Sunteți pe pagina 1din 215

.

EUGEN
GURAN
MATEMATIC
RECREATI\Jl
JUNIMEA
Eugen Guron
MATEMATICA RECREATI
EUGEN GURAN
MATEMATICA
V
RECREA TIV A
JUNIMEA 1985
C rlo: UT R
.
.
PREFATA
Jlnr,cupu1ea p .ntnt a enlw/a .\ i re olva prohlcme cu
rec.,.ccrtiv e. le mult mai vedre> cl<'ct ,oi-o potcfe inwuinu cititorul.
Pr"l1auil cu 1mor u enwnea probleme impletit cu aez -
t loltmecr teol'i i mafemalicilor, ineci ele la itueplllltrilP Pi. Ce11 e.r.:t c
c-er !JI'Ccii arabii, Cll mult timp inqintea erei nocrstrr, au ou at
din }JIIL crz-oarea unor a cmcnc>cr pmbleme, marea majo1itare o
cdor m azi datLncl inC'i ele crltiiiCi, . ou fiincl in. pirate de tTe .
Oe-a lungul ecolelor, mtmclrul 1'roulemelu1 ele acest gen a
cur, o mCtrc parte elin ele lrecincl in salt ,a o
a lor - in mc1111Wiele Ele alt 1111 grud
ele clific.ullate in ituatia i11 tare se impw1e clt> u se
r,c!ll'f! C la re:olvarea pe calea arilmetkc1, insii w momenLUl itt c.ar.
e incepe a . e stiipini a emcmea - foarte 11tile pcmt1r:
e<luccrlia lllllti tineret - in crcel mome11/ cr]xu :;i sali. factiile ele artlin
spiritual, scw - - apnre illte1ecl1talci,
l!tlll dintr-o gimna a la fel ele ca orice
gim11astini au 7Jl'lltrll istemul ca,e o pra - tl
1>/11<: apore certitudinea cii ti11iirul wre J10ate concltrce
rcctirowmenfe subtile este apt abonleu capitolPle cele mai pi-
. ..
noo'e elin ice domeniu al
Volumul de cuprinde o coteoo1ie ele , i probleme
care - m mare parte - prezinl<i accc:t fel de legate,
5
fn primul rnd, metoda de rezolvare m. al doilPa J'nd, d< r(' ;; ul-
tatPle - fie pectaculoase, fie - la care se In.
unele cazuri, nici modul n care este for-mulat 1w
cititorul de inedit.
Culegerea e elevilor din generaW, precum :;i
marelui public, amator de tmele incur izmi n dom nittl maz ( '/ w-
ticii, oamenilo1 CIL profe iuni preocu diferite ca re, n ' t' l r>i n-
dtl-se, se supun, n a timp, unui examen, r uminatorii (Lincl
ei
In a >st scop, am 1edactat sau am adaptat cules, din cin u-
manualele sau diverse pu ac sf t. e,-
, i problerrw, pe cme le-am con idrrat cele mai interesante,
recreative utile n timp. Pentru a oferi ati 'factii 1c;;ul-
vitorilor, am dat ntotdeauna 1ezultat le corecte, iar la mart>a ma-
joritate a p1oblemelo1 metodele de rl'zolvare - de
pe calea - neexcluznd posibilitatea ca, n unele cazuri,
e alte poate mai directe, mai spectaculr.a\c !
A. tfel de sugestii, din partea cititorilor, vor fi primite cu clei)S!'i>it:
int res.
In de a ar entua caracterul folositor al acf' tei lttrri.iri,
am inclu unele probleme .5i e.1erciJ ii mai dificile., ca re
mai nntlt capacitatea de a a cititorului, au au darul de
a fixa mai bine in memol'ie unele formule care - nerepetate cu
o - se pot uita.
Culegerea a1e trei capitole :
- Capitolul I (Probleme cliver. ,.. - cnrt>, se pare, sint mui
atractive) cupl'inde- in af(lra pro 1 h melor ele mai largii '
nuferii lacul, parii, ogmcla cu iepuri grrini, jo 11l ele
etc. - o serie de probleme mai uno cute sem 11oi J
Lrowarul 1'Ultmt, bateria de attilerie, problenlQ comanrlantul11i de
companie, o premier> n varia11te, de cintnrul P rii
media biopsihoritmurile, orientarea cu ajuto
6
rul s relui c asului, o mai autobuz le
re, tene, de-ale Olimpiadei, golgeteru.l echipei de fotbal, barajul etc.
- Capitolul li (Aritmetica) cuprinde o crie de exerc11ii in
mme pane foarte utile , i de ac:ee:>a demne d memorat tpau tul
unui care are cifra 5 la idem al lor formate c:t
ci1ra 9, au cu cifra 1, cu numere formate din < ifta
9 etc.), remarcabile prin rez11ltatele lor, o erie dt' nu-
mPre pitagoreice, precum unele mai complicat . rru':?
se nscriu in nota a
- Capitolul III (Geometria) ncLwcii sa unele pa;ti-
ale ace tei discipline, unele car> ni s-au
mai ,picante", dintre care men(ioncim: t?itmghiuri echilate-
't'ale, bisectoarele ntr-un putr(ltnl in cris ntr-un tri-
'Llllfllli dreptungl1ic, cu1sa pe trase' diferite ( 'l'micercuri),
$i l)pomet1-ul etc. Majoritatea au - pr(>domincmt - caracterul ele
util, tn special pentru elevi.
Tn cadrul celor trei capitole, n mocl intentionat, nu am orei uat
cxer i!iile problemele de la la , mai greu
11
, u de
a n 1 le da 1m aspect monoton, fie el clziar cresccitor de a oferi
citi mului - dttptl e:tarcitiile mai dificile - wwle relaniri, pe C(lre
le co11 idar binevenite. Am notat i11 _:_ r1 to!Jla ele nwterii - cu
s nmul [-] problemele pe care le-am con iclcrat C<1 un
grad mai mic de dificultate in 1"(>Z01!:al"ea lor cu l+J pe c<lc cu
tm grad ridicat de dificultate; am lii. nt, a. tfel, nici o nota-
problemele cu tm grad mecliu de dificultate. De a eea,
citit01vl va fi acela cme, parcurgind tabla de mate1ii payi11ile
va alege singur problemele la care se poate
opri, voie nivelul la care se aflci. Pentru
mic ii matematicieni recomand nu problemelt mai
dificile ci, studiind cu atentie date, ncerce
in tainele lor, chiar le este nivelul nt
incursiuni care duc n mod cert la progres.
'
acLLm, la lucru ! Nu inainte de a vei invita creimul
hrtia de a face recoman.diJ.rile pe care le repet , i pe por w 111
culege1ii: (1) Incercati mai nti o rezolvare proprie .. i nunwi cl11 pcl
aceea la. riJ.spunsurile din carte. (2) In n c r ati
apelat la cartea di11 /IIJIL
singtcri 1 (3) ntietate rezolvii.rilor pe de
(calea nu-nuzi aceea recurge la ( 1)
Eventual, ingul'i not
E. G.
CAPITOLUL 1 - PROBLEME DIVERSE
. \
1 Probleme cu ... "probleme" (l)
Mihai are de rezolvat un oarecare de probl 'mc.
ar re:?.Ol a cte 15 pl')bleme pe zi, le-a1 termina in N zile.
nostru este m i harnic rezolvind oite 20 probleme pe zi, le
cu 4 zil mai devreme, n N-4 zile.
itc probleme arc de rezolvat Mihai n total ?
Observ. : in Joc d "N zile" fom1ula
1
un onre-
care de zile
11

1 :
In ipote:ta ritmul de rezolvare este 15 probleme pc zi, el at e
n voi d 4 zile In plus, n care timp 4 >S 15 = 60 pro-
bleme.
In ceai (20 probleme pc zi), Miha a rezolvat n afara
1 w 15 probleme pe zi aceste 60 probleme in N-4 zile, rczol-
vlnLl in fiecare zi 5 probleme n plus. N - 4 = 60 1 5
.- 12 zile ; iar N = lG zile.
total de probleme care trebuie fie rezolvate est r
12 zile X 20 probleme/zi = 240 probleme {sau 16 ziJe x 15 pro-
bleme/zi = 240 probleme).
2:
Cel mai mic mullipJu comun al numerelor 15 20 (problemei
care trebuie rezolvate zilnia i'n cele ipoteze) este 60. Pentru
a rezolva 60 de probleme, in prima are nevoie de 60 115 =
= 4 zile, iar in a doua de 60 ! 20 = 3 zile. Deai pentru >
de o zi (4 zilc-3 zile) de lucru, dintre ele ipotc>ze,
Mihai 60 probleme (in fierate Prin text ni se
de zile dintJe c le ipot 7e (v, riante} de lu-
cru est d l zile total dt proiJlent , p c<tre
l -n avut de rezolvat, este 4 X 60 = 240 probl me
de zile il (240 probleme : 15 probleme/
z1 = 16 zile ; respectiv 2-!0 probleme : 20 probleme/zi = 12 zile).
3:
n fine, la !
N cu Z de zile vom a ea :
15 Z = 20(Z - 4).
Rezolvnd, Z .... 16 zile i, respectiv, Z- 4 = 12 zile.
problemelor este 16 X 15 = 240 ; sau 12 X 20 2.JO.
2 Probleme cu ... ,.probleme" (11)
Tn 20 zile Andrei cte n probleme pe zi. Lucrind cite
n + 3 probleme pe zi, el le in 15 zile. Cite probleme
a vut de rezolvat ?
1 :
In tpJteza doua (n + 3 probleme pe zi) ele\'Ul rczolvil in 15 zile
3X15=45 probleme in plus de ipoteza intii, n
Aceste probleme i rfnnin de r zolvat, n prima ipot z ,
in cele 5 zile n care suplimentar. in c
1 r 45 probleme : 5 zile= 9 probleme pc zi;
dc.ti n total a rezolvat 9 probleme/zi X 20 zile= 180 probl me n
ipoteza doua, ritmul de r zolvare ?.ilnia este e 9 + 3 = 12 pro-
bleme. iar tJtal de probleme este e\idcnt ne la i (12 pro-
bleme/zi X 15 zile = 180 probl me).
2:
zilelor necesare pentru rez lvarea problemelor este
in raport invers propm u probl m lor 1 ezol v te
pe zi. Deci l
10
20 =n+3
15 n
C E'a ce, de altfel, ne conduce la 1
20 n = 15 n + 45
5 n=45
n = 9 p1obll"m pe zi
1\' = 9 X 20 = 180 probl me
3 Probleme cu ... ,,probleme" (III)
n intr copilul :
- Cite probl me ai rezolvat, ?
Acesta :
- la o1a ac sta am rezolvat 5/7 din loial el pro-
blcn'P i mai ;:un de re:wlvat 6.
i probleme a avut de rezolvat. ?

