Sunteți pe pagina 1din 167

RADIOIMAGISTICA

APARATULUI
OSTEOARTICULAR
Aspecte radioimagistice ale osului
normal si ale componentelor sale
Scheletul este alcatuit din oase lungi, oase late si oase scurte.
Macroscopic toate oasele au:
- o portiune centrala constituita din os spongios cu spatii medulare
- o portiune periferica densa si dura din os compact, inconjurata de periost
Histologic, osul adult prezinta doua componente principale:
substanta osoasa dura organizata in lamele / trabecule opace la raze X
spatiile osoase ocupate de tesuturi conjunctive moi = spatii medulare,
transparente la razele X
1. Substanta osoasa dura
este constituita din
matricea colagena proteica
(fibrile+subst glico-proteica)
care este suportul in care se depun
sarurile minerale.

2. Spatiile osului =
lumenele sistemelor Havers si ale canalelor
anastomotice pe acestea (canale
Volkmann), ochiurile spongioasei (ocupate
de tesut conjunctival moale si vase
sanguine nutritive)
canalul medular, ocupat de maduva
tesut conjunctival fibros
tesut adipos (maduva galbena)
tesut hematopoetic (maduva rosie)
+ Periostul = membrana conjunctivala transparenta la razele X, care inveleste osul si care, la
extremitatile articulare se continua cu capsula articulara.
1. Diafiza are forma de cilindru si este
constituita din tesut osos compact care
inconjoara canalul medular.

Compacta - grosime si diametru in raport cu importanta osului
Tesutul osos compact este format din:
- sisteme tubulare Havers dispuse paralel cu axul
osului (lamele dispuse in sisteme cilindrice
concentrice)
- lamele complementare
- una care inconjoara diafiza in manson, sub
periost
- alta situata spre canalul medular = endost;
- canalele Volkmann pe elementele precedente

Rgr: doua benzi opace paralele care delimiteaza
canalul medular
CT: inel cu densitate mult crescuta, omogen
IRM: asemnal in toate secventele


Canalul medular
Rgr. banda radiotransparenta
CT: densitate tisulara, predominant grasoasa
IRM: la adulti semnal de tip grasos (HT1, izo-hT2)


Periost
Rgr, CT: nevizibil
IRM: asemnal
La osul lung se disting trei parti:
diafiza, metafiza si epifizele
Diafiza
Canalul medular
Epifiza
Os spongios
Diafiza
Os compact
Epifiza
Os spongios
Diafiza
Canalul medular
Diafiza
Os compact
2. Epifiza = tesut spongios,inconjurat de
corticala epifizara

Tesutul spongios este constituit din:
- lamele osoase cu dispozitie aparent anarhica,care
delimiteaza intre ele areole continind tesut moale
medular.
- trabeculele spongioasei sunt orientate in sensul
liniilor de forta, in raport cu functiile osului

Rgr.: travee opace, fine, ce formeaza o retea cu
ochiuri radiotransparente
CT: travee dense ce se intersecteaza in retea
IRM: semnal grasos dar < grasimii subcutanate


Corticala acelasi aspect ca si compacta
diafizara, dar foarte subtire
Osul lat se compune din corticale paralele (tablii)
intre care este o spongioasa (diploe) exemplu:
oasele craniului (unite prin suturi denumite
sinostoze).

Oasele scurte sunt alcatuite dintr-o masa
spongioasa invelita intr-un manson periostic
(vertebrele) sau intr-o corticala foarte subtire
(oasele carpiene).
La osul lung se disting trei parti:
diafiza, metafiza si epifizele
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA SCHELETULUI
La nastere, toate oasele lungi, in afara de
epifize, sunt osificate; diafizele sunt
constituite din tesut osos primitiv in care
trabeculele sunt dispuse intr-o retea
neregulata.
Pe radiografii oasele lungi apar
constituite numai din diafiza tubulara,
delimitata la extremitati de linia de
calcificare provizorie a cartilajului de
crestere.
Cartilajul de crestere este radiotrasparent =
banda transparenta de cativa mm,
marginit de linia de calcificare provizorie.
El este invadat de tesut conjunctiv, care
se va transforma in os. Astfel este
asigurata cresterea in lungime a diafizei.
Cresterea osului in grosime se datoreaza
periostului si rezulta din activitatea
osteogena a stratului conjunctival
subperiostal ce ingroasa diafiza si se
substituie treptat osului vechi.
Dezvoltarea oaselor de membrana (bolta
craniana) la acestea, tesutul osos apare
direct in macheta conjunctiva si se
extinde treptat, excentric, fiind modelat
cu timpul in tesut lamelar.
METODE DE EXPLORARE
Radioscopia
Radiografia
- 4 conditii:
1. regim de raze corect
2. efectuarea a minim 2
incidente
3. incadrare si pozitionare
corecta a regiunilor de
interes, cu prinderea in
campul radiografic cel
putin a unei articulatii
4. explorare bilaterala a
regiunilor simetrice
METODE DE EXPLORARE
Tomografia
computerizata:

- date suplimentare si de
mai mare finete asupra
leziunilor osoase vizibile
pe rgr.
- caracterizeaza partile moi
- prelucrarea imaginilor
- reconstructia 3D cu
aprecierea corecta a
volumului leziunilor
- reconstructii 2D
pentru aprecierea
leziunilor si in alt plan
decat cel axial
fereastra os
fereastra parti moi
cupa axiala
recon 3D
METODE DE EXPLORARE
ANGIOGRAFIA :
2 situatii
1. Scop diagnostic
pentru tumorile incerte ca
punct de plecare si
structura histologica
identificarea pediculilor
vasculari si a tipului de
vascularizatie

2. Scop terapeutic
embolizare
(prechirurgicala)
chemoembolizare (aplicare
directa a citostaticelor si
chimioterapiei
antitumorale, intratumoral)
METODE DE EXPLORARE
SCINTIGRAFIA
Osteom
osteoid
Fractura de
stress
sensibila, dar nespecifica
all body
All body
METODE DE EXPLORARE
Artrografia (a)
Artro-CT (b) :
presupun explorarea
unei articulatii dupa
injectare directa
intraarticulara a unui
produs de contrast
Utile in patologia
tumorala sinoviala
traumatica articulara
a
b
METODE DE EXPLORARE
+ Metode imagistice neradiologice:
A. Ecografia
date suplimentare privind aparatul musculo-ligamentar periarticular

B. Rezonanta Magnetica
investigatie de finete a partilor moi
date asupra maduvei osoase
A
B
MODIFICARI ELEMENTARE OSOASE
3 grupe:

1. modificari de forma :
exostoza
hiperostoza
oedostoza
scoliostoza

2. modificari de numar

3. modificari de structura
distructive
constructive
mixte

exostoza
hiperostoza
Os suflat
scoliostoza
Displazie de numar
MODIFICARI DE FORMA
EXOSTOZA
Deformare a osului prin
aparitia unei productiuni
osoase, avand aceleasi
elemente morfologice cu osul
normal (corticala si
spongioasa) si care se afla in
continuarea structurilor
normale ale osului pe care se
dezvolta.
Determina modificari de
dimensiune ale osului la locul
de aparitie
Poate produce modificari ale
tesuturilor moi inconjuratoare.
exostoza
MODIFICARI DE FORMA
HIPEROSTOZA
Ingrosare segmentara sau
totala a unei piese scheletice.
Determina modificarea formei
osului
Determina modificari ale
tesuturilor moi
Determina modificari ale
dimensiunilor osului
hiperostoza
Hiperostoza mai gros
MODIFICARI DE FORMA
OEDOSTOZA
Deformarea osului prin
impingerea compactei sau
corticalei osului de catre o
modificare de structura cu
dezvoltare lenta
Se mai numeste si os suflat
Se insoteste de cresterea in
diametrul transversal al osului
Se poate insoti de modificari
de parti moi
Os suflat
MODIFICARI DE FORMA
SCOLIOSTOZA
Incurbare a osului datorata de
obicei unei modificari de
structura a acestuia.


Determina intotdeauna o
modificare a axului osos.
scoliostoza
Scoliostoza - incurbat
MODIFICARI DE DIMENSIUNI
APLAZIA (AGENEZIE):
-absenta unei sau mai
multor piese scheletice.

