Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea Construcii, Geodezie i Cadastru

Catedra Construcii i Mecanica Structurilor

MEMORIU
LA PROIECT DE AN
La disciplina: Construcii din beton armat

Tema: Calculul i alctuirea elementelor

planeului cu plci i grinzi din beton armat
monolit.

A executat:

St.Gr. CIC-101
Clius Iu.

A verificat:

Ursu
Chiinu 2012

Capitolul 1. Schema constructiv a planeului.

1.1. Date iniiale:

Planul planeului monolit.

Lungimea L1 70.0 m
Limea L2 26.4m
nlimea etajului Het 3.73m
Sarcina utila pe planseul fiecarui etaj 7074 N/m
Rezistena solului Rf 0.368 MPa

1.2. Determinarea deschiderelor ntre axe:

1.2.1. Pe direcie transversal:
5 m < l2 < 7 m
n2 = L2 / 7 = 26.4/7 = 37714000
Adopt 5 deschideri.
l2 = L2 / 4 = 26.4 /4 = 6.6 m
n cazul n care se accept deschideri inegale atunci deschiderile marginale snt
mai mici cu 5 10 % dect cele intermediare:
l2 = L2 / n2 -0.2 = 26.4/3.8 = 6.947m
l1ex = lsb1 =

L1 ( n1 2 ) * l1 56.000 ( 9 2 ) * 6.400
=
= 5.600m
2
2

Admitem prealabil l2 = 6.700 m

1.2.2. Pe direcie longitudinal:
6 m < l1 < 8 m
n1 = L1 / l1 = 70 / 12 = 11.6 12
Adopt 11 deschideri:
l1 = L1 12 = 70 / 12 = 5.833 m
n cazul n care se accept deschideri inegale atunci deschiderile marginale snt
mai mici cu 5 10 % dect cele intermediare:
l1 = L1 / 11.8 = 70/11.8 = 5.93m
Adoptm l1 = 5.9 m

l1ex = lsb1 =

L1 ( n1 2 ) * l1
2

56.000 ( 9 2 ) * 6.400
2

= 5.600m

1.2.3. Determinarea deschiderilor grinzilor secundare pe direcie transversal:

2,2 m < bf1 < 2,7 m
npl = l2 / 2.4 = 6.7 / 2,4 = 2,791 3
Adopt 3 deschideri.
bf1 = 6.7 / 3 = 2.233 m
bf1 = 26.4/(4*3-2*0.15)= 2.256m
Adopt bf1=2.250m .
l2 = 3*2.250 = 6.750 m
bfm1 = l2m ( npl - 2) bf1 = 2.150 m
Aadar, n rezultatul dimensionrii planeului au fost obinute:

Capitolul 2. Alctuirea, calculul i dimensionarea plcii

planeului.
2.1. Determinarea deschiderii de calcul a plcii.
Dac raportul dintre deschideri este mai mare de 2,5 atunci plcile planeului
cu grinzi din beton armat monolit rezemat pe contur se va calcula ca grinzii:
( lsb,2 bsm ) / ( lsl,1 bsb ) = ( 6,40 0,30 ) / ( 2,075 0,20 ) = 3,253 > 2,5.
Deci placa se va calcula ca o grind.
Pentru efectuarea calcului convenional, din planeu se extrage o fie cu
limea de 1 m, perpendicular la grinzile secundare. Astfel se obine o grind
continu cu dimensiunile hsl bsl , reazemele creia vor fi grinzile secundare i
pereii exteriori ai cldirii.

nlimea hsl va fi egal cu:

hsl =hf= lsl,2 / 25 = 2.25 / 25 = 0,090m = 9cm
Adopt hsl = 9 cm.
2.1.1. Lungimea de calcul a deschiderii marginale ( prima i ultima ) a plcii.
l0,sl,1 = lsl,1 C + Csl / 2 bsb / 2,
l0,sl,1 distana de la centrul de reazem a plcii pe perete pn la muchia lateral
a grinzii secundare
C distana de la axa peretelui exterior pn la marginea lui lateral ( 20 cm );
Csl lungimea de reazem a plcii pe perete ( 12 cm );
bsb limea seciunii grinzii secundare ( 20 cm ).
l0,sl,1 =215 - 9 +6 = 200 cm.
2.1.1. Lungimea de calcul a deschiderii intermediare.
l0,sl,2 = lsl,2 2 bsb / 2,
l0,sl,2 = 207 cm.
l0,sl,2 distana dintre feele laterale ale grinzilor secundare.
2.1.3. Dimensionarea grinzii secundare:
Admitem nlimea seciunii grinzii:
hsb = 1 / 15 lsb,2 = 1 / 15 640.0 = 42.67
Adopt hsb = 40 cm

Limea grinzii va fi:

bsb = 0,4 hsb = 0,4 40 = 16 cm.
Deci dimensiunile seciunii grinzii secundare snt b h
40 18 cm.

2.2. Determinarea sarcinilor.

Denumirea sarcinii
Permanent:
1.Masa proprie a plcii
2.Stratul de nivelare (apa)
3.Masa pardoselii din
ceramic
Sarcina permanent sumar:
g
Temporar:
V
Total:
P=g+V
De scurt durat:
Vsh
Sumar de lung durat
g + Vl

Valoarea
normat,
N/m2

Coieficientul de
siguran

Valoarea
de calcul,
N/m2

2500

1,1

2475

740

1,3

962

330

1,1

363

3320
7074

3800
1,2

10394
2122

8488
12084

1,2

8272

2546.5
9742.5

2.3. Determinarea eforturilor de calcul din plac.

P = Ptab n = 12288 0,95 = 11673.6 N / m2 = 11.674 kN / m2.
2.3.1. Valoarea momentelor ncovoietor de calcul n prima i ultima deschidere
i pe primul i ultimul reazem intermediar:
Msl,1 = P l2 0,sl,1 / 11 = 11.674 2.152 / 11 = 3.672 kNm
2.3.1. Valoarea momentelor ncovoietore de calcul n deschiderile
intermediare:
Msl,2 = P l2 0,sl,2 / 16 = 11.674 2,072 / 16 =3.126 kNm

2.4. Materiale pentru plac.

Toate elementele planeului sunt proiectate din beton de clasa B15. Pentru
armarea plcii folosim plase standarte cu armtura de rezisten longitudinal sau
transversal din oel de clasa Bp-I.
Rezistena de calcul ale betonului i armturii se iau:

A betonului la comprimare Rc = 10.5 MPa

A betonului la ntindere Rct = 11.5 MPa

A armturii cu 5 mm Rs = 360 MPa

2.5. Determinarea ariei necesare a armturii plasei.

Aria necesar a armturii de rezisten se determin n ordinea urmtoare:

Determinm valoarea coieficientului tabular 0,i
o ,i =

M sl ,i
Rc bsl ho2,sl

Msl,i valoarea momentului ncovoietor n seciunea examinat, Ncm

Rc rezistena de calcul a betonului
bsl laimea de calcul a fiei ( plcii ), bsl = 100 cm
h0,sl nlimea efectiv a plcii, cm
ho,sl = hsl as ds / 2 = hsl as = 10 1,5 = 8,5 cm
as grosimea de acoperire a armturii ( 15 mm )
dsl diametrul armturii de rezisten ( 4 mm )
o ,i =

3.672 10
3.00 105

=
= 0, 054
Rc bsl ho2, sl o ,1 7, 65 100 100 8,52

Pentru o,1 = 0,050, prin interpolare determinm c = 0,055, i = 0,970.

Valoarea nlimii limit a zonei comprimate a betonului R:
R =

0,782
=
= 0,647
Rs

360 0,782
1+
1 1 +
1

500 1,1
500
1,1

= 0,85 0,008 Rb = 0,85 0,008 7,65 = 0,782

condiia = 0,055 < R = 0,647 se respect.

Placa este armat simplu i aria armturii ntinse necesare pentru prelucrarea
efortului maximal va fi egal cu:
As , sl ,1 =

M sl ,1
Rs ho , sl

o ,2 =

3.00 105
= 1,043 cm2
360 100 0,970 8,5

3.1 105
= 0, 056
7, 65 100 100 8,52

Pentru o,2 = 0,056, prin interpolare determinm c = 0,057, i = 0,971;

condiia = 0,057 < R = 0,647 se respect.
As , sl ,2 =

M sl ,2
Rs ho , sl

3.1 105
= 1.043 cm2
360 100 0,971 8,5

2.6. Alctuirea (armarea) plcii.

Limea plaselor suplimentare trebuie s fie egale sau mai mare dect:
B lsl,1 + 0,25 lsl,2 = 2,075 + 0,25 2,45 = 2,6 m
Deoarece As,sl,1 = 1.043 cm2 i As,sl,2 = 1.043 cm2 adopt seciunea transversal a
barelor plasei, cu pasul de 200 mm pentru un metru lime sau lungime a plasei cu
As,sl,2,real = 1.31cm2.
Astfel, marca plasei se va scrie:
P
% =

5 B p I 150

3B p I 300

Asreal
, sl ,2 As , sl ,2
As , sl ,2

100 =

3260 35840
1.31 1.043
100 = +25.6%
1.043

Deci supraarmarea constituie 25.6%.<5%

B2(2) > lmb,2 / 2 = 6.4 / 2 = 3.2 m
B2(3) > lmb,2 / 3 = 6.4 / 3 = 2.13 m
Suprapunerea plaselor este de 50 mm i deci avem:
B2(2) > 3200 + 50 = 3250 mm
B2(3) > 2013+ 50 = 2063 mm
Adoptam plase cu latimea
B2 = 3260 mm
Deci pentru armarea planeului unui nivel la acoperirea a 9 deschideri de
grinzi secundare sunt necesare 19 plase de acest tip.

Capitolul 3. Alctuirea, calculul i dimensionarea grinzii

secundare.

3.1. Determinarea deschiderilor de calcul.

hsb = 0,4 m
hfI = hsl = 0,1 m

bsb = 0,2 m
bfI = lsl,2 = 2,45 m

Deschiderea de calcul a grinzii secundare va fi egal:

1. pentru deschiderile marginale ( prima i ultima ):
lo,sb,1 = lsb,1 C + Csb / 2 bmb / 2 = 5,6 0,2 + 0,25 / 2 0,3 / 2 = 5,375 m
lo,sb,1 distana de la centrul reazemului grinzii pe perete pn la muchia
lateral a grinzii principale;
Csb lungimea de reazem a grinzii pe perete ( 0,25 m );
bmb limea nervurii grinzii principale;
C = 0,2 m.
hmb = lmb,2 / 10 = 735 / 10 = 73.5 cm = 0,735 m
bmb = 0,4 hmb = 0,4 73.5 = 29.4 cm = 0.294m
Adoptm dimensiunile acestei grinzi 70 30 cm.
2. pentru deschiderile intermediare:
lo,sb,2 = lsb,2 2 bmb / 2 = 6,40 2 0,3 / 2 = 6.1 m.
lo,sb,2 distana dintre feele laterale ale grinzilor principale.

3.2. Determinarea sarcinilor.

Psb = ( P lsl,2 + Gsb ) n = [ P lsl,2 + ( hsb hsl ) bsb b f ] n =
= [ 12.084 2,45 + ( 0,4 0,1 ) 0,2 25 1,1 ] 0,95 = 29,69kN/m
Gsb masa proprie a unui metru de nervur a grinzii;
b masa volumetric a betonului armat (2500 kg/m3);
f coeficientul de siguran la aciuni de la masa proprie a construciilor din
beton armat (1,1);
Valorile de calcul ale sarcinelor temporare (utile) Vsb i a celor permanente gsb
alctuiesc sarcina total, care acioneaz pe un metru lungime a grinzii secundare.
Vsb= V lsl,2 n = (Vsh + Vl) lsl,2 n= (1,8 + 8.4) 2,45 0,95 = 23.74
kN/m

gsb = Psb Vsb = 29.69 23.74 = 5.95 kN/m

3.3. Determinarea valorilor de calcul ale momentelor ncovoietoare

i ale forelor tietoare.
Msb,i,j = ij ( gsb + Vsb ) l2o,sb,i,j = ij Pi,j l2o,sb,i,j
Vsb / gsb = 23.74 / 5.95 = 3.99 4.0
lo,sb,1 = 5,375 m.
lo,sb,2 = 6.1 m

Deschiderea

seciunea

Valorile de calcul ale momentelor ncovoietoare n seciunile caracteristice

ale grinzii secundare

0
1
2
2I
3
4
5

II

III

Distana de
la reazem
pn la
seciunea i

Valoarea
Psb lo,sb,i,j 2
kN m

0,2
0,4

lo = 1,075
lo = 2,150
0,425

lo=2,284
0,6 lo = 3,225
0,8 lo = 4,300
1,0 lo = 5,375

5
6
7
7
8
9
10

0
0,2 lo = 1,22
0,4 lo = 2,44
0,5 lo=3,05
0,6 lo = 3,66
0,8 lo = 4,88
1,0 lo = 6.10

10
11
12
12
13
14
15

0
0,2 lo = 1,22
0,4 lo = 2,44
0,5 lo=3,05
0,6 lo = 3,66
0,8 lo = 4,88
1,0 lo = 6.10

29,69 5,3752
=
= 857,76

29,69 6.12 =
= 1104,76

Coeficienii
i,j
max

min

0
0,065
0,09
0,09
0,075
0,02
-0,075

0
0,004
-0,027
-0,08

-0,075
0,009
0,053

-0,054

-0,080
-0,038
-0,018
-0,014
-0,014
-0,026
-0,0625

-0,054
0,024
0,0625
0,0625
0,062
0,021
-0,060

-0,0625
-0,023
0,008
0,007
-0,009
-0,036
-0,0625

0,060
0,058
0,021

29,69 6.12 =
= 1104,76

Moment. ncov.
Msb,i,j , kN m
max
0
55,75
77,20
77,20
64,33
17,16
-64,33
-82,86
9,94
58,55
66,28
64,08
23,20
-59,66
-59,66
26,51
69,05
69,05
68,50
23,20
-66,28

min
0
3,43
-23,16
-68,62
-88,38
-41,98
-19,89
-15,47
-15,47
-28,72
-69,05
-69,05
-25,41
8,84
7,73
-9,94
-39,77
-69,05

Valorile maximale ale forelor tietoare n seciunile din preajma reazemelor

respective sunt:
pe reazemul marginal pe perete
Qo = 0,4 Psb lo,sb,2 = 0,4 29,69 5,375 = 63,83 kN
pe primul reazem intermediar n seciunea din deschiderea marginal:
Q1,lef. = 0,6 Psb lo,sb,2 = 0,6 29.69 5,375 = 95,75 kN
pe primul reazem intermediar n seciunea deschiderii a doua, precum i
pe celelante reazeme intermediare:
Q2,rig. = 0,5 Psb lo,sb,2 = 0,5 29,69 6.1 = 90.55 kN

3.4. Materiale utilizate pentru grinda secundar.

Grinda secundar este fabricat din beton de clasa B-15 i n deschideri este
armat cu carcase plane, iar pe reazeme du plase cu armtura de rezisten din
srm de clasa Bp-I sau bare de clasa A-III orientate perpendicular pe grinda
principal. Armtura de rezisten a carcaselor este din oel de clasa A-II, iar etrierii
i armtura de montaj din oel de clasa A-I. Armtura constructiv a plaselor este
din srm de clasa Bp-I.
Rezistena betonului de clasa B-15: Rc = 8,5 MPa, Rct = 0,75 MPa.
Tinind cont de conditiile de lucru a acestuea (b2 = 0.9) se vor folosi valorile
Rc = 7,65 MPa, si Rct = 0,675 MPa.
Rezistena armturii de clasa A-III: Rs = 365 MPa.
Rezistena armturii de clasa A-I: Rs = 225 MPa i Rsw = 175 MPa.
Rezistena armturii de clasa Bp-I ( 4 mm ): Rs = 365 MPa.

