Sunteți pe pagina 1din 18

Personalitatea juridic de drept internaional a organizaiilor internaionale

Organizaiile internaionale sunt personalitile juridice de drept internaional care au capacitatea de a aciona potrivit normelor de drept internaional. Personalitatea internaional a O.N.U a fost recunoscut acesteia fa de mebrii si, curtea internaional de justiie invocnd urmtoarele elemente n spe cu privire la repararea prejudiciilor suferite n serviciile O.N.U personalitatea juridic internaional este indispensabil pentru ndeplinirea !i atingerea scopurilor O.N.U. organizaia cuprinde o structur proprie avnd sarcini special potrivit cartei actul constitutiv stabile!te poziia statelor membre n raport cu O.N.U. , solicitndu"le printre altele, s sprijine !i s fie de acord cu #otrrile consiliului de securitate, prin acestea conferind organizaiei capacitate juridic. organizaia e$ercit funcii n baza dobndirii personalitii internaionale !i capacitii de a aciona n plan internaional.

%area majoritate a actelor constitutive a organizaiilor internaionale stipuleaz c organizaia are personalitate juridic sau are personalitate internaional, deci aceast personalitate internaional nu rezid din ns!i e$istena organizaiei, ci ea trebuie conferit de statele membre.

Personalitatea de drept intern


Pentru a ndeplini funciile lor organizaiile internaionale guvernamentale trebuie s"!i desf!oare activitile concrete pe teritoriile statelor membre, deoarece ele nu au un teritoriu propriu, de aceea este nevoie s dobndeasc personalitate juridic de drept intern a statului pe teritoriul cruia !i desf!oar activitatea atribuindu"se bunuri imobile !i mobile. &n actele constitutive ale organizaiilor internaionale se prevede recunoa!terea personalitii de drept intern astfel ' Organizaia se bucur pe teritoriul oricrei membru al su de capacitate juridic necesar pentru ndeplinirea funciilor !i realizrilor scopurilor sale( )rt. *+, - .arta O.N.U

Capacitatea juridic a organizaiilor internaionale


.oninutul capacitii juridice a organizaiilor internaionale este comple$ funcie de domeniile n care acestea acioneaz. /otu!i, am putea e$emplifica astfel a0 &nc#eierea de tratate

.onvenia de la 1iena dn *234 privind dreptul aplicabil tratatelor nc#eiate ntre state !i organizaiile internaionale a codificat dreptul cutumar al organizaiilor internaionale. b0 5reptul organizaiilor internaionale de a stabili relaii diplomatice O organizaie internaional poate s stabileasc relaii cu misiunile permanente ale statului membre, ele fiind adevrate misiuni diplomatice, acreditate funcie de importana organizaiei internaionale. c0 5reptul de a recunoa!te alte subiecte de drept internaional 5e!i este o prerogativ a statelor, organizaiile internaionale pot !i ele s recunoasc noi subiecte de drept internaional, de pild, admiterea unui stat ca membru cu drepturi depline n O.N.U fiind asociat cu poziia de principiu a comunitii internaionale, datorit numrului mare de membrii !i importanei organizaiilor mondiale. d0 )utonomia financiar a organizaiei Pentru desf!urarea n bune condiii a activitii, organizaiile internaionale au dreptul de a avea !i dispune de un buget propriu, indifferent de modul finanrii 6 contribuii ale statelor membre ori resurse proprii atrase 0 e0 5reptul de a prezenta reclamaii internaionale pentru daunele suferite. Personalitatea internaional a unei organizaii se poate manifesta !i prin dreptul acesteia de a adresa proteste, solicita anc#ete, purta negocieri, ori solicita folosirea unor procedure arbitrale ori juridice dac au suferit , ea ori funcionarii si prejudicii.

Membrii organizaiilor internaionale


Potrivit definiiei, calitatea de membru a organizaiilor internaionale guvernamentale o poate deine doar statele. /otu!i, c#iar unele organizaii internaionale pot fi membre n alte asemenea forme de organizare. )stfel, Uniunea 7uropean, de!i are caracter supranaional, se manifest n relaiile internaionale ca o organizaie . /rebuie a!adar fcute nuanri n funcie de momentul istoric, condiiile concrete !i respectiv statutul organizaiei. )stfel, 8ndia a devenit membru O.N.U nainte de dobndirea independenei, iar n unele organizaii internaionale, mi!crile de eliberare naional erau membre. 5e asemenea, 1aticanul este membru n unele organizaii internaionale, respectiv Organizaia mondial pentru prprietatea intelectual, )genia internaional pentru energie atomic, Uniunea internaional a transporturilor. .alitatea de membru ntr"o organizaie internaional, se dobnde!te pe dou ci *. Participarea la elaborarea documentului constitutiv 6 membrii fondatori 0 9. Prin aderare 6 condiionat de ndeplinirea anumitor proceduri stipulate n actul constituiv0. Pierderea calitii de membru poate s intervin prin e$cludere 6 ca sanciune 0 sau prin retragere voluntar. 6 denunarea tratatului constitutiv 0. Pe lng mebrii cu drepturi depline, la activitatea organizaiilor pot participa !i ali membrii, asociai, observatori sau participani cu statut consultativ.

Cadrul instituional al organizaiilor internaionale guvernamnetale


)ctul constitutiv al organizaiei, stabile!te struuctura acesteia . :egula este c orice organizaie internaional are un organ plenar n care se asigur reprezentarea tuturor statelor membre !i care poart diverse denumiri, respectiv adunare general, congres, conferin. Organizaiile regionale c caracter mai restrns, denumite !i nc#ise atunci cnd se ntrunesc n plen, se afirm c are loc !edin cnsiliului de mini!trii sau a comitetului de mini!trii. )utoritatea plenar se poate ntruni anual sau la intervale mai mari de timp. Uneori, organele plenare nfiineaz comisii pentru pregtirea documentelor ce urmeaz a fi adoptate de organul plenar. 5e asemenea organizaia internaional mai poate avea organe restrnse care, de regul, asigur pregtirile te#nice a lucrrilor organului plenar, ori asigur luarea deciziilor de ctre statele cu pondere mai mare n activitatea organizaiei. Pentru asigurarea prii de logistic, fiecare organizaie are n structur !i un scretariat compus din funcionari internaionali cu un statut care cuprinde imunitile !i privilegiile acestora.

