Sunteți pe pagina 1din 20

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu

134

SECIUNEA A TREI-A LUCRAREA BISERICII PENTICOSTALE


PREZENTAREA SEC~IUNII

Lucrarea Bisericii Penticostale Lecia 10 Dumnezeu Lecia 11 Dumnezeu Lecia 11 Particularit[`ile Bisericii lui )alitatea de membru ]n Biserica lui Lucrarea #n Bisericile 2ici

Seciunea final[ trateaz[ lucrarea bisericii penticostale, ]ndeosebi a Bisericii lui Dumnezeu !rm[torul capitol se concentreaz[ asupra particularit[`ilor Bisericii lui Dumnezeu, iar capitolul unsprezece asupra responsabilit[`ilor membrilor De"i Biserica lui Dumnezeu are multe #n comun cu unele denominaiuni, at$t pastorii, c$t "i laicii trebuie s[ "tie ce ne deosebe%te pe noi de celelalte denominaiuni "i ce ne ]ndrept[`e%te s[ func`ion[m ca denominaiune distinct[ &n acela"i timp, toi trebuie s[ #nele'em responsabilit[ile care #nsoesc pri(ile'iul apartenen`ei la Biserica lui Dumnezeu )apitolul final ne ofer[ o ima'ine de ansamblu asupra bisericilor mici De (reme ce (asta ma*oritate a adun[rilor penticostale sunt incluse #n aceast[ cate'orie, este esenial s[ trecem #n re(ist[ toate aspectele acestei cate'orii de biseric[ )+iar dac[ estim[rile pentru (iitor indic[ accelerarea cre"terii spre me'abiserici, #ntotdeauna (or e,ista biserici mici -le trebuie s[."i #nelea'[ rolul "i posibilit[ile lor de misiune /ceasta se aplic[ mai ales celui care (a p[stori o asemenea biseric[

Lecia zece Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu


De ce ar dori cine(a s[ fac[ parte din Biserica lui Dumnezeu0 &n ce fel ne asem[n[m noi cu multe alte biserici e(an'+elice, protestante0 )e ne separ[ pe noi de alte denominaiuni0

133

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu Parti !"arit#$i"% Bi&%ri ii "!i D!'(%)%! Partea 1.a Partea a 1.a Partea a ;.a Doctrin[ Practic[ )onducere

Prea adesea indi(izii se mulumesc doar s[ cunoasc[ caracteristicile 'enerale ale unei denominaiunii "i s[ nu acorde niciodat[ timp pentru a #n([a "i #nele'e particu.larit[`ile acesteia /ceste particularit[`i nu fac #n mod necesar acea denominaiune mai corect[ sau mai bun[ dec$t celelalte5 dar, ele ofer[ o temelie pentru a #nele'e istoria, lucrarea, misiunea "i modelul de ucenicizare a acelei biserici

/ceast[ lecie accentueaz[ pozi`ia Bisericii lui Dumnezeu fa[ de protestantism, #n 'eneral, "i celelalte biserici e(an'+elice, ]n particular -ste e(ident c[ e,ist[ numeroase asem[n[ri &n acela"i timp, e,ist[ elemente distincte #n doctrin[, sistem de or'anizare, inc+inare "i c+iar #n p[rt["ie, care ne separ[ de ceilali frai "i surori #n )ristos /ceste elemente distincte nu sunt doar mo"tenirea noastr[, ci "i o parte din identitatea noastr[ prezent[ 6rice indi(id, fie c[ este de*a implicat #n lucrare, fie c[ dore%te s[ slu*easc[ ]n Biserica lui Dumnezeu, trebuie s[ "tie pentru el #nsu"i care sunt meritele denominaiunii #n cadrul c[reia (rea s[ lucreze /cea cunoa"tere trebuie apoi transmis[ celor pentru care lucreaz[ 2isiunea noastr[ este s[.L predic[m pe )ristos Biserica lui Dumnezeu ofer[ un mi*loc prin care aceast[ misiune s[ fie #ndeplinit[ 7rebuie s[ cunoa"tem particularit[ile denominaiunii prin care lucr[m /($nd #n (edere c[ o parte din caracterul distinct al Bisericii lui Dumnezeu se re'[se"te #n doctrin[, (or e,ista unele repetiii -le (or fi scurte "i (or ser(i la accentuarea a ceea ce a fost de*a discutat De mare importan[ este afirmaia care reconfirm[ ne(oia e,istenei noastre ca denominaiune separat[ OBIECTIVELE LECIEI Cnd vei termina aceast studiu va trebui s[ fii n stare s[: Plasezi Biserica lui Dumnezeu #n cadrul cre"tinismului istoric -numeri "i s[ e,plici pe scurt patru elemente distincte doctrinare Descrii diferena dintre e(an'+elizare "i #nc+inare -,plici cele "apte principii care stau la baza Dedic[rii Practice 8dentifici 'rupurile de conducere "i funciile care intr[ #n alc[tuirea fiec[reia dintre cele trei ni(ele ale sistemului de or'anizare a Bisericii lui Dumnezeu AJUTOARE DE NV{ARE I MEMORARE 1 )$nd a*un'i la idei care #i sunt familiare sau au fost de*a acoperite #ntr.o anumit[ m[sur[ #ntr. o alt[ lecie, fii atent s[ nu treci #n fu'[ peste ele 9iecare dintre aceste p[ri (a conine "i material suplimentar care nu a fost inclus anterior, dar este important pentru o #nele'er de ansamblu Dac[ ai #ntreb[ri sau '$nduri pe care (rei s[ le ad:nce%ti mai t$rziu, scrie.le pe mar'ini &i (a fi mult mai u"or s[ le '[se"ti "i astfel (ei fi #ncura*at s[ desc+izi discuii interesante pe acele probleme, sau te (or a*uta ]n studiul t[u personal Dou[ c[ri foarte bune ca surs[ de inspiraie pentru aceast[ lecie sunt Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu de Ray H. Hughes i ultima ediie a c[rii Detalii despre Biserica lui Dumnezeu. Nu ai nevoie de ele pentru a i completa leciile! dar te vor a"uta s[ `i e#tinzi aria de $n`elegere.

CUVINTE CHEIE )omitetul pastoral "i bisericesc )omitet e,ecuti( /dunare <eneral[ Dedicare practic[ EXERCIII DE NV{ARE Supra(e'+etor naional )onsiliul celor optsprezece )onsiliul e,ecuti( P[stor Protestant -(an'+elic Stil liber Penticostal )onsiliul naional

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu

100

-,ist[ dou[ atitudini care trebuie e(itate c$nd ne studiem despre o denominaiune anume Prima este le'at[ de afirmaia c[ biserica noastr[ este asemenea altor biserici / doua este c[ trecutul nostru este istorie "i are puin impact asupra bisericii noastre ast[zi 9iecare din aceste atitudini are o nuan[ de ade([r, de%ir sunt eronate =oi a(em ce(a #n comun cu celelalte denominaiuni, dar e,ist[ c$te(a particularit[`i care ne asi'ur[ identitatea noastr[ distinct[ Statutul nostru actual, %i anume crezul "i practica, reflect[ trecutul nostru Pot e,ista sc+imb[ri "i modific[ri, dar pentru o biseric[ a"a de t$n[r[ cum este Biserica lui Dumnezeu, trecutul s[u este #nc[ foarte e(ident Particularit[`ile nu trebuie luate drept caracteristici care ne fac mai buni dec$t alte denominaiuni -le ar trebui ([zute ca linii de '+idare "i crez care au impact asupra `elurilor, misiunii "i metodelor noastre P[str$nd aceasta #n minte, #ncepem lecia cu particularit[`ile doctrinare ale Bisericii lui Dumnezeu

Part%a *(t+i - D, tri(a


>n studiul particularit[`ilor, doctrina merit[ cel dint:i loc )rezul determin[ practica -l are, de asemenea, impact asupra spiritualit[ii indi(iduale %i a 'rupului 6B8-)78?@ PL/S-/AB B8S-C8)/ L!8 D!2=-A-! &= )/DC!L )C- D78=8S2!L!8 8S76C8) IDENTI-ICAREA CU CRETINISMUL ISTORIC !na dintre metodele cele mai u"oare de identificare este cate'orisirea sau etic+etarea -tic+etele pot fi foarte #n"el[toare c$nd sunt aplicate la #nt$mplare sau f[r[ prea mult[ atenie )$nd sunt aplicate cu 'ri*[, ele de(in o cale foarte scurt[ "i precis[ de identificare a unui 'rup sau a unei persoane Datorit[ faptului c[ etic+etei i se confer[ foarte des o conotaie ne'ati([, noi (om folosi termenul de cate'orie sau clasificare 8dentificarea Bisericii lui Dumnezeu cu cre"tinismul istoric #ncepe cu o cate'orie@ Protestantismul )re"tinismul, ca #ntre', se #mparte #n dou[ di(iziuni ma*ore@ catolic[ "i protestant[ 7ermenul EcatolicF #nseamn[ universal >n primele secole ale cre"tinismului, e,ist:nd o sin'ur[ biseric[, aceasta s.a numit E)atolic[F, adic[ uni(ersal[ )u timpul, un %ir de factori, incluz$nd doctrina "i sistemul de or'anizare al bisericii au f[cut ca ad*ecti(ul EromanF s[ fie ata"at termenului EcatolicF S.a a*uns astfel la denumirea de biseric[ romano.catolic[ Particularit[`ile Bisericii Comano.)atolice constau ]n (iziunea asupra autorit[`ii %i a m$ntuirii Scripturile, decretele papale, +ot[r:rile luate de sinodurile biserice"ti "i tradiia p[rinilor bisericii sunt considerate #n mod e'al autoritati(e &mpreun[, ele determin[ doctrina bisericii "i practica cre"tin[ &n catolicismul roman, o persoan[ prime"te m$ntuirea at$t prin +ar c$t "i prin fapte 2oartea lui )ristos la )al(ar este aplicat[ credinciosului prin biseric[ "i sacramentele ei &n afara bisericii nimeni nu poate fi m$ntuit "i nici s[.L numeasc[ pe Dumnezeu Tat[ . %re&uie s[ te poc[ieti de p[cate! dar acest lucru nu este su'icient (n sine (nsui. %re&uie '[cute anumite 'apte pentru a sc[pa de datoria p[catului. )ate'oria protestanilor se refer[ la acele biserici care sunt sub inciden`a Ceformei /ceast[ ramur[ a cre"tinismului este mult mai t$n[r[ dec$t )atolicismul )$nd 2artin Lut+er "i.a afi"at cele 3G de teze pe u"a bisericii din Hittenber', <ermania, la ;1 6ctombrie 1G1I, s.a declan%at #nceputul unei noi ramuri a cre"tinismului Protestul lui Lut+er, at$t cu pri(ire la crez c$t "i la practic[, a oferit posibilitatea form[rii unui num[r diferit de noi or'anizaii "i denominaii 1 1 ; J Protestantismul timpuriu a susinut patru crezuri doctrinare distincte: Biblia este sin'ura autoritate P[c[to"enia ad$nc[ a omenirii 2$ntuire doar prin credin[ Preoia tuturor credincio"ilor