r zoh 5/7 din total de probleme, el nu
5 2
rPz:oha.,e 1 - 7 = 7 din ac<?st Din text
2
de fapt, nu r zol ase 6 probl me, care corespund i
7 .
_ um valoarea ntregului atunci cnd m V<liO<lr a
unPi din el ? E foarte simplu : se valoarea frac-
cu inversul acest<'ia avem 6 . '}_ = 21 probleme.
- 2
Snu, nu nminle putem
mai :>implu ;
7
1
7
O pr blcrne
repr 3 probltme (d ori mai pu\in)
'
intr gul
7
21 probleme (de ori mai mult)
7
Completare
Pt:-ntru pl'imel probleme cu ... .,probl me"- (I) (II) -
vom incerca grafic , p baza n elor de la
pun urile 1.
l'c,ntru problema (I) textul graficul !
.u
Pt.' (in rxn lru ipot za l, ziJ -
lor '\. iar pc figura\i ritmul d t' zolv::w ,
15 proulemc p zi.
La fel pentru ipolcza 2, d el subt un grafi corelat;
u primul : pc lua ( .J) zile mmcn distin t cli-
f de 4 zile.
d a abscis i d
su<; ; p vel,i
lua 20 problem pc zi,
ompu din 15+5 20
ca n pentru a
putca c:>mpara cu gra-
ficul d
onvcnabil , arbitrar ',
chw re n am-
btl grafic !
Ob
rul lotal de probleme
fiind acelasi n amb le
ipoteze, (in-
clu, iv cele
elin c le grafice
(ip kzcle 1 2) sint gale. Adi 20 (J - 4) = 15 N (nu
acea de .i ca ne imediat rczolvarC'a problcm i). De asc-
nwnea, din grafice, nou te au S, snt egale,
a\ ind 15 (N- 4). cu supra[ h, in
clt. grafice snt egale, deci 1 :::!:::: S 2. Dar facem
ele rationam nlul Gom-
cele grafiec ! n cele 4 r.ilc n plus din ipoteza 1, elevul
1 4 )S 15 = 60 probleme S 1), pc care -
in ipoteza 2 - trebuie le rezoh e n (N- ) zil , lucrnd in fie-
<'tli'L' ;d 5 probleme n plus. Rczullii S 1 din
JP 1tC'za 1 (4 15 = 60 probleme) trebuie fie eu ac ca
S 2 din ipoteza 2, rcsp Gliv cu (N - 4) 5.
S 2 din graficul ipotezci 2 (de fapt un dreptun
0
hi) rc-
nt;uc, \i i {60 probleme) o
= 5 probleme pe zi); (lungimea) se
imediat (60 1 5 = 12 zile) (N - 4) zile. N - 4 =
= 12 zile, N = 16 zile.
ptoblcmclor nu mai constituie o , p ntru
nimeni.
l2
Plntru prob ma (II) tluu acr-ka,i indir-<t(ii ciwnwlc tl
;11ai jos. Obs S l C:!,IC cu S 2 (rl'\ tdl'\i
de la r[tspunsul im !,Upraft\ 1<' ncha'!tll 'ilt
din grafiec sinl, dC' asemenea, q.!alc.
Deo21rccc drcptunghiului S 2 :l probll'tnc/ ziX15
zile - 15 probleme, S 1 = 15 =- 5n, ele unde rcwll
n- 9 probleme pc zi n + 3 12 pr.)bleme pe xi.

total de probleme care tnbuiau nzol\ ale <.";(< P = 9


20 = ] 2 15 = 180
4. Schiorii.
Doi hiori - Laifll fiul - o intrecerc in familie.
Fiul primul n cobom ft cu o medie el
2,6 mfsce. 10 sccm1dc cu o
me-dic de 2,8 mfscB, Spre marea satisfao{ic a restului familiei, ci
<tjung simullan la llnia de sosire. i\.l'bitrul care a consemnat
P< cgalilatc era respectiv, mama Dn-
chl-i crcznrc, vi se cere care este lungimea prlici
cate au fost cele timpuri ncc::c arc schiorilor pentru a termina
am a?
:
ln primele 10 scaunele, !iuJ pntcutl:c 2,6 X 10 = 2 m.
in. rcnlilate, el a avut W1 avans de 26 m de
u .
!n fic>care s d la plecarea seama de dif -
d \'it in avantajul . ac sta recuper 2,8- 2,tl =
-= 0,2 m din care-I de fiu. la fhcare
5 sc-cunde di. u s reduce cu 1 m.
Deoatece el tr 'buie si't recuperez 26 m, are nevoie
rl 5 X 26 = 130 secunde pentru a ajunae la ni elul fiului sciu.
Cum ace t Juc u s-a ntmplat chiar pe linia de sosire,
durata de parcurgere , lraseului de est de 130 se- 1
cunde. iar de fiu d J 30+10 = 140 secunde.
Lunginwn pirtiei se in doua modul'i :
timpul
130 sec. X 2,8 m/scc. -= 364 m.
timpul fiului.
1-10 sec:. X 2.6 m/s c. = 364 m.
Evident, lungim a traseului a rezull.lt ace a5i, fapt ce con tituic
o n:rificarc a corectitudinii r
Note:
1
a) ce am Hicut ob-; rva\ia in fi care r u-
p O 2 111, timpul rezulta imediat, H'>tfcl :
21) m : 0,2 m/scc. = 1. O sec.
b) Din rez )Jvarea pt obi mei a reic it -:;i o curiozil, te al'i lmc-
produsul a p l'L'Chi de numere de ordinul doi (am con-
sidern t 13 X 28 14 X 2fi) e" te egal cu 36-! Pute compune o
de rnat('matiC::i rC'creativii cu ace:-.1 subiect?
5. Cu
Un c ntrcnor p ntJ'U sport urii d are sub indrumar!.'a s
un gup de tiJwri dornici pr etice astfel ele sporluri '3i di punel
d un oarecare ele de p rsoane. .
La unul din nntrenanwntele de acomodare cu sania . i prti.,
1 distribuie - cum era normal - cte d i tin ri la o sani
dar - din - opt tineri sanie.
C:mcluzia este : este insuficknl !
ura pe care trebuie s-o ia nu-i la fel d deoarel P l'f'S-
pectiva qe antrenament nu mai are nici :> sanie p ntr u
a intra pe pirti .
ln , e ma d fc ptul tin<>ii H\l',lU o
greutate mult mui decit l> niodi, el tc-
partiz ze aite trei sportivi la o snnie clar, spre lui,
ii trei libere.
Cum s-au descurcat mai d1 pm v antrenorul elevii nu ne
mai 1 Dumnec vo<tslni 'i se cere c -cu dat<: le
de mai sus - tinNilor sportivi al lor de le ace t
antrenament.
R zol mai intii pe b.tz;t 1'.1\ionamentehr aritmetice
ace a - cei mai mari - RP -;;i fu cuno')tintcle de !
1 :
In ultima de rt'partiz<tn. cite 3 tineri In o sanie, am
3 l!htn. chC'i mai fi putut participa
h 11ntr n ment 9 sporth 1 V m fae:e ipoteza mprumut;,m
aCI"'>li n spottivi de !a o pr la antrcn ment In
act t fel toate au cite :! sporli\ i ) nu a nici o :;anie
rw i nu <;portiv n afat pirtiPi
l >it revenim la prima 'at - cite 2 sp::Jrtivi la o anie -
cu n umitrul por it d porti vi, 'w .mie c i 8 (con-
form t . tului problem i) plu cei 9 adi ;J in total
17 ... o 11'1 i\i
,.,<' compat .. "tm cele car . -nu h.:it, in ipot za C'll
nwnarul cu O :
<J) - rcparti:t ... cte 3 lu o :anie, porti\ ii toat locuri! ;
b) - rcpu ci 2 la o s nic, 17 sp J'ti i . tmc.
ti ,i in subv rianta b) tot <'it :J
s Jo t 1\1 la o :::. nie ca n sub a i ntn a), din .. tr 2 spo tivi u loc
p ., .. m('. iat cte 1 spJrtiv 111 picioare
Dcoarec am u 17 porli i nie, dicit in
picwat e, cite unul o sanie. c sint 17 sa nu
He tituim sportivii mprumutHti Ce i 9), ca pimdu pro-
gramul lor de antrenament .. I in num5rnl 1
al ::.p "tivilor, confOI'm te. tului problemei (revedeti-]!) .
lte 2 sportivi la o sanie>. 2 X 17 = 34. la are
gitm pe cei 8 nerepartizati 3:J. + 8 = 42 spottivi.
Sau. cite 3 sportivi la o sanie 3 neocupnte ins
17- 3 = 14 i 3 X 14 = 42 :;p)rtivi
Deci, avnd erificarea pentru c le vari nte din text,
puwm au fo t 42 sportivi 17
15
2 :
Apelind la metodele , lgebr i, om notn :
x sportivilor
y =
Conform textului, sint :
(1) 2y =X- 8 (1') 2y + 8 = .t
(2) 3(y - 3) = X (2') :'Jy - 9 = X
Sistemul de cu nccuno:>cutc se - in
ccst caz - foart ega1ind ccua\iile (1 ') (2') 1
y = 17
x = 42 sporti i

6. Ciclismul viteza medie. ( -! )
ne o mai intr-unul din tururilc
ciclisle ale Romniei 1 anume una de pe
traseu, de exemplu pe ruta Sinaia - Predeal - Sinaia.
acestei etape a urcat de la Sinaia la Ptcdenl ' U o
de 30 km pe a eobort pc acccal;i
tot cu o de 60 km pe
premierea de rig::>are el este nconjurat de nd 1 i-
ratorii .. i prietenii Felicitndu-1, unul din tine pry-
<"ii'.czc : , i fost fom1idabi1 ! Ai o medic, pe intnnga
Sinaia-Prcdeal-Sinai::t, de . . "
, i el in gnd r 30 + 60 = 90: la 2
45 km pe Apoj cu voce tare, iuecn t , de ...
45 km pc
l rint1e admiratori se afla up elev din clasa a VU-a. Spre
regretul stupoarea acesta se simte obligat inter-
' .,Ceea ce ati mlculat dv. nu este viteza medie, oi media \iLR-
:wlor. Nu una ou alta ! Viteza medie e .i red
e mai de 45 km pe In orice eaz, ea trebui e
Cititorul acestor rinduri este invitat calculeze el, corec-t,
viteza medie de ciclist.

ln admiralorul sau prietenul oi listului avea dreptate.
Viteza medic (aparent>\) =-
30
)O _

_ 45 km/h.
16
Dar alculel m,lt mati ian, 5i speriim
viteza medie 1 conform c lor de m jos
Notam : Sinaia-Pr d al cu D ;
iteza de Ul'C"H'c Vu = :30
Vit za de coborre Ve- 60
Timpul nece-.ar p ntru urcare a fi :
LJ D
Tu-=-=-
Vu 30
'1 it 1pul 11l'C s, ,. pl'nlru cobo1 irc :
Vi lt>za
2D
Te - D = J)
\'c llD
2D 2 'J
1
D 2D 40D
-Tu + Te - D -t- l}_- 2D D = JD- D = D =
JO ()0 --6...,.0- 60 20
ale d
O km/1
Dupii cum s po.tt >b'>l'IYtl u-;.01, \ 1 t za mf:' i' de O
este Jil 1 i it df' nl<dia lm d 13 al< ult1tft d ul
cich-;tului i ctnUillt l Il' 111<11 lllC<i
Ob 1 a\i u plu . di p ntru ac 'o.LC' calcul nu a fost n ' 11e
unod..,t m nici dbt.tll\H [) lintn cpl localiUiti nicr tiinpul
n ce sar p.tr<'llt l:'ril CI, tntl-u 1 <'Il , u ritul
Si o intrebure. tpltmPnt : pute i ar in ori c ,.,jtua-
\ t!(zn m dic t rn,d mic;i IC!c it nw lia \it>.;; lt ')
Dupti c incerce o n;wl nn pmprie. citi i si ;1un ul e
mm jos!
:
Ne n varianta din probl m;t de m i "us : cJou, vi Pze
(nwdii) cld I'ite n,lliz<tl!.' pe di t,tn\L' egale (ci nm lu( 1 1 cu
V 1 '?i V 2 cu 2 f) !-) r spccliv cu impuri! T 1 ,i T 2
l'l
.MP lia (lor dou't \'l z = -....:---
2
Vit 'ka medie
(1)
17
l'tttlnt a cl.'lt cxpn..,ii (1) '1i (2) Jp \TIIll
. t'l l'2
pt> fttcarc cu \om a\'<.'a :
]
(1') ( \'1 -!- \/2 y-=
'2 -1-
(2')
2Vl\"2
Vl +
Vl ''2
Vl -l- \"2 2
1<\t< l'lll ii (1') c-.le mai marC' dt:cl (2' )
_1_? Fl\ 2- \''' :!
1 l - , . \'] \ 2
-1
Htzulvind cii: (\'1 -- \' 2)- O
H\ tJil 1
l't-a ce est' corccl (p;itr.t!ul ()ti c""tr i e'\pnsii tsl pozitl\'). IJ -
teza c 1 (kd mc>clia \'il zt lor C'. l< m<i mare d cit
viteza medi .
7. Media (1)
La ubsol\'irea nwdi.t gl'l1l'nd[, a unui i:lb..,ol\ l'nl .
aslff'l :se fac me lia g- neralrt a c lor cinci ani de
c nmult :;;te u doi, la ac a<;\a st' nota ele lu cliplomii ::;i
rezultatul c imparte Ja trei.
Ii haL la, n final, media gene-
9,80. 1 nJln d la a fost cu 30 sulimi ( ,:lO)
mai mare d<t it rn dia nol 'lor din cei cinci nni de facultate, . e
aflL' 11\((lia tiin .tnii de facultate> nol.t d la diplnmi't.
:
Pwlc-l.tjul (suma noi i dl' la pmiLdul dt diplollli't, cu ti
od media .milor de facultalt) si :
n.ao x 3:::..... 29,40
1'
Din acest

ctl' ao dP sulimi cit< a ll plu I 1
18
2fi.IO - 0,30 = 29,10
la 3 nwdia anilor de studiu !
29,10: 3 = 9,70
Nota de la dipl fJ t : ,70 0,30 - 10
8. Media (11)
In condi\iil d la probiLma pnc{d nUi (I), at.>-..ch nla : ob\i<t ' '
m cha g1ncralrt !l,tO .
nota d la pmil'Clul de diplomil a f . l cu 60 d Mtli rill
(O.HO) mai mic:l el cH nHdia nol<lm din anii de facultdt
miil'il11l'tl lor.

l'unrl.-Jlll lJt<d ( uma noki dl' l.t cliplotnit cu dt douu Jt'i m i '
etni lot' dt' f.wull,t!(') estt :
! 1, 10 X .1 - 28,20
Din .te t,\ . de ori de ,o el sulimi C'il a avut tn i
mult !,, m eli\ din facult<tll' m 1
28,20 - 2 < O,flO = 27
l.t :l ob(inl'll1 nota de la proilelul dl' diplont i (ti) .
!:.11 m ditl din timpul anilot d studiu , fo-.t, conform t ., tutui,
u IlO tk ulirni 111.1i mar(', dtC'i !l,!iO.
9. Orientarea cu ajutorul soarelui ceasului. [ 1 ]
Dac;.i n\ t\i C"l',\" - t1 tip c:J.to.;ic - ,i Yn:(i . afiH(i punc tt'l c
<nlinalc, intr-o ins pt occda(i astfel :
- limba a cca<;u]ui D\. d\frc smtt ' l', ind f -
nn t lu ce \ ' it ;
-- pc llnn cu jalo<tfl(', li ,.tnts im
unghiul de limba a cc>asului 01 it:ntat a mai su.
tni-drc.tpta care ponw<;ole din C'L'nlntl Cl'<t<,ului lJpc pt in pun -
lui cat ora 12 ;
- cum pric mai bine, a <lCI'stui un Iti
.,i punctul car lina! ,.sud'', .nu ;
'\ fl<u n <.'lod,tltc lrC'i punct c:trdinnlc nu mai o p11b! ttti
P'llltll nimeni!
o c.p pentru o oar cnrc l;>i d tn:>n cd pr -
dC'ul cxpu mai su!i cslc corect, ste \'alabil pentru ric
r1 din .,zi .
F'ulo ... lit de 1 g gr<lfi e, C'it clt cel -
Dh'li' '.
1!1

"e r t n jurul d ei s le n 34 d ore,
al soar lui n dreptul acel uia ;i mvridian (('(1
pe care fi, clv. ) se fa 2-1 )1' . Sau faci' ipnit za,
d inaintl'a tPoriPi h lioctntrict>, oar le Sl' in
jurul nu \ tit ra cu nimic core tituclinea d(Jnon:-;-
tra\iei care Ul'llH.az5 !
Deci, cadranul sol;;u, numim a<:t r .. J, t' m-
n 2! de or', pe cind in mod 1win pirat - cad:anul e-va u-
lui c m 12 ore (divi ..... iuni) .
le c1n luzii , d<mn
o dh iziune dt' pc ttas (unghiul d<.termilnt de
160 .
. 1ar centrul c a.,ului .i dou{J (>r ar
1..
1 d 1
:->60? 1 "1)
acePa de p( imaginaru ca mn so ar -- = ,) ;
24-
- limba orarii a ce< tlui (C'it ' -? fi p nntl ca de IPI c !) alr<n
cu o 'i < zii df' c.lou{t ori mui nuuc el dt < a a
car lcagc'\ ochiul nost lll d" souc>. De l' unplu, de la (Jta ; climi-
n la orn fi (18), in ac 12 ,. '. oar le .. pHr-
curgc . de In la a'>pu,... o din "c rcul"
180, pe cind limba strflhate intl" guJ Ct re al ('lt"IO ).
La ora l2 ziua, soarele ,.. , in dJeptul meddianului locului,
sudul. Tn ''>1 111 1111Pnt c 1<' el laturi :tie> unghiului
no tru coincid (limba o1;m'\ '>i :-.(mi-dr care din <L'Il-
trul Ctusului .i trce prin r;t a 12). nghiul fiind Pal cu Zl.I'O, bistc-
Sl suprnpune pt c1l dOUCJ laturi.
indr<.'ptnd li1Pb:t ot c.ttn '>oarc, in P:tmnii bisC'c-toarea
-a indrl'ptat ccitn> '>lMc tw c , a C' 'ilitn :sudul !
RezullJ fcwrte clnr n"t pnwtdtul txpus in ll'X , clt' afl:tna pune-
tlui canl'ntl ud. tl' cmt t p ntru nt":l 12.
t'il ul so 1 Jp .. 'mlit de drum, ca . f1
pe Ctono'>, si'. cu txpt nod - d( {' mpl u -
la ora 2 ( 1-1). Ce u1 au dP ui-. Iim ha r<1za 'i-
zu carC' n IC' de "!are ) Pe b z, C't!Ol' an'ltal, mai si. de
altfel, dt' cktlu de finar ' dind .
- limba : 2 X =
- l'iiZa 'izualii '>nan . 2 X 15 : )!
de din i n a p care am la
ora 12, razu \izu.dii ({ttlc ... th..! pfas,lt cu 30, hu lilt1ba
20
m. a descris un unghi d 60 Ca limba ciit re
soare, vom roti ceasul tingu (n s ns trig mom hic, sau lll-
v rs s nsului acelor c asornicului) cu ; deci c la
a unghiului dC' 60 (car' enttul ceasului u ora 12) -.c \'a
roti tinga cu 30c. Bi. cto rea unghiului de 60" par u1 de
limba (car tt CP acum prin ora 1), va facl' acela<;;i lucru :i
n va dir sud, suprapunnclu- deci p VC'clwa bi ce toan'.
1 ntru orice f, c . p (oricntar<, ). limb<t
vn parcurg un unghi (2 ) dublu celui ,.parcut d( om< ( " ).
Biscctoar a unghiului 2 cx va pentru munwnt.
Odcntind cca.,ul cu limba s Jat , c !'le
laturi al unghiului 2 G( bi etnan" se vor ro i re si inga
cu cx , astrc>l nct bi ctoarca \'a indica tot timpul sudul.
si figurile de mni jo , m car apar num, i limbct
a cPasului. so nlui udul.
n figuta I : t ora l:l, snal'<'ll' s' aflii J, meridi nul Jocului,
i. r limba a c anrta .sudul ; unghiul z te cu
zl'ro, bisectoana <.;t uprapunc p limba
In figura IT : tt or-a 1-1 (2 p.m.) ; de semiclr ap a c ntru-
1ui c a ului - ora 12, cmc coincid u dir sud (nu am n it
n c asul), soar<'l a ,parcuro;'' unghiul oc = 30, iar
2 ac = ()0 bis ctoar a unghiului 2 x !r ce prin or 1 (1:3)
SOHI'C',
In figura III : d ctufun oril'ntarca conform pmcedtului t. pu-;,
limba oare, dl'd rotim cpasul in jurul
:tntJuJui d\trc stinga cu un hiul oc ; atit midrC'dpt.t
c ntJuJ c<asului - ora 12 , cit bi 1 ctomea c;c \ or nti < Mre
slmga, cu unghiul cx , iar bistc toana n \'a arii ta dir uu.
t Svo'
f 5lJ\:1' soat'c-
' sva'
soor('
1

