Sunteți pe pagina 1din 8

Grigore Vieru Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, satul Pererta, fostul jude Hotin, Romnia - d.

18 ianuarie 2009, Chiinu) a fost un poetromn din Republica Moldova. n 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Romne.[1] Biografie Grigore Vieru s-a nscut n familia de plugari romni a lui Pavel i Eudochia Vieru, nscut Didic. A absolvit coala de 7 clase din satul natal, n anul 1950, dup care urmeaz coala medie din oraul Lipcani pe care o termin n 1953. n anul 1957 debuteaz editorial (fiind student) cu o plachet de versuri pentru copii, Alarma, apreciat de critica literar. n1958 a absolvit Institutul Pedagogic Ion Creang din Chiinu, facultatea Filologie i Istorie. Se angajeaz ca redactor la redacia numit revista pentru copii Scnteia Leninist, actualmente Noi, i ziarul "Tnrul leninist", actualmente "Florile Dalbe" . La 8 iunie 1960 se cstorete cu Raisa, profesoar de limba romn i latin, nscut Nacu i se angajeaz ca redactor la revista Nistru, actualmente Basarabia, publicaie a Uniunii Scriitorilor din Moldova. ntre anii 19601963 este redactor la editura Cartea Moldoveneasc. A fost un oaspete des al Csuei Poeziei din Satul Cociulia, r. Cantemir. Tot aici scrie celebra carte pentru precolari Albinua. Anul 1968 aduce o cotitur n destinul poetului, consemnat de volumul de versuri lirice Numele tu, cu o prefa de Ion Dru. Cartea este apreciat de critica literar drept cea mai original apariie poetic. n chiar anul apariiei devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatur naional contemporan. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga,Brncui, iar alte dou sunt nchinate lui Nicolae Labi i Marin Sorescu. Asemenea dedicaii apar pentru prima oar n lirica basarabean postbelic. Grigore Vieru a fost membru PCUS din anul 1971. n 1973, Grigore Vieru trece Prutul n cadrul unei delegaii de scriitori sovietici. Particip la ntlnirea cu redactorii revistei Secolul 20: Dan Hulic, tefan Augustin Doina, Ioanichie Olteanu, Geo erban, Tatiana Nicolescu. Viziteaz, la rugmintea sa, mnstirile Putna, Vorone, Sucevia, Dragomirna, Vratec. Se ntoarce la Chiinu cu un sac de cri. Mai trziu poetul face urmtoarea mrturisire: Dac visul unora a fost s ajung n Cosmos, eu viaa ntreag am visat s trec Prutul. n anul 1974, scriitorul Zaharia Stancu, preedintele Uniunii Scriitorilor din Romnia, i face o invitaie oficial din partea societii Uniunii, creia poetul i d curs. ViziteazTransilvania, nsoit de poetul Radu Crneci. n 1977, iari la invitaia Uniunii Scriitorilor din Romnia viziteaz, mpreun cu soia, mai multe orae din Romnia: Bucureti,Constana, Cluj-Napoca, Iai. n 1988 i se acord cea mai prestigioas distincie internaional n domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen. [modificare]Implicarea n Micarea de Eliberare Naional din Basarabia La sfritul anilor '80, Grigore Vieru se gsete n prima linie a Micrii de Eliberare Naional din Basarabia, textele sale (inclusiv cntecele pe versurile sale) avnd un mare rol n deteptarea contiinei naionale a romnilor din Basarabia. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular i se afl printre organizatorii i conductorii Marii Adunri Naionale din 27 august 1989. Particip activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM n care se voteaz limba romn ca limb oficial i trecerea la grafia latin. [modificare]Decesul Pe 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulaie i a fost internat la Spitalul de Urgen din Chiinu. Grigore Vieru s-a aflat ntr-o stare critic cu politraumatism, traumatism cranio-cerebral nchis, contuzie cerebral, traumatism toracic nchis, contuzia cordului i a plmnilor i contuzia organelor abdominale, avnd anse minime de supravieuire[2]. Accidentul rutier a avut loc n noaptea de 15 spre 16 ianuarie, ora 01:30 pe traseul R-3 ChiinuHncetiCimiliaBasarabeasca[3]. La volanul 1

