cafeaua prjit conine: 10-40 mg acid nicotinic /100g o cafea expreso conine 2-3 mg acid nicotinic / ceac 2 ceti

de cafea acoper 1/10 din necesarul zilnic de niacin (nicotinamid) - aceasta se formeaz n organism cu uurin pornind de la ac nicotinic Cafeina - 1,3,7 trimetilxantina - prezent n form natural n cafea

- poate fi sintetizat alcaloid cu aciune farmacologic important: excitant al SNC, n special al scoarei cerebrale, randamentul, induce o stare uoare de euforie asocierea ideilor se realizeaz mai rapid, senzaia de oboseal se diminueaz sau chiar dispare acioneaz la nivel respirator i circulator prin dilatarea coronarelor capacitatea de contracie a muchi cardiac i frecvena cardiac are efect diuretic

Efectele farmacologice ale cafeinei se manifest la adult dup o ingestie < de 100 mg - o ceac de cafea: 70 mg Polifenolii din cafea ac. clorogenic proprieti antioxidante aciune anticancerigen

Consum de cafea nefiltrat det. creteri ale nivelelor de colesterol: responsabili de acest efect: componenii lipidici cafestol i kahweol ambii compui sunt extrai de apa fierbinte la prepararea cafelei dar sunt reinui pe hrtia de filtru

Consumata in cantitati moderate (2-3 cesti pe zi), cafeaua poate avea efecte benefice asupra sanatatii. Folosita pentru prima data in manastirile Etiopiei de la inceputul crestinismului, pentru diminuarea oboselii in timpul ceremoniilor religioase de lunga durata, cafeauaeste in momentul de fata unul din cele mai consumate produse care contin cofeina, alaturi de bauturi racoritoare si ceai.

Cum actioneaza cafeaua asupra organismului Studii recente au evidentiat actiunea psiho-stimulatoare a cafelei. Se pare ca aceasta imbunatateste timpul de reactie si vigilenta si poate creea buna dispozitie.

Cafeaua stimuleaza secretia de saliva si de suc gastric precum si tranzitul intestinal, favorizand digestia, de aceea nu este recomandata celor cu afectiuni precum gastrita, ulcerul gastric sau duodenal. Unele studii indica faptul ca substantele continute de cafea pot reduce aparitia unor anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel hepatic si cel de colon, acidul colorgenic protejand impotriva diabetului de tip 1 si 2. Consumul de cafea nu influenteaza riscul bolilor coronariene si poate preveni calculii biliari la femei. Compusii cafelei si rolul lor Cafeaua contine antioxidanti (fenol, arome volatile) care impiedica distrugerea celulelor si, implicit, declansarea unor boli, iar acidul colorgenic reduce concentratia de glucoza. Un consum de pana la 3 cesti de cafea pe zi se pare ca reduce riscul afectiunilor cardiovasculare. Cofeina, principalul element din compozitia bobului de cafea, stimuleaza sistemul nervos, creste activitatea intelectuala, reduce temporar starea de oboseala si favorizeaza digestia, stimuland activitatea aparatului excretor. Actioneaza asupra tubului respirator si este un bun remediu impotriva durerilor de cap si a migrenelor pentru ca dilateaza vasele de sange. Cofeina nu se regaseste insa numai in cafea, ci este o componenta importanta a ceaiului, a ciocolatei, dar si a bauturilor racoritoare sau energizante, precum si a unor medicamente pentru combaterea durerilor de cap, racelilor ori alergiilor. Cantitatea de cofeina din cafea variaza foarte mult, in functie de tipul acesteia (cafea pentru filtru sau solubila, tare sau slaba). Studiile de specialitate arata ca nivelul mic de cofeina continut intr-o ceasca de cafea imbunatateste puterea de decizie si viteza de reactie, in timp ce cantitati mai mari (2-3 mg/ kg din greutatea corporala) determina o mai buna rezistenta la efort fizic. Prin imbunatatirea performantelor, vigilentei si promptitudinii, cofeina din cafea scade nivelul de depresie si anxietate, precum si riscul de suicid. Aceasta se absoarbe rapid si se elimina la fel de repede din organism; interval de 3-6 ore se reduce la jumatate cantitatea aflata in sange. Contraindicatii Pe langa beneficiile unui consum moderat, cafeaua are si contraindicatii. Astfel, cei cu afectiuni precum hepatita cronica, ciroza, ulcer gastric sau duodenal, guta, nevroza, dureri de cap, hipertensiune arteriala si enterocolita cronica ar fi bine sa evite consumul de cafea. De asemenea, cafeaua nu este recomandata copiilor, adolescentilor si mai ales femeilor in perioada menopauzei si postmenopauzei, pentru ca favorizeaza osteoporoza. Cafeaua si cancerul intr-un