-se datoreaza lipsei de
aparitie a nucleilor de
formare a osului respectiv

-dgn. dif. cu ablatia
chirurgicala a osului
MODIFICARI DE DIMENSIUNI
HIPOPLAZIA:
-existenta unui os cu
dimensiuni reduse, dar cu
dezvoltare armonioasa a
acestuia (oasele piticilor).

-forma si structura osului sunt
normale.

Hipoplazie os
cubitus
MODIFICARI DE DIMENSIUNI
HIPERPLAZIA:
-este consecinta dezvoltarii exagerate a unui os.

-piesa scheletica apare normala ca forma si structura dar
cu toate diametrele crescute.

-hiperplaziile si hipoplaziile pot fi leziuni monostice, dar si
poliostice sau generalizate.
LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
= diminuarea sarurilor fosfo-
calcice la nivelul matricei
proteice osoase, cu
pastrarea integritatii
acesteia (reversibila)
Evidenta RADIOLOGIC la o
pierdere mai mare de 30%
din continutul normal de
saruri PCa.
Radiologic:
in spongioasa: scaderea
grosimii traveelor cu
cresterea spatiilor dintre
travee si accentuarea
transparentei
afectarea compactei
poate merge de la
discreta diminuare a
opacitatii (se subtiaza)
pana la aspect de
spongiozare
Artrita hiperperfuzie locala ca
raspuns inflamator metabolizarea
sarurilor PCa scaderea
concentratiei in segmentele vecine
articulatiei demineralizare
Fractura : demineralizare prin efecte
locale + demineralizare prin
imobilizare

Distributie:
difuza generalizata dezechilibru
metabolic general, cu rezultat activarea
mecanismelor de mobilizare a calciului
din schelet.
localizata cauzata de factori locali
producatori de hipo-/ hiperperfuzie
inflamatori
infectiosi
tumorali
parazitari
mecanici
Exemple:
1.Demineralizare
Demineralizare
Os normal
Os normal
Demineralizare
Osteoporoza:
- este caracterizat prin mas osoas redus i o
arhitectur trabecular deteriorat, ceea ce duce la
creterea fragilitii osoase i la apariia fracturilor.


-se deosebeste ca entitate de demineralizare: masa
osoasa joasa cu alterarea microarhitecturii osului.

Semne radiologice:
-os spongios: travee reduse numeric si dimensional cu
intensitate redusa si areole mai largi.
-os compact: corticala subtiata
largirea canalului medular
-oasele lungi se incurbeaza
-la nivelul vertebrelor: accentuarea cifozei
largirea spatiilor intervertebrale
prin tasarea corpurilor vertebrale
vertebrele devin cuneiforme

presupune lipsa de structura osoasa prin activarea
osteoclastelor cu distructie a matricei proteice si
mobilizare a sarurilor PCa
activarea osteoclastelor poate fi rezultatul a 2 mecanisme:
modificari tip metabolic local (inflamatie)
dislocarea elementelor osoase normale (ex. proliferare
tumorala)
+ combinate (osteomielita)

Diagnosticul poate fi sugerat in functie de
Sediu:
- diafizar, metafizar, epifizar
- cortical, spongios, canal medular

Forma si dimensiuni (mai mult variatia lor in timp) +
modificare de forma a osului asociata

Contururi:
- nete cu scleroza periferica (tip IA)
- nete fara scleroza periferica (tipIB)
- sterse, multiple = aspect mancat de molii
(tip II)
- microgeode, punctiforme, flu = aspect
permeativ (tip III)

Matrice: omogena / septata / calcificata
LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
2. Osteoliza
III
IA
II
IB
IC
LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
2. Osteoliza:

-Modificarea radiologica elementara in care componenta minerala si
proteica sunt distruse pe un teritoriu osos in totalitate.

-RX: arie de resorbtie osoasa de dimensiuni variabile, cu contur bine
precizat sau sters, regulat sau neregulat, uneori determinat de un lizereu
osteosclerotic, alteori de structura osoasa din jur, in interiorul carora
macrostructura osului este complet disparuta.

-Aria de osteoliza poate fi localizata periferic, afectand conturul osului:
-diametrul > profunzimea =EROZIUNE
-profunzimea > diametrul leziunii =CARIE
-leziunea este situata central, neafectand conturul osului = LACUNA
OSOASA.
-leziunea osteolitica este localizata subcortical

= GEODA OSOASA

Eroziune
Geoda
+Sechestru osos
Lacuna
TOMOGRAFIE PLANA
osteoliza circumscrisa,cu
lizereu extern de scleroza:
CHIST OSOS ESENTIAL
Metastaze osteolitice la nivelul
coloanei lombare
LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
= leziune secundara
hipoperfuziei
sau lipsei de
perfuzie intr-un
teritoriu osos
septica
aseptica
la nivelul
epifizelor =
osteonecroza
aseptica
la nivelul
diafizelor,
metafizelor =
infarct osos
la copil,
osteonecroza
ncl. epifizari =
osteocondroza
3. Osteonecroza
Osteonecroza
aseptica
LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
3. Osteonecroza:
-in teritoriul din imediata vecinatate a
stopului vascular = edem cu
demineralizare rapida si osteoclazie.


-teritoriul afectat direct de moartea
biologica, isi pastreaza conc. de
saruri de calciu si nu este fagocitat,
ramanand ca fragment osos in
centrul zonei de lichefiere necrotica =
sechestru osos


RX: zona de liza intr-un teritoriu cu
demineralizare circumscrisa, avand
in interior un sechestru osos.
LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
= caracterizata prin lipsa de
substanta osoasa,
generata de actiunea
prelungita a unui element
compresiv de vecinatate
(adeseori vascular)
= presiunea mare determina la
locul de actiune edem cu
instalarea demineralizarii
= la periferie apare
osteoscleroza
compensatorie
din interior spre exterior (ex.
chist osos)

dinspre exterior spre interior (ex.
sa turceasca balonizata in
adenomul hipofizar)

4. Atrofia prin presiune
LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE

In functie de componenta osoasa interesata, deosebim:
Endostoze formare de os la nivelul
endostului compactei- intotdeauna
are loc pe conturul intern al
compactei spre canalul medular.
Radiologic:
ingrosarea compactei
ingustarea canalului medular

Spongioscleroza intereseaza componenta
spongioasa
Radiologic:
ingrosarea traveelor preexistente
cresterea numarului traveelor
scaderea numarului areolelor
scaderea transparentei specifice
osului spongios
evolutia pana la aspectul de
compactizare
1. La nivelul structurilor ce produc os = osteoscleroza si periostoza

A. OSTEOSCLEROZA:se mai numeste si condensare osoasa
OSTEOSCLEROZA
Leziunile de tip osteosclerotic
pot fi:
-monostice, monotope
-monoostice politope
-poliostice
Insule opace cu aspect de tesut
osos compact cu contur net
sau sters, neregulat.
LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
= formare de os nou la
nivelul periostului in
afara procesului
normal de crestere
in grosime a osului

In functie de aspectul
radiologic:

1. unilamelara
(specifica
proceselor
inflamatorii)






B. PERIOSTOZA
4. apozitii
periostale
(triunghi
malign
Codman)
3. spiculata
(t. maligne)

2. plurilamelara
a.inflamatie
b.sarcom Ewing
B. PERIOSTOZA:
-lineara: opacitate lineara bine conturata, regulata, dubland
conturul extern al osului, avand o intensitate similara cu a
structurii osoase pe care o insoteste.

-lamelara: multiple opacitati liniare, cu aceleasi
caracteristici ca ale periostozei liniare cu distributie
paralela cu conturul osului si intre ele.

-pinteni periostotici: opacitati de forma triunghiulara bine
conturati; la periferia locului de efractie a corticalei de catre
tumora maligna.

-spiculii: opacitati lineare sau triunghiulare dispuse in
unghiuri variabile fata de conturul extern al osului , de
dimensiuni de cativa milimetri; tumori + procese
inflamatorii foarte agresive.
Triunghi malign Codman Periostoza lamelara
LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
2. La nivelul unor structuri ce normal nu produc os
= OSIFICARI HETEROTOPE
=poate apare in muschi, ligamente
osteofite
sindesmofite
osificari
posttraumatice
Osificari heterotrope
OSTEOFITE
-la periferia suprafetei corpului
vertebral tinand de ligament,
apare o structura osoasa de
forma mai frecvent
triunghiulara cu baza pe corpul
vertebral.
-factori mecanici care
actioneaza asupra sist.
ligamentar intervertebral-
hemoragii si edem ; transf. tes
conj. in tes. osificabil.