autoturismului se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al Republicii Moldova i director adjunct al Ansamblului de dansuri populare Joc din Chiinu, aflat ntr-o stare mai uoar[2]. A ncetat din via pe data de 18 ianuarie a aceluiai an, la exact dou zile dup accident n Spitalul de Urgen din Chiinu, n urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.[4][5] [modificare]Posteritatea Grigore Vieru a fost nmormntat pe 20 ianuarie 2009 la Chiinu, n cimitirul central din strada Armean. La nmormntare au asistat cteva zeci de mii de oameni, diviziile lui Grigore Vieru, cum le-a denumit profesorul Dan Dungaciu ntr-un articol.[6] Chiinul nu mai cunoscuse funeralii de asemenea proporii de la nmormntarea soilor Doina i Ion Aldea Teodorovici. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarat zi de doliu n Republica Moldova, la ora 10:00 ntreaga republic innd un moment de reculegere. Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Naional Steaua Romniei n grad de Mare Cruce[7]. Cteva coli din Republica Moldova, un bulevard din Chiinu i o strad din Iai poart numele lui Grigore Vieru.[8] Pe 11 februarie 2010, cu trei zile nainte de ziua sa de natere, a fost instalat bustul poetului n Aleea Clasicilor.[9] O strad din Buzu i poart numele[10]: Strada Grigore Vieru. [modificare]Momente din viaa lui Vieru

n volumul de poezii pentru copii Trei iezi, ieit de sub tipar n 1970, se gsea i poeziaCurcubeul, n care Vieru, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia drapelul tuturor romnilor. Peste cteva zile de la difuzare, cenzura sovietic a retras cartea din librrii, dnd-o la topit, iar autorul a fost acuzat de diversiune.[12] Tot n 1970, apare i Abecedarul, elaborat de Vieru n colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli. De pe acest manual, modificat ntructva de-a lungul timpului, nva i astazi micii basarabeni n clasa I. n 1989, tot Vieru i Vangheli au realizat varianta n grafie latin a Abecedarului. Vieru a scris, printre multe altele, versurile pentru coloana sonor a filmului cu desene animateMaria Mirabela, iar poezia lui Vieru Drag Otee a fost pus pe muzic i interpretat de Iurie Sadovnic. Ulterior, piesa a fost preluat i de Zdob si Zdub. n 1988, n ziarul chiinuian Literatura i arta apare primul text cu grafie latin din Basarabia postbelic. Autor - Grigore Vieru.[13] n iunie 1989, obinnd aprobarea autoritilor sovietice de a publica sptmnalul Literatura i arta n grafie latin, redactorii ziarului s-au pomenit c n toat Moldova Sovietic nu exist nicio main de scris cu litere latine, n afar de cea de la Academia de tiine din RSSM i de una aparinnd profesorului Iulius Popa de la Bli. n aceste condiii, Grigore Vieru i redactorul-ef de la Literatura i arta Nicolae Dabija merg la Bucureti pentru a obine o main de scris pentru ziar. Autoritile romne trgneaz rspunsul, iar anticariatul din care puteau s cumpere o astfel de main este nchis n acele zile din motive tehnice. Vieru i Dabija sunt ajutai ns de preotul Vasile Tepordei, care le aduce la gar o pung n care se afl cele 31 de semne metalice ale alfabetului latin, tiate de acesta din propria main de scris. La Chiinu, semnele latine sunt sudate la o main de scris n locul celor chirilice, astfel c Literatura i arta devine primul ziar din Basarabia care ncepe s ias sistematic n grafie latin. n 1994, neo-comunitii din Partidul Democrat Agrar, ajuni la putere n Moldova, renun la imnul de stat Deteapt-te, romne i le propun poetului Grigore Vieru i compozitorului Eugen Doga s compun verusurile i, respectiv, muzica pentru un nou imn. Ambii refuz. Grigore Vieru scrie n Literatura i arta urmtoarele: 2

Dreptatea istoric va blestema poeii i compozitorii care vor ndrzni s ridice mna asupra Imnului Naional Deteapt-te, romne, cocondu-se ei n locul strlucirii i necesitii lui istorice.
[14]

n 1964, Vieru public n revista Nistru poemul Legmnt, dedicat lui Mihai Eminescu. Poemul ncepe cu versurile: tiu: cndva, la miez de noapte,/ Ori la rsrit de Soare,/ Stinge-mi-s-or ochii mie/ Tot deasupra crii Sale.