3.5. Definitivarea dimensiunilor seciunii transversale ale grinzii

secundare.
Valoarea Mmax = M10= 69.05 kN m ( reazemul 2 ), Qmax = Q1,ef = 95,75 kN
nlimea efectiv a seciunii grinzii se determinat cu formula:
ho, sb = 1,8

M max
6905000
= 1,8
= 38,24 cm
Rc bsb
7, 65 100 20

hsb = ho,sb + as = 38.24 + 2,5 = 40,74cm

as grosimea stratului de protecie + 0,5 din armturii.
Adopt hsb = 40 cm i seciunea grinzii secudare 40 20 cm ( 20/40 = 0,5 ).
Qmax=95.75kN < 0,3 w1 b1 Rb bsb ho,sb = 0,3 1,0 0,9235
7,65 100
20 37 = 156,84 kN
w1 coeficient ce tine cont de influenta armaturii transversale
w1=1+5**sw<1.3 poate fi admis w1=1
b1=1-0.01*Rc1-0.001*7.65=0.9235
h0,sb = hsb as = 40 3 = 37 cm
Concluzie: Conditia se respecta, adoptm difinitiv seciunea 40 20 cm.

3.6. Calculul grinzii secundare la rezisten n seciuni normale.

3.6.1. Determinarea ariei necesare a armturii longitudinale de rezisten n
deschideri.

Limea de calcul a tlpii bIef se adopt dup formula:

bef = bef i + bsb
hIef = hsl = 10 cm,
hsb = 40 cm,
bsb = 20 cm,
lsl,2 = 245 cm,
l0,sb,2 = 6.10 cm,
lsl,1 = 207.5 cm,
l0,sb,1 = 5.375 cm.
bef1 = l0,1 / 5 = 456,88/5 = 91,38cm

l0,1 = 0,85 l0,sb,1 = 0,85 537.5= 456,88cm

bef2 = l0,sb,2 0,7 / 5= 610 0,7 / 5 = 85,4cm
bef = 91.38+85.40 + 20 = 196,78cm.
bIef = 196,78cm deoareace aceast valoare este mai mic ca bsb + lo,sb / 3 = 20
+ +610 / 3 = 223,33cm.
Dac Mext MfI atunci x hfI
Dac Mext > MfI atunci x > hfI
MfI = Rc bfI hIf ( ho,sb 0,5 hIf )
Mext = M2 = 77.2 kN m = 7720000 N cm
Mf I = 7,65 (100) 196.78 10 ( 37 0,5 10 ) = 48171744 N cm
Mext = 7720000 < Mef = 48171744 N cm
Deci aria armturii longitudinale de rezisten se determin ca pentru un
element cu seciunea dreptunghiular cu dimensiunile hsb bef = 40 196.78 cm.
M 2I
7720000
0,1 = R b h 2 = 0,8 7, 65 100 196.78 37 2 = 0.047
c
ef
0, sl

Pentru 0,1 = 0,047 avem = 0,048 i = 0,979.

0,782
=
=
R = 1 + Rs 1 1 + 365 1 0,782 0,646
500 1,1
500
1,1

= 0,85 0,008 Rc = 0,85 0,008 7,65 = 0,782

M

7720000

2
As1= R h = 0,979 365 100 37 = 5,839cm2
s
0, sl

% =

Asreal
, sl ,2 As , sl ,2
As , sl ,2

100 =

5.875 5,839
100 = 0.62%
5,839

Adopt 2 armturi cu 18+1 10 cu As = 5.875 cm2, + = 0.3 % nu depete 15%

Mext = M12 = 69.05 kN m = 6905000 N cm
M 12I
6905000
0,2= Rc b h 2 = 0,8 7, 65 100 196.78 37 2 = 0,042
ef
0, sl

Pentru 0,2 = 0,042 avem = 0,043 i = 0,978.

M

6905000

12
As2= R h = 0,978 365 100 37 = 5,228cm2
s
0, sl

Adopt 2 armturi cu 20+ 16cu As = 5.15 cm2, - = -1.49 %<5%

3.6.2.1. Determinarea ariei necesare a armturii de rezisten pe primul reazem
intermediar.
Mmax = M5 = 88380kN m.
h0,sb,1 = hsb as = 40 2 = 38 cm.
M

8838000

10
0,1= R b h 2 = 7, 65 100 20 382 = 0.4
c
ef
0, sl

Pentru 0,1 = 0,400 avem = 0,553 i = 0,724.

M

8838000

5
As2 = As,sup,1 = R h = 0, 724 365 100 38 = 8,801cm2
s
0, sl

8,801

A1,s,sup,1 = 2 1,97 = 2,234cm2.

Adopt plas cu 4 mm i pasul 50 mm, ( A = 2.52 cm2 ) cu supraarmarea de
12.8 % < 15 %.
P

3B p I 300
4 B p I 50

3.6.2.2. Determinarea ariei necesare a armturii de rezisten pe reazemele

intermediare.
Mmax = M10 = 69.05 kN m.
h0,sb,2 = hsb as = 40 2 = 38 cm.
M

6905000

max
0,2 = R b h 2 = 7, 65 100 20 382 = 0,313
c
ef
0, sl

Pentru 0,2 = 0,313 avem = 0,388 i = 0,806.

M

6905000

5
As2 = As,sup,1 = R h = 0,806 365 100 38 = 6,177cm2
s
0, sl

6,177

A1,s,sup,1 = 2 1,97 = 1,568cm2.

Adopt plas cu 5 mm i pasul 100 mm, ( A = 1,96 cm2 ) cu supraarmarea de 25 % .
P

3B p I 300
5 B p I 100

3.7. Calculul grinzii la rezisten n seciunile nclinate.

3.7.1. De la aciunea forei tietoare Q n deschiderile marginale (prima i
ultima).
Q trebuie s fie mai mic dect Qb, care este fora tietoare la care apar fisuri
nclinate, adic dac se respect condiia:
Qmax < Qb,
Qmax = Q5 = 95,75 kN = 95750 N
Qb = (1+n) b3 Rct bsb h0,sb = (1+0) 0,6 0,675 100 20 37 = 29970
kN
Qmax= 95750 > Qb=29970 kN.
b3 coeficient empiric pentru grinzi din beton obinuit ( 0,6 )
n coeficient ce ine cont de influena forelor axiale asupra forelor de
forfecare ( 0 ).
qsw,min = b3 (1 + f + n ) Rct bsb / 2
f coeficient ce ine cont de influena tlpii elementuluicu seciunea
transversal T asupra eforturilor de forfecare din beton, care se determin cu relaia:

0,75 befI bsb h If

0,5
bsb ho ,sb
0,75 ( 3 10 + 20 20) 10
= 0,281
f =
20 40

f =

qsw,min = 0,6 (1 + 0,281 + 0 ) 0,675 100 20 / 2 = 518,9 N/cm

Deci armtura transversal trebuie calculat.
Mb = b2 ( 1 + f + n ) Rbt bsb h2o,sb = 2 1,281 0,675 (100)
20 382 = 4994363 N cm
Qbl = 2 M b q = 2 4994363 296.9 = 77015 N
Qbl
0,6

= 128358,3N >Qmax = 95750 N

2
Qmax
Qbl2
957502 770152
qsw =
=
= 162,02N/cm.
4*Mb
4* 4994363
Qmax Qbl
95750 77015
= 246,51N / cm .
qsw,min = 2 h
=
2 38
o , sb

Deci qsw trebuie s fie nu mai mic dect 518,9 ; 246.51 > 162.02 N / cm ;
adopt qsw = 520 N / cm.
Din codiia de sudabilitate a armturii cu dsl = 18 mm adopt dsw = 6 mm de
clasa A-I cu Asw,l = 0,283 cm2.

n deschiderile marginale ale grinzii secundare sunt proiectate cte 2 carcase

plane i deci Asw,1 = 2 0,283 = 0,566 cm2. Atunci pasul armturii va fi:
S=
Smax =

Rsw Asw 175 100 0,566

=
= 19 cm
qsw
520

b 4 ( 1 + f + n ) Rbt bsb ho2,sb

Qmax

1,5 1, 281 0, 675 100 20 382

=
= 39,12 cm
95750

Pasul etrierilor din condiii constructive:

S con =

hsb 40
=
= 20 cm, dar nu mai mare de 15 cm.
2
2
3 hsb 120
Sm =
=
= 30 < 50 cm.
4
4

Adopt pasul n preajma reazemului de 15 cm iar n zona centrala pasul 30 cm.