Sistemul de vot la nivelul organizaiilor internaionale


;istemul practicat n luarea deciziilor de ctre organizaiile internaionale, este votul n conformitate cu principiul egalitii suverane, fiecare stat membru beneficiaz de un vot, voturile avnd aceea!i valoare pentru toi membrii. .a modaliti principale ale votului, se cunosc unanimitatea !i majoritatea. <a rndul ei, unanimitatea poate fi strict, limitat !i fracionat. Unanimitatea strict, se ntlne!te n cazul organizaiilor internaionale nc#ise, cu un numr limitat de membrii. Unanimitatea limitat, este cerut pentru luarea deciziilor n probleme de importan 7$. 8n consiliul de securitate ai O.N.U, ai crui membrii pot s uzeze de dreptul de veto. 8n acest caz, abinerea, absena ori neparticiparea la vot nu sunt considerate vot mpotriv !i nu au efect asupra rezultatului votului. Unanimitatea fracionat, se prcatic n cadrul consiliului 7uropei, ori n cadrul organizaiei de cooperare !i dezvoltare economic, privind acordurile pariale care nu oblig dect statele care voteaz pentru. %ajoritatea poate fi simpl adic jumtate plus unu, !i calificat, n acest caz pentru luarea deciziei fiind necesar votul a dou treimi sau trei ptrimi din numrul membrilor. 1otul ponderat, se ntlne!te la dou organizaii din cadrul O.N.U, respectiv fondul monetar internaional !i banca mondial, iar acesta nu este n funcie de populaia statului, ci de contribuia financiar a acesteia n cadrul organizaiei. .onsensul. 5etermin absena oricrei obiecii e$primate de un reprezentant, acest concept fiind elaborat de recomandrile finale ale conferinei de la =ellsin>? din *2@A pentru pregtirea ..;...7 6 conferina pentru securitate !i cooperare european 0 %odalitatea consensului n luarea deciziilor este urmarea negocierii unei propuneri pn cnd se ajunge la o soluie de compromis, acceptat de toi membrii organizaiei.

Criterii de clasificare a organizaiilor internaionale guvernamentale


*. 9. 5up aria de aciune Organizaii cu caracter universal O.N.U Organnizaii cu caracter regional 6 consiliul europei 0 Potrivit criteriului de dobndire a calitii de membru, organizaiile internaionale pot fi
3

A.

5esc#ise 6 n care intr orice state cu condiia ndeplinirii procedurii de admitere 0 8nc#ise 6 n care pot intra numai statele fondatoare sau statele dintr"o regiune dat 0 .onform criteriului privind obiectul de activitate, organizaiile internaionale pot fi .u caracter general .u caracter limitat la un anumit domeniu concret

Organizatii internationale neguvernamentale


Organizatiile internationale neguvernamentale sunt formate din asocierea unor persoane fizice sau juridice de drept intern cu nationalitati diferite, fara scop lucrativ si functionand potrivit normelor dreptului intern al satului pe teritoriul caruia isi au sediul. )ceste organizatii sunt administrate deci, de catre persoane fizice, iar pentru a dobandi personalitate juridica trebuie sa fi constituite in conformitate cu normele interne ale unui stat. 8n timp, rolul organizatiilor neguvernamentale a crescut si de aceea, in *234 a fost adoptata la nivelul .onsiliului 7uropei o directiva cu privire la recunoasterea personalitatii juridice a acestora. .onditiile care trebuiesc indeplinite se refera la scopul nelucrativ al organizatiei, sa fie create printr"un act constitutiv de drept intern si respectiv, sa e$ercite o activitate concreta in cel putin doua state, iar sediul sa se afle pe teritoriul uneia dintre ele. Nu pot fi recunoscute acele organizatii care prin scopul si activitatea desfasurata aduc atingere securitatii nationale, sigurantei publice, apararii ordinii, protejarii sanatatii, protejarii drepturilor si libertatilor fundamentale sau cele care compromit relatiile privind mentinerea pacii si securitatii internationale. Organizatiile internationale neguvernamentale pot participa in calitate de invitat la activitatile desfasurate de organizatiile interguvernamentale, ele dispunand de resurse financiare si umane apreciabile uneori, c#iar suprioare celor ale organizatiilor interguvernamentale. Uneori, si activitatea concreta a organizatiilor neguvernamentale este de rasunet. .a e$emplu, Organizatia Breen Peace fondata in *2@@ si avand ca domeniu principal de activitate protectia mediului. )ceste organizatii neguvernamentale sunt considerate adevarate grupuri de presiune internationala, ele avand capacitatea de a influenta puternic opinia publica internationala impotriva actiunii unor state.

Organizatia Natiunilor Unite (O N U !


7ste cea mai importanta organizatie internationala atat prin caracterul sau universal, deoarece la ora actuala cuprinde majoritatea statelor lumii, dar si datorita scopurilor si functiilor care i s"au dat. O.N.U a fost creata tocmai pentru a se remedia defectele din functionarea societatii natiunilor creata dupa Primul :azboi %ondial, dar si pentru definirea unei noi ordini internationale. ;e solicita O.N.U sa actioneze atat in planul asigurarii pacii si eliminarii fortei din relatiile internationale, dar si pentru asigurarea dezvoltarii economice, sociale si cultural"umanitare. )rticolul * din actul constitutiv, respectiv .#arta O.N.U, formulreaza scopurile O.N.U astfel - sa mentina pacea si securitatea internationala si in acest scop sa ia masuri colective eficace pentru prevenirea si inlaturarea amenintarilor impotriva pacii si sa infaptuiasca prin mijloace pasnice si in conformitate cu principiile justitiei aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situatiilor cu caracter care ar putea duce la o violare a pacii.
4

;a dezvolte relatii prietenesti intre natiuni intemeiate pe respectarea principiului egalitatii in drepturi a popoarelor si dreptul lor la autodeterminare si sa ia orice alte masuri potrivite pentru consolidarea Pacii %ondiale. Un al treilea obiectiv, sa realizeze cooperarea internationala rezolvand problemele internationale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar promovand si incurajand respectarea drepturilor omului si libertatilor dundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, se$, limba sau religie. Un ultim obiectiv, sa fie un centru in care sa se armonizeze eforturile natiunilor spre atingerea acestor scopuri comune.

Planul activitatii politice a organizatiei este tot mai cuprinzator, fiind determinat de comple$itatea problemelor din acest domeniu, respectiv tensiuni interetnice, conflicte armate, cucerirea de noi piete ori zone noi de influenta. .#arta O.N.U stipuleaza e$pres ca aceasta organizatie are la baza principiul egalitatii suverane a tuturor statelor si nici o dispozitie din .#arta nu poate sa autorizeze organizatia pentru a interveni in problemele interne ale statelor membre. .#arta O.N.U obliga statele membre sa"si rezolve diferendele internationale pe cale pasnica, reglementand e$pres interzicerea folosirii fortei.

Structura O N U "
-

O.N.U are in structura sa 4 organe principale si anume Consiliul de securitate este cel mai important, deoarece raspunde pentru mentinerea pacii si securitatii mondiale. 7ste constituit din *C membrii dintre care C membrii permanenti cu drept de veto, respectiv ;.U.) , %area Dritanie, :usia, Eranta si .#ina. Pentru a produce efecte, #otararile de fond ale consiliului de securitate trebuie sa intruneasca votul pozitiv a 2 membrii, iar intre acestea, obligatoriu ale celor C membrii permanenti. .onsiliul de securitate are datoria sa ia masuri care nu implica folosirea fortei armate atunci cand constata amenintari impotriva pacii sau acte de agresiune. 5aca asemenea masurinu s"ar dovedi adecvate situatiei de fapt, .#arta permite .onsiliului de securitate sa actioneze cu forte aeriene, maritime sau terestre in sopul asigurarii pacii si securitatii internationale. 8n functie de situatia concreta, O.N.U a folosit diverse actiuni de la avertismente, masuri de blocada, pana la interventia in forta. #dunarea $enerala este organul deliberativ cuprinzand totalitatea membrilor sai. .alitatea de membru se acorda tuturor statelor iubitoare de pace si care accepta obligatiile stipulate de .#arta, fiind capabile sa indeplineasca asemenea obligatii. )dunarea Benerala discuta si analizeaza orice probleme care revin ei si poate face recomandari atat membrilor sai cat si consiliului de securitate. 8n )dunarea Benerala se discuta si se analizeaza toate problemele care se refera la mentinerea pacii si securitatii internationale, putandu"se adopta in acest sens rezolutii. Consiliul %conomic si Social este constituit din C, de membrii alesi de )dunarea Benerala si are atributii din domeniile economice, sociale si ale respectarii drepturilor omului. /otodata, pentru indeplinirea obiectivelor O.N.U, .onsiliul 7conomic si ;ocial initiaza ori