SINDESMOFITE
-osificare heterotropa
interesand sistemul
ligamentar intervertebral.
-apare o srtuctura osoasa
ce face legatura intre
doua sau mai multa
corpuri vertebrale fara
continuitate cu structura
osoasa a vertebrei.
1. patologie de cauza traumatica

2. osteodisplazii

3. osteodistrofii

4. patologie infectios - inflamatorie

5. patologie tumorala

6. altele (osteonecroze, patologie
metabolica etc)
PATOLOGIA TRAUMATICA
OSTEOARTICULARA
Interesarea osteoarticulara este de trei feluri:
Entorsa (neevidenta in conventional)
Luxatie (lipsa de contact/ continuitate normala a
2 suprafete articulare, in aceeasi articulatie)
Fractura

(fiecare presupune leziuni fie ale aparatului capsulo-
ligamentar, fie ale componentelor scheletice)

Informatii suplimentare sunt aduse de
ecografie si IRM
metode invazive: artroscanner/ artroCT (necesita
injectare de produsi de contrast)
Fracturile
= solutia de continuitate la nivelul pieselor scheletice

Clasificare:

1. dupa aspectul traiectului de fractura
Complete presupun interesarea tuturor componentelor unui os
- simple sau difragmentare (traiectul de fractura separa in doua
componentele osoase)
- cominutive (apar traiecte secundare de fractura cu piese multiple)
- tasare ( corp vertebral)

Incomplete solutia de continuitate este partiala (compacta/ tablia
anterioara/ compacta + spongioasa); traiectul de fractura nu
separa in totalitate fragmentele fracturate.

2. dupa mecanismul de producere

Fracturile
Traiectul de fractura: dupa pozitia si forma sa fata de axul osului:
Transversal
Oblic
Longitudinal
Spiroid
Deplasarea fragmentelor de fractura:
Angularea
Translatia (deplasarea laterala)
Incalecarea
Rotatia
Telescoparea (intrepatrunderea)
Fractura completa
Fractura
incompleta
Tasare
Fractura intruziva
Diagnostic
= examen de prima intentie: simplu, ieftin,
informativ
= utilizare in diagnosticul precoce, cat si in
evaluarea postterapeutica si stabilirea
vindecarii.
Radiografia corect interpretata:
Aspect rx.: banda radiotransparenta
sediul fracturii
aspectul fracturii (completa, incompleta,
traiecte, grad de deplasare)
precizarea raportului cu structurile
invecinate
precizarea pozitiei fragmentelor
la distanta de os dar in ax
angulate
telescopate, incalecate, angrenate
cresterea distantei dintre fragmente prin
interpunere de parti moi
torsionare frecvent la nivel tibial
stabilirea contextului (os normal/ patologic)
traiect intraarticular ( modificare la nivelul
sinovialei si spatiului articular anchiloza)
leziuni asociate: hemartroza
CT :
evaluarea si pozitionarea 3D a
fragmentelor in focarul de
fractura
fracturile cominutive
traiect intraarticular
fracturile ce necesita protezare
evaluarea interesarii partilor
moi adiacente
evaluarea complicatiilor
(anchiloza, pseudoartroza,
osteita)
Scintigrafia
sensibila, dar nespecifica
IRM:
leziunile articulare
cazuri incerte, fr. oculte
compresia medulara prin
fractura vertebrala
complicatii: osteonecroza,
algodistrofie

Radiografia:
Tipuri particulare de fractura

la copii:
fractura in lemn
verde incurbarea
diafizei unui os lung
care se poate
fractura unilateral,
la nivelul compactei
care devine
convexa.
fractura
subperiostala are
sediul diafizar, insa
sunt afectate
ambele compacte;
periost integru


decolarea epifizara

Fractura maratonistului
a. Fractura de oboseala/
stress
dupa solicitarea repetata
asupra unui os
Ex:
fractura cosasului = sub
insertia bicepsului pe ulna
fractura maratonistului =
fractura de metatarsian

Tipuri particulare de fractura
a. a.
a.
a.
Tipuri particulare de fractura
b. Fractura luxatie
se produce o deplasare a fragmentului
fracturat in apropierea unei suprafete
articulare
de regula apare la jonctiunea diafizo-
epifizara, in apropierea articulatiilor cu
mobilitate mare
Fractura boxerului b.
Vindecarea
1. formarea calusului fibroproteic
organizarea hematomului intre
fragmentele de fractura sub
forma de coagul, apoi retea de
fibrina
hiperemie importanta
mobilizarea sarurilor PCa din
fragmentele implicate in focarul
de fractura


2. formarea calusului conjunctiv

calusul e invadat de fibroblasti
ce produc fibre de colagen +
existenta de saruri minerale se
creeaza conditiile osteogenezei
are loc o contractare a
componentei moi, cu apropierea
segmentelor osoase implicate
dupa 7-10 zile:
cresterea transparentei
extremitatii osoase din focarul
fracturat = demineralizare locala
largirea solutiei de continuitate,
contururile osoase adiacente
apar sterse



dupa 2 saptamani:
demineralizare importanta
linia de fractura apare mai putin
clara (fum de tigara)


RADIOLOGIC:
ANATOMOPATOLOGIC:
Vindecarea
3. Etapa de calus osos primitiv
la nivelul matricei
conjunctive sunt depuse
saruri PCa, realizand o
structura osoasa relativ
anarhica in care sunt prinse
cele 2 extremitati

4. Calus osos definitiv
incepe procesul de
modelare sub activitate
osteoclastica
dupa 3 saptamani
opacifiere neomogena la nivelul
focarului de fractura care
depaseste limita traiectului
treptat, dispare solutia de
continuitate fiind inlocuita de
structura osoasa



dureaza cateva luni, cel putin o
luna
calusul capata aspect
trabecular
stabilirea continuitatii
compactei si reducerea
volumului calusului
RADIOLOGIC:
ANATOMOPATOLOGIC:
Tulburari de consolidare
Calus vicios: consolidare in pozitie
anormala
Calus exuberant: calus voluminos
cu interesare de parti moi
Pseudartroza: lipsa de stabilire a
continuitatii intre fragmente la 6
luni de la producerea fracturii
Mecanisme:
distanta mare dintre fragmente
hipervascularizatia teritoriului
interpunere de parti moi si
distrugere de periost rezulta
osificare si depunere de os
nou pe fiecare dintre
fragmente, cu aparitia de
corticala noua spre focarul de
fractura
Radiologic:
lipsa de calus in jurul
elementelor din focarului
de fractura
aparitia de os nou compact
la nivelul versantilor
fracturii
PSEUDARTROZA
Complicatii
imediate / tardive
Infectia in cazul fracturilor deschise
Radiologic: osteoliza neomogena ce intereseaza ambele piese osoase
Clinic - semne de infectie acuta
Prognostic prost si vindecare dificila.

Osteonecroza aseptica complicatia fracturilor ce intereseaza colul femural,
scafoidul sau a luxatiilor congenitale de sold (intreruperea vascularizatiei)
Rgr: tardiv = osteocondensarea, fragmentarea sau diminuarea in dimensiuni a
fragmentului necrozat
IRM: faza incipienta = modificare de semnal a fragmentului respectiv

Osteoporoza algica posttraumatica = sindrom algodistrofic posttraumatic
mana si picior (tulburari vasomotorii locale)
Rgr: demineralizare patata localizata in teritoriul invecinat focarului de F
IRM: edem osos
Secundar, fenomene de atrofie musculara si cutanata
Se remite prin reglarea circulatiei locale.

