria sec|iunii si
rezisten|a de proiectare a betonului la compresiune) a stlpilor este moderat, 2,5p;
- n structur nu exist stlpi scur|i: raportul ntre nl|imea sec|iunii si nl|imea liber a
stlpului este < 0,30 1,0p. (Exist stlpi scur|i);
- Rezisten|a la for|a tietoare a nodului este suficient pentru a se putea mobiliza rezisten|a
la ncovoiere la extremit|ile grinzilor si stlpilor 1,0p;
- nndirile armturilor n stlpi se dezvolt pe 40 d iametre, cu etrieri la distan|a 10
diametre pe zona de nndire 1,5p;
Anexa A
A8

- nndirile armturilor din grinzi se realizeaz n afara zonelor critice 2,0p;
- Etrierii n stlpi sunt dispusi astfel nct fiecare bar vertical se afl n col|ul unui etrier
(agrafe) 2,0p;
- Distan|ele ntre etrieri n zonele critice ale stlpilor nu depsesc 10 diametre, iar n restul
stlpului din latur 0,5p;
- Distan|ele ntre etrieri n zonele plastice ale grinzilor nu depsesc 12 diametre si din
l|imea grinzii 1,5p;
- Armarea transversal a nodurilor este cel pu|in cea necesar n zonele critice ale stlpilor
0,5p;
- Rezisten|a grinzilor la momente pozitive pe reazeme este cel pu|in 30% din rezisten|a la
momente negative n aceeasi sec|iune 2,5p;
- La partea superioar a grinzilor sunt prevzute cel pu|in 2 bare continue (nentrerupte n
deschidere) 0,5p;
Total: 16,5 puncte nendeplinire major.
(iv) Condi|ii referitoare la plansee (maxim 10 puncte):
- Placa planseelor cu o grosime _ 100 mm este realizat din beton armat monolit sau din
predale prefabricate cu o suprabetonare adecvat 3,0p;
- Armturile centurilor si armturile distribuite n plac asigur rezisten|a necesar la
ncovoiere si for|a tietoare pentru for|ele seismice aplicate n planul planseului 1,5p;
- For|ele seismice din planul planseului pot fi transmise la elementele structurii verticale
(pere|i, cadre) prin eforturi de lunecare si compresiune n beton, si/sau prin conectori si colectori
din armturi cu sec|iune suficient 1,5p;
- Golurile n planseu sunt bordate cu armturi suficiente, ancorate adecvat 1,5p;
Total: 7,5 puncte nendeplinire moderat.
Total R
1
: 46 + 6 + 16,5 + 7,5 = 76 puncte
Tabelul A.1. Valorile R
1
asociate claselor de risc seismic
Clasa de risc seismic
I II III IV
Valori R
1

< 30 30 60 61 90 91 100

TOTAL GENERAL R
1
: 76 puncte => Clasa Rs III, care cuprinde construciile care
sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradri structurale care nu
afecteaz semnificativ sigurana structural, dar la care degradrile nestructurale pot fi
importante;

Anexa A
A9

A.2.2 Evaluarea calitativ a structurii. Determinarea gradului de afectare structural -
indicatorul R
2
.
Evaluarea strii de degradare a e lementelor structurale se cuantific prin calculul valorii
gradului de afectare structural - R
2
. Determinarea lui R
2
se face pe baza punctajului dat
conform tabelului B.3 din Anexa B a codului P100-3, pentru diferitele tipuri de degradri
identificate.
Ca si n cazul indicatorului R
1
, distribu|ia punctajului la diferitele criterii din tabelul B.3
pentru diverse categorii de degradri se aplic strict la prezenta structur analizat si este
orientativ pentru alte structuri, iar expertul tehnic poate ajusta aceast distribu|ie atunci cnd
prin aceasta se poate s tabili o evaluare mai realist a efectelor diferitelor tipuri de degradri
asupra siguran|ei structurale a diferitelor construc|ii examinate.
Trebuie precizat c nici inspec|ia vizual si nici istoria de exploatare a construc|iei
analizate nu au eviden|iat: degradri produse de ncrcrile verticale; degradri produse de
ncrcarea cu deforma|ii (tasarea reazemelor, contrac|ii, ac|iunea temperaturii, curgerea lent a
betonului); degradri produse de o execu|ie defectuoas (beton segregat pe zone extinse, rosturi
de lucru incorecte etc.) sau degr adri produse de factori de mediu: nghe|-dezghe|, agen|i
corozivi chimici sau biologici.
(i) Degradri produse de ac|iunea cutremurului (maxim 50 puncte):
- Fisuri si deforma|ii remanente n zonele critice (zonele plastice) ale stlpilor, pere|ilor si
grinzilor 5,0p;
- Fracturi si fisuri remanente nclinate produse de for|a tietoare n grinzi 4,0p;
- Fracturi si fisuri longitudinale deschise n stlpi si/sau pere|i produse de eforturi de
compresiune 7,0p;
- Fracturi sau fisuri nclinate produse de for|a tietoare n stlpi si/sau pere|i 4,0p;
- Fisuri de forfecare produse de lunecarea armturilor n noduri 6,0p;
- Cedarea ancorajelor si nndirilor barelor de armtur 6,0p;
- Fisurarea pronun|at a planseelor 6,0p;
- Degradari ale funda|iilor sau terenului de fundare 5,0p;
Total: 43 puncte nendeplinire moderat.
(ii) Degradri produse de ncrcrile verticale (maxim 20 puncte):
- Fisuri si degradri n grinzi si plcile planseelor 9,0p;
- Fisuri si degradri n stlpi si pere|i 10,0p;
Total: 19 puncte nendeplinire moderat.
(iii) Degradri produse de ncrcarea cu deforma|ii (tasarea reazemelor, contrac|ii,
ac|iunea temperaturii, curgerea lent a betonului maxim 10 puncte) 8,0p;
Total: 8,0 puncte nendeplinire moderat.
Anexa A
A10

(iv) Degradri produse de o execu|ie defectuoas (beton segregat, rosturi de lucru
incorecte etc. maxim 10 puncte) 9,0p;
Total: 9,0 puncte nendeplinire moderat.
(v) Degradri produse de factori de mediu: nghe|-dezghe|, agen|i corozivi chimici sau
biologici etc., asupra: betonului si armturii de o|el (inclusiv asupra propriet|ilor de aderen| ale
acesteia maxim 10 puncte) 10,0p;
Total: 10 puncte criteriul este ndeplinit.
Total R
1
: 43 + 19 + 8 + 9 + 10 = 89 puncte
Tabelul A.2. Valorile R
2
asociate claselor de risc seismic
Clasa de risc seismic
I II III IV
Valori R
2

< 40 40 70 71 90 91 100

TOTAL GENERAL R
2
: 89,0 puncte => Clasa Rs III, care cuprinde construciile care
sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradri structurale care nu
afecteaz semnificativ sigurana structural, dar la care degradrile nestructurale pot fi
importante.

A.3 Stabilirea caracteristicilor materialelor din structura existent
La realizarea elementelor structurale s-au utilizat armturi netede din OL38 si beton de
marc B200. Calitatea betonului a fost confirmat printr-un numr limitat de ncercri
nedistructive prin sclerometrie si corespunde unui beton de clas C12/15.

A.4 Evaluarea prin calcul a structurii iniiale
A.4.1 Precizarea condiiilor seismice pe amplasament
Cldirea selectat pentru a fi evaluat este amplasat n Bucuresti si, conform P 100-1,
zona este caracterizat de o accelera|ie de vrf a terenului pentru proiectare a
g
= 0,24g si o
perioad de control (col|) a spectrului de rspuns T
c
= 1,60sec.
Pentru simplificare, indiferent de metodologia de calcul folosit, n acest studiu de caz se
prezint doar rezultatele analizelor ce consider efectele ac|iunii seismice pe direc|ia transversal
a cldirii.

A.4.2 Stabilirea nivelului de cunoatere
Conform P 100-3, nivelul de cunoastere corespunde urmtoarelor stri de cunoastere:
Anexa A
A11

(i) n ceea ce priveste geometria: configura|ia de ansamblu a structurii si dimensiunile
elementelor sunt cunoscute din planurile de ansamblu originale ale construc|iei si din verificarea
pe teren prin sondaj;
(ii) n ceea ce priveste alctuirea de detaliu: detaliile sunt cunoscute dintr-un set incomplet
de planse de execu|ie;
(iii) n ceea ce priveste materialele: informa|iile privind caracteristicile mecanice ale
materialelor sunt cunoscute din specifica|iile de proiectare originale si din teste limitate pe teren.
Pe baza acestor evaluri s-a stabilit nivelul de cunoastere KL2 cunoastere normal, iar
valoarea factorului de ncredere CF este 1,20.
n acest sens, punctul 4.5 din P 100-3 precizeaz: n vederea stabilirii caracteristicilor
materialelor din structura existent utilizate la calculul capacit|ii elementelor structurale, n
verificarea acestora n r aport cu cerin|ele, valorile medii ob|inute prin teste in-situ si din alte
surse de informare se mpart la v alorile factorilor de ncredere, CF, conform nivelului de
cunoastere.
Desi structura a fost solicitat de-a lungul timpului de efectele a trei evenimente seismice
importante (anii 1977, 1986 si 1990), dintre care unul major, cel din seara zilei de 4 martie 1977,
degradrile importante si vizibile, dup fiecare astfel de eveniment, au fost n pere|ii de
compartimentare din zidrie. n plus, pe vertical pozi|ia n plan a compartimentrilor se
pstreaz n mod aproximativ identic de la un nivel la a ltul. Aceste indicii arat ponderea
important pe care acesti pere|i de zidrie au avut-o la cresterea rigidit|ii de an samblu a
structurii, implicit la limitarea deplasrilor absolute si relative de nivel si la limitarea degradrilor
din elementele structurale de beton armat. n mod evident, contribu|ia pere|ilor de
compartimentare la preluarea solicitrilor laterale s-a redus cu fiecare eveniment seismic
deoarece acestia nu au fost refcu|i n ansamblu, ci doar repara|i local. n acest moment
capacitatea pere|ilor la preluarea solicitrilor laterale are un grad mare de incertitudine, astfel c
n analizele efectuate, indiferent de nivelul metodologiei de evaluare prin calcul, nu s-a contat pe
aportul pere|ilor de compartimentare.

A.4.3 Metodologia de nivel 1: Calculul simplificat n domeniul elastic de comportare al
materialelor
Conform P 100-3, metodologia de nivel 1 se poate aplica construc|iilor regulate n cadre de
beton armat, cu sau fr pere|i de umplutur din zidrie cu pn la 3 niveluri, amplasate n zone
seismice cu valori a
g
_ 0,12g. Cu toate acestea, metodologia de nivel 1 va fi utilizat n scopul
ob|inerii unor informa|ii preliminare.
n aceast metodologie evaluarea efectelor ac|iunii seismice de proiectare implic
determinarea ntr-un mod simplificat a eforturilor unitare normale si tangen|iale n elementele
verticale ale structurii. Aceste eforturi se mpart la eforturile unitare admisibile si se ob|in astfel
valori diferite ale gradului de asigurare structural seismic: valori
N
R
3
asociate for|elor axiale si
valori
V
R
3
asociate for|elor tietoare.
Pentru a determina valoarea accelera|iei normalizate de proiectare este necesar s se
determine perioada fundamental de vibra|ie a structurii. Aceasta se estimeaz simplificat
utiliznd una dintre ecua|iile:
Anexa A
A12

s H k T
T
65 , 0 19 07 , 0
4
3
4
3
~ = =
sau
s niveluri n T 50 , 0 5 1 , 0 1 , 0 ~ = = .
Avnd n vedere c nl|imea de nivel de 3,80m este sensibil mai mare fa| de cea uzual
folosit pentru cldirile de l ocuin|e sau birouri si |innd cont de sec|iunile relativ mici ale
stlpilor, s-a considerat c prima ecua|ie furnizeaz o valoare mai apropiat de cea real.
Acestei perioade fundamentale i corespunde o accelera|ie normalizat de proiectare
de 75 , 2 = | .
Conform tabelului 6.1 din P 100-3, n metodologia de nivel 1 pentru structuri de beton
armat, valoarea factorului de comportare este 5 , 2 = q .
Deoarece cldirea supus evalurii este spa|iu de nv|mnt si are o capacitate de peste
200 de persoane n aria total expus, se impune ncadrarea acesteia n clasa II de importan|,
caracterizat printr-un factor de importan|
I
de 1,20, conform tabelului 4.3 din P 100-1.
ntruct suprafa|a nivelului curent este de circa 690,0mp, iar pentru acest tip de construc|ie
ncrcarea echivalent este de aproximativ 11,0kN/mp, rezult o greutate total de aproximativ
38000kN si o for| seismic static echivalent de:
, )
, )
G
g
g
g
g
m
q
T
a m T S F
g I d I b
=
|
|
.
|

\
|
= = 85 , 0
5 , 2
75 , 2 24 , 0
2 , 1
1
1

|

G 27 , 0 F
b
= = 38000 27 , 0 kN F
b
10000 ~
n mod simplificat s-a considerat c distribu|ia pe vertical a for|ei seismice echivalente
este asociat unei deformate liniare. Rezultatele sunt centralizate n tabelul A.3:
Tabelul A.3. Distribu|ia for|elor seismice de nivel
Nivel
Greutatea de nivel
m
i
(kN)
nl|imea
de nivel
z
i
(m)
For|a seismic
de nivel
F
i
(kN)
For|a tietoare
la nivelul i
(kN)
E3 7590 18.93 3341 3341
E2 7590 15.13 2671 6012
E1 7590 11.33 2000 8012
P 7590 7.53 1329 9341
D 7590 3.73 659 10000
n metodologia de nivel 1 gradul de asigurare structural seismic asociat for|elor tietoare
din elementele verticale se determin cu rela|ia (8.1a) din P 100-3:
med
adm V
R
v
v
=
3
,
unde:
Anexa A
A13

med
v reprezint efortul tangen|ial mediu, calculat ca raportul dintre for|a tietoare de nivel
si aria total a sec|iunilor transversale ale stlpilor de la nivelul respectiv; iar
adm
v este valoarea
de referin| admisibil a efortului unitar tangen|ial n elementele verticale.
Conform Anexei B di n P100-3 egal cu
ctd adm
f = 4 , 1 v , unde
ctd
f este rezisten|a de
proiectare la ntindere a betonului. Astfel
2
/ 611 , 0 mm N f
ctd
= pentru un beton asimilat unei
clase C12/15, cu un factor de ncredere de CF=1,2; rezult
2
/ 854 , 0 mm N
adm
= v .
n tabelul A.4 sunt prezentate, pentru fiecare nivel al structurii, valorile gradului de
asigurare structural asociat for|elor tietoare:
Tabelul A.4. Distribu|ia pe niveluri a gradului de asigurare structural
V
R
3