3.7.2. De la aciunea forei tietoare Q n deschiderile intermediare.
Q trebuie s fie mai mic dect Qb, care este fora tietoare la care apar fisuri
nclinate, adic dac se respect condiia:
Qmax < Qb,
Qmax = Q5 = 90.55 kN = 90550 N
Qb = (1+n) b3 Rbt bsb h0,sb = (1+0) 0,6 0,675 100 20 37 = 29970
kN
b3 coeficient empiric pentru grinzi din beton obinuit ( 0,6 )
n coeficient ce ine cont de influena forelor axiale asupra forelor de
forfecare ( 0 ).
Qmax = 90550 > 29970 kN = Qb
Deci armtura transversal trebuie calculat.
Mb = b2 ( 1 + f + n ) Rbt bsb h2o,sb = 2 1,281 0,675 100
20 382 = 4994363 N cm
Qbl = 2 M b q = 2 4994363 296.9 = 77015 N
Qbl
0,6

= 128358,3N >Qmax =90550 N

2
Qmax
Qbl2
905502 770152
=
= 113,53N/cm.
4Mb
4 4994363
Qmax Qbl
90550 77015
= 178,09N / cm .
qsw,min = 2 h
=
2 38
o , sb

qsw =

qsw,min = 0,6 (1 + 0,281 + 0 ) 0,675 100 20 / 2 = 518,9 N/cm

Deci qsw trebuie s fie nu mai mic dect 518,9 ; 126.5 > 80.9 N / cm ;
adopt qsw = 520 N / cm.
Din codiia de sudabilitate a armturii cu dsl = 20 mm adopt dsw = 6 mm de
clasa A-I cu Asw,l = 0,283 cm2.
n deschiderile intermediare ale grinzii secundare sunt proiectate cte 2 carcase
plane i deci Asw,1 = 2 0,283 = 0,566 cm2. Atunci pasul armturii va fi:
Rsw Asw 175 100 0,566
=
= 19 cm
qsw
520

S=
Smax =

b 4 ( 1 + f + n ) Rbt bsb ho2,sb

Qmax

1,5 1, 2810, 675 100 20 382

=41.37 cm
90550

Pasul etrierilor din condiii constructive:

S con =

hsb 40
=
= 20 cm, dar nu mai mare de 15 cm.
2
2
3 hsb 120
Sm =
=
= 30 < 50 cm.
4
4

Adopt pasul n preajma reazemului de 15 cm iar n zona centrala pasul 30 cm.

3.8. Armarea grinzii secundare.

Valorile momentelor negative rezonabile vor fi:
n deschiderea a doua la distana 0,25 lol de la primul reazem
intermediar:
M0,25 = M6 0,25 (M6 M7) = -41.98 0,25 (-41.98-(-19.89))= -36.46kN m
n deschiderea a doua la distana 0,25 lo2 de la al doilea reazem
inermediar:
M0,75 = M8 0,75 (M8 M9)= -15.47 0,75 (-15.47-(-28.72))= -25,41kN m
n deschiderea a treia la distana 0,25 lo2 de la reazemul din stnga :
M0,25=M11 0,25 (M11 M12)= -25.41 0,25 (-25.41-8.84)= -16,85kN m
n deschiderea a treia la distana 0,25 lo2 de la reazemul din dreapta :
M0,75=M13 0,75 (M13 M14)= -9.94 0,75 (-9.94-(-39.77))= -32,31kN m
n deschiderea a doua si penultima:
M0,25 = 36.64 kN m = 36.64 105 N cm
M

3664000

0,25
0 = Rc b h 2 = 7, 65 100 20 382 = 0,166
sl
0, sl

Pentru 0 = 0,166 avem = 0,183 i = 0,908.

M

3664000

0,25
As2 = R h = 0,908 365 100 38 = 2,909cm2
s
sb

n deschiderea a treia i toate cele intermediare:

Coeficient tabular

M0,25 = 32.31 kN m =32.31 105 N cm

M

3231000

0,25
0 = R b h 2 = 7, 65 100 20 382 = 0,146
c
sl
0, sl

Pentru 0 = 0,146 avem = 0,159 i = 0,921.

M

3231000

0,25
As3 = R h = 0,921365 100 38 = 2,53cm2
s
sb

Concluzie: n urma calculul ariilor necesare ale armturii necesare adopt,

pentru deschiderea a doua, 2 bare cu 14 mm As,real = 3,08 cm2, iar n a treia i
celelante intermediare cte 2 bare cu 12mm i cu As,real = 2,26 cm2.
Fiecare carcas plan prevazut pentru armarea deschiderilor marginale este
alctuit din armtura longitudinal de rezisten 1 18+1 10mm de clasa A-III
jos i 1 10 mm de clasa A-III sus, care se pune constructiv.Armturile
longitudinale snt unite cu etrieri de 6 mm de clasa A-I.
Cu scopul unificarii carcaselor pentru armarea grinzii secundare se adopta
numai doua tipuri de carcase: - pentru deschideri marginale si pentru deschideri
centrale.
Carcasele plane pentru armarea deschiderilor centrale vor fi alctuite din
120+116A-III jos i sus 10 A-III i etrieri 6, clasa A-I. Astfel de carcase
pot acoperi aria necesara numai in deschiderile centrale incepind cu a treia, in
deschiderea a doua trebue de instalat armatura suplimentara.
As,supl = A`s,calc A`s,carc = 2.909 2.26 = 0.65 cm2
Folosim o bara suplimentara cu 10 mm care se instaleaza in deschidera a
doua la adoua carcasa se instaleaza separat la mijlocul de sus a grinzii, ea trebuie
sudata sau legata.
In asa mod grinda secundara se armeaza in deschideri cu cu cite 2 carcase
- cu 118+1 10 A-III in partea de jos 110 A-III sus, in deschiderile prima
si ultima;
- cu 120+116 A-III in partea de jos si cu 112 A-III plus o bara separata
10 A-III sus, in deschiderile a doua si penultima;
- cu 120+116 A-III in partea de jos si cu 112 A-III sus, in deschiderile a
treia si celelalte mijlocii.
Pasul etrierilor in prejma reazemelor la distanta 1/4* lsb este de 150 mm iar in
rest ( partea centrala ) 300 mm.

3.9.1 Informatie necsara pentru construirea diagramei infasuratoare

a momentelor incovoitoare.

Grinda secundara examinata cu sectiunea transversala T are latimea nervurii

I
I
bsb=20cm,latimea b f = 196.78cm ,inaltimea talpii h f = 10cm si cea totala
hsb=40cm.Este prevazut ca o sa fie turnata din beton B15.
In deschiderea marginala (prima si ultima),conform calculelor efectuate ,sunt
prevazute cite doua carcase, in care armatura longitudinala de rezistenta cu
1 18+110A-III in partea de jos si cu 1 10 A-III sus(constructiva).
In deschiderile centrale ,incepind cu a doua pina la penultima,vor fi instalate
cite doua carcase , in care amatura longitudinala de rezistenta 120+116 mm
este de clasa A-III.
De asemenea ,de clasa A-III este si armatura longitudinala a carcasei instalata in
partea superioara (sus ) 1 14 A-III,care va fi implicata la preluarea eforturilor de
la eventualele momente negative.
In deschiderile a doua si penultimele ,in care valorile eventualelor momente
incovoitoare negative sunt mai mari decit in alte deschideri centrale ,in partea
superioara a grinzii la cele doua carcase este instalata suplimentar 1 10 mm de
clasa A-III.
Cum s-a mentionat anterior (v.pct.3.6.2.1,3.6.2.2. si 3.8),pe reazem in zona
superioara ,grinda va fi armata cu plase ,care in imediata apropiere de acestea ,fiind
suprapuse una peste alta ,asigura preluarea unui moment incovoitor mai mare ,iar
pe masura indepartarii de reazem(deoarece momentul descreste ) este rational de
redus si armatura ,intrerupind una din plase .Procedura intreruperii plaselor se poate
face pe doua cai:
-folosind plase de latimi diferite;
- deplasind una fata de alta.
Pe primul si ultimul rezem intermediar au fost adoptate cite doua plase cu armatura
de rezistenta transversala cu aria As=2.52cm2 pe un metru(plasa cu armatura
4mm Bp-I),iar pe reazemele centrale se vor folosi cite doua plase de acelas tip cu
armatura de rezistenta 5mm Bp-I cu aria armaturii de rezistenta pe un metru
As=1.96 cm2.

