Tradiii i superstiii de Mrior Veche de cteva sute de ani, tradiia Mriorului rmne un obicei modern i actual, ce readuce, de fiecare

dat pe 1 Martie, obiceiul druirii. de Nicoleta Galeteanu, 01 Martie 2011 Sursa: Tradiii i superstiii de Mrior | Unica.ro http://www.unica.ro/detalii-articole/articole/traditiisi-superstitii-de-martisor-9535.html#ixzz1lW7HQcCD
n vechime, realizarea mriorului era atribuit femeilor, considerat fiind simbol al sacrificiului.

Nici culorile nu au fost alese ntmpltor; rou simbolizeaz viaa, adic femeia, iar culoarea alb, nelepciunea brbatului. Acestea ncepeau s confecioneze micile simboluri nc din iarn, prin mpletirea firelor de ln, cnep sau mtase, la care adugau pietricele vopsite n aceleai culori.

Mai trziu, n Moldova i Bucovina acestea erau confecionate din monede, legate cu un nur mpletit din fire subiri de ln i mtase din aceleai culori. Moneda era dup rangul celui ce o poart, de aur, argint sau bronz i se purta pentru a avea noroc i vreme bun n tot anul.

Unica.ro - aa cum eti tu HOME MOD

Stil de vedet Look-ul sptmnii inute Pantofi Geni i accesorii Rochii Street fashion Mod 2012 FRUMUSEE

Machiaj Coafuri Cosmetic Manichiur VEDETE

tiri Strine Romneti RELAII

n cuplu Sex Dragoste Desprire SNTATE

Diet Sntate sexual Boli i tratamente Wellness Dicionar medical TIMP LIBER

Filme i cinema Cltorii Cri Muzic Cas i Grdin Inedit Oscar 2012 CARIER

Dezvoltare profesional Bani Sfaturi HOROSCOP

Horoscop zilnic Horoscop anual Dictionar de vise Astrofun REVISTA UNICA REETE UNICA TV STIRI FOTO FORUM INTRE PRIETENE DIN DRAGOSTE TESTE JOCURI FELICITARI CONCURSURI ARHIVA CULINAR SHOP Tradiii i superstiii de Mrior Veche de cteva sute de ani, tradiia Mriorului rmne un obicei modern i actual, ce readuce, de fiecare dat pe 1 Martie, obiceiul druirii. de Nicoleta Galeteanu, 01 Martie 2011

n vechime, realizarea mriorului era atribuit femeilor, considerat fiind simbol al sacrificiului.

Nici culorile nu au fost alese ntmpltor; rou simbolizeaz viaa, adic femeia, iar culoarea alb, nelepciunea brbatului.

Acestea ncepeau s confecioneze micile simboluri nc din iarn, prin mpletirea firelor de ln, cnep sau mtase, la care adugau pietricele vopsite n aceleai culori.

Mai trziu, n Moldova i Bucovina acestea erau confecionate din monede, legate cu un nur mpletit din fire subiri de ln i mtase din aceleai culori. Moneda era dup rangul celui ce o poart, de aur, argint sau bronz i se purta pentru a avea noroc i vreme bun n tot anul.

Fetele l purtau la gt timp de 12 zile, apoi l prindeau n pr i l ineau pn cnd nflorea primul pom sau pn la sosirea berzelor. nurul se aga de o creang nmugurit, iar cu moneda fetele cumprau ca, pentru ca tot anul s fie frumoase i protejate de soare.

n vechime, acest rit aducea foloase i pentru recolta de peste an, astfel c agatul nurului n copac i ferea de nghe i favoriza roade bogate.

De asemenea, celor tineri se ofereau mrgele colorate nirate pe un lan, gest care semnifica puterea i norocul, iar Mriorul se purta de diminea pn la rsritul soarelui.

n Banat, datina spune c fetele nemritate care se spl cu apa adunat de pe frunzele fragilor din pdure se vor mrita n anul respectiv, iar n zona Bihorului exist obiceiul ca fetele s se spele cu ap de ploaie pentru a fi sntoase i frumoase, obicei care se pstreaz i astzi. Ele pvor purta mrioarele pn cnd cucul va ncepe s cnte, sau pn nfloresc primii trandafiri sau cirei.

Cu timpul ns, obiceiul s-a inversat n Bucovina. Astfel, n zona Gura Humorului-Cmpulung Moldovenesc, n prima zi de martie snt rsfai brbaii, femeile fiind cele care ofer mrtioare sau mici obiecte simbolice.

n Dobrogea, tradiiile spun c mriorul trebuie s fie purtat pn la venirea berzelor ca mai apoi s fie aruncat spre naltul cerului.

n satele transilvnene, mriorul este agat de poart sau la ferestre pentru a ndeprta relele i blestemele.
n Banat, datina spune c fetele nemritate care se spl cu apa adunat de pe frunzele fragilor din pdure se vor mrita n anul respectiv, iar n zona Bihorului exist obiceiul ca fetele s se spele cu ap de ploaie pentru a fi sntoase i frumoase, obicei care se pstreaz i astzi. Ele pvor purta mrioarele pn cnd cucul va ncepe s cnte, sau pn nfloresc primii trandafiri sau cirei. Cu timpul ns, obiceiul s-a inversat n Bucovina. Astfel, n zona Gura Humorului-Cmpulung Moldovenesc, n prima zi de martie snt rsfai brbaii, femeile fiind cele care ofer mrtioare sau mici obiecte simbolice. n Dobrogea, tradiiile spun c mriorul trebuie s fie purtat pn la venirea berzelor ca mai apoi s fie aruncat spre naltul cerului. n satele transilvnene, mriorul este agat de poart sau la ferestre pentru a ndeprta relele i blestemele.

