DACIA IN TIMPUL LUI BUREBISTA PERSONALITATEA REGELUI Un caracter solid si echilibrat, ajutat de calitatile unui geniu militar si un imens

talent di lomatic, cunoscator al caracterului uman, un om robust, cu conditie !i"ica !oarte buna, lu tator !iind si calator, il im une ca cel mai mare rege dac si una din ersonalitatile de marca ale istoriei romanesti# NU$ELE A%and in %edere numarul mare de co ii rin care au ajuns la noi o erele scriitorilor antici, utem lua in calcul doar radicalul numelui# Autorii antici, sau oate co istii creea"a con!u"ie, numele regelui a arand in multe i"%oare in !orme di!erite chiar si la acelasi autor# &el mai des intalnit este '(rebistas ca in decretul dion(so olitan in cinstea lui Acornion# Numele regelui dac, cunoaste insa cele mai %ariate !orme) '(rabeistas, 'urbistas, 'oirebista, 'uruista# *O$NIA 'urebista s+a nascut ca !iu al regelui care a%ea ca itala la Argeda%a in jurul anului ,,- ien# Tatal lui 'urebista trebuie sa !i a%ut o mare in!luenta in "ona, atata tim cat re re"entantii oraselor ontice a elau la el# Acest conte.t social, a a%ut, robabil un rol hotarator in %iata lui 'urebista, rimul %i"ionar al unitatii administrati%e a o ulatiei car ato+danubiano+ ontice# A%and in %edere e%enimentele ulterioare, nu ne este greu sa ne imaginam, tineretea lu 'urebista, o %iata de rint+ostas# Ajuns la maturitate, ince e rocesul de uni!icare a tuturor dacilor# Prima datare recisa in acest sens o a%em de la Iordanes, care ne s une ca la ince utul domniei lui S(lla la Roma, deci in anul /0 ien, 'urebista este deja la conducerea uniunii de triburi# Acest !a t este sustinut de te"aure monetare cum ar !i cel de la Galiganul de 1os 2jud# Arges3, ce contine, monede dintre anii ,4-+/, ien, ceea ce inseamna ca %reun nobil dac sau un oras si+a ingro at te"aurul, odata cu re%olutia ince uta de 'urebista# Intre anii /-+5- ien, a!lam din decretul dion(so olitan ca Acornion, intra in contact cu 'urebista# In inter%al de 0-+6- de ani, regele dac, isi de!initi%ea"a o era) *acia $are# Acest lucru are loc ana in anul 7/ ien, cand rietenul sau, acum, Acornion, transmite dorinta regelui de a inter%eni in olitica Romei, deci a%ea si resursele necesare acestei actiuni# In anul 77 ien, in tim ul unei robabile re%olte de alat, regele este asasinat# &APITALA *u a cum s+a %a"ut mai sus, 'urebista s+a nascut la Argeda%a# In rima !a"a a roiectului sau si+a stabilit ca itala la &ostesti, ana a construit Sarmi"egetusa Regia# GRANITELE

&elui mai mare regat din istoria noastra i se ot urmari granitele e urmatorul traseu) se leaca de e malul $arii Negre, la sud de So"o ol 2'ulgaria3, se merge de+a lungul 'alcanilor ana la $ora%a# *e aici se urca s re nord+%est ana la *unare# In continuare s re nord ana la 'ratisla%a# *e aici e &ar atii nordici se ajunge la Nistru care ne duce ana la Parutino, ina oi e malul $arii Negre#