3.9.2Calculul momentelor ncovoietoare preluate, materialele folosite

pentru grinda examinat.
In prima deschidere a grinzii ,cum s-a mentionat in pct.3.8 si 3.9.1 sunt utilizate
doua carcase cu barele longitudinale: 1 18+110A-III in partea de jos si cu 1
I
10 A-III sus(constructiva).Dimesiunile sectiunii bsb=20cm,latimea b f = 196.78cm ,
hsb = 40cm

h0 sb = hsb as = 40 2.5 = 37.5cm ; h0,I sb = hsb asI = 40 2.5 = 37.5cm ;

Calculam .

zs = 40 2, 5 2.5 = 35cm .

RS AS RSC AS' (5.09+1.57)x365 1,57 365

=
=
= 0,033
Rb bsb h0 sb
7,65 196.78 37, 5

x = 0, 033x 37, 5 =1,238cm < 2x

asI = 2.5

2 =5

si deci armatura coprimata trebuie exclusa din cacul si recalculam

RS AS
(5.09 + 1.57)x 365
=
= 0,043
Rcbsb h0 sb 7, 65 196.78 37, 5

Nr. ordine

Deschidere

Din anexa pentru = 0,043 dupa interpolare 0 = 0, 042 ; = 0, 043 < R = 0, 646 se
respecta deci valoarea momentului va fi
M = Rc bsb h02sb = 7, 65x (100)x 196, 78x 37, 52 x 0, 042 =88, 91( kNm) ;

Eforturi din armtur

10-2
ntis
NS=Rs As

I
II

1
2
3

365 (6.28+4.02)
365 6.28
365 (6.28+4.02)
365 (6.28+4.02)
365 6.28

III

Comprimat
Nsc=Rsc As

bsb

h0,sb

Valorile calculate

X, cm

Momente Pozitive n cmp

365 1.57
196.78
37.5
0.033
1.24
196.78
37.5
0,052
1,95
196.78
37.5
0.033
1.24
365 (2.26
196.78
37.5
0.047
1.76
+0.785)
196.78
37.5
0,067
2.51
196.78
37.5
0.041
1.54
365 2.26
196.78
37.5
0.052
1.95
196.78
37.5
0,067
2.51
196.78
37.5
0.041
1.54
Momente Negative din Preajma Reazemelor
365 5.09
20
37.5
<0
20
37.5
0,099
3.75
365 5.09
20
37.5
0.091
3.44

M,
kNm

0,051
0.033
-

107.96
69.86
-

0.064
0.040
0.064
0.040

135.48
84.76
135.48
84.76

0.094
-

20.22
-

365 1.57
365 1.57

365 1.57+1.97 36
5 2.52
365 1.57+1.97 36
5 2.52
365 1.57+1.97 36
5 2.52 2
365 1.97 2.52 2

365 1.97 2.52 2

20

37.5

0.632

365 2.26+
1.97 365 2.52 2
365 2.26+
1.97 365 2.52
365 2.26+
1.97 365 2.52
365 (2.26+0.785)
+1.97 365 2.52

365 6.28

20

37.5

0,376

14.10

0.305

171.56

365 6.28

20

37.5

0.006

2.25

20

37.5

0.460

17.25

0.354

76.16

20

37.5

0.110

4.12

I
4
5
6

II

365 (5.09+1.57)
365 (5.09+1.57)
365 (5.09)
365 (6.28+4.02)

Dimensiuni

10

20

37.5

0,416

15,59

0,328

70.57

365 5.09

20

37.5

0.408

15.29

0,325

182.81

225 1.57

20

37.5

0.565

21.18

0.405

87.14

23.69

0,432

92.95

365 6.28

11

365 (2.26+0.785)
+1.97 365 2.52

20

37.5

0.510

19.12

0.380

81.76

12

365 (2.26+0.785)
365 (2.26+0.785)
+1.97 360 1.96
365 (2.26+0.785)
+1.97 360 1.96
365 2.26+1.97 36
0 1.96
365 2.26+1.97 36
0 1.96 2
1.97 360 1.96 2

365 6.28

20
20

37.5
37.5

0,194
0.036

7.28
1.35

0.175
-

37.65
-

20

37.5

0.436

16.35

0.341

73.37

20

37.5

0,386

14.48

365 6.28

20

37.5

0.229

8.59

0.204

114.75

225 1.57

20

37.5

0.423

15.86

0.333

71.65

20
20
20

37.5
37.5
37.5

0.085
0.484
0.229

3.19
18.17
8.59

0.366
0.204

78.74
114.75

20

37.5

0.386

14.48

0.311

66.91

20

37.5

0.144

5.4

0.134

28.83

13
14
15
16
III
17
18
19
20

1.97 360 1.96 2

1.97 360 1.96 2
365 2.26+1.97 36
0 1.96 2
365 2.26+1.97 36
0 1.96
365 2.26

365 6.28
365 6.28

0,311

66.91

Calculul sgeii grinzii secundare.

Date iniale:
l0=610*0.85=5.18cm;
h=40cm
Vn = 7000kN/m;
Pn = 10.28KN/m2
b = 20;
h=40cm

As = 9.93cm2;
Es = 20 10-4;
Rc,sec = 11,0;
Rct,ser = 1,15.
Pt = 12.08kN/m2

h0.sb= 40-3=37 cm;

bf=1.97 cm;
Vsh,n = 1500;
Ec = 23 103.
M2I=77.20KNm;

Mn=M2I* Pn/Pt =77.20*10.28/12.08=65,7KNm;

Q=0.6*P=95.75KN; Qn=Q* Pn/Pt=95.75*10.28/12.08=81.48KN
As1 = 6.66cm2(deschiderea I si ultima, 2* 18+2* 10);
As2 = 10.3cm2(deschiderea intermediara, 2* 20+2* 16);
Beton clasa B15, armatura clasa A-III,
Mcrc moment de fisurare;
Mp moment elastico-plastic nainte de fisurare.
E
20 104
AS
9.93
= S =
= 8.696 ;
=
= 0,0124 ;
Eb 23 103
b h 20 40
1 * = 0.0124*8.696 = 0,1078 ; 1 - coeficient de armare

1 =

=
'
f1

2(b 'f b1 )h 'f

b1 h

2(197 20) *10

= 4,425 ;
20 40

Modulul elasto-plastic de rezisenta:

W pl = b h 2 [0, 292 + 0.75 ( f 1 + 2 1 ) + 0, 075( 'f 1 + 2 1' ] =

= 20* 402 [0, 292 + 0.75(0 + 2*0.1078) + 0, 075*(4,425 + 0] = 14518,7cm3

M crc = Rct ,ser Wpl = 1,15*(100) *14518,7 = 16.69kNm
M crc 16.69
=
= 0,25 ; S1 = 1, 25 e m1 = 1, 25 1,1 0, 25 = 0,98
Mn
65.7
M
16.69*8.696
m 2 = crc =
= 0.215 ; S 2 = 1, 25 e m 2 = 1, 25 1,1 0, 215 = 1,013
M nl
65.7 *10.28
M
16.69*8.696
m3 = crc =
= 0.215 S 3 = 1, 25 e m 2 = 1, 25 0, 8 0, 22 = 1,078
M nl
65.7 *10.28

m1 =

AS Es
9.93 104
=
= 0,014
b 'f h Ec 197 37 103
1
1
1 =
=
= 0,103
1 + 5(1 + )
1 + 5(0, 022 + 0)
;
1,8 +
1,8 +
10
10 0, 014
1
1
2 =
=
= 0,104
1 + 5( 2 + )
1 + 5(0, 019 + 0)
1,8 +
1,8 +
10
10 0, 014

