ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE MASTER ECONOMIE EUROPEANA

Criza datoriilor suverane - Implicatii ptr UE si Romania

CIUREA MONICA ROXANA GRUPA 1435

Bucureti, 2011

Cuprins
Cap. I Datoriile suverane din Europa
1.1 Situatia finantelor publice in zona euro si UE.. Cap. II Datoriile Romaniei.. 2.1 Asistenta acordata de FMI

I.

Datoriile suverane din Europa

Din cauza crizei, Uniunea Europeana are o gaura de 900 de miliarde de euro in conturile sale publice, confruntandu-se cu probleme care vor avea nevoie de ani pentru a fi rezolvate. Statele de la periferie au, evident, probleme fiscale majore. Zona euro, care a ajuns la 17 membri in 2011 prin aderarea Estoniei, a fost nevoita sa salveze anul trecut Grecia si Irlanda de la colaps financiar, dupa ce acestea au acumulat datorii mai mari decat puteau achita. Liderii statelor din regiune au convenit infiintarea unui mecanism permanent pentru managementul crizelor cauzate de datorii, insa acesta nu se adreseaza problemelor actuale ale Spaniei si Portugaliei. Datoriile vor fi principala problema a urmatorilor zece ani. Datoria nesustenabila si cheltuielile publice vor reprezenta semne de intrebare pentru Uniunea Europeana si Statele Unite in urmatoarea decada. Costurile de asigurare impotriva riscului de neplata a datoriilor pentru un cos de state emergente, care contine Romania, Bulgaria si Lituania, au scazut, pentru prima data, sub cele pentru un indicator al statelor vestice, care include obligatiunile Germaniei, Frantei sau Greciei. Evolutia sugereaza ca guvernele statelor dezvoltate din Europa ar putea esua in a convinge investitorii ca masurile de austeritate adoptate vor reusi sa reduca deficitele bugetare.

1.1 Situatia finantelor publice in zona euro si UE

In perioada 2002-2003, deficitele bugetare sugerau incetinirea cresterii economice, dar si functionarea stabilizatorilor automati. In zona euro, deficitul a crescut de la 2,4% din PIB in 2002 la 2,8% din PIB in 2003. La mijlocul anului 2003, s-a inceput procedura de deficit bugetar pentru trei tari: Portugalia, Germania si Franta, acestea doua din urma inregistrand un deficit de 4,1%, influentand intreaga evolutie a zonei euro. Dupa trei ani consecutivi de deteriorare a situatie bugetare, in 2004, in ciudat incetinirii ritmului de crestere economica, deficitul bugetar a ramas constant la 2,8%. Deficitul UE-25 a scazut de la 2,9% in 2003 la 2,6% din PIB in 2004.

In 2004, Germania, Franta, Grecia si Italia (zona euro) si Cehia, Cipru, Malta, Polonia, Slovacia si Marea Britanie au avut deficite peste nivelul prag stabilit in Tratatul de la Maastricht, adica 3% din PIB. In perioada 2006-2007, situatia finantelor publice in tarile Uniunii Europene s-a imbunatatit considerabil. Ponderea deficitului bugetar din PIB in zona euro a scazut semnificativ, de la 2,5% din PIB in 2005 la 1,6% din PIB in 2006 si la 1% in 2007. Aceasta insanatosire a finantelor publice a fost complet structurala, prin imbunatatirea soldului bugetar structural. Cu toatea aceastea, performanta UE in domeniul finantelor publice este mai redusa; in 2008, datorita crizei, s-a inregistrat o inrautatire a situatiei finantelor publice in Uniunea Europeana.
Situatia balantei bugetare in statele membre UE (2002-2010)

Tara Austria Belgia Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda Portugalia Spania Slovenia Euro-13 Bulgaria Cehia Danemarca Estonia

2002 -0.4 0 4.3 -3.1 -3.5 -1.5 -0.1 -2.4 2.7 -1.6 -2.7 -0.1 -0.2 -2.3 -0.2 -5.2 4.4 1.7

2003 -1.3 0.2 2.1 -4.1 -3.9 -3 0.2 -0.5 -0.1 -3.2 -2.9 0.3 -2 -2.7 0.6 -11.7 1.2 3.1