Anchiloza complicatie a fracturilor cu interesare articulara, incorect tratate.
Rgr: diminuarea inaltimii sp. articular cu scleroza neregulata a corticalei

Osificari in partile moi - secundare hematomului din partilor moi
Rgr: aparitia de osificari heterotope in jurul focarului de fractura
ANCHILOZA
OSIFICARI IN
PARTILE MOI
OSTEONECROZA
POSTTRAUMATICA
Control postoperator radiologic
1. OSTEOMIELITA
Afectiune inflamatorie
osoasa , determinata de
agenti patogeni diferiti, ce
realizeaza entitati clinice cu
evolutie si tablou radiologic
bine definite.
Leziunea primara a
afectiunii este produsa pe
cale hematogena si are
sediul in maduva osoasa,
urmata de modificari in tella
ossea
OSTEITA - inflamatia
osoasa prin inocularea
agentilor patogeni direct din
afara sau din vecinatate, nu
pe cale hematogena.
PATOLOGIE OSOASA INFECTIOASA
ETIOLOGIE: cei mai frecventi
agenti patogeni sunt de
natura microbiana.
- cel mai frecvent
stafilococul auriu 80-90 %

PUNCT DE PLECARE: focar
patologic cu sediu cutanat /
sinuzal / otic/...

CONDITII FAVORIZANTE:
traumatisme, frig, rezistanta
scazuta a organismului

VARSTA: afecteaza mai ales
copiii si adolescentii.
OSTEOMIELITA-localizare
Cel mai frecvent - oase lungi (femur, tibie,humerus)

mai rar - oase plate
foarte rar oase scurte
monoostic / poliostic
focar unic/ duble
pe os lung cel mai frecvent: de la metafiza la
epifiza


Cartilajul de crestere poate fi depasit de infectie,
ceea ce duce la extindere in epifiza in
articulatie = OSTEOARTRITA
OSTEOMIELITA- forme
1. acuta
2. cronica
3. cronica de la inceput :
- forma condensanta
- forma pseudotumorala
- abcesul central osos
Brodie cu localizare
metafizara: lacuna cu contur
net, delimitat de o zona de
osteoscleroza.
-panaritiul osos: zona de
osteoliza localizata la
extremitatea libera a falangei
4. dupa varsta
(diferente copil adult)
5. dupa localizare
(os plat, os lung)
ABCES
BRODIE
FAZA DE CONGESTIE-HIPEREMIE
Aspect anatomo-patologic

proces inflamator domina
fenomenul conj.-vascular
afectarea secundara a tesutului
osos

hiperemie demineralizarea mai
ales in spongioasa , dar si in
compacta



+ inflamatia si a periostului
Aspect radiologic

10-14 zile
os : aspect normal
parti moi: creste densitatea
partilor moi in vecinatatea
metafizei interesate
dupa 10-14 zile
os: demineralizare
difuza(spongioasa si
compacta), ce se extinde
rapid

15-20 zile + reactie periostala
unilamelara sau plurilamelara

PREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE
FAZA DE ABCEDARE (SUPURATIE)
Aspect anatomo-patologic

- abcesul format difuzeaza in toate
directiile

- se produc necroze, datorita
emboliei microbiene, compresiei
vaselor (in compacta mai usor,
datorita vascularizatiei sarace si
lipsei anastomozelor)





- inflamatia periostului este intretinuta
de prezenta sechestrelor
Aspect radiologic

- aspect patat al demineralizarii, cu
aparitia de mici zone de
osteoliza
- apar sechestre
in spongioasa- dimensiuni mici
in compacta dimensiuni mari
Rx vizibil dupa mai multe luni (2)
- portiuni de os izolate de tesutul
din jur prin zone de osteoliza
- delimitarea de tesutul din jur:
4-6 luni
- se pot resorbi, se pot elimina
(fistule)
- reactii periostale din ce in ce mai
bogate
PREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE
FAZA DE REMANIERE
Aspect anatomo-patologic

- dupa indepartarea sechestrelor
(eventual chirurgical) se
regenereaza osul, de obicei
neomogen , unde nu a fost
distrus (abces, sechestre);


- lipsa de substanta osoasa se
completeaza partial sau total
Aspect radiologic

- apozitiile subperiostale isi
reduc dimensiunile
- structura se reface, putind
persista zone cu structura
mai condensata sau mai
rarefiata

- pot persista cavitati
( zone de osteoliza )

PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE
FAZA DE CRONICIZARE:
pusee repetate, evolutie prelungita
Aspect anatomo-patologic
- prezenta sechestrelor intretine
infectia
(congestia si staza locala
conditii pt. osteoscleroza)
- circulatie locala lenta cu staza
limfatica favorizeaza formarea de
os

prezenta de abcese cu sechestre
Aspect radiologic
- reactii periostale abundente
ingrosare neregulata a
osului- periostoza importanta
- osteocondensare
- ingustare a canalului
medular
- compactizarea spongioasei
-osteoscleroza endostala
extinsa
- in interiorul acestor condensari
apar zone de osteoliza bine
conturate ce pot contine
imagini de sechestre
- prezenta de fistule
PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE
Forma condesanta In curs de vindecare Aspecte postoperatorii
COMPLICATII:
1. fracturi
2. artrita

reactie de vecinatate
supurata: la mai mult de 2-3 saptamani de la debutul
radiologic al bolii, apar semnele radiologice de artrita
largirea disparitia spatiului articular
diminuarea transparentei spatiului articular
neregularitatea conturului
3. afectarea cartilajului de crestere
- iritare se stimuleaza cresterea
- afectare incetinire pina la oprirea cresterii
- distrugere partiala devieri, deformatii, dezaxari
- decolari epifizare
4. pseudoartroze dupa sechestrectomii largi
5. complicatii generalizate (diseminari)
2. OSTEOARTRITA STAFILOCOCICA
3.OSTEITE
sechestre
4.OSTEOARTRITE TBC
VARSTA: adult tinar
PUNCT DE PLECARE : de obicei ,
infectii pulmonare
CALE : sanguina de obicei
contiguitate ( pleura
coaste de exemplu )
LOCALIZARE: cele mai frecvente :
coloana vertebrala, articulatia
coxo-femurala, articulatia
genunchiului, etc
ANATOMO-PATOLOGIC : localizarea
b.K. in tesutul osos epifize,
diafize, in orice os

Dezvoltarea tbc osos se produce
dupa luni / ani de la ajungerea
b.K. in os
(functie de virulenta , imunitate)

Doua tipuri de leziuni:
- Focare proliferative
(granulare foliculi tbc) - se
cazeifica
- Leziuni exudativ-necrotice
cazeificare
Macroscopic:
leziuni circumscrise caverne in
interiorul osului prin distrugerea
tesutului osos ce este inlocuit de masa
cazeoasa in care se pot gasi
sechestre ; caverna este inconjurata de
tesut de granulatie la periferie
leziuni difuze eroziune fara limite
precise , fara reactia tesuturilor din jur
+ modificari de structura difuze :
osteoporoza generalizata
+ procese reparatorii declansarea de
necroze ischemice locale
condensari osoase
Niciodata vindecare
Linia de doliu perifocala = stabilizare

Radiologic: leziunile apar vizibile dupa
luni/ ani de la aparitia semnelor clinice
1. Modificari de pozitie si forma ale
oaselor
Datorita durerilor / modificarilor din
articulatie + ale extremitatilor osoase
rezulta atitudini vicioase pentru coloana
vertebrala modificari de ax: cifoze
angulare

2. Modificarea structurii osoase
a. osteoporoza:
- prima manifestare radiologica
(accentuata, omogena, difuza)
b. osteoliza:
- subtiere a corticalei = mici
lacune marginale
- distrugeri osoase intinse (in
leziuni difuze )
- lacune in interiorul osului =
caverne
c. osteonecroza:
- mici sechestre de intensitate
scazuta in interiorul lacunelor
ASPECT RADIOLOGIC
3. Modificari ale spatiilor
articulare
a. tbc sinoviale cu lichid
intraarticular spatiul
poate fi usor largit +
stergerea contururilor
extremitatilor
b. distrugeri cartilaginoase
ingustarea spatiului pina
la disparitia completa
pierderea transparentei
spatiului lichid , cazeum;

4. Modificarea tesuturilor moi
a. leziunile capsulei
articulare ingrosare
opacitate mai intensa
decit a partilor moi
vecine
b. abcese reci = opacitati
ovalare, bine conturate
aflate in vecinatatea
leziunilor/ la distanta
ASPECT RADIOLOGIC
TBC VERTEBRAL
LOCALIZARE :

- la nivelul corpului vertebral de obicei
- in jumatatea anterioara a corpului vertebral
- in apropierea discului
- coloana toracala, lombara (T10-T11 cel mai frecvent )

Procesul se extinde de la un corp vertebral , la disc pe
care il distruge, apoi se extinde la platoul corpului
vertebral vecin.