Nivel
For|a tietoare
la nivelul i
(kN)
Aria total a
stlpilor
A
c
(m
2
)
Efortul tangen|ial
mediu
med
v (N/mm
2
)
V
R
3
E3 3341 6.67 0.50 1.71
E2 6012 6.67 0.90 0.95
E1 8012 7.71 1.04 0.82
P 9341 8.58 1.09 0.78
D 10000 9.84 1.02 0.84
Se observ c datorit varia|iei sec|iunilor transversale ale stlpilor valoarea minim a
gradului de asigurare structural se nregistreaz la nivelul parterului unde 78 , 0
3
=
V
R .
Pentru a calcula valorile gradului de asigurare structural asociate for|elor axiale din stlpi
este necesar s se determine valorile medii ale eforturilor unitare normale n sec|iunile stlpilor
din ncrcrile verticale asociate gruprii de ncrcri care include ac|iunea seismic. ncrcrile
gravita|ionale se deter min pe b aza ariilor aferente de p lanseu, iar componenta for|ei axiale
indirecte generat de for|a seismic orizontal se ia n considerare numai pentru stlpii
marginali.
Pentru a reduce volumul de calcule s-a optat pentru determinarea indicatorilor
N
R
3
doar la
primele 2 niveluri ale cadrului transversal curent.
Astfel pe baza ar iilor aferente ale stlpilor si considernd c n gruparea de ncrcri ce
include ac|iunea seismic sarcina echivalent este de c irca 11,0kN/mp de planseu, au rezultat
valorile for|elor axiale din stlpi din ncrcrile gravita|ionale (Fig. A.9).
For|ele axiale indirecte rezultate din ac|iunea seismic pe dir ec|ie transversal au fost
calculate simplificat astfel:
- S-a considerat c for|a seismic se distribuie n mod egal la cele 1 0 cadre transversale,
astfel nct for|a seismic aferent cadrului transversal curent este egal kN F
t c
b
1000
. .
= .
- Considernd o distribu|ie triunghiular a for|elor seismice de nivel, momentele globale de
rsturnare la baza structurii au rezultat:
Anexa A
A14

kNm H F M
i
t c
i
t c
D r
13878
. . . .
,
= =


si, respectiv, la nivelul parterului:
kNm H F M
i
t c
i
t c
P r
10148
. . . .
,
= =

.

Fig. A.9 For|e axiale din ncrcri gravita|ionale de lung durat [kN]
- Adoptnd, n mod acoperitor, ipoteza simplificatoare c momentul de rsturnare este
preluat integral printr-un cuplu de for|e axiale ce se dezvolt doar n stlpii marginali, rezult
urmtoarele valori ale for|elor axiale indirecte:
kN N
m st
D ind
824 85 , 16 / 13878
.
,
= =
kN N
m st
P ind
602 85 , 16 / 10148
.
,
= =
Prin superpozi|ia for|elor axiale din ncrcri gravita|ionale cu cele indirecte generate de
ac|iunea for|ei seismice pe direc|ie transversal orientat att n sens pozitiv, ct si negativ,
rezult valorile maxime ale for|elor axiale de compresiune din stlpi (Tabelul A.5).
Tabelul A.5. Centralizator for|e axiale adimensionale stlpi.
Parter SM PA SC PB SC PC SC PD
N [kN] 1267 970 1080 1367
b [mm] 350 500 500 350
h [mm] 600 400 400 600
f
cd
[Mpa] 6.67 6.67 6.67 6.67
v
N
0.905 0.727 0.810 0.976
Demisol SM DA SC DB SC DC SC DD
N [kN] 1654 1215 1350 1784
b [mm] 350 650 650 350
h [mm] 700 400 400 700
f
cd
[Mpa] 6.67 6.67 6.67 6.67
v
N
1.012 0.701 0.778 1.092
n tabelul A.5 este prezentat centralizat calculul for|elor axiale adimensionale din stlpi, n
axele A, B, C si D la nivelul parterului si demisolului.
8
3
0


A
af
=15,1 m
2

6
6
5

1
2
1
5

9
7
0

1
3
5
0

1
0
8
0

9
6
0

7
6
5

A
af
=22,1 m
2

A
af
=24,5 m
2

A
af
=17,4 m
2

Anexa A
A15

Valoarea maxim a eforturilor axiale normalizate se nregistreaz n stlpul marginal din
axul D si este 092 , 1
max
= v . Conform Anexei B din P100-3, pentru stlpi valoarea admisibil a
for|ei axiale normalizate de compresiune este 65 , 0 =
adm
v , astfel nct rezult:
60 , 0
092 , 1
65 , 0
max
3
= = =
v
v
adm N
R
n concluzie, n metodologia de nivel 1, gradul global de asigurare structural seismic
este:
, ) , ) = = 60 , 0 ; 78 , 0 min ; min
3 3 3
N V
R R R
% 60 60 , 0
3
= = R

Clasa de risc seismic asociat punctajului ob|inut de indicatorul R
3
se stabileste conform
tabelului A.6, ce reprezint o reproducere a tabelului 8.3 din codul P100-3/2008:
Tabelul A.6. Valorile R3 asociate claselor de risc seismic
Clasa de risc seismic
I II III IV
Valori R3 (%)
< 35 36 65 66 90 91 100
Avnd n vedere valoarea factorului R
3
= 60 % Tronsonul A al cldirii F.C.C.I.A se
ncadreaz n clasa de risc seismic R
s
II, respectiv construc|iile care sub efectul cutremurului de
proiectare pot suferi degradri structurale majore, dar la care pierderea stabilit|ii este pu|in
probabil.

A.4.4 Metodologia de nivel 2: Calculul n domeniul elastic de comportare al materialelor
n aceast metodologie efectele cutremurului sunt aproximate prin for|e laterale elastice
aplicate construc|iei. n consecin|, pentru metodologia de nivel 2, for|ele laterale aplicate
structurii sunt cele corespunztoare rspunsului seismic elastic evaluat pe b aza spectrului de
rspuns neredus prin factorul q. Mrimea for|elor laterale trebuie stabilit astfel nct deplasrile
ob|inute n urma unui calcul liniar al structurii la aceste for|e s aproximeze deforma|iile impuse
structurii de ctre for|ele seismice.
n cazul n care perioada construc|iei este mai mare dect valoarea perioadei de col| T
c
a
spectrului este valabil asa-numita regul a deplasrii egale ce precizeaz c deplasrile
rspunsului elastic reprezint o limit superioar a deplasrilor seismice neliniare.
n cazurile n care perioada fundamental a cldirii este inferioar perioadei de col|
deplasrile inelastice efective depsesc valorile corespunzatoare rspunsului elastic si pentru
evaluarea lor tr ebuie aplicate corec|ii. Astfel, n cazul cutremurelor vrncene nregistrate n
Cmpia Romn, pentru care T
c
= 1.6 sec, majoritatea cldirilor existente se nscriu n domeniul
0 T
c
. Din acest motiv, deplasrile asociate strii limit ultime ob|inute din calculul structural cu
ncrcrile seismice elastice (nereduse) se corecteaz nmul|indu-le cu coeficientul de
amplificare c din anexa E din P100-1/2006.
Anexa A
A16

n metodologia de nivel 2, verificarea elementelor structurale se face la starea limit ultim
si, respectiv, starea limit de serviciu, similar condi|iilor prevzute de P100-1/2006 la proiectarea
structurilor noi. n cazul SLS se efectueaz numai verificri ale deplasrilor laterale, n timp ce n
cazul SLU se efectueaz si verificri ale rezisten|elor elementelor structurale.
Asa cum s-a specificat mai sus, aportul pere|ilor de compartimentare nu a mai fost
considerat n calcul datorit incertitudinilor legate de comportarea acestora la solicitri produse
de noi ac|iuni seismce. Conform anexei E din codul P100-1/2006, pentru verificarea deplasrilor
rigidit|ile elementelor structurale s-au considerat jumtate fa| de cele ini|iale:
c c c c
I E I E 5 , 0
*
=
Pentru a ob|ine deplasrile si eforturile sec|ionale n elementele structurale de beton armat
s-a realizat un model tridimensional al structurii de rezisten|.
n urma analizei modale au rezultat urmtoarele moduri proprii de vibra|ie:
Tabelul A.7. Perioadele modurilor proprii de vibra|ie pe direc|ie transversal
Mod propriu
de vibra|ie
Perioada
[sec.]
Factor de participare
modal
- -
Suma factorilor de
participare
- E -
1 1,237 0.775 0.775
2 0,421 0.131 0.907
3 0,231 0.050 0.957
4 0,153 0.026 0.983
5 0,113 0.017 1.000
Spre deosebire de metodologia de nivel 1 la care greutatea total a cldirii a fost evaluat
simplificat la aproximativ 38000 kN, metodologia de nivel 2 a i mpus un calcul elaborat ce a
furnizat o valoare de 36000 kN pentru greutatea total a construc|iei. n consecin| rezult o for|
tietoare de baz corespunztoare rspunsului seismic elastic de:
, )
, )
g
G g
g
G
q
T a
m T S F
g
I d I b

= = 85 , 0
1
75 , 2 24 , 0
2 , 1
1
1

|

kN F G F
b b
24120 36000 67 , 0 67 , 0 = = =
Aceast for| lateral a fost distribuit pe ver tical conform formei proprii a modului
fundamental de vibra|ie pe direc|ie transversal.

A.4.4.1 Verificarea deplasrilor relative de nivel
Conform prevederilor din P100-1/2006, deplasrile relative de nivel asociate SLS se ob|in
nmul|ind valorile corespunztoare rspunsului elastic cu un factor de reducere care |ine seama
de intervalul de recuren| al ac|iunii seismice asociat verificrilor pentru SLS. Pentru construc|ii
ncadrate n clasa II de importan| valoarea acestui factor este 4 , 0 = v .
Anexa A
A17

n mod similar pentru SLU deplasrile elastice sunt amplificate cu un coeficient de
amplificare ce |ine seama c pentru construc|ii avnd perioada fundamental de vibra|ie
inferioar perioadei de col| specific amplasamentului respectiv

deplasrile seismice calculate n
domeniul inelastic sunt mai mari dect cele corespunztoare rspunsului seismic elastic.
Acest coeficient este egal cu:
0625 , 1
60 , 1
24 , 1
5 , 2 3 2 5 , 2 3 1 = = s = s c
T
T
c
c

MPV 1; T
1
=1,24 s

MPV 2; T
2
=0,42 s

MPV 3; T
3
=0,23 s

Fig. A.10 Formele proprii de vibra|ie pentru primele trei moduri proprii
Rezult urmtoarele valori ale deplasrilor relative de nivel:
Tabelul A.8. Deplasrile relative de nivel asociate SLS si SLU
Nivel
Deplasare as.
rsp. elastic
nl|ime
de nivel
Drift as.
rsp. elastic
Drift as.
SLS
Drift as.
SLU
[m] [m] [ %] [ %] [ %]
E3 0.435 3.80 1.68 0.67 1.79
E2 0.371 3.80 2.60 1.04 2.76
E1 0.272 3.80 2.89 1.15 3.08
P 0.162 3.80 2.71 1.09 2.88
D 0.059 3.73 1.59 0.63 1.69
Cum valorile admisibile ale deplasrilor relative de nivel sunt de 0,5% pentru SLS si de
2,5% pentru SLU, rezult:
= =
15 , 1
5 , 0
max ,
, ,
3 SLS
r
SLS
adm r SLS d
d
d
R 43 , 0
,
3
=
SLS d
R pentru starea limit de serviciu (SLS)
si
= =
08 , 3
5 , 2
max ,
, ,
3 SLU
r
SLU
adm r SLU d
d
d
R 81 , 0
,
3
=
SLS d
R pentru starea limit ultim (SLU).
Anexa A
A18

A.4.4.2 Verificarea elementelor structurale de beton armat
Efectuarea verificrilor de rezisten| n cazul SLU depinde de modul de cedare ductil sau
fragil al elementului structural sub ac|iunea efortului considerat. Modurile de cedare ale
elementelor de beton armat sunt definite n Anexa B din P100-3.
Eforturile sec|ionale de calcul n elementele cu comportare inelastic se evalueaz conform
noului cod de evaluarea seisimic pe baza rela|iei de principiu:
g
*
E d
E ) q / E ( E + = , n care
*
E
E
reprezint efortul din ac|iunea seismic considernd spectrul de rspuns elastic (neredus);
g
E
este efortul din ac|iunile neseismice asociate combina|iilor de ncrcri ce includ ac|iunea
seismic; iar q reprezint factorul de comportare corespunztor tipului de element analizat,
respectiv naturii cedrii asociate tipului de efort considerat.
Pentru cedrile de tip ductil capacitatea elementelor se determin cu rezisten|ele medii ale
materialelor mpr|ite la coeficien|ii par|iali de siguran| si la f actorul de ncredere CF=1,20
asociat nivelului de cunoastere normal KL2.
n cazul cedrilor fragile verificarea const n compararea efortului rezultat sub ac|iunea
for|elor laterale si gravita|ionale, asociate plastificrii elementelor structurale ductile ale
structurii, cu valoarea efortului capabil calculat cu valorile minime ale rezisten|elor materialelor
(valorile caracteristice mpr|ite la CF si coeficien|ii par|iali de siguran|).
A.4.4.2.1 Verificarea grinzilor
Conform Anexei B din P 100-3 valorile factorului de comportare pentru elemente de tip
grinzi din beton armat depind de modul de comportare (ductil sau neductil), de procentele de
armare de la partea superioar si inferioar a grinzii si de intensitatea for|ei tietoare de calcul.
Deoarece n zonele critice de la extremit|ile grinzilor: (1) la partea superioar a grinzilor
nu exist cel pu|in cte dou bare cu suprafa|a profilat cu diametrul > 14 mm; (2) nu exist cel
pu|in un sfert din armtura maxim de la partea superioar prevzut continuu pe toat lungimea
grinzii; (3) n zona comprimat nu este prevzut cel pu|in jumtate din sec|iunea de armtur
ntins si (4) n zonele critice distan|a dintre etrieri nu respect condi|ia
{ ;
bL w
d mm h s 7 ; 150 ; 4 / min s (unde
w
h este nl|imea sec|iunii transversale a grinzii si
bL
d este
diametrul minim al barelor longitudinale); s-a considerat c modul de alctuire si armare a
grinzilor structurii existente ndeplineste doar par|ial condi|iile prevzute n normativele de
proiectare a structurilor noi. n consecin|, valorile factorului de comportare s-au ob|inut prin
interpolri ale valorilor q.
n continuare se prezint spre exemplificare modul de efectuare al verificrilor de
rezisten| pentru grinda peste etajul 1 a cadrului transversal curent. n calculul tabelar prezentat
n continuare s-au utilizat urmtoarele valori si formule:
) 67 , 6 ( 11 , 11 MPa MPa f
cd
= - rezisten|a la compresiune a betonului de clas C12/15 pentru
cedarea de tip ductil (respectiv fragil);
) 61 , 0 ( 89 , 0 MPa MPa f
ctd
= - rezisten|a la nti ndere a betonului de c las C12/15 pentru
cedarea de tip ductil (respectiv fragil);
) 3 , 170 ( 8 , 195 MPa MPa f
yd
= - rezisten|a de curgere a o|elului de marc OL38 p entru
cedarea de tip ductil (respectiv fragil);
Anexa A
A19

