ADEVARAT SAU FALS F A credita un cont inseamna a inregistra o suma in partea stanga a contului F A debita un cont nseamna a nregistra

o suma n partea dreapta a contului A A debita un cont inseamna a inregistra o suma in partea stanga a contului F Actiunule proprii sunt reprezentate de actiuni cotate si necotate, obligatiuni emise si rascumparate, obligatiuni cotate si necotate achizitionate de intreprindere in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un termen scurt A Caracteristica directivelor contabile europene consta in aceea ca elaborarea lor se face dupa schema unui proces legislativ si nu se bazeaza pe un cadru conceptual care sa asigure coerenta normelor F Cheltuielile in avans reprezinta valori care asigura alocarea asupra fiecarui exercitiu financiar atat a cheltuielilor proprii cat si a celor care nu-i sunt proprii. F Cheltuielile si veniturile nu se evalueaza prin asocierea acestora cu elementele de activ si pasiv cu care intra in corespondenta A Conform cadrului conceptual al IASB, obiectivul situatiilor financiare consta in furnizarea de informatii privind pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare a intreprindertii, utile unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor lor economice. A Conturile bifunctionale sunt acele conturi care pot prezenta, la un moment dat, fie sold debitor, fie sold creditor A Conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu existentele de activ, iar conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu existentele de pasiv F Conturile de activ se mai crediteaza cu ma orarile, cresterile elementelor patrimoniale de activ, iar conturile de pasiv se mai crediteaza cu ma orarile, cresterile elementelor patrimoniale de pasiv A Conturile monofunctionale sunt acelea care, la sfarsitul perioadei de gestiune,prezinta un singur fel de sold, fie numai debitor, fie numai creditor A Contabilitatea ofera informatii care stau la baza fundamentarii deciziilor referitoare la investitia, finantarea, utilizarea si recuperarea valorilor patrimoniale A Conturile de activ prezinta ntotdeauna sold final debitor sau sunt soldate, iar conturile de pasiv prezinta ntotdeauna sold final creditor sau sunt soldate. F Costul istoric nu reflecta valoarea reala a elementelor patrimoniale la data intrarii lor in gestiunea intreprinderii. A Creantele si datoriile se evalueaza la valoarea nominala, egala cu suma de lichiditati sau echivalente de lichiditati ce se vor ncasa, respectiv plati, in schimbul lor F Cu a utorul bilantului se realizeaza dubla inregistrare a operatiilor. A !ebitul si creditul contului reprezinta denumirile celor doua parti opuse ale acestuia ce permit separarea celor doua tipuri de modificari "cresteri si micsorari#, pe care le determina operatiile economice si financiare ce se nregistreaza cu a utorul conturilor. F !eterminarea economica a bunurilor este conferita de continutul si valoarea lor. F !in punct de vedere contabil, patrimoniul trebuie considerat ca fiind o entitate ce cuprinde elementele materiale si nemateriale ce pot fi exprimate valoric si care nu si pierd individualitatea atunci c$nd alcatuiesc o unitate indivizibila F !in punct de vedere al finalitatii informatiilor pe care le furnizeaza, conturile se mpart n numai doua clase%& clasa conturilor de gestiune externa & clasa conturilor de gestiune interna F Dubla inregistrare consta in inregistrarea conconitenta dar cu sume diferite a unei

F F F A F A A F F A F A F F

F F F

operatii in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont Dupa continutul economic al contului, distingem numai conturi de mi loace economice si conturi de surse de finantare !upa sfera de cuprindere, se disting trei clase de conturi% clasa conturilor sintetice' clasa conturilor analitice' clasa conturilor cu duble valori (cuatia de echilibru a patrimoniului, este de forma% Bunuri economice ) !repturi & *bligatii (cuatia echilibrului intern al patrimoniului este de forma%C+(,-.I(,I / 0(1.,-A- ) 2(3I-.0I (fectele de platit reprezinta obligatiile datorate de societatile din cadrul grupului in relatiile de decontare ale societatii-mama cu filialele sale (valuarea este procedeul metodei contabilitatii care asigura exprimarea valorica a componentelor patrimoniului. Evaluarea reprezinta cuantificarea si masurarea, in expresie baneasca, a marimii mi loacelor materiale, a creantelor, plasamentelor, anga amentelor, cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor obtinute (xplicatia contabila a contului consta in explicarea pe scurt a operatiei economice sau financiare cu indicarea documentului ustificativ care a stat la baza operatiei si a datei n care a avut loc (xplicatia descriptiva consta n indicarea debitului sau creditului contului utilizat la nregistrarea operatiei respective, precum si a denumirii celuilalt cont correspondent ce participa la nregistrarea operatiei, potrivit cerintelor dublei nregistrari (xplicatia tranzactiilor nregistrate n cont are drept scop cunoasterea anumitor date n legatura cu operatia respectiva, n vederea identificarii ei cu usurinta, a ntelegerii sensului si continutului acesteia 4ondul comercial este recunoscut ca activ necorporal atunci cand rezulta din achizitia unei alte intreprinderi al carei cost de achizitie este inferior valorii de piata a activelor nete dobandite. 4orma contului cu duble valori se caracterizeaza prin aceea ca, indiferent de modelul sub care se prezinta contul respectiv "bilateral, unilateral, sah etc.#, acesta are coloane pentru nscrierea sumelor at$t n moneda nationala, c$t si n moneda straina 4orma sah a contului se caracterizeaza prin aceea ca at$t pentru debit, c$t si pentru credit se deschide c$te o fisa distincta, n care debitul apare n corespondenta cu conturile debitoare, iar creditul, n corespondenta cu conturile creditoare Forma unilaterala a contului se caracterizeaza prin aceea ca ntr-o parte a contului exista o singura serie de coloane pentru numarul curent, data si explicatia operatiei economice sau financiare care se nregistreaza, numai daca daca sunt cresteri , iar coloanele de sume debitoare, sume creditoare si de sold sunt alaturate Formularele tipizate sunt suporturi tehnice de informatii in care continutul,forma si formatul nu sunt prestabilite si imprimate Formulele contabile de stornare in rosu sunt acele formule contabile ce se intocmesc pentru inregistrarea operatiilor economice care au loc in mod obisnuit, curent, in cadrul intreprinderii IASB are ca obiectiv elaborarea si publicarea, in interesul publicului, de standarde contabile internationale ce au trebuit si vor trebui sa fie respectate cu ocazia prezentarii situatiilor financiare, precum si sa asigure acceptarea si aplicarea acestor norme la nivel national.