Dup 45 de ani, poetul moare n urma unui accident de main, care are loc n noaptea de pe 15 spre 16 ianuarie 2009, la ntoarcerea de la o ceremonie de omagiere a lui Eminescu.

Epitaful pe care i l-a ales Vieru: Sunt iarb. Mai simplu nu pot fi.

[15]

[modificare]Opera

1957 - Alarma (versuri pentru copii) 1958 - Muzicue (versuri pentru copii) 1961 - Ft-Frumos curcubeul i Bun ziua, fulgilor! la editura Cartea Moldoveneasc 1963 - Mulumim pentru pace (versuri) i Fgurai' (versuri, povestiri i cntece). 1964 - Revista Nistru public poemul Legmnt, dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu. 1965 - Versuri pentru cititorii de toate vrstele, prefaat de Ion Dru pentru care i se acord Premiul Republican al Comsomolului n domeniul literaturii pentru copii i tineret (1967). 1967 - Poezii de seama voastr (editura Lumina) 1967 - Brbaii Moldovei, cu o dedicaie pentru naionalistul Nicolae Testimieanu (revista Nistru). ntregul tiraj este oprit, dedicaia scoas. 1969 - Duminica cuvintelor la editura Lumina cu ilustraii de Igor Vieru, o carte mult ndrgit de precolari, care a devenit prezent n orice grdini de copii. 1970 - Abecedarul (editura Lumina) n colaborare cu Spiridon Vangheli i pictorul Igor Vieru) 1970 - Trei iezi 1974 - Aproape (versuri lirice, cu ilustraii color de Isai Crmu) 1975 - Mama (editura Lumina carte pentru cei mici, ilustrat de Igor Vieru) 1976 - Un verde ne vede! (editura Lumina volum pentru care poetului i se decerneaz Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978). 1989 - Metafore albastre - - (editura Narodna cultura, Sofia n colecia Globus poetic, traducere n limba bulgar de Ognean Stamboliev. 2010 - Mi e dor de piatra - [16] - d. Avangardprint, Bulgaria - traducere n limba bulgar i prefa de Ognean Stamboliev - 100 poezii

Este prezent n: Streiflicht Eine Auswahl zeitgenssischer rumnischer Lyrik (81 rumnische Autoren), - "Lumina piezi", antologie bilingv cuprinznd 81 de autori romni n traducerea luiChristian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3980387119 ]Muzic pe versurile lui Vieru

ro Maria Mirabela ro Drag Otee 3

ro ro ro ro ro ro ro ro ro ro ro ro

Pentru Ea Rsai Eminescu La mnstirea Cpriana (Clopotul nvierii) Lsai-ne n legea noastr Dou lacrimi gemene (Chiinu i Bucureti) O serenad Melancolie Ultima or Reaprindei candela Mi-e dor de tine, mam Codrul e frumos cu floare

Muli compozitori basarabeni se inspirau de poezia lui Grigore Vieru (culegeri de cntece "Poftim de intrai", "Cine crede" .a.). Grigore Vieru nsui este autor al unor melodii de cntece pentru copii ("S creti mare" .a.), dar cea mai fecund era colaborarea lui cu compozitoare Iulia ibulschi (culegeri "Soare, soare", "Clopoeii", "Stea-stea, logostea", "Ramule-neamule", "Cntnd cu iubire" .a.) [modificare]Literatur adiional

Tudor opa. Condamnai la zbucium. Chiinu. Ed. Universul, 2003. Petru Soltan (colectiv). Calendar Naional, Biblioteca Naional a Republicii Moldova, Ed. 1995, 2010 Tudor opa. Voievozii inspiraiei. Chiinu, 2007, p. 256262. Grigore Vieru. Taina care m apr, Iai, Ed. Princeps Edit. 2008. A.M. Prohorov (gl. red), Sovetskii Eniklopediceskii Slovari, M., Gl. red. Sovetskoi eniklopedii, 1981 (n rus) Vieru Grigore// Enciclopedia sovietic moldoveneasc, vol.2, p. 37 DEI Nume proprii, Ed. Cartier, Chiinu-Bucureti, 2004 Literatura i Arta Moldovei, Enciclopedie, Chiinu, Red. ESM., 1985 Bol'oi Rossiiskii Entsiklopediceskii Slovar,Moscova, Ed."Drofa",2009 Vieru Grigore//Enciclopedia Universal Britannica, B.-Ch, Ed. Litera, 2010, vol.16, p. 124