elaboreaza studii si recomandari pentru )dunarea Benerala, membrii O.N.U sau pentru institutiile specializate ale organizatiei. - Consiliul de tutela in prezent, si"a inc#eiat activitatea, urmare a terminarii procesului de decolonizare, deoarece acesta fusese creat pentru asigurarea sistemului de tutela al O.N.U. - Secretariatul O N U reprezinta structura e$ecutiva si administrativa a organizatiei. 7ste compus din secretarul general si personalul de specialitate pentru a asiguraindeplinirea atributiilor specifice. ;ecretarul general este ales pe o perioada de C ani de )dunarea Benerala, e$istand posibilitatea prelungirii mandatului cu inca C ani la recomandarea .onsiliului de securitate. ;ecretarul general e$ercita atat functii e$ecutive cat si administrative, te#nice sau cu caracter financiar. )cesta are posibilitatea sesizarii .onsiliului de securitate cu orice problema care, potrivit conceptiei sale, ar putea pune in pericol pacea si securitatea internationala. " Curtea de justitie &7ste organul judiciar principal al natiunilor unite si reprezinta marile forme de civilizatie si principalele sisteme de drept ale lumii iar repartizarea locurilor fiind ca si in cazul consiliului de securitate astfel C judecatori cetateni ai membriilor permanenti ai consiliului de securitate, 9 judecatori din )sia, 9 din )merica <atina, * din 7uropa Orientala, 9 din 7uropa Occidentala si A din )frica. )legerile judecatorilor au loc in paralel atat in adunarea generala cat si in consiliul de securitate. Fudecatorii se bucura in e$ercitarea functiei de imunitati si privilegii diplomatice. )cestia sunt magistrati independenti si trebuie sa aiba o competenta recunoscuta in materie de drept international. .ompetenta contencioasa a .urtii vizeaza litigiile dintre statele membre ale Organizatiei Natiunilor Unite pe care acestea le supun .urtii spre rezolvare. ;tatutul .urtii interzice accesul organizatiilor internationale la lucrarile acesteia dar cu toate acestea e$ista o colaborare intre .urte si Organizatie 8nternationala. Procedura in fata .urtii are doua faze respectiv cea scrisa si cea orala. Eaza scrisa cuprinde memoriile partilor si orice documente care sa demonstreze sustinerile iar faza orala se refera la ascultarea martorilor, pledoariile partilor ori ascultarea altor mijloace probatorii. )plicarea dreptului international de catre .urte presupune A etape si anume *. ;tabilirea elementelor de fapt 9. 8dentificarea normelor aplicabile situatiei concrete A. <uarea #otararii " =otararea .urtii este luata cu majoritatea judecatorilor prezenti iar la voturi egale cel al presedintelui este decisiv. =otararea .urtii are putere numai intre parti si numai cu privire la cauza data.

'iitorul organizatiei natiunilor unite


5estramarea sistemului comunist dar si transformarile politice dupa *232 din 7uropa si sfarsitul :azboiului :ece au ridicat in fata ONU necesitatea eficientei activitatii sale dar si amplificarea rolului acesteia. 5eoarece ONU este unicul cadru de actiune pentru legalitatea unor actiuni internationale s"a pus problema reorganizarii acesteia. )stfel modificarile la nivelul organizatiei mondiale ar viza conceptia directoratului marilor puteri in consiliul de securitate si mai ales ale membriilor permanenti. .u privire la acestia se afirma tot mai mult ca dreptul de veto ar fi nedemocratic aducand atingere principiului egalitatii suverane a membriilor organizatiei. ;e discuta de asemenea si asupra naturii juridice si a finalitatii rezolutiilor adunarii generale datorita lipsei obligativitatii juridice a acestora fiind simple recomandari. )ceasta cu
6

toate ca in adunarea generala actioneaza atat criteriul reprezentativitatii cat si principiul Un stat"Un vot. 5e asemenea se afirma ineficienta consiliului economic si social desi problemele economice si sociale devin tot mai presante precum si birocratia la nivelul organizatiei. )ceasta are mii de functionari ridicand probleme de finantare iar plata cotizatiilor se face cu mari intarzieri inclusiv de catre unii membrii ai consiliului de securitate ridicand controverse privind respectarea angajamentelor asumate prin .#arta. Nu in ultimul rand se pune problema reformei consiliului de securitate prin cresterea numarului de membrii permanenti. 8n acest sens aspira Bermania si Faponia datorita performantelor economice dar si 8ndia ori Drazilia datorita numarului populatiei. Organe sau institutii specializate ale ONU

(nstitutiile specializate isi desfasoara activitatea in domenii foarte importante dupa cum urmeaza *. Organizatia internationala a %uncii 6O8%0 9. Organizatia Natiunilor Unite pentru )limentatie si )grigultura 6E)O0 A. Organizatia Natiunilor Unite pentru 7ducatie, ;tiinta si .ultura 6UN7;.O0 ,. Organizatia %ondiala a ;anatatii 6O%;0 C. Eondul %onetar 8nternational 6E%80 4. Danca 8nternationala pentru :econstructie si 5ezvoltare 6D8:50 @. Organizatia )viatiei .ivile 8nternationale 6O).80 3. Uniunea Postala Universala 6UPU0 2. Uniunea 8nternationala a /elecomunicatiilor 6U8/0 *+. )sociatia 8nternationala pentru 7nergie )tomica 6)87)0 **. Organizatia 8nternationala pentru 5ezvoltare 8ndustriala 6O8580 Organizatia (nternationala a Muncii
) fost creata in *2*2 si in timp a promovat normele internationale de munca si protectie sociala. 8ntre cele doua razboaie mondiale, Organizatia 8nternationala a %uncii a functionat ca organism autonom al ;ocietatii Natiunilor. 8n *2,4 Organizatia 8nternationala a %uncii a devenit prima institutie specializata a ONU. .onstitutia O8% obliga guvernele statelor membre sa prezinte rapoarte c#iar si asupra conventiilor pe care nu le"au ratificat pentru a preciza stadiul legislatiei interne dar si dificultatiile care au impiedicat ori intarzie ratificarea si aplicarea acestor conventii. O8% a adoptat peste *@@ de conventii internationale si *3, de recomandari iar ansamblul acestora constituie ceea ce se numeste in literatura de specialitate .odul 8nternational al %uncii. .ontinutul conventiilor O8% se refera la libertatea sindicala, negocierea colectiva, suprimarea muncii fortate, libertatea sindicala a functionarilor publici, conditiile de munca, concediile platite, repaosul saptamanal, securitatea si igiena muncii, fi$area salariilor minime, protectia muncii femeilor si copiilor, instituirea unor norme minimale de securitate sociala.

)omania si Organizatia (nternationala a Muncii


8n perioada interbelica prezenta :omaniei la O8% s"a caracterizat prin efortul ratificarii unui numar semnificativ de conventii dar si prin adaptarea legislatiei interne la acestea. 5upa cel de"al doilea :azboi %ondial, in urma primirii in ONU respectiv in *2CC, :omania si"a reluat activitatea in cadrul O8%. )stfel, au fost ratificate *4 conventii si s"a realizat pregatirea cadrelor dar si valorificarea resurselor umane.
7

8n perioada *2@4"*232 :omania nu a mai ratificat nicio conventie a O8% datorita nerespectarii normelor O8% de catre regimul comunist. 5upa *232 :omania a relansat raporturile cu O8% beneficind astfel de 4 programe de asistenta. )stfel, :omania a primit asistenta in domenii precum formarea si perfectionarea gestiunii intreprinderilor in conditiile economiei de piata,restructurarea si modernizarea oficiilor de munca, dezvoltarea programului de asigurari sociale, formarea de specialisti pentru gestiunea resurselor umane in administratiile centrale si locale si respectiv in organizarea si functionarea inspectiei muncii potrivit stardardelor internationale.

Consiliul %uropei
.onsiliul 7uropei este o organizatie internationala interguvernamentala si regionala . a fost infiintata in *2,2 si reuneste toate statele democratice ale U.7 precum si alte state din centrul si estul 7uropei. .onsiliul 7uropei este independent de U.7 si este diferit si de .onsiliul 7uropean. ;ediul .onsiliului 7uropei este la ;trasbourg. .onsiliul 7uropei are 9 dimeniusni respectiv una federalista reprezentata de )dunarea Parlamentara alcatuita din parlamentari proveniti din Parlamentele NationaleG si cealalta dimensiune interguvernamentala reprezentata de comitetul ministrilor format din ministrii de e$terne ai statelor membre. 8n prezent, .onsiliul 7uropei este format din ,@ de state membre la care se adauga o serie de state cu statut de observator. ;tatele cu statu de observator sunt .anada, 1atican, Faponia, ;.U.), %e$ic si 8srael. Obiectivele urmarite de .onsiliul 7uropei - Protejarea drepturilor omuluiG - Protejarea democratiei pluralisteG - Protejarea suprematiei dreptuluiG - Eavorizarea constientizarii si incurajarii dezvoltarii identitatii si diversitatii culturale a 7uropeiG - 5ezvoltarea stabilitatii democratice in 7uropa prin sustinerea reformelor politice legislative si constitutionaleG - .autarea solutiilor pentru problemele cu care se confrunta societatea europeana discriminarea minoritatilor, protectia mediului, clonarea umana, ;.8.5.), drogurile, terorismul, respectiv crima organizata.

*istinctia principala dintre Consiliul %uropei si Consiliul %uropean "


.onsiliul 7uropei este o organizatie internationala cu sediul la ;trasbourg care reuneste in present ,@ de state democratice ale 7uropei. .onsiliul 7uropean reprezinta o reunire periodica 6de cel putin 9 ori pe an a sefilor de stat si Buvern ai celor 9@ de state membre ale U.7 pentru a discuta si orienta politica comunitara0. <ucrarile .onsiliului 7uropei beneficiaza intr"o masura insemnata de contactele si cooperarea cu organizatiile internationale nonguvernamentale 6O.N.B0. 8n present, una din principalele preocupari ale organizatiei consta in intarirea O.N.B -urilor si a societatii civile in noile state membre, iar la nivelul continentului in dezvoltarea unei democratii participative.
8

O.N.B"urile au capatat statut consultativ pe langa organizatie incepand din *2C9. 5in 9++A, acest statut s"a transformat in statut participativ al acestora, ceea ce a permis recunoasterea importantei lor in elaborarea politicilor .onsiliului 7uropei. 8n present, apro$imativ A@+ de O.N.B"uri beneficiaza de statut participativ pe langa organizatie. )cestea formeaza conferinta O.N.B"urilor a .onsilului 7uropei care se reuneste annual pentru a decide principalele directii de actiune pentru anul urmator. Obiectivul principal al .onsiliului 7uropei il reprezinta realizarea unei unitati mai stranse intre cele ,@ de state membre pentru protejarea libertatii individualeHpolitice si a suprematiei dreptului, principii care influenteaza vointa tuturor europenilor in nenumarate feluri. 5e la crearea sa in *2,2, .Onsiliul 7uropei a fost o forta a pacii si cooperarii ancorata in patrimoniul nostru comun, in drepturile omului si democratiei. )stazi, .onsiliul 7uropei reprezinta angajamentul comun al celor 3++ de milioane de europeni in favoarea drepturilor omului, democratiei si a statului de drept.

Structura Consiliului %uropei " + Comitetul Ministrilor


:eprezinta instanta de decizie a organizatiei si este alcatuit din ministrii de e$terne ai celor ,@ de state membre sau din reprezentantii diplomatici permanenti la ;trasbourg. )cesta constituie un organism guvernamental in care, in conditii de egalitate pot fi discutate demersurile nationale privind problemele cu care se confrunta societatea europeana cat si un forum in care se elaboreaza raspunsurile europene la aceste provocari. 8n colaborare cu )dunarea Parlamentara, .onsiliul %inistrilor reprezinta gardianul valorilor fundamentale ale .onsiliului 7uropei si este investit cu misiunea de a monitoriza respectarea angajamentelor luate de statele membre. .onsiliul %inistrilor adopta programul de activitati si bugetul .onsiliul 7uropei. %inistrii afacerilor e$terne ai statelor membre se reunesc odata pe an pentru a trece in revista cooperarea europeana si actualitatea politica si pentru a da impulsul politic necesar activitatii organizatiei. :eprezentantii permanentiHambasadorii au intalniri saptamanale, aceste reuniuni fiind completate de intalniri ale grupurilor de raporturi sau ale grupurilor de lucru insarcinate cu aprofundarea anumitor c#estiuni inainte luarii deciziilor. Eiecare ministru prezideaza comitetul pentru o perioada de 4 luni. ;c#imbarea presedentiei are loc in mod traditional in lunile mai si noiembrie . 5eciziile .onsiliului %inistrilor sunt transmise guvernelor sub forma de recomandare si fac obiectul conventiilor si acordurilor europene obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele care le"au ratificat. 5e asemenea, .onsiliul %inistrilor adopta declaratii sau rezolutii privind c#estiuni politice de actualitate. .ele mai multe dintre deciziile .onsiliului %inistrilor necesita o majoritate de 9HA din voturile e$primate, iar majoritatea simpla este suficienta pentru c#estiunile de procedura. .onsiliul 7uropei a tinut pana in present A summit"uri ale sefilor de stat si de Buvern. Primul a avut loc la 1iena in *22A ca urmare a prabusirii comunismului si aparitiei noilor democratii in 7uropa .entrala si de 7st. )cest summit a confirmat politica de desc#idere si de e$tindere a .Onsiliului 7uropei si a initiat procesul de reforma menit sa creasca eficacitatea .onventiei 7uropene a 5repturilor Omului.
9

.el de"al doilea summit s"a tinut la ;trasbourg in *22@ pentru a da un nou impuls protectiei drepturilor omului. ;"a decis, de asemenea, instituirea functiei de comisar pentru drepturile omului al .onsiliului 7uropei. .e"l de"al treilea summit a avut loc la 1arsovia in 9++C cand s"a celebrat unitatea fara precedent a continentului si s"au redefinit prioritatile organizatiei, adoptandu"se o declaratie si un plan de actiune. .onsiliul 7uropei lanseaza in cursul acestui an 69++C0 A campanii europene referitoare la .opii si violentaG .onstruirea unei 7urope cu si pentru copiiG )ctiunea pentru combaterea traficului cu fiinte umaneG /oti diferiti. /oti egali - o campanie europeana a tineretului pentru diversitate G drepturile omului si participare.
2.

#dunarea Consultativa " are un rol deliberativ si consultativ si poate face recomandari in

probleme de interes comun comitetului de ministrii. )dunarea .onsultativa este prima adunare europeana creata in istoria continentului european, iar in cadrul ei sunt dezbatute probleme de actualitate, precum si teme ce privesc perspectivele acestora cum sunt cele de politica internationala sau cele generale sau specifice societatii contemporane. %embrii adunarii sunt alesi sau desemnati de Parlamentele Nationale dintre parlamentarii din fiecare tara, numarul lor depinzand de marimea populatiei statului respectiv. )cestia trebuie sa fie reprezentativi pentr marile curente politice ale Parlamentului National respectiv. )dunarea se reuneste de , ori pe an in sedinte plenare in unul din statele membre. 5in anul *232 adunarea a creat statutul de invitat special pentru strangerea legaturilor cu parlamentarii tarilor care s"au eliberat din sistemul comunist. <egaturile stabilite cu parlamentele acestor state au rolul de a incuraja procesul de democratizare in aceste tari in vederea adeziunilor la consiliu. - ;ecretariatul este organul permanent al consiliului care asigura continuitatea necesara functionarii structurilor organizatiei si are competente de ordin administrativ, fiind condus de un secretar general. - .ongresul puterilor locale si regioale ca reprezentant al colectivitatilor locale si regionale in efortul de democratizare a acestora congresul functioneaza dupa modelul )dunarii Parlamentare si este compus din acelasi numar de membrii si supleanti ca si adunarea, respectiv 934 de reprezentanti alesi ai puterilor locale si regionale sau functionari direct raspunzatori fata de acestia. 5elegatiile Nationale trebuie sa fie reprezentative pentru diferite tipuri de colectivitati locale si regionale ale fiecarui stat membru precum si pentru diferite curente politice. .ongresul se compune din .amera Puterilor <ocale si .amera :egiunilor. .ontinuitatea lucrarilor este asigurata intre sesiuni de catre o comisie permanenta compusa din reprezentantii 5elegatiilor Nationale. 8n *223 a intrat in vigoare protocolul nr.** aditional la .onventia 7uropeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. )cesta a adus o modificare importanta mecanismului de control stabilit de conventie. )stfel, in locul celor 9 institutii .omisia, respectiv .urtea 7uropeana a aparut o instanta unica si anume .urtea 7uropeana a 5repturilor Omului. )ceasta instanta are o procedura mai simplificata reducandu"se astfel, durata procedurilor, costurile si sporind accesibilitatea la acest for.
10

;ub egida .onsiliului 7uropei au fost adoptate peste *@+ de documente de mare importanta precum .onventia 7uropeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, .#arta ;ociala 7uropeana, .onventia 7urpeana a securitatii sociale, .onventia privind reprimarea terorismului. /oate statel membre ale .onsiliului 7uropei cotizeaza la bugetul acesteia proportional cu numarul populatiei, dar si cu puterea economica a acestora.

N#,O - (nformatii generale


Organizatia /ratatului Nord")tlantic 6N)/O0 este o alianta formata din 93 de state din 7uropa si )merica de Nord care au aderat la /ratatul Nord")tlantic. ;copul esential al N)/O este acela de a asigura libertatea si securitatea tuturor membrilor sai prin mijloace politice si militare, in conformitate cu /ratatul Nord")tlantic si cu principiile .#artei Natiunilor Unite. /ratatul Nord")tlantic a fost semnat la data de , aprilie *2,2. )cesta reprezinta baza legala si contractuala a )liantei si a fost stabilit in cadrul )rticolului C* al .#artei Natiunilor Unite, care reafirma dreptul inalienabil al statelor independente la apararea individuala sau colectiva. 8nca de la inceputurile sale, )lianta a depus eforturi pentru stabilirea unei ordini juste si durabile de pace in 7uropa, bazata pe valorile comune ale democratiei, drepturilor omului in conformitate cu litera legii. Principiul fundamental care sta la baza )liantei este un angajament comun fata de cooperarea mutuala intre statele membre, a$at pe indivizibilitatea securitatii acestora. ;olidaritatea si coeziunea din cadrul )liantei sustin faptul ca nici o tara membra nu poate fi fortata sa se bazeze doar pe propriile eforturi nationale in cazul aparitiei unor amenintari asupra securitatii sale. Eara a priva statele membre de drepturile si obligatiile de a"si asuma responsabilitatile suverane in domeniul apararii, )lianta le ajuta sa"si atinga obiectivele de securitate nationala in urma unui effort colectiv. Pe scurt, )lianta este o asociere de state libere, unite in #otararea lor de a"si mentine securitatea prin garantii comune si prin relatii stabile cu alte tari. 8n 9++2, cu prilejul summit"ului N)O de la ;trasbourg"Ie#l, au fost aniversati 4+ de ani de la infiintarea )liantei Nord")tlantice. )niversarea a reprezentat pentru N)/O si un moment prielnic pentru definirea obiectivelor viitoare tinand cont de noile tipuri de amenintari. .u prilejul ;ummit"ului de la ;trasbourg"Ie#l, din aprilie 9++2, sefii de stat si de guvern ai statelor membre N)/O au dat ;ecretarului general sarcina de a crea si a conduce un grup de e$perti care, in consultare cu statele membre, sa elaboreze recomandari vizand Noul .oncept ;trategic al N)/O si sa faca propuneri in vederea implementarii acestuia.

Mod de lucru "


;tructurile create in cadrul N)/O permit tarilor membre sa"si coordoneze politicile, in scopul indeplinirii acestor sarcini fundamentale. 7le asigura o permanenta conlucrare si cooperare in domeniul politic, economic, ca si in alte domenii non"militare, precum si formularea de planuri
11

comune de aparareG stabilirea infrastructurii, a ec#ipamentelor si facilitatilor de baza necesare operatiunilor fortelor militare si aranjamentele pentru programe si e$ercitii comune de instructie. <a baza acestor activitati se afla o structura militara si civila comple$a, care implica un personal administrativ bugetar si de planificare, precum si agentii desemnate de catre tarile membre ale )liantei, in scopul de a coordona lucrul pe domenii de specialitate - de e$emplu, sistemul de comunicatii necesar in facilitarea consultarii politice, comanda si controlul fortelor militare si suportul logistic in sustinerea acestora.