Radiologic :
- leziunile apar dupa 1-2 ani de la aparitia
semnelor clinice
In ordine apar:
Afectari discale:
- Pensarea spatiului intervertebral
anterior sau lateral: cifoza, scolioza
in intregime, cu aspect estompat, sters
Leziuni vertebrale
a. de structura
- platouri vertebrale cu contur sters
- osteoporoza de vecinatate
- lacune
- marginale, in oglinda
- centrale, cu contururi sterse
- sechestre demineralizate

b. de forma si dimensiuni
- diminuarea in inaltime a corpurilor
vertebrale prin leziuni distructive
cifoze , scolioze, retrolistezis
PERIOADA DE STARE
Se accentueaza modificarile
spatiilor si corpurilor vertebrale
corpurile vertebrale isi reduc
inaltimea in mod evident
suprafetele discale vin in
contact datorita distructiei
complete a disculului =
blocuri cifoze angulare
aparitia abcesului rece
opacitati uni-/ bilaterale ce
bombeaza mai mult/ mai putin
lateral, limite nete, omogene,
depasind apofizele transverse
apar si procese reactionale =
linii de demarcatie
scleroza ce delimiteaza
leziunile si reface contururile
osoase

STABILIZARE
+ disparitia sechestrelor
+ regresia abcesului rece
+ delimitarea neta a focarelor
+ instalarea sudurii
intervertebrale
OSTEONECROZA ASEPTICA
DEFINITIE = moartea
componentelor celulare din
corticala si spongioasa
osoasa ce rezulta printr-un
fenomen ischemic local
TERMENI
1. OSTEONECROZA
ASEPTICA = necroza
epifizara la adult
2. INFARCT OSOS = necroza
metafizara si diafizara la adult
3. OSTEOCONDRITA
DISECANTA = necroza
epifizara subcondrala de talie
mica (<1cm)
4. OSTEOCONDROZA,
OSTEOCONDRITE de
CRESTERE=necroza unui
nucleu epifizar
2.
3.
4. 3.
DEFINITIE: moartea componentelor celulare din corticala si
spongioasa osoasa ce rezulta din reducerea / obstructia /
intreruperea vascularizatiei (arteriale, capilare,
sinusoidale,venoase); se enumereaza multiple cauze:
origine macrovasculara: traumatism cu fractura sau luxatie de cap
femoral
origine microvasculara: embolii grasoase (hipercorticism, alcoolism,
hiperlipidemie), embolii gazoase (maladia chesoanelor, plonjori),
citotoxicitate (radioterapie, chimioterapie, maladie Gaucher)
EPIDEMIOLOGIE:
85% la sexul masculin, intre 4 si 10 ani (maladia Legg- Calve-
Perthes) respectiv intre 30 si 50 ani (maladia Chandler)

OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL
OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL
ANATOMIE PATOLOGICA:
Stadiul 1 : moarte celulara la debut
Stadiul 2: aparitia unei interfete
periferice reactive
2a = osteocondensare relativa
prin scaparea de la
demineralizare - ce apare prin
hiperemia reactiva si
diminuarea activitatii
2b = osteocondensare reala
survenind la nivelul suprafetei
portante
Stadiul 3 si 4: resorbtia traveelor
necrozate, fractura si stergerea
osului subcondral
Stadiul 5: distructia cartilajului de
acoperire si aparitia coxartrozei

ASPECTE RADIOLOGICE:
Dupa STEINBERG - 5 stadii:
1. infra-radiologic: anomalii hemodinamice,
histologice si izotopice
2. la 5 saptamani de la debutul clinic: prima
manifestare radiologica consta din modificari
structurale teoretic reversibile :
osteocondensare sectoriala a capului femoral
o plaja de demineralizare heterogena
subcondrala inconjurata la periferie de
osteocondensare arciforma (situata de obicei
in cadranul supero-extern si anterior)
forma capului femural pastrata
fara modificari ale spatiului articular, fara
osteofite
3. fractura subcondrala coaja de ou
spatiul articular in continuare normal
4. modificare de forma a capului femural
spatiul articular normal
5. leziuni articulare degenerative secundare:
ingustarea spatiului articular
remanieri osoase degenerative
Std. 4
OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL

SCINTIGRAFIE cu Tc 99
precoce: hiperfixatie sau hipofixatie
inconjurata de o hiperfixatie periferica
specificitate scazuta
TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA
corespunzator stadiilor radiologice
dupa Steinberg:
stadiul 2 - hipodensitate
subcondrala inconjurata de lizereu
curbiliniu hiperdens cu
concavitate anterioara ce pleaca
din traveele centrale (periferia
necrozei)
stadiul 3 - fractura subcondrala
stadiul 4 - pierderea sfericitatii
capului femoral
stadiul 5 semne de coxartroza
adaugate
sensibilitate inferioara RM
ASPECTE IMAGISTICE:
REZONANTA MAGNETICA
diagnostic din stadiul precoce
neaparat in plan coronal si sagital
aspect:
lizereul de demarcatie (interfata reactiva)
intre sectorul cefalic necrozat si epifiza femurala
viabila, intinzandu-se dintr-o parte in alta in
suprafata subcondrala :
hipoT1, hiper T2, hiper T1gadolinium
zona de necroza : 4 tipuri de semnal :
1. grasos hiperT1, intermediarT2
stadiul 1 sau 2
2. hemoragic hiperT1, T2 stadiul 1 / 2
3. edematos hipoT1, hiperT2 stadiul
3, 4 sau 5
4. fibros hipoT1, hipoT2 stadiul 5
postgadolinium zonele perfuzate apar in
hipersemnal
OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL
OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

COXARTROZA


SEMNE RADIOLOGICE:

Pensarea spatiului articular

Condensare subcondrala

Osteofitoza a versantilor articulari

(ca in orice proces artrozic)

In faze avansate: geode (tulburari de
vascularizatie) = osteonecroza aseptica, in
care pensarea spatiului articular apare tardiv,
capul femural fiind deformat
Tumori benigne- monostice, monotope.
Tumori maligne
Primitive monostice, monotope.
Secundare- poliostice, politope.
In functie de tipul de structura tumorala, aceasta poate fi:
osoasa
cartilaginoasa
vasculara
fibroconjunctiva
Leziunile pseudotumorale la granita tumora-distrofie:
Chist osos esential
Tumora cu mieloplaxe (t. cu celule gigante)
Chist osos anevrismal
PATOLOGIA TUMORALA OSOASA
Criterii de
benignitate
Tumori monooste (1 os),
monotope (1 localizare)
Sediu central/ periferic.
Forma rotunda/ ovalara.
Rata de crestere lenta (da
posibilitate osului sanatos de a se
delimita de leziunea tumorala) =
contur in harta
geografica,eventual scleroza
marginala, atrofie prin presiune
Contur net, bine precizat.
Sufla si subtiaza corticala
osoasa, dar nu o intrerup.
Intreruperea corticalei se poate
produce doar prin fractura.

Criterii de
malignitate
Monooste / polioste, politope
Rata de crestere rapida (limite
imprecise)
Exceptie: mielom multiplu rata
lenta
Dimensiuni mari
Intrerup corticala prin extensie
tumorala, dar si prin fracturi in os
patologic.
Determina reactie periostala
(spiculata, triunghiulara); la
periferia tumorii, la locul de
efractie a periostului, apar spiculi
periostali de forma triunghiulara-
triunghiul lui Codman.
Criterii de
benignitate
Nu determina reactie
periostala (rar, de tip benign).
Tumora impinge tesuturile moi
de vecinatate dar nu le
infiltreaza.
Structura tesutului osos din
vecinatatea tumorii este
normal.
Marea majoritate a tumorilor
benigne sunt tumori litice.

Criterii de
malignitate
Evolutie rapida
Pot recidiva
modificarile de structura pot fi:
-litice
-osteosclerotice
-mixte
Structurile moi sunt invadate,
infiltrate cu multiple incluziuni
osoase in interior.

