SOCIOLOGIA RELIGIEI

Necesitatea cunoasterii stiintifice a fenomenelor si proceselor sociale - sociologia reprez. studiul structurilor si comportamentelor sociale. - are metode si mijloace specifice de investigare a fenomenelor sociale, mijloace verificabile empiric. sociologie = latin. "socius, -ia, -ium" = tovaras, aliat grec. "o logos, ou" = ratiune, stiinta. sociologia = stiinta socialului = studiul stiintific al structurilor (institutiilor) sociale, al comportamentului si relatiilor sociale. Peter Burger: " este un univers intelectual pe care il consider in mod special pasionant si important..este asemanatoare unui joc regal la care participa doar cei ce au bun entuziasm si o pregatire adecvata." Sociologia face parte dintre stiintele socio-umane. D. Gusti: "sociologia este stiinta realitatii sociale". Dintre dificultatile studierii sociologiei: confuzia generala: intre o problema sociala si o tema de cercetare sociologica. Trebuie facuta diferenta intre: a explica (demers stiintific specific sociologiei) a face ceva, a indrepta (atitudine de tip jurnalistic). sociologia religiei = studiaza modul in care sacrul (divinul) se manifesta ca fenomen in viata sociala. = isi propune sa studieze relatiile care exista intre religie si societate si formele de actiune reciproca pe care le genereaza aceste raporturi Teologia si Sociologia Religiei Teologia = stiinta normativa, are drept scop analiza, interpretarea, expunerea unei credinte date. Sociologia = nu se ocupa cu explicarea <esentei religiei>, ci studiaza conditiile si efectele comportamentului uman in societate, comportament motivat de perceptia subiectiva a notiunii religioase. Sociologia religiei = descriptiv analitica : scop principal: analizarea fenomenelor religioase cu intentia de a facilita intelegerea oricarei religii. teologia, sociologia - drept obiectiv al cercetarii: o religie, un grup de religii diferite, insa metodele lor difera: teologia e normativa; sociologia religiei este descriptiva. Sociologia religiei - va aborda, va clarifica multe dintre aspectele referitoare la fenomenul religios contemporan, dar nu se va putea substitui niciodata fenomenologiei, psihologiei, istoriei sau teologiei. Teologia - are marea responsabilitate de a formula normele religioase si valorile morale atat de necesare echilibrului social.

Putem identifica 2 orientari structurale ale definirii religiei ca domeniu de studiu al sociologiei religiei: 1.definitiile substantive: contin elemente substantive referitoare la comportamentul religios: cultul, ritualurile, riturile, supranaturalul 2.definitiile functionale: insista asuprarolului religiei in societate, in special privind fenomenul secularizarii religioase Relatia sociologiei cu alte stiinte socio-umane: Psihologia: studiaza comportamentul individual si personalitatea prin proprietati ca: atitudini, nevoi, sentimente; - sau procese: invatare, perceptie. Psihologia sociala = cunoasterea stiitifica a interactiunii comportamentelor si proceselor psihice umane. Antropologia: stiinta despre om, grup, specie vazut din perspectiva biologica si sociala. Antropologia culturala = studiul comportamentului uman in contextul normelor si valorilor dintr-o societate concreta. Stiintele economice: studiaza producerea, distribuirea si consumul bunurilor si serviciilor. - pentru sociologie, economia = mediul de producere a unor relatii sociale. Stiintele politice: studiaza ideile despre organizarea politica a societatii, modurile de guvernare, comportamentul politic, structurile de putere, miscarile politice. Montesquieu: considerat unul dintre fondatorii gandirii sociologice - propunea: "cunoasterea stiintifica a socialului ca atare". Isacc Newton: societatea functioneaza mecanic.