F IASB este un organism abilitat din punct de vedere uridic sa impuna intreprinderilor, in mod direct, aplicarea standardelor sale. F In cadrul analizei contabile, aplicarea regulilor de functionare a conturilor are drept scop stabilirea conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata A In cadrul intreprinderii 5 are loc urmatoarea operatie% Se primeste un credit bancar pe termen lung in valoare de 67.777 u.m. *peratia produce modificari patrimoniale de tipul% A 8 x ) 9 8 x F n prezent, realizarile IASB constau, n principal, n elaborarea unui Cadru general pentru ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare, denumit si Cadru conceptual, aprobat de catre IASB n aprilie 6::: si publicat n iulie 6:::, si a unui numar de ;: de norme contabile internationale F Inchiderea contului presupune trecerea soldului lor final n partea opusa aceleia din care a provenit, adica n partea cu totalul sumelor mai mare, astfel nc$t, adunat la acest total, cele doua parti ale contului sa se afle n echilibru A Internationalizarea contabilitatii rom$nesti este sustinuta de armonizarea sistemului contabil rom$nesc cu elementele referentialului contabil international al Consiliului Comisiei Internationale a Standardelor Contabile IASB. A Lichiditatea reprezinta capacitatea fiecarui mi loc economic de a parcurge calea normala a ciclului de exploatare pana la transformarea lui in bani F Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor fara valoare economica, apartin$nd unei persoane fizice sau uridice, precum si bunurile economice la care acestea se refera A Pentru anumite elemente patrimoniale, cum ar fi, de exemplu, stocurile, la inregistrarea n conturi a acestora se utilizeaza, alaturi de etalonul valoric, si etalonul natural A Pentru elementele de pasiv, diferentele constatate n minus ntre valoarea de inventar si valoarea contabila, nu se nregistreaza n contabilitate F Pentru elementele patrimoniale de activ, diferentele constatate n plus ntre valoarea de inventar si valoarea contabila se nregistreaza n contabilitate A Principiul costului istoric consta in evaluarea elementelor patrimoniale la costul de origine sau de intrare stabilit pe baza documentelor ustificative F Principiul pragului de semnificatie presupune ca orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat separat in cadrul situatiilor financiare F Principiul prudentei impune estimarea cu precautie a elementelor patrimoniale,astfel incat sa se previna subevaluarea activelor si a veniturilor, respectiv, supraevaluarea pasivelor si a cheltuielilor. A 9rocedeul este mi locul prin care se realizeaza scopul urmarit A 9rodusele finite sunt acele produse care au parcurs toate fazele de fabricatie prevazute de procesul tehnologic al intreprinderii, fiind depozitate in vederea vanzarii catre terti A 9otrivit conceptiei uridice, patrimoniul reprezinta toate drepturile si obligatiile cu continut economic ale unui subiect de drept F Potrivit metodei costului istoric retratat, n functie de indicele inflatiei, valoarea conturilor anuale actualizata la inflatie se obtine ca un raport ntre valoarea la cost istoric a unui element patrimonial si indicele de inflatie. A Reevaluarea consta n modificarea si substituirea valorilor de intrare "contabile, la cost istoric# ale elemen-telor patrimoniale cu valoarea lor actuala "curenta# F Rezervele din reevaluare si propaga efectele fie asupra capitalului social, fie asupra

disponibilitatilor unitatii, conform dispozitiilor legale A Rula ul contului reprezinta miscarea sau totalul sumelor inregistrate intr-o perioada de gestiune in debitul sau creditul unui cont F Sursele de finantare proprii exprima fondurile sau capitalurile furnizate de terti, pentru care unitatea patrimoniala trebuie sa restituie un echivalent valoric sau sa acorde o prestatie F Soldul contului se stabileste ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare, preluand semnul totalului mai mic A Totalul sumelor cuprinde existentul initial si rula ul elementului patrimonial urmarit cu a utorul contului F Valoarea atribuita bunurilor cumparate se numeste cost de inlocuire A Valoarea atribuita bunurilor intrate in patrimoniu prin aport n natura, obtinute cu titlu gratuit sau prin donatie se numeste valoare de utilitate F Valoarea de inventar a disponibilitatilor banesti este egala cu valoareacontabila de iesire A Valoarea de inventar pentru lichiditatile n valuta, creante sau datorii exprimate n valuta, se stabileste n functie de cursul de schimb existent la sf$rsitul exercitiului financiar F 2aloarea unui bun reprezinta capacitatea acestuia de a satisface o anumita nevoie. ALEGERE Acreditivele reprezinta% c. lichiditati pastrate la banca intr- n c!nt distinct" la disp!#itia n i $ rni#!r" din care r%ea#a a se e$ect a plati catre acesta" pe %as ra li&rarii b n ril!r" prestarii ser&iciil!r" e'ec tarii l craril!r Analiza contabila consta in%b. cercetarea" pe ba#a de d!c %ente" a $iecarei tran#actii in parte" prin desc!%p nerea ei in ele%entele c!%p!nente" in sc!p l stabilirii c!nt ril!r c!resp!ndente si a partii acest!ra ( debit sa credit ( in care r%ea#a sa se inre)istre#e tran#actia respecti&a" c!nc!%itent si c aceeasi s %a Articolul contabil se obtine prin adaugarea la elementele formulei contabile a altor elemente. .nul dintre acestea nu reprezinta un element constitutive al articolului contabil. Care este acesta< a. se%nat ra si n %ele pers!anei care a int!c%it artic!l l c!ntabil Atunci cand consideram contabilitatea o arta nu trebuie sa luam in considerare% Arta ca $!r%a a acti&itatii %ane care !)lindeste realitatea in i%a)ini e'presi&e Cadrul conceptual al IASB defineste cinci elemente denumite structuri ale situatiilor financiare. .nul din elementele de mai os nu reprezinta o structura a situatiilor financiare. Care este aceasta< pierderile Cadrul conceptual al IASB prevede ca, pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, informatiile contabile trebuie sa indeplineasca anumite caracteristici calitative. .na dintre caracteristicile de mai os nu este prevazuta de cadrul conceptual al IASB. Care este aceasta< c. e'ha sti&itatea Caracteristica imobilizarilor corporale este aceea ca acestea participa in procesul muncii cu intreaga lor valoare de utilitate, dar se consuma si isi transmit, in mod treptat, valoarea asupra C*STURIL*R noilor produse Care este marimea datoriilor S.C. =C*>!I2(0S? S.A., cunoscand urmatoarele elemente% credite bancare pe termen lung 6@7.777' furnizori ;@.777' clienti AB.777' furnizori de imobilizari BC.777' imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 6;7.777' efecte de primit C.777' clienti creditori D7.777' capital social AC.777' efecte de plata 6C.777' impozit pe profit datorat ' D.777' rezultatul reportat "profit# ;7.777' debitori diversi B.777' -2A de