CLASIFICARE
TUMORI BENIGNE
Tumors osteogenice:
-osteom
-osteom osteoid
-exostoza
-fibrom osifiant
Tumori cartilaginoase:
-condrom
-osteocondrom
-condroblastom benign
-fibrom condromixoid
Tumori vasculare:
-hemangiom
-limfangiom
Tumori conjunctive:
-lipom
-fibrom
Pseudotumori:
-chist osos solitar
-chist anevrismal
-displazia fibroasa
OSTEOM
Tumora benigna osteogenica care
apare la varsta tanara.
Zona de condensare osoasa
(osteoscleroza) dezvoltata pe
corticala osului afectat.
omogena (osteom compact)
neomogena (spongios)
Contur regulat
Intereseaza oasele fetei
(sinusuri), tablia externa.
Exceptional intereseaza oasele
lungi.

Radiologic:
osteocondensare net delimitata;
intens opac, omogen, rotund-
ovalar, contur policiclic.
fara reactie periostala
fara invazie in partile moi
TUMORI BENIGNE
1. osoase
Osteom de sinus
frontal
Osteom la nivelul calotei
TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOM OSTEOID = OO
relativ frecventa
tumora benigna osteogenica
dezvoltata la tineri (8-12 ani)
comportament pseudoinflamator:
tumefactie + durere (cedeaza la
AINS)
Radiologic:
zona de osteoscleroza regulata,
omogena, bine conturata
centrata de zona osteolitica =
nidus (dimensiuni reduse 4-
10mm - CT).
tumora + nidus ~ 2cm.
bombeaza subperiostal in partile
moi
Sediu: diafiza os lung.
Recidiveaza la ablatie incompleta
Osteom
osteoid:

Osteom osteoid
Nidus: mica arie transparenta, uneori cu centru sclerotic; zona densa ce inconjoara
nidusul reprezinta scleroza reactiva
OSTEOBLASTOM
tumora rara, comparabila ca
aspect si structura cu
osteomul osteoid (OO gigant)
> 2cm
intereseaza arcurile
vertebrale, cu evolutie spre
compresie medulara si
interesare radiculara
poate afecta oasele lungi,
cand evolueaza asimptomatic
Radiologic:
osteoscleroza compacta,
fusiforma, > 2cm
fara reactie periostala
(exceptional)
fara extensie in partile moi
TUMORI BENIGNE
1. osoase
FIBROM OSOS
Origine :tesut conjunctiv
neosificat-intraosos
intereseaza in special metafizele
oasele lungi (maxim de incidenta
tibia); mandibula
poate stagna (non-evolutie) o
perioada de timp sau cu evolutie
brutala, cu recidiva
postoperatorie.
Radiologic:
leziune osteolitica, rotund
ovalara, contur ciclic
condensare marginala (inel net
de scleroza) , septuri in aria
tumorii
osul adiacent nemodificat
nu determina reactie periostala
nu invadeaza partile moi
TUMORI BENIGNE
1. mezenchimale
Chist osos esential / solitar
dezvoltat la copil, cu maxim de
incidenta 5-10 ani
localizat de regula in metafiza
proximala a osului lung
evolutie asimptomatica, descoperire
accidentala
rar are expresie clinica
Radiologic:
zona de osteoliza intinsa (> 5cm), bine
delimitata, ce subtiaza corticala si
prezinta inferior un fin lizereu
osteosclerotic, regulat (aspect ce coaja
de ou).
uneori are septuri fine in interior in
cazul chisturilor mari.
Sufla corticala, o subtiaza dar nu o
interupe.
nu determina reactie periostala
(exceptie fractura pe os patologic)
Chist osos la nivelul ulnei
Zone de osteoliz la
nivelul humerusului -
chiste osoase
HEMANGIOM
Cea mai frecventa tumora de ax
spinal
30-60 ani
localizare
90% coloana vertebrala :
T-L
calota craniana
mai rar : metafize oase
lungi

Proliferare capilara si
arteriolara din tesutul
medular.

TUMORI BENIGNE
1. natura vasculara
Radiologic:
in localizarile vertebrale
Modificari de structura la nivelul
spongioasei ce dau un aspect
tigrat ; traveele spongioasei iau o
dispozitie verticala.
Se poate extinde epidural si poate
determina compresie medulara.

deformarea corpului : bombarea
conturului posterior, latire, tasare

asimptomatic, stabil / agresiv
in localizarile pe oase plate
(frontal, parietal, omoplat)
orientare radiala a traveelor
Hemangioame
CONDROM
histologic tumora ce rezulta prin
proliferarea cartilaginoasa de tip
hialin
localizare predilecta falange
TIPURI: -central = encondrom
-periferic = eccondrom

descoperita accidental
(traumatism minor) aparitia
fracturilor pe os patologic
este o tumora litica.

TUMORI BENIGNE
1. cartilaginoase
Condromul poate degenera
malign!
Radiologic-CONDROM

- zone de liza bine delimitate , cu inel fin de scleroza
marginala.
-in interoirul zonei de liza se pun in evidenta multiple
calcificari.
- compacta este subtiata si suflata determinand o diafiza
oedostotica .
- pastrarea integritatii corticalei.
-fara reactie periostala
-tumora se poate maligniza- intreruperea corticalei si infiltrarea
structurilor moi, inconjuratoare.
-Condroame multiple = boala Ollier
OSTEOCONDROM
evolutie benigna de regula,
proliferarea inceteaza odata cu
incetarea cresterii
se poate maligniza: clinica
zgomotoasa, efect de masa
(durere si tumefactie), crestere
rapida in dimensiuni, aspect
radiologic modificat
Radiologic:
exostoza atasata unei piese
scheletice, pediculata, cu
structura asemanatoare osului
(corticala + spongioasa)
nu determina reactie periostala
nu intrerupe corticala


TUMORI BENIGNE
1. cartilaginoase
Osteocondromul poate degenera
malign!
Osteocondrom
TUMORA CU MIELOPLAXE
= t cu celule gigante/ distrofia cu celule
gigante
la granita dintre tumora si distrofie
la limita dintre benign si malign, fiind
tumora benigna care se poate
maligniza mai frecvent decat
condromul.
tineri, dupa inchiderea cartilajului de
crestere
SEDIU: metafiza oase lungi in contact
cu suprafata articulara (tibie, femur);
os plat-mai rar.

Radiologic-TUMORA CU
MIELOPLAXE

-osteoliza intinsa, de obicei poliseptata,
policiclica- in interiorul zonei de liza
se pun in evidenta travee fine,
regulate care dau aspectul unor bule
de sapun.
- bombare periostica epifizo-metafizara
-fara scleroza periferica
-sufla osul
-subtiere importanta a corticalei, care isi
pastreaza continuitatea
-intreruperea corticalei este primul semn
de virare spre malignitate apare
reactie periostala, extensie in partile
moi
-DG. DIFERENTIAL: -mielom solitar,
encondrom, chist osos esential

TUMORA CU MIELOPLAXE
EXTREMITATEA SUPERIOARA TIBIE
TUMORA CU
MIELOPLAXE
omoplat
T.MIELOPLAXE
SACRUM
T. MIELOPLAXE
PERONEU
TUMORI MALIGNE
O leziune este cel mai probabil o tumor malign atunci cnd radiologic
prezint:
margini slab definite (zon larg de tranziie)

distrucie osoas de tip mncat de molii sau permeativ (infiltrativ)

reacie periostala cu ntrerupere

extensie n esuturile moi
CLASIFICARE
TUMORI MALIGNE
Tumors osteogenice:
-osteosarcom
-osteosarcom parostal
-osteosarcom periostal
Tumori cartilaginoase:
-condrosarcom
Tumori conjunctive:
-liposarcom
-fibrosarcom
hemopatii:
-sarcom Ewing
-limfoame
-mielom multiplu