) / ( 100
max yd cd B
f f p , = - procentul de armare maxim (corespunztor punctului de
balans);
e
p p p , , ' - procentele de armare ale armturii ntinse, armturii comprimate si, respectiv,
procentul de armare cu etrieri;
Ed
V - for|a tietoare de proiectare;
*
E
*
E
V , M - momentul ncovoietor, respectiv for|a tietoare generate de ac|iunea seismic
considernd rspunsul elastic al structurii ( 00 , 1 = q );
g g
V , M - momentul ncovoietor, respectiv for|a tietoare generate de ac|iunile neseismice
asociate combina|iilor de ncrcri ce includ ac|iunea seismic;
, )
g
*
E Ed
M q / M M + = - mo mentul ncovoietor de calcul asociat comportrii inelastice a
sec|iunii respective a grinzii;
) ( a d f A M
yd s Rd
= - momentul ncovoietor capabil n sec|iunea respectiv;
Ed Rd
M
3
M / M R = - gradul de asigurare seismic structural la moment ncovoietor;
cr , i
s - proiec|ia pe orizontal normalizat a fisurii nclinate critice, cf. STAS 10107-0/90;
Ed
V - for|a tietoare de proiectare, cf. P100-1/2006;
Ed
V - for|a tietoare adimensionalizat, cf. STAS 10107-0/90;
Rd
V - for|a tietoare capabil, cf. STAS 10107-0/90;
Ed Rd
V
3
V / V R = - gradul de asigurare seismic structural la for| tietoare.
Tabelul A.9. Geometria si armarea grinzii transversale peste etajul 1 a CTC
Nivel Ax
b h A
a
jos
A
a
sus

n
e

A
ae
a
e
p p' p
e

[mm] [mm] [mm
2
] [mm
2
] [mm
2
] [mm] [%] [%] [%]
E1 A 250 650
1119
(2|20+1|25)
2454
(5|25)
2 50.3 200 0.75 1.64 0.20
E1 B
dr
250 500
402
(2|16)
1473
(3|25)
2 50.3 200 0.36 1.31 0.20
E1 C
dr
250 650
982
(2|25)
1473
(3|25)
2 50.3 200 0.65 0.98 0.20
E1 B
st
250 650
628
(2|20)
1473
(3|25)
2 50.3 200 0.42 0.98 0.20
E1 C
st
250 500
402
(2|16)
1473
(3|25)
2 50.3 200 0.36 1.31 0.20
E1 D 250 650
1473
(3|25)
2454
(5|25)
2 50.3 200 0.98 1.64 0.20

Anexa A
A20

Tabelul A.10. Eforturi sec|ionale n grinda transversal peste etajul 1 a CTC
Nivel Ax
*
E
M
*
E
V g
M
g
V
[kNm] [kN] [kNm] [kN]
E1 A
(-)1441.93 (-)439.91 -93.17 -85.23
E1 B
dr

(-)890.70 (-)692.52 -22.15 -18.15
E1 C
dr

(-)1055.32 (-)338.26 -113.63 -96.88
E1 B
st

(+)-1164.55 (-)439.91 -76.76 77.71
E1 C
st

(+)-909.86 (-)692.52 -24.59 20.03
E1 D (+)-1287.14
(-)338.26
-132.36 104.43
Not: Semnele din parantez reprezint valorile eforturilor sec|ionale pentru sensul negativ al ac|iunii
seismice.
Atunci cnd ac|iunea seismic este orientat pe direc|ie transversal, n sensul pozitiv sau
negativ al axei OY, rezult:
Tabelul A.11. Gradul de asigurare seismic structural al grinzii peste etajul 1 la moment
ncovoietor Seism pozitiv pe direc|ie transversal (+OY)
Nivel Ax
max
p
p p '

+
Ed V
q
+

Ed
M
[kNm]
Rd
M
[kNm]
M
3
R
E1 A
-0.29 0.21 5 195.216 120.5 0.617
E1 B
dr

-0.31 0.41 5 155.99 31.5 0.202
E1 C
dr

-0.11 0.24 5 97.434 105.8 1.085
E1 B
st

0.18 1.01 4 -367.898 -158.6 0.431
E1 C
st

0.31 0.79 4 -252.055 -115.4 0.458
E1 D
0.21 1.27 4 -454.145 -264.3 0.582
Tabelul A.12. Gradul de asigurare seismic structural al grinzii peste etajul 1 la moment
ncovoietor Seism negativ pe direc|ie transversal (-OY)
Nivel Ax
max
p
p p '

Ed V
q
-

Ed
M
[kNm]
Rd
M
[kNm]
M
3
R
E1 A
0.29 1.07 4 -267.313 -264.3 0.989
E1 B
dr

0.31 0.77 4 -200.525 -115.4 0.575
E1 C
dr

0.11 1.21 4 -150.2 -158.6 1.056
E1 B
st

-0.18 0.15 5 309.67 67.6 0.218
E1 C
st

-0.31 0.39 5 206.562 31.5 0.152
E1 D
-0.21 0.29 5 389.788 158.6 0.407
Anexa A
A21

Valorile gradului de asigurare structural relev faptul c grinda este subarmat fa| de
solicitrile asociate seismului de proiectare. Valoarea minim a indicatorului
M
3
R se
nregistreaz n deschiderea central, n zona coridorului de circula|ie dintre axele B si C.
Tabelul A.13. Gradul de asigurare seismic structural al grinzii peste etajul 1 la for|
tietoare Seism pe direc|ie transversal
Nivel Ax
max , Ed
V
[kN]
Ed
V
cr , i
s
Rd
V

[kN]
V
3
R
1
3
>
V
R
E1 A
-142.73 1.07 0.67 158.1 1.17
ok
E1 B
dr

-76.89 0.77 0.72 127.4 1.62
ok
E1 C
dr

-161.94 1.21 0.76 179.6 1.06
ok
E1 B
st

135.22 1.01 0.67 158.1 1.11
ok
E1 C
st

78.77 0.79 0.72 127.4 1.66
ok
E1 D
169.49 1.27 0.76 179.6 1.11
ok
Deoarece n toate sec|iunile gradul de asigurare seismic la for| tietoare are valori
supraunitare, rezult c grinda posed o capacitate la for| tietoare suficient pentru a permite
curgerea armturilor longitudinale din solicitarea de moment ncovoietor, adic se pot dezvolta
articula|ii plastice n sec|iunile de la capetele grinzilor.
A.4.4.2.2 Verificarea stlpilor
Deoarece: (1) lungimea zonelor cu etrieri ndesi|i de la extremit|ile stlpilor este
inferioar lungimii critice prevzute n codul de proiectare seismic P100-1/2006; (2) n zonele
critice distan|a dintre etrieri nu respect condi|ia { ;
bL
d mm b s 7 ; 125 ; 3 / min
0
s (unde
0
b este
latura minim a sec|iunii utile a grinzii si
bL
d este diametrul minim al barelor longitudinale); (3)
pentru o mare parte din stlpi distan|a n sec|iune dintre barele consecutive aflate la col|ul unui
etrier sau prinse de agrafe este mai mare de 200 mm si (4) pentru un numr de stlpi coeficientul
de armare transversal este inferior valorii minime prevzute n P100-1/2006; s-a considerat c
modul de alctuire si armare a stlpilor structurii existente ndeplineste doar par|ial condi|iile
prevzute n normativele de pr oiectare a structurilor noi. n consecin|, valorile factorului de
comportare s-au calculat prin interpolri ale valorilor q corespunztoare comportrii ductile si
respectiv neductile.
n continuare se prezint spre exemplificare modul de efectuare al verificrilor de
rezisten| pentru stlpii cadrului transversal curent de la nivelul demisolului. Pe lng factorii
defini|i anterior la verificarea grinzilor, se mai utilizeaz:
d
v - for|a axial adimensionalizat de proiectare;
*
E
N - for|a axial generat de ac|iunea seismic considernd spectrul de rspuns elastic;
g
N - for|a axial generat de ac|iunile neseismice asociate combina|iilor de ncrcri ce
includ ac|iunea seismic;
, )
g
*
E Ed
N q / N N + = - for|a axial de calcul asociat comportrii inelastice;
Anexa A
A22

) 5 . 0 1 (
d ctd ctd
f f u + = ' - rezisten|a la ntindere a betonului pentru elemente solicitate la
ncovoiere cu for| axial;
S-au ob|inut astfel urmtoarele rezultate:
Tabelul A.14. Geometria si armarea stlpilor CTC la nivelul demisolului
Nivel Ax
b
[mm]
h
[mm]
A
a
lat

[mm
2
]
A
a
tot

[mm
2
]
n
e

A
ae

[mm
2
]
a
e

[mm]
p
lat

[%]
p
tot

[%]
p
e

[%]
D A 350 700
942
(3|20)
2512
(8|20)
3.41 50.3 150
0.40 1.08 0.33
D B 650 400
942
(3|20)
2512
(8|20)
3.41 50.3 150
0.40 1.06 0.18
D C 650 400
942
(3|20)
2512
(8|20)
3.41 50.3 150
0.40 1.06 0.18
D D 350 700
942
(3|20)
2512
(8|20)
3.41 50.3 150
0.40 1.08 0.33
Tabelul A.15. Eforturi sec|ionale la baza stlpilor CTC la nivelul demisolului
Nivel Ax
*
E
M
*
E
V
*
E
N g
M
g
V
g
N
[kNm] [kN] [kN] [kNm] [kN] [kN]
D A (-)1764 (-)634 (-)1624 -32 -28 -900
D B (-)1004 (-)551 (-)394 18 15 -967
D C (-)976 (-)527 (+)-756 -26 -23 -1082
D D (-)1718 (-)594 (+)-1261 43 39 -994
Not: Semnele din p arantez reprezint valorile eforturilor sec|ionale pentru sensul negativ al ac|iunii
seismice.
Atunci cnd ac|iunea seismic este orientat pe dir ec|ie transversal rezult urmtoarele
valori ale gradului de asigurare seismic la moment ncovoietor si respectiv la for| tietoare:
Tabelul A.16. Gradul de asigurare seismic structural la moment ncovoietor pentru stlpii
CTC la baza demisolului Seism pe direc|ie transversal
Ax
max , d
v

q
min , Ed
N
[kN]
Ed
M
[kNm]
Rd
M
[kNm]
M
3
R

A 0.562

3 -359 556 251 0.451
B 0.410 4 -869 269 186 0.691
C 0.513 3 -830 351 184 0.524
D 0.551 3 -574 530 292 0.551
Anexa A
A23

Tabelul A.17. Gradul de asigurare seismic structural la for| tietoare pentru stlpii CTC
la baza demisolului Seism pe direc|ie transversal
Ax
Ed
V
[kN]
cr , i
s
eb
V
Rd
V

[kN]
V
3
R
1
3
s
V
R

A 163 0.555

0.752 196.4 1.205 ok
B 120 0.777 0.507 150.0 1.253 ok
C 125 0.776 0.534 149.8 1.195 ok
D 181 0.566 0.803 200.3 1.108 ok
Ca si la grinzi, n toate sec|iunile gradul de asigurare seismic la for| tietoare are valori
supraunitare.
Deoarece indicatorul R
3,gr
minim este 15% ar rezulta ncadrarea structurii n clasa de risc
seismic R
s
I. Din acest motiv sunt prezentate prevederile codului P100-3/2008, capitolul 8:
Valorile celor tr ei indicatori, msuri ale performan|ei seismice asteptate a construc|iei,
trebuie considerate ca servind numai pentru orientare n decizia de ncadrare a construc|iei ntr-o
anumit clas de risc seismic. Faptul c valoarea unui anumit indicator (admi|nd c este apreciat
drept criteriul critic din toate cele trei, pentru construc|ia considerat) se nscrie ntr-un anumit
interval de valori, asociat unei anumite clase de risc, nu conduce automat la ncadrarea cldirii n
clasa respectiv.
Decizia privind ncadrarea cldirii ntr-o anumit clas de risc trebuie s fie rezultatul unei
analize complexe a ansamblului condi|iilor de diferite naturi. Investiga|iile efectuate au scopul de
a identifica verigile slabe ale sistemului structural si deficien|ele semnificative ale elementelor
nestructurale. Odat identificate, aceste deficien|e trebuie ierarhizate din punctul de vedere al
efectelor poten|iale asupra stabilit|ii structurii n cazul atacului unui cutremur puternic si al
riscului de pierdere a vie|ii oamenilor si de vtmare a acestora, sau a pagubelor materiale.
n aceste aprecieri, expertul trebuie s evalueze, n primul rnd, elementele vitale pentru
siguran|a structural la seism care prezint deficien|e majore si capacitate insuficient fa| de
cerin|ele de diferite naturi, s precizeze ponderea acestora n ansamblul structurii si s estimeze
marja de securitate sau de insecuritate.
|innd seama de aceste precizri, din codul P100-3/2008, se consider c realizarea unei
rezisten|e de 15% din necesar pentru o singur sec|iune de grind, la un singur nivel, nu este n
msur s compromit siguran|a structural. Pentru indicatorul R
3,gr
la moment ncovoietor se
propune valoarea R
3,gr
= 40, care este considerat valoarea medie pentru grinzi. Pentru a ob|ine o
imagine ct mai clar a comportrii structurii n cazul unui eveniment seismic major, se va
continua evaluarea prin calcul utiliznd metode mai apropiate de comportarea real, si anume,
calculul static si dinamic n domeniul neliniar de comportare al materialelor.
n concluzie, n metodologia de nivel 2, gradul global de asigurare structural seismic
este:
, ) , ) = = 45 , 0 ; 40 , 0 ; 43 , 0 min ; ; min
3 3
,
3 3
M
st
M
gr
SLU d
R R R R
% 40 40 , 0
3
= = R


Anexa A
A24

A.4.5 Evaluarea pe baza metodologiei de nivel 3
Aceasta reprezint cea mai complex metodologie de evaluare prin calcul ntruct implic
utilizarea modelelor neliniare. Ea se apli c la structuri pentru care se doreste o e valuare mai
precis a performan|elor seismice, pentru care metodologiile de nivel 1 si 2 nu au oferit rezultate
suficient de credibile.
Pentru evaluarea seismic pe baza metodologiei de nivel 3 s- au utilizat att metode de
calcul static neliniar (de tip push-over), ct si analize dinamice neliniare (de tip time-
history).