recuperat 6B.777' creditori diversi 6A.777' dividende de plata 6C.777' furnizori debitori D7.777. b. +,-.,,, Care dintre bazele de evaluare de mai os sunt utilizate in situatiile financiare, in combinatii variate, conform Cadrului conceptual al IASB< d. C!st l ist!ric" c!st l c rent" &al!area reali#abila" &al!area act ali#ata Care dintre procedeele de mai os sunt procedee specifice metodei contabilitatii < c. bilant l" c!nt l" balanta de &eri$icare Care dintre structurile de mai os sunt vizate direct de evaluarea pozitiei financiare,potrivit Cadrului conceptual al IASB< d. acti&ele" dat!riile si capital rile pr!prii Care este formula contabila corecta a urmatoarei tranzactii% Se constituie o intreprindere care subscrie si emite un numar de A.777 actiuni, la o valoare nominala de 67 leiEactiune a. Dec!ntari c as!ciatii pri&ind capital l . Capital s bscris ne&arsat /,.,,, Conform principiului prevalentei economicului asupra uridicului, informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie%e. sa re$lecte realitatea ec!n!%ica a e&eni%entel!r si tran#actiil!r" n n %ai $!r%a l!r 0 ridica Contabilitatea de gestiune indeplineste mai multe functii. .na dintre functiile de mai os nu apartin contabilitatii de gestiune. Care este aceasta< d. $ nctia de $ rni#are a in$!r%atiil!r necesare sinte#el!r %acr!ec!n!%ice" pentr calc larea c!nt ril!r nati!nale Contabilitatea generala "financiara# indeplineste mai multe functii. .na dintre functiile de mai os nu apartin contabilitatii financiare. Care este aceasta< a. $ nctia de $ rni#are a in$!r%atiil!r necesare b )etel!r si c!nt ril!r pre&i#i!nale Contabilitatea nu poate fi privita ca% b. n ansa%bl de c n!stinte te!retice c &al!are ni&ersala Costul de achizitie al bunurilor procurate prin intermediul contractelor de vanzarecumparare este format din mai multe elemente. .nul din elementele de mai os nu reprezinta un element component al costului de achizitie. Care este acesta< e. red cerile c!%erciale pri%ite 1rabat ri"re%i#e si rist rne2 Costul de productie al bunurilor produse in intreprindere este format din mai multe elemente. .nul din elementele de mai os nu reprezinta un element component al costului de productie.. Care este acesta< b. chelt ielile de transp!rt-apr!&i#i!nare Daca bunurile similare de natura stocurilor sau titlurilor de valoare au valori de intrare diferite si nu exista posibilitatea identificarii valorii lor de intrare, evaluarea la iesirea din patrimoniu se poate face utilizand mai multe metode. .na dintre acestea nu se utilizeaza pentru evaluarea la iesire a stocurilor. Care este aceasta< b. a. %et!da identi$icarii speci$ice Datoriile comerciale sunt delimitate sub forma%a. $ rni#!ril!r si e$ectel!r de platit Determinarea economica a bunurilor este conferita de% d. tilitatea si &al!area l!r Determinati marimea activelor circulante, cunoscand valoarea urmatoarelor elemente%mi loace fixe 6A.777' casa in lei B.777' materii prime A7.777' terenuri 67.777' materiale consumabile 6@.777' conturi la banci in lei ;.777' furnizori :.777' clienti 6B.777, impozit pe salarii datorat D.777' debitori diversi C.777' furnizori debitori F.777' cheltuieli de constituire A.777'

capital social AC.777' impozit pe profit platit in plus 6C.777' efecte de plata ;.777' efecte de primit D.777' obiecte de inventar A.777' produse finite 6.777. e. 34.,,, Directivele europene se elaboreaza in baza% Un i pr!ces le)islati&e Dispuneti de urmatoarele date din patrimoniu% cheltuieli de constituire A.777 u.m.'amena ari de terenuri ;.777 u.m.' mobilizari necorporale 6.777 u.m.' impozit pe salarii 6.B77 u.m.' imprumuturi bancare pe termen lung si mediu ;.777 u.m.' furnizori-debitori 6.777 u.m'produse finite A.777 u.m. Care este valoarea activulelor circulante si valoarea datoriilor< a. 5.,,, .%. si +.6,, .% Dispuneti de urmatoarele date din patrimoniu% cheltuieli de constituire A.;A7 u.m.' terenuri ;.D77 u.m.' cheltuieli de dezvoltare 6.B6C u.m.' impozit pe salarii 6.@77 u.m.' credite bancare pe termen lung ;.667 u.m.' furnizoridebitori 6.DC7 u.m.' produse finite A.FD7 u.m.. Care este valoarea activelor circulante si valoarea datoriilor< d. 7.,-, .%. si +.38, .%. Dubla inregistrare consta in%c. inre)istrarea c!nc!%itenta si c aceeasi s %a a nei !peratii ec!n!%ice sa $inanciare in d! a c!nt ri" si an %e" in debit l n i c!nt si in credit l alt i c!nt Dupa continutul economic, nu distingem%d. c!nt ri de acti& Dupa unii autori "Bernard (snault si Christian +aurau# in contabilitate s-au conturat mai multe paradigme..na din abordarile de mai os nu reprezinta o paradigma a contabilitatii.Care este aceasta< Ab!rdarea c!)niti&a Ecuatia generalG a contabilitGtii anglo-saxone se prezintG prin relatia% a. Acti& . Capital pr!pri 9 Pasi& Ecuatia generalG a contabilitGtii europene se prezintG prin relatia% d. Acti& . Pasi& Elementele patrimoniale inscrise in 0egistrul inventar nu au la baza % Declaratiile %e%bril!r c!%isiei de in&entariere Emisiunea actiunilor si lansarea acestora pentru subscriere se fac pe baza% a. pr!spect l i de e%isi ne Evaluarea are in vedere mai multe componente. .na din componentele de mai os nu are legatura cu evaluarea. Care este aceasta<c. s biect l e&al arii Evaluarea presupune respectarea unor serii de principii, de reguli, care influenteaza intreaga metodologie a evaluarii. .nul dintre principiile de mai os nu reprezinta un principiu al evaluarii. Care este acesta<d. Principi l pra) l i de se%ni$icatie Fondul comercial este recunoscut ca activ %b. at nci cand re# lta din achi#itia nei alte intreprinderi al carei c!st de achi#itie este %ai %are decat &al!area de piata a acti&el!r nete d!bandite" %ai p tin dat!riile prel ate Formula contabila reprezinta%c. %!dalitatea de pre#entare a nei !peratii ec!n!%ice sa $inanciare prin incadrarea acesteia in debit l n i c!nt si in credit l alt i c!nt" s b $!r%a de e)alitate &al!rica Formulele contabile de stornare se utilizeaza pentru% a. an larea nei $!r% le c!ntabile e$ect ate anteri!r )resit Gestiunea documentelor nu presupune%C!ntarea d!c %entel!r c!ntabile SAU inre) in c!nta a d!c c!nt IASB defineste elementele pe baza carora sunt intocmite situatiile financiare, grupandu-le in

clase corespunzatoare, conform caracteristicilor lor economice. Aceste clase sunt denumite%a. str ct rile sit atiil!r $inanciare In categoria creantelor nu se includ: capital l s bscris &arsat In categoria stocurilor nu se includ%c. acrediti&ele In contabilitate cheltuielile reprezinta%e. di%in ari de a&anta0e ec!n!%ice in c rs l peri!adei c!ntabile" s b $!r%a de iesiri sa di%in ari ale &al!ril!r acti&el!r sa cresteri de dat!rii" care a ca e$$ect di%in area capital ril!r pr!prii" s b alte $!r%e decat distrib irile in bene$icial pr!prietaril!r capital l i In contabilitate, veniturile reprezinta%a. cresteri de a&anta0e ec!n!%ice in c rs l peri!adei c!ntabile s b $!r%a de intrari sa cresteri ale acti&el!r sa di%in ari ale dat!riil!r" care se c!ncreti#ea#a in cresteri ale capital l i pr!pri " altele decat cele re# ltate din c!ntrib tii ale acti!naril!r In cadrul intreprinderii 5 are loc urmatoarea operatie%Se primeste un credit bancar pe termen lung in valoare de 67.777 u.m. *peratia produce modificari patrimoniale de tipul% A9' . P9' Intreprinderea =5? prezinta urmatoarea situatie patrimoniala% mi loace fixe A@.777' cheltuieli de constituire 67.777' titluri de participare 6;.777' furnizori D.777' clienti :.777' terenuri B.777' creante imobilizate C.777' materii prime ;.777' capital social D7.777' programe informatice 6@.777' obiecte de inventar C.777' concesiuni si brevete detinute ;.777' credite bancare C7.777' rezultatul reportat "profit# A7.777. >arimea activelor imobilizate este de %c. -+.,,, In conceptia lui ,uca 9aciolo partida dubla este definite prin prisma ecuatiei de schimb dintre%A&ere si capital In raport cu modul de intocmire si cu rolul lor in cadrul sistemului informational, documentele contabile nu pot fi%c. d!c %ente centrali#at!are In scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee.Care dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice< a. d!c %entatia" e&al area" calc latia" in&entarierea In structura activelor circulante nu se includ%d. in&estitii $inanciare pe ter%en l n) In structura datoriilor nu se includ: pr!&i#i!anele pt liti)ii In structura imobilizarilor corporale nu se includ% c. creante i%!bili#ate In structura imobilizarilor necorporale nu sunt incluse% chelt ielile de cercetare In structura materialelor consumabile nu se incl de %ateriile pri%e In urma analizei contabile se stabileste urmatoarea formula contabila% >aterii prime ) 4urnizori 67.777 lei. Aceasta reprezinta%b. apr!&i#i!narea c %aterii pri%e de la $ rni#!ri c s %a de 8,.,,, lei Imaginea fidela a devenit un concept (uropean in anul% 834I%obilizarile necorporale nu cuprind%d. Chelt ielile de cercetare Imobilizarile necorporale nu cuprind%b. creantele i%!bili#ate Inregistrarea cronologica consta in%d. Inre)istrarea tran#actiil!r c!nse%nate in d!c %ente" in !rdinea in care acestea a a& t l!c" s b $!r%a de artic!le c!ntabile Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie% Se acorda un avans in numerar unui salariat imputernicit, in vederea achizitionarii de obiecte de inventar, in valoare de A.777 lei. *peratia produce modificari patrimoniale de tipul% A9'-'.P Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie%Se diminueaza capitalul social cu suma de

