DREPT CIVIL: DEFINITIE Dreptul civil este acea ramura a dreptului ce cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementeaza raporturile

patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre persoanele fizice , juridice sau intre personae fizice si juridice aflate in pozitii de egalitate juridical, precum si conditia juridical a acesteia. PRINCIPIILE DPRETULUI CIVIL: DEFINITIE, ENUMERARE Principiile fundamentale ale dreptului civil reprezint idei cluzitoare care guverneaz toate regulile unei ramuri de drept i care reflect ceea ce este esenial i hotrtor n acea ramur de drept. cestea nu trebuie confundate cu principiile care stau la baza ntregului sistem de drept sau cu principiile specifice fiecrei ramuri de drept. Principiile fundamentale ale dreptului civil sunt urmtoarele! ". Principiul garantrii proprietii #. Principiul egalitii n faa legii civile $. Principiul mbinrii intereselor individuale cu cele generale %. Principiul garantrii drepturilor civile subiective ACTUL JURIDIC CIVIL: DEFINITIE ctul juridic civil reprezint o manifestare de voin fcut cu intenia de a produce efecte juridice, respectiv de a nate, modifica ori stinge un raport juridic civil concret . Dup cum tim, actele juridice sunt, ca i faptele juridice, izvoare aleraportului juridic concret, dar, spre deosebire de acestea din urm, ele sunt svrite chiar cu intenia ca un atare raport juridic s ia natere . &oiunea de act juridic' este utilizat n literatura juridic i n practic n dou nelesuri!( act juridic civil n sens de negotium juris ( desemneaz nsi manifestarea de voinintervenit n scopul de a produce efecte juridice civile, operaiunea juridic n sine )vnzare(cumprare, schimb, etc.*+( act juridic civil n sens de instrumentum probationis se refer la suportul material,nscrisul constatator al manifestrii de voin )al operaiei juridice*, documentul ncare aceast operaiune este consemnat. CONDITIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL: DEFINITIE ,onditiile actului juridic sunt elementele care alcatuiesc acest act. -n functie de aspectul la care se refera distingem! ( ,onditii de fond ( cele care privesc continutul actului juridic civil. ( ,onditii de forma ( cele care se refera la e.teriorizarea vointei. -n functie de obligativitatea sau neobligativitatea lor, aceste conditii se impart in ! ( esentiale ( cele cerute pentru valabilitatea actului ( neesentiale ( intamplatoare, cele care pot fi prezente ori pot lipsi fara sa puna in discutie valabilitatea actului. ,onditiile de font, esentiale ale actului juridic sunt prevazute in art./%0 ,od civil, care dispune! "* capacitatea de a contracta #* consimtamantul valabil al partii ce se obliga $* un obiect determinat %* o cauza licita. ". ,apacitatea de a incheia actul juridic civil

Definitie ! ,apacitatea de a incheia actul juridic civil 1reprezinta acea conditie de fond si esentiala care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea actelor de drept civil.'. ceasta reprezinta o parte a capacitatii de folosinta a persoanei fizice. ( -n legatura cu aceasta conditie de fond este de retinut ( ca principiul sau regula este capacitatea de a face actul juridic civil, e.ceptia fiind incapacitatea. cest principiu se desprinde din D.$"2"/3% art.4 alin." 1&imeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta si nici lipsit in tot sau in parte, de capacitatea de e.ercitiu, decat in cazurile si in conditiile stabilite de lege'. ,apacitatea este o stare de drept ( de jure )asa cum o vede legea )5elein*, iar discernamantul este o stare de fapt. ,onsimtamantul 6tim ca actul juridic civil este manifestarea de vointa cu intentia de a produce efecte juridice. 6ub aspect juridic, vointa este comple.a, in structura sa intrand! consimtamantul si cauza sau scopul. Principiile vointei juridice in dreptul civil ,odul civil consacra doua principii care carmuiesc vointa juridica ( principiul libertatii actelor juridice civile numit si principiul autonomiei de vointa+ ( principiul vointei reale )principiul vointei interne*. Principiul libertatii actelor juridice ( poate fi e.primat astfel )5elein* ( subiectele de drept civil sunt libere sa incheie ori nu un act juridic+ civil ( partile sunt libere sa stabileasca, continutul )clauzele* actului juridic civil+ ( partile sunt libere, prin acordul lor, sa modifice, ori sa puna capat actului juridic civil pe care l( au incheiat. 7imitele principiului libertatii actelor juridice civile sunt! a* ordinea publica )norme care reglementeaza ordinea economica, sociala si politica de stat* b* morala )bunele moravuri* c* normele imperative )de la care nu se poate deroga*. #. Principiul vointei reale )interne* -n solutionarea acestei probleme e.ista doua conceptii! ( conceptia subiectiva ( care da prioritate vointei interne, reale ( conceptie obiectiva ( prefera vointa declarata e.teriorizata. ,odul civil roman a consacrat principiul vointei interne sau reale. Definitia consimtamantului ,onsimtamantul reprezinta hotararea de a incheia un act juridic civil manifestata in e.terior. ,onditiile de valabilitate a consimtamantului. ". 6a provina de la o persoana cu discernamant #. sa fie e.primat cu intentia de a produce efecte juridice $. sa fie e.teriorizat %. sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant. ". ,onsimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant ceasta conditie decurge din caracterul constient al actului juridic civil.