)u c$te(a diferene de doctrin[ "i practic[, Ceforma a 'erminat 'rupuri ca Luterani, Prezbiterieni, /nabapti"ti "i /n'licani, ca s[ numim doar c$te(a La r$ndul lor, aceste 'rupuri au creat alte 'rupuri precum metodi"tii "i bapti"tii Di, desi'ur, mo"tenirea noastr[ se re'[se%te #n aceste dou[ 'rupuri

101

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu

6 a doua catalo'are a Bisericii lui Dumnezeu este aceea de e(an'+elic[ /ceasta este #n contrast cu liberalismul "i modernismul 7ermenul de liberal se refer[ la o mi"care din ultimele dou[ secole caracterizat[ prin@ 1 1 ; minimalizare a Scripturii K=u toat[ Scriptura este )u($ntul inerent al lui DumnezeuL pri(ire mai #nalt[ despre om ne'li*are sau ne]ncredere #n supranatural

&n contrast total cu aceast[ pozi`ie stau e(an'+elicii /ceast[ ramur[ conser(atoare a cre"tinismului susine re(enirea la crezurile cre"tine ale bisericii primare "i ale faimoasei Ceforme a secolului al M?8.lea -(an'+elicii sunt o cate'orie relati( nou[ /ceast[ denumire a fost dat[ ]n secolul al MM.lea %i se aplic[ acelor indi(izi care au susinut crezul de baz[ al cre"tinismului, dar nu au (rut s[ se identifice cu mi"carea fundamentalist[ cea mai e,tremist[ care a iniiat opoziia fa[ de liberalism -(an'+elicii, ca "i fundamentali"tii, susin cu fermitate cele cinci doctrine de baz[ ce trebuiesc meninute #n cre"tinism De(ierea de la una dintre acestea plaseaz[ o persoan[ #n tab[ra modernist[ a interpret[rilor teolo'ice 1 1 ; J G =a"terea lui )ristos din fecioar[ &n(ierea "i di(initatea lui )ristos 8sp["irea substituitoare a lui )ristos la )al(ar / doua (enire a lui )ristos /utoritatea "i inerena Scripturii

/ceast[ ramur[ sau seciune este reprezentat[ de /sociaia =aional[ -(an'+elic[ K/=-L, cea mai lar'[ asociaie a e(an'+elicilor din Statele !nite Biserica lui Dumnezeu a fost una din or'anizaiile fondatoare ale /=-, #n 13J; 6 mare (arietate de denominaiuni intr[ #n aceast[ cate'orie, #mpreun[ cu Biserica lui Dumnezeu /ce"tia sunt Bapti"tii, =azarinenii, 2enoniii, unii Luterani, 2i%carea Penticostal[ de sfinire, /dun[rile lui Dumnezeu etc Pe l$n'[ elementele comune #n crezurile doctrinare ale acestora, aceste denominaiuni sunt renumite pentru dedicarea lor #n misiunea mondial[ / treia cate'orie la care ne oprim este penticostalismul /"a cum termenul Evanghelici a 'ost 'olosit pentru a 'ace deose&ire $ntre Protestani! a 'i penticostal (nseamn[ a te deose&i de unii evanghelici. ) 'i penticostal (nseamn[ a crede (n plin[tatea Duhului *'+nt (n viaa unei persoane. ,nc[ o dat[ s[ ne amintim c[ termenii penticostal i carismatic nu tre&uie schim&ai $ntre ei cu uurin[. -#ist[ di'erene considera&ile (n crez i practic[. Penticostalismul, ca o mi"care bisericeasc[ sau o cate'orie aparte, se na"te din accentul pe sfinire, pus ]n secolul al M8M.lea &nceputurile sale pot fi reconstituite p:n[ ]n anii 1440 "i 1430 K6bser(ai c[ aceasta este perioada c$nd au fost puse temeliile Bisericii lui DumnezeuL Penticostalismul, ca doctrin[ "i mi"care nu a a(ut ecou #n Statele !nite sau #n lume p$n[ la marea trezire spiritual[ din strada /zusa din Los /n'eles, )alifornia &nceput[ #n /prilie 130N, a continuat zilnic p$n[ #n 1303 2ii de curio"i "i c[ut[tori sinceri au (enit de peste tot din Statele !nite "i din multe [ri din lume 2uli dintre ei s.au #ntors la casele boteza`i cu Du+ului Sf$nt "i dorind s[ #mp[rt["easc[ e,perien`a lor cu propriile familii, cu prietenii "i cu (ecinii )+iar %i ziarele naionale au publicat istorisiri despre acest spirit de trezire "i re([rsarea Du+ului Sf$nt #ntr.un mod nou, supranatural )a rezultat al acestei mari treziri, unele dintre cele mai importante mi%c[ri pentru sfin`ire au de(enit penticostale #n doctrin[ "i practic[ 8ndi(izi din aceste biserici, precum Biserica lui Dumnezeu, au e,perimentat acest botez e,traordinar, supranatural, de%i acesta nu a f[cut parte doctrina lor p$n[ #n primul deceniu al secolului MM Cteva particularit[`i doctrinare ale denominaiunii penticostale sunt: 1 ?orbirea #n limbi este do(ada iniial[ a botezului Du+ului Sf$nt 1 Darurile Du+ului Sf$nt opereaz[ #n (iaa unui indi(id prin puterea Du+ului Sf$nt ; Sfinirea (ieii trebuie urm[rit[ zilnic pentru a de(eni un (as acceptat "i folosit de Dumnezeu /ceasta necesit[ separarea de ideile "i aciunile p[c[toase ale lumii /pari`ia mi"c[rii penticostale, urmat[ de re#nnoirea carismatic[, i.a determinat pe unii istorici ai bisericii s[ (orbeasc[ despre trei fore #n cadrul cre"tinismului@ romano.catolicismul, protestantismul "i penticostalismulOcarismaticii -ste (ital s[ #nele'em cate'orisirea Bisericii lui

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu

101

Dumnezeu "i perspecti(a acesteia #n istoria cre"tinismului Biserica lui Dumnezeu este o denominaiune protestant[, e(an'+elic[ "i penticostal[ 7imp de muli ani, Biserica lui Dumnezeu "i alte denominaiuni penticostale nu au fost acceptate ]n r:ndurile lor de c[tre bisericile protestante tradiionale /ceast[ respin'ere pro(enea din c$te(a cauze !nii ne.au respins pentru c[ reprezentam clasele economice cele mai de *os /lii ne.au respins datorit[ felului nostru e,altat, plin de bucurie #n care ne #nc+inam /titudinea noastr[ fa`[ de sfinire, respin'erea liniilor lume"ti "i a unor instituii ale lumii, a determinat de asemenea separarea )u toate acestea, cauza ma*or[ a respin'erii noastre era crezul nostru #ntr.un botez cu Du+ul Sf$nt, dup[ e,perien`a m$ntuirii Puse #mpreun[, toate cauzele anterioare au 'enerat o situaie #n care ali protestani "i c+iar unii dintre penticostali nu au #neles poziia noastr[ fa[ de marele scop al cre"tin[t[ii )u toate c[ Biserica lui Dumnezeu "i celelalte denominaii penticostale au caracteristici doctrinare "i practici distincte, cu si'uran[ ne #ncadr[m #n ramura cre"tinismului ortodo,, tradiionalP PARTICULARIT{~I DOCTRINARE 6B8-)78?@ -=!2-CB D8 -MPL8)B P- S)!C7 P/7C! P/C78)!L/C87BQ8 D6)7C8=/C)ea mai de seam[ particularitate doctrinar[ a Bisericii lui Dumnezeu este botezul cu Du+ul Sf$nt cu semnul iniial (orbirea #n alte limbi /rticolele 4 "i 3 din 2[rturisirea de credin[ susin aceast[ particularitate R4 &n botezul cu Du+ul Sf$nt, ca urmare a unei inimi cur[ite R3 &n (orbirea #n alte limbi dup[ cum d[ Du+ul, care este semnul iniial al botezului cu Du+ul Sf$nt K2[rturisirea de credin[ folose"te termenul de Du+ul Sf$nt #n loc de Spiritul Sf$nt /ceasta se datoreaz[ (ersiunii Sin' Tames care a tradus cu($ntul 'recesc EpneumaF cu Edu+F "i uneori cu EspiritF K9aptul c[ lucr[torii "i membrii no"tri au folosit aceast[ traducere, iar Du+ul Sf$nt era un termen ce aparinea (ocabularului bisericesc, el se reflect[ acum #n modul de folosire a cu(intelor #n documentele noastre doctrinare L =oi credem #n botezul Du+ului Sf$nt ca o e,perien[ distinct[, separat[ de m$ntuire =imeni nu poate dob:ndi Du+ul Sf$nt prin atitudinile sau aciunile sale -l este darul di(in al lui Dumnezeu pentru copiii Lui )ondiia pentru primirea botezului este s[ fi e,perimentat m$ntuirea "i s[ tr[iasc[ o (ia[ cre"tin[ consec(ent[ Primirea Du+ului Sf$nt nu trebuie niciodat[ asociat[ cu st[ri spirituale superioare =u ar trebui #neleas[ nici ca o e,perien[ spiritual[ sentimental[, menit[ pl[cerilor personale ale credinciosului Scopul botezului este s[.l #nzestreze pe credincios, pentru a fi un martor al lui )ristos cura*os "i eficient )redinciosul (a "ti c$nd prime"te acest dar a lui Dumnezeu )redem c[ e,ist[ un semn iniial al Du+ului Sf$nt Limbile constituie acel semn Prin inspiraia Du+ului Sf$nt, credinciosul (orbe"te #ntr.o limb[ necunoscut[ de ceilali )u pri(ire la acest semn iniial CaU V Vu'+es, Sr scrie@ Sunt unii care susin c[ (orbirea #n limbi, ca semn iniial al botezului cu Du+ul Sf$nt, nu ar trebui s[ fie considerat[ o doctrin[ de baz[ a bisericii, pentru c[ ea nu este men`ionat[ ca doctrin[ #n Biblie &n ciuda acestui lucru, botezurile cu Du+ul Sf:nt din Scripturi pledeaz[ pentru ]nt[rirea doctrinei (orbirii ]n alte limbi ca semn ini`ial &n trei din cinci situaii, Scriptura afirm[ c[ primitorii au (orbit #n limbi K9apte 1@J5 10@JJ.JN5 13@1.NL &n celelalte dou[ cazuri ]n care (orbirea #n limbi nu este menionat[, studiul atent al )u($ntului lui Dumnezeu te conduce ine(itabil la concluzia c[ (orbirea #n limbi s.a manifestat deopotri([ 1 VINDEC{RILE DIVINE /rticolul 11 din M[rturisirea de credin[ vor&ete despre convingerea noastr[ c[ .vindecarea divin[ este o'erit[ tuturor prin isp[ire/. Particularitatea

10;

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu

vindec[rilor divine este rezultatul interpret[rii atente a *cripturii *[ amintim aici! de e#emplu! lucrarea 0i $ns[rcinarea dat[ de Hristos urma0ilor *[i. 1n timpul lucr[rii *ale $ntre oameni! Domnul 2sus i a vindecat pe mul`i! iar apoi a $ncredin`at slu"&a vindec[rii ucenicilor 0i Bisericii. 3ltimile *ale cuvinte au inclus porunca de a 0i pune m4inile peste &olnavi 0i '[g[duin`a c[ ei se vor $ns[n[to0i. Dup[ cum m$ntuirea ne este asi'urat[ prin lucrarea Sa isp["itoare, tot a"a "i (indecarea este oferit[ prin credin[ 2 ?indecarea, ca o practic[ "i un crez distinct, a e,istat ]n Biserica lui Dumnezeu c+iar din anii ei de #nceput /ceasta nu este doar o tr[s[tur[ a ori'inii noastre ]n mi%c[rile de sfin`ire, ci c+iar a e,istat la ]nceput o con(in'ere ma*or[ c[ minunile sunt ce(a normal %i de a%teptat atunci c:nd poporul lui Dumnezeu se roa'[ cu credin`[ /l doilea supra(e'+etor 'eneral al Bisericii lui Dumnezeu, 9 T Lee, a f[cut din aceasta un crez al (ie`ii sale, f[r[ e'al ]n toat[ istoria Bisericii lui Dumnezeu 6 do(ad[ clar[ poate fi obser(at[ #n documentele /dun[rii <enerale din 131J Dominanta spiritual[ a acestei adun[ri a fost ]n[l`[toare 9iecare sear[ era Ededicat[ ru'[ciunii pentru bolna(i, #n care, se spune, erau (indecai cu sutele /ceast[ sec`iune a ser(iciului de dup[ amiaz[ se desf[%ura #ntre orele N 00 %i I 00, dup[ care urmau ser(icii de e(an'+elizare normale Se poate spune c[ nu a fost nici un ser(iciu lipsit de rezultate #n toat[ conferin`a F /cest accent pus pe (indecarea di(in[ reflect[ importan`a acordat[ (indec[rilor de c[tre Supra(e'+etorul <eneral ?indecarea di(in[ era o parte inte'rant[ a credinei penticostale iar Lee a fost unul dintre cei mai mari biruitori din zilele lui 5 Particularitatea (indec[rii poate fi obser(at[ citind re(ista 6hurch o' 7od -vangel. 8a o lun[ dup[ prima editarea primului num[r! 'iecare num[r a (nceput s[ menioneze m[rturii ale vindec[rilor. )ceasta continu[ 0i (n prezent. Dumnezeu (nc[ mai vindec[. Datoria noastr[ este s[ cerem i s[ credem. DARURILE DUHULUI S-.NT &n armonie cu botezul cu Du+ul Sf$nt "i (orbirea #n limbi ca semn iniial este aciunea continu[ a darurilor Du+ului Sf$nt Biserica lui Dumnezeu, #mpreun[ cu ali penticostali, nu accept[ #n([[tura c[ anumite daruri, cum ar fi limbile, t[lm[cirea "i profeia au fost doar daruri temporare, acion$nd p$n[ ce biserica primar[ a fost ]nfiin`at[ Dimpotri([, noi credem c[ toate darurile spirituale opereaz[ f[r[ a fi limitate ]n timp -le e,ist[ %i ast[zi a"a cum au e,istat #n primul secol /ceast[ particularitate a putut fi obser(at[ din primii ani ai Bisericii lui Dumnezeu &n 130I, la a doua /dunare <eneral[, a fost pus de.o parte un timp special pentru a analiza importana darurilor Du+ului La acea sesiune, V ) 2c=abb Ea ar[tat c[ ele sunt pentru noi, cei de ast[zi, "i noi trebuie s[ r$(nim dup[ cele mai bune daruri F9 Darurile Du+ului Sf$nt continu[ s[ acioneze c:nd Biserica lui Dumnezeu se adun[ pentru #nc+inare "i lucrare -le pot fi ([zute "i #n (ieile personale ale membrilor Bisericii lui Dumnezeu, #n timpul p[rt["iei lor personale "i ]n lucr[rile indi(iduale din afara bisericii locale Du+ul Sf$nt d[ daruri fiec[rei persoane care a primit botezul Du+ului Sf$nt /poi, pe m[sur[ ce r[m$nem smerii, Du+ul ac`ioneaz[ prin acele daruri #n (ieile noastre, dup[ (oia Lui SP{LAREA PICIOARELOR !ltimul pe lista particularit[`ilor doctrinare este crezul c[ sp[larea picioarelor este o porunc[ dat[ bisericii /rticolul doisprezece din M[rturisirea de credin[ indic[ 'aptul c[ noi credem .$n 6ina Domnului i sp[larea picioarelor s'inilor/. /ceast[ particularitate a sp[l[rii picioarelor este men`ionat[ #n procesul (erbal al primei /dun[ri <enerale K130NL Documentele prezint[ urm[toarele@

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu ):nd s.a pus ]n discu`ie subiectul )inei "i a sp[l[rii picioarelor, /dunarea a decis c[ ambele sunt poruncite #n =oul 7estament "i pot fi inute #n acela"i ser(iciu sau #n momente diferite, #n funcie de opiunea bisericii locale Pentru a p[stra unitatea "i pentru a asculta de )u($nt, s.a recomandat ca fiecare membru s[ ia parte la aceste ser(icii sfinte care ar trebui inute odat[ sau de mai multe ori pe an :

10J

Sp[larea picioarelor este o particularitate mai e(ident[ dec$t toate celelalte trei prezentate anterior, a($nd #n (edere faptul c[ EBiserica lui Dumnezeu este sin'urul 'rup Penticostal ma*or care susine doctrina "i practica sp[l[rii picioarelor sfinilor F

AUTOTESTARE
1 -numer[ cele patru crezuri doctrinare distincte ale Protestantismului timpuriu

1 -numer[ cele cinci doctrine de baz[ susinute de e(an'+elici

; -numer[ trei particularit[`i ale unei denominaiuni penticostale

J /de([rat sau fals Biserica lui Dumnezeu crede c[ botezul cu Du+ul Sf$nt #ncepe odat[ cu m$ntuirea G /de([rat sau fals Biserica lui Dumnezeu a fost una dintre denominaiile fondatoare ale /=N /de([rat sau fals Sp[larea picioarelor este un crez "i o practic[ relati( nou[ #n cadrul Bisericii lui Dumnezeu I /de([rat sau fals Comano.)atolicismul sus`ine c[ m$ntuirea se prime"te at$t prin +ar c$t "i prin fapte 4 )are este semnul iniial al botezului cu Du+ul Sf$nt0

3 )are sunt cele dou[ crezuri caracteristice ale liberalilor0

10 De ce nu trebuie sc+imbai ]ntre ei cu u%urin`[ termenii penticostal "i carismatic0

Part%a a /,!a - Pra ti a


Pe l$n'[ deosebirile de doctrin[, fiecare denominaie manifest[ diferen`e %i #n practic[ -,ist[ trei elemente distincte ]n practic[, pe care le (om lua #n considerare@ e(an'+elizarea, #nc+inarea "i stilul de (ia[ 6B8-)78?@ D-S)C8- D89-C-=Q-L- >= -?/=<V-L8A/C- D8 &=)V8=/CEVAN0HELIZAREA

10G

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu

=[scut[ din dorina de trezire spiritual[ "i dez(oltat[ #n acele focare de trezire spiritual[, Biserica lui Dumnezeu are o acti(itate e(an'+elistic[ distinct[ Deceniile timpurii ale istoriei Bisericii lui Dumnezeu sunt pline cu relat[ri despre b[rbai "i femei care au r[sp$ndind cu mari sacrificii mesa*ul m$ntuirii "i plin[tatea botezului Du+ului Sf$nt -ntuziasmul "i (iziunea lor pentru cei mor`i spiritual i.a determinat s[ mear'[ p$n[ "i.au ros talpa #nc[l`[mintei ca s[ p[trund[ re'iuni noi, s[ lucreze c+iar dac[ zile ]ntre'i nu a(eau nimic de m$ncare /dun[rile locale reflectau, de asemenea, aceast[ caracteristic[ prin ser(iciile de trezire spiritual[ sau de e(an'+elizare din fiecare an )$nd cea mai mare parte a bisericilor a(eau o orientare rural[, toamna era considerat[ perioada cea mai bun[ pentru e(an'+elizare, dup[ seceri" De fapt acesta a fost unul dintre moti(ele pentru care data adun[rii 'enerale a fost mutat[ din luna noiembrie Proced$nd astfel, o mai mare parte a acestui anotimp putea fi folosit[ de lucr[tori #n misiunea de c$"ti'are de suflete Dar, dup[ cum adun[rile s.au sc+imbat, tot a"a s.a sc+imbat "i timpul de e(an'+elizare Pentru o perioad[ de timp, luna aprilie a fost aleas[ ca timp special pentru ser(icii de e(an'+elizare, pentru toate adun[rile aparin[toare Bisericii lui Dumnezeu 7oate aceste modific[ri indic[ interesul pentru e(an'+elizare ce caracteriza Biserica lui Dumnezeu Particularit[`ile evanghelismului iau diferite forme, cum ar fi: 1 1 ; J -(an'+elizare de la am(on . predica e(an'+elistic[ -(an'+elizare f[cut[ de laici . laici (estind "i m[rturisind -(an'+elizare prin #n([are . c$"ti'$nd pe cei nem$ntuii prin pro'ramele 97V, S S "i alte pro'rame -(an'+elizare prin ru'[ciune ru'[ciune pentru indi(izi, zone ale unui ora" sau pentru #ntre'ul ora"

-(an'+elizarea, de asemenea, are loc prin lucrarea tinerilor Ktabere de tineretL, muzic[, lucrarea cu femeile, p[rt["ia b[rbailor "i (izite 6 trecere #n re(ist[ a numeroaselor publicaii naionale sau re'ionale, c$t "i a periodicelor bisericii reflect[ orientarea noastr[ e(an'+elistic[ &n ele, nu numai c[ sunt publicate date despre treziri, dar sunt "i liste de e(an'+eli"ti "i ec+ipe de e(an'+elizare NCHINAREA &nc+inarea penticostal[ i.a diferen`iat #n mod cate'oric pe penticostali de e(an'+elici "i protestani -a a fost a"a de diferit[ de forma lor de #nc+inare litur'ic[ "i lini"tit[, #nc$t i.a tulburat "i c+iar i.a speriat pe unii Pe de alt[ parte, bucuria "i entuziasmul manifestat ]n mod liber, i.a determinat pe al`ii s[ participe "i s[ asculte De e,emplu, diferii oameni i.au spus tat[lui meu cum #"i parcau ma"ina l$n'[ biseric[ "i ascultau c$nt[rile, dar ezitau s[ intre #n[untru K-ra ]nainte de apari`ia sistemului de aer condi`ionat Bisericile pur "i simplu #"i desc+ideau 'eamurile #n timpul serii "i #ntrea'a zon[ putea s[ asculte lucrarea bisericiiL &nc+inarea noastr[ are patru tr[s[turi caracteristice &mpreun[, acestea dau nota distinct[ a #nc+in[rii 1 1 ; J Stil liber "i c[l[uzit de Du+ul Bucurie P[rt[%ie /ccentul pus pe persoan[

&n primul r$nd, #nc+inarea noastr[ are un stil liber "i este c[l[uzit[ de Du+ul /ceasta nu #nseamn[ c[ elimin[m planific[rile, ci mai de'rab[ c[ fiecare adunare poate folosi orice ordine prefer[ ]n desf[%urarea ser(iciului Ser(iciile pot (aria #n mare m[sur[, dup[ cum sunt condu"i de Du+ul Sf$nt cei responsabili de coninutul "i desf["urarea ser(iciului /ceasta, de asemenea, #nseamn[ c[ %i #nt$lnirile "i liderii de #nc+inare sunt desc+i%i inter(eniilor di(ine ale Du+ului Sf$nt, #n orice moment al ser(iciului /ceast[ inter(enie poate s[ aib[ loc prin aciunea darurilor, #ntr.un mod nepre([zut &n alte ocazii, se poate manifesta prin Esusurul bl$nd %i sub`ireF care (orbe"te liderului sau #n inimile celor prezeni Putem include aici "i un cu($nt de a(ertizare Stilul liber "i c[l[uzirea Du+ului nu ar trebui ([zute ca sinonime ale confuziei "i lipsei de conducere sau orientare De fapt, c+iar opusul este ade([rat )$nd Du+ul Sf$nt #ncepe s[ direcioneze un ser(iciu #ntr.un mod anume, iar liderii, "i de altfel #ntrea'a adunare sunt #n ton cu -l, acolo (a e,ista o ordine sf$nt[ )apitolul 1J din 1

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu

10N

)orinteni trateaz[ #n mod practic #nc+inarea "i folosirea darurilor 6bser(ai care este concluzia lui Pa(el@ EDar toate s[ se fac[ #n c+ip cu(iincios "i cu r$nduial[FK( J0L &n al doilea r$nd, #nc+inarea noastr[ este marcat[ de bucurie Lucrarea Du+ului Sf$nt #n (ieile noastre se manifest[ ]ntr.o atmosfer[ plin[ de bucurie, ]n timpul ru'[ciunilor %i c:nt[rilor Lauda "i adorarea se re(ars[ #n mod spontan, ca r[spuns la lucrarea minunat[ de m$ntuire "i la continua locuire #n noi a Du+ului Sf$nt )eea ce se petrece #n interiorul credinciosului este l[sat s[ ias[ afar[, f[r[ in+ibare sau restricii /ceast[ bucurie se reflect[ prin c$nt[ri spirituale ritmice, ]nso`ite de b[t[i din palme dup[ dorin`a fiec[ruia, m$ini ridicate "i E/minF "i E/leluiaF proclamate cu t[rie /lte tempouri "i imnuri ]mbo'[`esc partea muzical[ a #nc+in[rii "i, de asemenea, reflect[ bucuria credinciosului5 oricum, r[spunsul e,altat, spiritual, este o caracteristic[ distinct[ a ]nc+in[rii noastre &n al treilea r$nd, #nc+inarea noastr[ ]nseamn[ p[rt[%ie /cest aspect al #nc+in[rii noastre este bine prezentat de CaU V Vu'+es #n Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu. =u e,ist[ loc pentru izolare #n #nc+inarea penticostal[ &nc+inarea penticostal[ #ntreine p[rt["ia, m$n'$ierea, ]mb[rb[tarea, #n[larea lui Dumnezeu "i ru'[ciunea unii pentru al`ii K8aco( G@1N5 1 7esaloniceni J@145 G@115 -(rei 10@1GL /ceasta este natura #nc+in[rii, necesit:nd implicarea #ntre'ului trup #n ser(iciul de #nc+inare /ceast[ p[rt[%ie se poate (edea #n timpul ru'[ciunilor ]n comun, c$nd fiecare persoan[ din adunare se roa'[ cu (oce tare =imeni nu este e,clus de la aducerea laudei "i a cererilor !nitatea este e(ident[ atunci c:nd credincio%ii se roa'[ unii pentru alii, prin punerea m$inilor sau adun$ndu. se #n *urul unei persoane /ceste ru'[ciuni se desf[%oar[ fie #n fa`a am(onului, fie #n b[nci &n fiecare dintre aceste situaii, adunarea reflect[ preocupare pentru to`i membrii ei, prin ac`iuni concrete /spectul unit[`ii poate fi obser(at #n p[rt[%ia din timpul ser(iciului >n cadrul slu*bei, e,ist[ un timp ]n care credincio"ii dau m$na unul cu altul sau c+iar se #mbr[i"eaz[ -ste interesant de obser(at c[ aceast[ practic[ a fost adoptat[ de multe biserici tradi`ionale de c$nd mi"carea de trezire a a(ut impact asupra lor &n al patrulea r$nd, #nc+inarea noastr[ este personal[ )+iar dac[ participi la #nc+inare cu tot trupul, e,ist[ %i un puternic element indi(idual 9iecare persoan[ are posibilitatea s[ se e,prime #n mod personal ]n #nc+inare, prin 'esturi sau aciuni care ]i satisfac dorinele l[untrice )+iar "i diferenele de (olum sunt o parte a e,prim[rii personale 6 persoan[ poate s[ se roa'e sau s[ c$nte mai tare, pe c$nd alta #"i e,prim[ #nc+inarea #n lini"te )aracteristica personal[ determin[ o mai mare abilitate de a participa la aspectul comun al ] nc+in[rii &mpreun[, trupul particip[ la laud[ %i #nc+inare5 #ns[ e,primarea personal[ a fiec[rui indi(id, ]n cadrul e,prim[rii comune, a*ut[ pe fiecare s[ aib[ o #nt$lnire plin[ de sens cu Dumnezeu &ntr.o astfel de ]nc+inare este loc desc+is pentru to`i cei prezen`i %i nimeni nu este deran*at 6 persoan[ ]"i poate pleca #n lini"te capul, alta ]"i poate ridica m$inile spre cer, pe c$nd alii se roa'[ pe tonuri (ariate De%i e,ist[ o (ariaie de la persoan[ la persoan[, #nc+inarea 'rupului se #nal[ spre Dumnezeu Win$nd minte aceste lucruri, trebuie s[ recunoa"tem c$nd conducem #nc+inarea c[ nu toi trebuie s[ urmeze acelea"i poziii "i 'esturi pentru a fi #n spiritul unei ade([rate #nc+in[ri STILUL DE VIA{
6B8-)78?@ -MPL8)B )-L- D/P7- PC8=)8P88 )/C- S7/! L/ B/A/ !" # M$!%$&'( P( C%)C$

Biserica lui Dumnezeu a fost o mi%care de sfinire #nainte de a de(eni penticostal[ 8storia noastr[ ]ncepe ]n S!/, #n secolul al M8M.lea, dup[ C[zboiul )i(il Pro(enind din #n([[turile lui To+n HesleU "i ale metodismului, acest accent pe sfinenie s.a e,tins peste liniile denominaionale, sim`indu.se tot mai puternic[ ne(oia de a se ]ncepe o biseric[ a sfinirii )um acest lucru nu s.a #nt$mplat, deceniile urm[toare au ([zut ridicarea unor 'rupuri mai mici, precum biserica noastr[, care au de(enit denominaiuni &n toat[ Scriptura e,ist[ un #ndemn repetat la sfinenie Porunca "i c+emarea lui Dumnezeu la sfinenie trebuie #neleas[ pornind de la ]n`elesul ori'inal al cu($ntului@ separare . Noi suntem separai pentru 6ristos i separai 'a[ de p[cat. )cest lucru indic[ 'aptul c[ s'inenia (nsemn[ asem[nare cu 6ristos! (n contrast cu caracterul lumesc. Dumnezeul nostru este un Dumnezeu s'+nt. Pentru a 'i (n p[rt[ie cu -l i noi tre&uie s[ tr[im $n s'inenie. De vreme ce 6ristos a 'ost modelul pentru s'inenie! atunci i noi tre&uie s[ ne lupt[m s[ 'im asemenea lui 6ristos.

