MA | Sectiunea de aur POVESTEA LUI phi, CEL MAI UIMITOR NUMAR MIHNEA MOROIANU H HUMANITASPrefata Sectin de Aur este o carte despre un s in prelegeri de istoria artei gi favorite* intocmite de matematicieni. La fel de fra acest numar a constituit subiect nt este faptul ci nui fizica (d uit de team o prelegere despre rolul estetic un oximoron) gi gh are au contribuit direct s: mu Alain Bois, Mitch Feige Ron Lifschitz, Roger P hardt, Pat Thi. Le sunt recunoscator col fano Casertano si Massimo Stiavelli pentru ajutorul la tra- duceri Claus Leitherer si Hermine Landt pentru ajutorul la traduceri din germana; iar lui Pa- trick Godon pentru i siitalianaSECTIUNEA DE AUR Stevens-Rayburn, Elisabeth Fraser i Nancy Hanks mi-au dat un pretios sprijin bibliografic si lingvistic. fi sunt deo- sebit de recunoscitor lui Sharon Toolan pentru ajutorul dat 1 Preludiu la un numar Faimosul fizician britanic Lord Kelvin (William Thomp son, 1824-1907), care a dat numele scarii absolute de masu- rare a temperaturii, a spus cindva intr-o prelegere: Daca ‘nu o puteti exprima prin numere, cunoasterea voastra este sairaca gi nesatisfacitoare.” Kelvin se referea bineineles la cunoasterea necesara progresului stiingei. Dar numerele si ‘matematica au ciudata tendinga de a contribui chiar gi la inge- legerea unor lucruri in aparenta extrem de indepartate de stiinga. In nuvela lui Edgar Allan Poe Misterul Mariei Rogét, faimosul detectiv Auguste Duy hazard o chestiune de calcul absol el simai simplu, si considersim urmatoarea problema pe ati intalnit-o poate in timpul pregatir un baton de ciocolata compus din douasprezece buciti; cate tdieturi vor fi necesare pentru a separa cele douasprezece bucati? De fapt, raspunsul este mult mai simplu decit ati fi putut crede, si nu cere aproape nici un calcul. De cate o: faceti o taietura, obtineti o bucata in plus fata de cate aveati ‘nainte, Asadar, daca vreti si obtineti in final douasprezece bucati, va trebui si taiati de unsprezece ori. (Incercati si sin- guri.) Mai general, indiferent de numarul de bucai din care €compus batonul de ciocolata, numarul de taieturi este tot deauna cu unu mai mic decat numarul de bucati de care aveti nevoie.10 SECTIUNEA DE AUR un mare amator de cio- I acesta demonstreaza 0 Chiar daca personal nu sunt ata, va dati seama ca exemy imprejurari. Dar pe lang’ matematice (dintre care multe sunt oricum uitate), mai exists si citeva numere foarte speciale atit de des intalnite, incat cle hu inceteaza si ne uimeasca. Cel mai faimos dintre acestea este numarul n, egal cu raporcul dintre lungimea unui cere oarecare si diametrul siu 1, 3,14159...,afascinat multe generafii de matematicieni. Desi definie initial in geo- metrie, x apare foarte frecvent si neasteptatin calculul pro- babilitigilor. Un exemplu faimos este cunoscut ca Acul lui Buffon, dupa numele matematicianului francez Georges-Louis Leclere, conte de Buffon (17071788), care a pus sia rezolvat problema resp 1777, Leclere a pus intrebarea: Presu- punem c& pe podea avem o foaie mare de hartie pe care sunt trasate linii drepte paralele situate la o distanta fixata una de alta. Un ac de lungime exact egali cu distanga dintre lini este aruncat complet la intimplare pe hartie, Care este probabilita- tea.ca acul si cada in aga fel incat sd intersecteze u (v. de ex. fig. 1)? In mod surprinzator, raspunsul se dove- deste a fi 2/m. Asadar, in prine ar putea