Sunteți pe pagina 1din 4

Un aliaj este amestecul omogen cu proprieti metalice a dou sau mai multe materiale (elemente chimice), din care

cel puin unul este metal i de obicei se afl n cantitate mai mare. Proprietile fizice i chimice ale aliajelor sunt n general diferite de cele ale substanelor componente, uneori semnificativ. Majoritatea metalelor de folosin zilnic sunt de fapt aliaje. e e!emplu, ceea ce numim n limbaj uzual "fier# este aproape ntotdeauna un oel cu coninut redus de carbon, iar aurul folosit pentru bijuterii este un aliaj n care mai intr cupru i argint.

Proprieti ale aliajelor


$emperatura de topire % la majoritatea aliajelor este mai sczut dec&t

temperatura de topire a metalelor componente. '!emplu( )liajul compus din *+ pri de staniu (cositor) i ,+ pri de plumb se topete la -./ 01, pe c&nd staniul, cu punctul de topire cel mai sczut dintre cele dou, se tope te la 2*2 01. ensitatea aliajului % are o valoare intermediar fa de densit ile metalelor componente. uritatea aliajului % este mai mare decat a fiecrui metal luat separat. '!emplu( )liajul 3olframului cu carbonul, mpreun cu mici cantiti de cobalt si alte metale, are duritatea diamantului i l nlocuie te pe acesta ntr%o serie de lucrri tehnice. 4ezistena mecanic a metalelor crete prin aliere. 4ezistena la coroziune se mreste. '!emplu( oelul cu crom este foarte rezistent la ruginire i la aciunea acizilor.

5mportan economic 6aptul ca au temperatura de topire mai mica decat cea a componentelor face ca aliajele sa fie mai usor prelucrabile (mai ieftin )
7 importan economic deosebit o au aliajele feroase numite o eluri i fonte8 acestea sunt aliaje ale fierului cu carbonul (un nemetal)( oelurile conin 2,-9 : carbon fontele au 2,-9;9,+ : carbon )liajele care conin o cantitate mai mare de cupru sunt( alamele, aliaje ale cuprului cu zincul bronzurile, care pot fi aliaje cupru%staniu, cupru%plumb, cupru%aluminiu etc. Un aliaj des utilizat, pe baz de aluminiu, este duraluminiul, care conine cupru, magneziu, sau i siliciu n cantiti mici. )liajele au duritate mai mare decat duritatile metalelor componente.

Alama este un aliaj de cupru si zinc, combinanate intr-o varietate larga de proportii. Ea este adesea aliata cu alte metale, inclusiv staniu, plumb si aluminiu. )lama de cartuse contine circa </: cupru si */: zinc.'ste foarte ductila, dar are rezistenta mica la intindere. )cest aliaj a fost initial dezvoltat pentru fabricarea tuburilor de cartuse si este folosit si in prezent in acest scop.)lte articole fabricate in prezent din alama de cartuse sunt valvele si garniturile pentru tevarie, precum si soclurile becurilor electrice. )lama speciala, mai dura si mai rezistenta decat alama de cartuse, se obtine prin alierea cuprului si zincului cu mangan, fier si staniu, plumb si aluminiu.)lama speciala este usor de prelucrat sipotrivita pentru scopuri de turnatorie (elicele unor nave). Multe alte tipuri de alama sunt facte pentru o gama larga de aplicatii, inclusiv pentru componente pentru constructii de masini, roti dintate, ornamente, prize si dulii electrice. )placa este strans inrudita cu alama. 'a este alcatuita din cupru aliat cu zinc si nichel. )rgentanul de fapt nu contine deloc argint, dar are aspect de argint.'l este mai bine cunoscut pentru utilizarea sa pentru tacamuri. e obicei este placat cu argint si este cunoscut sub numele de argentan galvanizat, sau 'P= Bronzul este un aliaj de cupru cu staniu, aluminiu, plumb etc., mai dur i mai rezistent dect cuprul, avnd numeroase ntrebuinri te nice. ! alt de"iniie este# toate aliajele cuprului se numesc bronzuri cu e$cepia aliajelor %u-&n care se numesc alame i aliajelor %u-'i-&n care se numesc alpacale. %urent, prin bronz se neleg aliaje %u-(n, de regul se precizeaza principalul element de aliere, de e$emplu )bronz de beriliu) sau )bronz de aluminiu).

Proprietile bronzului i utilizrile sale >ronzul este un aliaj utilizat la confecionarea unor obiecte decorative sau medaliilor, robinetelor, statuilor i statuetelor, bijuteriilor, buc elor, cuzine ilor, lagrelor, roilor dinate i elicelor navale. >ronzul se utilizeaz foarte bine prin turnare, laminare, e!trudare sau forjare, fiind dur i foarte rezistent. )re un raport de antifriciune foarte bun.
U4)?UM5=5U Una dintre cele mai importante descoperiri in evolutia aliajelor de aluminiu a fost un efect cunoscut sub numele de duritate prin imbatranire. )cesta a fost observat de metalurgul dr. )lfred @ilm.5n -./., @ilm e!perimenta cu un aliaj de aluminiu ce continea *.+: cupru si /.+: magneziu.'l a incercat sa faca aliajul sa devina mai dur prin forme variate de tratare termica, inclusiv incalzirea la apro!imativ +//A1 si aruncarea ulterioara in apa pentru a se raci repede. 'fectul imediat al acestui tratament a fost redus, dar dupa cateva zile @ilm a