Sarcini fundamentale de securitate "


Pentru a"si atinge scopul esential, de )lianta a natiunilor angajata fata de /ratatul de la Jas#ington si de .#arta Natiunilor Unite, aceasta implica urmatoarele sarcini fundamentale de securitate 'securitate : sa asigure unul din fundamentele indispensabile unui mediu de securitaate stabil in zona 7uro")tlantica, bazat pe dezvoltarea institutiilor o tara sa nu poata intimida sau constrange o alta prin amenintari sau prin folosirea fortei. consultare : sa serveasca, in conformitate cu prevederile din )rticolul , din /ratatul de la Jas#ington, ca un forum transatlantic esential in consfatuirile aliate asupra oricaror probleme care aduc atingere intereselor vitale, inclusiv posibile evenimente care afecteaza securitatea membrilor, precum si in coordonarea adecvata a eforturilor depuse in domenii de interes comun. 'descurajare si aparare : sa descurajeze si sa apere in fata oricarui act de agresiune impotriva unui stat membru al N)/O, dupa cum se stipuleaza in )rticolele C si 4 din /ratatul de la Jas#ington. ;i pentru a intari securitatea si stabilitatea din zona 7uro")tlantica managementul situatiilor de criza : sa fie gata , de la caz la caz sau prin consens in conformitate cu )rticolul @ din /ratatul de la Jas#ington, sa contribuie la prevenirea efectiva a conflictelor si sa se angajeze activ in rezolvarea crizelor, inclusiv in operatiunile de riposta in cazul situatiilor de criza. parteneriat : sa promoveze, pe scara larga, parteneriatul, cooperarea si dialogul cu alte tari din zona 7uro")tlantica, avand ca scop cresterea transparentei, increderii reciproce si a capacitatii de a actiona in cadrul )liantei(.

Obiectivele )omaniei in N#,O "


Obiectivele :omaniei, ca stat membru al N)/O, raspund intereselor nationale ale tarii si se pot defini astfel *. O #lianta robusta si relevanta. bazata pe un parteneriat transatlantic solid ;prijinim o )lianta puternica si capabila sa raspunda eficient noilor amenintari si la adresa securitatii. Un parteneriat transatlantic dinamic si robust reprezinta un factor crucial in articularea unor raspunsuri eficien ta la noile riscuri de securitate cu care se confrunta comunitatea democratiilor transatlantice. 9. (ndeplinirea responsabilitatilor de membru N#,O legate de participarea la operatiunile si misiunile #liantei " :omania contribuie la toate misiunile si operatiunile )liantei, inclusiv cele din afara spatiului euro"atlantic.
12

Participarea tarii noastre la operatiunile si misiunile N)/O ofera o sustinere concreta a angajamentelor politice asumate de :omania ca membru al )liantei Nord")tlantice, amplificandu"8 credibilitatea de aliat. / Promovarea rolului N#,O de furnizor de stabilitate. promotor al reformelor si cooperarii regionale in vecinatatea imediata a )omaniei 6Dalcanii si regiunea %arii Negre 0. :omania considera ca frontiera comunitatii euro"atlantice, bazate pe democratie, libertate si securitate nu trebuie sa se opreasca la frontiera estica a :omaniei. .onsideram ca 7uropa nu poate fi completa fara integrarea Dalcanilor de 1est in structurile europene si euro"atlantice. Prin sprijinirea ferma a acestei perspective si a reformelor derulate de statele din regiune, vom putea contribui la modelarea unui climat de stabilitate pe termen lung. <a estul )liantei, :omania a fost si va continua sa fi un avocat ferm si activ al consolidarii parteneriatului cu :epublica %oldova, in sprijinul evolutiei democratice si vocatiei sale si al integrarii Beorgiei in cadrul structurilor euro"atlantice. Parte a 7uropei si punte catre )sia .entrala si )fganistan, regiunea %arii Negre este importanta pentru stabilitatea euro"atlantica. :omania va contribui la dezvoltarea modalitatilor prin care N)/O poate sustine eforturile statelor riverane de consolidare a securitatii regionale. ,. *ezvoltarea parteneriatelor N#,O cu U% si ONU Parteneriatele N)/O cu U7 si ONU asigura cooperarea in problemele de interes comun si contribuie semnificativ la contracararea amenintarilor si provocarilor la adresa securitatii internationale. :omania a sprijinit constant dezvoltarea dialogului si coopearii N)/O"U7 in cat mai multe domenii de interes comun, cu respectarea specificitatii si autonomiei de decizie a fiecareia dintre cele doua organizatii. :elatia )liantei Nord")tlantice cu Organizatia Natiunilor Unite este una de o relevanta deosebita. ;ustinem continuarea cooperarii dintre N)/O si ONU in domeniul mentinerii pacii si securitatii internationale. C. Sustinerea procestului de transformare a N#,O 1om continua sa contribuim la procesul de transformare a N)/O, menit sa ofere )liantei Nord")tlantice capacitati fle$bile capabile sa se desfasoare rapid si sa raspunda noilor tipuri de amenintari 6terorism, proliferarea armelor de distrugere in masa 0.

Organizatia pentru securitate si cooperare in %uropa "


.onferinta pentru ;ecuritate si .operare in 7uropa 6.;.70 a constituit, incepand cu *2@C,principalul for pan"european de dialog politic si negocieri multilaterale privind problematica de securitate, in conditii de egalitate ale tuturor statelor participante. 5upa *232, procesul .;.7 a intrat intr"o noua etapa, care, odata cu institutionalizarea acestuia si crearea Organizatiei pentru ;ecuritate si .ooperare in 7uropa 6O;.70, este caracterizat prin subscrierea tuturor statelor participante la aceleasi valori democratice, ale statului de drept, respectarea drepturilor omului si ale principiilor economiei de piata. 8n cadrul .;.7, :omania s"a manifestat ca initiator al regulilor si normelor democratice ale procesului de la =elsin>i, bazate pe egalitatea suverana a statelor si adoptarea deciziilor prin consens,
13

punand un accent constant pe dezvoltarea si afirmarea decalogului de principii, convenirea unor masuri de crestere a increderii si securitatii, precum si diverselor programe de cooperare in domeniul economic. 5upa *232 , eforturile :omaniei au vizat adaptarea si eficientizarea O;.7, transformarea organizatiei intr"un instrument util si eficient in domeniul prevenirii conflictelor si gestionarii crizelor si asigurarii unei abordari atotcuprinzatoare a securitatii. :omania a manifestat un interes special pentru solutionarea conflictelor prelungite si in special, a celui transnitrean. :omania a participat cu interes la dezbaterile privind noul model de securitate pentru 7uropa secolului KK8 si la elaborarea, in acest cadru, a .#artei asupra securitatii europene. :omaniei i"a fost incredintata responsabilitatea asigurarii Presedentiei in e$ercitiu a O;.7 in anul 9++*, moment definitoriu al prezentei tarii noastre in O;.7. /ara noastra a gazduit in perioada 4"3 iunie 9++@, .Onferinta ministeriala O;.7 privind combaterea discriminarii, moment care a oferit :omaniei ocazia de a"si reconfirma profilul particular in privinta combaterii tuturor formelor de intoleranta. :omania sustine continuarea discutiilor din cadrul Procesului .orfu ca principal cadru de dezbatere privind ar#itectura de securitate europeana. Prioritatile actuale ale :omaniei in relatia cu O;.7 sunt armonizate cu obiectivele politicii e$terne si de securitate a Uniunii 7uropene.

