444.referat.

ro

Modelul atomic Bohr

Modelul atomic Bohr Este primul model de natur cuantic al atomului si a fost introdus n anul 1913 de ctre fizicianul danez Niels Bohr. Acest model preia modelul planetar al lui Ernest Rutherford i i aplic teoria cuantelor. esi ipotezele introduse de ctre Bohr sunt de natur cuantic! calculele efecti"e ale mrimilor specifice atomului sunt pur clasice! modelul fiind! de fapt! semi#cuantic. Modelul lui Bohr este aplica$il ionilor hidro%enoizi &'e(! )i(*! Be(3! etc! adic ionii care au un sin%ur electron n c+mpul de sarcin efecti" a nucleului,.

Modelul atomic Bohr - pentru atomul de hidro%en &- . 1, si ionii hidro%enoizi &- / 1,! cu un sin%ur electron n c+mpul de sarcin nuclear efecti". 0r$itele permise &stationare, sunt redate prin cercuri de culoare %ri. Este reprezentat saltul &tranzitia, electronului de pe o or$it stationar superioar pe o or$it inferioar! cu emisia unei cuante de ener%ie. Modelul atomic al lui Bohr se $azeaz pe dou postulate1

Primul postulat al lui Bohr Este le%at de or$itele atomice si presupune c electronul se roteste n 2urul nucleului numai pe anumite or$ite circulare permise! fr a emite sau a a$sor$i ener%ie radiant. Aceste stri se numesc stationare si au un timp de "iat infinit si ener%ie constant! atomul trec+nd pe alte ni"ele ener%etice doar dac este pertur$at din e3terior.

Electronul se mentine pe o or$it stationar datorit compensrii fortei centrifu%e cu forta de atractie coulom$ian. 5rimul postulat a fost introdus pentru e3plicarea sta$ilittii atomului. El este n contradictie cu fizica clasic. 6onform teoriilor acesteia! o sarcin electric n miscare accelerat emite radiatie electroma%netic. Aceasta ar duce la scderea ener%iei sistemului! iar traiectoria circular a electronului ar a"ea raza din ce n ce mai mic! p+n c+nd acesta ar 7cdea7 pe nucleu. E3perimental se constat! ns! c atomul este sta$il si are anumite stri n care ener%ia sa se mentina constant.

Al doilea postulat al lui Bohr Afirm faptul c un atom emite sau a$soar$e radiatie electroma%netic doar la trecerea dintr#o stare stationar n alta. Ener%ia pe care o primeste sau o cedeaz este e%al cu diferenta dintre ener%iile celor dou ni"ele ntre care are loc tranzitia. Radiatia emis sau a$sor$it are frec"enta dat de relatia o$sinut n cadrul teoriei lui Ma3 5lanc8 ! unde1

reprezint constanta lui 5lanc89 :mn frec"ena radiaiei emise;a$sor$ite9 Em!En ener%iile strilor staionare ntre care are loc tranziia. Atomul trece dintr#o stare stationar n alta cu ener%ie superioar doar dac i se transmite o cuant de ener%ie corespunztoare diferentei dintre cele dou ni"ele. )a re"enirea pe ni"elul inferior se emite o radiatie de aceeasi frec"ent ca si la a$sor$tie. Acest fapt e3prim natura discontinu a materiei si ener%iei la ni"el microscopic. e asemenea! frec"entele radiatiilor atomice depind de natura si structura atomului si au "alori discrete! spectrele lor fiind spectre de linii.

Conditia de cuantificare

Cuantificarea momentului cinetic

6onditia de cuantificare se e3prim! de o$icei! n le%tur cu momentul cinetic L al electronului aflat n miscare circular pe o or$it n interiorul atomului.

unde

n . 1!*!3!... este un numr ntre%! numit numr cuantic principal9

reprezint constanta redus a lui 5lanc8 6onditia rezult din primul postulat al lui Bohr! consider+nd ipoteza lui de Bro%lie referitoare la dualismul und#particul. 5entru un atom aflat ntr#o stare stationar! electronul tre$uie s se deplaseze pe o or$it sta$il! adic unda sa asociat sa fie stationar. Acest lucru este posi$il dac lun%imea traiectoriei electronului este un multiplu al lun%imii de und < a undei asociate. ac r este raza traiectoriei! conditia se poate scrie

Aplic+nd ipoteza lui de Bro%lie se o$tine

unde p sim$olizeaz impulsul electronului.

e aici!

Cuantificarea razelor orbitelor electronilor 5ornind de la aceasta si consider+nd e%alitatea fortelor de atractie electrostatic cu cele centrifu%e! se poate deduce conditia pentru cuantificarea razelor or$itelor electronilor. 5entru atomul de hidro%en &-.1, se o$tine

unde mrimile reprezint

! permiti"itatea electric a "idului9 h! constanta lui 5lanc89 ! masa electronului9 ! sarcina electronului9 ! raza corespunztoare numrului cuantic n . 1! numit si prima raz Bohr. Relatia e3prim faptul c un electron se poate deplasa doar pe anumite or$ite n cadrul atomului! raza acestora cresc+nd cu ptratul numrului cuantic principal n

Cuantificarea energiei totale =n modelul planetar! nucleul este considerat fi3! iar ener%ia total a atomului este dat de suma ener%iilor cinetice si potentiale ale electronului aflat n miscare circular. >ntroduc+nd cuantificarea razei calculat de Bohr n e3presia ener%iei! se o$ine pentru atomul de hidro%en

unde cu se noteaz ener%ia atomului de hidro%en n stare fundamental &n . 1,. ?e o$ser" c ener%ia este minim pentru n . 1! adic starea fundamental este o stare de echili$ru si are un timp de "iat infinit. =n acest caz! ener%ia de le%atur a electronului este ma3im! fiind e%al cu "aloarea a$solut a ener%iei unei stri le%ate. 6elelalte stri &n / 1, se numesc stri e3citate. Atomul are o infinitate de ni"ele de ener%ie situate la inter"ale din ce n ce mai apropiate. )a limit! pentru ! ener%ia tinde la "aloarea zero. @alorile poziti"e ale ener%iei sunt continue! iar electronul se deplaseaz li$er pe o traiectorie deschis! n afara nucleului.

Deficiente ale modelului Acest model nu poate e3plica spectrele de emisie si ener%ia de ionizare dec+t pentru atomul de hidro%en si ionii hidro%enoizi. Nu a putut fundamenta stiintific spectrele unor atomi %rei. Nu a putut e3plica formarea le%aturilor du$le. Nu a putut fundamenta scindarea liniilor spectrale intr#un camp pertur$ator. Aceste deficiente au fost rezol"ate prin aparitia modelului atomic Bohr# ?ommerfeld # modelul precuantic.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate