< decembrie 2012 >

PPROFESOR INDRUMATOR: Conf. Dr. C. PRVU

STUDENT:
PPROFESOR INDRUMATOR: Conf. Dr. C. PRVU
STUDENT:
P R O I E C T
- C H I M I E -
P R O I E C T
- C H I M I E -






Pag. 15 / 15
C U P R I N S
1 INTRODUCERE / GENERALITATI . 3
1.1. In!ro"#$%r% 3
1.&. G%n%ra'(!a!( 3
& STRUCTURA 5
3
PROPRIETATI / PARTICULARITATI
)
3.1. Pro*r(%!a!( )
3.&. Par!($#'ar(!a!( +
, O-TINERE .
5 APLICATII PRACTICE REALI/ATE 11
)
POSI-ILITATI INTERESANTE PENTRU
VIITOR ..
13
+ CONCLU/II .. 1,
-I-LIOGRA0IE.... 15
- GRAFENUL / Aplicatii in electronica -
Pag. 15 / 15
CAP. 1 INTRODUCERE / GENERALITATI
1.1. In!ro"#$%r%
Grafenul, o noua forma de carbon cu proprieai !peciale, a fo! !alua drep maerialul miraculo1 a'
2((!or#'#( 3
Dupa cum e!e cuno!cu, carbonul poae e"i!a in naura !ub mai mule forme, cu diferie proprieai
fi#ice: diaman, carbon amorf, $rafi, nanouburi de carbon !i fulerene
415
% 6f(g. 157 6f(g. &5 &
% f(g. 1 6C(r$#(!#' $ar8on#'#(
(n na!#ra5

'15
Fulerenele (!au )*+,)- !un compu!i de aomi de carbon, cu !rucuri !ferice de ip dom $eode#ic (*+,, *./,- !au
forme cilindrica de )ip cu!ca) (nanouburile-0 fulerenele !un inrudie !rucural cu $rafiul
- GRAFENUL / Aplicatii in electronica -
Pag. 15 / 15


9 f(g. & 9 0or:% a'o!ro*% a'% $ar8on#'#(:
a- Diaman
b- Grafi
d- Fulerene (*+,, *./,, *1,-
$- *arbon amorf
2- Nanoub de carbon



Graf%n#' e!e elemenul de ba#a a rei dinre formele alorope de carbon enumerae mai !u!, mai
e"ac: $rafi, nanouburi de carbon !i fulerene &
Inruca re!ur!ele de $rafi !un de!ul de mari, e!e deci u!or de reali#a ca $rafenul !e inalne!e in
caniai in!emnae in naura& Ace!a repre#ina, in e!ena, o )folie) alc3uia dinr%un !in$ur !ra de aomi de
carbon, aran4ai inr%o !rucura cri!alina de ip )fa$ure)&
De!coperirea $rafenului a declan!a o e"plo#ie de !udii !iinifice, pana in pre#en e"i!and de4a
pe!e 5,,, de e#e le$ae de $rafen !i pe!e /,, de paene de in6enii pe ba#a ace!ui maerial&
*onform cercearilor in domeniu, !e pare ca nu diamanul 6a !a la ba#a microe2nolo$iilor de
maine, ci umilul $rafi, folo!i odaa doar la aci6iai mundane ca fabricarea de creioane !i lubrifierea& Mai
preci!, $rafiul 7n forma minimala: GRA0EN 8 foi de carbon dinr%un !in$ur !ra de aomi&
Oamenii de !iina con!idera ca $rafenul ar puea de6eni noul maerial uimior ce poae re6oluiona
aproape orice pare a 6ieii noa!re&
1.&. G%n%ra'(!a!(
Grafenul a fo! de!coperi relai6 recen (in anul 9,,/-, prin e"folierea $rafiului, de care un $rup de
cerceaori brianici de la uni6er!iaea din Manc2e!er condu! de profe!orul olande# Andre Geim, care
penru acea!a, in anul 9,:, a fo! di!in! cu Premiul Nobel penru Fi#ica&
- GRAFENUL / Aplicatii in electronica -
Pag. 15 / 15
Grafenul a e"i!a pana de curand mai mul in domeniul !iinei !i mai puin in cel al e2nolo$iei&
Noile de!coperiri ii fac in!a ie!irea din laboraor care di!po#ii6ele pe care le folo!im ade!ea in pracica&
E!e un nanomaerial e"perimenal, !u!inu de fore mecanice !i proprieai elecronice&
E"perii au incredere in ace! maerial daoria numarului impre!ionan de proprieaii unice