1 1
/
/
9
.1
19
3
fi
h9!
,:-'9 !'
fi
21
D1:oarece unghiul 2 oc dtseris de limba c le totdeauna
rlublul c lui descri:; de ra:t.a \ soarC', bh;eclomca unghiu-
lui 2 oc \a fi ndrept lft tot limpul soare; rotire. c asului-
n jurul cC'ntrului - stnga, cu unghiul cx , va aduce
bi-.t>doarc<l pe sud. de mai sus t
'cdabifu pentru oric Pret zilei lumini\ (-;oan Yhr.ibil).
o p nlru ora 1 B .
. )i H('lll11 o mtrC'IXtrl' : dac;l crcul- c<.ac;ului ar fi
in 2-1. di' i:t.iuni (2! rm.:), care ;w fi modificarea la mt'l d
dl' r,ril'ntan: cu ajutorul !'il'>ului sonrC'lui "?
1 O. Biopsihoritmurile
P1 in ..,isll.mul bi(1p ihorilmudlor n\l'itgtm proces lor
fiziologict ale omului (inlcn. ilalC'a canlC'lcrul J r).
Cu o p<riodicilalc, ele sinl a\anf<tjoa-.( .sau d Zil\'anla-
3o,N pentru acth itatea omului, ducind fie la fi la mic-
randament ului n di\ rse , eli\ a !l cantitati\' c1t
calitati\.
Sl con. id biorilmmile fizic, int,lectual emO\ionuJ au
, ir ful'i ele ma_ cii In inlctTale ele 22, 3:l !ii resp(cli" 2!
:zilt pentru o sporti\ u coinddtn\a acest)\' trei vrfuri
i-l' in ziua Z, ntl rezultatele sale pot Ii q:-k mai bune.
Mai facem ipoteza factori sint cv . nu influ-
sporlivf1 (\ r l:1, intensitatea !;oi calit<tl a <mlrc-
n;uncnldor, anolimpuJ, arbitrajele, publicul ele.).
La cite zile ziua Z, dumn a' p sporli\
p trticipe la concurs, pentru a :
<t} rezullatc cxc le (coincidcnla a cel r tni
"it furi ale biorilrnurilm) ?
b) r zult< te foal'le bune a \'tful'ilor a d
bind !muri) ?

a) Se cel mai mic mulliplu comun ( .m.m.m.c.) al numerelor
22 ; 33 24, care este 2G1. Deci cu acea pcl'ioclicitate (l a 26
zile) sporti a va putea exc
p rnind de la ziua Z.
b) Pcnl!'U a av a a c 1 pu\in din
cC'Ie trei bioritmuxj, vom afla o.m.m.m.CI. al fi p rechi de nu-
mere, care ne pcriodieHal a bioritmul'ibr.
22
bl) f> n ru nurnereh 22 :l3; c.m.m.m.c GJ
b2) 1
1
tntru numerele 22 "' 2-l; c.m.m.m.c = :Wi
b3) Pentru num rcl 3 .i 24; c.m.m.m.c. 2ti-4
Deci, sportiva \"a I1J'C'gistr. rf';t.Uitatc fowtt bww la titi
(<:-i multiplul acestora : zile', Hl8 zil :1:W zile te.) tk h 1.1 l,t
Z . In cnzurilc b2 b3 coincid 11\H bioritmuri sC' supr.1pnnc
1 -.l aceea a tr i biorilmuri (cazul n)
l'ractic. o pe an, sporti\'a poate nztll C''Wcp-
le de patru ori rezultate foarte bun<'.
de car lrC'bUit r zoh aU\, tslc d(
a dt'l J'mina ziua Z (coineid 'irfurilor celor trC'i biodtrnuri) , d..:
h care ncqJ"tn .
.11. Problema mogazionerului unei echipe de fotbal
Lotul de al unei e bipc de f)lbnl se l<t ;,ntrfn -
nHnt la ora dar mogazia Dup;, sftl'lul ,,
oni "academia", antrenorul ordin fie spart ladHuJ filccr
ju ia cite u.n chipamcnt omplct, iar antrC'norul '>l'Cl'tHI
un de mingi pc ca1c Jp mc(sarL', p n 111
buna uc a anlrenamcntului.
Zis f<'lcut 1
Dup5 o de gfind mag<ziontJul c<ll'
in - e cupdns de de. pemrc. El se lu anlrt-
nm, ii ce1c scut:C\ dar este el cos bit c1 ingrijorat el eL le i.n timpla te
in gestiunea sn, dcoar ce mingii nt p
t r nodle din ju1 nu-i poate stfcl el pont< da
seama He echipamente eil mingi au fost scoas din
In sprijinul ine antrenorul - un om zgrcit la
an: ii dat ;
- "cind am repatlizat, la primul . ercitiu, cte o minge la
cinci au minti n folosite;
- la al doilea cu o minge pentru trei doi
juciit)J'i au ming ; mai d parte, d scur cum
Magazioncrul se retrage in biroul calcule ,,dificile',
gils<:., te .) cehlpamcnte!lor al mingilor scoase din ma-
g:-tzia a.
precizarea, care ar inulW't pentru dintn
dv .. echipamentelor luate din magm-:ie este cu c,l
al la antrenament, sintc(i ii r fal' ti
C<tlculclc adtrnctice ale m<tg. t.:ionerului!

La primul e. (o ming<' la cinci mingi
n folosite), facem ipoteza mai lua111 .ccce astfel not
cele mingi lib r r gim ca suratele lor.
Deci fiecare din mingile luate din magazie este acum
pentru cinci toate mingile snt
n pr c sul de an trcnamcn l
La Cll ele-al doilt>a e. etcHiu (tr 'i la o minge -;;i doi
liberi), in noua nu or putea P . ecuta ace t c :x r-
doispt z ce juc 01 i (doi conf wm t xtului ztcc
PcntJu cn aCl''iti cloisprczec juditori
ia parte la cmtr namcnt. ar trebui rep la grupt lr.; e i.-
tente de cte- trPi In o mingt'. 1, fie ate . fi mai
participe nd:'t d i ju i1t0ri. c1 n tot 1 s< f. CC'm d ,l 2
ajunAind astfel in situatia de In primul c:-; (o mi ,.;e
la cin i numfll'UI total aJ r fiind - . JOIC-
tk cu zeCL' S 0bs n U)or cei doi'-iprezece ii \om
putea r partiza cte doi. la .a ;c gr1!pe (de Citi? tr >i juditOIi), d ci
la e mingt condcl rn ctt grup de rei Jlldttori ef cl11 ,
al doilt'a cu cite o min c mea doi ju r>tau 111
r la fiecare
Df:'c;i. au fo t -;coase din mag,,ziP e mingi, iar juc<i-
t)rilor a fost conform te tului N = 5(1l 2) = 20; sau
\ = :i X ti + 2 = 20
Pentru amatorii de in care am notnt cu
X 111tnf,'1lor ; 5(.r - 2) = :J. + 2
St acum, invit mai o de rezol\'an,
c1 mai fi eti z.: ce de J,

vi s la ace. tui <apitol.
12.
se tr i numer . .. tiind raportul dintr prin.ul "'
a] doil<'a te -1/3, raportul dintr al doi! a 'ji al treilea este 917. rar
suma lor este 504.
denumirea problem i !

primul raport u 3 (valo r n lui nu e
!). 12/9. Deci, rap)rtul dintre primul al d JiJ a
-
N
1
=-12
este aaum
N
2
fl
N., 9
-----
Na 7
iar dintre al doilPa al treilea
ca 111 fel, pentru a ne 1 feri la N 2 (al doilea
recurgem n ambele rapoarte la ac (9) Daci
nu acest lucru prin amplificarea unui singur raport, .tr fi
fo..,t n cesar ambele rapoarte, astfel inctl
d mai mic multiplu comun al numerelor enre se r fercmu !.1 N 2.
De altfel, in cazul concret de mai sus, nu am alt9 \ ' tl df.'dt
nflum c.m.m.m.c. - ni numerelor 3 9 cnrc, fiind 9, ne-a ondus
la ne sitat n de a amplifica numai primul raport cu 3 (;.i,
pc al doilea cu 1).
H v nirn Ia cele rapoartc schimbnd mezii intr ei, ob-
111 :
_t_ =- _l
N2 = N'.l
12 !) 9 7
D oare cel
N2
chuii mporlul comun , pu-
9
m scl'ic !
RPzuiHi num r le crtulatc: 1, N 2 3 snt propor ionale
Cll 12, 9 7.
Pentru a re<;pccla Ga suma numerelor fie 504. vom
r urgc In propdctal a : intr-un de rapoarte egale, suma nu-
orilor supra suma numitorilor ne un raport gnl cu fie are
din rapoarte] date". Deci :
!!J_ _ N'J _ l\:1 N
1
+ f\'! -1- N3 = 501 -=
18
1 2 - 9 - 7 - 12 + !) + 7 28
R 6ohnd, :
N 1 - 12 X 18 = 216
N 2 = 9 X 18 = 1132
N3= 7 18=12G
13. in doi, pe jos cu bicicleta. ( + )
tntre comuna Coteana-Olt Slatina sint 18 km. Doi frati t.rt'-
buie di. folosind, pe rnd - doar cte unul
- singura pe care o au. Ei fac un calcul :
1) va pleca mai nti cel mai mic dintre ei cu bicicl ta, pe car\' o :a
la o dist apoi va continua p JO'> ;
2) cel mare va parcurge pc jo. . va gfi:Si
bicicl ta de cel mai mic a mai dC'part cu ac . t
mijloc de tran. port.
se afle x, la care va tl'cbui lase fratele mai mic
bicicleta, astfel incit ei n timp la T
au stabilit vitezele cu care merg : a) C"'l mic cu bicicl ta 20 km/h,
iar p jos 4 km/h ; b) cel mare 30 km/h si, re p ctiv, 6 km/h
Ce se va pleca mai nti c l mare cu bicicleta ?
Calc viteza medie 1

Sist datele n graficul tabelul de mai jos, astf 1 :
Collt''O
p
Slotll'IO
a km
r 18-x, km
18 km
c
p
s
v1teze frate
l
miC
V :Wkm/h v cos : 'km 'h
v eze
lrot e
more V
JOS : 6 km 1 h
V
b1C :30 kmth
Timpul necesar fratelui mai mio il cu T 1 a li 1
(1) 18-x
20 4
Timpul T 2 necesar fratelui mai mare va fi :
(2) 18-x
6 30
u
Dar T 1 = T 2 ( din Deci 1
-
._Ll -x=_+ t 8 - x (
1

1
o ecua
1
1e au o n cunos ula
20 4 6 30
Rezolvind, x = 11,7 km (Ia de Cotcana
va trebvi lase fratele mai mio bicicleta continue drumul
pe jos)
ln ipot za va pl ca primul fratele cel mare, va fi 1
x +18-x
30 6 4 20
R x = 6,3 km ( gal cu 18 km- 11,7 km, ceea ce era de
!)
Timpul necesar l scoalt.>m din oricare di prec uente 1
T= 11,7 + 6,3 = 1 1,7-.f 31,5 = 43,2 =
2 16
h =
2
h
9
.
36
..
20 4 20 20
Viteza medie 1
1 krn = R (3) km/h
T .2,16 h '
14. O intrecere mai [ + ]
De la eomuna 0Jteana-Olt Ia Slatina snt - um am
anterior - 18 km. Fratele mai mare propune
intrecere 1 el se duc;:e la Slatina se tn eomun.1 mergind
pe jos ; in timp, fratele mai mia va pleca de la un stJ!p de
t elefon la cel se va apoi va pleca la cel
de al doilea stlp din nou se va napoia tot va <lontinua
acest dute- ino Ja eel de al 35-lea stlp. intre stilpii
de telefon este de 30 m, iar eel de-al 35-lea stilp se deci, Ia
numai 30 X 35 = 1 050 m, apt').im. tiv 1 km d la Joaul lor
de plecare. Care din cei doi are de parcurs o mare ?
! stilpilor s-a aid .a lua in consi-
derare pe cel de la plecare pe care - - il numim stil-
pul O (S 0).
_.,
:
f.'t atl'lc cel mare va p trcurge 2 X 18 = 36 J-m.
Cl'l mic va parcurge dus-ntors la primul stilp 2 X :w
- IJO m, la 1 de al doi! a 2 X GO = 120 m, p nlru el ele al
reilca 2 X DO = 180 m. Sau. n online : 1 X 60 = O ; 2 X !iO -
= 120; 3 X 60 = 180; 4 X 60 = 2-10... le. D ci, o progr i uril-
nH:Li<.:[t cu 60, primul termen fiind tot O. Ultimul l rnwn .tl
prngrc iPi \'a fi 35 X 60 = 2 100 m. (. e \' de p nlru fiC'car
ilp t') P<lr urg n p!LL<;, fa\rt de anterior, 2X30 =-Ci0 m}.
l'robrcsia este : 60 ; 120 ; 180 ... 2 100 rn arc 35 l nncni.'
Obsl'n'a\i se p)alc da factor omun GO ob\inem 60(1 + 2 + 3-
'- :l;j), in parant aYem o progrC'sic cu 1.
primul lPrllll'll fiind 1, iar ultimul :Jii.
Lttn!.dmt>a drumului pe ca'r trebuie fratele mai
mia va fi uma termenilor ace"! i progrcsii :
S JS 1 37 ' 00 m
..,
D ci, fralcl' mai mio \\ tnbui sft 1 800 rn mai mult
va tlnnina cursa n utma Ct>lui m.ti rnarc, chiar vor mc>rge
.tmindni <:li ac
15. leul de bronz. [ t )
.<;ii acum o ptoblemil can' pare n fi .. dificildor pro-
bl<mp cu robirwttl , care umplu un btzin. le.tul din nl -
logic :
"Sint un 1 u de bronz lhii mei, guru piciorul dr(pl snt
fintini. Ochiul drept umple un bazin in 2 zile, ochiul sting n 3 ziJ
piciorul tlnpt n 1 ziiC'. Gura nwa far aceht5i lucru in 6 .)1' "
curg n acc:l.t<;-i timp, cil le va tre>bui pt'nlru a umpl
'?
1 :
1) F'ie an.! elin c le putru fintini le izvoare sau ro-
binet<>, c. re au debile diferite d
V
2) FormulC} d bHului cslt.' , unde : Q =- dcbitul n
T
litri sau m
1
pc zi, . n le. ; V-== Yolumul de in
unitii[ilc de pcnlru . au p nlnt volun 0: T 10:0 tim-
pul (,d i fiind t in zile .. i orP, 1 vom con-;id in ore).
:
1
cu V volumul bdzinului de apir, d spre care nu .. tim
c,m v mai trziu el se va simplifica in pe
are o vom scrie !,'i el ci p)a e fi con ici r\tl de la inc put gal
cu uni .tlea (V= 1).
n bitul ochiului drept q
1
V
2 zile
V
h
V V
Ikbilul ochiului slin'
3
zile =
72
h
V V
- l l'bilul pi iorului drcpt q
3
------
- 4 zile - !l h
D l
. 1 . V
l' >rlu scur. prm gura q
1
- --
6 h
toale c le 4 surse (izvoan sau robincll) simultan,
n t.tmnft el bilul total care umple b, ?.inul c>slC' egal u sumi"l cel r
drbite, ca .,i cnd pc ac a5i (robin l) ar curg toale le
p llnt iz\ oare, formnd unul singur. Deci :
Q 61 V
t8 72 !lG 6 288
Din formula d bitului dat[t l,t r zulU\ formula care
J1 ' l.r \ulumul V (ele as mcnca, tl dumnC', ,.
V-Q 1'
I 1
. Q 61 V (d t . .
n ( cwm pc = c t'rn11nat ma1 ::.u )
288
V= fil V
288
tit
l = 288 T
T (V s simplifitcl)
De unde 1
= h = 4 h 43' 1 , .. (l or , 4 minu c 16 !-:ccunde)
E\'i<.kn t, re;wltatul sl in fltior cl'i ui m,! mic timp, n care o
sut.,{t umpl 'a ba:linul (in cttzul no Lru, bilul prin gur
l lui umplea bazinul in 6 ore).
16. Probleme cu robinetele care umplu un bazin
Pc baza leoriei dez\ oi tat ' in eadrul problemei .,Leul de b1onz".
putea r zolva probleme] cu robinete, din manual le
sau cuiLgerilc de probl mc cteva din ele :
A} n bazin d npii pmtte fi umplut de nbin lui Rl in 6 ore,
iar de robinetul H2 i 2 ore Tn Clt timp umplu b ?.inul c 1 doua
robinctc cur"nd simu It an ?
B) Oou<i robin te curgnd umplu un bazin in ore.
le 2 oro.;: inchid m pdmul mbtnL't,
pentru umplerca bazinului :s e ncc sar ca al doiJ a robinet
stea deschis 6 or . ln c:it timp umple fiecare robin t bazinul,
curgnd singur '?
C) H.obinctelc IU, H2, l 3, umplu un bazin a tf 1 : Rl cu R2
in 3 ore ; R2 cu H3 in -1 ore ; Hl cu R3 n 6 ore. !n t timp umple
filcarl' robinPt -;ingur bazinul?
D) Hobinc>t 'le Rl R2 u1 1p!u un bal.in astfel: primul in G ore,
iar ni doilea m 2 ore. R 1bin t. l de evacuare R3 gole. te bazinul plin
in 3 ore, d rohinetele de umplere Rl R2, de alimentare. mt
inchis
Pornind de l.t ipotc>za bazi mlui goJ .,i d . chiznd toate cele tt ci
robint t (Rl R2 de alimentare, R de evacuare), c nrntc r
.t) -.e a in bazm .
b) in caz in cte mc se umr . .le bazinul?
Obs. : Se to< te el bit le (hclusiv c l de vacunre) con-
t;mL<? !
A
Con volumul bazinullli l' = l, iar timpurile 6 re. p ctiv
2 ure. O bitul primului robinet q
1
= ..1_ ; d bitul celui e al doilea
(
robinet ti = _!_ . Dcbitul in un t al c l) ro inctc 1
- 2
1 1 2
Q = q, + ql = 6+ 2 -=3
Timpul T, in care cele do robin0te umplu ba.nnul, este t
T - = + = = 1,5 Il = 1 h 30'
..)
Sau, nici o ! intr-o Rl umple 1/G din volum 1
bazinului, iar R2 umple 1/2 ; curgnd intr-o vor
umple din volumul bazinului Lrcimi). Pen-
6 2 3
tru a umple treime, va trebui ca robinetelc mai
o de deci, n total, 1 h 30'.
B
Vom da mai nti metoda de rezolvare pe cale alg bri
x de ore in care primul robinet umple singur
b:11inu1
y de ore n care al doilea nbine umple
si:Jgur bazinul.
Cu de la problemele antedoare aYem :
1 l 1 1
ql = - ; q2 =- ; =- +-
X y X y
Da robiryetele curg vor umple bazin J in 4 or .
formula T Q =V, prima in cc:tre volu nul
bazinului V== 1.
(!)
ln ipoteza a doua (conform tex ului), primul robinet curg 2 or ,
iar al doilea robinet 2 + 6 = 8 ore. Cea de a dou este ;
(2) 2 _!_ + 8 ..!_ = 1
X y
sistemul de 2 au 2 necunoscute este 1
(1) l ! +
(2) J_ + 4 ..!_ = _!_
X y 2
Am prima cu 4 a doua cu 2.
Rezolvarea ace. lui sistem de se face fie prin
de necunoscute (..!. = t ; J_ = v), fie considerind direct ...!._
X y X
31
l
necunoscute. Amplific cua\ia (1) u - 1, . (1) u
y
ee. (2} . i 3 _!_ - _!_ , de unde y = 12 h.
y 4
Din (1) se :r- 6 h.
: Rczolvar a, pe calca de mai su , a fost
pe-ntru cazul general al problemebr de acest gen. !n cazul parti-
cular al problemei no'aslre, n 2 ore cc>le r>J-
binete \'OI' umple din bazin (tn 4 ore, le 1 umplu cnm-
pl t !), deci c l de al tloilca robin t \'a Ull)ple de
ba;dn in 6 ore, intng banul n 12 ore. Avem deja un 1 e-
zultat, mai sus : y--= 12 h. Mai departe, singuri !
Put \i '?i pe c tot pe cale
\. se In sfir.,itul capitolului, d r mai nti inct:r-
singuri: luati schematic un bazin (sau numai n lui,
pc t'l ti-
n 12 egale... te
C
cu x, y, z orelor in cate robinet le Rl, R2. R3
umplu ficc. re bazinul. dcbitclc fiind n ordine : ..!.. ; ..!.. ; _!_
X y Z
Cu conv anterior, sistemul d trci ccua-
1ii cu trei necuno cutc c te 1
(1) ( : + )=
( 1 ')
1 1 1
-+---
X y 3
(2) 4( + ! )=
(2')
1 1 1
u
-+-=-
-1
y z 4
(3) (..!.. + __!_) = (3') _!_ + _!_ = ..!..
X Z X Z 6
Metodo ne dii (1')-(2') (l )
(1) ..!.. - __!_ = __!_- 1 =o- _!
X N 3 4 12
22
(l)
(3')
1 ] J 1
(I) + {3') dau 2- = - +- = - :
X 12 6 4
f
x=
2
: ore
Y - ore
z =: ore

Se poate. imagina o r zolvare pe cale - destul de
greoaie, de altfel - r zolvarea de mai sus : <li n
de bitele insumate ale robin t lor (Rl + R2 (eo. 1') pe c 'le
ale robinetelor R2 + R3 (ce. 2') dintre dcbi-
tele Rl R3 (ee. I) ; aceasta o cu suma debitelor Rl H3
(ee. 3') de ori debitul robinetului Rl ; se d duce
apoi timpul fonnula = Q) necesar ca primul rabin t
umple singur bazinul Celelalte timpuri se deduc, apoi, mult mai
U!jor. Sau, putem jude a a-;tfeJ : Rl R2 umplu bazinul in
3 ore, ntr-o ele umplu .!. din bazin. Cu jude-
3
dt.i similare conchidem R2 si R3 VJr umple intr-o din
. 4
1
bazin, iar Rl R3 vor umple - din bazin;
6
a ste perechi de debile vom ajunge la concluzia ipot -
evidc.!nt - robinete Rl, R2 R3 vor umple
1 1 1 3
-+-+-=- din bazin, ntr-o conform schemei de mai jos 1
3 4 6 4
Rl + R2 =) -} volumul bazinului (ntr-o
R2 + R3 =) ! din volumul bazinului (ntr-o
Rl + R3 =) ! din volumul bazin ului (intr-o
1 1 1 9 3
lnsummd, avem 2(Rl+R2+R3)=) -+-+-=-=-
3 4 6 12 4
din volumul bazinului.
Curgnd numai cite un robinet din cele trei (Rl + R2
+ R3), se va umple intr-o l_ din volumul bazinului. D oarece
8
primele robinete (Rl+ R2) umplu - tot ntr-o odi, _!_ din
"
b zin, r binetul R3 va umple ntr-o


din
volumul b zinului, deci R3 va umple bazinul n 21 de cwe. Cu ju-
imilare celelalte timpuri :
Pentru nbin tul fil aYem 1
g - ! = ! ; deci 8 re.
Pentru robinetul R2 avem 1
3 1 5 24
8-"6 =
24
: deci 5 ore.
D
a) Pentru a se acumul n bazin e ecesar ca suma debl-
telor de alimcnta e (q
1
+ q
2
) fie mai mare dect dcbilul de
g)Jire q
3
. Cu anterioare, avem :
V V 4V 2V V
q. + Qz = 6+ 2 =6 = 3 m1fh > 3m3fh (qJ)
Deci, se in bazin! (Pentru debitul q:
1
de evar.:uare
s-a neglij t pe eare o are apei din bazin asu-
pra acestuia, deci q
3
-==- constant).
b) cu T = nr. de ore n care se umple bazlnul Avem
:
T q
1
+ Tq
2
- Tq
3
=V

6 2 3
cu V rezolvind, T = 3 ore.
Hezultatul putea fi dedus direct de la a, ru;if la
2V V V
qt+q2-qJ = ---=- m:l/h
3 3 3
Deci, ntr-o cu toate robinetele deschise, se umple din
3
volumul bazinului ( Pentru a se umple tot bazinul snl nece-
sare 3 ore 1
n egalitatea de mai sus vom considera olumuJ egal cu
u nitatea (V = 1), cum am C)nvenit anterior, ne vom t>X-
prima convenabil (de ex mplu : "debitele de alimentare minus tel
d
2 l 1 i 't 1 3 . w
d e evacuare ne au ---=- n c re num1 oru repr zmta
3 3 3
ore"), putem considera am calea de rezohare.
_17. O cu necazu'ri [ +]
Un arab celor trei ai 17 un-
p une : primul fecior ia dm n -
al doilea o treime, iar al tr ilea le.
ntre cei trei nitori (in special intre primit oi)
au fost lungi, furtun )ase rezultat 1 De altfel, obs rvati u ... or
nurr 17 nu se imparte nici la 2 (primul t trebuia sa 1a
..!.._ 17), nici la 3 (al doilea trebuia ia ..!.. 17) !
2 3
Chiar mai nti cele ale celui de al
t reilea fecior ind 15, nici acest numc:'tr nu :.e
mparte cu 2 In plus. ce-le trei de ( 17; 17
2) adunate, trebuie de 17
facC>m adunare 1
..!...17 17-r 2=-
5
-
1


_
97
...,. IG
') j 6 6 ' 6
Drci, ni r i condi\i nu est inel plinitii!
E Il' \'idt nt lor taUi atunci c.nd irnpusese
con din testament!
In fin.tl, cei trei au Ia un care le-a
rl'/Oh .tt problema. Cwn a procedat

ln\Plt plul n m i adus o aslfel total al
lPi <or .t cit' \ nit 17 + 1 = 18, i-a convins dtstul de pc p1imii
doi ftciori, v.lloarca _!__ sau _!_ din 18 e mai mare
2 3
decit valoarea acct)r din 17. Deci, n noua ei
!'inl "' antaja i. de acord ! Cit dc!>pr al treilea
fecior, ac sta avea soarta ! trebuia primea 2 l
ln\tl ptu1 a calculat s-au conformat pc loc :
pdmul mo tenitor va lua 18 = 9
- al doilea mostenitor va lua J... 18 = 6
' 3
- al treilea mostenitor va lua 2
T,J\i au fo t dar au pl aat cu o oar care ncdu-
nu rin, observnd 9 + 6 + 2 = 17 (exaat cit 1 e
tal<ll lor) luat napoi.
1 8. Elevii in excursie
Un grup de elevi a plecat in excursi . ha tr cerca peste un
ru au un de astfel inert se imb, re u.
cte patru elevi loo, iar se mbarc, u cile
opt, o elevi cite rau?
la problemele anterioare
a lg bra mai. Ia !

Rl} mai 8 elevi, a<;tfcl incit atunci cnd
se mbaraau cite 8, toate ac fi fost ocupate complet. tm-
barC'c1m :'lcum noul le clc\'i (cP! rE> tl pluc; 8) in hrm.
d P li ('ll'\' intr-o \or rarnuw loc? H:"tspunsul t'
I 1 1 : Cl'i l in te. t, plus 8 n plu de noi, deci
12 le\ i nu \'r>r a\ <'.:t Joc>.
12 dcvi, care nu
d H <'It\ i in
li ''"'' i in b.trdi, dct i cite 2
b.u< ilor l'sle 12; 2 = 6.
mt loc, provin din f<qJtul in loo
n care it cap am a5ezat cte
mai in fiecare bo.1r ii.
el<' il0r din t .t: G X 6 + 4 = 10 elevi.
R2) Rezol vare
Nnli'lln elevilor c;i 11. = brtrcilor.
1 n prillla .11 i ( levi in /\: = 6n + 4
J n <1 dou.t V<H ianlit (8 elevi in barcC:i) - 8(n 1)
Eg.drun cele 6n + 4 = 8 (n 1) l
n ; i = 40
19. Vaporul pluta
n v.tpor parcurge pe n sensul curentului aval).
1 in 5 iar mpotri\' a cunmlului amonte),
disl.ut\.t o parcurg in 6 ore.
s;, st aflt in <'it timp parcurge nccasl[t (S) o
pur1.1t:t do tr de it za npci ( \ ident, n sensul curentului}.
1 :
l\ltndnd <Mire a\'al, vaporul va
prnprie {t:p} n re, plus \.ilC'za
Lului, vit ca de inaintare
va fi d i f <'ren celor
vilPze. H zulUi \it ?.a
:wal c:>le mai mare
d cil aceea amonte
cu de douil ori vitcLa apei
( a). Pentru rcprPzC'n tarea
un
gr.tCic.
.

o cu viteza
ap i (vCL). Contra curcn-
;o
o
rVo 1;
.
t !
li' o
i
.
v'o
Distun\a fiind ac
in ;,mbd \ ariantc

t&m-:lo t.-o
L
poal fi con i
cu unilale.t , deci 1.


V o
V o
ln viteza vaporului aval va fi v av= + iar ditre
1
amonte Vam=- . dintre ele
6
rl'pre-
de ori vite;ca ap i, rezultnd, astfel, itcza apd este
_!_ X .!_ = .!_ . c{t in la a cm
2 30 60
pe care l-am considerat egal cu unitatea, iar la numitnr
a m timpul, de ore (60) necesare plull'i p;n-
curgi'\ r
nolam cu S (nu cu unitnt a),
s
care ne-ar fi dat rezultatul cta acela)i, deoniccc in
60
viteza apei, la numitor am fi avut, de asemenea, timpul necc-s.tr
plutei dis s cu itcza apei, tot no de ore.
2:
Not[un :t: = \'iteza propl"ie a vaporului n km/h
y = viteza npei in km/h
= pnrcur intr-un sens.
Conform legii sp, ului (S = v t) vom avea :
(1) S = <x+y) 5 rezolvind, :
(2) S = (x y) 6
Il S'
x=- km/h
60
s
y-=- km/h
60
Timpul T, necesar <.?a pluta S, cu viteza
apei, este 1
s s
T=-=- = 60 h
y s
60
s
a) rczul atul se putea vedea imediat rezolvarea sis-
temului de care ne-a dat iteza apei (sau a plutei) y = :; .
60
deotcce de la numitor nu altceva decit tin pul
n ore, necesar ca pluta S.
b) In mod se poate determina timpul fn care vaporul
ar put a }Jarcurge S, a fi ajutat de viteza apei (deci
in
11 s s
X =--=-
60 60
11
60
ore este cuprins intre 5 6 ore (vezi
11
Ace t timp este
t xlul).
20. Ghicirea gindit de altcineva
) C 'r un i amio fixeze un in gn , apoi
operatii :
- sf -1 ridice la ;
- din acest dublul ;
- adauge 1 ;
- rezultatul
e.trage radicalul din acest rezultat, 1 \'cti
i gndit de prietenul
baza .a acestui procedeu 1

1 nL-2n+l=(n-1)'l=R
VR = V<n-1)
2
-= n-1 =-) n = VR+t
Ex: pt. n=5=)R=16 =)n=VR+t=Vi6+1=4+ 1= 5
B) tn gind. ap.,i 1
- cu 4 ;
- 2;
- rezultatul la 2, apoi cu 3 ;
3t
1

1
- sli adauge 3.
Cer r zullatul, in parti\i-1 la 1 gindit !
Justificati baza a !

n = gindit.
succP h c sint :
R = 4n- 2 3 t 3 = 2(2n- 1 3 + 3 = 6n- 3 .f 3
2 :!
)/1
- - n
6
Ex : n = 1 _ =) R - 7 2
72
)n=-=-1:2
6
n
.
C) o expresi cnre, la o
o
Din expresia cu rezultatul final al C"al u-
lelor, d. t de cel care a gndit respectiv, putf':l dt t r-
mina valoarea necunost:ulei.
propunem cx< mplul :
incva la un (fie acesta .1' ).
- li apoi . fac<i JP din cxpr -.ia de mai jos 1
E (x) = (;t::l + 2 . 2x2 - x) 2
(.r - 1) (x - 2}
rid c la ub, adun' 2, se. d<'1 J tl uii ')ri pil-
tratul lui, numi'trul r :.p cliv, lotul ru 2
apoi cu r ::.prcti minu" unu .. i u
rul r spe tiv minuc; doi.
Ce va rezulta, vom \' dt; im diat, aducind E {.r) ht forma <.v
mai
:t.-3 - 2.1:2 - x + 2 :r:! {x- 2) - (.r 2)
E (. ) = 2 = 2 -
(x- 1) (. - - 2) (. -1} (.1 - 2)
-= (. - 2) (x:! -1) .
2
= x:!- 1 .
2
= (x + 1) {x- 1)
2
__
(:r- l) (x - 2) . - 1 {x- 1)
= 2 ( .. + 1) = 2 + 2
40
Acum i rezultatul ! J.<'it ac <..In N v m 2.r -1 2 N 1
N-2
X--2-
D 'C, din r zultntul dal d interlocutorul Dv. a 2, apol
v Ia 2 afla tin lil d' el.
E.1.e.m plttl mtm(!ric
Altg in Qind li.
ubul lui sl 1331, plus 2 13:33, uc ori
lui nnm : 1333-2 121 = 1333 -242 109J, il pc el n-
.u:;;i .,i 1080, n cu 2 av m 2 lGO, il m
Ja 11- 1 ";.,. 10 n' 21G, pe care l din nou la 11
2 - 9 r 24.
. N-2 24-2
Act t il N. Conform ccloi d rnai sus, x =---=---- 11,
2 2
Va ,.e f)Jnand . Ia eare cubud, sau
. fi amicul al numere mi i, pentru a nu fi ne-
' i' d < alc:ulc gr oaie.
D) Aflllm numere g1ulite <le tot amic
Pmiirn de la o . pre:sie E(:r, y), sub dt> frnc\ie,
],, an fi fi numitorul contin numai o n cunos
n' 1'. 1 ll 1p!u :
f.' ( ) 4l:
2
-1
... :r,y = y (2.-c + 1)- 4. - 2
lll 111IH'd\ o. \'e\i cr ea cineva s fix1 z asupra a
nur.1 r ,, y oper<rtiil din E (:r, y).
(' nl.i r zultatul sub forma N a s faoe
1
. in i, hiar fnlc\in csle (N = M).
Ob\il'r\ ';ii E(x, y) se puten simplifica u (2x+ 1), dar nu
an n,c UI" la rH t:a'ita, pcn Iru a fncc cal ulclc mai lnb )rioas .
Din h
2
-1=-N
l'l +t
x= 2
Din xpre ia numitorului, pc care o punl'm sub formi' c1 pro-
duo.;, m :
y(2x+ J )- 2(2x+ l) - (2.t+ 1 )(y -2) _ d
M
y-2= ---
2x+ 1
y= M +2
2x+ 1
Deci, a nd valoarea lui N, putE'm calcula pe x apoi, cu va-
loarea acestuia a lui M, y.
Exemplul 1 :
:t' = 5 y = 11 (cele numere la car a gindit cineva snt
5 11) ordinea nunH.'Je!oJ se
din forma a lui E (x, y), :
4 52-1 9 99 N
E(
5
,ll)= 11(25+1)-4 5-2- 121-22 = 99 =-l\1
l'!W+ 1 10
x= 2= 2 =2=
5
M 9 Il+ l
y= +2= 2- +2=- 2=1
-X+J 11
Exemplul 2:
Nunwrc>le 11 c:i 5 (deci x = Il y = 5)
Dupi o rntiuni ajunge 1
y=
4133
E (11,5) = --
6fl
VN+1
x= 2
= l' 48' + 1 = l' 4R = 22 =
11
M +2=
2:r+ 1
2 2 2
69
+ 2 =
69
+ 2 = 3 + 2 = 5
211 + 1 23
E' i nt, alegem numere mal'i, calculele sint mai labori 1ac;e,
dar mr IE:lul D aici. pentru a numere gndite
de c;ine a, ni se pare a !i mai distractiv original n acela .. i timp !
21. A ionut trenurile care se apropie
Tntre A B traseul ferate este rectiliniu
480 km Din A e B un tren cu o d 90 km 'h
un avion cu 700 km/h. Simultan. din B A plea un tr .. n
cu o de 70 km/h. Avionul - evident in a r - tra-
s ul {rate, se ntln
7
t cu tr nul pll'<'< t din B, c int arci' pe
ac"l.t<;;i lr<tseu intilncl?te r 'nul pic at oei. c 1 el in 1i
rt'inloa ce n tiin {lenul din B tot a')a m. i d 'P rtc,
in momentul Jn care Ctlc ir nuri se inltln in r-un punct pe
traseu.
Con idLrin 1 !o,Jte \itez l' , ale m i su:; ca fiind cm ldlt
n glijn 1 pilrtl rile timp pc c tre le face a\ ionul c m, n 'r le
de nt o, rccr . al unc i md Yreunul din tr nuri, sii s' T'lt
ce di parcurg( Il\ ionul de la plecnr a sirnultanft a c 1 r tr i
nhicul , 1.1 nllnir n celor tnnul '?