*espre OSC% "


O;.7 este o organizatie de securitate , avand C4 de state participante cu statut deplin, precum si parteneri de cooperare 6mediteraneeni si asiatici0. 5atorita mecanismului adoptarii deciziilor prin consens, toate statele participante O;.7 au un statut egal. O;.7 nu are un statut juridic, conform dreptului international, iar deciziile adoptate sunt obligatori politic, dar nu juridic. O;.7 este singura institutie sau organizatie de securitate in 7uropa care este considerata drept aranjament regional de securitate in sensul .apitolului 1888 al .#artei ONU. Eiind, in consecinta, primul instrument de alerta timpurie, prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor si reconstructia post conflict in regiune. )bordarea atotcuprinzatoare a securitatii se reflecta in fundamentarea activitatii Organizatiei pe trei dimensiuni politico"militaraG economica si de madiuG umana.

Obiective "
.onsolidarea valorilor comune si asistarea statelor membre in edificarea unor societati democratice, civile, bazate pe statul de dreptG Prevenirea conflictelor locale, restaurarea stabilitatii si pacii in zone de tensiuneG 7liminarea unor deficite reale si perceptibile de securitate si evitarea crearii de noi diviziuni politice, economice sau sociale, obiectiv ce se realizeaza prin promovarea unui sistem de securitate prin cooperare.

*ocumente fundamentale "


)ctul Einal de la =elsin>i, semnat intre A+ iulie si * august *2@C, la =elsin>i. .#arta de la Paris pentru Noua 7uropa, semnata la 9* noiembrie *22+, la Paris.
14

.#arta pentru ;ecuritatea 7uropei, semnata la *2 noiembrie *222, la 8stanbul.

Organismele principale OSC% "


+ .onferinte ale sefilor de stat sau de guvern 6;ummit0 ai statelor participante - traseaza prioritatile si liniile directoare la cel mai inalt nivel politic. 5upa stabilirea, prin .#arta de la Paris, a organizarii periodice a acestora, .onferintele .;.7HO;.7 la nivel inalt au avut loc la =elsin>i 6*2290, Dudapesta 6*22,0, <isabona 6*2240 si 8stanbul 6*3"*2noiembrie *2220. Ulterior, aceasta periodicitate nu a mai fost respectata. .onsiliul %inisterial 6.%0 in anii in care nu se organizeaza ;ummit, .% este organismul decizional al O;.7. 7l reuneste ministrii afacerilor e$terne din statele participante O;.7. 8n cadrul acestor reuniuni sunt discutate problemele specifice O;.7, revizuirea si evaluarea activitatilor O;.7 pentru a se asigura ca sunt respectate obiectivele politice centrale ale Organizatiei si sunt adoptate deciziile necesare implementarii obiectivelor si functionarii organizatiei. :euniunea .% este, de obicei, organizata de tara care detine Presedentia in e$ercitiu a O;.7, la sfarsitul mandatului sau. Precedenta reuniune a .L a abut loc la )tena 6*" 9 decembrie 9++2 0, sub presedentia elena. .onsiliul Permanent 6 fostul .omitet Permanent 0 se ocupa de activitatea politica, decizionala si operationala curenta a O;.7. ;e intruneste la 1iena, de regula, saptamanal, in sedinte plenare, precum si ori de cate ori se considera necesar in reuniuni speciale, e$traordinare sau de urgenta. ;ub egida .onsiliului Permanent functioneaza diferite grupuri de lucru ad"#oc, desc#ise participarii tuturor statelor participante. Pentru cresterea transparentei procesului decizional si largirea ariei de consultari in cadrul acestuia, prin .#arta asupra securitatii europene adoptata la 8stanbul in *222, a fost creat .omitetul Pregatitor, ca structura subordonata .onsiliului Permanent. Presedentia in e$ercitiu 6Pi70 coordoneaza activitatile curente ale O;.7. Postul Pie este detinut in fiecare an, de ministrul afacerilor e$terne al unui stat participant 6decizie luata prin consens0. Pi7 este asistat de fostul si de viitorul Pi7, formand impreuna /roica O;.7. Presedintele in e$ercitiu, in indeplinirea atributiilor sale, poate fi asistat de - Brupuri ad"#oc, create pentru diferite probleme, indeosebi in domeniul prevenirii conflictelor si gestionarii crizelor. - :eprezentanti personali, numiti de presedintele in e$ercitiu cu un mandat clar si precis, pentru a"l asista intr"o situatie de criza sau conflict. :omania a detinut functia Pi7 pe parcursul anului 9++*.
In anul 2010, PiE este detinuta de catre Kazahstan secretar de stat si !inistru de e"terne, Kanat #auda$a%e&. 'in (r)ica *ac +arte ,recia si -ituania.

;ecretarul Beneral al O;.7 6;B0 actioneaza ca reprezentant al Pi7, mandatul fiind de A ani si poate fi prelungit cu aceeasi durata. )ctualul ;B este ambasadorul francez %arc Perrin de Dric#ambaut, reconfirmat pe acest post din 9++3. Printre functiile sale se numara gestionarea structurilor si operatiunilor O;.7, inclusiv a ;ecretariatuluiG implementarea deciziilor O;.7G mentinerea contactului cu organizatiile internationaleG evaluarea implicatiilor financiare ale propunerilor politiceG raportarea periodica in fata organismelor politice asupra activitatii ;ecretariatului si a misiunilor in terenG pregatirea unor rapoarte anuale privind activitatile organizatiei.
15