combinae pe care le deine&
E"i!3 o mai mul;i cerce3ori care lucrea#3 la anali#a $rafenului !i din ce in ce mai de! !e publica
cae o noua lucrare de cerceare a!upra caraceri!icilor remarcabile ale ace!ui maerial& <a fiecare cae6a
luni !e de!copera modaliai noi !i mai iefine de prelucrare in ma!a a $rafenului&
Te2nolo$ia e!e 7nr%o coninua de#6olare, iar a!a#i ma4oriaea di!po#ii6elor !i $ad$e%urilor !un
caraceri#ae de 6ie#a mare !i performana ridicaa& Penru a depa!ii in!a 6alorile de4a ain!e e!e ne6oie de
maeriale re6oluionare& Se pare ca unul dinre ace!a e!e GRAFENU<&
*erceaorii in domeniu afirma ca rareori un maerial =nou> a promi! aade
mul in #one aa de diferie ale !iinei&
A!fel, :ar('% $o:*an(( "% %'%$!ron($% *r%$#: NO;IA 1( I-< pre6i#ionea#a de4a uili#area
$rafenului in e2nolo$ii ino6ai6e, prin inlocuirea !iliciului la fabricarea microelecronicelor !i a
calculaoarelor de noua $eneraie: mai rapide, mai robu!e, mai compace&
CAP. & STRUCTURA
Grafenul e!e 6ariana bidimen!ionala a $rafiului:
% E!e forma dinr%un aran4amen planar (bidimen!ional- de aomi de carbon di!pu!i in reea
2e"a$onala 6f(g. 35
% f(g. 3 6Aran=a:%n! 8("(:%n1(ona' "% a!o:( "% $ar8on
"(1*#1( (n r%!%a >%?agona'a5
- GRAFENUL / Aplicatii in electronica -
Pag. 15 / 15
% Di!ana dinre aomii de carbon ai $rafenului e!e de ,&:/9 nm
% E!e elemen !rucural de ba#a al alor aloropi ai carbonului inclu#and $rafiul, nanouburile de
carbon !i fulerenele
% Are o !rucura c2imica foare !impla, ri$ida: o foaie de $rafen e!e alcauia dinr%un !in$ur !ra
de aomi de carbon
% Are o !rucura fina, re$ulaa, !abila: : mm $ro!ime de $rafen e!e compu!a din 5 milioane de
!rauri foare fine alaurae 6f(g. ,5

9 f(g. , 6Graf%n @ (:ag(n% :ar(!a "% 5AAA "% or( $#
#n :($ro1$o* %'%$!ron($5
CAP. 3 PROPRIETATI / PARTICULARITATI
3.1. Pro*r(%!a!(
A6and un !ir inre$ de proprieai deo!ebie, demon!rae de cercearile efecuae pana in pre#en,
$rafenul deine un poenial e"raordinar penru reali#area pracica a unor noi aplicaii&
Grafenul repre#ina primul maerial cri!alin bi%dimen!ional, comple nou, cu proprieai
remarcabile:
% Grafenul !e $a!e!e in naura in caniai in!emnae
% Foliile de $rafen !un foare !abile, in condiii de emperaura !i pre!iuni obi!nuie?normale,
nefiind ne6oie de ma!uri !peciale de mediu
% Foliile de $rafen au o !rucura e"rem de re$ulaa0 nu !%au de!coperi inca defece de !rucura
% Grafenul are o re#i!en 3 mecanica foare mare
% E!e un maerial impermeabil
- GRAFENUL / Aplicatii in electronica -
Pag. 15 / 15
% E!e foare ri$id (pe o direcie- !i foare fle"ibil (pe ale direcii-
% E!e cel mai bun conducor de elecriciae cuno!cu
% Grafenul e!e maerialul cel mai !ubire cuno!cu (e!e forma dinr%un !in$ur !ra de aomi de
carbon-0 daoria !ubirimii lor, foliile de $rafen luae indi6idual !un ran!parene
% E!e foare den!0 nici 2eliul (cel mai !ubire $a# aomic- nu poae rece prin ace! maerial
% E!e cel mai u!or maerial e"i!en0 $reuaea $rafenului e!e aproape e$ala cu @ERO
3.&. Par!($#'ar(!a!(
*u oae ca are o !rucura foare !impla, GRAFENU< 8 deri6aul bidimen!ional al $rafiului, a ara!
