Sunteți pe pagina 1din 2

Determinismul

Caracterizarea general a determinismului Determinismul e o parte integranta a ontologiei . Esena lui const in recunoaterea existeei unor relaii de dependena si de condiionare obiectiv in virtutea crora producerea si existena tuturor fenomenelor se realizeaz pe temei propriu . Problema determinismului e fundamental att pentru tiin ct i pentru filosofie . Determinismul relev faptul c universul nu este un haos total , ci configureaz o anumit ordine dat de diversele legaturi cauzale necesare , unele de condiionare , iar altele mult mai slabe , ntmplatoare , ntre fenomene . Determinismul exprim caracterul determinat al fenomenelor prin ele nsele i prin relaiile reciproce i studiaz totodat aceste forme concrete de determinare si conexiune exprimate prin categoriile determinismului care sunt ! "nteraciunea #auzalitatea #ondiionarea $ecesitatea %ntmplarea Posibilitatea Probabilitatea &inalitatea 'ibertatea "deea caracterului determinat al obiectelor , fenomenelor si proceselor s(a nscut n procesul practicii , ca reflectare fireasca a unor relaii de determinare existente ntre acestea , n realitatea obiectiv . #onstatrile aspectelor de ordine din diferite domenii ale existenei au condus la formularea teoriei determinismului . #oninutul acestei teorii rezid n utmtoarele idei fundamentale ! "deea caracterului ordonat structurat al lumii "deea c nimic nu se poate produce fr o cauz determinant "deea ca procesele , fenomenele sunt legate ntre ele prin interaciuni complexe "deea posibilitaii cunoaterii mecanismului de determinare #oncepia determinist i are evoluia sa istoric ) elemente ale acesteia pot fi ntlnite nc n primele sisteme filozofice ale antichitii . *piritul gndirii deterministe a ntmpinat in evul mediu ostilitatea religiei . +cestea au imprimat o orientare spiritualista , mistic n nelegerea i explicarea lumii . "deea determinarii naturale e nlocuit cu ideea de predeterminare divin . "deea de determinism i croiete drum in secolele ,-""(,-""". &ilosofia acestor vremuri pornea de la afirmaia ca n natur nu exist nici un cel mai mic fenomen fr o cauz precis i ca lumea n ansamblul ei se dezvolt , guvernat de legi specifice , obiective proprii . De un timp ncoace ideea determinismului se mpletete cu viziunea sistemica care s(a impus in chimie , biologie i tiinele sociale . Determinismul ca teorie filosofic i tiinific are doua funcii ! &uncia teoretico(explicativa asupra lumii &uncia metodologic .rice teorie tiinific cuprinde doua feluri de enunuri !

Descriptive Explicative

Metode ale determinismului /odelul determinismului clasic sau mecanicist +cest model al determinismului se bazeaza pe absolutizarea cauzalitii mecanice si a legilor dinamice , a unei necesiti riguroase , excuznd ntmplarea si orice incertitudine . 0ocmai pentru c ntmplarea introduce unele elemente de incertitudine , ea era exclus . %ntmplarea era socotit doar expresia recunoaterii cauzelor ascunse ale fenomenelor . /odelul determinismului probabilist %ncepnd cu a doua 1umtate a secolului ,", , determinismul mecanicist a venit tot mai mult in conflict cu dezvoltarea tiinelor . /ai nti cu teoria dar2inst a evoluiei speciilor , care lua n seam i variaiile individuale , ntmpltoare ca factor de evoluie ) mai apoi cu teoria molecular a cldurii . %n secolul ,, , vechiul determinism a fost infirmat de mecanic , statistic ,etc . $oile tiine aprute n secolul ,, precum genetica , noile teorii asupra evolutiei vieii , cibernetica , teoria informatiei intr i ele n conflict direct cu concepia determinismului mecanicist . #riza determinismului a nsemnat n fond o criz a modelului mecanicist care nu putea admite hazardul si libertatea uman .