A.4.5.1 Analiza static neliniar
Aceast metod de calcul neliniar a fost aplicat n conformitate cu prevederile anexei D
din codul P100-1/2006 si a urmrit s determine att capacitatea de rezisten| (for|a inelastic) a
structurii (
y
F ), ct si capacitatea acesteia de deplasare (
u
d ). Aceast valoare a deplasrii ultime
este n final raportat la cer in|a de deplasare (
s
d ) ob|inndu-se astfel gradul de asigurare
structural seismic indicatorul R
3
.
La definirea caracteristicilor de de formare post-elastic (curbele u M ), pentru zonele
poten|ial plastice, s-au adoptat urmtoarele ipoteze:
- Pentru fiecare deschidere a grinzilor armarea longitudinal variaz foarte mult (Fig. A.6),
ceea ce face ca identificarea zonelor poten|ial plastice s fie att dificil, ct si relativ incert.
Astfel pentru a defini pozi|iile articula|iilor plastice trebuie ca n fiecare sec|iune din lungul
grinzii capacitatea la ncovoiere s fie comparat cu momentele rezultate n calculul static
conven|ional, pentru fiecare sens de ac|iune seismic. ntruct att diagrama de momente
capabile, ct si diagramele aferente calculului conven|ional variaz n lungul grinzii, procedura
de identificare a zonelor poten|ial plastice devine extrem de complicat. Pentru a o simplifica, s-a
optat ca pe fiecare deschidere a grinzilor s se defineasc 4 pozi|ii posibile ale articula|iilor
plastice. Pozi|iile acestora au fost definite |innd cont de v aria|iile diagramei de momente
capabile, ce eviden|iaz salturi bruste de capacitate att pentru momentele pozitive, ct si pentru
cele negative (Fig. A.11).
- n planurile de armare originale se observ c armturile longitudinale de la partea
inferioar a grinzilor au o lungime de ancorare mai mic dect cea necesar conform normelor
actuale de proiectare seismic si ca urmare este posibil ca n articula|iile de capt s nu se poat
mobiliza ntreaga capacitate de ncovoiere. Avnd ns n vedere c: (a) prezen|a ciocurilor la
capete mbunt|este semnificativ capacitatea de ancorare a barelor netede si (b) rezultatele
testelor experimentale au ar tat c, n condi|iile unei execu|ii corecte, lungimea de ancorare
necesar este n realitate sensibil mai mi c dect cea impus n codurile actuale, n analizele
neliniare efectuate s-a considerat c barele longitudinale lucreaz la ntreaga lor capacitate.
Pentru calculul static neliniar s-au utilizat dou tipuri de articula|ii plastice:
- Articula|ii plastice de ncovoiere ce nu sunt influen|ate de intensitatea for|ei axiale.
Acestea au fost atribuite grinzilor deoarece n aceste elemente for|ele axiale au valori neglijabile;
Anexa A
A25

- Articula|ii plastice de ncovoiere cu for| axial ce iau n considerare influen|a for|ei
axiale asupra momentului capabil si a rotirii plastice. Acest tip de articula|ii au fost amplasate la
capetele stlpilor, pe nl|imea fiecrui nivel.
Rotirile plastice capabile ale elementelor de beton armat au fost evaluate utiliznd rela|iile
(B.1a) si (B.1b) din Anexa B a codului P100-3/2008. Pentru beton si armtur s-au determinat
valorile medii ale rezisten|elor asociate materialelor specificate n plansele originale, ce au fost
de altfel confirmate si de seria limitat de teste nedistructive, iar valorile medii au fost mpr|ite
la factorul de ncredere CF=1,20.

Fig. A.11 Pozi|iile articula|iilor plastice poten|iale
n func|ie de varia|ia armturii longitudinale
n continuare se prezint spre exemplificare modul de aplicare al acestei rela|ii n cazul
unei grinzi si al unui stlp.
Astfel, la nivelul parterului, n captul din axul A, grinda cadrului transversal curent are o
sec|iune de beton de 350x650 mm si este armat longitudinal cu 5|25 la partea superioar si
2|20+1|25 la partea inferioar. Armarea transversal este realizat cu etrieri |8/200. n
consecin|, n zona critic din axul A rezult urmtoarea valoare a rotirii plastice maxime:
c
yw
x
f
f
35 , 0
V 2 , 0
c
3 , 0
'
pl
um
25
h
L
f
o
e
e
| u |
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|
=
n care:
| este un coeficient care pentru grinzi si stlpi are valoarea 01 , 0 = | ;
Diagrama de
momente capabile
Diagrama de momente
aferente calcului static
conven|ional
Zone
infinit-rigide
Articula|ii plastice poten|iale
Anexa A
A26

h este nl|imea sec|iunii transversale; mm 650 h = ;
V M L
V
/ = reprezint bra|ul de forfecare n sec|iunea de capt; 54 . 3 L
V
= ;
e e , ' coeficien|ii de armare a zonei comprimate, respectiv ntinse. n zona de capt din
axul A: 016 , 0
615 250
2454
' =

= e , respectiv 0073 , 0
615 250
1119
=

= e ; 01 , 0 > e ; 01 , 0 ' s e
002 , 0
200 250
3 , 50 2
s b
A
h w
s
s
x
x
=

= = reprezint coeficientul de armare transversal; iar


o este factorul de eficien| al confinrii, determinat cu urmtoarea formul, n care b
o
si
h
o
reprezint dimensiunile miezului confinat msurat la axul etrierilor, iar b
i
este distan|a interax
ntre armturile longitudinale aflate n col|ul unui etrier sau al unei agrafe, n lungul perimetrului
sec|iunii. Astfel:
077 , 0
b h 6
b
1
h 2
s
1
b 2
s
1
o o
2
i
o
h
o
h
=
|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|
=

o
Rezult c rotirea plastic maxim pozitiv si maxim negativ n sec|iunea de capt a
grinzii este:
0355 , 0 25
65 , 0
54 , 3
9 , 13
01 , 0
016 , 0
01 , 0
67 , 16
2 , 225
002 , 0 077 , 0
35 , 0
2 , 0
3 , 0
= |
.
|

\
|
|
.
|

\
|
=

+ pl
um
u
0231 , 0 25
65 , 0
29 , 2
9 , 13
016 , 0
01 , 0
01 , 0
67 , 16
2 , 225
002 , 0 077 , 0
35 , 0
2 , 0
3 , 0
= |
.
|

\
|
|
.
|

\
|
=

pl
um
u
ntruct conform P100-3/2008 pentru elementele armate cu bare netede, fr nndiri n
zonele critice, rotirea plastic maxim calculat cu rela|ia de mai sus se reduce prin nmul|ire cu
un coeficient de re ducere cu valoarea de 0, 5, iar dac nu sunt respectate regulile de armare
transversal a zon elor critice se reduce si cu 0,8, rezult c valoarea final a r otirii plastice
maxime n zona de capt din axul A al grinzii este de:
01424 , 0 5 , 0 8 , 0 0355 , 0 = =
+ pl
um
u
00924 , 0 5 , 0 8 , 0 0231 , 0 = =
pl
um
u
La baza parterului stlpii interiori ai cadrului transversal curent au o sec|iune transversal
de 500x400 mm si sunt arma|i longitudinal cu 3|16 pe latur. Armarea transversal este realizat
cu un etrier perimetral si unul rombic avnd diametrul de |6 dispusi la un pas de 150 mm.
Conform rela|iei (B.1a) din noul cod de evaluare seismic, rotirea plastic maxim a stlpului
utilizat n verificrile la ULS este:
c
yw
x
d
f
f
35 , 0
V 2 , 0
c
pl
um
25
h
L
f
4
o
v
|
u |
.
|

\
|
= ,
n care
Anexa A
A27

01 , 0 = |

mm h 400 =
m L
V
75 . 1 =
0013 , 0
150 500
3 , 28 41 . 3
s b
A
h w
s
s
x
x
=

= =
443 , 0 = o
26 , 0
67 , 16 400 500
10 860
3
=


= =
c
Ed
d
bhf
N
v
Rezult c rotirea plastic maxim a stlpului este:
021 , 0 25
4 , 0
75 , 1
67 , 16
4
01 , 0
67 , 16
2 , 225
0013 , 0 443 , 0
35 , 0
2 , 0
26 , 0
= |
.
|

\
|
=

pl
um
u
ntruct stlpii sunt arma|i tot cu bare netede, si aceast valoare trebuie redus la jumtate,
iar dac nu sunt respectate regulile de armare transversal a zonelor critice se reduce si cu 0,8.
Astfel nct r ezult c valoarea final a rotirii plastice maxime la baza st lpilor interiori ai
cadrului transversal curent, la nivelul parterului, este de 0084 . 0 =
pl
um
u .
Modurile de definire ale legilor constitutive ale zonelor poten|ial plastice sunt prezentate
schematic n figurile A.12 si A.13. Momentul de curgere si cel ultim au fost determinate pe
baza detaliilor de armare ale fiecrui element n par te. Avnd n vedere c valorile rotirilor
ultime nu difer foarte mult de la un element la altul, pentru modelarea articula|iilor plastice s-au
utilizat global aceleasi valori pentru rotirile plastice maxime. Acestea reprezint media valorilor
ob|inute aplicnd rela|iile de estimare din Anexa B a codului P100-3/2008, pentru un numr
restrns de elemente.
Pentru analiza neliniar de tip pushover for|e laterale au fost distribuite pe vertical
conform formei proprii a modului fundamental de vibra|ie, ac|ionnd consecutiv att n sensul
pozitiv, ct si n cel negativ al axei transversale a cldirii. S-au ob|inut astfel, la nivelul structurii,
dou curbe for|-deplasare.
Analiza neliniar a fost aplicat considernd structura deja solicitat de sarcinile
gravita|ionale de lung durat asociate gruprii de ncrcri ce includ ac|iunea seismic.

Fig. A.12 Legea u M pentru grinzi
M
u
y
M
y
M 1 . 1
y
M 2 . 0
% 4 . 1 % 2
Anexa A
A28


Fig. A.13 Legea u M si suprafe|ele de interac|iune
3 2
M M N pentru stlpi
Pentru cazul n care for|a seismic ac|ioneaz n sensul pozitiv al axei OY, etapele metodei
de calcul biografic sunt urmtoarele:
A.4.5.1.1 Construirea curbei for lateral deplasare la vrful construciei
n figura A.14 este prezentat curba for| lateral deplasare orizontal la vrful
construc|iei ob|inut cu ajutorul unui program de calcul static neliniar.
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
0.00 0.02 0.04 0.06 0.08 0.10 0.12 0.14 0.16 0.18 0.20
d [m]
F

[
k
N
]

Fig. A.14 Curba d F
b
pentru sistemul cu "n" GLD pe direc|ia "+OY"
For|a de curgere este de aproximativ 3800 kN, rezultnd astfel un coeficient seismic
y
c ,
determinat raportnd aceast valoare la greutatea construc|iei, este egal cu:
% 6 . 10 106 , 0
36000
3800
= = = =
y
c
G
y
F
y
c
A.4.5.1.2 Evaluarea proprietilor sistemului cu un singur grad de libertate echivalent
Echivalarea se realizeaz conform prevederilor din Anexa D a codului P 100-1 n func|ie
de propriet|ile dinamice si de rezisten| ale structurii analizate, determinate n pasul anterior.
Echivalarea este necesar pentru a compara caracteristicile structurii cu cerin|ele stabilite din
spectrele rspunsului seismic. Rigidit|ile elementelor structurale se stabilesc conform
prevederilor Anexei E din P 100-1. Rela|iile de echivalare ntre mrimile rspunsului sistemului
cu 1 GLD: deplasri
*
d si for|e
*
b
F , si mrimile asociate rspunsului MDOF, d si F sunt:
M
u
y
M
y
M 1 . 1
y
M 2 . 0
% 8 . 0 % 2 . 1
Anexa A
A29

d
l
m
d
*
*
*
=
, )
b
2
*
*
*
b
F
l
m m
F

=
unde:

=
n
1
i
m m este masa total sistemului cu n GLD;
2
1
*
i
N
i
i
T
m M m | | |

=
= = este masa generalizat a sistemului echivalent cu 1 GLD;
i
N
i
i
T
m M l | |

=
= =
1
*
1 este factorul de participare.
Utiliznd masele de nivel si componentele vectorului de vibra|ie al modului fundamental
de vibra|ie n direc|ie transversal rezult urmtoarele valori ale masei generalizate si factorului
de participare:
Tabelul A.18. Masa generalizat si factorul de participare ale sistemului echivalent cu 1GLD
Nivel
i
m [kN]
i
o
i
|
2
i i
m|
i i
m |
E3 620 0.025 1.000 620 620
E2 730 0.022 0.854 532 623
E1 740 0.016 0.625 289 463
P 750 0.009 0.370 103 278
D 760 0.003 0.134 14 102
m = 3600 kN m* = 1558 l* = 2086
n final mrimile rspunsului sistemului real cu n GLD se multiplic astfel:
d d
l
m
d = = 75 , 0
*
*
*

si
, )
b b b
F F
l
m m
F =

= 29 , 1
2
*
*
*

n vederea stabilirii parametrilor structurali definitorii pentru spectrele rspunsului seismic
inelastic, curba
*
b
F -
*
d a fost idealizat sub forma unei diagrame biliniare (Fig. A.15). Curba
idealizat a fost ob|inut astfel nct rigiditatea ini|ial si capacitatea de absorb|ie de energie s
nu se modifice prin schematizarea curbei.
Anexa A
A30

0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
0.00 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30
d [m]
F

[
k
N
]
n GLD
1 GLD
1 GLD - Biliniara
Cerinta de deplasare

Fig. A.15 Curba
*
b
F -
*
d pentru sistemul echivalent cu "1" GLD pe direc|ia "+OY"
Sistemul echivalent cu 1 GLD se caracterizeaz prin urmtorii parametri:
- For|a de ini|iere a curgerii:
kN F
y
4900
*
=
- Deplasarea la curgere:
mm 5 . 26 d
*
y
=
- Deplasarea ultim:
mm 128 d
*
u
=
- Perioada de vibra|ie asociat stadiului fisurat al elementelor de beton se poate mai calcula
utiliznd si urmtoarea formul:
sec 24 , 1
4900
0265 , 0 3600
2 2 2 2
*
*
*
=
|
|
.
|

\
|

=
|
|
.
|

\
|

= t t
y
y
F
d m
T
- Coeficientul seismic:
% 6 , 13 136 , 0
36000
4900
*
*
= = = =
G
F
c
y
y

A.4.5.1.3 Determinarea cerinei de deplasare
Cerin|a de deplasare s-a ob|inut utiliznd spectrele inelastice de rspuns pe amplasament.
Acestea s-au ob|inut prin utilizarea unui set de 6 accelerograme sintetice (Fig. A.16), create prin
modificarea unor nregistrri reale astfel nct s corespund spectrului de p roiectare ce
caracterizeaz zonele cu perioada de col| de 1,60 sec ( Fig. A.17). Accelerogramele au fost
scalate pentru a corespunde unei accelera|ii de vrf a terenului de g a
g
24 , 0 = .
Anexa A
A31

-300
0
300
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
A
c
c
.

