Sunteți pe pagina 1din 13

Pozitia Pamantului in Sistemul Solar

Planeta Pamant (numita si Terra sau 'Planeta Albastra') este a treia planeta a Sistemului Solar si a cincea ca marime, fiind situata intre Venus si Marte. Distanta pana la Soare este de aproximativ 150 milioane km, pe care razele solare ii parcurg in 8 minute. Fata de celelalte planete din Sistemul Solar, Pamantul este unic prin existenta vietii, acest lucru este posibil inclusiv datorita pozitie fata de Soare. Planeta noastra nu este nici prea apropiata, dar nici prea indepartata de el, fapt care a permis, printre altele, o temperatura moderata a aerului si mentinerea apei in stare lichida.

Cum s-a format Pamantul?


Pe baza cunostintelor despre Pamant, adunate de-a lungul anilor, dar si a cercetarii cu ajutorul sondelor spatiale a celorlalte planete, a Sistemului Solar in general, oamenii de stiinta au formulta urmatoarea ipoteza: Terra s-a format, impreuna cu celelalte corpuri din Sistemul Solar, printr-un proces indelungat, de miliarde de ani, prin aglomerarea de materie (gaze, praf cosmic). Aceste particule se aflau intr-o continua miscare, ciocnindu-se intre ele. Particulele mai mari le atrageau pe cele mai mici, unindu-se si marindu-se treptat. In centrul aglomerarii, unde particulele erau foarte dense, a luat nastere Soarele, iar in jurul lui, planetele. Atrase de Soare, planetele au inceput sa graviteze in jurul acestuia. Corpurile mai mici au fost atrase de planete, devenind satelitii acestora.

Forma Pamantului
Ca si celelalte planete, Pamantul are forma unei sfere, putin turtita la poli si bombata la Ecuator. Turtirea si bombarea se datoreaza rotirii Pamantului in jurul propiei axe. Din cauza dimensiunilor noastre foarte mici in comparatie cu cele ale Pamantului, avem impresia ca acesta este plat (ceea ce, de altfel, s-a si crezut multa vreme). Dovezi despre forma Pamantului o o o linia orizontului in camp deschis (camp, mare) este rotunda; in toate eclipsele de Luna, umbra Pamantului pe Luna este rotunda; privind o nava care se indeparteaza in largul marii, observam ca ea nu se micsoreaza treptat, ci pare ca se scufunda lent. Dispar mai intai puntile, apoi cosurile si catargele, ramanand deasupra apei doar fumul

fotografiile facute Pamantului de catre sateliti sau navete spatiale reprezinta cea mai clara dovada in sprijinul formei sferice a planetei noastre.

Urmarile formei sferice a Pamantului Din cauza formei sale sferice, Terra nu este incalzita peste tot la fel. Cele mai calde zone sunt cele in care razele solare cad perpendicular pe suprafata terestra (in preajma Ecuatorului). Cu cat ne indepartam de Ecuator, cu atat suprafata terestra primeste mai putina caldura pentru ca razele Soarelui cad tot mai oblic, formand unghiuri ascutite. In concluzie, temperatura scade de la Ecuator spre poli, formandu-se cinci zone de caldura.

Pamantul (Planeta Pamant)


Pamantul sau Terra (Planeta Albastra), planeta noastra, este singura planeta din Sistemul nostru Solar pe care exista viata. Tot ce avem nevoie ca sa traim se gaseste dedesubtul unei atmosfere subtiri care ne separa de spatiul nociv. Pamantul este format din sisteme complexe si interactive, deseori imprevizibile. Aerul, apa, pamantul si viata combina forte pentru a creea o lume ce se schimba constant. Oamenii de stiinta de peste tot din lume au descoperit multe lucruri despre planeta noastra muncind impreuna. Pamantul este a treia planeta de la Soare si a cincea cea mai mare din Sistemul Solar. iametrul Terrei este cu cateva sute de !ilometri mai mare decat cel al planetei "enus. #xista $ anotimpuri si sunt rezultatul axei de rotatie a Pamantului, inclinata cu %& grade. Oceanele acopera '() din suprafata Pamantului. Prezenta si distributia vaporilor de apa in atmosfera este determinata de vreme. Aerul este format din '*) azot, %+) oxigen si +) alte gaze. Atmosfera afecteaza climatul Pamantului, ne prote-eaza de radiatiile nocive venite de la Soare, si ne prote-eaza de meteori deasemenea.

Luna, Satelitul Pamantului


Prezenta .unii stabilizeaza miscarile Pamantului. Aceasta a dat nastere unui climat mult mai stabil al Pamantului, climat care, in lipsa .unii, ar fi evoluat altfel. /um a aparut .una0 /ea mai cunoscuta teorie este aceea ca un corp de marimea planetei 1arte a lovit Pamantul si au rezultat ramasite ale ambelor corpuri ce au format .una. Oamenii de stiinta cred ca .una a luat nastere acum circa $,2 miliarde ani. e pe Pamant vedem mereu aceeasi fata a .unii din cauza ca .una se roteste o singura data in -urul axei sale si aproape in acelasi timp cu rotatia sa in -urul Pamantului. .ocurile de pe .una care se vad mai luminoase sunt zone inalte iar cele intunecate sunt bazine de impact. 3ata de Pamant, .una nu are placi tectonice si nici vulcani activi. /u toate acestea astronautii misiunii Apollo au inregistrat mici cutremure, la o adancime de cateva sute de !ilometri. Acestea provin, probabil, din cauza fortei de atractie a Pamantului. 4aman multe de invatat despre .una. /ercetatorii continua sa studieze datele returnate de misiunea Apollo si de la alte misiuni.

Pmn

Mrgeaua Albastr, numele fotografiei luate de pe Apollo 17 n 1972

Caracteristicile orbitei (Epoch J2000) Afeliu Periheliu Axa semi-major Axa semi-minor Circumferina orbitei Prima ite! cosmic A "oua ite! cosmic A #reia ite! cosmic "e iaia orbitei Anul si$eral Perioa$a sino$ic %ite!a $eplasrii pe orbit (mi&care $e re oluie) %ite!a me$ie a mi&crii $e re oluie %ite!a minim a mi&crii $e re oluie 'nclinaia orbitei (n)hiul no$ului ascen$ent (locul *n care orbita intersectea! planul elipticii) (n)hiul periheliului +atelii naturali 152.097.701 km (1,01 710 !!! 5 "A# 1$7.09%.07$ km (0,9%! 2%9 %91 2 "A# 1$9.597.%%7,5 km (1,000 000 112 $ "A# 1$9.57 .999,%2 km (0,999 % 0 $% 9 "A# 92$.!75.700 km ( ,179 0 9 900 7 "A# 7,9 km&s (pentru lansarea 'i plasarea pe orbit a unui satelit# 11,2 km&s (ne(esar pentru a prsi definiti) *m+ntul# 1!, km&s (ne(esar unui (orp pentru a prsi sistemul solar, pornind de pe *m+nt# 0,01 710 219 ! 5.25 ! ,ile (1.000 017 5 ani # n&a !0,2%7 km&s (109.0!! km&-# 29,7%! km&s (107.21% km&-# 29,291 km&s (105.$$% km&-# 0 (7,25. fa/ de 0(uatorul 1oarelui# !$%,7!9 ! .

11$,207 %!. 1 (2una#

(vezi i 3753 Cruithne)

Caracteristici fi!ice ,aport (Proporie) ,aportul elipsei 0,99 $7 1 la 1 (aproape sferi(#

0,00! !52 9 la 1

,a!a3 ecuatorial polar me$ie .!7%,1!7 km .!5 ,752 km .!72,797 km

"iametrul3 la ecuator la poli me$iu 12.75 ,27$ km 12.71!,50$ km 12.7$5,59$ km

Circumferina3 la ecuator la meri$iane me$ie $0.075,02 km $0.007,% km $0.0$1,$7 km

+uprafaa (scat Ap

510.0 5. 00 km4 1$%.9!9.100 km4 (29,2 5# ! 1.12 .$00 km4 (70,% 5#

%olum

1,0%! 207 !61012 km7

-as "ensitate Acceleraia )ra itaional la ecuator Perioa$a rotaiei si$erale %ite!a mi&crii $e rotaie la ecuator 'nclinarea axei 'nclinarea ertical a Polului .or$ 'nclinarea ori!ontal Albe$o #emperatura la suprafa - min - me$ie - max Presiunea atmosferic A$jecti e

5,97$26102$kg 5.515,! kg&m7 9,7%01 m&s4 (0,997 !2 g# 0,997 25% ,ile (2!,9!$ -# $ 5,11 m&s 2!. 2 8 219.$119:1; 0. (0 - 0 min 0 s# 90. 0.! 7 <%%. = (1%5 ># 1$ .= (2%7 ># 5% .= (!!1 > # 100 k*a (kilo*as(ali# pm+ntean, terestru, teluri(