aenia cerceaorilor in domeniu prin numeroa!ele !ale pariculariai, unice, care il fac !uperior celorlale
maeriale:
% Grafenul e!e cel mai puernic maerial: e!e de aproape 5,, de ori mai dur deca oelul
% Fiind forma dinr%un !in$ur !ra de aomi de carbon, penru a obine un maerial cu o $ro!ime
oala de : milimeru, !un nece!are de 5 milioane de !rauri de $rafen !uprapu!e
% E!e un maerial e"rem de fle"ibil, poae fi inin! precum cauciucul,
cu apro"imai6 9,A mai mul din !uprafaa !a fara a !uferi 6reo dauna
% E!e pracic in6i#ibil, dar conduce elecriciaea !i caldura mai bine deca orice fir de cupru
% *onduci6iaea ermica a $rafenului !urcla!ea#a oae maerialele cuno!cue
% Grafenul !e poae auo%repara, a!upand $aurile produ!e in !rucura !a
% Daoria pre#enei unor mici pori in !rucura, membranele con!ruie din $rafen bloc2ea#a
recerea unor $a#e !i lic2ide, dar permi recerea ?filrarea apei, !au !epararea probelor biolo$ice
(6f(g. 55
9 f(g. 5 6Por( (n 1!r#$!#ra #n%( :%:8ran% "%
graf%n @ (:ag(n% r%a'(Ba!a $# #n :($ro1$o*
%'%$!ron($5
- GRAFENUL / Aplicatii in electronica -
Pag. 15 / 15
% Membranele obinue din $rafen !un de !ue de ori mai !ubiri deca firul de par, dar !un
re#i!ene, fle"ibile !i u!or de mane6ra
% *on!idera cel mai dur maerial, $rafenul poae re!pin$e $loanele mai bine deca Be6larul
4&5
% Un adao! de :A $rafen inr%o ma!a pla!ica, o 6a ran!forma inr%un maerial conducor de
elecriciae
% Grafenul e!e !en!ibil la frec6enele !pecrului 6i#ibil al luminii, la radiaiile infraro!ii !i
ulra6iolee (ab!oarbe numai 5A din lumina care il ain$e-
% Caloarea mobiliaii elecronice a $rafenului (ma!uraa la emperaura camerei- e!e de 9,, ,,,
de cenimeri parai pe 6ol pe !ecunda (de 5,, de ori mai mare deca cea a !iliciului-
% in ineriorul $rafenului, elecronii !e compora ca !i cum nu ar a6ea ma!a, depla!andu%!e la
6ie#e de apro"imai6 :A din 6ie#a luminii
% Elecronii po parcur$e $rafenul pe di!ane foare mari, fara a ri!ca !a fie de6iai de impuriai
(a!a cum !e inampla de e"emplu in ca#ul !iliciului-
CAP. , O-TINERE
Grafenul e!e reali#a prin e"folierea !i proce!area c2imica a $rafiului, maerialul iefin folo!i la
creioane (un creion de plumb e!e alc3ui din milioane de !rauri de $rafen-&
De!coperiorii ace!ui maerial (cerceaorii Andre Geim !i Don!anin No6o!ele6- au i#ola penru
prima daa $rafenul, in laboraor, dinr%o bucaa de $rafi&
1 folo!ind o banda ade#i6a normala (rola de !coc2-, au reu!i !a dea!e#e )ful$i) fini
de carbon (de $ro!imea unui aom-0
au lipi banda ade#i6a pe o placa de !iliciu !i au idenifica, la micro!cop, 1!ra!#r('%
f(n% "% graf%n&
'&5
De6lar%ul e!e o poliamida cu proprieai mecanice deo!ebie, de . ori mai re#i!ena deca oelul, con!idera la o
$reuae e$ala0 De6lar9ul e!e cel mai bine cuno!cu penru aplicaiile in domeniul 6e!elor ani$lon
- GRAFENUL / Aplicatii in electronica -