67.777 lei, prin retragerea unui actionar. *peratia produce modificari patrimoniale de tipul: A-'.P-' A. P9'-' Intr-una din situatiile de mai os, in aplicarea principiului prudentei, nu trebuie tinut seama de% l area in c!nsiderare a t t r!r a0 staril!r de &al!are dat!rate deprecieril!r" n %ai daca e'erciti l $inanciar se incheie c pr!$it La inceput contabilitatea era bazata pe empirism si a fost cunoscuta sub denumirea de%r di%entara Legatura reciproca dintre debitul unui cont si creditul altui cont poarta denumirea de% b. c!resp!ndenta c!nt ril!r ;odalitatea prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica, poarta denumirea de%d. $!r% la c!ntabila *biectul de studiu al contabilitatii comporta anumite trasaturi. .na dintre acestea nu caracterizeaza obiectul de studiu al contabilitatii. Care este aceasta< b. C!ntabilitatea st dia#a patri%!ni l in e'presie cantitati&-&al!rica *rice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut economic care poate sa reprezinte%d. ! $ nctie c!ntabila Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta% e. t!talitatea drept ril!r si !bli)atiil!r c &al!are ec!n!%ica" apartinand nei pers!nae $i#ice sa 0 ridice" prec % si b n rile ec!n!%ice la care acestea se re$era Patrimonial cuprinde mai multe structuri de activ. .na dintre structurile de mai os nu reprezinta o structura de activ. Care este aceasta< d. Venit ri in a&ans Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte<c. inteli)ibilitatea" rele&anta"credibilitatea" c!%parabilitatea Pentru stabilirea valorii de inventar ale elementelor patrimoniale nu se utilizeaza% a. c!st rile de achi#itie sa de pr!d ctie Planul de conturi general reprezinta%b. %atricea intre) l i siste% de c!nt ri" in cadr l careia $iecare c!nt este deli%itat printr-! den %ire si n si%b!l ci$ric" $iind incadrat intr-! clasa si )r pa" in rap!rt c n an %it criteri de clasi$icare Plusvaloarea rezultata in urma reevaluarii elementelor patrimoniale de activ se reflecta ca%d. re#er&e din ree&al are Prima lucrare din literature contabila care prezinta pentru prima data descrierea partied duble in contabilitate se intituleaza% Tratat de c!ntabilitate in partida d bla Principiul pragului de semnificatie presupune% Ca !rice ele%ent care are ! &al!are se%ni$icati&a pentr intreprindere sa $ie pre#entat distinct in cadr l sit atiil!r $inanciare Registrele contabile nu cuprind%c. Re)istr l de e&identa $iscala Rula ul contului reprezinta%b. %iscarea sa t!tal l s %el!r inre)istrate intr-! peri!ada de )esti ne in debit l sa credit l n i c!nt Structura activului patrimonial este reprezentatG de% c. acti&e i%!bili#ate" acti&e circ lante si chelt ieli <n a&ans Structura pasivului patrimonial cuprinde%b. capital si re#er&e" pr!&i#i!ane pentr risc ri si chelt ieli" dat!rii si &enit ri <n a&ans Sursele de finantare straine nu cuprind% e$ecte de pri%it Sursele de finantare straine nu se mai numesc si: capital s bsris ne&arsat

Total activ ) -otal pasiv este%c. e)alitatea bilantiera .na din afirmatiile de mai os nu reprezinta o parte componenta a definitiei datoriei "conform Standardelor Internationale de Contabilitate#. Care este aceasta< la dec!ntare" dat!ria deter%ina n $l ' de bene$icii dinspre %edi l e'teri!r spre intreprindere .na din afirmatiile de mai os nu este importanta in clasificarea conturilor. Care este aceasta< clasi$icarea c!nt ril!r per%ite c n!asterea str ct rii acest!ra Una din categoriile de mai os nu intra in structura pasivului, conform normelor contabile romanesti. Care este aceasta< b. chelt ieli in a&ans .na din categoriile de mai os nu reprezinta o categorie de utilizatori ai situatiilor financiare, conform cadrului conceptual al IASB. Care este aceasta< patr!natele Una din componentele de mai os nu este luata in seama de evaluare.Care este aceasta< S biect l e&al arii .na din functiile de mai os nu apartine contabilitatii financiare. Care este aceasta< $ nctia de deter%inarea a c!st ril!r pe pr!d s" acti&itati si nitati !r)ani#ati!nale Una din operatiile de mai os produce o modificare patrimoniala de tipul% A8x-x ) 9 Care este aceasta<b. se ali%entea#a casa $ir%ei c s %a de /.,,, lei c disp!nibilitati din c!nt l de la banca Una din operatiile de mai os produce o modificare patrimoniala de tipul% A)98x-x.Care este aceasta<d. se %a0!rea#a capital l s!cial c pri%ele de capital in &al!are de 8.,,, lei Una din operatiile de mai os nu produce o modificare patrimoniala de tipul% A8x ) 98x Care este aceasta<c. ;a0!rarea capital l i s!cial pe sea%a re#er&el!r Una din operatiile de mai os nu produce o modificare patrimoniala de tipul% A-x ) 9-x Care este aceasta< c. Se ac!rda in n %erar n a&ans n i salariat in &al!are de 8.,,, .na din structurile de mai os nu reprezinta o structura de activ. Care este aceasta< &enit ri in a&ans .na din trasaturile de mai os nu reprezinta o trasatura caracteristica metodei contabilitatii. Care este aceasta< inre)istrarea cantitati&a a e'istentei si %iscarii patri%!ni l i .na dintre conceptiile de mai os nu reprezinta o conceptie privitoare la definirea si analiza patrimoniului. Care este aceasta< c!nceptia e'istentiala .na dintre functiile de mai os nu apartine contabilitatii de gestiune. Care este aceasta< $ nctia de instr %ent de &eri$icare si pr!ba" )enerata de rati ni 0 ridice si $iscale Una dintre trasaturile de mai os nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta< c. c!nt l este pr!cede l speci$ic %et!dei c!ntabilitatii c a0 t!r l car ia se reali#ea#a d bla repre#entare a patri%!ni l i Una dintre urmatoarele reguli referitoare la functionarea conturilor nu este corecta.Care este aceasta<b. c!nt rile de pasi& se creditea#a c %ics!rarile de pasi& Unul din componentele de mai nu este avut in vedere de evaluare, ca procedeu al metodei contabilitatii. Care este acesta< b. aria e&al arii Unul din elementele de mai os nu reprezinta un element constitutive al formulei contabile. Care este acesta<c. d!c %ent l 0 sti$icati& care atesta in$apt irea !peratiei .nul din enunturile de mai os nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta = stabilirea r la0el!r" a s %el!r si a s!ld ril!r $inale ale c!nt ril!r c!resp!ndente Unul din enunturile de mai os nu corespunde regulilor de functionare a conturilor de activ.