[
c
m
/
s
2
]
77inc11-sv
-300
0
300
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
A
c
c
.

[
c
m
/
s
2
]
77inc13-sv
-300
0
300
0 5 10 15 20 25
A
c
c
.

[
c
m
/
s
2
]
86inc11-sv
-300
0
300
0 5 10 15 20 25
A
c
c
.

[
c
m
/
s
2
]
86inc13-sv
-300
0
300
0 5 10 15 20 25
A
c
c
.

[
c
m
/
s
2
]
86tit11
-300
0
300
0 5 10 15 20 25
A
c
c
.

[
c
m
/
s
2
]
86tit13

Fig. A.16 Accelerograme sintetice ce corespund spectrului de proiectare din P 100-1
Pentru o for| normalizat de ini|iere a curgerii avnd valoarea de 136 , 0
*
=
y
c se ob|in
spectrele inelastice de deplasare reprezentate n figura A.18. n acelasi grafic s-a reprezentat si
varia|ia cerin|ei de deplasare calculat cu rela|ia (6.8) din P 100-3, bazat pe regula deplasrii
egale.
PSa - T
c
=1.6 sec
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
T (s)
P
S
a

(
m
/
s
2
)
77inc11
77inc13
86inc11
86inc13
86tit11
86tit13
Spec P100-1/2006

Fig. A.17 Pseudo spectrele de accelera|ii asociate setului de 6 accelerograme sintetice
Anexa A
A32

0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
T (s)
S
d

(
m
)
77inc11-sv
77inc13-sv
86inc11-sv
86inc13-sv
86tit11
86tit13
Spec P100-1/2006
T_str

Fig. A.18 Spectrele inelastice de deplasare pentru 136 , 0
*
=
y
c
Se observ c pentru perioada de vibra|ie a sistemului echivalent cu 1 GLD ( s 24 , 1 T
*
= ),
valorile cerin|ei de deplasare variaz mult n func|ie de accelerogram. Ca urmare, n figura A.19
s-a reprezentat varia|ia valorilor medii ale deplasrilor spectrale inelastice. Se observ c pentru
s 24 , 1 T
*
= cerin|a de deplasare furnizat de rela|ia (6.8) din P100-3/2008 este aproximativ
egal cu valoarea spectral medie de m 26 , 0 d
s
= .

Fig. A.19 Varia|ia valorilor medii ale deplasrilor spectrale inelastice pt. 136 , 0
*
=
y
c
Deoarece, asa cum se observ n figura A.19, pentru construc|ii cu perioada fundamental
mai mare de 0,60 s cerin|a de deplasare calculat cu formula (6.8) din P100-3/20008 are un
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
T (s)
S
d
(
m
)





Medie
Spec P100-1/2006
T_str
Anexa A
A33

caracter acoperitor, s-a optat ca pentru determinarea gradului de asigurare structural seismic s
se utilizeze valoarea furnizat de aceast ecua|ie:
2
*
2
*
2 2
|
|
.
|

\
|
=
|
|
.
|

\
|
=
t
|
t
T
a c
T
S c d
g e s

unde
06 , 1
6 , 1
24 , 1
5 , 2 3 c 2
T
T
5 , 2 3 c 1
c
*
= = s = s
Rezult:
|
.
|

\
|
=
2
s
2
24 , 1
75 , 2 81 , 9 24 , 0 06 , 1 d
t

m d
s
27 , 0 =

n metodologia de nivel 3 aplicnd metoda de calcul static neliniar se pot efectua verificri
de ansamblu ale structurii la SLU:
a) n termeni de deplasare, asa cum este prevzut n noul cod de evaluare seismic,
valoarea gradului de asigurare structural seismic pe direc|ie transversal, n sensul pozitiv al
axei OY este:
= =
+
27 , 0
128 , 0
d
d
R
s
u OY
d , 3

47 , 0
, 3
=
+OY
d
R

0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
0.00 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30
d [m]
F

[
k
N
]
n GLD
1 GLD
1 GLD - Biliniara
Cerinta de deplasare

Fig. A.20 Curbele F
b
-d si
*
b
F -
*
d pe direc|ia "-OY"
b) n termeni de rezisten, comparnd valoarea maxim a for|ei tietoare de baz
nregistrat cu valoarea for|ei seismice de proiectare amplificat printr-un factor care cuantific
suprarezisten|a structurii. Acest factor este egal cu produsul ntre raportul dintre valorile medii si
cele de proiectare ale materialelor si factorul care exprim redundan|a specific tipului de
Anexa A
A34

structur analizat. Pentru structuri din beton armat factorul de suprarezisten| este egal cu
1 u
/ 25 , 1 o o , unde raportul
1 u
/ o o este definit conform P 100-1/2006. Astfel, ncadrnd
structura existent n clasa de ductilitate H, coeficientul seismic de proiectare este egal cu:
, )
, )
(

=
(


|
|
.
|

\
|
= 85 , 0
35 . 1 5
75 , 2 24 . 0
2 , 1 35 . 1 25 . 1 25 . 1
1
1
g
g
q
T
g
a
c
g
I
u

o
o

168 , 0 = c si n consecin| gradul de asigurare structural seismic este
= =
+
168 , 0
106 , 0
, 3
c
c
R
y OY
r

63 , 0
, 3
=
+OY
r
R

Aplicnd aceeasi procedur pentru cazul n care for|ele orizontale ac|ioneaz n sensul
negativ al axei OY se ob|in urmtoarele rezultate:
Sistemul echivalent cu 1 GLD se caracterizeaz prin urmtorii parametrii:
- For|a de ini|iere a curgerii:
kN 4950 F
*
y
=
- Deplasarea la curgere:
mm 27 d
*
y
=
- Deplasarea ultim:
mm 125 d
*
u
=
- Perioada de vibra|ie:
sec 24 , 1 T
*
=
- Coeficientul seismic:
% 139 139 , 0 c
*
y
= =
Cerin|a de deplasare conform ecua|iei (6.8) din P 100-3 este m 27 , 0 d
s
= .
Rezult c pe direc|ie transversal n sensul negativ al axei OY, verificrile de ansamblu
ale structurii la SLU furnizeaz urmtoarele rezultate:
a) n termeni de deplasare:
= =

27 , 0
125 , 0
d
d
R
s
u OY
3

46 , 0
3
=
OY
R

b) n termeni de rezisten|:
= =

168 , 0
107 , 0
, 3
c
c
R
y OY
r

64 , 0
, 3
=
OY
r
R

Anexa A
A35

A.4.5.2 Analiza dinamic neliniar
Aceast metod de calcul neliniar a fost aplicat n conformitate cu prevederile din codul
de proiectare seismic P 100-1 si a urmrit s verifice att capacitatea de deformare a structurii n
ansamblul ei, ct si deforma|iile ce se dezvolt n zonele poten|ial plastice ale structurii.
Pentru analizele dinamice neliniare s-a utilizat un set de trei accelerograme: accelerograma
N-S nregistrat la INCERC n 4 martie 1977 ce a fost amplificat astfel nct accelera|ia
maxim a terenului s fie de g a
g
24 , 0 = si dou accelerograme artificiale ob|inute prin
modificarea celor nregistrate la INCERC n 1977 pe dir ec|iile N-S si E-V astfel nct s fie
compatibile cu spectrul de proiectare din P 100-1.
Ini|ial caracteristicile de deformare post-elastic au fost definite prin aceleasi curbe u M
folosite n calculul static biografic. S-a observat ns c pentru structura supus evalurii,
caracterizat printr-un numr nsemnat de elemente subarmate, cderea brusc din legile
constitutive ale articula|iilor plastice face ca algoritmul de integrare a ecua|iilor diferen|iale de
miscare s nu fie convergent si analiza s fie stopat nainte de terminarea miscrii terenului. n
consecin| pentru analiza dinamic neliniar s-au utilizat legile constitutive u M

prezentate n
figura A.21.
n tabelul A.19 sunt centralizate valorile maxime ale rotirilor n articula|iile plastice din
grinzile fiecrui nivel. Pentru fiecare valoare a rotirii plastice este prezentat si valoarea asociat
a gradului de asigurare structural seismic indicatorul R
3
. n mod similar tabelul A.20 prezint
valorile maxime ale rotirilor n articula|iile plastice din stlpi.
n aceste tabele s-au folosit urmtoarele nota|ii: 77inc13orig reprezint accelerograma
original nregistrat la INCERC pe direc|ia N-S la cutremurul din 1977; 77inc13sv reprezint
accelerograma artificial ob|inut prin modificarea celei dinti astfel nct s fie compatibil cu
spectrul de proiectare; iar 77inc11sv reprezint accelerograma artificial ob|inut prin
modificarea celei nregistrate la INCERC pe direc|ie E-V tot n 1977.

Fig. A.21 Legile u M pentru grinzi si stlpi utilizate n analiza dinamic neliniar
Comparnd valorile minime din aceste tabele cu valorile celorlalte niveluri ale structurii se
remarc faptul c: sub ac|iunea excita|iei seismice nregistrate la INCERC n 1977 (77inc13orig)
deforma|iile plastice se concentreaz n stlpii si grinzile de la niv elul parterului dup cum se
observ si n figura A.22(a); pentru accelerograma artificial 77inc13sv deforma|iile inelastice
sunt concentrate n stlpii de la parter si n grinzile planseului peste etajul 1 (Fig. A.22(b)); iar
pentru miscarea terenului caracterizat de accelerograma artificial 77inc11sv cele mai puternic
solicitate articula|ii plastice sunt n stlpii si grinzile de la etajul 1 (Fig. A.22(c)).
M
u
y
M
y
M 1 . 1
% 8 . 0
e extrapolar
STLPI
M
u
y
M
y
M 1 . 1
% 4 . 1
e extrapolar
GRINZI
Anexa A
A36

Tabelul A.19. Valori MAXIME ale rotirilor plastice n GRINZI si indicatorii R
3
asocia|i
Nivel
77inc13orig 77inc13sv 77inc11sv
max
pl
u
grinzi
3
R
max
pl
u
grinzi
3
R
max
pl
u
grinzi
3
R
E3 0.023 0.61 0.014 0.97 0.011 1.28
E2 0.033 0.42 0.018 0.79 0.035 0.40
E1 0.041 0.34 0.101 0.14 0.093 0.15
P 0.073 0.19 0.067 0.21 0.068 0.21
D 0.071 0.20 0.045 0.31 0.026 0.54
Tabelul A.20. Valori MAXIME ale rotirilor plastice n STLPI si indicatorii R
3
asocia|i
Nivel
77inc13orig 77inc13sv 77inc11sv
max
pl
u
stlpi
3
R
max
pl
u
stlpi
3
R
max
pl
u
stlpi
3
R
E3 0.008 1.72 0.017 0.80 0.016 0.89
E2 0.009 1.54 0.024 0.57 0.053 0.26
E1 0.026 0.53 0.031 0.45 0.075 0.19
P 0.096 0.15 0.033 0.43 0.060 0.23
D 0.016 0.86 0.017 0.85 0.010 1.40
n figura A.22, pentru toate cele trei miscri seismice, se remarc apari|ia mecanismelor de
plastificare de nivel ce impun ca cea mai mare parte din energia indus de excita|ia seismic s
fie disipat n zonele plastice de la nivelul respectiv, rezultnd astfel cerin|e foarte mari de
deformare n articula|iile plastice.

Fig. A.22 Deformata cadrului transversal din axul 9 la pasul de timp t =25 sec
(a) 77inc13orig (b) 77inc13sv (c) 77inc11sv
Anexa A
A37

Analiznd comparativ valorile individuale ale indicatorului R
3j
n termeni de deforma|ii
plastice ob|inute n metodologia de nivel 3 cu valorile individuale n termeni de rezisten|
furnizate de metodologia de nivel 2 se observ c:
- n cazul grinzilor valorile asociate calculului dinamic neliniar sunt n mod sistematic mai
mari fa| de cele ob|inute n metodologia de nivel 2, astfel nct, pentru construc|ia evaluat,
indicatorii individuali R
3j
n termeni de rezisten| subapreciaz capacitatea de deformare plastic
a grinzilor;
- n cazul stlpilor valoarea minim a indicatorului R
3j
asociat rotirii plastice maxime este
circa dou ori mai mic fa| de cea asociat momentului ncovoietor.
Deoarece analiza dinamica neliniar nu pune n eviden| eventualele cedri premature la
for| tietoare a elementelor structurale, s-a verificat dac valorile maxime induse de miscarea
seismic sunt inferioare capacit|ii la for| tietoare a grinzilor si stlpilor din beton armat.
Verificrile au confirmat constatrile din metodologia de n ivel 2 si anume c elementele
existente posed o c apacitate la for| tietoare suficient de mare pentru a permite intrarea n
curgere a armturilor longitudinale.
La nivelul structurii, gradul de asigurare structural seismic R
3
se determin n termeni de
deplasare ca raportul dintre deplasarea lateral capabil (ultim) si cerin|a de deplasare impus
structurii de miscarea seismic.
n timp ce cerin|a de deplasare reprezint valoarea maxim nregistrat a deplasrii laterale
la vrful construc|iei, deplasarea ultim a fost definit ca reprezentnd valoarea deplasrii
laterale la vrful construc|iei la care intervine ruperea (prin depsirea capacit|ii de rotire) n
primul element vertical al structurii de rezisten|.