Traditii si obiceiuri Martisor, babe, macinici

Publicat de carmen21 la 9:30 pm n categoria Revista presei Multe din obiceiurile si traditile nostre au ramas fara continut si, cel mai adesea, nimeni nu-si aminteste sau nu stie ce semnificatie au avut la inceputuri martisorul, babele si macinicii. MARTISORUL

Pe vremea dacilor, simbolurile primaverii erau confectionate in timpul iernii si se purtau doar dupa 1 Martie. Martisoarele erau, pe atunci, pietricele albe si rosii insirate pe o ata. Alte surse aratau ca martisoarele constau in monede care erau atarnate de fire subtiri de lana, negru cu alb. Tipul de moneda (aur, argint sau bronz) indica statutul social. Ele erau purtate pentru a avea noroc si pentru a avea o vreme buna. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusete si previn arsurile din cauza soarelui. Acestea erau purtate pana cand copacii incepeau sa infloreasca si apoi atarnate de crengile lor. Prima zi a primaverii este ziua Babei Dochia. Baba Dochia este o batrana zeita agrara, care moare de 1 martie si renaste de Mucenici, pe 9 martie. Dochia aduce aminte de marea zeita Terra Mater si poate fi asociata cu Diana si Iuno de la romani si cu Hera si Artemis de la greci. Legenda babei Dochia (varianta) O femeie batrana, Dochia, avea o fiica vitrega pe care o ura. Intr-o zi de iarna geroasa, Dochia i-a dat o haina foarte murdara cerandu-i sa o spele la rau pana devine alba ca zapada. Pe masura ce o spala, haina devenea tot mai neagra. Inghetata de frig si cuprinsa de disperare, fata plingea cand a aparut Martisor, un barbat tanar care i-a oferit o floare magica si a sfatuit-o sa se intoarca acasa. Cand a ajuns fata acasa, panza era alba ca si neaua. Batranei Dochia nu i-a venit sa isi creada ochilor. Vazand floarea rosie, prinsa in parul fetei, Dochia a crezut ca primavara a revenit si a plecat cu turma de oi pe munte. Urcand muntele, vremea s-a facut frumoasa, asa ca Dochia a renuntat, pe rand, la cojoacele pe care le purta. Cand a ajuns in varf, vremea s-a transformat in vifor si atunci s-a aratat Martisor: Vezi cat de rau este sa stai in frig si umezeala a grait el, tu, cea care ti-ai obligat fiica sa spele haine in raul inghetat. Apoi a disparut. Batrana a ramas singura pe munte, a venit gerul si oile au fost transformate in pietre. De atunci rosul si albul simbolizeaza lupta intre bine si rau, intre iarna si primavara. La sfarsitul secolului al XIX-lea Martisorul era primit de copii, fete si baieti, fara deosebire, de la parinti in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. Martisorul de care se agata o moneda metalica de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mana, uneori prins in piept sau la gat. El era scos, in raport de zona etnografica, la o anumita sarbatoare

a primaverii (*Macinici, *Florii, Paste, *Arminden) sau la inflorirea unor arbusti si pomi fructiferi (maces, porumbar, trandafir, paducel, visin, zarzar, cires etc) si agatat pe ramurile inflorite. Se credea ca purtatorii Martisorului vor fi sanatosi si frumosi ca florile, placuti si dragastosi, bogati si norocosi, feriti de boli si de deochi. Aromanii puneau Martisorul in ajunul zilei de 1 martie, in seara zilei de 28 sau 29 februarie. Dupa unele traditii, firul Martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte. Asemenea Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul primaverii, la nasterea anului agrar. De la romani si aromani, obiceiul a fost preluat si de alte popoare din centrul si sud-estul Europei. BABELE 1 martie: baba de primavara (baba semanatului) 2 martie: baba de vara (baba muncii de vara) 3 martie: baba de toamna (baba culesului) Cum vor fi cele 3 zile, asa vor fi si cele trei anotimpuri. MACINICII 9 martie: mucenici Cum e vremea in 9 martie, asa va fi timp de 40 de zile. Daca in ziua de Mucenici va ingheta si va fi frig, este semn ca iarna va continua pana in ziua de Sfantul Gheorghe (23 Aprilie). 1. Spirite ale mosilor si stramosilor in Calendarul Popular care au preluat numele si data de celebrare ale celor 40 de Sfinti Mucenici (9 martie) din Calendarul Bisericesc, jertfiti pentru credinta lor in Cetatea Sevastiei. Jertfele si sacrificiile umane savarsite in vremurile preistorice in ziua Anului Nou agrar sunt amintite astazi de figurinele antropomorfe din aluat fiert sau copt in ziua de Macinici si mancate sacramental; 2. Figurine antropomorfe modelate din aluat, unse cu miere si nuca, mancate sacramental la inceput de An Agrar, sinonime cu Brados, Sfinti; 3. Aluat modelat in forma de opt (8) sau cerc, fiert in apa indulcita cu miere si cu adaos de miez de nuca in ziua de Macinici. Forma cifrei opt, reprezentare plastica a zeului antropomorf si a colaceilor, reprezentare a zeitei geomorfe, sunt supravietuiri ale jertfelor umane care marcau, prin substitutie, moartea si renasterea zeului adorat al Anului Nou Agrar. Ca aliment ritual, Macinicii, sinonimi cu Bradosii si Sfintii, se impart si sunt mancati in fiecare an in ziua de 9 Martie (Muntenia, Moldova, Bucovina, Basarabia, Banat).