;ecretarul Beneral al O;.7 a efectuat o vizita la Ducuresti, la invitatia ministrului afacerilor e$terne, la C"4 octombrie 9++2. 3 Diroul O;.7 pentru 8nstitutii 5emocratice si 5repturile Omului 6O58=:0 - cu sediul la 1arsovia, este institutia O;.7 responsabila cu promovarea drepturilor omului, democratiei si statului de drept, O58=: are un rol deosebit in promovarea alegerilor democratice 6in special prin observarea alegerilor in statele participante si in dezvoltarea institutiilor electorale nationale 0G furnizarea sprijinului practic in consolidarea institutiilor democratice si a drepturilor omului, intarirea societatii civile si a statului de dreptG contributia la alerta timpurie si prevenirea conflictelor, in particular prin monitorizarea angajamentelor in domeniul dimensiunii umane. in cadrul O58=: functioneaza Punctul de contact pentru :oma si ;inti, creat in anul *222 6functie detinuta de )ndrjei %irga - Polonia 0. Pentru o perioada de 9 mandate si jumatate aceasta functie a fost detinuta de :omania, prin Nicolae B#eorg#e. 8ncepand cu iulie 9++3, directorul O58=: este ambasadorul Fanez <enarcic 6;lovenia 0. 4 8naltul .omisar pentru %inoritati Nationale 68.%N0 - instrument creat in *229, pentru a se ocupa de tensiuni etnice in faza inpcipienta a acestora, cu potential de a se dezvolta intr"un conflict ce poate pune in pericol pacea, stabilitatea sau relatiile dintre statele participante - are rolul de a preveni situatiile conflictuale si de criza si de a identifica solutii pentru reducerea tensiunilor. 8naltul .omisar actioneaza independent, mandatul sau contine prevederi ce"8 impun pastrarea confidentialitatii informatiilor si actiunilor sale. 8naltul .omisar, asistat de e$perti, elaboreaza rapoarte in legatura cu diferite situatii sau probleme cu care a fost sesizat si formuleaza recomandari pentru partile implicate. )ceste recomandari nu au un caracter obligatoriu. Obiectivul acestora este de a incuraja partile in identificarea de solutii pasnice pentru solutionarea problemelor. Organismele principale O;.7 - in present, functia este dedinuta de norvegianul Inut 1ollebaec>, care a preluat mandatul la , iulie 9++@. Diroul 8.%N se afla la =aga. 5 :eprezentantul O;.7 pentru <ibertatea Presei 6:<P0 - are rolul de a asista guvernele in procesul de promovare a unor mass"media libere, independente. 8n acest scop, :<P este autorizat sa monitorizeze evolutiile legate de mass"media in toate statele participante si sa militeze pentru respectarea in totalitate a principiilor si angajamentelor O;.7 relevante. %andatul a fost creat in *22@. :eprezentatul O;.7 pentru <ibertatea Presei este 5unja %ijatovic 6Dosnia" =ertegovina0, desemnata in aceasta functie in ** martie 9+*+. 6 Diroul .oordonatorului 7conomic - gestioneaza activitatile din 'cosul( dimensiunii economice si de protectie a mediului a O;.7. Principala activitate este Eorumul economic 6Praga0, care este pregatit de o serie de seminarii 6A",0 si urmat de un seminar de folloM"up. Eunctia de coordonator economic, cu un mandat de A ani a fost creata in *22@. 8n present, postul este detinut de Boran ;vulanovic 6;erbia 0. +7 %isiunile O;.7 in teren sunt unul dintre principalele instrumente O;.7 pentru prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor, solutionarea conflictelor si reconstructia post"conflict in regiunea O;.7. %andatul, marimea si activitatile misiunilor in toate cele A dimensiuni ale Organizatiei variaza, reflectand fle$ibilitatea acestui instrument. %isiunile sunt stabilite printr"
16

o decizie a .onsiliului Permanent, avand acordul statelor primitoare. %isiunea este creata in general pentru o perioada de 4 luni, putand fi prelungita. 8n present, O;.7 are desfasurate in teren *@ misiuni. ++ .urtea de .onciliere si )rbitraj creata conform .onventiei privind concilierea si arbitrajul in cadrul O;.7, intrata in vigoare in decembrie *22, 6dupa depunerea instrumentelor de ratificare de catre *9 state semnatare 0. 8n functiile .urtii intra reglementarea diferendelor ce"8 sunt supuse de catre statele semnatare ale .onventiei, prin conciliere sau arbitraj, dupa caz. ;ediul .urtii este la Beneva. :omania a semnat si ratificat aceasta .onventie. +0 )dunarea Parlamentara a O;.7 6)P O;.70 - creata ca una din institutiile originale ale O;.7 prin .#arta de la Paris *22+, a continuat sa se dezvolte si sa"si largeasca rolul si competentele. )P O;.7 se reuneste in doua reuiuni anuale. ;ecretariatul international al )dunarii Parlamentare - cu sediul la .open#aga - colaboreaza strans cu ;ecretarul general si alte institutii ale O;.7. Presedintele )P participa in mod regulat la reuniunile troicii O;.7 si prezinta declaratii ale )dunarii in cadrul reuniunilor la nivel inalt si ministeriale ale O;.7. .onform uneo traditii stabilite, presedintele in e$ercitiu al O;.7, ;ecretarul Beneral, precum si sefii diferitelor institutii si misiuni O;.7 prezinta e$puneri la aceste reuniuni. =otararile )P se adopta prin vot majoritar 6spre deosebire de O;.7 a carei regula de baza este consensul0 si nu sunt obligatorii pentru O;.7. %andatul de Presedinte al )P O;.7 este de *an, reinnoibil o singura data. 8n present, Presedintele )P O;.7 este Petros 7ft#?miou. 8n perioada iulie 9+++" iulie 9++9, functia de Presedinte al )P O;.7 a fost indeplinita de )drian ;everin. <a inc#eierea mandatului, ca o recunoastere a activitatii desfasurate in aceasta calitate, )drian ;everin a primit titlul de 'Presedinte emerit( al )P O;.7.

Procesul de luare a deciziei in cadrul OSC% "


8n cadrul organismelor O;.7, decizia este luata prin consens 6care se defineste prin absenta unei obiectii din partea unui stat participant fata de adoptarea deciziei respective0. )cest mod de luare a deciziei reflecta egalitatea intre statele participante. 5eciziile O;.7 sunt politice, nefiind obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele participante. O;.7 se bazeaza in special pe vointa si angajarea politica a statelor si nu pe un tratat international. <uarea deciziei are loc la A niveluri a. ;ummit"urile reprezinta cel mai intal nivel de luare a eciziei si de orientare politica a organizatieiG b. 8n perioada dintre ;ummit"uri, puterea de decizie apartine .onsiliului %inisterial, care se intruneste, ca regula, o data pe anG c. .onsiliul Permanent reprezinta cadrul de consultari si de luare a deciziei, referitor la activitatile si actiunile curente ale organizatieiG se intruneste, de principiu, saptamanal, la 1iena. )ceasta structura pe trei paliere de luare a deciziei este completata de reuniuni specializate 6Eorumul 7conomic, :euniunile de evaluare etc. 0. Procesul de luare a deciziei este coordonat de Presedintele in e$ercitiu 6Pi70 care este responsabil pentru intocmirea agendei si organizarea activitatii organismelor de decizie.
17

O;.7 in securitatea europeana O;.7, a cunoscut transformari substantiale deoarece este evident ca nici o institutie regionala nu"si poate asuma gestionarea intregului comple$ de probleme cu care se confrunta continentul. 8n etapa actuala, O;.7 se afla in faza de definire a identitatii de securitate europeana. )vantajele O;.7 in aceasta privinta rezida in abordarea atotcuprinzatoare a securitatii, in cele A dimensiuni specificeG participarea, pe baza de egalitate, a tuturor tarilor participanteG principii, norme, valori si standarde comuneG instrumente, mecanisme si e$perienta unica in domeniul diplomatiei preventive. 5atorita capacitatii si e$perientei sale unice in domeniul diplomatiei preventive, prevenirii conflictelor si gestionarii crizelorG consolidarii respectarii drepturilor omului, a democratiei si a statului de drept si promovarii tuturor aspectelor societatii civile, O;.7 va continua sa joace un rol important in promovarea unui spatiu comun de securitate si sa contribuie la consolidarea increderii in domeniul militar si promovarea securitatii prin cooperare.

18