POLITI&A INTERNA Uni!icarea tuturor dacilor a a%ut loc e mai multe lanuri) militar) Strabo, ne indica numarul de 0--#--- de ostasi ai armatei lui 'urebista# O armata cu e. erienta, cu siguranta bine usa la unct, utea sa im una res ect oricarui dusman# social) daca la un soldat se considera atru necombatanti, re"ulta o o ulatie totala de a ro.imati% ,#---#--- de oameni# Se are ca regele se utea ba"a e marea majoritate a o ulatiei de rand, insa nobilimea nu ii im artaseau in aceeasi masura %i"iunea# administrati%) 'urebista este conducatorul su rem care conduce cu inteligenta si la ne%oie cu !orta# Un ajutor im ortant entru rege este marele reot, in aceasta erioada, *eceneu, recum si o cancelarie regala com etenta# Pentru o mai buna organi"are reali"ea"a o structura birocratica, unand coordonatori in economie, este armata, este judecatori, este medici# economic) bate moneda, cea e.istenta nemai!iind su!icienta entru comertul care creste %ertiginos# Agricultura se ba"ea"a e cereale, deasemena, oieritul, a icultura si e.tractiile de sare, asigura alimente nu numai entru consumul intern, ci si entru e. ort# E.tractiile de minereuri, asigura materialul necesar metalurgiei in continua de"%oltare# Se im une controlul regal al aurului, marea majoritate a odoabelor !iind din argint# &omertul are directia rinci ala *acia+Grecia dar nu li seste nici cel cu Im eriul Roman#

 juridic) %estitele belagines sunt acum redactate in cancelaria regala moral+religios) o ulatia este adusa la o %iata cu norme morale a%angardiste, im lementate in mare arte cu ajutorul religiei# E.em lul celebru este con%ingerea o ulatiei sa taie %iile, entru a renunta la %in# POLITI&A E8TERNA Politica e.terna a regelui 'urebista consta mai mult in e. editii de cucerire decat in relatii di lomatice# Unul din rimele atacuri ale lui 'urebista, are loc in sudul *unarii, in alianta cu scordiscii# Acest atac din anul 57 ien, ii asigura regelui dac, o "ona tam on intre triburile sudice si *acia# E%enimente necunoscute cu e.actitate, !ac sa a ara di%ergente intre daci si !ostii aliati scordisci# Acest !a t duce la ra"boi intre cele doua neamuri si care se do%ed ste !atal entru scordisci# Odata cu anul 9- ien ince e cam ania lui 'urebista im otri%a celtilor boi si taurisci din %estul *aciei# &ritasiros conducatorul celtilor, desi dis une de o armata cu e. erienta, %a !i nimicit, aceste triburi celtice dis arand du a aceste lu te# Aceste e%enimente ii aduc lui 'urebista orecla de :nimicitorul de celti:# O alta eta a im ortanta in istoria *aciei burebistiene, se des!asoara intre anii 44+7/ ien# Scena este malul ontic# In acest inter%al, orasele grecesti de la Olb a la A ollonia %or ajunge sub sta anirea lui 'urebista# In acest moment, *acia este o utere demna de luat in seama in s atiul euro ean# &hiar si romanii in !runte cu maretul &e"ar ri%esc dacii ca e un real ericol# Po"itia lui 'urebista in scena euro eana ii ermite sa inter%ina in olitica interna romana# La Roma tocmai i"bucnise ra"boiul ci%il# Pre!eratul regelui dac este Pom eius care %orbeste in !ata Senatului de un ajutor militar din arte unui riete ersonal# &u un di lomat ca Acornion de artea a, cu siguranta ca 'urebista este acest : rieten: al lui Pom eius# Asa cum robabil au lanuit, regele dac ii trimite ajutor militar lui Pom eius entru ra"boiul de la Pharsalia# Pom eius, nesabuit insa, nu astea ta cor ul dacic de armata si &e"ar nu numai ca obtine o %ictorie "drobitoare dar se si hotaraste ca urmatoarele cam anii militare, lanuite de mult oricum, sa se des!asoare in *acia# Aceste ra"boiae ci%ile de la Roma il secatuiesc e &e"ar de resurse ceea ce ii o!era osibilitatea lui 'urebista s a intre rinda actiuni de destabili"are a uterii romane# Intre acestea se numara amestecul e lan di lomatic, in rascoala dalmatilor de e malul Adriaticii# Pentru a+si intari armata, %a actiona in continuare e cale di lomatica, inter%enind e langa regele art, $itridates ;I Eu ator# La ori"ont se ro!ilea"a ciocnirea intre cei doi titani dar in acelasi an, ambii conducatori, atat &e"ar cat si 'urebista sunt asasinati, ambele tari !iind s!asiate#