FONDATORII SOCIOLOGIEI CA STIINTA: Auguste COMTE (1798-1857). - creeaza pt prima data termenul de "sociologie". - reprezentant al pozitivismului: orice cunoastere se bazeaza pe observatie si experienta, deci trebuie sa aiba un caracter empiric. - sociologie = cunoasterea stiintifica a societatii. - sociologia = regina stiintelor. - ultimele 10 sedinte al cursului de "fizica sociala" structurate in "Curs de filosofie pozitiva" - cu aceasta ocazie: 1838 foloseste pt prima data termenul de sociologie. Herbert SPENCER (1820-1903) -fondator al sociologiei. - teoria "organicitatii societatii". - priveste societatea ca pe un organism viu, aflat in crestere. - societatea asemanatoare organismului biologic: dupa cum corpul uman - alcatuit din organe asa e societatea alcatuita din institutii. Karl MARX (1818-1883). - considerat unul din promotorii cercetarilor sociale, fiind preocupat de natura relatiilor sociale in societatile contemporane lui precum si de relatiile dintre indivizi si raporturile lor sociale.

- societatea: ca un sistem alcatuit din sisteme de productie si relatii de productie: rol important: oamenii muncii. - sustine ca periodic, orice societate cunoaste, inevitabil, transformari radicale - determina manifestarea actiunilor revolutionare. Emile DURKHEIM (1858-1917). - cel mai renumit sociolog francez; parintele sociologiei franceze - unul dintre cei mai importanti fondatori ai sociologiei stiintifice moderne. - 1896 infiinteaza revista: l'Anne Sociologique: reunea tineri colaboratori: aveau sa constituie scoala franceza de sociologie. -1902: numit prof. la Sarbona - post in tiintele educatiei. - catedra ocupata in 1913 devine: "Catedra de stiinta educatiei si sociologiei". - 1912 publica la Paris: "Formele elementare ale vietii religioase". - 1927: sociologia devine obiect de studiu i programa de pregatire a scolii normale - 1927 la Strasbourg, 1932 Sorbona se infiinteaza catedra de sociologie. Max WEBER (1864-1929). - cel mai mare sociolog al tuturor timpurilor. - membru fondator al revistei: "Arhivele stiintelor si politicii sociale" in care publica in 1904-1905 cele 2 articole ce vor constitui "Etica protestanta si spiritul capitalismului". Tipologie: -economia si religia l-au preocupat cel mai mult. -religia= mod deosebit al manierei de a se comporta in comunitate - domeniul specific al activitatii religioase - a regla raportul intre puterea "supranaturala" cu oamenii. - sociologia religiei - vrea sa defineasca tipurile de "comunalizare religioasa" si tipurile de autoritate religioasa. - cele 2 tipuri de comunalizare religioasa: Biserica si Secta: Biserica: institutie birocratizata de mantuire, deschisa pt toti, unde autoritatea se exercita in functie de preot; e in stransa simbioza cu societatea. Secta: asociatie voluntara de credinciosi. Biseica si Secta = tipuri ideale - modele elaborate pt cercetare, nu exista in stare pura de realitate; sunt elemente utile de referinta pt studiul realitatii empirice. In domeniul religios puterea se exprima prin: Preot: autoritatea religioasa ce se exercita in cadrul unei inteprinderi birocratizate de mantuire. Vrajitorul: autoritatea religioasa practicata pe langa o clientela ce recunoaste indemanarea purtatorului autentic al unei traditii. Profetul: autoritatea religioasa personala a celui care este recunoscut pe baza unei revelatii pe care se bizuie ("dar eu, eu va spun ca.."). Legitimitatea acestui tip de autoritate se bazeaza pe carisma. autoritatea institutionala de tip Preot - cea care administreaza religia zilnic, ii asigura continuitatea in timp autoritatea carismatica de tip Profet - introduce - ruptura in aceasta gestiune zilnica, producand stari conflictuale cu preotul. - in "Etica protestanta si spiritul capitalismului" compune un portret ideal-tipic al capitalismului modern caracterizat prin: - cautarea sistematica a profilului in cadrul unei profesii; - atitudine sobra fata de placerile vietii; - dezvoltarea economiilor in vederea acumularii de capital. Profitul si bunastarea nu sunt condamnabile decat daca st folosite pt placeri trecatoare.

- concomitent cu ideile religioase ale Reformei, se contureaza morala puritana caracterizata prin: munca permanenta, pietate, simplitate, spirit ascetic, autocontrol si spirit critic. - ceea ce-l intereseaza pe Weber: nasterea unei noi forme de comportament in viata economica. -Weber: spiritul capitalist functioneaza intr-un mod mecanic: "daca puritanul vroia sa fie om constiincios, noi sunem nevoiti sa fim".

Evolutia preocuparilor de sociologie in Romania Nicolae Milescu: - adevarat "uomo universale". Dimitrie Cantemir: lucrarea: "Istoria cresterii si descresterii Imperiului Otoman" la cererea Academiei din Berlin scrie: Descriptio Moldoviae" - romano-moldo-vlahii pot deveni factor de echilibru intr vest si est Dinicu Golescu (boier): reforma sociala e necesara. Nicolae Balcescu: scrieri: "Romanii sub Mihai Voievod Viteazul" - natiunile fac istoria: egalitate, libertate, fraternitate. Mihail Kogalniceanu (boier): liberal -conceptie democratica; progresul=legea umanitatii. Ion Ghica: progresul si civilizatia, nu intoarcerea la o presupusa "varsta de aur" - solutia pt societatea romaneasca. Ion Ionescu de la Brad: primul cercetator al satului romanesc. - realitatile sociale investigate cu metode ale cercetarii empirice. - utilizat: metoda monografiilor - intemeietorul ei. Spiru Haret: conceptie sociologica bazata pe principii matematice: "Mecanica sociala" - lucrare. - sociologia vadeveni stiinta veritabila cand "va fi capabila sa folos. calculul". Dimitrie Draghicescu: studentul lui E. Durkheim. lucrari: "Rolul individului in determinismul social" "Sociologia = stiinta unei societati concrete, a unei ratiuni. Faptul social nu e universal". Dimtrie Gusti: "sociologia = sistem de cunoastere a realitatii sociale prezente". - elaborarea metodei monografice; aplicarea ei la studiul realitatilor sociale romanesti, asa cum fiintau ele in comunitati satesti. - crede in necesitatea fuziunii sociologiei cu metoda monografica -> sociologia monografica. - a recomandat reguli ce treb. respectate in aplicarea observatiei sociologice: 1.observatia treb. sa fie sincera si obiectiva; 2. sa fie exacta, patrunzatoare si completa, sa cuprinda toate detaliile in varietatea si unitatea lor; 3.treb. verificata si controlata, obtinandu-se o observatie "experimentala"; 4. observatia monografica - fie colectiva, rodul colaborarii specialistilor; 5. obervatia - informata si pregatita; 6. observatia sociologica - fie intuitiva, act de patrudere al obiectului cercetat, un act de creatie; 7. treb. sa fie folosita si metoda comparatiei cu ajut. careia se elimina progresiv tot ceea ce este particular si accidental. Petre Andrei: a cercetat socialul in relatie cu naturalul.

- in 1939 ar fi trebuit sa aiba loc la Bucuresti al 14-lea Congres Modial de Sociologie; invadarea Poloniei si izbucnirea celui de al 2-lea Razb. Mondial a facut ca sa nu mai iba loc.