2004 -1.3 -0.5 1.8 -3.7 -3.6 -3.2 -0.8 -3.2 -2 -3.6 -3.5 0.5 -1.9 -2.8 1.3 -3 2.8 1.8

2005 -1.6 -2.3 2.7 -3 -3.2 -5.5 1 -4.2 -0.3 -0.3 -6.1 1.1 -1.5 -2.5 1.9 -3.5 4.7 2.3

2006 -1.1 -1.7 3.9 -2.5 -1.7 -2.6 2.9 -4.4 0.1 0.6 -3.9 1.8 -1.4 -1.6 3.3 -2.9 4.2 3.8

2007 -0.9 -0.6 3.7 -2.4 -0.6 -2.4 1.5 -2.1 0.4 -0.7 -3 1.4 -1.5 -1 2 -3.9 3.7 3.7

2008 -0.8 -0.3 3.6 -1.9 -0.3 -2.7 1 -2.2 0.6 0 -2.4 1.2 -1.5 -0.8 2 -3.6 3.6 3.5

2009

2010

Cipru Letonia Lituania Ungaria Malta Polonia Romania Slovacia Suedia Marea Britanie UE-25/27

-1.3 -1.5 0 -4.5 -1.8 -0.4 -2 -4.1 2.8 -0.1

-6.3 -1.9 -1.9 -6.2 -10.5 -4.5 -2 -3.7 0.2 -3.4

-4.2 -0.8 -2.5 -4.5 -5.2 -4.8 -1.4 -3.3 1.4 -3.2

-2.3 -0.2 -0.5 -7.8 -3.1 -4.3 -1.4 -2.8 2.1 -3.1

-1.5 0.4 -0.3 -9.2 -2.6 -3.9 -1.9 -3.4 2.2 -2.8

-1.4 0.2 -0.4 -6.8 -2.1 -3.4 -2.3 -2.9 2.2 -2.6

-1.4 0.1 -1 -4.9 -1.6 -3.3 -3.2 -2.8 2.4 -2.4

0.8

-2.9

-2.6

-2.4

-1.7

-1.2

-1

*Sursa: Eurostat, 2010

In 2003, ponderea datoriei publice in PIB a crescut la 70,4% in zona euro si 63,3% in UE-25. In perioada 2003-2004, o ajustare incompleta a situatiei fiscale a dus la o crestere a ponderei datoriei externe in PIB de peste 100%. Ponderea datoriei in tarile zonei euro a scazut de la 69% in 200 la 66,9% in 2007. Situatia datoriei publice in statele membre UE Tara Austria Belgia Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda 2002 66.6 105.8 42.6 58.6 60.8 104.7 32.3 108 5.7 52.6 2003 65 100.5 45.3 63 64.2 103 32 106.2 4.9 54.8 2004 65.5 97.4 44.5 64.6 65.6 102.8 32.4 106 4.5 56.3 2005 63.5 93.2 41.4 66.2 67.9 107.5 27.4 106.2 6.1 52.7 2006 62.2 89.1 39.1 63.9 67.9 104.6 24.9 106.8 6.8 48.7 2007 60.6 85.6 37 62.9 65.4 100.9 23 105 6.7 47.7 2008 59.2 82.6 35.2 61.9 63.6 97.6 21.7 103.1 6 45.9 2009 2010

Portugalia Spania Slovenia Euro-13 Bulgaria Cehia Danemarca Estonia Cipru Letonia Lituania Ungaria Malta Polonia Romania Slovacia Suedia Marea Britanie UE-25/27

58.1 54.6 29.8 69.2 54 29.8 47.6 5.8 65.2 14.2 22.4 55.5 63.2 41.2 23.3 43.7 52.4 38.2

59.4 50.8 29.4 70.4 46.3 38.3 44.7 5.3 69.8 14.4 21.4 56.9 71.8 45.4 21.3 42.6 52 39.7

60.7 48 29.4 70.9 38.8 37.4 42.7 4.9 71.8 14.4 19.7 57.6 75 43.6 18.5 43.6 51.2 41.6

63.6 43.2 28.4 70.5 29.2 30.4 36.3 4.4 69.2 12 18.6 61.7 72.4 47.1 15.8 34.5 52.2 42.2