Componeni atmosferici A,ot (?# @Aigen (@# Argon (Ar# BioAid de =arbon (=@2# Ap (C2@# sub form de )apori 77 5 21 5 15 0.0!%5 urme ()aria, n fun(/ie de ,ona (limati(#
edit

Planeta Pmnt (numit5 i Terra sau 6Planeta albastr57) este a treia planet5 dup5 distana fa5 de Soare i a cincea ca m5rime 8n sistemul solar. /9nd desemneaz5 planeta (i nu solul), cuv9ntul se scrie cu ma-uscul5. Terra face parte dintre planetele interioare ale sistemului solar (planetele aflate 8n interiorul centurii de asteroizi). #ste cea mai mare planet5 teluric5 din sistemul solar, i singura din :nivers cunoscut5 ca ad5postind via5 (controverse legate de existena vieii extraterestre continu5 s5 existe).

Terra s;a format acum aproximativ $,2' miliarde ($,2'<+(=) de ani. /onform ipotezei celei mai vehiculate 8n prezent, 8n urma impactului planetei Theia cu P5m9ntul, cu $,2%' miliarde de ani 8n urm5, s;ar fi format .una. Pentru comparaie, v9rsta calculat5 a :niversului este de circa +&,' miliarde de ani. Suprafaa P5m9ntului este acoperit5 8n proporie de '(,*) de ap5, restul de %=,%) fiind solid i >uscat>. ?ona acoperit5 de ap5 este 8mp5rit5 8n oceane, iar uscatul se sub8mparte 8n continente. e la formarea sa P5m9ntul a trecut prin numeroase procese geologice i biologice ma-ore, astfel 8nc9t toate urmele condiiilor sale iniiale au fost terse. Suprafaa exterioar5 a planetei Terra este 8mp5rit5 8n mai multe pl5ci tectonice, care de;a lungul timpului se deplaseaz5 unele fa5 de celelalte. 1iezul planetei este activ (fierbinte i lichid), fiind format din mantaua topit5 i miezul metalic, generator al c9mpului magnetic. /ondiiile atmosferice i de la suprafa5, care au permis apariia vieii pe Terra, au fost la r9ndul lor influenate 8n mod decisiv de c5tre diversele forme de via5. Acestea se afl5 8ntr;o balan5 ecologic5 fragil5, 8n permanent5 schimbare. @ntre Terra i restul :niversului exist5 o permanent5 interaciune. Astfel, .una este cauza mareelor. @n afar5 de asta, ea a infuenat continuu viteza mic5rii de rotaie a Terrei. Toate corpurile din -urul globului terestru sunt atrase spre Terra, fora de atracie numindu;se gravitaie, iar acceleraia cu care aceste corpuri cad 8n c9mpul gravitaional se numete acceleraie gravitaional5 (notat5 cu >g> A =,*+ mBs%). Se crede c5 motivul apariiei oceanelor a fost o >ploaie> de comete din perioada timpurie a P5m9ntului. Cmpacturile ulterioare cu asteroizi au modificat i ele mediul 8ncon-ur5tor 8ntr;o manier5 decisiv5. Schimb5rile de orbit5 ale planetei pot fi considerate r5spunz5toare pentru glaciaiunile produse de;a lungul istoriei, care au acoperit suprafaa terestr5 cu un strat de ghea5. Terra nu are ali satelii naturali 8n afar5 de .un5. /orpul ceresc /ruithne a fost calificat 8n mod greit drept satelit al lui Terra, fiind 8n realitate un asteroid. /ruithne a fost descoperit 8n +=*D, el urmeaz5 o orbit5 eliptic5 in -urul Soarelui, asem5n5toare cu orbita Terrei, i care nu se apropie prea mult de ea. e pe P5m9nt orbita lui se vede 8n form5 de potcoav5.

Cuprins

1 1emanti(a o 1.1 0timologie


o

1.2 1imbol

2 Dstoria
o o

2.1 Etiin/ 2.2 Feligie

! =ara(teristi(i fi,i(e $ Magnetosfera 'i =enturile Gan Allen 5 Bes(operiri geologi(e pri)itoare la 9(opilria9 *m+ntului