Religia - fenomen social Suprafata tarii s-a dublat prin alipirea provinciilor: Translivania, Bucovina, Basarabia - Unirea 1918. Catherine Durandin: micul regat moldovlah s-a marit, a devenit o mare putere regionala. Recensamant 1899: 91,5% crestini ortodocsi. 1930: 72,59% crestini ortodocsi, uniatii 7,9%. - diversificare reala a campului religios romanesc. Statutul juridic al Bisericilor si cultelor din Romania - per. interbelica Alexandru Lepadatu, ministru cultelor si artelor perioada respectiva spunea referitor la cultele noi: 1.Bucovina: art 14, 16 al Constit. Austriece 21 dec 1867, conditiile pt recun. cultelor noi: legea 28mai1874. 2. Vechiul Regat: art.21 Constitutiei 1866 = principiul libertatii cultelor intre marginile ordinii publice. art.7 - diferenta de credinte relig. si confesiuni in Rom. o piedica pt a dobandi drepturi politice si civile si a le exercita. Constitutia 1923: BOR- biserica dominanta - fiind religia marei majoritati a romanilor; Greco-Catolica - biserica prioritara - are intaietatea fata de celelalte culte. (art.22). 1925: Scaunul arhiepiscopal de la Bucuresti - ridicat la rangul de Patriarhat. 1928: Legea cultelor recunostea BOR ca Biserica de Stat. (in total 9 culte recunoscute). Prin legea cultelor 1928 nu li s-a acordat statutul de cult religios comunitatii Baptiste din Basarabia si Transilvania. Miscari neo-protestante: per. interbelica pe terit. Rom: adventisti,baptisti,evanghelisti,penticostali... Miscari ortodoxe sectare desprinse din Raskol: duhoborti, hlasti, scapeti. Faimos act "Molotov-Ribbentrop" 1939 *acord intre Germania si Rusia. Karl Marx: "Religia este opiu pt popor". Denis DELETANT scrie in cartea sa despre Ceausescu si securitatea: botezul cu urina, materii fecale. In perioada comunista s-a intrerupt si evolutia normala a pluralismului religios. Erau 3 etape de analiza: 1.rezistentei, marcata de arestari masive. 2.acceptarii regimului 3.colaborarii cu puterea comunista. 1948: Constitutia prin decret 177/4aug1948 privind regimul general al cultelor din Romania recun. 14 culte. In per. comunista institutiile ecleziale devin unicul refugiu de libertate si speranta. Romania intra NATO 2003 si in UE 1 ian 2007.

Numarul total de biserici construite in Romania intre '90 si 2005 a fost de aprox. 3500 de lacasuri de cult ceea ce reprez. o crestere cu 19,2% in 15 ani fata de nr. total de biserici construite pana at in Romania in decursul istoriei. Dupa '90 intalnim ierarhi in parlamentul Romaniei: 1.Pr Tatu de la Man. Plumbuita 2. Ep Calinic de la Arges

Misionari crestini veniti in Romania dupa '90. Pat Roberson - fondator, presedinte CBN - retea de televiziune crestina Pastor Dan Matei - fondator, presedinte Centrului Crestin Timisoara. Dupa 2002 scade nr. misionarilor crestini.

Secularizare si Globalizare religioasa

O. Tschannen 1992: fundamentul paradigmei secularizarii se bazeaza pe 3 elemente: 1.Diferentiere: viata sociala se separa in: religioasa si non-religioasa. 2.Rationalizare: sfera non-relig. laica incepe sa functioneze conform criteriilor rationale si nu celor religioase. 3.Mundanizare: sfera religiosului se apropie din ce in ce mai mt de interesele caracteristice sferei non-relig. Bryan WILSON: 2 tipuri de secularizare: "Daca in Anglia ca si in alte tari ale Europei, secularizarea a ft vazuta ca o parasire a Bisericilor, in America a ft vazuta ca absorbtie a Bisericilor de catre societate si pierderea de continut religios distinct".

Pluralizarea ofertei religioase Pluralismul religios =structura pluri-religioasa a societatilor democratice moderne. Nici unul dintre grupurile religioase nu detin monopolul absolut al relatiei cu Statul, insa fiecare detine suficienta influenta, deci putere religioasa, pt a-si atinge propriile interese legitime. Pt a putea vb de existenta pluralismului religios treb. sa vb. implicit de competitie sau concurenta religioasa. Pluralismul religios = forma de exprimare a civilizatiei dialogului si a respectului reciproc intre factorii religiosi. Recensaminte desfasurate in 1992, 2002, 2011 Nicolai Petro - martie 2005 - articol: "The European Union: Ortodox are coming" (filmul cu submarinul rusesc). Vizita Papei Ioan Paul al 2-lea 7-9 mai 1999. In 2002, Prea Fericitul Teoctist semneaza impreuna cu Papa Ioan Paul al 2-lea, declaratia comuna de la Vatican 12 oct, 2002: precizeaza - necesitatea construirii unei noi colaborari si a unui dialog responsabil intre cele doua Biserici.