64.7 39.9 27.8 69 22.8 30.4 30.2 4.1 65.3 10 18.2 66 66.5 47.8 12.4 30.7 46.9 43.5

65.4 37 27.5 66.9 20.9 30.6 25 2.7 61.5 8 18.6 67.1 65.9 48.4 12.8 29.7 42.1 44

65.8 34.6 27.2 65 19 30.9 20 2.3 54.8 6.7 19.9 68.1 64.3 49.1 13.1 29.4 37.7 44.5

61.4

63.3

63.8

62.9

61.7

59.9

58.3

*Sursa: Eurostat, 2010 II. Datoriile Romaniei

Romania inregistra la finalul lui 2009 o datorie externa totala de 78,656 miliarde euro, in crestere cu 8,7% (6,3 miliarde euro) fata de finalul lui 2008, si cu 152 milioane euro (0,2%) fata de finalul lunii noiembrie.1 La finalul lui 2008, datoria externa totala a Romaniei se cifra la 72,354 miliarde euro, iar la 31 noiembrie 2009 - la 78,504 miliarde euro, potrivit datelor revizuite ale bancii centrale.

Conform BNR: http://bnr.ro/

Datoria pe termen mediu si lung reprezenta 81,6% din totalul datoriei externe a Romaniei la finalul lui 2009, potrivit datelor provizorii ale BNR, iar ponderea datoriei pe termen scurt a scazut la 18,4%. La finalul lui 2009, datoria pe termen scurt a Romaniei insuma 14,448 miliarde euro, in scadere cu 6,144 miliarde euro (29,8%) fata de nivelul de la finalul lui 2008, cand era de 20,592 miliarde euro, potrivit datelor revizuite ale BNR. Datoria pe termen mediu si lung a ajuns la 31 decembrie 2009 la 64,208 miliarde euro, fiind cu 12,4 miliarde euro (24%) mai mare decat la sfarsitul lui 2008. La finalul lui 2008, datoria externa pe termen mediu si lung era de 51,76 miliarde euro, potrivit datelor revizuite ale bancii centrale. Datoria externa negarantata public insuma 37,785 miliarde euro la 31 decembrie 2009, in crestere cu 6,3% (2,239 miliarde euro) fata de sfarsitul anului 2008. Datoria externa publica si public garantata era, la finalul lui 2009, de 13,495 miliarde euro, cu 25,5% mai mare decat la 31 decembrie 2008. Datoria publica directa, ce include imprumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finante si autoritatile administratiei publice locale, a crescut de la 9,028 miliarde euro la finalul lui 2008 la 11,975 miliarde euro la sfarsitul lunii decembrie, iar datoria public garantata, ce se refera la imprumuturi externe garantate de Ministerul de Finante si autoritatile administratiei publice locale, a scazut cu 201 milioane euro fata de finalul anului 2008, pana la 1,520 miliarde euro. Depozitele constituite pe termen lung in Romania de nerezidenti au sporit cu 32,5% (1,775 miliarde euro) pana la finalul lui 2009, la 7,242 miliarde euro. Serviciul datoriei externe - pe termen scurt, mediu si lung - a insumat anul trecut 44,088 miliarde euro, din care 74,2% (32,7 miliarde euro) a fost pe partea datoriei pe termen scurt, potrivit datelor provizorii ale bancii centrale. Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung - sau raportul dintre serviciul datoriei si exporturi - a fost de 31,6% in 2009, comparativ cu 30,7% in 2008, iar gradul de acoperire a rezervei oficiale de valute si aur a Romaniei a fost de 8,6 luni de import la 31 decembrie 2009, de la 5,6 luni de import la finalul lui 2008. Romania datoreaza 90 de miliarde de euro, iar partea statului din aceasta datorie e mai mica de o treime. Restul de bani au fost investiti preponderent in comert, creditare, imobiliare.

La intrarea in 2011, Romnia contabiliza obligatii de plata de 90 miliarde euro: * 18 miliarde euro pe termen scurt (sub un an) * 72 miliarde euro pe termen mediu si lung. BNR are o rezerva internationala de 36 miliarde euro, egala cu dublul datoriei scadente in 2011, dar jumatate din datoria ce va trebui achitata in acest deceniu. Nu este nici mult, nici putin, este o pozitie adecvata pentru situatia in care ne aflam.