Pag. 15 / 15
A!fel, au con!aa ca o foia de $rafen con!a dinr%un !in$ur !ra de aomi de carbon, aran4ai
inr%un model 2ea"a$onal repeii6 (f(g. )5 &

9 f(g. ) @ A1%Bar%a a!o:('or (n fo(!a "% graf%n
*u oae ca producerea !i i#olarea $rafenului are la ba#a un procedeu !implu, e ne6oie de mule
repeari, ceea ce face ca preul de obinere !a crea!ca de!ul de mul&
In pre#en, $rafenul e!e obinu la emperauri foare ridicae, de :,,,E*, folo!ind depunerea
c2imica de 6apori, !i!em comple" !i cu un randamen relai6 !ca#u&
<a fiecare cae6a luni oamenii de !iina de!copera modaliai noi !i mai iefine de prelucrare in ma!a
a $rafenului&
Te2nolo$ia de producere a $rafenului !e mauri#ea#a pe #i ce rece, a6and un impac direc aa
a!upra inele$erii fenomenelor c2imice !i fi#ice care !au la ba#a !a, ca !i a!upra fe#abiliaii !i a aplica;iilor
!ale&
O *erceaorii de la Uni6er!iaea Nor2ern (Illinoi!- au $a!i o meoda
mai u!oara, mai rapida !i mai ecolo$ica de obinere a $rafenului: ar"%r%a :agn%B(#'#( (n g>%a!a
$ar8on($a
S*%$(a'(1!(( $on1("%ra $a (na(n!% "% (n(!(%r%a *ro"#$!(%( graf%n#'#( 'a 1$ara 'arga7 %1!%
n%$%1ara *%rf%$!(onar%a %?!rag%r((7 *%n!r# a o8!(n% #n :a!%r(a' $a! :a( *#r 1( $# o 8#na
$a'(!a!% $r(1!a'ograf($a
- GRAFENUL / Aplicatii in electronica -
Pag. 15 / 15
O O ec2ipa de oameni de !iina polone#i a anuna de curand ca a de!coperi o noua meoda de
fabricare a planurilor de $rafen
Meoda !e ba#ea#a pe o !%>n($a "% %*(!a?(%
435
a!upra carburii de
!iliciu, !ub pre!iune, inr%un mediu $a#o!
Noua meoda permie obinerea de planuri de $rafen cu o !uprafaa
care, momenan a4un$e pana la paru inc2i parai (9. cm
9
- !i are o !rucura omo$ena
C%' :a( (:*or!an! a1*%$! a' a$%1!%( no( :%!o"% %1!% *r%!#' $on2%na8('7 $% $r%%aBa
*%r1*%$!(2a *ro"#$%r(( :a1(2% a a$%1!#( :a!%r(a'
O O ec2ipa de cerceaori din Te"a!, condu!a de c2imi!ul Fame! Tour a de!coperi o meoda prin
care $rafenul poae fi e"ra! din aproape orice conine carbon, inclu!i6 din mancare, in!ece,
de!euri
In cadrul pre#enarii or$ani#ae in incina In!iuului SmalleG, ec2ipa condu!a de Tour a
fa$#! "%:on1!ra!(a fa8r($ar(( graf%n#'#( "(n!r9o ga:a %?!r%: "% "(2%r1a "% :a!%r(a'%:
iarba,
ciocolaa, poli!iren, un picior de $andac !i c2iar e"cremene de caine 8 penru a araa ca acea!a
!rucura c2imica deo!ebia poae fi e"ra!a din o !oiul de maeriale obi!nuie din 4urul no!ru
In impul proce!ului de e"ra$ere, $rafenul !e formea#a pe o pare a unei foie de cupru in
imp ce !ur!ele de carbon !olid !e de!compun pe cealala pare a peliculei, acolo unde raman !i
re#iduurile a!fel re#ulae
Operaiunea durea#a circa :. minue !i !e de!fa!oara (n!r9#n $#*!or $# argon 1( $#
>("rog%n gaBo17 1#*ra(n$a'B(!% 'a !%:*%ra!#ra "% 1A5A "% gra"% C%'1(#1
C# no#a :%!o"a C To#r D7 1% *r%2(B(on%aBa $a *r%!#' :a!%r(a'#'#( 1a 1$a"a7 o"a!a $% %'
2a *#!%a f( *ro"#1 (n :a1a fara *r%a :ar% %for!