10I

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu

&mplinirea cerinelor pentru sfinenie implic[ o dimensiune intern[ "i una e,tern[ CaU V Vu'+es, Sr afirm[@ *finenia nu este doar interioar[ +i spiritual[, ci +i e,terioar[ +i practic[- $a este izvorrea unei viei l[untrice, testat[ n lucrurile obi+nuite ale vieii de zi cu zi- &a acest punct au ap[rut numeroase controverse- .igotismul +i e,cesul de zel i/au f[cut pe unii oameni s[ cear[ mai mult dect pretinde Cuvntul lui 0umnezeu- Pe de alt[ parte, negli1ena a tolerat o via[ n afara standardelor lui 0umnezeuDin aceste moti(e, Biserica lui Dumnezeu a pus problema stilului de (ia[ #n direct[ le'[tur[ cu sfinenia )are (or fi atitudinile "i faptele unui credincios care intenioneaz[ s[ #mplineasc[ porunca lui Dumnezeu cu pri(ire la sfinenie0 =iciodat[ nu a fost u%or de r[spuns la aceast[ ]ntrebare, datorit[ tendinelor le'aliste %i p[rerii c[ dac[ un necredincios este implicat #ntr.o aciune anumit[, atunci automat acea aciune este interzis[ pentru credincio%i &nc[ de la prima adunare 'eneral[ s.a discutat despre stilul de (ia[ al credinciosului ]n anumite ] mpre*ur[ri Pe m[sur[ ce societatea s.a sc+imbat, a fost tot mai necesar ca Biserica lui Dumnezeu s[ se refere la multele probleme cu care se confrunt[ membrii din perspecti([ biblic[ Dup[ c$i(a ani de analize, /dunarea <eneral[ din 1344 a adoptat un document cunoscut drept Angaja m e n t e Practic e . ,mp[rit (n apte seciuni! 'iecare cu c4te un principiu drept motto! documentul con`ine discuii detaliate despre modul $n care se aplic[ 'iecare dintre ele la viaa noastr[ personal[. !rm[toarea prezentare scoate ]n e(iden`[ caracteristicile stilului de (ia[ "i modul ]n care acesta este de sfinenie 7oate citatele sunt luate din document, a"a cum apar #n Procesele ver&ale ale celei de a ;5 a )dunare 7eneral[ a Bisericii lui Dumnezeu. 9iecare dintre cele "apte principii (a fi prezentat ]n continuare, al[turi de c$te(a detalii@ 1 -#emplul *piritual. Noi vom demonstra dedicarea noastr[ 'a[ de 6ristos prin practicarea disciplinelor spirituale< vom demonstra dedicarea noastr[ 'a[ de %rupul lui 6ristos prin loialitatea 'a[ de Dumnezeu i 'a[ de &iserica *a< vom demonstra dedicarea noastr[ 'a[ de lucrarea lui 6ristos prin 'aptul c[ vom 'i &uni ispravnici. Celaia noastr[ cu )ristos trebuie s[ se reflecte #n dedicarea noastr[ fa[ de ade([rata spiritualitate "i fa[ de biserica local[ /ceasta include practicarea #nc+in[rii, a postului, a studiului, frec(entarea bisericii, zeciuiala, d[rnicia, supunerea, credincio"ia "i c+iar timpul de odi+n[ 1 Puritatea moral[ =e (om an'a*a #n acele acti(it[i care #l 'lorific[ pe Dumnezeu #n trupul nostru "i care e(it[ #mplinirea poftelor firii ?om citi, (om urm[ri "i (om asculta acele lucruri care au un efect poziti( asupra spiritualit[ii noastre Problema purit[ii morale, de obicei poart[ discu`iile la subiectul se,ualit[ii umane5 dar totu"i, ea acoper[ un "ir mare de aciuni ale trupurilor noastre Pofta firii include dorine, atitudini "i comunic[ri, precum "i aciuni se,uale )eea ce permitem minii s[ acumuleze, prin intermediul oc+ilor "i urec+ilor, afecteaz[ puritatea noastr[ moral[ De asemenea, aceasta poate fi afectat[ %i de lucrurile la care ne e,punem #n mod pasi( P:n[ %i faptul c[ st[m ]n prezen`a lucrurilor care atac[ mintea noastr[ pe neobser(ate, poate a(ea un efect ne'ati( Puritatea moral[ nu #nseamn[ doar s[ e(ii preacur(ia, adulterul "i +omose,ualitatea, ci "i b$rfa, (orbirea murdar[ "i b[uturile De asemenea, aceasta ne face (i'ilen`i ]n ale'erea filmelor, a pro'ramelor de 7? la care ne uit[m, a muzicii pe care o ascult[m "i a felului ]n care ne recreem "i ne rela,[m ; 8nte'ritatea personal[ ?om tr[i #n a%a fel ]nc:t s[ inspir[m #ncredere "i confiden[, rodind prin Du+ul Sf$nt "i manifest:nd caracterul lui )ristos #n tot comportamentul nostru )ine(a este inte'ru c$nd faptele sale corespund cu cu(intele "i crezul s[u 8nte'ritatea personal[ este absolut necesar[ pentru ca un cre"tin s[ tr[iasc[ o (ia[ consistent[, reflect$d e,emplul Domnului "i 2$ntuitorului nostru 8sus )ristos 8nte'ritatea trebuie s[ fie e(ident[ #n

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu

104

relaia noastr[ at$t cu credincio"ii c$t "i cu necredincio"ii &ncrederea "i dependena trebuie s[ fie rezultate naturale ale (ieii sfinite, dedicate lui )ristos J Cesponsabilit[ile familiale =oi (om acorda prioritate #ndeplinirii responsabilit[`ilor ]n familie, p[str[rii c[s[toriei ]n sfinenie "i meninerii ordinii di(ine #n c[minele noastre 8mportana familiei pentru o naiune, biseric[ sau un indi(id nu trebuie subestimat[ niciodat[ /tmosfera "i impactul familiei poate crea r[ni ale c[ror cicatrici s[ r[m:n[ ]n suflet mult[ (reme La r$ndul lor, cei afecta`i (or imprima in (ieile copiilor lor ceea ce ei au e,perimentat #n familiile lor Dac[ dorim ca unitatea familiei s[ fie puternic[ "i s[ constituie un factor poziti(, atunci trebuie s[ ]ncepem cu o perspecti([ biblic[ asupra c[s[toriei )u c$t (a fi mai e,act[ ima'inea noastr[ despre c[s[torie, cu at$t mai mare (a fi le'[tura dintre so "i soie "i 'ri*a pentru copiii n[scui din unirea lor /l[turi de aceast[ le'[tur[, se (a pune accent pe responsabilit[ile soilor unul fa[ de altul, ale p[rinilor fa`[ de copii "i ale copiilor fa`[ de p[rini Cesponsabilit[ile familiale include@ implicare se,ual[ cu partenerul, doar #n cadrul c[s[toriei, supunere fa[ de directi(ele biblice asupra di(orului "i rec[s[toriei, ordinea #n familie, respectul copiilor pentru p[rini G )ump[tarea #n comportament ?om fi cump[ta`i #n comportament "i ne (om abine de la acti(it[ile "i atitudinile care l.ar putea ofensa pe aproapele nostru sau care (or conduce la patimi "i #nrobire )ump[tarea este de obicei definit[ ca modera`ie 6ricum, ea implic[ mult mai mult )ump[tare #nseamn[ s[ te autocontrolezi &n unele situaii cump[tarea se reflect[ #n abinere total[, #n timp ce #n alte situaii #nseamn[ a aciona sau a participa, dar ec+ilibrat 8ndiferent de situaie, cump[tarea include autodisciplin[ )ump[tarea include sensibilitate fa[ de alii "i atenie #n *udecarea diferenelor &n problema b[uturilor alcoolice, a tutunului %i a dro'urilor, trebuie s[ fie o abinere total[ N 2odestie #n #nf[i"are ?om urma principiul biblic al modestiei #n #nf[i"are "i #mbr[c[minte, #ntr.un fel care (a #nt[ri m[rturia noastr[ cre"tin[ "i (a e(ita m$ndria, e,tra(a'ana "i pofta c[rnii 2odestia, un +ar spiritual l[untric, se aplic[ b[rbailor "i femeilor, deopotri([ 9oarte des se a%teapt[ modestie doar de la femei, ne'li*:ndu.i pe b[rbai =u numai c[ modestia se aplic[ "i b[rbailor, dar ea se e,tinde %i dincolo de subiectul #mbr[c[min`ii 6 etalare e,cesi([ de bo'[ii #n casa cui(a "i o E#mp[nareF personal[ sunt la fel de lipsite de modestie ca "i c$nd ai purta +aine care s[ scoat[ ]n e(iden`[ formele trupului 2odestia nu este opusul #mbr[c[rii #n'ri*ite "i adec(ate -a nu #ncearc[ s[ ascund[ frumuseea -a accentueaz[ frumuseea spiritual[ "i (alorile l[untrice I 6bli'aia social[ 6biecti(ul nostru este s[ ne #mplinim obli'aiile fa[ de societate fiind cet[eni buni, corect$nd nedrept[ile sociale "i ap[r:nd sacralitatea (ieii )on(in'erea c[ aspectul social al lumii ]n care tr[iesc trebuie s[ ]i intereseze %i pe cre%tini este tot mai puternic[ #n Biserica lui Dumnezeu /ceast[ a "aptea seciune a A(1a2a'%(t%",r Pra ti % scoate $n eviden`[ acest lucru. -#ist[ cel puin cinci zone distincte incluse (n o&ligaia social[ a credinciosului= 1 Cesponsabilitatea ci(ic[ K(otul, ap[rarea drepturilor socialeL5 1 S[rmani "i (ictime Kfl[m$nzi, f[r[ c[minL5 ; Discriminare Kras[, culoare, se,, clas[ social[L5 J Cespect pentru (iaa uman[ Ka(ort, eutanasieL5 G 2ediul natural Kecolo'iaL &nainte de a ]nc+eia aceast[ seciune de studiu "i a parcur'e testul, mai facem o men`iune 9iecare lucr[tor din Biserica lui Dumnezeu trebuie s[ cunoasc[ nu doar doctrina denominaiunii, dar "i stilul de (ia[, a"a cum este el reflectat #n Angaja m e n t e l e Practic e . De asemenea! este de la sine $n`eles 'aptul c[ 'iecare p[stor tre&uie s[ i 'ac[ timp s[ (mp[rt[easc[ aceste principii cu adunarea sa prin studii &i&lice. 6opii ale &ro0urii Angaja m e n t e Practic e se pot cump[ra de la Path>ay Press la un

103

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu

pre 'oarte mic! ast'el $nc4t 'iecare 'amilie s[ ai&[ propriul ei e#emplar de studiu.