8.696
Mn
65.7 105
65.7 105
1 =
=
= 0, 022 ;
10.28 = 0, 019
2 =
Rc , ser b h02 11 (100) 197 37 2
11 (100) 197 37 2

0,103
z11 = h0 1 1 = 37 1
= 35.094
2
2

0,104
z12 = h0 1 1 = 37 1
= 35.076
2
2

h0, sb z1
37 35.094
B1 =
=

s1
c
0,98
0,9
+
+
Es As b h0 Ec 9.93 20 104 (100) 0, 103 197 37 23 103 (100) 0.45
B1 = 2.131 1011
h0,sb z2
37 35.076
B2 =
=

s1
c
1.013
0,9
+
+
Es As b h0 Ec 9.93 20 104 (100) 0, 104 197 37 23 103 (100) 0.45
B2 = 2.077 1011
h0, sb z2
37 35.076
B3 =
=

s1
c
1.078
0,9
+
+
Es As b h0 Ec 9.93 20 104 (100) 0.104 197 37 23 103 (100) 0.45
B3 = 1.974 1011
2
Valoarea sagetii: f1 = Sl0

Ml
;
Bi
l0
pentru l0 <6m;
200
[ f ] = 3cm pentru 6m l0 7.5m

Valoarea admisibila a sagetii: [ f ] =

5 5182 65.7 105

= 0.86cm - sageata de la actiunea de scurta durata a incarcarilor totale

48
2.1311011
5 5182 65.7 105
f2 =
= 0.88cm - sageata de la actiunea de scurta durata a incarcarilor
48
2.077 1011
permanente si temporare de scurta durata
5 5182 65.7 105
f3 =
= 0.93cm - sageata de la actiunea de lunga durata a incarcarilor
48
1.974 1011
permanente si temporare de lunga durata
f tot = f1 f 2 + f 3 = 0.86 0.88 + 0.93 = 0.91cm ;
l
518
f = 0 =
= 2.59cm , deci satisface.
200 200
f1 =

4.2. Calculul deschiderii fisurilor normale:

Deschiderea fisurilor normale fata de axe elementului :
Wcrc = s

s
crc ; unde:
Es

s - coeficient ce reflecta conclucrarea betonului cu armatura in sectiunile dintre

fisuri
s - tensiunile din armatura nepretensionata
crc - distanta medie dintre fisuri
Wcrc = (Wcrc.sh1 Wcrc , sh 2 + Wcrc ,e )

crc =

ds
; Armatura AIII: =0.7 profil periodic

=1 profil neted
Sirma Bp-I: =1.25 trifelata cu profil
=1.4 trifelata neteda

Pentru elementul incovoiat excentric cu excentricitate mare:

W pl
1

= (
)
4 b h0 z
1
14518,7
0.1078
1 = (

) = 0.08
4 20 37 35.094
0.45
1
14518,7
0.1078
2 = (

) = 0.08
4 20 37 35.076
0.45
1
14518,7
0.1078
3 = (

) = 0.040
4 20 37 35.076
0.15
Mn
65.7 *105
S1 =
=
= 188.53MPa
AS z1 9.93*35.094*(100)
M nl =

M n * Pn 65.7 *105 *10.28

=
= 55.91KNm
Pt
12.08

M nl
55.91*105
=
= 160.52MPa
AS z2 9.93*35.076*(100)
0.08 0.018
crc ,1 = 0.7 *
= 0,0075
0,0134

S2 =

As
9.93
=
= 0,0134
b * h0 20*37
0.08 0.018
crc ,2 = 0.7 *
= 0,0075
0,0134
0.040 0.018
crc ,3 = 0.7 *
= 0.0056
0.0134
0.98 188.53 0.0075
Wcrc ,1 =
= 0, 007 mm
20 104
1.013 160.52 0.0075
Wcrc ,2 =
= 0, 006mm
20 104
1.078 257.7 0.0056
Wcrc ,3 =
= 0, 008mm
20 104

Wcrc = 1.7 *(0.007 0.006 + 0.008) = 0, 015mm < [0.4mm]

4.2. Calculul la fisurare in sectiuni nclinate

(1 0.75* crc )*V
1 M crc
*S ;
=
;.M crc = 16.69 KNm
ASW (3.5* 0.5crc )* h0
4 h Vcrc
M crc , ser = c 2 (1 + n + f ) * Rct , ser * b * h0 2 = 2 * (1 + 0 + 0.18) *1.15* (100) * 20 *38 2 = 78.38 KNm

Vcrc=qsw*c=Rsw,ser*Asw,ser=235*(100)*0.57=13.4KN
Rsw,ser=235Mpa; Asw,ser=0.57cm2; c=15 cm; c 2 = 2; n = 0; f = 0.18
c=

M crc ,ser
Vcrc

78.38
6
13.4

Vct ,crc = (1 + n ) * b3 * Rct ,ser * b * h0 = (1 + 0)*0.6*1.15*(100)* 20*38 = 52.44 KNm

1
16.69
=
= 0.099
4 0.4*52.44* 2

La aparitia fisurii in lucru se implica etrierii.

qw =

Rsw Asw 0.57 235 (100)

N
=
= 893
S
15
cm

Valoarea sarcinii la care apare fisura:

Vwc =2* M c * qsw = 2* 78.38*893*105 = 167.32 KN

Forta taietoare maxima:

Vn =81.48KN , Vnl = 81.48*10.28 /12.08 = 69.34 KN

Deci, forta taietoare este mai mica decit sarcina la care apare fisura, rezulta ca
fisura inclinata nu apare in element.
crc1 =

Vcrc 52.44*2
=
=1.29
Vn
81.48

crc2 =

Vcrc 52.44*2
=
=1.51
Vnl
69.34

s1 =

(1-0.75*1.29)*81.48*103
*15=-420,64MPa
0.57*(3.5*0.099-0.5*1.29)*37

Pentru aparitia fisurii inclinate, in armatura trebuie sa creasca tensiunile cu

420,64MPa.

5.Calculul grinzii continue

5.1. Deschiderile de calcul
Dimensiunile deschiderilor:
Grinda secundara: lsb,1=5.6m;
lsb,2=6.4m;
Grinda principala: lmb,1=6.98m 7m;
lmb,2=7.35m;
5.2 Determinarea valorilor auxiliare de calcul
Valoarea sarcinii pe grinda secundara: Psb=29.69KN/m.
Adoptam dimensiunile sectiunii grinzii principale:
hb =

lmb2
= 73.5cm 70cm; l b = 35cm;
10

Pentru stilp adoptam sectiunea: 40x50cm

Momentul de inertie al sectiunii:
-grinzii I b = bh3 /12 = 35x 703 /12 = 100.04x 104 cm 4
-stilpului I1 = bst hst 3 /12 = 40 503 /12 = 41, 7 104 cm 4
Rigiditatea liniara a grinzii
ib = I b / l2 = 100.04 104 / 735 = 1361cm

Rigiditatea liniara :
- a stilpului primului nivel ( ( H et = H 2 = 2.8m) )
il = 1, 33I1 /( H 2 + 0, 15) = 1.33x 41, 7x 10 4 / 295 = 1880cm3

- a stilpului nivelului doi

i2 = I1 / 0, 5 H 2 = 41.7x 104 / 0.5* 280 = 2979cm3

Coeficientul

K = EB1 (il + i2 ) / EB 2ib = EB1 (1880 + 2979) / EB 2 *1361 ; 4

(Consideram EB1 = EB1 =23*103)