Care este acesta<d. C!nt rile de acti& se debitea#a c %ics!rarile" di%in arile ele%entel!r patri%!niale de acti& Unul din enunturile de mai os nu este important in clasificarea conturilor. Care este acesta< b. clasi$icarea c!nt ril!r per%ite c n!asterea str ct rii acest!ra Unul din enunturile de mai os nu reprezinta o consecinta ce decurge din aplicarea in practica a principiului specializarii exercitiilor "intalnit in contabilitatea romaneasca sub denumirea de =principiul independentei exercitiilor?#. Care este acesta< d. tili#area in practica c!ntabila a chelt ielil!r de reparti#at pe %ai % lte e'ercitii Unul din enunturile de mai os nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta< d. stabilirea r la0el!r" a s %el!r si a s!ld ril!r $inale ale c!nt ril!r c!resp!ndente Unul din principiile de mai os nu este inspirit din standardele internationale de contabilitate.Care este acesta< Principi l nec!%pensarii Unul din principiile de mai os nu sta la baza evaluarii.Care este acesta< Principi l e&al arii la n pr>t care sa re$lecte &al!area reala a ele%entel!r e&al ate Unul din principiile de mai os nu sta la baza evaluarii in contabilitate. Care este acesta< b. Principi l per%anentei %et!del!r .nul din procedeele de mai os nu reprezinta un procedeu comun si altor discipline economice. Care este acesta< !bser&atia .nul din procedeele de mai os nu reprezinta un procedeu comun tuturor stiintelor. Care este acesta< in&entarierea SAU d!c %entatia Unul din registrele de mai os nu trebuie folosit in mod obligatoriu in contabilitate.Care este acesta< Re)istr l centrali#at!r Unul dintre enunturile de mai os corespunde definitiei contului. Care este acesta< c. c!nt l este pr!cede l speci$ic %et!dei c!ntabilitatii" c a0 t!r l car ia se re$lecta e'istenta si %iscarea $iecar i ele%ent patri%!nial in parte" ca r%are a %!di$icaril!r pr!d se de tran#actiile ce a l!c in intreprindere intr-! peri!ada de )esti ne Unul dintre elementele de mai os nu defineste un cont sintetic in cadrul planului deconturi. Care este acesta<a. $a%ilia din care $ace parte Urmatoarea operatie are loc in cadrul unei intreprinderi% Se diminueaza capitalul social cu suma de C.777 lei, prin retragerea unui actionar. *peratia produce modificari patrimoniale de tipul%b. A - ' . P - ' Valoarea de utilitate a unui bun se stabileste in functie de mai multi factori. .nul dintre factorii de mai os nu sta la baza stabilirii valorii de utilitate. Care este acesta< a. calitatea b n l i Verificarea documentelor contabile din punct de vedere al formei nu vizeaza% E$ect area c!recta a calc lel!r din cadr l d!c %ent l i Verificarea de fond a documentelor contabile nu vizeaza% C!%pletarea t t r!r ele%entel!r cer te de d!c %ent C*;PLETARE CREA?TELE reprezinta valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau uridice, pentru care acesta urmeaza sa primeasca un echivalent valoric ;ARFURILE sunt acele bunuri care au fost cumparate de intreprindere in vederea revanzarii SE;IFA@RICATELE sunt bunurile al caror proces tehnologic a fost terminat ntro faza de