AUTOTESTARE
1 -numer[ cele patru caracteristici distincte #n ]nc+inarea penticostal[

Sfinenia #nseamn[ s[ fii separat pentru XXXXXXXXX "i separat deXXXXXXXXXXXXX

; )e document a fost adoptat la /dunarea <eneral[ din 1344, ca linie c[l[uzitoare pentru stilul de (ia[0

J G

Pe l$n'[ se,ualitatea uman[, care sunt celelalte zone incluse ]n principiul purit[ii morale0 /de([rat sau fals 2odestia se aplic[ at$t b[rbailor c$t "i femeilor

N /de([rat sau fals Biserica lui Dumnezeu s.a n[scut "i s.a dez(oltat #ntr.o atmosfer[ de trezire I 4 3 /de([rat sau fals &nc+inarea #n stil liber #nseamn[ s[ nu faci nici un fel de planificare /de([rat sau fals )ump[tarea poate fi definit[ doar ca modera`ie -numerai trei domenii incluse #n obli'aia social[

10

-numer[ cele "apte seciuni indi(iduale din A(1a2a'%(t% Pra ti %3

Part%a a tr%ia4 -,r'a /% ,(/! %r%


!ltima sec`iune a particularit[`ilor Bisericii lui Dumnezeu trateaz[ structura de conducere, adic[ baza autorit[`ii %i responsabilit[`ilor 9iecare or'anizaie are ne(oie de un fel de conducere dac[ (rea s[ acti(eze eficient -ORMA CENTRALIZAT{ Biserica lui Dumnezeu are o form[ centralizat[ de conducere bisericeasc[ Prin definiie, aceasta presupune administrare "i conducere de la un centru comun 9iecare departament al bisericii este dependent ]n ac`iuni de eforturile cumulate ale celorlalte departamente din or'anizaie =ici un 'rup sau departament nu opereaz[ separat sau independent de #ntrea'a biseric[ &n cadrul Bisericii lui Dumnezeu, conducerea centralizat[ #"i are ori'inea #n /dunarea <eneral[ iniial[ 8niiat[ #n 130N, c$nd biserica era format[ din patru adun[ri mici, ea a de(enit mi*locul de a asi'ura unitate #n practic[ "i doctrin[ /ceast[ adunare 'eneral[ a preluat sarcina form[rii departamentelor, ec+ipelor %i strate'iilor )u timpul, /dunarea <eneral[ a decretat trei ni(ele de

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu

110

referin`[@ 'eneral, naional %i re'ional sau local /cestea (or fi discutate mai t$rziu, #n aceast[ lecie Conducerea centralizat[ ofer[ cteva beneficii sigure: 1 Prote*area doctrinei "i a #n([[turilor . ?orma centralizat[ ne 'ere0te de doctrinele contradictorii care s ar putea 'orma 0i r[sp4ndi (n cadrul denominaiunii. ,n acelai timp! strategia noastr[ 'urnizeaz[ un proces sistematic pentru o perioad[ de timp (n care se pot 'ace orice schim&[ri! dac[ sunt necesare. @rice schim&are! alterare sau tergere din m[rturisirea noastr[ de credin[ dureaz[ cel puin trei ani. Procesul necesit[ urm[toarele= / @rice dorin`[ de schim&are tre&uie trimis[ $n scris 6onsiliului -#ecutiv! cu doisprezece luni (nainte de urm[toarea sesiune a 6onsiliului 7eneral. B Dac[ este aprobat[ de )onsiliul -,ecuti(, este prezentat[ )onsiliului <eneral Pentru a putea continua procesul, trebuie s[ primeasc[ un (ot de aprobare a ;OJ din membrii )onsiliului <eneral ) 2[sura este tip[rit[ apoi #n patru edi`ii ale buletinului informati( E-(an'+elF, pentru informare "i studiu, p$n[ la urm[toarea /dunare <eneral[ K1 aniL D Pasul final este prezentarea m[surii #naintea /dun[rii <enerale pentru a fi analizat[ 1 Si'urana "i puterea sfatului cre"tin 6rice decizie este luat[ ]n urma consult[rii %i analizei f[cute de un mare num[r de oameni, ]ntr.un timp foarte lun' ):nd ac`iunea a*un'e s[ fie aprobat[, e,ist[ o deplin[ ]ncredere c[ este o decizie *ust[ &n acela"i timp, drepturile fiec[rui membru sunt ocrotite prin aten`ia cu care sunt c$nt[rite problemele, precum %i de faptul c[ fiecare ]%i poate e,prima opinia, fie direct, fie prin cei care #i reprezint[ ; Cealiz[ri mai mari /ciunile unite, atunci c$nd biserica lucreaz[ "i susine #ntre' trupul, conduc spre o mai mare e,tindere a lucr[rii lui Dumnezeu De"i e,ist[ departamente specializate pe probleme diferite, acestea nu opereaz[ izolat 2ai de'rab[, ele sunt susinute "i '+idate de #ntrea'a denominaiune J P[rt["ie cre"tin[ intim[. )ceasta este cu adev[rat o caracteristic[ a Bisericii lui Dumnezeu. Aem&rii &isericilor sunt unii cu 'raii i surorile din denominaiune! dei sunt r[sp+ndii (n regiuni din toat[ ara. 6on'erin`e i ta&ere! plus o mul`ime de locuri de odihn[ alc[tuiesc un mediu propice p[rt[0iilor $ntre 'ra`i. )ceast[ p[rt[ie creeaz[ o leg[tur[ cu 6ristos i cu Biserica lui Dumnezeu! (ncura"+ndu se ast'el supunerea 'a[ de Dumnezeu i 'a[ de &iserica *a. &nainte de a ne uita la ni(elele indi(iduale ale formei noastre de conducere centralizat[, trebuie s[ remarc[m c[ nu e,ist[ form[ de conducere f[r[ sl[biciuni /cest lucru este (alabil "i pentru conducerea centralizat[ &n cazul Bisericii lui Dumnezeu, conducerea a e(oluat pe m[sur[ ce lucrarea s.a e,tins, iar p$n[ la acest punct ne.a slu*it destul de eficient "i ne.a a*utat s[ oper[m #n lumea #ntrea'[ NIVELE INDIVIDUALE 6B8-)78?@ 8D-=7898)B <C!P!C8L- D- )6=D!)-C- D8 SL!T876C88 )/C/L)B7!8-S) 76/7- )-L- 7C-8 =8?-L- /L- )6=D!)-C88 B8S-C8)88 L!8 D!2=-A-! Dup[ cum am menionat anterior, e,ist[ trei ni(ele separate de conducere #n cadrul Bisericii lui Dumnezeu@ 'eneral, statal, local 9iecare ser(e"te unui scop diferit, dar le'at de celelalte CONDUCEREA 0ENERAL{ 6rice discuie despre ni(elul 'eneral trebuie s[ #nceap[ cu /dunarea <eneral[ /cest or'anism este nucleul de la care pornesc toate aciunile Bisericii lui Dumnezeu Din punct de (edere istoric, conducerea 'eneral[ a fost piatra de c[p[t$i pentru or'aniza`ia noastr[ Prin definiie, /dunarea <eneral[ este Eun comitet or'anizat, in(estit cu putere %i autoritate s[ alea'[ #n([[turile, conducerea, principiile "i practicile tuturor bisericilor locale ce formeaz[ or'aniza`iaF /cesta +ot[r["te cursul #ntre'ii denominaiuni /dunarea <eneral[ nu

111

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu

trebuie ([zut[ ca un 'rup dictatorial care d[ directi(e de sus #n *os, prin supu%i /ceasta este un or'anism ]n folosul membrilor trupului 9iecare biseric[ local[ are o le'[tur[ direct[ cu /dunarea <eneral[, #ntruc$t toi membrii, at$t b[rba`ii c:t %i femeile din fiecare biseric[ local[, sunt ale'[tori "i pot participa la (ot &n loc de a a(ea doar un dele'at oficial din fiecare biseric[ local[, noi #ncura*[m pe fiecare s[."i e,ercite dreptul de membru, la #nt$lnirile bianuale K7imp de muli ani s. au purtat discuii dac[ este bine s[ participe la /dunarea <eneral[ toi membrii Bisericii lui Dumnezeu, indiferent de se, L =ici o c+estiune sau m[sur[ nu este ini`iat[ de /dunarea <eneral[ -a ia #n considerare doar acele m[suri care sunt prezentate adun[rii de c[tre )onsiliul <eneral /ceasta include ale'erea )omitetului -,ecuti( al Bisericii lui Dumnezeu, din r:ndul acelor nominaliza`i de c[tre )onsiliul <eneral /dunarea <eneral[ are doar trei supra(e'+etori . 2oderator, Secretar "i Dele'at Supra(e'+etorul 'eneral al bisericii slu*e"te ca moderator "i )asierul <eneral este Secretarul /dun[rii Dele'atul este un om numit de c[tre Supra(e'+etorul <eneral /l doilea or'anism la ni(el 'eneral este )onsiliul <eneral /cesta se #nt$lne"te simultan cu /dunarea <eneral[ 7oi lucr[torii ordinai sunt membri ai acesteia Scopul /dun[rii <enerale este s[ fac[ recomand[ri "i numiri Pro'ramul ei oficial este #ntocmit de )onsiliul -,ecuti(5 totu%i, un )omitet de 2[suri, numit de c[tre 2oderator, poate prezenta noi m[suri ini`iate de acest or'anism, dup[ ce pro'ramul oficial a fost de*a ]ndeplinit Supra(e'+etorul <eneral "i )asierul <eneral slu*esc, de asemenea, ca 2oderator %i respecti( Secretar al )onsiliului <eneral -ste normal ca dele'atul s[ fie numit, dar el nu slu*e"te ca lucr[tor e,ecuti( )ei care se ocup[ de problemele "i de operaiunile curente ale Bisericii lui Dumnezeu sunt liderii care alc[tuiesc )omitetul -,ecuti( <eneral. Dup[ titlul 'unciilor! ei sunt= 1 1 ; J G Supra(e'+etorul <eneral Primul /sistent <eneral /l doilea /sistent <eneral /l treilea /sistent <eneral )asierul <eneral