S-a nscut pe 14 februarie 1935, n satul Pererta din fostul jude Hotin, pe teritoriul de azi al Republicii Moldova, n familia de plugari romni a lui Pavel i Eudochia Vieru, nscut Didic. A absolvit coala de apte clase din satul natal n anul 1950, dup care a urmat coala medie din orelul Lipcani, pe care o termin in 1953. A debutat editorial n 1957, student fiind, cu o plachet de versuri pentru copii, "Alarma", apreciat de criticii literari. n 1958, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic "Ion Creang" din Chiinu, Facultatea de Filologie i Istorie. n acelai an, i-a aprut a doua culegere de versuri pentru copii, "Muzicue", i s-a angajat ca redactor la revista pentru copii Scnteia Leninist. A fost redactor la revista Nistru, publicaie a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. ntre 1960 i 1963, Vieru a fost redactor la editura Cartea Moldoveneasc, unde i-au aprut i dou plachete de versuri pentru copii: "Ft-Frumos i Curcubeul" i "Bun ziua, fulgilor!". n 1964, public n revista Nistru poemul "Legmnt", dedicat poetului Mihai Eminescu. n 1965, i apare volumul "Versuri pentru cititorii de toate vrstele", pentru care i se acord Premiul Republican al Comsomolului n domeniul literaturii pentru copii i tineret (1967). n 1967, Revista Nistru public poemul "Brbaii Moldovei", cu o dedicaie pentru "naionalistul" Nicolae Testimieanu. ntregul tiraj este oprit, iar dedicaia este scoas. n 1968 are loc o cotitur logic n destinul poetului, consemnat de volumul de versuri lirice "Numele tu", cu o prefa de Ion Dru. Cartea este apreciat de critica literar drept cea mai original apariie poetic. Chiar n anul apariiei, cartea devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatur naional contemporan. Trei poeme din volum sunt intitulate "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "Brncui", iar alte dou sunt nchinate lui Nicolae Labi i Marin Sorescu. Asemenea dedicaii apar pentru prima oar n lirica basarabean postbelic. n 1969, el public "Duminica cuvintelor" la editura Lumina, cu ilustraii de Igor Vieru, o carte mult ndrgit de precolari, care a devenit "obligatorie" n orice grdini de copii. n 1970, editura Lumina public "Abecedarul", semnat de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru i pictorul Igor Vieru. S-a dat o lupt aprig de civa ani pentru apariia lui, lupt n care s-au angajat i nvtorii basarabeni, lucrarea fiind considerat naionalist de ctre autoriti. Tot n 1970, apare volumul selectiv de versuri pentru copii "Trei iezi". La numai cteva zile dup apariie, n urma unui denun, volumul este retras din librrii pentru poemul "Curcubeul", n care s-a gsit "ascuns" tricolorul romnesc. n 1973, Grigore Vieru trece Prutul n cadrul unei delegaii de scriitori sovietici. Particip la ntlnirea cu redactorii revistei Secolul XX, Dan Hulic, tefan Augustin Doina, Ioanichie Olteanu, Geo erban i Tatiana Nicolescu. n 1974, Zaharia Stancu, preedintele Uniunii Scriitorilor din Romnia, i face o invitaie oficial din partea Uniunii Scriitorilor, creia poetul i d curs. Viziteaz Transilvania, nsoit de poetul Radu Crneci. n acelai an, apare volumul de versuri lirice "Aproape", cu ilustraii color de Isai Crmu. n 1977, la invitaia Uniunii Scriitorilor din Romnia, Vieru viziteaz, mpreun cu soia, mai multe orae din Romnia: Bucureti, Constana, Cluj-Napoca i Iai. Un an mai trziu, prin apariia la editura Junimea din Iai (director Mircea Radu Iacoban) a volumului "Steaua de vineri", cu un cuvnt-nainte semnat de Nichita Stnescu, se rupe tcerea ntre scriitorii romni de pe ambele maluri ale Prutului. n 1981, la editura Albatros din Bucureti (director Mircea Sntimbreanu), n colecia "Cele mai frumoase poezii", apare o selecie din lirica poetului sub numele "Izvorul i clipa", cu o prefa de Marin Sorescu. n 1982 este lansat filmul muzical pentru copii "Maria Mirabela", al regizorului Ion Popescu, textele 5