Persoana fizica cu deplinatate capacitate cu e.ercitiu este prezumata ca are discernamant juridic necesar pentru a incheia acte juridice civile. Persoana lipsita de capacitate de e.ercitiu )minorul sub "% ani su cel pus sub interdictie judecatoreasca, este prezumata a nu avea discernamant. 8inorul intre "% su "0 ani are discernamantul juridic in curs de formare. Pentru persoana juridica nu se pune probleme deoarece reprezentantul ei este, o persoana fizica cu deplina capacitate de e.ercitiu. -n afara de incapacitatile legale ( cazuri in care legea prezuma persoana ca lipsita de discernamant e.ista si cazuri de incapacitati naturale ( in care se gasesc persoane capabile dupa lege, in drept capabile cu discernamant*, iar in fapt persoana lipsita temporar de discernamant, e..! betie, hipnoza, somnambulism, manie puternica.

#. ,onsimtamantul trebuie e.primat cu intentia de a produce efecte juridice ( aceasta decurge din esenta actului juridic civil. ceasta conditie nu este indeplinita cand! ( manifestarea de vointa a fost facuta in gluma, prietenie, curtoazie+ ( cand s(a facut sub conditie pur potestativa 9din partea celui care se obliga9 9ma oblig daca vreau9+ ( cand manifestarea de vointa este prea vaga+ ( cand manifestarea de vointa s(a facut cu o rezerva mintala )e..! actul fictiv in caz de simulatie. $. ,onsimtamantul trebuie sa fie e.teriorizat Principiul aplicabil e.teriorizarii consimtamantului este acele al consensualismului, care inseamna ca partile sunt libere sa aleaga forma de e.teriorizare a vointei lor. 8anifestarea de vointa poate fi e.teriorizata intr(o forma e.presa sau tacita )implicata* )acceptarii mostenirii art.40/ ,odul civil*. 8odalitatile de e.teriorizare a consimtamantului sunt ! in scris, verbal prin gesturi ori fapte concludente, neechivoce. -n principiu in dreptul civil tacerea nu valoreaza consimtamant e.teriorizat. Prin e.ceptie, tacerea valoreaza consimtamant! ". cand legea prevede e.pres aceasta #. cand, prin vointa e.presa a partilor, se atribuie o anumita semnificatie juridica tacerii $. cind tacerea are valore de consimtamant potrivit obiceiului. %. ,onsimtamantul trebuie sa nu fie alterat printr(un viciu de consimtamant 6unt vicii de consimtamant ! eroarea, dolul )viclenia*, violenta si leziunea. a* :roare Def.! :roarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act civil :roarea este reglementata in art./3$ ,odul civil, /3%. ,lasificare ( Dupa criteriul consecintelor care intervin, eroarea este de trei feluri! ( eroarea obstacol )distructiva de vointa* este cea mai grava forma a erorii ( fiind si ea de doua feluri! ( asupra naturii actului juridic ) o parte crede ca incheie un anumit act juridic, iar cealalta parte, are gresita credinta ca incheie alt act juridic+ ( asupra identitatii obiectului ( o parte crede ca trateaza cu privire la un anumit bun ) pe cand cealalta parte are in vedere alt bun*.