fabricatie si care urmeaza a trece in continuare n procesul tehnologic al altor faze de fabricatie sau se livreaza tertilor Acreditivele reprezinta lichiditati pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui FUR?IA*R Actiunile proprii sunt actiunile proprii rGscumpGrate TE;P*RAR de ntreprindere n vederea DISTRI@UIRII lor personalului propriu sau tertilor, regularizGrii cursului @URSIER sau reducerii capitalului social Activele I;*@ILIAATE reprezinta bunurile si valorile cu o durata de folosinta indelungata "mai mare de un an# in activitatea intreprinderii si care nu se consuma la prima utilizare Activele I;*@ILIAATE reprezintG bunurile si valorile cu o duratG de folosintG I?DELU?GATA n activitate ntreprinderii si care nu se C*?SU;A de la prima utilizare. Activul curent reprezinta numerar ori echivalente de numerar a caror utilizare nu este RESTRICTI*?ATA Ambala ele sunt bunurile utilizate in scopul protectiei pe timpul transportului sau DEP*AITARII diverselor active Caracteristica imobilizarilor corporale este aceea ca acestea participa in procesul muncii cu intreaga lor valoare de utilitate, dar se consuma si si transmit, in mod treptat, valoarea asupra C*STURIL*R noilor produse Cauza existentei fondului comercial o constituie existenta unor elemente ?EC*RP*RALE generate de intreprindere care nu sunt recunoscute distinct n contabilitate "reputatia, clientela, vadul comercial, firma etc.#. Cheltuielile de constituire cuprind cheltuielile cu nfiintarea, dezvoltarea si fuziunea ntreprinderii "taxe de nregistrare si inmatriculare, cheltuieli privind emiterea si vanzarea de actiuni, cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate# numai cand reglementarile permit I;*@ILIAAREA acestora Concesiunile, brevetele, licentele, marcile, drepturile si valorile similare si alte imobilizari necorporale cuprind toate cheltuielile efectuate pentru achizitionarea drepturilor de EBPL*ATARE a unui bun, activitate sau serviciu "n cazul concesiunilor#, a unui brevet, a unui HnoI-hoI, a unei licente, a unei marci si altor drepturi similare de proprietate industriala si intelectuala Costul de achizitie sau de productie al mi loacelor fixe se include TREPTAT in cheltuielile activitatii prin procesul amortizarii Creantele C*;ERCIALE sunt compuse din creante fata de clienti si efecte deprimit Creantele privind capitalul subscris si nevarsat sunt reprezentate de creantele generate de relatiile intreprinderii cu ACTI*?ARII sai, referitoare la subscrierile de capital social, efectuate si nedepuse inca. Fondul comercial este recunoscut ca activ ?EC*RP*RAL atunci c$nd rezultG din ACCIAITIA unei alte ntreprinderi al cGrei cost de achizitie este SUPERI*R valorii de piatG a activelor nete dob$ndite. ImobilizGrile financiare, denumite si investitii financiare pe termen lung, cuprind valorile financiare I?VESTITE de ntreprindere pe termen lung, sub formG de TITLURI si creante financiare, n scopul obtinerii de venituri financiare sub forma DIVIDE?TEL*R si a dob$nzilor, prin cresterea valorii capitalizate sau prin realizarea de beneficii din comercializarea acestor invetitii. Imobilizarile financiare se mai numesc si I?VESTITII financiare pe termen lung

Instalatiile tehnice si masinile sunt mi loace fixe reprezentate de echipamente tehnologice, aparate si instalatii de masurare, control si REGLARE , mi loace de transport, animale si plantatii ;ateriile prime sunt destinate utilizarii in procesul de productie, participa direct la generarea produselor, regasindu-se in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor I?ITIALA , fie transformata Prima lucrare din literatura contabila care prezinta descrierea partidei duble in contabilitate apartine italianului LUCA PACI*L* Radiografiind produsele reformei contabilitatii romanesti, se constata cele doua atribute ale sale% e r!peni#area si internationalizarea Reducerea capitalului se efectueazG prin rambursarea cGtre actionari sau asociati a unei PARTI din acesta, atuci c$nd societatea l considerG prea ;ARE. n raport cu activitatea sa, sau atunci cand reduceI?VESTITIILE dintr-un sector sau ramurG de activitate Reglementarile introduse prin 9rogramul de !ezvoltare a Contabilitatii din 0omania definesc imobilizarile necorporale ca fiind active identificabile ?E;*?ETARE,fara suport corporal, care sunt detinute pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri si servicii, pentru locatie la terti sau in scopuri administrative Rezervele din reevaluare reprezintG PLUSURILE create prin REEVALUAREA imobilizGrilor corporale si a celor FI?A?CIARE Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea intereselor de participare reprezinta reantele generate de relatiile de decontare ale intreprinderii cu intreprinderile AS*CIATE Sumele de incasat de la entitatile afiliate sunt generate de reletiile dintre societatea-mama si FILIALELE sale Terenurile au durata de utilizare ?ELI;ITATA . Terenurile au o durata de utilizare ?ELI;ITATA , fiind singurele elemente ale imobilizarilor corporale care nu se amortizeaza Toate persoanele fizice sau uridice care au beneficiat de o valoare avansata si care urmeaza sa dea un echivalent corespunzator se numesc generic DE@IT*RI. Valoarea amortizabila a activelor necorporale trebuie alocata SISTE;ATIC pe durata de viata utila Valoarea A;*RTIAA@ILA este alocata sistematic pe durata de viata utila a unui activ corporal, prin alegerea unei metode de amortizare in masura sa reflecte ritmul in care beneficiile economice sunt consumate de catre intreprindere