5.3. Calculul static al grinzii

Ps = ( P * l ) +[2 * (hsb hsl ) * b * lsb 2 / lmb 2 + (hs hsl ) * b]* * f * n

P1 = 12.08*6.4 + [2*(0.4 0.1) *0.2*6.4 / 7.35 + (0.7 0.1) *0.35]* 25*1.1*0.95 = 85,53KN / m = Ptot

Ps = (
P2 = (

V
+ g ) + [2*(hsb hsl ) * b * lsb 2 / lmb 2 + (hs hsl )* b]* * f * n
4

8.4
+ 3.684) *6.4 + [2*(0.4 0.1) *0.2*6.4 / 7.35 + (0.7 0.1) *0.35]*25*1.1*0.95 = 45,23KN / m
4

P = P1 P2 = 85.53 45,23 = 40,3KN / m

Din tab.A-I,cind sarcina permanenta actioneaza conform schemei 1,iar cea

temporara conform schemei 2;determinam prin interpolare coeficientii(k=3):
1 = 0,109; 2 = 0, 094

Valoarea momentului incovoitor

M B1 = P2 * lmb12 * = 45.23*7.002 *(0.109) = 241.57 kN / m

Calculul momentelor incovoitoare sunt date in tab.2.In acest tabel sunt

prezentate gruparile posibile ale schemelor de incarcare a grinzii si reducerea cu
20% a momentelor incovoitoare pe reazeme pentru gruparea 1+4.Aceasta reducere
tine seama de formarea articulatiilor plastice in grinda stadiului de echilibru limita.
Pentru calculul momentelor incovoitoare in cimp determinam in fiecare
deschidere momentul de incovoiere M ca intr-o grinda simplu rezemata (fig.6):
M max =

P * l0i 2
2
= 0, 125 P * l0i 2 sau M min = 0, 125 gl0i
8

in raport de tipul incarcarii.Tipul incarcarii se determina de gruparile schemelor de

incarcare:1+2,1+3,1+4.Cind contruim diagrama momentelor,depunem valorile
momentelor pe reazem le unim cu o dreapta si de ea suspendam ordonatele
momentelor de incovoiere in grinda siplu rezemata, cum este aratat in fig.6.
Nr.
Crt.

Schema de incarcare a
grinzi

Momentele pe reazeme ,kNm

M B1

M B2

MC2

3
-0.109*
45.23*7.02=
-241.57

4
-0.094*
45.23*7.352=
-229,68

5
-0.094*
45.23*7.352=
-229,68

-0.078*
40.3*7.02=
-154,03

-0.031*
40.3*7.352=
-67,49

-0.031*
40.3*7.352=
-67,49

-0.031*
40.3*7.02=
-61,22

-0.063*
40.3*7.352=
-137,16

-0.063*
40.3*7.352=
-137,16

-0.117*
40.3*7.02=
-231,04

-0.111*
40.3*7.352=
-241,66

-0.044*
40.3*7.352=
-95,79

1+2
1+3
1+4

-395.6
-297,17
-297,17
-302,79
-366,84
-366,84
-472.61*0.8= -471.34*0.8= -325,48*0.8=
-378,09
-377,07
-260,38
Nota.Analizind valorile momentelor de incovoiere pe reazeme pentru gruparile
de incarcari 1+2,1+3,1+4,observam ca in urma redestribuirii valorilor
maximale ale momentelor in gruparea 1+4 ca valoare de calcul devine momentul
de incovoiere din gruparea 1+2 (M=395.6KNm)

6. Calculul stlpului.
Determinarea sarcinelor de calcul

Dimensiunile sectiunii transversale a grinzii b h = 25 60cm

Dimensiunile sectiunii stilpului bc x hc = 40x 50cm
M B1 (1 + 2) = 395600 Nm ; M B1 (1 + 3) = 302790 Nm ;
M B 2 (1 + 2) = 297170 Nm ; M B 2 (1 + 3) = 366840 Nm ; H = 2.80m
Valorile forelor longitudinale totale (N) i de lung durat n diferite seciuni.
n seciunea de jos de la nivelul ncastrrii stlpului n fundaie.
Greutatea unui stilp Gc = bc hc H f b = 0, 4x 0, 5x (2.80 + 0.15)x 1,1x 25000 = 16225N
Atunci valoarea momentului de incovoiere :
1) pentru sectiunea de sus a stilpului
a) pentru combinarea de sarcini (1+2)
M II (1 + 2) = [ M B1 (1 + 2) M B 2 (1 + 2)]

i1
1880
= [ 395600 ( 297170) ]
= 38.08 KNm
i1 + i2
1880 + 2979

b) pentru combinarea de sarcini (1+3)

M II (1 + 3) = [ M B1 (1 + 3) M B 2 (1 + 3)]

i1
1880
= [ 302790 (366840) ]
= 24.78 KNm
i1 + i2
1880 + 2979

2) pentru sectiunea de jos a stilpului

M I (1 + 2) = 0, 5M 1I (1 + 2) = 0, 5 x(38.08) = 19.04 KNm
M I (1 + 3) = 0, 5M 1I (1 + 3) = 0, 5 x 24.78 = 12,39KNm
Pentru sectiunea de sus:
7.0 7.35
7.35 7.0
N = (4 1) *( pl1l2 + Gc + Gb ) = 3*[12.08 (
+
) 6, 4 + (0.60*0.35*(
+
)+
2
2
2
2
+3*0.30*0.2*6.4)* 25*1.1*0.95 + 16.225] = 1921,2KN

7.35 7.0
7.35 7.0
+
) *6.4 + (0.60*0.35*(
+
)+
2
2
2
2
+3*0.30*0.2*6.4)* 25*1.1*0.95 + 16.225] = 1673,78KN
N l = (4 1)*( g + vl )l1l2 + Gc + Gb ) = 3*[10.284*(

f =1,1 -

coeficientul de siguran al solicitrilor

b 25000 N / m3 - masa volumetric.
n numrul de etaje a cldirii;

P fora de calcul total care revine la 1m2 de planeu

6.1.Calculul capacitatii portante a stilpului din planul de incovoiere
N
Rb hcbc
m
;
As,tot =
Rsc
= b + 2( sb b )* s =0.915
l0 = (280 + 15)0, 7 = 206,5cm ;
rapotul l0 / hc = 2.065 / 0.4 = 5,16 < 20
Raportul Nl / N = 1673,78 /1921.2 = 0.87 ; Din tabela b = 0, 915 si sb = 0, 918
R
s = sc = 0, 015x 365 / 6.75 = 0.54 deoarece s > 0, 5 atunci primim = b = 0, 915
b 2 Rb

Aria necesara a armaturii longitudinale

As,tot

N
Rb hc bc 1921.2*1000 7.65*(100)x 40x 50
m
=
= 1x 0.915
= 15,61cm 2
Rsc
365(100)

Dupa A3 alegem 4 22 A-III cu Asreal = 15.21cm2 ;

=

15.21 15.61
*100 = 3% p 5%
15.61

admisibil.