fi chiar calculat repetind de multe ori acest experiment si observand acta parte din numarul total de arun- citi o reprezinta cele corespunzind unei intersectii. (Exista insi moduri mai putin obositoare de a afla valoarea Fig t lui x.) ra devenit de-acum un cuvant atit de familiar, incit regizorul de film Darren Aronofsky a fost inspirat si faci in 1998 chiar un exemplu ci v-a5 pune intrebarea: Ce au in comun minunatul PRELUDIU LA UN NUMAR " aranjamental petalelor unui trandafir rosu, faimoasa picturd molustelor toate aceste exemple extrem de disparate au in comun ‘un anumit numar sau anumita proportie geometrici cunos: XIX a pri- mit numele de ,Numarul de Aur*, ,Raportul de Aur* sau Sectiunea de Aur’ in viaga de toate zilele, folosim cuvantul ,proportie“ fie pentru relatia comparativa dintre partile unor obiecte in fie pentru a deserie un raport lor. in matematica, terme- cute inc din Antichitate, un numir care in seco sau cai re diversele parti nul ,proportic" este folosit pentru a descrie o egalitate de tipul: noua se raporteaza la trei aga cum sase se raporteaz la doi. Dupi cum vom vedea, Sectiunea de Aur ne furnizeazi un ciudat amestee al celor doua definitii, prin aceea ci, desi definita matematic, se considera ca are insusirile unei armoni plicute Prima definitie clara a marimii cunoscute ulterior drept Sectiunea de Aur a fost data in jurul anului 300 i.Cr. de fon- datorul geometric t, Buclid din Alexandria. Vom reveni in capitolul 4 la Euclid sila fantasti~ cele lui realizar, dar pentru moment voi remarca doar ci ad~ miratia starnita de Euclid a fost atat de mare, incat, in 1923, poeta Edna St. Vincent Mi gur Euclid a privit Frumusetea Goala. De fapt, s-a pastrat si carnetul ei de note la cursul sau de geometrie euclidiana. Eucl unui segment de dreapta in ceea ce el a numit ,medie si ex tremé ratie“. lata cuvint sistem deductiv formal Spunem ci un segm: trem rate aranci end intregul se raporteaza la segmentul mai mare asa cum segmentul mai mare se raporteaza la cel mai micsectu NEA DE AUR Fig. 2 m figura 2, segmental AB este evident mai mare decat segmental AC; timp, seg- mental AC este mai mare decat segmental CB. Daca raportul intre lungimea lui AC si ceaa lui CB este acelasi cu rapor- tul dintre AB si AC, atunci segmental a fost impartit in medie ‘si extrema ratie sau intr-o Sectiune de Aur. Cine ar fi putut binui ci aceasta aparent nevinovata partire a unui segment, pe care Euclid a definit-o in scopuri pur geometrice, va avea consecinge in domenii mergand de Ja aranjamentul frunzelor‘n botanici pana la structura gala- xiilor congindnd miliarde de stele, side la matematica la arte? Sectiunea de Aur ne furnizeaza deci un minunat exemplu privind acel sentiment de extrema uimire pe care marele ian Albert Einstein (1879-1955) il pretuia atat de mult, instein spunea: ,Cel mai inalt lucru pe care-I putem simti este misterul. El este emotia fundamentala care sta linga leagamul adevaratei arte si stiinge. Cel ce nu-l cunoaste si nu se mai poate mira, nu mai poate fi uimit, este ca si mort, ¢ 0 lumanare st “ Conform calculului care va fi prezentat in aceasta carte, valoarea exact a Sectiunii de Aur (raportul dintre AC si CB in figura 2) este numarul care nu se sfargeste si nu se repet niciodata 1,6180339887...., iar asemenea numere nesfarsite i-au intrigat pe oameni inca din Antichitate. Se spune ci atunci cand matematicianul grec