Studiile stiintifice nu au confirmat pana acum ca un consum de cafea pe o perioada indelungata ar putea provoca aparitia cancerului. Dimpotriva, exista dovezi potrivit carora cafeaua ar avea un efect pozitiv - n functie de doza - asupra cancerului colorectal, posibil datorita reducerii acizilor bilei. Cafeaua si sarcina Consumata cu moderatie, cofeina nu are efecte asupra fertilitatii sau conceptiei si nici asupra ducerii saricinii la termen cu bine. Totusi, femeile insarcinate care beau cafea tind sa devina agitate si nervoase. In plus, cofeina nu are nici o valoare nutritiva si favorizeaza pierderea calciului, un nutrient deosebit de important pentru o sarcina sanatoasa. Unele studii au aratat ca 300 mg pe zi de cofeina pot creste riscul de pierdere a sarcinii. Prin urmare, pentru a fi sigure ca veti purta sarcina fara incidente deosebite, e bine sa reduceti consumul de cofeina. Cafeaua elimina celulita Kilogramele in plus si celulita sunt cele mai frecvente probleme cu care se confrunta femeia moderna. Ori, cofeina joaca un rol foarte important in combaterea acestor neplacute fenomene. Majoritatea cremelor de corp anticelulitice o folosesc ca ingredient, iar unele studii arata ca putem slabi consumand cafea, 300-400 de calorii putand fi arse in fiecare zi printr-un consum moderat. Crema anticelulitica cu cafea Si pentru a veni in sprijinul celor care vor sa scape de celulita, iata si o reteta eficienta pe care o puteti prepara chiar acasa: se amesteca zat de cafea cu ulei de masline si se obtine o pasta cu care se maseaza zonele corpului afectate de celulita. Cafeaua si obisnuinta Exista o diferenta semnificativa ntre obisnuinta si dependenta, desi adesea se face confuzie ntre cele doua. Simptomele dependentei fizice de cafea includ pofta si nevoia de a creste cantitatile de substanta pentru a satisface aceasta pofta.In cantitati moderate, cofeina nu actioneaza asupra zonelor din creier legate de dependenta. Consumul exagerat insa, poate avea efecte negative:

tulburari la nivelul tubului digestiv cu arsuri si chiar dureri si spasme gastrointestinale; palpitatii; insomnii; neliniste; stari depresive; tremur si slabiciune musculara.

Pentru unii este, ntr-adevr, un beneficiu n plus, iar pentru alii un risc asumat. Mai precis, cafeaua este incompatibil cu o anumit conformaie genetic i, de aceea, n cazul unor persoane, crete riscul de afeciuni

cardiovasculare, susin specialitii n nutrigenomic, o nou ramur a studiului nutriiei. TIRI PE ACEEAI TEM Mai mult de patru ceti de cafea consumate zilnic duc la o moarte prem... Ct cafea e bine s bei ntr -o zi VIDEO Cafeaua solubil: natural sau imitaie? n viitor, un banal test genetic ar putea evidenia cine poate bea cafea fr riscuri i pentru cine reprezint un pericol obiceiul de a consuma aceast butur energizant zi de zi, potrivit profesorului John Berardi, nutriionist la Precision Nutrition, pe blogul su de pe Huffington Post. Totul depinde de o gen specific, numit CYP1A2, care i dicteaz ficatului s produc una dintre aceste dou enzime: fie CYP1A2 rapid, fie CYP1A2 lent. n cazul persoanelor care produc varianta rapid a enzimei, de fiecare dat cnd beau cafea, organismul o proceseaz i elimin cafeina ntr -un timp foarte scurt. Efectul metabolizrii rapide a cafeinei este o reducere a riscului de boli cardiovasculare, desigur, n contextul unui consum moderat de cafea. Aceasta nseamn nu mai mult de dou-patru ceti de cafea pe zi. ns dac o persoan prezint varianta lent a enzimei CYP1A2, organismul va procesa i va elimina cafeina ntr -un ritm foarte lent. Ceea ce duce, n mod logic, la creterea riscului de boli cardiovasculare (cafeina rm nnd un timp ndelungat n fluxul sangvin), chiar i n cazul unui consum redus de cafea, potrivit specialistului american. Tot genele dicteaz i beneficiile asupra sistemului nervos i n cazul legturii dintre consumul de cafea i sntatea sistemului nervos, tot genele sunt cele care dicteaz. De altfel, mai multe studii au artat c persoanele care consum cantiti moderate de cafea zi de zi au un risc mai mic de a suferi de boala Parkinson dect cele care nu au acest obicei. Totui, beneficiul nu este valabil n cazul tuturor. Explicaia o ofer, din nou, nutrigenomica. O gen numit GRIN2A poate aciona n mai multe moduri, n funcie de materialul genetic al fiecruia dintre noi. Astfel c n cazul unora, gena face din cafea un aliat de ndejde n prevenirea bolii Parkinson, reducnd riscul cu aproximativ 60%. n schimb, n cazul n care acioneaz ntr -un mod diferit, cafeaua nu devine un inamic, dar nu are niciun efect benefic n ceea ce privete lupta cu maladia Parkinson. Tot variaiile genetice pot explica i: Perturbarea somnului n cazul unora dintre consumatorii de cafea, dar nu al tuturor. Agravarea simptomelor sindromului premenstrual numai n cazul unora dintre femei. Creterea tensiunii arteriale n cazul unora. Sporirea pericolului de a pierde sarcina tot numai n cazul unora dintre butoarele de cafea. Aadar, cafeaua, la fel ca o sumedenie de alte alimente, nu este universal bun sau rea, subliniaz prof. dr. John Berardi. Eu nsumi m -am testat s vd dac genetic sunt potrivit pentru consumul de cafea i am constatat c pot s o beau n cantiti moderate fr riscuri. Totui, dac ar fi s ofer prerea mea de expert, nu a ti exact ce s le spun pacienilor mei dect ceea ce fac eu. Cafeaua m agit, m face irascibil i nervos. Aa c nu o beau zi de zi, ci o pstrez pentru zilele n care sunt foarte obosit i chiar am nevoie de un ajutor energetic, mrturisete Berardi. Citeste mai mult: adev.ro/mtwa9y