pentru cntece fiind semnate de Grigore Vieru, iar n 1988 i se acord cea mai prestigioas distincie internaional n domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Anderesen. n acelai an apare cartea de versuri "Rdcina de foc", la Editura Universul din Bucureti (director Romul Munteanu). n 1989, Vieru este ales deputat al poporului. Adunnd n jurul su pe cei mai populari interprei i compozitori de muzic uoar din Basarabia, poetul ntreprinde un turneu n Moldova de peste Prut. n 1990, Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Romne, n 1991 devine membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii, iar n 1992, Academia Romn l propune pentru premiul Nobel pentru Pace. n 1993, poetul este ales membru corespondent al Academiei Romne. La mplinirea vrstei de 60 de ani, n 1995, Vieru este srbtorit oficial la Bucureti, Iai i la Uniunea Scriitorilor din Chiinu. n acelai an, poetul este ales membru al Consiliului de administraie pentru Societatea Romn de Radiodifuziune. n 1996 este decorat cu Ordinul Republicii. n 1997, Editura Litera din Chiinu lanseaz volumul antologic "Acum i n veac" (Colecia: Biblioteca colarului), iar n 2000 este decorat cu Medalia guvernamental a Romniei "Eminescu" - 150 de ani de la natere. La 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulaie, n apropiere de Chiinu. La 48 de ore dup accident, inima lui Grigore Vieru a ncetat s bat, pe fondul unor politraumatisme multiple i al unei poliinsuficiene a sistemelor i organelor.

Grigore VIERU - biografie - (opera si scrierile) n. 14 febr. 1935, satul Pererita, jud. Hotin. Poet Fiul lui Pavel Vieru, taran, si al Eudochiei (n. Didic). Absolva scoala elementara in satul natal (1950); liceul in orasul Lipcani (absolvit in 1953). Licentiat al Facultatii de Filologie si Istorie a Institutului Pedagogic "Ion Creanga" din Chisinau (1958). Redactor la rev. pentru copii Scanteia leninista (1958); redactor la ziarul Nistru (1960); referent la Uniunea Scriitorilor din Moldova (1961); membru al Comisiei de Stat pentru problemele lb., Chisinau (1991). Prima vizita in Romania, in 1973 (participa la o intalnire cu redactori ai rev. Secolul 20). Urmeaza o noua vizita, in 1974, la invitatia Uniunii Scriitorilor. Membru al Acad. Romane (1990). Debut editorial cu placheta de versuri pentru copii Alarma (1957), urmata de alte numeroase culegeri lirice: Muzicuta (1968), Buna ziua, fulgilor (1961), Multamim pentru pace (1963), Figurasi (1963), Poezii (1965), Poezii de sama voastra (1968), Duminica cuvintelor, (1969), Trei iezi (1970), Versuri (1971), Aproape (1974), Steaua de vineri (1978), Fiindca iubesc (1980), Izvorul si clipa (1981), Taina care ma apara (1983); Poftim de intrati (1985); Frumoasa-i limba noastra (1990); Hris-tos nu are nici o vina (1991),Rugaciune pentru mama (1994), Vad si marturisesc (1996) etc. Premiul republican al Comsomolului (1965); Diploma de onoare "Andersen" (1988). Precedata, iar apoi insotita, de o bogata productie pentru copii in care poetul se infantilizeaza cu delicatete pedagogica si tandrete ludica, poezia lui VIERU a devenit repede una exponentiala, transformandu-1 pe 6

autor intr-un fel de tardiv si ultim "bard national", cu toate ca din structura sa elegiaca, predispusa mai curand la reveria casnica decat la fulminanta de baricada, lipsea patetismul mesianic. Ea s-a intalnit totusi decisiv cu starea de alean colectiv si cu frustrarile istorice ale romanilor de peste Prut, poetului revenindui o misiune similara cu cea a tanarului Goga, misiune dusa insa cu discretie, fara vehementa iredenta si pe un temperament domestic mai apropiat de al firavului Iosif decat de al ardentului tribun ardelean. Consensul cu aspiratiile nationale, topite intr-o elegie regresiva ce gasea tot mai putine valori de sprijin in prezent, a exaltat si dimensiunea valorica a operei lui V., altminteri o diagrama onesta a traditionalismului atat in privinta scriiturii, cat si a pachetului tematic. Poet "prin excelenta al mamei si al maternitatii" (Mihai Cimpoi), VIERU isi va centra creatia pe acest simbol cumulativ si iradiant. Figura mamei, dincolo de nu putine acorduri sentimentaloide si de rama samanatorista in care e pusa adesea, e transfigurata, printr-o feerie a devotiunii filiale, si ea devine nu numai un simbol al jertfei si al ocrotirii, al suferintei si rabdarii, al statorniciei si dainuirii, dar si expresia lacrimala a patriei, fiind identificata in cele din urma cu Muma eterna, cu glia si cu limba: "Mama, /Tu esti patria mea!/ Crestetul tau - /Varful muntelui /Acoperit de nea. /Ochii tai - /Mari albastre. /Palmele tale - /Araturile noastre". O lume al carei principiu originar si centru afectiv e mama, e o lume a adoratiei, a tandretii si bucuriei, o lume a inocentei si blandetii. Lumea lui VIERU - rezumata in cateva teme esentiale ce converg in simbolul matricial (casa, stramosii, plaiul, izvorul, glia, graiul, iubita) - e una din acele "lumi-fruct" bachelardiene care "solicita reveria" si in care visatorul "este in mod cosmic fericit". In pofida adierilor elegiace, lumea poeziei lui VIERU ramane una materna, ocrotitoare si edenica, blajina si luminoasa, ale carei expresii imediate sunt painea si spicul, vatra sau brazda roditoare. Pamantul insusi primeste in ea o investitura de "magna mater", imaginatia poetului "maternizand" toate elementele: "Pamantule, /Eu dragoste iti jur. / Tu, care m-ai crescut/ Si m-ai hranit cu laptele / Ploilor mustind in lut". Elegiacul nu-si pierde, de fapt, niciodata sensul beatitudinal, elementele de turbulenta dramatica suavizandu-se in hieratica de icoana si lasand viziunea sa pluteasca pe apele gratiei. Miezul fericit al acestei lumi de miraj melancolic nu e atins nici de absenta mamei, pierderea ei intensificand doar ardenta devotiunii. Sacralizarea mamei se rasfrange si asupra celorlalte elemente iradiate de principiul matern: plaiul, graiul, satul etc, viziunea lui VIERU fiind, in fond, o beatificare a originilor, a bastinii. Prin aceasta mitologie a Mumei si prin transcenderea biograficului ea comunica direct cu ancestralitatea si substratul, intalnind in profunzime matricea stilistica bla-giana. Dincolo de eminescianismul