( eroarea viciu de consimtamant ( este falsa reprezentare a realitatii ce cade ( fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului )error in substantiam*+ ( fie asupra persoanei contractante )error in personam*. ( eroarea indiferenta ( este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante care nu afecteaza valabilitatea actului. -n cazul erorii obstacol ( sanctiunea ce intervine este nulitatea absoluta pentru ca nu s(a format acordul de vointa. -n cazul erorii viciu de consimtamant )in ambele forme* ( sanctiunea este nulitate relativa. Pentru cazul de eroare indiferenta ( sanctiunea este diminuarea valorica a prestatiei, fara nici o consecinta juridica. Dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentata, intalnim! ( eroare de fapt ( este valoarea de o reprezentare falsa a unei situatii faptice la incheierea actului juridic )obiectul actului, valoarea etc*+ ( eroarea de drept ( pentru care se formuleaza opinia atat a neadmiterii cat si a admiterii acesteia ca viciu de consimtamant. :roarea de drept este reprezentarea falsa a e.istentei ori consimtamantului unei norme de drept civil. ,onditiile cerute pentru ca eroarea sa fie viciu de consimtamant ( se cer intrunite doua conditii cumulative! ". elementul asupra caruia cade falsa reprezentare sa fi fost hotarator, determinant pentru incheierea actului, astfel incat, daca ar fi fost cunoscuta realitatea, actul nu s(ar fi incheiat. #. in cazul actelor bilaterale, cu titlu oneros, este necesar ca si contractantul sa fi stiut sau sa fi trebuie sa stie ca elementul asupra caruia cade falsa reprezentare a realitatii este determinant. -n actele bilaterale, nu e necesar ca fiecare parte sa se gaseasca in eroare. Dolul sau viclenia ( Def. ( :ste viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persone, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un act juridic ( Dolul este o eroare provocata Dupa consecintele pe care le are, ori nu, asupra valabilitatii actului juridic, distingem! ( dolul principal ( care este dolul ce cade asupra unor elemente importante la incheierea actului si care atrage anularea actului ( dolul incident )sau secundar*, ce cade asupra unor imprejurari nedeterminante pentru incheierea actului juridic, si care nu atrage nevalabilitatea actului. :lementele dolului ". un element material, obiectiv ( ce consta in utilizarea de mijloace viclene pentru a induce in eroare siretenii, manopere dolosive* #. un element subiectiv , intentional, ce consta in intentia de a induce in eroare o persoana, pentru a determina sa incheie un act juridic. ,onditii Dolul trebuie sa indeplineasca, conditiile! ( sa fie determinant pentru incheierea actului juridic ( sa provina de la cealalta parte. De retinut, insa, ca aria elementelor determinante, pentru dol, este mai intinsa decat la eroare unde trebuie sa fie vorba ori de calitatile substantiale ale obiectului ori de 9calitatile persoanei9 contractante. -n doctrina se admite in legatura cu o conditie si urmatoarele doua situatii! ". dolul sa provina de la un tert, dar cocontractantul are cunostinta de aceasta imprejurare )un fel