Hipassus din Metapontum a descoperit, in secolul V i.Cr., c& Sectiunea de Aur este un numiar care nu e \treg (precum 1, 2, 3...) $inici macar raportul a doua numere intregi (precum fractiile 1/2, 2/3, 3/4, 1.5 cunoscute in ansamblu drept numere rationale), aceasta i-a socat foarte tare pe ceilalti adepti ai faimosului ‘matematician Pitagora (pitagorcicii). Conceptia pitagoreici despre lume (care va fi prezentata in detaliu in capitolul 2) LA UN NUMAR extrema fata de arithmos — i ale numerelor intregi sau cosmos. intelegerea faptului ca exista nu- ‘mere, precum Sectiunea de Aur, care se continua la infinie firs a prezenta nici o repeti itate a pricinuit o adevi- rati criza filozofic’. Legenda sustine chiar ci, terotizati de impactul acestei uimitoare descoperir, pitagoreicii au sacri- ficat 0 suti de boi, desi lucrul pare extrem de improbal dat fiind ca pitagorcicii erau vegetarieni stricti. Aici trebuie a peun proprictatile num intregi, nici fractionare, aga-numi- tele numereirationale, nu se cunoaste precis. Uni cercetatori plaseaza aceasta descoperire in secolul V i.Cr., ceea ce cor doielnic este ca pitagorcicii erau fundamental convingi cd existenfa unor asemenea numere era atit de infricositoare, {ncat trebuia si reprezinte un fel de eroare cosmica, 0 infor- matie care ar trebui suprimati si yinuta secreta, Faptul ci Sectiunea de Aur nu poate fi exprimati ca 0 fractie (ca un numar rati sisimplu ci ra portul celor doua lungimi n figura 2 nu poate fi exprimat ca o fractic. Cu alte cuvinte, oricat ne-am strid ‘nu putem gisi nici o masuri comuna care si fie conginutd, si spunem, de 31 de ori in AC si de 19 ori in CB. Doua lungimi care nu au nici o asemenea masuri comuna se numese inco- mensurabile. Descoperirea faptului ca Sectiunea de Aur este un numar irayional a fost deci totodata descoperirea unei incomensurabilitii. In lucrarea sa Despre viata lui Pitagora, (ceca 3003. zoful si istoricul lamblichos, descender al unei nobile famili sirienc, deserie violenta reacte la aceasta descoperire: spun cd primul [om] care le-a dezvaluit natura comen: tigi s1incomensurabilitaii celor nedemni de ao e fost atit de detestat, chaSECTIUNEA DE AUR tul, ca gi cum fostul in literatura matematica de specialitate, simbolul obisnuit weputul secolului XX, matematicianul ame~ ican Mark Barr i-a dat raportului numele phi (@), prima teri greceasca din numele lui Phidias, marele sculptor grec care a trait aproximativ intre 490 gi 430 3.Cr. Cele mai mari reali au fost Athena Parthenos* la Atena si Zeus" din templul de la Olympia. Prin traditie, ot el este socotit autorul celorlalte sculpturi ale Parthenonului, desi este destul de probabil ca acestea si fi fost executate in fapt sii. Barr a decis si-l onoreze pe sculptor deoarece multi istorici ai artei au sustinut ci Phi- dias a folosit in mod frecvent i minutios Sectiunea de Aur sculptura sa. (Asemenea afirmatii vor fi examinate cu aten- in aceast carte.) Termenii de Sectiune de Aur, Numar de Aur, phi, precum si simbolul @ vor fi folositi ca deoarece acestea sunt numele cel mai des intalnit tura dedicat matematicii distractive. Unele din cele mai mari mingi matematice ale tuturor purilor, de la Pitagora si Euclid in vechea Grecie, la mate- maticianul italian medieval Leonardo din Pisa si astronomul renascentist Johannes Kepler, si pan lafiguri stiinifice con- temporane precum fizicianul de la Oxford Roger