insusit cu ferventa si de programatica intoarcere la folclor, VIERU regaseste, de fapt, Lancramul, taramul etern in care "in amurg pe fata, ah, simti /suflarea veciei" si in care "toate se schimba in viata. / Numai izvorul nu". Blagianismul ajunge, aproape firesc, la decalcul imediat: "E-atata tacere /In casa mumei / Ca se-aude in jur murmurand /Plansetul humei". Centrata pe adoratia mamei si a plaiului ("Plaiule, tu, plaiule - /Vesnica tema a mea!") si bazata pe valorile unei sensibilitati imediate, mereu rezonata la miraj, poezia lui VIERU se hraneste dintr-o pozitivitate esentiala a lumii. In afara unor anateme si apostrofe ("Asculta, mul-gatorule de zar/ Si cocosatule sub temenele!"), nimic nu tulbura sensul stenic al viziunii, progresia dramatica oprindu-se in pragul melancoliei paradisiace si neamenintand armonia interioara. Nici moartea nu aduce vreun aflux de anxietati, meditatia asupra ei constituind doar un prilej de redefinire a bucuriei de a trai in mijlocul miracolelor: "Mare esti, moarte, / Dar singura, tu. /Eu am vatra unde iubi / Tu nu, tu nu. () Eu am tara unde sa mor, /Tu nu, tu nu". Alt mitem fundamental al poeziei lui V., legat izomorfic de cel matern si adesea identificat cu el, este cel al limbii, al graiului. Ca si mama, limba este realitatea care suplineste patria absenta sau o contrage, reprezentand principiul ei salvator, dar si consolarea ultima a frustrarilor istorice, o esenta inalienabila a neamului si o fiinta: "Iar cand nu poti /Nici plange si nici rade/ Cand nu poti mangaia/ Si nici canta, /Cual tau pamant, /Cu cerul tau in fata/ Tu taci arunce/ Tot in limba ta". Pierduta ca identitate istorica, patria se refugiaza in intimitate, in realitatile casnice si cotidiene, manifestan-du-se ca o epifanie si concentrandu-se in embleme paradisiace: ,.Patria asta e o paine calda. /Vantul asta e un vin domnesc. /Si pelinul - busuioc salbatic. // Vine ziua aurindu-mi painea. /Vine seara aromindu-mi vinul. /Vine mama indulcindu-mi gandul". Paradisiaca si domestica este si erotica lui V., cantand bucuria nuptiala a perechii si universul familial, nu fara scaparari de senzualitate stilizata: "Ah, din camasa ta/ Fosnind ca frunzele, / Trupul tau gol iesea/ Ca din nouri soarele". Unitara nu doar tematic, registru in care e aproape redundanta, ci si stilistic, poezia lui VIERU marcheaza totusi de la Numele tau (1968) la Rugaciune pentru mama (1994), trecand prin momente de coagulare concretizate in Aproape (1974), Un verde ne vede (1976), Steaua de vineri (1978), Fiindca iubesc (1980), Taina care ma apara (1983), Radacina de foc (1988), Curatire a fantanii (1993), o dubla progresie: pe de o parte, acumularea elegiaca devine tot mai pregnanta, apropiind adoratia materna de transfigurarea eristica a suferintei, iar pe de alta parte sensul implicarii in istorie devine tot mai presant, poetul ajungand unul din agentii ei si participand la bataliile pentru limba si neam, pentru identitate si libertate. Armonica pana la cantabilitate (de altfel, poetul insusi s-a straduit sa 7