Ge,i 'i 7 Feferin/e % Hibliografie 9 2egturi eAterne

Semantica

Dpote,a formrii 2unii n urma (oli,iunii *m+ntului (u planeta I-eia (anima/ie#

*m+ntul Ji 2una

/uvintele ce se refer5 la Terra pot fi formate 8n mai multe moduri. Primul este folosirea r5d5cinii terra-, ca de exemplu cuv9ntul >terestru>. 1ai exist5 i r5d5cina telur-, cum se poate vedea 8n cuvintele teluric, telurian. Ambii termeni provin de la zeia roman5 Terra 1ater, ce se pare c5 i; a primit numele, la r9ndul ei, de la vechea denumire de Tellus 1ater. Termenii tiiifici precum geografie, geocentric, geotermal folosesc prefixul grecesc geo-, derivat din numele zeiei Eaia, echivalenta Terrei 1ater 8n mitologia greac5. enumirea de Pmnt, din limba rom9n5, este singura care nu provine din vechea mitologie greac5 sau roman5, spre deosebire de ma-oritatea corpurilor cereti cunoscute la acea dat5 (de exemplu 1arte, "enus, Feptun, .a.m.d.).

Etimologie
/uv9ntul 6p5m9nt7 provine din latin5 pavimentumG%H, care 8nseamn5 6p5m9nt b5t5torit i nivelat7, 6pardoseal5 cu lespezi sau mozaic7, 6pava-7G&H, 6podea7, 6drum pietruit7, 6loc neted7, 6b5t5tur57G$H.

Simbol
Simbolul astrologic i astronomic al planetei Terra este o cruce 8ncadrat5 de un cerc ce reprezint5 un meridian i #cuatorul (). O alt5 variant5 aeaz5 o cruce deasupra unui cerc ().

Istoria
tiin
Pe baza descoperirilor geologice oamenii de tiin5 au reuit s5 reconstituie o serie de date referitoare la trecutul planetei. #i au aflat astfel c5 P5m9ntul s;a format din materia norului gazos al Febuloasei Solare, al5turi de Soare i de celelalte planete ale sistemului solar, acum aproximativ $,22 miliarde de ani, .una form9ndu;se ceva mai t9rziu. Cniial sub form5 lichid5, stratul exterior al planetei avea s5 se r5ceasc5, d9nd natere scoarei terestre. #manaiile de gaze i erupiile vulcanice au format atmosfera primar5. /ondensarea vaporilor de ap5, al5turi de gheaa din comete, aveau s5 formeze apoi i oceanele%. Aceast5 puternic5 activitate chimic5 a fost sursa apariiei, acum circa $ miliarde de ani, a unei molecule cu capacitatea de a se 8nmuli spontan. up5 alte 2(( de milioane de ani, ultimul predecesor comun al fiinelor disp5rea&. ezvoltarea procesului de fotosintez5 a permis ca energia Soarelui s5 fie utilizat5 direct i eficient, oxigenul rezultant s;a acumulat 8n atmosfer5 i a dat natere stratului protector de ozon (O&). @nglobarea celulelor mai mici 8n unele mai mari a avut ca rezultat naterea celulelor complexe, numite eucariote$. /elulele din cadrul coloniilor s;au profilat pe anumite tipuri de esuturi, din acestea rezult9nd din nou via5, 8n form5 unor adev5rate organisme multicelulare, apoi, cu a-utorul stratului de ozon ce absorbea radiaiile ultraviolete ucigae, viaa avea s5 se 8mpr5tie pe toat5 suprafaa Terrei. e;a lungul sutelor de milioane de ani continentele s;au tot reunit i desp5rit, pe m5sur5 ce se modela i suprafaa Terrei. @n cursul acestor model5ri, continentele s;au unit i au format de c9teva ori supercontinente. /el mai vechi supercontinent cunoscut despre care avem informaii solideG2H, 4odinia, s;a destr5mat 8ns5 din nou ; acum aproximativ '2( de milioane de ani. /ontinentele s;au reunit mai t9rziu din nou pentru a forma Pannotia ; acum D((;2$( milioane de ani, i mai apoi Pangeea, care s;a destr5mat acum +*( milioane de ani2. @n anii +=D( s;a lansat o ipotez5 conform c5reia, 8n urma unui puternic proces glacial ce a avut loc acum '2(;2*( milioane de ani, 8n timpul Feoproterozoicului, o mare parte din planet5 a fost acoperit5 cu un strat de ghea5. Aceast5 ipotez5 a fost denumit5 6Iulg5rele de z5pad57 (Snowball Earth) i este de un real interes, 8ntruc9t conduce la explozia de organisme din perioada /ambrianului, c9nd au 8nceput s5 prospere formele de via5 multicelulare D. e la