Penrose, si-au dedicat nenumarate ore acestui simplu raport si pro- prictatilor lui. Dar fascinatia Secyiunii de Aur nu se limi teaza la matematicieni. Biologi, artisti, muzicieni, istorici, arhitect, psihologi si chiar mistici au meditat si dezbatut teme- il ubicuitagii sale si atractici exercitate de ea. De fapt, se poate probabil afirma ca Sectiunea de Aur i-a inspirat pe gandi- torii din toate disciplinele mai mule decit orice ale numar din istoria matematici Unimens volum de cercetiti, in particular cele ale mate- i si scriitorului canadian Roger Herz- PRELUDIU LA UN NUMAR 15 (descrise in excelenta lui carte O istorie matematicd a Numa rului de Aur), a avut ca obiect pana si simpla problema a ori~ ginii denumirii ,Sectiune de Aur. Dat fiind entui pe care acest raport I-a generat inca din Antichitate, ai putut crede tr-adev precum Nasterea matematicii in epoca lui Platon de Fran- ois Lasserre, sau O istorie a matematicii de Charles B. Boyer, plaseaza originea acestei denumiri in XVI. Se pare insa ca nu aga stau lucrurile. Atata cat pot eu afirma trecind in revista mare parte din efortul de recon- stituire a faptelor, acest termen a fost folosit pentru prima daci de matematicianul Martin Ohm (fratele faimo- sului fizician Georg Simon Ohm, cel care a dat numele legit lui Ohm din electromagnetism), in a doua editie a carti sale Die Reine Elementar- Mathematik (Matematica pura elementara). Ohm scrie inte-o nota sti ‘impirtire a unui segment de dreapta este numita in mod curent ine de aur." Exprin Ohm ne lasi cu impres ar fi iaventat ter- menul, ci folosea o denumire general acceptati. Dar faptul cA n-a folosit-o in prima editie a cartii sale (publicata in 1826) sugereaza cel putin ca denumirea Sectiune de Aur (in ger~ in jural h eventual in cercuri nematematice, Indubital urma aparitiei cartii lui Ohm, termenul a inceput si apara freevent gi repetat in literatura matem: germani si de istoria arte S-ar putea ca debutul in engleza 4 sic fi facut intr-un articol de estetic’ al lui James S a noua edigie a Enciclopediei Britanice din ly interesanta cercetare experimental inigiata de [Gustav Theodor] Fechner [fizician si pionier german al psihologiei din secolul XIX] cu privire | superioritate a « sectiunii de aur » ea proportie vi riengele lui Fechner vor fi discutate in capitolul 7.) PrimeleNEA DE AUR tematic par sa fi fost facute i intitulat ,Sectiunea de Aur* (de E. Ackermann) care a apirut in 1895 in revista American Mathematical Monthi si, aproximati ducere in Algebra G. Chrystal (1851-1911).C. ceze Nouvean Larousse Ilustré fiecare din ai zece dupi care fazele Lunii r expresieii-a trebuitu vocabularul matem: mot? Ce anume face ca nu- portia aceasta fe atta atentie? Forta de atractie a Sectiunii de Aur provine in primul si primul rand din fapeul cd ea are o capacitate aproape tulbu- ritoare de a apirea de o astepri Si luim de lcdtuiesc colyurile unei per Proprietatea ci raportul dintre lungi- mea laturii mai mari fata de lung laturii mai mici (baza implicita) este ‘gal cu Sectiunea de Aur, 1,618... Dar, veti putea spune, poate ci nu ¢ nimic surprinzator aici. La urma urm Sectiunea de Aui propo: A descoperim ca aceasta proportie se regiseste in anumite forme geometrice. A UN NUMA ergului. Conform tradi- fiei budiste, intr-una din pre: sti nici © singura vorba; n-a facut decat sa ti naturale, itagii. In Religia omului, poewul n Rabindranath Tagore (1861-1941) ser mbajul iubirii pa- ‘esupunem ci ayi vrea miliarizati cu structurile spirale de o frapanta frumusete multor cochilii de moluste precum (Nautilus pom- pilius, fig. 4). De fapr, in timp ce da Shiva fine intr-o m: Aceste coc! constructii arhitecturale. tul american Frank Lloyd Wright (1869-1959), de pilda capitolul 5, cresterea coc aun jodel guvernat de Sectiunea de Aur.18 SECTIUNEA DE AUR Fig. 5 De-acum nu mai e nevoie si fim mistici ai numarului pen- tru a incepe si simtim o anume veneratie in fafa acestei pro- prietatia Sectiunii de Aur de a aparea in situati si fenomene aparent fara nici o legatur’ intre ele, Mai mult, asa cu remarcat la inceputul acestui capitol, Sectiunea de Aur se este nu numai in fenomene naturale, ci si intr-o mul time de obiecte si op. de arta create de om. De exemplu, in tabloul din 1955 al lui Salvador Dali Cina cea de taind (expus la National Gallery, Washington), dimensiunile ta bloului (aproximativ 105 ¥ inci x 65% inci) se afl intr-un Raport de Aur. Poate si mai important inca, o parte dintr-un urias dodecaedru (un corp regulat cu 12 fete, fiecare fiind tun pentagon) se vede plutind deasupra mesei si incadrand-o. ‘Asa cum vom vedea in capitolul 4, corpurile regulate (ase- menea cubului) care pot fi inscrise exact intr-o sfera (cu toate or agezate pe sfera), si in particular dodecaedrul sunt strns legate de Sectiunea de Aur. De ce a ales Dali si expung atat de proeminent Sectiunea de Aur in acest tablou? Observatia lui ca ,impartagania trebuie si fie simetrica ne did eputul rispunsului la aceasta intrebare. Dupa PRELUDIU LA UN NUMAR 19 cum vom vedea in capitolul 7, Sectiunea de Aur apare (sau cel putin se considera ca apare) in operele multor alti artisti, arhitecti si designeri, ba chiar si in opere muzicale faimoase. Grosso modo, Sectiunea de Aur a fost folo: aceste opere pentru a obgine ceea ce s-ar put tate vizuala sau auditiva". Una din proprieta Ja.0 asemenea eficacitate este proportia — raportul partilor intre ele gi relativ la ansamblu, Istoria artei arati ca in lunga cfutare a unui insesizabil canon al proport care si confere oarecum automat c operelor de arta, Sectiunea de Aur s tent. Pentru care motiv insi? © examinare mai detaliata a exemplelor din natura si arte arata ca ele ridica intrebari in primul rand sunt intrebarile imediate: (a) Sunt oare real toate aparitiile lui g citate in literatura, sau unele di reprezinti doar inchipuiri si interpretari fantastice? (b) presupunind ca definim frumuseyea ca, de exemplu, in Web- ster’s Unabridgded Dictionary, yinsusirea care face ca un obiect si para plicut sau mulyumitor intr-un anumit sens aceasta ridica intrebarea: Exist vreo componenta estetica ‘matematicd? $i daci da, care ¢ esenga acestei componente ‘Aceasta este o intrebare serioasa deoarece, ga cum S-a expri ‘mat cindva arhiteetul, matematicianul si inginerul american Richard Buckminster Fuller (1895~1983): Cand lucrez la © problems, nu ma gandese niciodat’ la frumusete. Ma gin- desc numai si rezolv problema. Dar cand am terminat, daci solutia nu e frumoasi, stiu ca este gresita." In sfarsit, cea mai obsedanti intrebare este: Ce anume face ca matematica si fie atat de puternicd si omniprezenta? Care ¢ motivul pentru care constante matematice si numerice precum See tiunea de Aur joaca un rol atat de important in probleme mergand de la eorile fundamentale ale universului la bursa