descoperit ca metalul devenise mult ai dur, desi nu fusese supus unui tratament ulterior. Motivele nu au fost imediat intelese,dar aliajul care a devenit cunoscut sub numele de duraluminiu a fost curand folosit curand la dirijabile si avioane. 5n prezent aceste aliaje sunt folosite si pentru navele spatiale. 1ompozitia lor variaza dar in mod obisnuit aliajele constau dintr%o baza de aluminiu cu *.+:%9.+: cupru, cate /.9:%/.<:magneziu si mangan si pana la /.<: siliciu )lpacaua, mai rar maillechort, este un aliaj ternar compus din zinc (B % 9+:), cupru (9+ % </:) i nichel (B % 2/:), cu o culoare i luminozitate similare argintului. e aceea, acest aliaj este cunoscut i sub denumirea de argint german. 6rancezii l denumescmaillechort de la francezii Maillet i Chorier, care l%au pus la punct n -B-. i care i%au dat numele. )cest aliaj prezint o prelucrabilitate bun i sudabilitate, precum i proprieti e!celente pentru prelucrarea la rece. Prin creterea proporiei de nichel, dob&ndete o bun rezisten la medii corozive. Aplicaii ale acestui aliaj( producerea de vesel, tac&muri, obiecte religioase, fermoare, chei, instrumente muzicale (de e!emplu oboi, flaut,sa!ofon, trompet), cadrane radio, monede, bijuterii, instrumente chirurgicale i dentare, butoane, nasturi, mici piese metalice( nituri,uruburi, elemente pentru aparate optice. Tacmuri )lpacaua este folosit uneori ca baz pentru fabricarea tac&murilor argintate8 c&nd argintul de placare este uzat, alpacaua devine vizibil i se o!ideaz (suprafaa devine verde) n contact cu acizii din alimente, de e!emplu oet. )cest compus chimic de culoare verde este to!ic. n monetrie Alpacaua a fost utilizat pentru baterea monedelor de -/ helleri, n -.-+ i n -.-,, n )ustro%Ungaria, n 6rana, din -.*, p&n n -.9/ a monedelor de +, -/ i 2+ de centime, "gurite#, tip ?indauer, precum i a monedelor de necesitateC. Dn prezent, acest aliaj este folosit pentru baterea monedelor de - euro i 2 euro. Moneda de - euro (Arborele stelat gravat de EoaFuin Eimenez pentru monedele btute n 6rana) este constituit dintr%o parte central "alb#, din cupronichel (<+:1u, 2+:=i), cu miez de nichel, i dintr%o coroan "galben#, din alpaca (<+:1u 2/:Gn +:=i). )liajele (centrul i coroana) sunt inversate n cazul monedelor de 2 euro. Tombacul sau alama roie este un nume generic pentru aliaje de cupru cu zinc (ma!. -B:), bogate n cupru (B/%.+:) i de culoare roie. 'ste un aliaj foarte maleabil, fiind utilizat mai mult

pentru medalii i alte obiecte de art. Bilonul este un aliaj de cupru cu foarte puin argint, rar aur, uneori chiar i staniu, plumb i zinc. 7 mare cantitate de monede de bilon au fost btute n 5mperiul 4oman (de e!emplu, antoninienii din secolul al 555%lea d. Hr.). Iub aceeai denumire, de bilon, este cunoscut i aliajul de plumb cu argint folosit pentru unele monede bizantine din secolele al J5%lea % al J55%lea d. Hr. 1ontrar monedei de aur i de argint, era vorba despre o mic moned care circula n m&inile foarte multor persoane i a crei valoare intrinsec nu atingea valoarea nominal.K-CIe distingeau bilonul bun sau bilonul alb, care coninea circa +/: argint i pstra o culoare alb (probabil datorit unui adaos de plumb) i bilonul slab sau bilonul negru, care nu coninea mai mult de 2+: argint. Utilizarea de proporii mai mari de argint a avut loc n Lrecia antic. e e!emplu, n secolul al M5%lea .Hr., n insula ?esbos s%au emis monede din bilon av&nd ,/: cupru i 9/: argint. Dn 'vul Mediu, coninutul de argint a mers n jos, p&n la doar 2+: sau chiar 2/:. Dn perioadele de inflaie, cum ar fi secolul al 555%lea .Hr., la 4oma i n jurul anului -,2/, n 5mperiul Habsburgic, monedele de argint, din cauza reducerii graduale i constante a coninutului de argint din monede, au sf&r it prin a fi compuse din bilon. Unele monede au fost btute din bilon de la bun nceput. e e!emplu, este cazul monedelor de +, -/ i 2/ Rappen,K2C emise, n 'lveia, ntre anii -B+/ i -B<<, care au fost din bilon. >ilonul a fost folosit n principal pentru a face monede i medalii n vremuri cu deficit de metale preioase i la devalorizarea monedei. Dn prezent, este folosit mai ales pentru baterea de monede, medalii i jetoane. >ilonul poate conine i alte metale, ca de e!emplu, staniul i zincul. Oricalc (n latin orichalcum / aurichacum) este un aliaj al cuprului cu zincul, asemntor alamei, uneori av&nd i "proprieti misterioase. Orichalcum ; Aurichalcum este cuv&ntul utilizat de romani pentru a denumi alama care conine apro!imativ B/: cupru i 2/: zinc. 7ricalcul era un aliaj mult mai strlucitor dec&t bronzul obinuit, dar era i mai ieftin. Monedele romane dupondius erau din oricalc i difereau de ai, care erau din cupru i, n plus, aveau bustul mpratului cu coroana radiat. $ot din oricalc se confecionau i sesterii, dar erau mai mari n diametru. K9C Dn )ntichitate, oricalcul era considerat un metal fabulosK+C. Unele surse susin c pe l&ng cupru i zinc, n compozie intrau i cantit i mici de plumb, staniu i alte metale. 7 legend afirma c n insula )tlantida, oricalcul putea fi gsit n sol n stare nativ.K,C