de complicitate la dol* #. dolul sa provina de la reprezentantul )e..mandatarul* cocontractantului. Dovada dolului Potrivit art./4; al.# ,odul civil 9Dolul nu se presupune9 ceea ce inseamna ca persoana care(l invoca trebuie sa(l dovedeasca. <iind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba inclusiv martori sau prezumtii simple. $.=iolenta :ste un viciu de consimtamant ce consta in amenintarea unei persoane cu un rau care i- produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l(ar fi incheiat. =iolenta este reglementata in ,odul .ivil prin articolele /33, /34, /3>, /30. ,lasificare Dupa natura raului cu care se ameninta, distingem intre! ( violenta fizica ( vis ( cand amenintarea priveste integritatea fizica sau bunurile persoanei+ ( violenta morala ( metus ( cand amenintarea se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele persoanei. Dupa caracterul amenintarii, deosebim intre! ( amenintarea legitima, justa, care nu este viciu de consimtamant )creditorul il ameninta pe debitor cu darea in judecata in cazul in care nu(si indeplineste indatorirea pe care o are*. ( amenintarea nelegitima, injusta, cu un rau ( careare semnificatia juridica a viciului de consimtamant. :lementele violentei =iolenta este alcatuita din doua elemente! ( un element obiectiv e.terior ( ce consta in amenintarea cu un rau ( un element subiectiv ( consta in insuflarea unei bunuri persoanei amenintate. ,onditiile violentei Pentru a fi viciu de consimtamant, violenta trebuie sa intruneasca cumulativ, doua conditii! ( sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic civil ( sa fie injusta )nelegitima, ilicita*. 7eziunea Def. 7eziunea este acel viciu de consimtamant care consta in dispozitia vadita de valoare intre doua prestatii. ,odul civil reglementeaza in numeroase dispozitii leziunea! art./3", ""3>, ""30, ""4;, ""4#, ""4$, ""4%, ""43. :.ista doua conceptii care sta la baza reglementarii leziunii! ( conceptia subiectiva ( leziunea presupune doua elemente! ( unul obiectiv constand in disproportia de valoare intre contraprestatii+ ( unul subiectiv ( constand in profitarea de stare de nevoie in care se gaseste cealalta parte. ( conceptia obiectiva ( leziunea are un singur element ( paguba egala cu dispozitia de valoare intre contraprestatii. ,onditiile leziunii ". leziunea sa fie o consecinta directa a actului respectiv #. leziunea sa e.iste in raport cu momentul incheierii actului $. disproportia de valoare intre contraprestatii trebuie sa fie vadita.

Domeniu de aplicare 7eziunea este un domeniu de aplicare mai restrans atat din punct de vedere al persoanelor care o pot invoca drept cauza de anulare, cat s- din acela al actelor susceptibile de anulare pentru leziune. 7eziunea priveste minorii intre "% si "0 ani ( adica minorii cu capacitate de e.ercitiu restransa. -n legatura cu al doilea aspect, sunt anulate pentru leziune numai actele juridice civile care, in acelasi timp! ( sunt acte administrative ( au fost incheiate de minorul intre "% si "0 ani singur, fara incuviintarea ocrotitorului legal ( sunt lezoriane pentru minor ( sunt comutative. OBIECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL Definitie ( Prin obiect al actului juridic se intelege conduita partilor stabilita prin acel act juridic civil, respectiv actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care sunt tinute art./4# ,odul civil face referire doar la conventii 9?biectul conventiiloer este acela la care partile sau numai una din parti se obliga9. -ar ca obiect derivat al actului juridic consideram obiectele, lucrurile. ,u privire la acest inteles art./4$ dispune 9&umai lucrurile ce sunt in comert pot fi obiectul unui contract9. ,and conduita partilor priveste 9lucrurile9 ori 9bunurile9 , acestea sunt privite ca 9obiect derivat9 al actului juridic civil. Dupa cum vom arata unele 9conditii de modalitate9 ale obiectului actului juridic civil se refera tocmai la 9bunuri9 . CONDITII DE VALABILITATE ALE ACTULUI JURIDIC CIVIL Pentru a fi valabil, obiectul juridic civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii! ( ,onditii generale! ( sa e.iste+ ( sa fie in circuitul civil+ ( sa fie determinat sau determinabil+ ( sa fie posibil+ ( sa fie licil si moral. ,onditiile speciale sunt! ( ,el ce se obliga trebuie sa fie titularul dreptului subiectiv+ ( 6a e.iste autorizatie administrativa prevazuta de lege+ ( ?biectul sa constea intr(un fapt personal al debitorului. ,ontinutul conditiilor de validitate CAUZA ACTULUI JURIDIC CIVIL ,onditiile de valabilitate a cauzei actului juridic civil a* sa e.iste b* sa fie reala c* sa fie licita si morala a* 6a e.iste ! ceasta conditie a cauzei actului juridic civil ( este consacrata e.pres, in art./44 ,odul civil 9?bligatia fara cauza.nu poate avea nici un efect9. ,and lipsa cauzei se datoreaza lipsei de discernamant, ambele elemente ale cauzei ( scopul mediat su scopul imediat ( lipsesc ( lipsa cauzei va atrage nulitatea relativa a actului juridic civil. ( ,and lipsa cauzeu se datoreaza! ( lipsei contraprestatiei )in contr.sinalagmatice*+ ( lipsei predarii bunului )in actele reale*+