aceast5 explozie, acum aproximativ 2&2 milioane de ani, au avut loc 2 extincii ale vieii 8n mas5 ' , ultima dintre ele petrec9ndu;se acum D2 de milioane de ani, c9nd o probabil5 coliziune a unui asteroid cu Terra a declanat dispariia dinozaurilor i a altor reptile de talie mare, dar a cruat viaa animalelor de talie mic5 precum mamiferele. e;a lungul ultimilor D2 de milioane de ani clasa mamiferelor s;a diversificat. Acum c9teva milioane de ani o mic5 primat5 african5 i;a dezvoltat capacitatea de a sta 8n poziie vertical5. Acest lucru i;a dat posibilitatea s5 foloseasc5 unelte i a 8ncura-at comunicarea, fapt ce a stimulat i dezvoltarea i m5rirea 8n volum a creierului. #voluia agriculturii i apoi a civilizaiei a permis oamenilor s5 transforme faa P5m9ntului 8ntr;o perioad5 scurt5 de timp, aa cum nici o alt5 fiin5 nu o mai f5cuse, modific9nd at9t existena i cantitatea altor forme de via5, c9t i clima planetei.

Religie
up5 cum 8ncepe "echiul Testament al Iibliei cretine, P5m9ntul a fost creat de la 8nceput de c5tre umnezeu i nu s;a format 8nt9mpl5tor, acesta fiind creat pentru a fi locuit. @n capitolul 63acerea7 se spune c5 6.a 8nceput, umnezeu a f5cut /erul i P5m9ntul7. Alte religii (caracteristice Asiei, sau celor doua Americi, etc.) ofera diverse alte variante pentru crearea Pamantului. /rearea de catre o divinitate a Pamantului si a ocupantilor acestuia este una din multele teorii pe acest subiect.

Caracteristici fizice

AnimaKie (e pre,int miJ(area de rotaKie a *m+ntului

"5zut din spaiul extraterestru, o mare parte din P5m9nt prezint5 culorile albastru 8nchis i alb ; datorit5 oceanelor, straturilor de ghea5 de la poli i a norilor din atmosfer5. Albedo;ul s5u este de &D,'), fiind dep5it, dintre planetele din interiorul centurii de asteroizi a Sistemului Solar, doar de cel al lui "enus. #ste de asemenea i cea mai mare i dens5 dintre aceste planete.

Carta Li,i( a *m+ntului

*m+ntul ),ut de pe 2un -a)netosfera &i Centurile %an Allen

?ona cuprins5 de c9mpul magnetic al P5m9ntului se numete magnetosfer5. #a absoarbe particulele 8nc5rcate cu energie provenite din Soare i le fixeaz5 8n % centuri numite dup5 descoperitorul lor, James van Allen. /enturile Allen 8ncon-oar5 P5m9ntul deasupra ecuatorului. 1agnetosfera este comprimat5 8n partea dinspre Soare datorit5 forei particulelor ce vin dinspre acesta, i este mai extins5 8n partea opus5 Soarelui. /9mpul magnetic terestru e format dintr;o for5 magnetic5 care se afl5 8n nucleul lichid exterior. .iniile c9mpului magnetic ies din P5m9nt la polul sud magnetic, localizat l9ng5 str9mtoarea 1c1urdo din Antarctica, i reintr5 la polul nord magnetic de l9ng5 insula Prince of Kales din Arctica canadian5. Polii magnetici sunt situai 8n apropierea celor geografici (f5r5 s5 se suprapun5 cu acetia), iar poziia lor se modific5 8n timp. @n prezent, polul nord magnetic se deplaseaz5 spre vest cu o vitez5 de (,% L pe an. .a fiecare aproximativ -um5tate de milion de ani c9mpul magnetic al P5m9ntului se inverseaz5. Procesul de inversare propriu;zis poate dura +.(((;+.2(( ani, timp 8n care c9mpul magnetic sl5bete, iar polii se deplaseaz5 spre poziiile inversate, revenind i la intensitatea lor magnetic5 anterioar5.

escoperiri geologice pri!itoare la "copilria" Pmntului


Stabilirea v9rstei unui specimen de material este dificil5. Se folosete un spectrometru de mas5, care analizeaz5 cu a-utorul calculatorului prezena elementului chimic Feodim (Fd) 8n probele de material. escoperiri importante de p9n5 acumM

200% n =anada, o ro( de peste $ miliarde de ani )e(-ime 2009 n estul Dndiei, o ro( tot de peste $ miliarde de ani )e(-ime. Meologi3 >laus Met,ger (Mermania#, 0rik 1(-erer (1"A# 'i BeNas-is- "pad-OaO (Dndia#

S-ar putea să vă placă și