uneasca versul cu muzica) si unind elegia cu feeria domestica, poezia lui VIERU e un continuu ritual al adoratiei materne, adoratie rasfranta, cu aproape aceeasi religiozitate, si asupra graiului, iubitei si plaiului. In fondul ei, ea e o sanctificare a acestora si chiar in etapa de exultanta a tineretii, cand lirismul mangaia o coarda mai senzuala, definitorie pentru atitudinea poetica ramanea pietatea, fervoarea imblanzita a cultului. OPERA Alarma, versuri, Chisinau, 1957; Muzicuta, versuri, Chisinau 1958; La fereastra cu minuni, versuri pentru varsta prescolara, Chisinau, 1960; Buna ziua, fulgilor, versuri pentru gradinita de copii si scoala primara, Chisinau, 1961; Ce poezie stii tu?, versuri, Chisinau, 1961; Fat Frumos, curcubeul, versuri, Chisinau, 1961; Cum mi-am invatat baiatul cifrele si numaratul, versuri pentru copii. Chisinau, 1963 (alte ed.: 1975; 1991); Fagurasi, poezii, povestiri, cantece pentru gradinita de copii, Chisinau, 1963; Soarele cel mic, Chisinau, 1965; Poezii, pref. de I. Druta, Chisinau, 1965 (ed. II, 1971); Cantec din frunza, mica antologie a poeziei tinere moldovenesti, alcatuita de ~, Chisinau, 1965; Steluta, material experimental pentru citire in clasa I, Chisinau, 1965 (alte ed. : 1969; 1986); Poezii de sama voastra, versuri pentru copii de la doi pana la zece ani, Chisinau, 1967; Numele tau, poeme, Chisinau, 1968; Duminica cuvintelor, versuri pentru copii. Chisinau, 1969; Codrule, codrutule, poezii, miniaturi, Chisinau, 1970 (ed. II, 1975); Trei iezi, versuri alese pentru copii, cuvant inainte de R. Suveica, Chisinau, 1970 (ed. II, 1971); Versuri, Chisinau, 1971; Aproape, versuri (1964-1974), Chisinau, 1974; Numaratoarea, versuri, Chisinau, 1974; Mama, poezii pentru gradinita de copii, Chisinau, 1975 (ed. II, 1988); Antologie lirica, alcatuita de ~, Chisinau, 1975; Un verde ne vede, versuri, Chisinau, 1976; Steaua de vineri, selectie de H. Zilieru, Iasi, 1978; Albinuta, cartea prescolarului, selectie si ingrijirea textului muzical de Iulia Tibulschi, Chisinau, 1979 (alte ed. : 1983; 1991; Bucuresti, 1994); Fiindca iubesc, versuri, Chisinau, 1980; Sa cresti mare, cantece pentru copii, ed. bilingva romano-rusa, Chisinau, 1980; Izvorul si clipa, antologie de M. R. Iacoban, pref. de M. Sorescu, Bucuresti, 1981; Poezii, selectie si pref. deM. Cimpoi, Chisinau, 1983; Fiind baiat,paduri cutreieram, versuri pentru scoala medie, antologie alcatuita de ~, Chisinau, 1983; Taina care ma apara, Chisinau, 1983; Scrieri alese, versuri, pref. de M. Cimpoi, Chisinau, 1984; Mama, graiul, versuri si proza, Chisinau, 1986; Cel care sunt, versuri, creionari, interviuri, note, pref. de M. Cimpoi, Chisinau, 1987; Poftim de intrati, ed. bilingva romano-rusa, Chisinau, 1987; Radacina de foc, poeme, confesiuni, cuvant inainte de I. Alexandru, postfata de VIERU Craciun, selectie si ingrijire de ed. A. Donos, Bucuresti, 1988; Spune-i soarelui o poezie, versuri, Chisinau, 1989; Fumoasa-i limba noastra, versuri pentru prescolari, Chisinau, 1990; Hristos nu are nici o vina, poeme in cantece, Bucuresti, 1991; Curatirea fantanii, Galati, 1993; Rugaciune pentru mama, antologie de versuri, cu o pref. de T. Nedelcea, Craiova, 1994; Vad si marturisesc. Bucuresti, 1996. REFERINTE CRITICE M. Cimpoi, intoarcerea la izvoare, 1985; A. Popescu, in Steaua, nr. 11, 1978; I. Mircea, in Transilvania, nr. 9, 1978; I. Coja, in Luceafarul, nr. 7, 1982; T. Utan, in Romania literara, nr. 31, 1982; Al. Cistelecan, in Familia, nr. 1, 1982; H. Candroveanu, printre poeti, 1983; M. Dolgan, Creatia lui Grigore Vieru" class="navg">Grigore Vieru in scoala, 1984; I. Alexandru, in Flacara, nr. 6, 1985; I. Coja, in Luceafarul, nr. 30, 1986; VIERU Craciun, in Familia, nr. 10, 1987; Al. Cistelecan, in Vatra, nr. 3, 1989; Gh. Grigurcu, in Viata Romaneasca, nr. 4, 1989; C. Stefanache, in Cronica, nr. 2, , 1990; Gh. Grigurcu, in Romania literara, nr. 4; 15, 1992; idem, in Contemporanul, nr. 26, 31, 1992; E. Simion, in Literatura si arta, nr. 16, 1993; C. Ciopraga, in Literatura si arta, nr 16, 1993; Zoe Dumitrescu-Busulenga, in Literatura si arta, nr. 16, 1993; Carmen Cosma, in Literatura si arta, nr. 16, 1993. E. Simion, in Caiete critice, nr. 13, 1994; M. Cimpoi, in Literatorul, nr. 7, 1995; C. Ciopraga, in Literatorul, nr. 8, 1995; T. Vargolici, in Adevarul literar si artistic, nr. 284, 1995; VIERU Teleuca, in Moldova suverana, nr. 26, 1995; F. Bailesteanu, in Literatorul, nr. 7, 1995; Al. Stefanescu, in Romania literara, nr. 5, 1995; I. Buzasi, in Literatorul, nr. 16, 1995; F. Bailesteanu, Grigore Vieru. Omul si poetul, 1995; S. Gruia, Poet pe Golgota Basarabiei, 1995; M. Cimpoi, O istorie deschisa a literaturii romane din Basarabia, 1996.