( lipsei riscului )in contr.aleatorii*+ ( lipsei intentiei de a gratifica in contr. cu titlu gratuit*. sanctiunea aplicabila este aceea a nulitatii absolute. b* 6a fie reala prevazuta in art./44 ,odul civil 9?bligatia.fondata pe o cauza falsanu poate avea nici un efect9. ,auza este falsa cand e.ista eroare asupra motivului determinant care este tocmai scopul mediat*. <alsitatea cauzei atrage nulitatea relativa a actului juridic civil. c* 6a fie licita si morala prevazuta e.pres in acelasi art./44 ,odul civil !9?bligatia nelicita, nu poate avea nici un efect9. rt./40 ,odul civil prevede 9,auza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrarie bunurilor moravuri si ordinii publice9. -licit poate fi doar scopul mediat. Proba cauzei ,auza este prezumata pina la dovada contrarie art./4> ,odul civil prevede. 9,onventia este valabila , cu toate ca, cauza nu este e.presa9. 6e institue astfel doua prezumtii! ( prezumtia de valabilitate a cauzei , indiferent ca se mentioneaza sau nu ( prezumtia de e.istenta a cauzei+ cauza nu trebuie dovedita )ea este prezumata de lege*. Prin urmare, cine invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei actului juridic, acela trebuie sa dovedeasca aceasta. EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL Prin efectele actului juridic civil se inteleg drepturile subiective si obligatiile civile la care acesta da nastere, pe care le modifica sau le stinge. :fectele actului juridic civil sunt guvernate de trei principii, in functie de care se stabileste cum si fata de cine se produc aceste efecte! principiul fortei obligatorii, principiul irevocabilitatii si principiul relativitatii. NULITATEA: DEFINITIE &ulitatea este acea sectiune de drept civil care lipseste actul juridic de efectele contrarii normeleor juridice editate pentru incheierea sa valabila. &ulitatea intervine inc azul in care nu se respecta conditiile de valabilitate ale actului juridic civil. FUNCTIILE NULITATII ". <unctia preventive consta in efectulo inhibitoriu pe care il e.ercita asupra obiectelor de drept civil tentate sa incheie actul juridic civil cu nerespectarea conditiilor sale de validitate. #. <unctia sanctionatorie presupune tocmai inlaturarea efectelor contrare legii. $. <unctia de mijloc de garantie a principiului legalitatii apare ca un miljloc de asigurare a respectarii ordinii pubice si bunelor moravuri. CAPACITATEA DE FOLOSINTA SI EXERCITIU A PERSOANEI FIZICE: DEFINITIE,CARACTERISTICI, INCEPUT, SFARSIT, INGRADIRI Definiia legal a capacitatii civile de e.ercitiu este data in art. 3 alin. )$* din Decretul nr. $"2"/3%. ,onform acestui articol, capacitatea de e e!ci"i# este capacitatea persoanei de a indeplini acte juridice prin care ii e.ercita drepturile i ii asuma obligaii.

De asemenea, conform unei definitii elaborate de doctrina, capacitatea civil de e.erciiu a persoanei fizice este acea parte a capacitii civile care const n aptitudinea persoanei fizice de a dobndi t e.ercita drepturi subiective civiie, precum i de a(i asuma i e.ecuta obligaii civile, prin ncheierea de acte juridice civile. P!e$i%e&e capacit'"ii ci(i&e de e e!ci"i# a pe!%)a*ei +i,ice sunt e.istena capacitii civile de folosin si a discernmntului, adic e.istena puterii individului de a realiza care sunt consecinele juridice ale manifestrii sale de voin. ceast premis se apreciaz n raport cu vrsta, dar i cu starea sntii mentale. @egulile referitoare la capacitatea civil de e.erciiu se refer numai la ncheierea actelor juridice civile. Aotusi, n materie delictual, prezint relevan numai e.istena discernmntului. De e.emplu, lipsa discernamantului la savarsirea unei fapte va antrena lipsa vinoviei. @eferitor la capacitatea civila de e.erciiu a persoanei fizice, pot e.ista urmatoarele situaii!

lipsa capacitii civile de e.erciiu+ capacitatea civil de e.erciiu restrns+ capacitatea civil de e.erciiu deplin.