Fig. A.23 Varia|ia n timp a deplasrii la vrf pentru accelerograma 77inc13orig
Astfel, pentru miscarea real nregistrat la I NCERC pe direc|ia N-S n 1977 si scalat
pentru o accelera|ie maxim de g 24 . 0 a
g
= , deplasarea la vrf indus de miscarea seismic
variaz conform figurii A.23. A rezultat o cerin| de deplasare la vrful construc|iei de
-0.15
-0.10
-0.05
0.00
0.05
0.10
0.15
0.20
0.25
0.30
0.35
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Timp [sec]
D
e
p
l
a
s
a
r
e

l
a

v

r
f

[
m
]
Deplasarea capabil
Anexa A
A38

cm 33 d
s
= si o deplasare capabil de cm 17 d
u
= , asa nct gradul de asigurare structural
seismic pe direc|ia transversal a cldirii este egal cu 52 , 0 R
OY
3
= .
n mod similar pentru cele dou accelerograme sintetice rezult indicatorii:
70 , 0 24 , 0 / 17 , 0
3
= =
OY
R - pentru 77inc13sv (Fig. A.24)
si
44 , 0 34 , 0 / 15 , 0
3
= =
OY
R - pentru 77inc13sv (Fig. A.25).
ntruct n calculul dinamic neliniar nu au fost folosite cel pu|in sapte miscri ale terenului
compatibile cu spect rul de rspuns elastic rspunsul structurii, pentru verificri nu s-a putut
folosi media valorilor de rspuns din cele trei analize efectuate.
Ca urmare, n metodologia de nivel 3 utiliznd metode de calcul dinamic neliniar, gradul de
asigurarea structural seismic la nivelul structurii reprezint cea mai mic valoare dintre cele
ob|inute sub ac|iunea miscrilor terenului caracterizate de cele trei accelerograme folosite:
, ) = 44 , 0 ; 70 , 0 ; 52 , 0 min R
3
% 44 44 , 0
3
= = R
n consecin|, conform punctajului ob|inut de indicatorul R
3
= 44 %, Corpul A al cldirii
F.C.C.I.A se ncadreaz n clasa de risc seismic R
s
II.

Fig. A.24 Varia|ia n timp a deplasrii la vrf pentru accelerograma 77inc13sv
La finalul metodologiei de nivel 3, meri t remarcat c dac transformm cerin|a de
deplasare asociat sistemului echivalent cu 1 GLD, ob|inut n calculul static neliniar, n
valoarea asociat sistemului real, rezult m 35 . 0 75 . 0 / 26 . 0 d
s
= = . Se observ c aceast
-0.15
-0.10
-0.05
0.00
0.05
0.10
0.15
0.20
0.25
0.30
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Timp [sec]
D
e
p
l
a
s
a
r
e

l
a

v

r
f

[
m
]
Deplasarea capabil
Anexa A
A39

valoare este extrem de apropiat de valoarea maxim a cerin|ei de deplasare ob|inut n calculul
dinamic neliniar.

Fig. A.25 Varia|ia n timp a deplasrii la vrf pentru accelerograma 77inc11sv
Similar, din punct de vedere al deplasrii ultime, calculul static biografic confer o valoare
de m 17 . 0 75 . 0 / 128 . 0 d
u
= = , apropiat de valorile deplasrii ultime rezultate n analizele
dinamice neliniare.

A.5 Verificarea atingerii obiectivelor de performan i durabilitate n
conformitate cu prevederile P 100-3
Pentru evaluarea final a siguran|ei structurale a cldirii existente se centralizeaz n
continuare rezultatele ob|inute n fiecare etap a procesului de evaluare:
1. Din punct de ved ere al evalurii calitative a re zultat un grad de ndeplinire al
condiiilor de alctuire seismic de R
1
=

76 puncte ce corespunde clasei de risc seismic R
s
III.
2. Din punct de vedere al evalurii strii de degradare a rezultat un grad de afectare
structural de R
2
= 89 puncte ce corespunde tot clasei de risc seismic R
s
III.
3. Din punct de vedere al evalurii analitice prin calcul au rezultat urmtoarele valori ale
gradului de asigurare structural seismic:
n metodologia de nivel 1: R
3
= 60 % - clasa de risc seismic R
s
II
n metodologia de nivel 2: R
3
= 40 % - clasa de risc seismic R
s
II
n metodologia de nivel 3:
-0.35
-0.30
-0.25
-0.20
-0.15
-0.10
-0.05
0.00
0.05
0.10
0.15
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Timp [sec]
D
e
p
l
a
s
a
r
e

l
a

v

r
f

[
m
]
Deplasarea capabil
Anexa A
A40

a. Calcul static neliniar: R
3
= 46 % - clasa de risc seismic R
s
II
b. Calcul dinamic neliniar: R
3
= 44 % - clasa de risc seismic R
s
II
n consecin|, structura de rezisten| a Corpului A al F.C.C.I.A se ncadreaz n clasa de
risc seismic R
s
II ce cuprinde construc|iile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi
degradri structurale majore, dar la care pierderea stabilit|ii este pu|in probabil.
Din acest motiv se impune intervenia asupra structurii de rezisten pentru a spori
nivelul de siguran al cldirii.
n continuare este prezentat solu|ia minimal de interven|ie pentru cldirea anterior
evaluat seismic: introducerea de trei (3) perei structurali de beton armat, dispusi n
deschiderea dintre axele C si D ale cadrelor transversale din axele 4,6 si 8 (Fig. A.26).
La baza alegerii acestei solu|ii minimale au stat urmtoarele criterii:
desi cldirea are o vrst de aproape jumtate de secol, se apreciaz c va mai fi utilizat
ulterior consolidrii pentru nc cel pu|in 50 ani, durata obisnuit de proiectare pentru construc|ii
noi;
costuri ct mai reduse ale consolidrii propriu-zise, dar si ale refacerii si repara|iilor
finisajelor n zonele afectate de consolidare;
ntruct cldirea este destinat n principal activit|ilor didactice si de laborator se impune
pstrarea unei configura|ii arhitecturale cu sli mari avnd o bun iluminare natural;

Fig. A.26 Pozi|ionarea n plan a pere|ilor nou introdusi
n condi|iile actuale n care spa|iile existente sunt insuficiente bunei func|ionri a
F.C.C.I.A., reducerea regimului de nl|ime sau a gr adului de ocupare al cl dirii reprezint
strategii inacceptabile;
s-a evaluat de asemenea c reducerea maselor prin nlocuirea pere|ilor de
compartimentare existen|i cu pere|i realiza|i din materiale usoare nu este semnificativ si n
consecin| nu se poate ob|ine o reducere sensibil a cerin|elor seismice;
Anexa A
A41

avnd n vedere func|iunea cldirii este important ca durata de execu|ie a lucrrilor de
interven|ie s fie ct mai scurt;
ntruct ntre corpul ce urmeaz a fi consolidat si cldirea nvecinat exist rosturi de mici
dimensiuni (cca. 50 mm), pentru consolidarea structurii pe direc|ie transversal nu pot fi utilizate
solu|ii de interven|ie care s poat fi executate doar la exter iorul construc|iei, astfel nct s
permit func|ionarea fr ntrerupere a cldirii.
fiind inevitabil interven|ia la interiorul structurii, este de dorit ca lucrrile de consolidare
s fie concentrate n zona centr al a cldirii si execu|ia lor s implice ct mai pu|in posibil
tehnologii umede, astfel nct s perturbe ct mai pu|in activit|ile ce se desfsoar n corpurile
adiacente;
solu|ia de reducere a cerin|elor seismice prin realizarea unui sistem de izolare a bazei este
imposibil de aplicat practic din cauza celor dou construc|ii vecine ce mpiedic realizarea
spa|iului perimetral de gard necesar pentru disiparea energiei seismice prin deplasrile
laterale ale izolatorilor seismici si ale amortizorilor dispusi la baza structurii;
solu|ia de reducere a cerin|elor seismice prin introducerea unor amortizori n sistemul
structural este de asemenea dificil de aplicat pe d irec|ia transversal a construc|iei deoarece
pentru ca amortizorii s intre n lucru se impune nlocuirea tuturor pere|ilor de compartimentare
transversali cu pere|i usori prinsi flexibil de structura existent.
n consecin| solu|ia de interven|ie aleas spre a fi analizat se bazeaz pe sporirea
semnificativ a rigidit|ii si a rezisten|ei laterale a construc|iei, astfel nct s se reduc att
cerin|ele de deplasare, ct si eforturile sec|ionale din elementele structurale existente. Solu|ia de
interven|ie propus transform structura n cadre de beton armat ntr-un sistem structural nou ce
pot fi asimilat unei structuri duale cu pere|i preponderen|i.

A.6 Structura consolidat. Evaluarea prin calcul a structurii consolidate
Pentru aceast solu|ie de interven|ie sunt prezenta|i n continuare pasii de calcul:
i. stabilirea valorii for|ei seismice de proiectare corespunztoare factorului q selectat pe
considerentul comportrii structurii consolidate similar unei structuri noi;
ii. predimensionarea elementelor de consolidare, respectiv pere|ii nou-introdusi;
iii. efectuarea calcului static n domeniul elastic de comportare al materialelor si evaluarea
pentru compara|ie a gradului structural de asigurare seismic cu metodologia de nivel 2:
-realizarea unor modele structurale tridimensionale, considernd mai multe variante
privind gradul de p articipare al elementelor nou-introduse la pre luarea for|ei seismice
totale si verificarea preliminar a funda|iilor noi;
- verificarea deforma|iilor;
- verificarea elementelor noi pere|ii;
- verificarea elementelor existente stlpi si grinzi;
iv. efectuarea unui cal cul static neliniar (push-over) si evaluarea gradului structural de
asigurare seismic cu metodologia de nivel 3;
Anexa A
A42

v. proiectarea detaliilor; se prezint doar dimensionarea solu|iei de conectare a elementelor
nou-introduse.

A.6.1 Stabilirea valorii forei seismice de proiectare pe baza prevederilor P 100-1
n calculul for|ei tietoare de baz (cf. rela|iei: , ) , ) m q / T a F
1 g I b
= | ) s-a introdus o
valoare a factorului de comportare 6 , 4 = q corespunztoare structurilor cu trei pere|i pe fiecare
direc|ie, n conformitate cu prevederile capitolului 5 din codul P 100-1. Masele de nivel au fost
sporite cu 6 % pentru a |ine cont de greutatea suplimentar a pere|ilor nou-introdusi:
, )
, )
, ) , )
g
G g
g
G
q
T a
m T S F
g
I d I b

= =
06 , 1
85 , 0
6 , 4
75 , 2 24 , 0
2 , 1
06 , 1
1
1

|

kN F G F
b b
5585 36000 06 , 1 15 , 0 06 , 1 15 , 0 = = =

A.6.2 Predimensionarea pereilor nou-introdui
Pentru elementele nou introduse, pere|i si funda|iile acestora, s-a ales un beton de clas
C20/25 si armtur de tip S345 (PC52).
Conform codului de proiectare a structurilor cu pere|i, CR 2-1-1.1, dimensiunea minim a
grosimii inimii este:
mm b
H
mm b
w
e
w
190 )
20
; 150 max( > >
S-a ales o grosime minim de 200mm, dar este recomandabil si o verificare de rezistent,
considernd o ca pacitate la ncovoiere ct ma i apropiat de cerin|ele calculului n domeniul
elastic.
Pentru cei tr ei pere|i nou-introdusi pe toat nl|imea structurii betonul fiind de clas
C20/25, si considernd c acestia preiau ntreaga for| lateral, din calcul a rezultat o grosime a
inimii de 200mm, astfel nct capacitatea la for| tietoare a acestora s fie peste 100% din for|a
tietoare de baz (FTB) minim:
b ctd w w b ctd w w
F f h b F f h b > >

6 , 0 5 , 1 5 , 2
mm
f h
F
b
ctd w
b
w
7 , 163
1 6825 3
10 5585 6 , 0
5 , 2 3
6 , 0
3
=


=


>
Rezult mm b
w
200 = .

A.6.3 Calculul static n domeniul elastic de comportare al materialelor
Cu aceste date s-a efectuat o prim variant de calcul structural, n care s-au considerat
doar cei trei pere|i pe toat nl|imea structurii, de la nivelul demisolului pn la ultimul nivel.
Rezultatele oferite de calculul automat au eviden|iat valori mari ale momentelor ncovoietoare
efective (M
Ed
) de peste 21000kNm, la baza fiecruia dintre pere|i, dar si for|e axiale relativ mici:
Anexa A
A43

kN N
demisol Ed
2722
,
=
kNm M
demisol Ed
21046
,
=
Pentru armarea vertical a pere|ilor nou introdusi s-a utilizat armarea minim prevazut pe
inim n codul de proiectare a structurilor cu pere|i.
ml mm A
s
2 min
min
600 1000 200 003 , 0 003 , 0 = = =
A rezultat o armare de 2|10/250, cu o|el tip S355 (PC52) si un moment capabil:
kNm M
demisol Rd
17705
250 / 10 2
,
=
|

Deoarece
demisol Rd demisol Ed
M M
, ,
> este necesar majorarea ariei de armtur din inima
pere|ilor nou-introdusi la 2|12/150. Rezult un moment capabil:
kNm M
demisol Rd
22187
150 / 12 2
,
=
|

054 , 1
21046
22187
= = = O
Ed
Rd
M
M

Cu datele ob|inute s-au facut verificri preliminare ale dimensiunilor funda|iilor minim
necesare pentru preluarea ncrcrilor date de pere|i si pentru transmiterea acestora ctre terenul
de fundare. Pentru determinarea solicitrilor transmise funda|iei s-a determinat momentul capabil
din pere|i utizilnd valorile medii ale rezisten|elor materialelor. Astfel, solicitrile transmise
funda|iei nu au mai fost multiplicate cu valoarea produsului O Rd , n conformitate cu
prevederile punctului 4.6.2.4. Rezistena fundaiilor, din P100-1.
kN N
demisol Ed
2722
,
=
kNm M
demisol m Rd
28546
150 / 12 2
, ,
=
|

212 , 1 15 , 1 054 , 1 356 , 1
21046
28546
,
= = O > = = Rd
M
M
Ed
m Rd

For|a tietoare la baza pere|ilor este:
kN V V
Ed m Rd
2258 1665 356 , 1 356 , 1
,
= = =
Cu dimensiunile propuse de 2,0x8,8m si o nl|ime a acesteia de 0,7m, greutatea proprie a
funda|iei este de aproximativ 300kN. Rezult solicitrile transmise terenului de fundare:
kN N
f
3022 300 2722 = + =
kNm M
f
30127 7 , 0 2258 28546 = + =
Condi|ia de verificare a presiunii pe teren rezult din:
max , max , max ,
350 250 4 . 1 4 , 1
ef ef ef conv
p p p p > > >
Anexa A
A44

f
f
f
f
ef
W
M
A
N
p =
min max, ,

1167 172
81 , 25
30127
6 , 17
3022
min max, ,
= = =
f
f
f
f
ef
W
M
A
N
p
2
max ,
1339 1167 172 m kN p
ef
= + =
2
min ,
995 1167 172 m kN p
ef
= =
Rezult c funda|ia se ridic de pe teren, iar excen tricitatea for|ei axiale de la baza
funda|iei este:
m
N
M
e
f
f
f
67 , 9
3022
30127
= = =
Aceste verificri au artat c asemenea solicitri nu pot fi preluate printr-o funda|ie izolat,
sub fiecare perete, alctuit din funda|iile actuale consolidate ale stlpilor si o grind de legtur
nou introdus, datorit dimensiunilor exagerate n plan.
|innd seama de valorile foarte mari ale solicitrilor ce sunt transmise funda|iilor s-a
considerat oportun reducerea numrului de niveluri flexibile prin introducerea unui numr de
pere|i suplimentari pe nl|imea demisolului. n prima variant s-au introdus doar trei pere|i
suplimentari pe n l|imea demisolului si s-a reluat calculul static. S-au constatat reduceri ale
solicitrilor din cei trei pere|i de consolidare propusi pe toat nl|imea structurii, dar si din
elementele structurale existente, rmase neconsolidate.