9iec[ruia dintre ace%tia ]i sunt ]ncredin`ate anumite se'mente ale lucr[rii bisericii, pentru care #"i dedic[ o mare parte a timpului "i ener'iei lor /tribuiunile indi(iduale sunt stabilite de c[tre Supra(e'+etorul <eneral "i (izate de )onsiliul -,ecuti( 2embrii )omitetului -,ecuti( sunt ale"i pe termen de doi ani "i au posibilitatea s[ fie reale"i pentru a doua oar[ 9iecare poate slu*i un total de opt ani consecuti( #n )omitetul -,ecuti( #ns[ doar patru ani consecuti( #n acela%i departament De asemenea, implicat #n acti(itatea bisericii dintre dou[ /dun[ri <enerale este 6onsiliul celor BC. )les din 6onsiliul 7eneral! acest organism de BC lucr[tori ordinai analizeaz[ 0i decide $n pro&lemele &isericii! i totodat[ 'ace recomand[ri 6onsiliului 7eneral. )lc[tuit la (nceput din B; mem&ri! acest comitet a 'ost l[rgit la BC mem&ri (n BDC;. Pentru a 'aranta p[strarea unei (iziuni mondiale, precum %i un num[r de pastori ]n componen`a sa, s.a stabilit urm[torul barem Doi membri trebuie s[ fie din afara Statelor !nite, iar nou[ trebuie s[ fie p[stori #n momentul ale'erii lor >mpreun[ luate, )omitetul -,ecuti( "i )onsiliul celor 14 sunt cunoscute drept )onsiliul -,ecuti( Dac[ nu sunt folosite ]n mod adec(at titlurile )onsiliului -,ecuti( "i )omitetului -,ecuti( pot produce mult[ confuzie Pentru a pune ]n practic[ %i pentru a putea dez(olta diferite lucr[ri din biseric[, s.au format un num[r de departamente "i a'enii 9iecare are un director "i un comitet numit pentru sf[tuire "i dez(oltarea strate'iilor ):te(a dintre aceste departamente sunt@ 2isiunea 2ondial[, -ducaia )re"tin[ "i de 7ineret, -(an'+elizare, 2isiuni #n case, -dituri "i Lucrarea 9emeilor /'eniile din cadrul bisericii includ Pensiuni, /si'ur[ri, /faceri "i &nre'istr[ri, Lucr[ri interculturale, 6r'aniza`ii ale laicilor "i ale capelanilor 9iecare dintre ele se concentreaz[ asupra unui domeniu sau misiuni speciale din biseric[

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu

111

>n a*utorul departamentelor "i a'eniilor (in o (arietate de comitete %i consilii 2[rimea "i componen`a lor (ariaz[ #n mare m[sur[, #ns[ fiecare slu*e"te ca mi*loc de c[l[uzire #n zona aferent[ lui !n model al listei de comitete %i consilii include@ 1 1 ; J G )omitetul de -vanghelizare i Aisiune (n case. )omitetul <eneral de /dministratori )omitetul de 2uzic[ )omitetul <eneral de -duca`ie )omitetul de Directori al Lucr[rii cu Laicii

&ndatoririle concrete care re(in fiec[rei func`ii, pentru "efii de departamente, consilii "i comitete sunt prezentate ]n detaliu #n Suplimentul Procesului ?erbal Procesul (erbal al fiec[rei /dun[ri <enerale con`ine o astfel de sec`iune 6rice persoan[ care intenioneaz[ s[ intre #n lucrare sau este de*a #n lucrare, ar trebui s[ de`in[ un e,emplar pentru aprofundare CONDUCEREA NAIOANL{ /l doilea ni(el al conducerii centralizate a fost ]nfiinat la un an dup[ ce s.au f[cut primii pa"i la ni(el 'eneral Deoarece num[rul adun[rilor a crescut "i Biserica lui Dumnezeu s.a r[sp$ndit #n mai multe state, a de(enit e(ident[ ne(oia de o mai bun[ supra(e'+ere %i coordonare a acestei lucr[ri e,tinse &n 130I, la a doua /dunare <eneral[, a fost instituit[ func`ia de Supra(e'+etor =a`ional /cest lucru a semnalat #nceputul unui alt ni(el de conducere a bisericii 7ermenul Ena`ionalF din titlu nu este folosit #n sensul cel mai e,act La acest ni(el, liderul membrilor din e,ecuti( posed[ titlul de Supra(e'+etor =a`ional5 dar zona lui de supra(e'+ere ar putea fi un sin'ur stat, mai multe state, o re'iune sau o parte dintr.un stat cu un num[r foarte mare de membri >n fruntea acestui ni(el de conducere este un Supra(e'+etor =a`ional =umit pe un termen de doi ani, el are posibilitatea s[ candideze pentru ]nc[ doi ani /dunarea <eneral[ din 1330 a acceptat o mo`iune special[, referitoare la un al treilea mandat consecuti( Dac[ a a(ut merite deosebite, Supra(e'+etorul =a`ional poate fi acceptat pentru al treilea mandat, cu condi`ia s[ primeasc[ IGY din (oturile lucr[torilor 8ndi(izii numii de )onsiliul -,ecuti( #n aceast[ funcie trebuie s[ aib[ cinci calit[i ma*ore@ 1 1 ; J G /bilitatea de a supra(e'+ea persoane "i pro'rame /titudine de supunere fa[ de mai marii lor #n Domnul )onducere care s[.i moti(eze %i pe al`ii, s[ dele'e responsabilit[`i Sensibilitate fa[ de cei pe care #i slu*e"te /daptabilitate la diferenele de cultur[

Sarcinile lui sunt, prin natura lor, e,ecuti(e, de supra(e'+ere %i de promo(are -le includ datorii foarte (ariate, precum planificarea "i conducerea con(eniilor, numirea supra(e'+etorilor "i p[storilor de district, a(izarea ac+izi`ion[rii %i construirii de imobile "i or'anizarea bisericilor noi -l are datoria de a (erifica dac[ rapoartele lunare au fost trimise la )entrul 8nternaional 2ulte alte datorii sunt prezentate #n Procesul ?erbal >n a*utorul Supra(e'+etorului =a`ional este un 'rup de consilieri ale"i de lucr[torii din statul sau re'iunea respecti([ )u e,cepia unor situaii izolate, toi consilierii trebuie s[ fie ordinai ca lucr[tori =um[rul consilierilor (ariaz[ #n funcie de num[rul membrilor bisericilor din statul sau re'iunea respecti([ =um[rul este precizat #n Procesul ?erbal De e,emplu, Estatele care au ]ntre N1%i 30 de biserici, ale' nu mai puin de opt lucr[toriF >ndatoririle concrete ale acestui consiliu se concentreaz[ pe spri*inirea Supra(e'+etorului =a`ional #n supra(e'+erea fondurilor "i propriet[ilor na`ionale, cum ar fi personalul, birourile "i terenurile pentru tabere, dac[ e,ist[ )onsiliul =a`ional nu trebuie considerat tot una cu dele'a`ia na`ional[ Se ]nt:mpl[ des s[ fie confundate ]ntre ele aceste dou[ 'rupuri na`ionale distincte Dele'a`ia na`ional[ este un 'rup temporar, adunat doar pentru un anume scop@ fie s[ asculte pl$n'erea unui membru pus sub disciplin[, fie s[ analizeze pl$n'erile aduse #mpotri(a (reunui lucr[tor care tr[ie"te #n neor$nduial[ / doua poziie ca importan`[ la ni(el na`ional este Directorul =a`ional de 7ineret %i -ducaie )re"tin[ De obicei, el este considerat drept planificator %i coordonator al taberelor de tineret "i al altor acti(it[i, precum ie"iri #n aer liber "i pro'rame pentru adolescen`i Dar ]ndatoririle sale sunt mult mai e,tinse Lucr$nd sub conducerea unui Supra(e'+etor =a`ional, datoriile lui includ@

11; 1 1 ; J G

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu 8mplementarea pro'ramului "i strate'iei )omitetului <eneral pentru 7ineret %i -duca`ie )re%tin[ ?iziteaz[ biserici locale "i conduce seminarii de lucr[tori Spri*in[ )asele pentru )opii Stimuleaz[ interesul pentru Dcoli Biblice, cole'ii, "i misiuni din `ar[ "i din str[in[tate =ume"te directorii zonali ai -ducaiei de 7ineret "i )re"tine K#n colaborare cu supra(e'+etorii de zon[L

W[rile binecu($ntate cu un num[r mai mare de membri "i cu o mai mare disponibilitate de fonduri pot an'a*a "i un director de -(an'+elizare "i 2isiuni #n )ase la ni(elul ]ntre'ii `[ri > ndatoririle lui se concentreaz[ #n *urul tuturor aspectelor de e(an'+elizare, cum ar fi spri*inirea ] nfiin`[rii unei noi biserici, promo(area pro'ramelor )omitetului de -(an'+lelizare "i 2isiune #n )ase, conducerea de seminarii "i con(enii de e(an'+elizare pentru c$"ti'area de suflete, c$t "i lucr$nd cu e(an'+eli"tii din ar[ /lte domenii sub supra(e'+erea lui sunt p[rt["ia frailor, lucrarea cu membrii ]n (:rst[, e(an'+elizarea copiilor "i editarea de bro%uri !n num[r de comitete asist[ "i #ndrum[ departamentele men`ionate la ni(el na`ional 1 )omitetul /dministratorilor P[streaz[ titlurile de proprietate ale tuturor &unurilor (n care &isericile din ar[ au un interes comun. De asemenea! cu apro&area *upraveghetorului na`ional i a 6onsiliului Na`ional al Bisericii lui Dumnezeu! acest comitet poate s[ v+nd[ propriet[i sau poate trans'era i da ca garanie propriet[i ca s[ (mprumute &ani. 1 )omitetul pentru 7ineret %i -ducaie )re"tin[ )"ut[ la ela&orarea unui program de educaie cretin[ pentru 'iecare &iseric[ local[ din regiune. @ parte important[ a lucr[rii lor este plani'icarea i conducerea ta&erelor de tineret din ar[. ; )omitetul de e(an'+elizare@ 1i a"ut[ pe *upraveghetorul Na`ional i pe Directorul de -vanghelizare (n implementarea unor programe de evanghelizare. J Dez(oltarea lucr[rii 6oordoneaz[ o gam[ larg[ de programe de educaie pentru laici! misiuni i &iserici locale. 3nele aspecte ma"ore ale lucr[rii lor sunt Programul ?orm[rii de 8ucr[tori EA2PF! 2nstitutul pentru Dezvoltarea 8ucr[rii EAD2F! 2nova`ii $n 8ucrare i Proiectul %imotei. /lte or'anisme care opereaz[ la ni(el na`ional sunt )omitetul de 2isiune al 9emeilor "i )omitetul =a`ional de muzic[ CONDUCEREA LOCAL{ &n sistemul de conducere centralizat[ fiecare biseric[ local[ care a fost primit[ #n cadrul Bisericii lui Dumnezeu, face parte din /dunarea <eneral[ /stfel, fiecare adunare trebuie s[ aib[ un reprezentant la /dunarea <eneral[ Dac[ anumi`i membri dintr.o biseric[ nu (or s[ participe, acesta este un drept al lor, dar biserica trebuie s[ fie reprezentat[ P[storul slu"ete ca lider al lucr[torilor din &iserica local[. Pe umerii s[i se a'l[ o mare responsa&ilitate spiritual[ i administrativ[. ,n acelai timp! ar tre&ui s[ ne reamintim c[ structura &isericii locale este ast'el creat[ pentru a (ncura"a delegarea responsa&ilit[ilor i luarea deciziilor $n grup. 6omitetul &isericii i consiliul p[storului sunt grupuri deose&it de necesare pentru lucrare. 6+nd nu este utilizat nici un comitet! mem&rii de parte &[r&[teasc[ se pot (ntruni (ntr o con'erin[ anunat[ sau (ntreaga &iseric[ se poate (nt+lni $ ntr o con'erin[ e#traordinar[! pentru a a"unge la un consens $n decizii. P[storii sunt numii de c[tre Supra(e'+etorul =a`ional, dup[ ce acesta le.a oferit membrilor posibilitatea de a."i e,prima preferina La /dunarea <eneral[ din 134N, s.a anulat sta'iul obli'atoriu pe care p[storii trebuiau s[.l fac[ la birou, precum %i (otarea p[storilor odat[ la patru ani !n (ot sau o e,primare a opiniei membrilor poate fi cerut[ de c[tre Supra(e'+etorul =a`ional, dac[ bunul mers "i s[n[tatea spiritual[ a adun[rii par a fi #n declin