Ca!acte!e&e -#!idice ale capacittii civile de e.erciiu depline i restrnse a persoanei fizice sunt! legalitatea )"*, generalitatea )#*, inalienabilitatea )$*, intangibilitatea )%*, egalitatea )3*. )"* 7egea reglementeaz toate aspectele ce privesc instituirea, stabilirea coninutului i ncetarea capacitii civile de e.erciiu. Deci, aceast capacitate tine e.clusiv de domeniul legii, nu de cel al voinei individuale. De aceea, unul din caracterele juridice ale capacitatii civile este legalitatea. )#* Beneralitatea este acel caracter care const n faptul c prin capacitatea civil de e.erciiu a persoanei fizice se e.prim aptitudinea de a dobndi i e.ercita drepturile subiective civile i de a e.ecuta obligaiile civile prin ncheierea oricror acte juridice civile, cu e.cepia celor pe care legea le interzice. Bradui de generalitate al capacitii de e.erciiu difer dup cum este vorba de capacitate de e.erciiu deplin sau restrns. )$* Prin inalienabilitatea capacitii civile de e.erciiu a persoanei fizice se desemneaz caracterul, instituit e.pres prin art. 4 din Decretul nr. $"2"/3%. ,onform acestui articol, nimeni nu poate renuna la capacitatea de e.ercitiu, nici mcar parial. )%* Prin intangibilitatea capacitii civile de e.erciiu a persoanei fizice se nelege acel caracter, consacrat e.pres de art. 4 alin. )"*din Decretul nr. $"2"/3%. Potivit articolului precitat, lipsirea total sau parial de capacitate de e.erciiu poate interveni numai n cazurile i n condiiile e.pres stabilite de lege. )3* :galitatea capacitii civile de e.erciiu a persoanei fizice este consacrat, mpreun cu egalitatea capacitii de folosin a persoanei fizice, de art. % alin. )#* din Decretul nr. $"2"/3%, de art. $ i art. #4 din Pactul internaional privind drepturile civile i politice ale omului, precum i de art. "% din ,:D?. PERSOANA JURIDICA: DEFINITIE