OSTEOSARCOM
osteocondensant, osteolitic, mixt
central/ periferic; exista osteosarcoame cu punct de plecare periostal.
decada 2-3 de viata
localizare : metafiza oase lungi
evolutie rapida = una din tumorile cele mai agresive
OSTEOSARCOMUL OSTEOLITIC:
-zona intinsa de osteoliza neregulata care sparge corticala osoasa, infiltreaza tes.
moi inconjuratoare si prezinta periostoza spiculara evidenta.
OSTEOSARCOM OSTEOGENIC:
-intreruperea corticalei osoase prin dezvoltarea masei tumorale care este alcatuita
din productiuni osoase anarhice, neregulate ce invadeaza partile moi ( acestea pot
prezenta in interior incluziuni osoase).
Importanta reactie periostala spiculara (perpendiculara pe os), lamelara (paralela cu
axul osului), cu triunghi Codman. Reactia periostala este mai abundenta in
osteosarcomul osteosclerotic si mai slaba in forma osteolitica unde distrugerile
osoase mari duc frecvent la instalarea fracturii pe os patologic.
TUMORI MALIGNE
1. osoase
Osteosarcom osteolitic
Osteosarcom osteosclerotic
RADIOLOGIC
OSTEOSARCOM

variabil ca aspect, in functie de
forma histologica
osteocondensare intinsa,
neomogena / osteoliza maligna
limite imprecise, fara scleroza
marginala
corticala distrusa
reactie periostala importanta,
fie lamelara (rar), spiculata
(frecvent)
intotdeauna monoosta,
monotopa
OSTEOLITIC
PERIFERIC
OSTEOLITIC
CENTRAL
OSTEOCONDENSANT
128
V-UL
MORII
PINTEN
CODMANN
OSTEOSARCOM
OSTEOLITIC FEMUR,
VARIANTA PERIFERICA
129
OSTEOSARCOM OSTEOPLASTIC RADIUS
Osteosarcom osteolitic
CONDROSARCOM
tumora maligna primitiva sau
secundara unui chondrom
varste inaintate
agresivitate medie, evolutie lenta.
simptomatologie moderata
nespecifica
primul semn este tumefactia
regiunii.
Radiologic:
osteoliza cu contururi sterse, de
obicei burata prin microcalcificari
de tip condroid
fara scleroza marginala
reactia periostala poate lipsi
datorita cresterii lente tumorale
invazie de parti moi
TUMORI MALIGNE
1. cartilaginoase
132
Chondrosarcom
RADIOGRAFIE
IRM,T 2
CT
SARCOM PAROSTAL
-tumora de parti moi
-osteoliza marginala a compactei
diafizare tibiale.
SARCOM
PAROSTAL
RETICULOSARCOM
EWING
maxim de incidenta la copii
invadeaza partile moi
agresiva - diseminari la
distanta
SEDIU: metafizo-diafizar,
tibie, femur, coaste
Radiologic:
Osteoliza central medulara,
ce distruge compacta din
interior, imprecis delimitata,
fara scleroza marginala
corticala intrerupta
reactie periostala specifica
tip plurilamelar = in bulb de
ceapa
extensie metafizo-diafizara
Particular: in localizarea
vertebrala aspect tip
osteocondensant
TUMORI MALIGNE
1. hemopatii
OSTEOLIZA
136
SARCOM EWING FEMUR: RADIOGRAFIE DIGITALA & CT
normal
MIELOM MULTIPLU /
PLASMOCITOM
poliosta-politopa / rar solitara-
plasmocitom.
este cea mai frecventa tumora
maligna primara a osului
dgn.de certitudine este dat de
punctia medulara.

se localizeaza la nivelul pieselor
scheletice bogate in maduva
hematogena
40 - 70 ani.
TUMORI MALIGNE
1. hemopatii
RADIOLOGIC
MIELOM MULTIPLU:
-leziuni de osteoliza rotunde
si rotund-ovalare cu
dimensiuni variabile, de la
dimensiuni infracentimetrice
la 1-3 cm

-zonele de osteoliza sunt
conturate de structura
osoasa din jur, fara lizereu
osteosclerotic.

-leziunile osteolitice sufla
osul, subtiaza corticala, dar
nu o sparg.

-afectiunea se insoteste de
obicei de osteoporoza
generalizata.
METASTAZE OSOASE (cancer osos metastatic)
CLINIC: cancer declarat / operat / ocult (cauta san, prostata, pulmon, tiroida,
rinichi etc).
LOCALIZARE: coloana vertebrala, bazin, coaste.
TIPURI: OSTEOLITICE, OSTEOCONDENSANTE, MIXTE
OSTEOLITICE:-osteoliza progresiva: zone lacunare, fara delimitare, fara
reactie periostala
-fracturi secundare=>paraplegii, pareze etc.
OSTEOPLASTICE: -zone dense , patate (pete de ceara descrise de REBOUL),
confluate; rare= cancerul prostatei, vezicii, sanului.
MIXTE:-alternanta liza / condensare pe aceleasi sedii topogr.
TUMORI MALIGNE
SECUNDARE
LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Chist osos anevrismal
se comporta ca formatiunile
osteolitice formand multiple
cavitati chistice
localizare predilecta in
metafiza oaselor lungi sau
arcurile vertebrale
simptomatologie stearsa,
nespecifica.
Radiologic:
zona de osteoliza, rotund
ovalara, uneori septata;
crestere importanta in timp,
subtiere marcata a
corticalei.
fara reactie periostala.
cand ritmul de crestere este
rapid poate apare si o
minima reactie periostala
lamelara
CT: corticala subtire, nivele
lichid-lichid (si in RM)
DISPLAZIILE OSOASE
Rezulta din desfasurarea defectuoasa a osificarii oaselor

1. DISPLAZII ENCONDRALE
2. DISPLAZII PERIOSTALE
3. DISPLAZII ALE STRUCTURII OSOASE
4. DISPLAZII PRIN TULBURAREA MECANISMELOR DE
MODELARE SI TUBULATIE
5. DISPLAZII MEMBRANOASE

1. DISPLAZII ENCONDRALE
= condrodisplazii
Tulburarea de crestere se manifesta la nivelul modelului cartilaginos
activitate deficitara a cartilajelor de crestere
hipo/aplazia tiparelor de crestere din care se dezvolta epifizele si
oasele scurte
osificarea periostala se desfasoara normal

Anomalii dimensionale:
oase lungi subdezvoltate
oase scurte latite si diminuate in inaltime

Modificari calitative de structura a epifizelor:
epifizele turtite, structura neomogena

Incongruente articulare
1. DISPLAZII ENCONDRALE
= condrodisplazii
ACONDROPLAZIA:
nanism disproportionat
craniu normal dezvoltat, cutia toracica
de largime normala
vertebre turtite, distanta interpediculara
, pediculi scurti
bazin : diametre reduse, bascula sacru
oasele membrelor scurtate, deformate
prin
diafize scurte, late, incurbate
latirea epifizelor in ciuperca,
metafize evazate brusc
coxa vara
genu valgum
peroneul - participa la articulatia
genunchiului
cubitusul luxatia extremitatii inferioare
DISPLAZIA EPIFIZELOR PUNCTATE
DISPLAZIA MORQUIO
MALADA HUNTER-HURLER
DISPLAZII POLIEPIFIZARE

DISPLAZII CARTILAGINOASE
DIRECTIONALE
= activitatea cartilajelor de
crestere normala
cantitativ, dar in directii
aberante
BOALA EXOSTOZANTA
OMBREDANNE
oase lungi M-D, plate
BOALA BESSEL-
HAGEN
CONDROMATOZA
OSOASA
encondroame
eccondroame
BOALA OLLIER
BOALA OMBREDANNE
BOALA BESSEL-HAGEN
CHONDROMATOZA. BOALA OLLIER
CHONDROMATOZA INTRAARTICULARA
2. DISPLAZII PERIOSTALE

prin tulburarea mecanismului de
crestere periostala
cresterea encondrala nu e afectata
oase de lungime normala
dar subtiri, mai putin mineralizate la
nivelul
diafizei
epifizele pastreaza un aspect
aproape normal
scoliostoza
fracturi multiple


Prin hipoosteogeneza
OSTEOPSATIROZA (boala
Lobstein)
OSTEOGENEZA IMPERFECTA
CONGENITALA

Prin hiperosteogeneza
BOALA CAMURATI-ENGELMAN
(+ gigantism localizat)
HIPERFOSFATAZIE
OSTEOPSATIROZA
3. DISPLAZII ALE STRUCTURII OSOASE
DISPLAZII DE NUMAR

DISPLAZII DE DIMENSIUNI

DISPLAZII DE FORMA

DISPLAZII DE STRUCTURA
3 a.DISPLAZII DE NUMAR
Aplazia / agenezia / hipoplazia
amelie, hemimelie,
ectromelia, focomelie,
micromelie
brahidactilie, brahifalangie,
brahimetacarpie
oligodactilie, hipodactilie,
ectrodactilie
agenezii/hipogenezii
articulare