Datoria privata este de 63 miliarde euro, din care: * 23 miliarde reprezinta datoriile sectorului bancar * 40 miliarde euro obligatiile contractate de sectorul real (productie, servicii) al economiei.

Sectorul realdetine grosul datoriilor: 40 de miliarde, din care cu 10 miliarde de euro de plata in 2011, si 30 miliarde euro de plata pe termen mediu si lung. Aici se regaseste cu precadere problema de finantare a deficitului de cont curent al Romaniei. In Cehia, Slovacia, Polonia sau Ungaria banii au fost luati in proportie suficienta pentru productie, care asigura sustenabil intoarcerea banilor. In Romania, la fel ca si in Bulgaria sau tarile baltice, s-a marsat puternic pe comert, creditare si imobiliare, zonele cele mai afectate de criza. Doar pentru a pastra actualul nivel al datoriei (a lua bani cu imprumut pentru a plati datoriile scadente, in conditiile deficitului bugetar cronic), statul roman cheltuie peste 1% din PIB iar sectorul privat ar trebui sa piarda din eventualul surplus rezultat din activitate peste 2% din PIB.

2.1 Asistenta acordata de FMI

Asistenta acordata de Fondul Monetar International pentru Romania a inceput sa prinda contur inca din 1972, startul acordurilor de tipul stand-by. Tara s-a folosit de aceste resurse in 11 ocazii drept suport financiar pentru anumite programe economice promovate de guvern. Astfel toate acordurile si sumele primite de tara incepand cu 1975 si pana in 2009 sunt prezentate in tavelul urmator:

Tipul acordului

Data aprobarii

Data expirarii

Suma Suma trasa aprobata(milioane (milioane SDR) SDR) 95.0 64.1 1 102.5 380.5 314.0 320.5 301.5 400.0 300.0 250.0 95.0 64.1 817.5 318.1 261.7 94.3 120.6 139.75 300.0 0

Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Preventiv Stand-by TOTAL:

3.10.1975 9.09.1977 15.06.1981 11.04.1991 29.05.1992 11.05.1994 22.04.1997 5.08.1999 31.10.2001 7.07.2004

2.10.1976 8.09.1978 14.01.1984 10.04.1992 28.03.1993 22.04.1997 21.05.1998 28.02.2001 15.10.2003 7.07.2006

4.05.2009

15.03.2010

11443.0 14,971.1

6088 8,299.05

Situatia din tabel se mai poate prezenta astfel:

1200

1000

800

600

Aprobat Tras

400

200

In tabelul de mai sus am prezentat situatia acordurilor aprobate si capacitatea de tragere a Romaniei din 1975 pana in 2004. Dupa cum se poate observa aproape in toti anii capacitatea de absorbtie a fondurilor a fost mai mica decat suma efectiva alocata, exceptie facand anii 75-77. Acordul Stand-by a fost aprobat pe data de 4 mai 2009 de catre Comitetul Executiv si este in valuare de 11,443 miliarde DST, adica 12,95 miliarde Euro.Durata acestuia este de 24 de luni. Cea de-a doua transa a fost eliberata in semptembrie 2009, dupa ce s-a finalizat prima evaluare si a fost in valuare de 1,718 miliarde DST, iar transele trei si patru sunt in valuare de 2,175 miliarde DST. Ultimele patru transe trimestriale vor fi conditionate de finalizarea evaluarilor incepand cu 15 iunie 2010 si sfarsind cu 15 martie 2011, cumuland per total 3,180 miliarde DST.

mprumutul convenit de autoritatile romne cu Fondul Monetar International (FMI), in valoare totala de 19,95 de miliarde de euro, va fi acordat Romniei in opt transe, in functie de rezultatele evaluarilor trimestriale efectuate la Bucuresti de catre expertii FMI.

Bibliografie
Socol, Aura Gabriela, Macroeconomia integrarii monetare europene, Editura Economica, 2009 http://bnr.ro/ Eurostat: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/
http://cursdeguvernare.ro/datoria-externa-a-romaniei-cine-si-cat-datoreaza-care-si-candplateste.html http://www.efin.ro/stiri_financiare/stiri_finante/datoriile_suverane_din_europa_principala_pro blema_in_urmatorii_10_ani.html