'35
Epia"ia e!e un procedeu ce permie crearea de cri!ale pe !rauri& In ca#ul $rafenului, carbura de !iliciu e!e
incal#ia penru ca aomii de !iliciu din !raurile e"erioare !a !e e6apore, in imp ce aomii de carbon care mai raman !e
or$ani#ea#a in !rauri !ubiri de $rafen
- GRAFENUL / Aplicatii in electronica -
Pag. 15 / 15
CAP. 5 APLICATII PRACTICE REALI/ATE
O P#r!a!or "% 1*%$(:%n (n :($ro1$o*(a %'%$!ron($a $# !ran1:(1(%
A6ana4e:
$rafenul e!e pracic ran!paren !i nu deran4ea#a 6ederea !pecimenului0
ca !pecimen !e uili#ea#a de obicei aomi de !ub!ane, care in!a !e aa!ea#a de $rafen aa de
are inca nu mai 6ibrea#a !i po fi cerceai in lini!e0
ar puea fi c2iar filmai0 c2iar !i decur!ul reac;iilor c2imice la ni6elul aomilor poae fi
foo$rafia !i filma live0
re#oluia re#ulana e!e foare mare, a!fel !%au puu de4a penru prima daa !udia aomi
!in$ulari de 2idro$en (care !un foare mici in comparaie cu ali aomi-0
!e po folo!i micro!coapele elecronice cu ran!mi!ie e"i!ene, nemodificae&
O HGun$ Iee Ion$ !i cole$ii !ai de la uni6er!iaea Sun$BGunBJan (*oreea- au reu!i (in anul
9,,K- !a cree#e f(':% "% graf%n f'%?(8('% $# 1#*rafa!a "% *ana 'a , $:
&
.
A6ana4e:
pana la el dimen!iunile filmelor erau abia de ordinul micromerilor&
O Ca*!ar%a 1( $on2%r!(r%a %n%rg(%( '#:(noa1% : prin a!e#area a doua fire mealice dea!upra unui
fra$men de $rafen, re#ula o celula !olara elemenara&
A6ana4e:
di!po#ii6ul are capaciaea de a !pori foare mul 6ie#a comunicaiilor, furni#and 6ie#e de
#eci, poae de !ue de ori mai mari deca cele po!ibile prin cele mai rapide cabluri de inerne
uili#ae in pre#en&
O Co:*an(a Sa:1#ng7 (n *ar!%n%r(a! $# Un(2%r1(!a!%a S#ngEF#nEGan "(n Cor%%a "% S#"7 a
r%a'(Ba! #n !o#$>1$r%%n f'%?(8(' "% &5 "% (n$(, pe ba#a de $rafen&
- GRAFENUL / Aplicatii in electronica -
Pag. 15 / 15
O Co:*an(a I-< a r%a'(Ba! #n $(r$#(! (n!%gra! "% :ar% 2(!%Ba $#
$o:#!ar%7 $r%a! *% 8aBa "% graf%n
o e!e compu! dinr%un ran#i!or pe ba#a de $rafen !i o perec2e de inducane ine$rae pe
un Jafer de !iliciu%carbon (Si*- % 6f(g. +5
9 f(g. + @ <(?%r "% (na'!a
fr%$2%n!a 6r%a'(Ba! "% I-<5
A6ana4e:
circuiul con!rui de IHM (un mi"er de inala frec6ena-, poae opera cu frec6ene de pana
la :,, GI# !i la o eperaura de pana la :91
,
*0
poae con6eri lun$imea de unda de la o frec6ena inala care 4oa!a frec6ena&
O Un $rup de cerceaori americani (Georgia Institute of Technology Atlanta) a reu!i 1a
gra2%B% $on"#$!oar% %'%$!r($% "(n graf%n "% n#:a( 1& n: 'a!(:% *% #n 1#81!ra! "% o?(" "%
graf%n&
o meoda folo!e!e 6arful incin! al unui micro!cop cu fora aomica (ip AFM-&
A6ana4e:
procedeul foare promiaor penru producerea circuielor ine$rae la !cara nanomerica&
O O ec2ipa de cerceaori din cadrul Uni6er!iaii *ambrid$e, coordonaa de profe!orul de
nanoe2nolo$ie Andrea Ferrari, a reu!i !a obina o $%rn%a'a "(n graf%n $ar% *oa!% f( fo'o1(! "%
o (:*r(:an!a $# =%! "% $%rn%a'a :o"(f($a!a&
A6ana4e:
cerneala de $rafen e!e mai buna deca cernelurile polimerice deoarece ea pre#ina o
mobiliae !poria a elecronilor !i o mai buna conduci6iae elecrica0
- GRAFENUL / Aplicatii in electronica -
Pag. 15 / 15
Re#ulaul oamenilor de !iina e!e cel puin comparabil cu acualele cerneluri, dar produ!ul
ar rebui !a poaa fi imbunaai pe ma!ura ce meoda de obinere a cernelei de $rafen 6a fi
rafinaa !i perfecionaa0
Reali#area pa6ea#a drumul care mi4loace de de#6olare a unor componene elecronice care
po fi imprimae pe o mare 6arieae de !ub!rauri0
Di!po#ii6ele con!ruie cu a4uorul $rafenului iparibil po 6aria de la compuere porabile !i
2arie elecronica, pana la !en#ori, emiaoare elecrice !i ecrane acile fle"ibile&
CAP. ) POSI-ILITATI INTERESANTE PENTRU VIITOR
O !erie de prooipuri ba#ae pe $rafen au fo! de#olae pe!e o in lume !i !e pare ca po!ibiliaile
!un aproape ne!far!ie& A!fel, cerceaorii inre6ad numeroa!e po!ibiliai inere!ane penru 6iior:
cerceare fundamenala in domeniul mecanicii cuanice, fara a nece!ia c2eluieli enorme (de
ordinul c2iar al miliardelor de euro-, cum e!e ca#ul pana acum la acceleraorii de paricule
!i la ele!coapele acuale0 cu a4uorul $rafenului, mecanica cuanica poae fi cerceaa acum
!i in laboraoare0
do6edirea unor fenomene cuanice deo!ebie !au nea!epae0
ran#i!ori !i circuie ine$rae deo!ebi de mici !i rapide, mul mai rapide deca cele be ba#a
de !iliciu0 oae aplicaiile acuale elecronice !e 6or puea reali#a mul mai bine pe ba#a de
$rafene0
producia de fulerene !i nanouburi0
producia de noi maeriale compu!e, e"rem de dure !i ri$ide (pe o direcie-, dar e6enual
fle"ibile (in ala direcie-, penru di!plaG%uri noi, fle"ibile, 2arie !peciala, laminae !i folii
!peciale, compuere cu punc de cuane, celule !olare ec0
- GRAFENUL / Aplicatii in electronica -
Pag. 15 / 15
calculaoare !i cipuri mai rapide, elefoane mai inuii6e, imbunaairi in domeniul biolo$iei
!i (ng(n%r(%( a%rona#!($%:
o $rafenul ar puea !a a4ue in comunicarea a6ioanelor cu piloii
o oamenii de !iina e"plica ca proprieaile elecrice ale $rafenului !e !c2imba in funcie
de en!iunea la care e!e !upu! (cand !un 6anuri puernice de e"emplu-0 a!fel, carca!a
o 6a puea !imi daca a6ionul e!e !upu! unui !re! !i 6a oferi informaii direc in carlin$a,
fara !a mai fie ne6oie de !en#ori adiionali0