Fig. A.27 Pozi|ionarea n plan a 5 pere|i suplimentari la nivelul demisolului
Deoarece reducerile solicitrilor nu au fost nsemnate s-a optat pentru introducerea a nc
doi pere|i pe nl|imea demisolului si crearea unui nivel mult mai rigid si rezistent la nivelul de la
baza structurii. A rezultat un numr de cinci pere|i suplimentari pusi pe nl|imea demisolului
(Fig. A.27 si Fig. A.28). n acest fel, valorile momentelor de la baza pere|ilor, pe nivelul
Anexa A
A45

demisolului, scad cu aproximativ 35% fat de cele ob|inute n situa|ia cnd n structur ini|ial
existau doar trei pere|i pe toat nl|imea structurii.

Fig. A.28 Eleva|ia cadrului transversal cu pere|i structurali din beton armat
Rezultatele oferite de calculul automat au valori mai sczute ale momentelor ncovoietoare
efective (M
Ed
) de aproximativ 14000kNm, la baza fiecruia dintre pere|i, cu cresterea usoar a
for|elor axiale:
kN N
demisol Ed
3200
,
=
kNm M
demisol Ed
13905
,
=
Pentru armarea minim a rezultat un moment capabil:
kNm M
demisol Rd
18955
250 / 10 2
,
=
|

Deoarece
demisol Rd demisol Ed
M M
, ,
s nu mai este necesar majorarea ariei de armtur din
inima pere|ilor nou-introdusi. Rezult:
363 , 1
13905
18955
= = = O
Ed
Rd
M
M

Cu datele ob|inute s-au facut verificri preliminare ale dimensiunilor funda|iilor minim
necesare pentru preluarea ncrcrilor date de pere|i si pentru transmiterea acestora ctre terenul
de fundare. Pentru determinarea solicitrilor transmise funda|iei s-a determinat momentul capabil
din pere|i utizilnd valorile medii ale rezisten|elor materialelor:
Anexa A
A46

kN N
demisol Ed
3200
,
=
kNm M
demisol m Rd
21363
250 / 10 2
, ,
=
|

536 , 1
13905
21363
,
= =
Ed
m Rd
M
M

For|a tietoare la baza pere|ilor este:
kN V V
Ed m Rd
215 140 536 , 1 536 , 1
,
= = =
Se propun dimensiuni mai mari de funda|ie de 3,5x8,8m si o nl|ime a acesteia de 0,7m,
greutatea proprie a funda|iei rezultnd aproximativ 535kN. Rezult solicitrile transmise
terenului de fundare:
kN N
f
3735 535 3200 = + =
kNm M
f
21514 7 , 0 215 21363 = + =
Condi|ia de verificare a presiunii pe teren rezult din:
max , max , max ,
350 250 4 . 1 4 , 1
ef ef ef conv
p p p p > > >
f
f
f
f
ef
W
M
A
N
p =
min max, ,

476 121
17 , 45
21514
8 , 30
3735
min max, ,
= = =
f
f
f
f
ef
W
M
A
N
p
2
max ,
597 476 121 m kN p
ef
= + =
2
min ,
355 476 121 m kN p
ef
= =
Rezult c funda|ia se ridic de pe teren, iar excen tricitatea for|ei axiale de la baza
funda|iei este:
m
N
M
e
f
f
f
76 , 5
3735
21514
= = =
Datorit valorilor nc ridicate se propune un sistem de fundare de tip funda|ii izolate rezemate
pe minipilo|i (Fig. A.29). Aplicarea acestui sistem necesit ns un calcul geotehnic de
specialitate si nu face obiectul prezentului exemplu de calcul.
Trebuie men|ionat c, n practic, executarea minipilo|ilor poate implica o crestere
semnificativ a costurilor lucrrilor de consolidare. n acest sens, n cazul unor structuri reale,
este indicat s se fac o analiz comparativ aprofundat a costurilor si implica|iilor variantei cu
minipilo|i, pe de o parte, si a variantei majorrii numrului de pere|i suplimentari de la nivelul
demisolului, pe de alt parte. Cea de a doua posibilitate, desi poate reduce costurile, implic
realizarea unor spa|ii impuse, reduse ca dimensiuni n plan.
Anexa A
A47

Dac nici una din cele dou solu|ii propuse nu s e poate aplica, pere|ii se pot co nsidera
articula|i la baz, adic se rotesc pe teren rocking walls. n mod evident, schematizrile din
calculul elastic trebuie s reflecte posilitatea de r otire a acestora, n s pecial prin modul de
rezemare de la baz.
Perete nou
introdus
Stalp existent Stalp existent
H
d
e
m
i
s
o
l
Grinda existenta
hc hc L0
Pardoseala
existenta
Fundatie noua
Conectori
Mustati
perete nou
Cuzinet BA
existent
Bloc BS
existent
Cuzinet BA
existent
Bloc BS
existent
Piloti
Piloti
Stalp existent

Fig. A.29 Detaliu funda|ie pe minipilo|i

A.6.4 Verificarea deformaiilor conform Anexei E din codul P 100-1
Aplicnd procedura prezentat pe larg n partea destinat evalurii structurii existente, n
aceast metodologie de tip curent s-au ob|inut rezultate ce sunt centralizate n tabelul A.21.
Tabelul A.21. Verificri ale deforma|iilor asociate SLS si SLU
Nivel
Deplasare as.
rsp. elastic
nl|ime
de nivel
Drift as.
rsp. elastic
Drift as.
SLS
Drift as.
SLU
[m] [m] [ %] [ %] [ %]
E3 0.05625 3.8 0.380 0.152 0.760
E2 0.04180 3.8 0.392 0.157 0.784
Anexa A
A48

E1 0.02691 3.8 0.360 0.144 0.720
P 0.01324 3.8 0.277 0.111 0.554
D 0.00271 3.73 0.073 0.029 0.146
Perioada proprie de vibra|ie a modului 1, fundamental, pe direc|ia Y a rezultat de circa trei
ori mai mic n cazul structurii consolidate. Pentru SLU coeficientul de amplificare a deplasrilor
c rezult:
00 , 2 34 , 2
60 , 1
423 , 0
5 , 2 3 2 5 , 2 3 1 = = = s = s c c
c
T
T
c
n termeni de deplasare rezult c gradul de asigurare strutural seismic este de:
= =
157 , 0
5 , 0
max ,
, ,
3
SLS
r
SLS
adm r SLS d
d
d
R 185 , 3
,
3
=
SLS d
R pentru starea limit de serviciu si
= =
784 , 0
5 , 2
max ,
, ,
3
SLU
r
SLU
adm r SLU d
d
d
R 185 , 3
,
3
=
SLS d
R pentru starea limit ultim.

A.6.5 Verificarea elementelor structurale
A.6.5.1 Perei
Conform verificrilor de la funda|ii,
demisol Rd demisol Ed
M M
, ,
s nu mai este necesar majorarea
ariei de armtur din inima pere|ilor nou-introdusi peste cea minim la nivelul demisolului. Din
cauza celor cinci pere|i de pe nl|imea demisolului solicitrile cele mai mari au rezultat la baza
parterului, n cei trei pere|i de pe toat nl|imea structurii:
kN N
parter Ed
2585
,
=
kNm M
parter Rd
16605
250 / 10 2
,
=
|

215 , 1
13665
16605
= = = O
Ed
Rd
M
M

Pentru armarea orizontal a pere|ilor nou introdusi s-a utilizat armarea minim prevazut
pe inim n codul de proiectare a structurilor cu pere|i.
ml mm A
s
2 min
min
500 1000 200 0025 , 0 0025 , 0 = = =
A rezultat o armare de 2|10/250, cu o|el tip S355 (PC52).
Deoarece inima pere|ilor nou-introdusi nu preia practic nimic din for|a axial de
compresiune s-a considerat c for|a tietoare este integral preluat de armtura orizontal din
inima nou introdus. n mod acoperitor nu s-a |inut cont de armtura din planseu.
For|a tietoare de proiectare de la baza pere|ilor la nivelul parterului este:
kN V V
Ed Ed
2267 1555 458 , 1 1555 215 , 1 2 , 1 215 , 1 2 , 1 = = = =
Anexa A
A49

kN V V
Ed Ed
5 , 2332 1555 5 , 1 5 , 1 = = =
kN V
Rd
980 300 5 , 78 2 8 , 0 26
min ,
= =
Rezult c armarea minim nu este suficient si se mreste armatura de la 2|10/250 la
2|12/150:
kN V
Rd
2386 300 113 2 8 , 0 44 = =
= = 023 , 1
5 , 2332
2386
Ed
Rd
V
V
se verific;
Verificarea betonului:
kN V f h b
Ed ctd w w
5 , 2332 5 , 1 5 , 2 = >
=


463 , 1
10 5 , 2332
1 5 , 2 6825 200
3
se verific.
n concluzie, pere|ii sunt arma|i cu dou plase legate, cte una pe fiecare fa|, alctuite din
bare |10/250 pe direc|ia vertical si bare |12/150 pe direc|ia orizontal.
A.6.5.2 Grinzi i stlpi
Elementele existente verificate (stlpi si grinzi) au fost cele de la nivelurile cu solicitrile
cele mai mari.
La verificarea grinzilor s-au urmrit doar valorile momentelor efective negative de la
capetele acestora, deoarece, datorit prezen|ei pere|ilor, diagramele de momente pe grinzi au
alura diagramelor de momente rezultate din ncrcri gravita|ionale, cu momente negative la
ambele capete ale deschiderii.
Tabelul A.22. Structura consolidat. Gradul de asigurare seismic structural al grinzii
peste etajul 1 la moment ncovoietor negativ Seism pe direc|ie transversal
Nivel Ax
Ed
M
[kNm]
Rd
M
[kNm]
M
3
R
E1 A
-127 -264.3 2.08
E1 B
dr

-45 -115.4 2.56
E1 C
dr

-135 -158.6 1.18
E1 B
st

-101 -158.6 1.57
E1 C
st

-56 -115.4 2.06
E1 D
-153 -264.3 1.73

Ca si n cazul pere|ilor, din cauza celor cinci pere|i de pe nl|imea demisolului solicitrile
cele mai mari din stlpii existen|i au rezultat la baza parterului.
Tabelul A.23. Structura consolidat. Gradul de asigurare seismic structural la moment
ncovoietor pentru stlpii CTC la baza parterului Seism pe direc|ie transversal
Anexa A
A50

Ax
Ed
N
[kN]
Ed
M
[kNm]
Rd
M
[kNm]
M
3
R

A -695 42 314 7.48
B -728 18 171 9.50
C -735 31 172 5.55
D -723 61 327 5.36
n concluzie, n metodologia de nivel 2, gradul global de asigurare structural seismic al
structurii consolidate prin introducerea de pere|i de beton armat este
00 , 1
3
= R
.

A.6.6 Calculul n domeniul postelastic de comportare al materialelor. Calculul static
neliniar (biografic) pentru structura consolidat
Determinarea cerintei de deplasare s-a facut conform prevederilor din anexa D, din
normativul P 100- 1, iar deteminarea curbei for| tietoare de baz deplasare la vrf a
construc|iei a fost determinata printr-un calcul static neliniar cu ajutorul programului ETABS,
aplicnd prevederile P 100-3, considernd valorile medii ale caracteristicilor de rezisten| si
deforma|ie ale materialelor. Curba for|-deplasare este prezentat n figura A.30.

Fig. A.30 Curba For|-Deplasare vs. cerin|a de deplasare
Figura A.30 arat o capacitate practic dubl n deplasri, fa| de cerin|e. For|a tietoare
maxim este de 8970kN, iar n dreptul cerin|ei este de 7660kN. Pentru a crea o imagine mai clar
pe ordonat a fost trecut, n procente, raportul ntre for|a tietoare de baz (FTB) si greutatea
total a structurii. Valoarea acestui raport, mpr|it la 100, reprezint coeficientul seismic c:
tot
G c FTB =
Din tabloul articula|iilor plastice, prezentat n figra A.31, se observ c n continuare
comportarea structurii nu e ste cea ideal, deoarece apar n continuare articula|ii plastice la
capetele stlpilor centrali de la toate nivelurile. O solu|ie de mbunt|ire a situa|iei const n
Anexa A
A51

suplimentarea numrului de pere |i din suprastructur, similar cu solu|ia adoptat pentru
reducerea eforturilor n infrastructur.

Fig. A.31 Cadrului transversal central tablou articula|ii plastice
n urma analizrii rezultatelor oferite de calculul static inelastic (push-over) se
concluzioneaz c interven|ia minimal de consolidare cu cei trei pere|i pe toat nl|imea
structurii ofer un grad global de asigurare structural seismic suficient:
00 , 1
3
= R
.

A.6.7 Verificarea atingerii obiectivelor de performan i durabilitate in conformitate cu
prevederile P 100-3 pentru structura consolidat
Din punct de vedere al evalurii analitice prin calcul, pentru structura consolidat prin
introducerea de pere|i de beton armat turna|i in situ au rezultat urmtoarele valori ale gradului
de asigurare structural seismic:
n metodologia de nivel 2: R
3
= 100 %,
n metodologia de nivel 3: R
3
= 100 %.
Rezult c n urma interven|iei structura se ncadreaz n clasa R
s
IV de risc seismic ce
corespunde construc|iilor la c are rspunsul seismic asteptat este similar celui ob|inut pentru
construc|iile proiectate pe baza prescrip|iilor n vigoare.
Anexa A
A52


A.6.8 Dimensionarea elementelor de conectare
A.6.8.1 Dimensionarea conectrii orizontale
Dup cum s-a precizat anterior, armarea vertical a pere|ilor este alctuit din dou rnduri
de bare |10/250, cu o|el tip S355 (PC52).
Pentru mobilizarea acestor bare verticale si, implicit, pentru atingerea momentului capabil
dorit, pe vertical, conectorii verticali au fost trecu|i prin grinzi prin guri forate pe ntreaga
nl|ime a acestora (Fig. A.32).
Conectori
Grinda
existenta
200
200
250
6
5
0
1420/500

Fig. A.32 Detaliu conectare vertical
Din echivalarea ariei armturii verticale din inima pere|ilor a rezultat aria si pasul maxim
ntre conectori. Astfel, din calcul au rezultat paisprezece (14) conectori pusi pe un singur rnd
|20/500, cu o|el tip S345 (PC52).
Verificarea prin calcul a conectorilor orizontali rezult din condi|ia maximal a prelurii
integrale a lunecrii orizontale din rosturile de contact ntre elementele existente si cele nou
introduse, n acest caz pere|ii, prin armturile existente n stlpii de la capete si prin conectori,
Ir a |ine seama de aportul for|ei axiale sau de aportul betonului din bulbul comprimat. La
fiecare nivel for|a tietoare de dimensionare a conectorilor, n lungul rosturilor orizontale, se
determin, similar pere|ilor, cu formula:
)} ( ; 5 , 1 max{
, ,
O =
Q i Ed i c
k V V
unde
i c
V
,
- reprezint for|a tietoare pentru calculul conectorilor verticali (inclusiv armtura
vertical din stlpii existen|i), pusi n lungul grinzilor;
i Ed
V
,
- reprezint for|a tietoare rezultat din calculul n domeniul elastic la nivelul i;
Anexa A
A53

Q
k - reprezint factorul de amplificare al for|elor tietoare rezultate din calculul elastic;
O - reprezint raportul ntre valoarea momentului capabil si efectiv de la nivelul de
ncastrare considerat al pere|ilor;
O
Q
k - se limiteaz superior la valoarea lui q.
Pentru nivelul parterului rezult:
kN V
i Ed
1555
,
=
kN V V
Ed i C
2364 1555 52 , 1 1555 266 , 1 2 , 1 266 , 1 2 , 1
,
= = = =
Lunecarea n lungul rostului orizontal este:
bulbi
Rd i C
inima
Ed
L V L =
,

, )
yd
tot
stlp , s bulb f
bulb
Rd
f A N L + =
7 , 0 =
f

Tabelul A.24. Calcul conectori verticali n rostul orizontal
Nivel
Ed
V
bulb
N
tot
stlp , s
A
inim
Ed
L
E3 449 166 2060 (4|20+4|16 OB37) 50
E2 1376 354 2060 (4|20+4|16 OB37) 845
E1 1925 538 2060 (4|204|16 OB37) 1266
P 2364 718 2060 (4|20+4|16 OB37) 1579
D 1487 901 2512 (8|20 OB37) 512
La nivelul demisolului, n tabel, este trecut for|a tietoare de calcul pentru unul din cei
cinci pere|i suplimentari de la nivelul demisolului deoarece la pere|ii dezvolta|i pe toat
nl|imea casei for|ele tietoare au valori foarte mici, de ordinul a 150kN.
Pentru nivelul parterului aria de armtur necesar prelurii lunecrii orizontale este:
2 3
, ,
6580 ) 300 8 , 0 /( 10 1579 mm A
P tot sc
= =
Se aleg 23 conectori pusi pe un singur rnd |20/300, cu o|el tip S345 (PC52).
A.6.8.2 Dimensionarea conectrii verticale
Rela|iile de calcul ale for|elor totale de lunecare sunt urmtoarele:
Anexa A
A54



+ =
=
zero
baz
gr
zero
baz
gr
zero
baz
gr
zero
baz
gr
S
S
. ind
S
S
. grav
zero baz
dr
v , Ed
S
S
. ind
S
S
. grav
zero baz
st
v , Ed
V V N N L
V V N N L

Semnifica|ia termenilor este urmtoarea:
zero
N - reprezint for|a axial n sec|iunea de moment zero;

zero
baz
gr
S
S
. grav
V - reprezint aportul for|elor tietoare din grinzi produse de ncrcrile
gravita|ionale si transmise ca forte axiale n bulbii noului perete, pe lungimea dintre cele dou
sec|iuni considerate;

zero
baz
gr
S
S
. ind
V - reprezint aportul for|elor tietoare din grinzi produse de ac|iunea seismic,
asociat plastificrii grinzilor, si transmise ca forte axiale indirecte n bulbii noului perete, pe
lungimea dintre cele dou sec|iuni considerate.
baz
N - reprezint for|a axial n bulbul considerat, n sec|iunea de moment maxim, n care
este de asteptat s se ating momentul capabil al peretelui, unde:
cd bulb bulb yd
tot
stlp , s baz
f h b f A N + = - pentru bulbul comprimat,
si
yd
tot
stlp , s baz
f A N = - pentru bulbul ntins.
|innd cont de faptul c pe distanta dintre cele dou sec|iuni efortul de lunecare nu este
constant, pentru calculul valorii de dimensionare a for|ei de lunecare distribuite se poate adopta
rela|ia:
zero
Rd
) ml (
v
H
L
L = ; unde:
2 . 1
Rd
= - este un factor ce |ine cont de neuniformitatea distribu|iei eforturilor de
lunecare si
zero
H - reprezint distan|a dintre sec|iunile de moment maxim si moment nul.
Seism pe direc|ie transversal n sensul pozitiv al axei OY. Pentru acest sens de ac|iune
seismic bulbul din stnga este ntins, iar cel din dreapta este comprimat. Echilibrul de for|e n
perete ntre sec|iunile de moment zero si moment maxim este dat n figura A.33.
Rezult: kN L
st
v Ed
1213
,
= si kN L
dr
v Ed
3146
,
=
Anexa A
A55

Seism pe direc|ie transversal n sensul negativ al axei OY. Pentru acest sens de ac|iune
seismic bulbul din stnga este comprimat, iar cel din dreapta este ntins. Echilibrul de for|e n
perete ntre sec|iunile de moment zero si moment maxim este dat n figura A.34.
Rezult: kN L
st
v Ed
2170
,
= si kN L
dr
v Ed
1553
,
=

Fig. A.33 Echilibrul de for|e ntre sec|iunile de moment zero
si moment maxim (seism pe +OY)
Lungimea efectiv a interfe|ei verticale de conectare este egal cu distan|a dintre sec|iunile
de moment nul si respectiv de moment maxim din care se scade nl|imea celor dou grinzi
transversale: 10.7 m 2x0.65m = 9.40 m.
n consecin|, valorile de dimensionare ale for|elor distribuite de lunecare sunt:
la interfa|a dintre bulbul din stnga si inim: ml kN L
st
v
/ 278
40 . 9
2170
20 . 1 = = si
la interfa|a dintre bulbul din stnga si inim: ml kN L
dr
v
/ 402
40 . 9
3146
20 . 1 = =
528 kN
ntindere
(8|20 OB37)
3811 kN
compresiune
(12|16 PC52)
(500x650 C12/15)
(nc. grav.)
+537 kN
(nc. grav.)
+527 kN
74 kN
74 kN
Fore tietoare n grinzile
perpendiculare pe planul
peretelui din ncrcri
gravitaionale
Nu apar efecte indirecte
deoarece la stnga
bulbului nu exist grinzi
dispuse n planul
peretelui
110 kN
110 kN
41 kN
41 kN
ncrcri
gravitaionale
Fore axiale din
efecte indirecte
st
v , Ed
L
dr
v , Ed
L
10.7 m
Anexa A
A56


Fig. A.34 Echilibrul de for|e ntre sec|iunile de moment zero
si moment maxim (seism pe -OY)
Pentru nivelul parterului, cu nl|imea liber 3,15m, aria de armtur necesar prelurii
lunecrii verticale este:
2 3
, ,
5280 ) 300 8 , 0 /( 10 1267 mm A
P tot sc
= =
Se aleg 11 conectori, pe nivel, pusi pe un singur rnd |25/300, cu o|el tip S345 (PC52).

6.8.3 Calculul mbinrii cu ancore chimice se face conform SR CEN_TS 1992-4-5/AC.
n calcule, pentru determinarea rezisten|ei de proiectare, betonul din zona prinderii trebuie
s se considere fisurat.
Rezisten|a conectorilor solicita|i la seism se reduce astfel:
c
c Rk
eq c eq Rd
V
V

o
0
,
, ,
=
Conectorii din mbinarea vertical sunt solicita|i la forfecare.
2855 kN
compresiune
(8|20 OB37)
(350x700 C12/15)
724 kN
ntindere
(12|16 PC52)
(nc. grav.)
+537 kN
(nc. grav.)
+527 kN
74 kN
74 kN
Fore tietoare n grinzile
perpendiculare pe planul
peretelui din ncrcri
gravitaionale
Nu apar efecte indirecte
deoarece la stnga
bulbului nu exist grinzi
dispuse n planul
peretelui
110 kN
110 kN
41 kN
41 kN
ncrcri
gravitaionale
Fore axiale din
efecte indirecte
st
v , Ed
L
dr
v , Ed
L
10.7 m
Anexa A
A57

Sunt necesare urmtoarele verificri la fort tietoare ale conectorilor: verificare la cedare
prin o|el fr bra| de prghie, verificare la cedarea a marginii de beton, verificare la cedare prin
expulzarea betonului din spatele tijei
A. Rezisten|a caracteristic la cedare prin o|el
s yk s Rk
A f V = 8 , 0
,

B. Verificare la cedarea a marginii de beton. n cazul nostru, aceast verificare nu este
necesar deoarece solicitarea este paralel cu marginea.
C. Verificare la cedare prin expulzarea betonului din spatele tijei:
n care
C.1 Cedare prin smulgere combinat cu cedare prin beton:

unde

cu
- rezisten|a caracteristic de aderen|, depinznd de clasa de rezisten| a betonului,
valori date pentru beton nefisurat sau fisurat n specifica|ia tehnic european corespunztoare;
d - diametrul tijei conectorului sau diametrul exterior al filetului intern al mansonului;
h
ef
- adncimea de nglobare.
C.2 Efectul geometric al distan|ei interax si al distan|ei fa| de margine asupra rezisten|ei
caracteristice este luat n calcul prin valoarea

unde
- aria de influen| de referin| a unui conector individual;
- aria de influen| efectiv, limitat de suprapunerea ariilor conectorilor adiacen|i
(s < s
cr,Np
) precum si de marginile elementului de beton (c < c
cr,Np
).

d [mm], [N/mm], valoare pentru beton nefisurat C20/25
c
cr,Np
=

s
cr,Np
/2
C.3 Efectul unor conectori desi.
Coeficientul

|ine cont de un efect de grup, n cazul n care conectorii sunt desi.
Anexa A
A58


cu

n - numrul conectorilor cu aderen| ai grupului;
- rezisten|a caracteristic de aderen|, depinznd de clasa de rezisten| a betonului,
valori date pentru beton nefisurat ( ) sau fisurat ( ) n specifica|ia tehnic european
corespunztoare;

k
8
- dat n specifica|ia tehnic european relevant pentru beton fisurat si nefisurat;
f
ck,cube
- rezisten|a caracteristic pe cub corespunztoare clasei betonului;
s - distan|a interax;
s
cr,Np
- distan|a interax caracteristic.
Valoarea pentru k8 este 7,2 pentru aplica|iile n beton fisurat.
C.4 Efectul modificrii distribu|iei eforturilor n beton.
Coeficientul |ine cont de modificarea distribu|iei de eforturi n beton datorat
marginilor elementului

C.5 Efectul expulzrii stratului de acoperire cu beton.
Factorul asociat expulzrii betonului |ine cont de efectul unei armturi dense pentru
adncimi de nglobare h
ef
< 100 mm:

Oricare ar fi adncimea de nglobare a conectorului, poate fi luat 1,0 n urmtoarele
cazuri:
1) Armtura (orice diametru) se dispune la un pas > 150mm, sau
2) Armtura cu un diametru de maxim 10 mm se dispune la un pas > 100 mm.
C.6 Efectul excentricit|ii ncrcrii.
Coeficientul |ine cont de un efect de grup n cazul unor for|e de ntindere diferite ce
ac|ioneaz pe conectorii individuali ai grupului.

e
N
- excentricitatea for|ei rezultante de ntindere ce ac|ioneaz pe conectorii ntinsi;
Anexa A
A59



D. Cedare prin ruperea conului de beton
Rezisten|a caracteristic a unui singur conector ntins sau a unui grup de conectori ntinsi
n cazul cedrii prin ruperea conului de beton se poate ob|ine cu ecua|ia.

unde
D.1 Rezisten|a caracteristic a unui singur conector n beton fisurat.
Rezisten|a caracteristic a unui singur conector instalat n beton fisurat si neinfluen|at de
al|i conectori vecini sau margini ale elementului de beton se ob|ine astfel:

unde
k
cr
- coeficient care |ine seama de influen|a mecanismelor de transfer al ncrcrii pentru
aplica|iile n beton fisurat, valoarea lui este ntre 7,2 si 8,5;
f
ck,cube
- rezisten|a caracteristic pe cub corespunztoare clasei betonului;
h
ef
- valoarea efectiv a adncimii de nglobare.
D.2 Efectul geometric al distan|ei interax si al distan|ei fa| de margine.
- aria de influen| de referin| a unui conector individual ;
- aria de influen| efectiv, limitat de suprapunerea ariilor conectorilor adiacen|i
(s < s
cr,Np
) precum si de marginile elementului de beton (c < c
cr,Np
).
Pentru conectorii post-instala|i utiliza|i uzual n prezent s
cr,N
= 2c
cr,N
= 3h
ef
.
D.3 Efectul modificrii distribu|iei eforturilor n beton datorat marginilor.

D.4 Efectul expulzrii stratului de acoperire cu beton.

D.5 Efectul excentricit|ii ncrcrii.

e
N
- excentricitatea for|ei rezultante de ntindere ce ac|ioneaz pe conectorii ntinsi.


Anexa A
A60

Exemplu numeric:
Se vor folosi ancore 425/300 S345 (PC52) cu adncimea de nglobare 150mm.
h
ef
=150mm
c=175mm
s=300mm
f
ck
=10 N/mm2
f
ck,cube
=12 N/mm2
k
cr
=8
k
3
=2
s
cr,N
= 3h
ef
= 450mm
c
cr,N
= 225mm




Deoarece smulgerea ancorei nu este posibil rmne doar termenul asociat cedrii
betonului din spatele tijei.
Rezult

Rezisten|a unui conector:

Rezisten|a unui conector la cedarea prin tij :

Se constat c rezisten|a betonului de sub conector este inferioar rezisten|ei tijei de o|el.
Aceasta nseamn c betonul din stlpul existent nu poate prelua for|ele aduse de conectori.
Pentru a corecta acest defect o solu|ie este folosirea de conectori monta|i pe dou rnduri si cu
diametru mai mic. n acest caz s e reduce for|a din tija de o |el, dar s e reduce si rezisten|a
betonului de sub conector. Rezult c solu|ia de consolidare, prin aplicarea creia se rezolv
deficien|ele structurale, const n cmsuirea celor doi stlpi si legarea peretelui nou-introdus de
stlpii cmsui|i prin armturi.