Persoan juridic )sau moral* C organizaie care, avnd o alctuire de sine stttoare i un patrimoniu propriu n vederea ndeplinirii unui anume scop admis de lege, este subiect cu drepturi i cu obligaii, deosebit de persoanele fizice care intr n componen a ei. CAPACITATEA DE FOLOSINTA SI EXERCITIU ALE PERSOANEI JURIDICE ". ,apacitatea de e.erciiu a persoanei juridice este aptitudinea acesteia de a dobndi drepturi i a e.ercita obligaii prin actele proprii. :a e.prim a* aptitudinea sau posibilitatea ( de a dobndi i e.ercita drepturi prin propriile aciuni+ b* aptitudinea D de a asuma i a ndeplini obligaii prin propriile aciuni. Deci spre deosebire de capacitatea de folosin care este o aptitudine de a avea, capacitatea de e.erciiu este o aptitudine de a exercita. Persoana juridic este un subiect distinct de persoanele care o compun i se manifest n circuitul civil prin intermediul organelor sale. 6pre deosebire de persoana fizic care este dotat de la natur, n principiu, de la o anumit vrst, cu discernmnt i voin, persoana juridic nu are , n mod firesc discernmnt i nici o voin proprie. 6ocietatea comercial se deosebete nu numai prin propriile atribute de identitate i patrimoniu distinct dar i prin aptitudinea de a manifesta o voin de sine(stttoare, generat de voturile asociailor. En cadrul societilor comerciale, voina persoanei juridice se realizeaz prin voina celor ce o compun, constituii n adunarea general. ceasta, ns, nu se reduce la simpla lor nsumare, ci este o calitate nou. =oinele participanilor persoanei juridice, e.primate n cadrul adunrii generale, devin o voin colectiv, care constituie voina persoanei juridice. 7a baza formrii acestei voine st principiul majoritii. <ormarea voinei societii comerciale difer de la o form la alta. Pentru e.primarea voinei persoanei juridice pe unele chestiuni, de e.emplu n societile comerciale pe persoane se cere acordul tuturor asociailor, n societile comerciale pe capitaluri se cere o majoritate simpl, o majoritate absolut sau o majoritate calificat. ,apacitatea de e.erciiu a persoanei juridice apare concomitent cu capacitatea de folosin, adic de la data nregistrrii de stat. <iind un subiect artificial, persoana juridic i manifest voina n e.terior numai prin intermediul administratorului sau altfel spus prin organul su e.ecutiv. dministratorul este organ al persoanei juridice. u calitatea de administrator )organ e.ecutiv* persoanele fizice alese sau numite n modul stabilit de lege sau de actul constitutiv. En ipoteza n care persoana juridic a fost nregistrat dar nu are organ e.ecutiv rezult c aceasta are capacitate de e.erciiu, ns nu o poate realiza. ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE PERSOANEI JURIDICE Pentru a avea calitatea de persoana juridical entitatea trebuie sa intruneasca urmatoarele cerinte, cumulative! ". sa aiba o organizare proprie ) de sine statatoare* #.sa aiba un patrimoniu propriu $.sa aiba un scop propriu Prin organizare proprie se intelege acel element constitutiv al persoanei juridice care consta in structura interna , modul de alcatuire al organelor de conducere, atributiiloe lor , fapt ce permite entitatii sa se infatiseze in raporturile cu alte subiecte de drept ca un ansamblu unitar. Patrimoniu propriu este acel element constitutive al persoanei juridice care consta in totalitatea drepturilor patrimoniale si a obligatiilor patrimoniale ce au ca titular chiar pe persoana juridica. 6copul propriu este acel element constitutive al persoanei juridice prin care se desemneaza obiectul de activitate al acesteia. :l resprezinta insusi ratiunea e.istentei unei personae juridice.

VICIILE DE CONSIMTAMANT 6unt vicii de consimtamant ! eroarea, dolul )viclenia*, violenta si leziunea. ./ EROAREA :roarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act vicil. Dupa criteriul consecintelor care intervin, eroarea este de trei feluri ! F e!)a!ea0)1%tac)& )numita si distructiva de voinat* este cea mai grava forma a erorii, falsa prezentare cazand fie asupra naturii actului ce se incheie D error in negatio D fie asupra identitatii obiectului D error in corpore; F e!)a!ea0(ici# de c)*%i$ta$a*t este falsa reprezen( tare ce cade fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului D error in substantiam, fie asupra persoanei cocontractante D error in personam; F e!)a!ea0i*di+e!e*ta este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante la incheierea actului juridic civil si care nu afecteaza insasi valabilitatea actului. Dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentata, se disting doua feluri de erori ! F e!)a!ea de +apt, care este falsa reprezentare a unei situatii faptice la incheierea actului juridic )care priveste obiectul actului, valoarea, cocontractantul*+ F e!)a!ea de d!ept, care este falsa reprezentare a e.istentei ori continutului unei norme de drept civil. -n alcatuirea erorii(viciu de consimtamant intra un singur element, de natura psihologica D falsa reprezentare a realitatii D de unde rezulta si dificultatea probarii, dovedirii sale. 2/ DOLUL SAU VICLENIA Dolul, numit si viclenie, este acel viciu de consimtamant care consta in introducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a determina sa incheie un act juridic. -n esenta, deci, dolul este o eroare provocata )iar nu spontana, ca eroarea propriu(zisa*. vand originea in dreptul privat roman D unele se distingeau intre dolus malus )dolul grav* si dolus bonus )dolul usor* D dupa consecintele pe care le are, ori nu, asupra valabilitatii actului juridic, se distinge intre ! F d)&#& p!i*cipa& (dolus dans causam contractui), care este dolul ce cade asupra unor elemente importante, determinate la incheierea actului juridic si care atrage anularea actului si F d)&#& i*cide*t (dolus incidens), numit si incidental ori secundar, care este dolul ce cade asupra unor imprejurari nedeterminate pentru incheierea actului juridic, neatragand nevalabilitatea actului )se poate cere, insa, o reducere a prestatiei, daca e cazul*. Dolul, ca viciu de consimtamant, este alcatuit din doua elemente ! G un element obiectiv, material, constand in utilizarea de mijloace viclene )masinatiuni, siretenii, manopere dolosive* pentru a induce in eroare+ G un element subiectiv, intentional, constand in intentia de a induce in eroare o persoana, pentru a o determina sa incheie un act juridic civil. Pentru a fi viciu de consimtamant, dolul trebuie sa indeplineasca, cumulativ, conditiile ! G sa fie determinat pentru incheierea actului juridic+ G sa provina de la cealalta parte. <iind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba, inclusiv martori sau prezumtii simple. 3/ VIOLENTA