6.2.Calculul capacitatii portante a stilpului in planul de incovoiere

M = M max = M II (1 + 2) = 38.08 KNm
N = 1921.2 N ;
l0 / hc = 0.7 *( H + a) / hc = 2.065 / 0.5 = 4.13 ;
A
15.21
= s , real *100% =
*100 = 0.76% < 2.5% ; as = 25mm ; asI = 25mm ;
bc * hc
40 * 50
In calculul stilpului in planul de incovoiere se ia in consideratie influenta sagetii asupra
excentricitatii fortei longitudinale N. Aceasta se ia prin multiplicarea excentricitatii la coeficientul
:
1
1
=
=
= 1, 05
N
1921.2
, unde:
1
1
N crc
40452

Ncr- fotra critica de pierdere a stabilitatii prin flambaj

N crc = 0,15

Ebbc hc
2

l0

hc

= 0,15*

23 103 (100) 40 50
= 40452kN
4.132

Incit Ncr>Nmax putem afiram ca sectiunea stilpului h*b=50*40cm satisface conditia

de stabilitate.
Calculam valorile urmatoare:

M max 38.08*(100)
=
= 1.98cm
N max
1921.2
h0 c = 50 2.5 = 47.5cm

e0 =

Excentricitatea totala:
e = eo +

hc
50
as' = 1, 05 1.98 + 2.5 = 24,58cm
2
2

Presupunem armarea stilpului fiind simetrica. Aria armaturii necesare se calcula in

dependenta de valoarea relativa a fortei longitudinale.
N
1921200
=
= 1.32
Rc bc h0 c 7.65*(100) 40 47.5
R = 0.6 ; Deoarece n = 1.32 > R = 0.6 ,atunci
Rbh
(1 0,5 )
As = As' = c c 0 c m1
Rs
1
N *e
1921200* 24.58
m1 =
=
= 0.68
2
Rc bc h0c 7.65*(100) 40 47.52
(1 R ) + 2 S R 1,32*(1 0, 6) + 2 0, 25 0, 6
= n
=
= 0,92
1 R + 2 S
1 0, 6 + 2 0, 25
n (1 0,5 n ) 0, 68 1,32*(1 0,5 1,32)
s = m1
=
= 0, 24
1
1 0, 053
a'
2.5
= s =
= 0.053 ;
h0 c 47.5

n =

7.65*(100) 40 47.5 0, 68 0,92(1 0,5 0,92)

= 7.7cm 2
365 100
1 0, 053
real
2
Admitem 2 bare 25mm cu As = 9.82cm ;
2 * 9.82
% =
100% = 0.982% < 3% - procentul de armare longitudinal.
40 50

AS = AS' =

7.Calculul i construirea fundaiilor

7.1.Date pentru proiectare:
Adincimea de fundatie: d1=1m
Rezistenta de calcul a solului Rf = 240 kPa.
Admitem beton de clasa B15: b 2 = 1( Rc = 7.65MPa, Rct = 0.75MPa)

Armatura fundatie: A-II cu Rs=280Mpa

Dimensiunile stilpului: h*b=50*40cm

7.2. Eforturile ce actioneaza asupra bazei

Valorile fortelor maxime si momentelui incovoitor la baza stilpului:
N max = N = 1921.2 KN

M max = M 1 (1 + 2) = 19.04 KNm

Valorile normale ale eforturilor N fn si M fn

N max 1921200
=
= 1670608,7N ;
1,15
1,15
M
19040
M fn = max =
= 16557Nm ;
1,15
1,15

N fn =

7.3.Calculul fundatiei la strapungere

7.3.1.Dimensionarea talpii fundatiei
Preliminar determinm dimensiunile laturii mai mici a tlpii fundaiei, reieind din
cazul solicitrii centrice:
b=

N fn
R f m d1

1670.608
= 2,76m
240 20*1

multiplu 300mm, adopt b = 3.0m ;

m = 20kN / m 2 - masa volumetric a materialului fundaiei i a solului de pe treptele

ei.
Avnd raportul laturilor

m=

b
= 0,8 ,
l

obinem l= 3.6 m.

Aria total a fundaiei:

A = b l = 3 3, 6 = 10.8m 2

Momentul de rezisten a tlpii fundaiei:

W =

bl 2 3 3, 62
=
= 6.48m3 ;
6
6

Presiunea asupra solului:

Pn = m d1 +

Ns M f

A
W

1670.608 16.557

= (20 + 154,69 2.560)kPa ;

10.8
6.48
= (20 + 154,69 + 2.560) = 177,25KPa < 1, 2 R f = 1, 2 240 = 288kPa

Pn = 20 1 +
Pn ,max

Pn ,min = 20 + 154,69 + 2.560 = 172,13KPa > 0

Pn ,m = 20 + 154.69 = 174,69kPa < R0 = 240kPa

7.3.2.Determinm nlimea fundaiei

nlimea de calcul h0,pl, se determin:
h0, pl = 0,5bc +

0,25bc2 + (b ce cb2 )
1+ r

Rbt
0, 75
=
= 2.6
Pmax 0.288
ce = 0,5(l hc ) = 0,5(3.6 0,5) = 1.55m
r=

cb = 0,5(b bc ) = 0,5(3.0 0, 4) = 1.30m

h0, pl 0,5 0, 4 +

0, 25 0, 42 + (3.0 1,55 1,302 )

= 0.71m ;
1 + 2.6

nlimea total a fundaiei va fi:

hpl = h0, pl + 0, 05 = 0, 71 + 0, 05 = 0.76 ;
nlimea fundaiei trebuie s satisfac i condiiile constructive:
a) din condiiile de ncastrare a stlpului :
h pl 1,5bc + h p =1,5 0,4 + 0,2 = 0,8m .
b) din condiia de ancoraj a armaturii longitudinale a stlpului n fundaie:
hpl 30d s + hp = 30 0, 025 + 0, 2 = 0,9m

Admitem nlimea fundaiei cu cea mai mare valoare:

hpl = 0.9m (rotunjim multiplul la 30).
nlimea treptelor : hpl = 0.9m , h0, pl = hpl 5cm = 90 5 = 85cm
h1 = h2 = h3 = 30cm; . Presiunea de la stlp se transmite fundaiei prin piramida de
strpungere, format din limite duse sub 450.
Grafic determinam lungimile treptelor:
C3 =75cm;
C3 = 45 cm;
C2 = 120 cm;
C2 = 90 cm;
C1 = 155 cm. C1 = 130 cm.
b1 = b 2C3' = 300 2 45 = 210cm - limea treptei a doua;
b2 = b1 2C2' = 300 2 90 = 120cm - limea treptei a treia.

7.4. Calculul armaturii talpii fundatiei

e0 =

Mf
Nf

16557
= 0.010m = 10cm ;
1670608,7

Valoarea momentului incovoitor in sectiunea I-I marginea stilpului.

6 e0 4 e0 c1
N f C12 1 +

l
e2

M I I =
2l
6 0, 010 4 0, 010 1,55
1670608,7 1,552 1 +

3, 6
3, 62

= 564074Nm
M I I =
2 3, 6
Calculm coeficientul tabular 0

0 =

M I I
56407400
=
= 0,102 = 0,944
2
Rb b2 h0, pl 0.8*7.7 *(100) 120x 852
M I I
56407400
As1 =
=
= 25.1cm 2 ;
RS h0, pl 280 (100) 0,944 85

6 e0 4e0 C 2
N f C 22 1 +

l
l2

M II II =
2 l
6 0, 010 4 0, 010 1.20
1670608,7 1.202 1 +

3, 6
3, 62

= 338453Nm ;
M II II =
2 3, 6
M II II
33845300
0 =
=
= 0.086 ; = 0,955
2 2
0.8* Rc b1 (h01 + h2 )
0.8*7.7 *(100) 210(25 + 30) 2

;
As 2 =

M II II
33845300
=
= 23.01cm 2 ;
RS (h0,1 + h2 ) 280 (100) 0,955 (25 + 30)

Pentru seciunea 3-3:

M III III

6 e0 4e0 C3
N f C32 1 +

l
l2

=
2l

M III III

0 =

As 3 =

6 0, 010 4 0, 010 0, 75
1670608,7 0, 752 1 +

3, 6
3, 62

= 132389Nm
=
2 3, 6

M III III
13238900
=
= 0,127 = 0,933
2
0.8* Rc b h01
0.8*7.7 *(100) 270 252

M III III
13238900
=
= 20.27cm 2 ;
RS h0,1 280 (100) 0,933 25

Alegem barele de armtur n dependen de cea mai mare arie din aceste trei
seciuni.
Deci As=25.1. Admitem pasul armaturii S=15cm.
Alegem numrul de bare:
As =
As ,tot

As1 25.1
=
= 1,195cm2
n
21
= 21 1.54 = 32.34cm2

n=

b
300
+1 =
+ 1 = 21bare.
s
15

A-II cu 21 14 mm, Asreal = 1.54cm2 ;

Deci am obtinut plasa nestandarta cu aria armaturii egala in ambele parti: armatura
A-II cu 21bare de 14 mm cu pasul S=15cm.