;ATCCI?G Presupune ca ntreprinderea si continuG n mod normal functionarea ntr-un viitor previzibil, fGrG a intra n imposibilitatea continuGrii activitGtii sau fGrG reducerea semnificativG a acesteia d. Principi l c!ntin itDtii acti&itDtii Presupune continuitatea aplicGrii acelorasi reguli si norme privind evaluarea,nregistrarea si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, ceea ce conduce la asigurarea comparabilitGtii n timp a informatiilor financiare a. Principi l per%anentei %et!del!r Presupune cG informatiile prezentate n situatiile financiare sGreflecte realitatea economicG a evenimentelor sau a tranzactiilor, si nu numai forma lor uridical $. Principi l pre&alentei ec!n!%ic l i as pra 0 ridic l i Presupune cG orice element care are o valoarea semnificativG pentru ntreprindere sG fie prezentat distinct n cadrul situatiilor financiare e. Principi l pra) l i de se%ni$icatie Presupune utilizarea de cGtre intreprinderi a unei contabilitGti de anga amente,n sensul cG ntreprinderile vor lua n considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzGtoare exercitiului pentru care se face raportarea, fGrG a se tine seama de data ncasGrii veniturilor sau a efectuGrii plGtii cheltuielilor. h. Principi l independentei e'erciti l i @ilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sG corespundG cu bilantul de nchidere al exercitiului precedent, cu exceptia erorilor impuse de aplicarea normei IAS @ ). Principi l intan)ibilitDtii bilant l i de deschidere Face precizGri n legGturG cu modalitatea n care trebuie stabilitG valoarea totalG corespunzGtoarea unei pozitii n bilant, si anume, prin determinarea separatG a valorii aferente fiecGrui element individual de activ sau de pasiv' c. Principi l e&al Drii separate a ele%entel!r de acti& si de pasi& Impune ca valoarea oricGrui element sG fie determinatG tin$nd cont de urmGtoarele aspecte% - luarea n considerare n considerare, n cadrul situatiilor financiare, numai a profiturilor recunoscute p$nG la data nchiderii exercitiului financiar' - se tine seama de toate obligatiile previzibile si de pierderile potentiale care iau nastere' - luarea n considerare a tuturor a ustGrilor de valoare datorate deprecierilor, indiferent dacG exercitiul financiar se ncheie cu profit sau pierdere. b. Principi l pr dentei Active circulante &Creante b.bilete la ordin de incasat Active circulante - !isponibilitGti a. Avansuri de numerar acordate anga atilor pentru cheltuieli diverseB luni ale anului Active circulante - Casa si conturi la bGnci e. Casa n lei Active circulante - creante h. Creante privind capitalul subscris si nevarsat Active circulante - investitii financiare pe termen scurt g. actiuni cotate Active imobilizate - ImobilizGri corporale h. .tila e Active imobilizate - ImobilizGri corporale f. -erenuri si constructii Active circulante - Creante d. Creante n cadrul grupului Active imobilizate - ImobilizGri financiare c. Creante legate de participatii Active circulante - Investitii financiare pe termen scurt h. Actiuni proprii Active circulante - Casa si conturi la banci e. Acreditive Active imobilizate - ImobilizGri necorporale a. Cheltuieli de constituire Active circulante - Stocuri b. Ambala e Active imobilizate - imobilizari necorporale d. Cheltuieli de dezvoltare

Active imobilizate - imobilizGri corporale f. Instalatii tehnice si masini Active imobilizate - imobilizGri financiare h. -itluri de participare si interese de participare AchitG din contul bancar impozitul pe profit g. ;;6 ) C6A6 Active circulante - -itluri de plasament e. *bligatiuni emise si rGscumpGrate Active circulante - Stocuri g. Stocuri aflate la terti Active imobilizate - imobilizari financiare f. Creante din interese de participare Active circulante - 2alori n curs de decontare h. Jmprumuturi acordate pe termen lung Active circulante - creante b. Creante din interese de participare Active circulante - stocuri f. 9roduse finite Active imobilizate - imobilizGri necorporale e. 4ondul comercial Active circulante - Investitii financiare pe termen scurt g. Actiuni proprii Active circulante - Casa si conturi la bGnci c. Avansuri de trezorerie Active imobilizate - ImobilizGri corporale d. Alte instalatii, utila si mobilier Active imobilizate - imobilizGri financiare a. Ale creante imobilizate AchizitioneazG materii prime conform facturii furnizorului c. D76 ) ;76 Creante e. Creante de primit de la clienti Capital propriu f. 9rofit obtinut din activitatea societatii Creante e. >ateriale de natura obiectelor de inventar Casa si contruri la bGnci d. Avans de trezorerie Cheltuieli n avans b. Abonamente contractate pentru urmGtoarele trei luni Capital propriu f. 0ezerva legalG Cheltuieli n avans f. Abonamente achitate care for fiutilizate n anul A77@ Capital propriu g. 0ezerve din reevaluare Cheltuieli n avans g. Abonamentul 0A-B Capital propriu a. Capital subscris nevGrsat Chetluieli n avans e. Abonament 0A-B Cheltuieli n avans b. Chirii plGtite anticipat Capital si rezerve d. 0ezultatul reportat Capital social d. 0ezerve pentru actiuni proprii Capital propriu h. 9rime de emisiune ContracteazG si ncaseazG de la bancG un credit bacar pe termen scurt b. C6A6 ) C6:6 !atorii g. !atorii cGtre salariati !atori i a. Creditorii diversi !atorii c. Cambii de plGtit !atorii c. Jmprumuturile si datoriile assimilate !atorii a. Jmprumuturi din emisiunea de obligatiuni !atorii b. Credite primite de la banca si alte institutii ImobilizGri necorporale h. ,icente pentru programe informatice ImobilizGri corporale a. ClGdiri ImobilizGri necorporale c. Cheltuieli de nregistrare si nmatriculare ImobilizGri corporale h . terenuri ImobilizGri financiare g . creante imobilizante >a orarea capitalului social prin ncorporarea din rezerve d. 67B ) 676A 9rovizioane petru riscuri si cheltuieli d. 9ierdere probabilG datoratG unui litigiu 9rovizioane pentru riscuri si cheltuieli b. ,itigii 9rovizioane pentru riscuri si cheltuieli c. Amenzi si penalitGti

9rovizioane pentru riscuri si cheltuieli c. !espGgubiri 0idicG disponibilitGti din casierie si le depune la bancG h. C6A6 ) CD66 0idicG disponibilitGti din contul bancar si le depune n casierie a. CD66 ) C6A6 Se ncaseazG n numerar creante de la clienti f. CD66 ) ;66 Se restituie o parte din creditul bancar pe termen scurt prin bancG e. C6:6 ) C6A6 Subventii pentru achizitia unui utila Stocuri. (chipamente de productie Stocuri e . materiale de natura obiectelor de inventar 2enituri n avans d 2enituri n avans g. Subventii pentru invetitii 2enituri n avans e. Chirii ncasate n avans pentru primele 2entituri n avans a. Subventii pentru investitii 2enituri n avans f. Chirii ncasate anticipat