iolenta este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l!ar fi incheiat. Dupa natura raului cu care se ameninta, se distinge intre ! F (i)&e*ta +i,ica D vis D e.istenta atunci cand amenintarea cu raul priveste integritatea fizica ori bunurile persoanei+ F (i)&e*ta $)!a&a D metus D e.istenta atunci cand amenintarea cu raul se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele persoanei. Dupa caracterul amenintarii, se deosebeste intre ! F a$e*i*ta!ea &e4iti$a, justa cu un rau, care nu este viciu de consimtamant )spre e.emplu, creditorul il ameninta pe debitor cu darea sa in judecata in cazul in care nu(si indeplineste indatorirea pe care o are* si F a$e*i*ta!ea *e&e4iti$a, injusta, cu un rau+ numai aceasta are semnificatia juridica a viciului de consimtamant, atragand anulabilitatea actului incheiat sub imperiul unei temeri insuflata de o asemenea amenintare. ,a si dolul, violenta D viciu de consimtamant este alcatuita din doua elemente ! G un element obiectiv, e.terior, care consta in amenintarea cu un rau+ G un element subiectiv, constand in insuflarea unei temeri persoanei amenintata+ ceea ce altereaza consimtamantul, in cazul violentei, este tocmai aceasta temere insuflata victimei violentei. Pentru a fi viciu de consimtamant, violenta trebuie sa intruneasca, cumulativ, urmatoarele doua conditii ! G sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic civil+ G sa fie injusta )nelegitima, ilicita*. 5/ LEZIUNEA "eziunea este acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre doua prestatii. 6tructura leziunii difera in functie de conceptia care sta la baza reglementarii ei. -n conceptia subiectiva, leziunea presupune doua elemente ! unul obiectiv, constand in disproportia de valoare intre contraprestatii si unul subiectiv, constand in profitarea de stare de nevoie in care se gaseste cealalta parte. -n conceptia obiectiva, leziunea are un singur element ! paguba egala cu disproportia de valoare intre contraprestatii. Pentru anularea actului juridic civil pentru leziune este necesar sa fie intrunite urmatoarele conditii ! G leziunea sa fie o consecinta directa a actului respectiv+ G leziunea sa e.iste in raport cu momentul incheierii actului juridic+

disproportia de valoare intre contraprestatii trebuie sa

fie vadita. -n starea actuala a legislatiei noastre in materie, leziunea are un domeniu restrans de aplicare, atat din punctul de vedere al persoanelor care o pot invoca drept cauza de anulare, cat si din acela al actelor susceptibile de anulare pentru leziune. -ntr(adevar, sub primul aspect, leziunea priveste minorii intre #$ si #% ani, adica minorii cu capacitate de e.ercitiu restransa. 6ub cel de(al doilea aspect, sunt anulabile pentru leziune numai actele juridice civile care,

in acelasi timp ! ( sunt acte de administrare; ( au fost incheiate de minorul intre "%("0 ani singur, fara incuviintarea ocrotitorului legal; ( sunt lezionare pentru minor+ ( sunt comutative.