Poligenezii
3 b. DISPLAZII DE DIMENSIUNI
GIGANTISM
Proportionat
Disproportionat
Sindromul Marfan
Gigantismul partial
congenital ( degete)

NANISM
Proportionat
disproportionat
Acromegalie
3 c. DISPLAZII DE FORMA
SINOSTOZE
degete, tibie+peroneu,
radius+cubitus, vertebre,
coaste
DEHISCENTE
scafoid bipartit, rotula
bipartita, spondiloschisis,
somatoschisis, rahischisis,
spondiloliza
ANOMALII TRANZITIONALE
ANOMALII ARTICULARE
Luxatia congenitala de sold,
coxa vara, coxa valga, genu
varum, genu valgum
Aparitia cu intarziere / Hipoplazia
nucleului capului femural
Pozitia ncl cap = cadran extern
Intreruperea liniei cervico-
obturatoare
Hipoplazia hemibazin
Intarziere in inchiderea sincondrozei
ischio-pubiene
3 d. DISPLAZII DE STRUCTURA
OSTEOPETROZA
defect de resorbtie osteoclastica
cresterea difuza, generalizata a opacitatii osoase
absenta resorbtiei modelante a metafizei, cu largirea
zonei metafizo-epifizare
Aspecte tipice: brad, os de pui, os in os
varsta osoasa normala
bilant fosfo-calcic normal
OSTEOPOIKILIA
MELOREOSTOZA
PICNODISOSTOZA
Osteocondensare generalizata cu ingrosarea corticalelor,
fara largirea metafizelor
HIPEROSTOZA CORTICALA INFANTILA
4. DISPLAZII PRIN TULBURAREA
MODELATIEI SAU A TUBULATIEI
A. OSTEOPETROZA
prin lipsa modelarii








B. BOALA CAMURATI
ENGELMAN
prin lipsa
tubulatiei +
periostoza
anarhica,
exuberanta

5. DISPLAZII MEMBRANOASE
Se manifesta prin inchiderea
prematura a suturilor
craniostenoze

DISOSTOZA CRANIO-
FACIALA
craniu mic, maxilar
hipoplazic
DISOSTOZA CLEIDO-
CRANIANA
craniu mare, boselat
aplazia claviculei
DISOSTOZA MANDIBULO-
FACIALA
Hipoplazie mandibula


OSTEODISTROFII
= afectiuni caracterizate prin tulburari de origine nutritiva
/ sanguina / toxica cu rasunet asupra scheletului,
unde determina modificari (mai mult sau mai putin
importante) ce intereseaza forma si structurile
segmentelor scheletice afectate

OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)
OSTEITA FIBROCHISTICA PARATIROIDIANA
(RECKLINGHAUSEN)
OSTEOPOROZA
OSTEOMALACIA
RAHITISM
SCORBUT
OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)

afecteaza mai ales sexul masculin, peste 50 de ani

este de obicei generalizata, dar raman oase indemne
sau portiuni normale in oasele afectate; oasele mici
sunt afectate in intregime (ex. vertebre)

afecteaza frecvent: bazin, vertebre, femur, tibia,
craniu

consta dintr-o remaniere excesiva si anarhica a
tesutului osos determinand aparitia unui os de tip
nou, hipertrofiat, cu structura anarhica si imatura.
OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)
FAZA ANATOMO-PATOLOGIE RADIOLOGIE
de debut activitate osteoclastica|
resorptie travee
demineralizare intensa sau
osteoporoza circumscrisa cu limite
nete (craniu)
de stare surplusul calcic din
demineralizare ramane in
limfaticele locale si este
folosit pentru osificare
anarhica
remaniere haversiana intensa

osteocondensare
- cu aspect vatos in oasele plate
- intereseaza si compacta si
spongioasa
osul compact trabecular, fibrilar
dediferentiere cortico-medulara
avansata remanierea continua modificare de forma
(hipertrofie globala, deformari)
modificare de densitate ( | )
modificare de structura
complic. deformarile osul mai
putin structurat,rezistent
degenerare sarcomatoasa
artroze,compresiuni(CT,RM)
fracturi in pct max de deformare
osteoliza cu ruperea corticalei +
mase in partile moi (CT,RM)
160

BOALA PAGET
Segmentele osoase afectate, n ordinea
frecvenei, sunt:
oasele bazinului

vertebrele lombare i toracice

femurul

craniul

omoplatul

tibia

humerusul.
La craniu, primul stadiu, este caracterizat prin lrgirea craniului
Stadiul al doilea prezint osteoscleroz cu ngroarea tbliei externe a
oaselor;
Stadiul al treilea se caracterizeaz prin osteoscleroz difuz, intens, cu
aspectul unor insule de os nou ca : "fildeul"
Concomitent cu zonele de osteoscleroz se constat zone de
osteoporoz circumscrise mai accentuate la osul frontal i occipital. Prin
alternarea zonelor de osteoscleroz cu cele de osteoporoz apare un
aspect ptat caracteristic
Maxilarul superior este afectat mai frecvent ca cel inferior.
La nivelul oaselor lungi, procesul ncepe la
extremitatea distal printr-o zon de
osteoporoz.
Intr-o faz mai avansat apar modificri de
structur osoas: ngroarea compactei,
produs prin apoziii periostale neregulate,
imagini pseudolacunare cu margini
ngroate, care dau osului un aspect "n
mozaic" ;
traveelor osoase, devin mai rare, si mai
groase, dnd osului un aspect fibrilar
In ansamblu, structura osoas este modificata,
constatndu-se o bulversare arhitectural si
modificari morfologice n sensul hipertrofiei si
ncurbrilor, cel mai des ncurbarea lateral a
femurului, ncurbarea anterioara a tibiei
+ degenerare sarcomatoasa
OSTEITA FIBROCHISTICA PARATIROIDIANA
(RECKLINGHAUSEN)
= osteita fibroasa generalizata a
scheletului cu evolutie cronica
produsa prin hiperparatiroidism I

Radiologic:
osteoporoza generalizata
formatiuni chistice si
pseudotumorale : lacune rotund-
ovalare, unele cu lizereu
osteosclerotic, expansive
resorbtii sub-periostale sau
endostale
osteoscleroza: craniu pseudo-
pagetic, vertebra sandwich
fracturi, deformatii osoase
manifestari articulare

NU: periostoza

OSTEODISTROFIA FIBROASA POLIOSTICA
JAFFE
= consta in inlocuirea medularei
osoase cu tesut fibros, de cele
mai multe ori sistematizata (mai
ales oase lungi, metafizo-
diafizar, unilateral)
Radiologic:
osteoporoza
imagini pseudochistice (lacune
in spongioasa, cu ingustarea
corticalei, aspect de sticla
pisata)
deformari (os incurbat)
fracturi diafizare
degenerescenta sarcomatoasa
(Nu radioterapie!)
NU: reactie periostala,
osteoscleroza (cu exceptia unui
fin lizereu uneori)
Scintigrafie: hiperfixatie (important
ptr leziuni multiple)
CT: extinderea, structura
IRM: hipo-izoT1, hipo-hiperT2
focare hemoragice

OSTEOPOROZA
=scaderea masei osoase cu pastrarea
mineralizarii normale la nivelul
matricei osoase restante
diminuarea intensitatii stratului
osos modificarea formei
criterii cantitative densitometrie





OSTEOMALACIA
= osteodistrofie prin carenta fosfo-
calcica intalnita la adult in care
tesutul osos e inlocuit cu tesut
osteoid care nu se mai
mineralizeaza os de sticla
zone Looser fracturi
deformari osoase (vertebre
biconcave, cifoscolioza, protruzie
acetabulara, coxa vara)

OSTEODISTROFII CARENTIALE ALE ADULTULUI
RAHITISM
Radiologic:
la 2 4 saptamani de la debut
= modificari de forma si structura:
demineralizare intensa
nucleul de osificare apare tardiv,
opacitate slaba, contur sters
largire metafizara, cu contururi flu,
concave bratari rahitice
cresterea spatiului metafizo-epifizar
deformarea coloanei vertebrale,
bazin
opacitati liniare paralele cu
cartilajul de crestere marcheaza
recidivele

SCORBUT - lipsa vit. C (rol in sinteza
colagenului)
Radiologic:
initial: demineralizare
perioada de stare: afectarea zonei
de crestere - metafiza largita

OSTEODISTROFII CARENTIALE ALE COPILULUI