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu

11J

2ulte biserici ale' un consiliu pastoral )u toate c[ nu este o cerin[, acesta poate fi o parte foarte poziti([ a structurii de conducere a bisericii /le"i de biseric[, ace"ti membri trebuie s[ #ntruneasc[ urm[toarele calit[i@ 1 1 ; J G S[ fie membri loiali, accept:nd #n([[turile bisericii S[ fie boteza`i cu Du+ul Sf$nt S[ fie credincio%i #n practicarea zeciuielii S[ fie credincio%i #n frec(entarea bisericii S[ fie cooperan`i "i s[ lucreze #n armonie cu pro'ramele bisericii la toate ni(elele@ spiritual, financiar "i fizic

Biserica "i consiliul pastoral #l a*ut[ pe p[stor 6 're"eal[ des ]nt:lnit[ #n multe biserici este aceea c[ li se ]ncredin`eaz[ acestor oameni doar acti(it[`i administrati(e@ pl[`i, adunarea de fonduri "i #n'ri*irea propriet[ilor bisericii Procesul ?erbal subliniaz[ foarte clar responsabilit[ile lor %i pentru cre"terea spiritual[ a bisericii !n p[stor #nelept (a prezenta aceste lucruri consiliului s[u "i le (a include #n conducerea spiritual[ a bisericii La ni(elul local e,ist[ #nc[ un alt comitet care trebuie menionat 9iecare biseric[ local[ care posed[ propriet[i trebuie s[ numeasc[ un comitet de administratori format din cel puin trei b[rbai /cest comitet nu poate aciona independent de adunarea local[ -l acioneaz[ pentru "i sub instruciunile adun[rii locale #n probleme de cump[rare "i ($nzare de propriet[i -i sunt cei care semneaz[ toate documentele necesare 6ri de c$te ori se #mprumut[ bani sau se 'ireaz[ cu propriet[i, ei au dreptul s[ semneze #n numele bisericii locale 6 alt[ funcie distinct[ la ni(el local este aceea de secretar al &isericii. 6alit[ile persoanei numit[ $n aceast[ slu"&[ tre&uie s[ 'ie= 1 1 ; J G S[ fie membru loial, accept$nd #n([[turile bisericii S[ fie botezat cu Du+ul Sf$nt S[ fie credincios ]n practicarea zeciuielii S[ fie credincios #n frec(entarea bisericii 7rebuie s[ lucreze #n armonie cu pro'ramele bisericii de la toate ni(elele

Lucr$nd sub supra(e'+erea p[storului, secretarul bisericii trebuie s[ `in[ e(iden`a ac`iunilor bisericii, inclusi( opera`iunile financiare Cesponsabilit[ile lui includ p[strarea unei e(idene clare a or'aniz[rii bisericii, a membrilor, a c+itanelor, a c+eltuielilor "i proceselor (erbale ale #nt$lnirilor bisericii De asemenea, el pre'[te"te rapoartele lunare pentru conducerea na`ional[ %i interna`ional[, c$t "i rapoartele lunare Ksau trimestriale sau anuale, #n funcie de op`iunea bisericiiL pentru comitetul bisericii 6ri de c$te ori o biseric[ local[ ale'e s[ aib[ un comitet responsabil cu partea financiar[, secretarul (a fi implicit un membru al acestuia, #n (irtutea poziiei pe care o deine &n biserica local[ e,ist[ "i alte funcii "i comitete Dar, cele pe care le.am enumerat aici sunt #n mod deosebit o parte din structura local[, a"a cum se men`ioneaz[ #n Procesul ?erbal CUM PO~I DEVENI MEMBRU AL BISERICII LUI DUMNEZEU5 / de(eni membru al Bisericii lui Dumnezeu este o problem[ de ale'ere personal[ )redem c[ p[strarea e(iden`ei membrilor este conform[ Scripturii "i acest drept ar trebui acordat acelora care doresc s[.L slu*easc[ cu sinceritate pe )ristos "i care "i.au '[sit o biseric[ #n care s[ se simt[ ca acas[ )ei care doresc s[ se al[ture Bisericii lui Dumnezeu trebuie s[ anune p[storul sau comitetul bisericii Kdac[ biserica are unulL despre dorina lor de a se al[tura adun[rii locale "i bisericii #n 'eneral P[storul are apoi responsabilitatea de a informa fiecare candidat despre doctrina bisericii, #n([[turile, forma de conducere "i specificul bisericii /cest lucru se poate realiza #ntr.una din aceste trei modalit[i@ 1 1 ; )onsiliere #n particular )onducerea unor clase dedicate celor care doresc s[ de(in[ membri )itirea "i e,plicarea cerinelor #n #nt$lnirile publice

De cele mai multe ori este indicat s[ se urmeze a doua modalitate -a necesit[ mai mult timp, dar asi'ur[ o bun[ cunoa%tere a Bisericii lui Dumnezeu )andidailor li se cere s[ afirme public dorina de a respecta cu credincio%ie ]ndatoriile membrilor 2ulte biserici aloc[ #n timpul ser(iciului di(in momente ]n care ei s[ stea #naintea

11G

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu

adun[rii Li se cere apoi s[ repete an'a*amentul de dedicare, potri(it cu EProceduri de primire a membrilor #n biseric[ din Procesul ?erbal Practic:nd m[rturisirea (erbal[, se obi"nuie"te ca p[storul, consiliul pastoral sauO"i ali membri din biseric[ s[ le #ntind[ Em$na dreapt[ a p[rt["ieiF )$nd un membru se mut[ #ntr.o alt[ zon[, el se poate transfera ca membru ]ntr.o alt[ biseric[ =oi #ncura*[m pe to`i s[ caute s[ prind[ r[d[cini #n biserica din locul ]n care tr[iesc /cest transfer nu se face automat -l are loc doar atunci c$nd cine(a face o cerere special[ 7oate aspectele fiec[rui ni(el al conducerii Bisericii lui Dumnezeu au fost discutate #n aceast[ a treia seciune a leciei La ni(elul interna`ional nu am discutat ]n am[nunt rolul fiec[rui departament, iar la ni(el de ar[ nu am e,plicat cum se face operarea la ni(el re'ional /ceasta nu pentru c[ nu ar fi importante, ci pentru c[ o leciune nu poate s[ acopere toate aspectele coordon[rii noastre &nc[ o dat[, ([ #ncura*[m s[ studiai ESuplimentul Procesului ?erbalF, pentru a dob:ndi o perspecti([ clar[ a fiec[rui ni(el

AUTOTESTARE
1 )are sunt cele dou[ or'anisme care alc[tuiesc )onsiliul -,ecuti(0

1 )are este timpul minim posibil pentru a se putea opera o modificare a unei doctrine sau #n([[turi a Bisericii lui Dumnezeu0

; Prin ce se deosebe"te un comitet na`ional de un consiliu na`ional0

J )ine sunt membrii )onsiliului <eneral0

G )are birou naional conduce pro'ramele 2D8 %i 28P0

N )ine ]i ale'e pe membrii )omitetului -,ecuti( #n slu*bele lor0

I )are sunt cele trei domenii #n care biserica "i consiliul pastoral au datoria s[.l a*ute pe p[stor0

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu

11N

4 /de([rat sau fals =umai b[rbaii pot slu*i ca secretar al bisericii

3 /de([rat sau fals =ici un Supra(e'+etor na`ional nu poate slu*i "ase ani #n aceea"i ar[

10 /de([rat sau fals 9iec[rei biserici i se cere s[ aib[ un consiliu pastoral "i bisericesc 11 /de([rat sau fals P[storul slu*e%te pe o perioad[ de patru ani 11 )um se stabile%te num[rul de membri #ntr.un )onsiliu na`ional0

1; )are sunt cele patru beneficii ale formei de or'anizare bisericeasc[ centralizat[0

1J )are funcie este responsabil[ pentru Lucr[rile cu /dulii, la ni(el na`ional0

NOTE DE S-{RIT LA LECIA ZECE Ray H. Hughes! *r. Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu. 6leveland! %N= Path>ay Press! Rev. BDCD. p.G9
1 1

Bill <eor'e /d[u'ai bisericii, )le(eland, 7=@ Pat+ZaU Press 134I p II

)+arles H )onn )a o armat[ puternic[! 6leveland %N= Path>ay Press. BDHH. p. BD5 BD9.
; J

)artea cu 2inute! 6leveland %N= 6hurch o' 7od Pu&lishing House. BDGG. p.G9. 2dem p.B:. CaU V Vu'+es, Sr Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu p. 9G. 2dem p. ;H. 2dem p. BB:.

Procesele (erbale ale )elei de.a N;.a /dun[ri <enerale a Bisericii lui Dumnezeu 6leveland %N= Path>ay Press! BDDI. p. BBC.
3

11I
10

Lec`ia 10 Particularit[`ile Bisericii lui Dumnezeu 2dem p. CI. 2dem p. B::.

11