compania Sam!un$ promie reali#area primul elefon mobil cu ecran din $rafen0
folo!i !ub di6er!e forme, $rafenul ar puea re6oluiona elefoanele mobile, ele6i#ioarele,
facandu%le !ubiri precum afi!ele !au #iarele, punandu%le in forma elecronic porabil0
in medicina, ar puea fi folo!i penru a inlocui !iliconul din cipuri0
reali#area unor caro!erii de auomobile mai re#i!ene la impac0
fabricarea unor acumulaori de #eci de ori mai performani deca cei cu <i%ion !au <i%
polimer0
e!e con!idera ca fiind o alernai6a la caro!eria din fibra de carbon a ambarcaiunilor !i
bicicleelor0
caraceri!icile $rafenului ar puea permie ca un concep precum NoBia Morp2
435
(pre#ena
in 9,,L-, !a de6ina realiae&
CAP. + CONCLU/II
'35
concep ba#a pe nano%e2nolo$ie, maeriale fle"ibile Mi ran!parene0 concep crea de cenrul de cerce3ri NoE(a 7n
colaborare cu Uni6er!iaea *ambrid$e
- GRAFENUL / Aplicatii in electronica -
Pag. 15 / 15

E!e GRAFENU< maerialul miraculo! a!a cum aprecia#a cei mai
enu#ia!i dinre cerceaori !au &&&&&&&&
ar puea fi un al maerial nou ce ar puea de#ama$i, conform aprecierii
celor mai !cepici dinre ace!ia
*onclu#ionand, !un redae mai 4o! caliaile !i nea4un!urile ace!ui maerial, conform re#ulaelor
cercearilor in domeniu:
E Pana in ace! momen, $rafenul e!e cel mai bun conducaor de elecriciae !i caldura cuno!cu0
E Daoria e"raordinarelor proprieai mecanice !i elecrice, $rafenul ar puea de6eni marea 6edea
in domeniul noilor maeriale0
E Tari imporane ale lumii !un deci!e !a !pri4ine de#6olarea de noi
e2nolo$ii pe ba#a de $rafen:
o Gu6ernul Hrianic in6e!e!e ., de milioane de lire !erline (apro"imai6 .L de
milioane de euro-0
o *oreea de Sud in6e!eMe 99L,5 milioane de euro0
o *omi!ia Europeana in6e!e!e un milliard de euro in $rafen in urmaorii #ece ani&
E *erceaorii e!imea#a anul 9,9. ca incepuul acce!ibiliaii la !cara
lar$a a e2nolo$iei pe ba#a de $rafen0
E E dificil de obinu in caniai indu!rial, la preuri con6enabile0
E E!e aa de bun conducaor de elecriciae inca ran!formarea lui in
di!po#ii6e precum ran#i!orii !%a do6edi problemaica (apreciere
formulaa de repre#enanii IHM-0
E To IHM aprecia#a ca =e!e $reu de ima$ina> ca $rafenul ar puea
inlocui !iliconul din cipurile de calculaor0
E *ei mai !cepici dinre cerceaori aprecia#a ca Nre6oluia $rafenului a
incepu de4a, dar 6iiorul e ne!i$ur>0
- GRAFENUL / Aplicatii in electronica -
Pag. 15 / 15
-I-LIOGRA0IE:
% colecia de re6i!e S*IEN*E OOR<D (9,:,%9,::-
% colecia de re6i!e S*IEN*E FO*US (9,::-
% 2p:??ro&JiBipedia&or$?JiBi?Grafen
- GRAFENUL / Aplicatii in electronica -