tren v 90 1 h
fren V.70 m In
-1

ov1o v 700 l<m/ h
.- Viteza tic apropi re a celor trenuri est suma
it z lor lor, Vt = 90 + 70 = 160 km/h.
l' ntn.t a la ntrebare, ne \'0111 referi la timpul mc sar
c lor dou<"t trenuri pentru n se intilni. care este eg, 1 cu timpul cit
7.b <tl'cl a l )nul ntre ck.
T=--=
n
460 = 480 = :3 h
no + 70 wo
D ci, dup{t tni or de ]n pkmwea celor trei m:)n, C' d t1 11!';-
port tr nut ilt < intln se intr-un punct pe tra eu (e\ ilcnt ntl-
nna < rt' Ioa mai aproape de B anume la 3 X 70 = 210 km de
JJ ta x nu - 270 km de 11).
l te trei re m lonul nrJ it u a parcur ul r
. n - Va '1 = 700 km/h X 3 h .... 2 100 km.
oW: l'tobl<'ma se poate pune sub di\'er e forme. cu ingura
cond iti ca cel de .il ir. ilcH ehic 1, au , obiect zbur tor'', c1u chiar
p <ii , " \'t za mai mnrc decit a dintre cc!P
\ 111 ule -c, r ::;e , pr J Jie.
" !n mod rcwh'.t\i problt:mn urmiito:lr , !; C'.tr n
Ti se d<1_d eilr zull:.ttul
22. de
Doi juacilori, la o de JO m unul de altul,
m.ingea de a o r timpul de re-
n mingii n mini) Minge>a cu o de 30 m/s, i 1tr
oei doi se apropie unul de au viteza de 1 m/. )
respectiv 0,5 m/s. Ce spn(iu parcurge mingea 1::1 inttlnitc..a
el<' lor doi j uc l )t'i ?
:
- GOO m
T = 20
23. Avionul trenurile care se
Do uit tren ud cJin gnra G in sensuri diferite 1 c,tlt-
t .,i B. De la G Ia A snt 400 km trenul arc o con-
slanLU de lOO l;:m/h. De la G la B sinl 720 km trenul o paraurg
au vilc.'zn constantii de 120 knt/h. Un a\'ion Cace continuu
intre> ('le. pe acest Ltaseu tcctilinin, avind o de 700 km/h,
pn(t in momentul n e, r s-nu oprit ambele trenuri.
Ce c;patiu parcurge avionul? Tinind senma de \'ilczc:lc ariltalc
in t xt. problt!llln e '?
Note: 1) ) ncc aa trenurile s;i .s
otwcnabil, aslfcl cn ncepe 1.
2) de urmiit ire inc n mome:ntul n car
ullimul tren 'l ajuns la , inclifcrcnl cll' locul in c, c . c
afl<i d\ ionul.
:
mai intii la intrd>ar a a doua! ProblLma e p i-
bil;i, denar ce villZn avionului (700 km/h) e mai m:-ue decit vHcza
fi tren. Ob sle mai mare dect suma vitezelor
aclor douii trenuri.
tn .tfarft de faptul d't ptnbl ma dif el prec dcnlelc (lrcnuril
plcnci"t drn loc .. i e el 1h crviim upii 4 h ltc:-
nul Hrt' a plecat stinga a njuns in A, inr a parcurs
00 1<m G
A a
720 km
V
G
100 l<m/h 120 km 1 h 1
G
V O'non _ 7()() km 1 h
numai -1 h X 120 km/h- HlO ktll, dl'd m.ti at dt pilrC'urs inc
:tin Ion. ln ultimft fadt, a\ ionul va zbur<t ntre pun lul
fi l 'ii lrLnul care JJ, inel in B.
J). ci . timpul cit aYionul Hl fi l'gal cu tinqml dt nH:r ,,_. lre-
uul cittr clnapta, d' la G la B
T=_3_
' 1
p.trcurs de a\ion va fi!
720
120.
- 6 h
S T Va= ti h >..< 700 km/lt = 4 200 ktn.
24. Trotuarul rulant
tU1 tmluar rulant, care arc o viki ele 1 mf" 'C
oi amici porne.ss de la cele capete ale troluarutui, unul in
sl'nsu 1 de mers al acestuia, n s ns in ers. Cd doi au o vi-
1 ;:i proprie ele mers anume de 2 m/s(){l.
a) t\ fi ou ce se va deplasa fiecare, mer ' i.nd pe lrotua ul
ntlant '!
b) D.tdt b este lungimea 1.rotuarului, la ce de capel le
tlct"tuia se V:>r intilni cei doi muici ?
<) Put U deduce seama numai ele vi-
i l't.(IL cfccti\c ale celor doi pietoni ?

m notat 1
1 - Viteza pietonilor Vp = 2 mj
- Viteza trotuarului Vt = 1 m/s
- J.j = lun imea trotuarului rulant
- X= di la Gare se vor nlilni, de la lJ catre Jl
(scn:. in ers celui de rulare a troluantlui).
... .. _ ..
\ p 'l m 1 t V t , 1 ""

t .

a) Vitezele t
Vit za pi tonului din A f' t r
V pA= Vp + Vt = 2 m/s J-
+ 1 m/s = 3 m/s
it za pieton ului elin B C'Sie
VpB = Vp- Vt = 2 m/s-
-1 m/ = 1 m/.
vilcut propl'i a pietonului din B tre>buie fie
mai mare dcct ac 1 a a trotunrului (2 rn/ > 1 m/s), au c 1
ceea ct: ar ins mna pc loc, iar punctul de n ilnire
va fi B.
b) l.o ul de ntlnire :
PJ cind simultan din A . i, 1 c p ctiv B ei se v )r intilni la dis-
.:x de cap<Hul B al trotu<uului, evicl ,nt nec itind ac timp.
Timpul nccts, r pieton ului din A st TA= L- x
3
Timpul ne esar .pit tonului din B c te TB = -
1
. L-x
DM TA= TB, dect ....;:.,:__..:....-
3
4 .=L
L
1' 'Z\lltt X=-
4
X
1
(d ci un s cr din lunoimca trotu rului Utat d la B
A: sdwma d mni u ).
c) itezn f cti\ a p1 tonului <- re pic. din A '"pA -
3 m/s. iar a cllui care pl di din B c 'pB = J m/c; ci in fic-
cmc f cun da C'i P rcurg J m din eli cnr' il p. rr. prim 11
3 m, ni chil t 1 m. Primul ptrc rge 3/4 din spaiiu, iar , 1 doi! ,1
1/4 Ln urie intel val d timp acnt ... t'clpoarte s ptt ,. Cm l
se mtiltw:.c, ci c1U p.1rcur di 1 L, in mpoarte 1
3
L l. . D 1 1
3
I. f 1 t 1
-- SI t'C p ctn -. ccJ, se \Ol mt1 nt a----- c c pun< u
4 . 4 4
A .,i 1
4G
l
.j
f el punctul a.
25. Barca cu motor.
Mergnd n aval, in sensul curentului, barca are
40 km/h, iar in amonte, contra curentului, 32 kmlh.
Ce vit are apa?

o de
cu viteza de
Lt urC'arl, viteza este ou vikz<"l p1 Jprie de
m t 1r (z1"') minus \'it n apei (v"), d ci 1
(.:.) 1!11rwff. = IIm- V
11
= 32 km/h
Dif nn .a nttc cele viteze est 1
(3) Vurcan: = Vm + 1'"- (Vm- Va) = 2Va
Din te r dif ac as a est 1
(.J) O- == 8 kmth
Eg 1linc.l (3) cu (4) avem J
(5) - '
11
-8 km'h
v,l =1 kmlh.
26. Bateria de artilerie
O b leric de artilerie, compu dtn patru tunmi, tlage o
cu to te piesele, n acel ,i moment, apoi tragerea
pronram :
- Tunul m. 1, 3 secunde.
- 'funul nr. 2, 5 secunde.
- Tunul nr. 3, 6 secunde.
- Tunul nr. 4, 10 secunde .
. 'pcunctcle maj sus se de la m
dnd tra , simultan salva de patru pt oiectile, opui fi ea re tun
tr '"c intl la inter a lui si< bilit mai sus (3 seo., 5 co.,
ti -,ee .. 10 SPC.).
R :
1) Oup<.\ ct timp vut mai trdge tunurile tn moment?
2) Pe parcursul acPstui < (lu se r ia), care din tunuri m:1i
trng simultan ?

Rl) O.m.m.m.c. , 1 nunwrL'Im 3, 5, 6, 10 este 30. D( i cdl' 4
tunuri vm tr, gc din nou fmpr 30 s c.
R 2) de asemcnt.'a, c.m.m.m.c. al num r lor ar n prt'-
intervalele de Ln-tgerc, peritru fi cnrc combip de 2 3
1unuri, !:li ,om
Tl 'ii T2 n SC' cunda 15 (de la prima
- Tl T3 n secundl'lc 6, 12, J 8, U ;
- Tl nici o simullancitatc pc parcursul ciclului, dr o.Htce
. m.m.m . . al nunwr "lor :3 c;i 10 stc tot 30, deci Yor trage mpre-
30 sec., atunci cnd trag toate patru.
- T2 T3 - iclern ca mai st (c.m.m.m.c. al num re lor 5 .. i
6 stc t Jt 30);
- T2 :;;i T4 in t' cundd 1 O 20 ;
- T:l T4 - nici o simultan itatc pc parcursul i !ului.
nu \'or trage simultan numai trei tunuri, el
.., c.m.m.m.c. al unc>i combin, de tr numcJ'C din cclc patru P. 5,
li, 10) este tot 30, atunci cin( trag toate c le patru tunuri.
P ntru r< pn'?.entarca o diogram{, a ,<>?. ind
p . orizont in dnplul tun inttrvalcle de tnlgC'rt> '(l,i
put a constata de. mai :;us !
27. trenuri care se
Dinlt-o plea un tn n cu \ llt>za de 80 km/h. 2 h,
din a( in ac Cll!:>i n lui un al
doilC'n tr n, cu vil za de 1 OU km,
1
h. ct timp la plt(.';trl'a
primului ace. ta ('Sic ajuns d al doilea tren?

TH) Dupf't. 2 ore primul lnn a parcurs 2X80 km/h = ltiO lw1.
t\c ftebui r<cupemUi de al doilea lr n intr-un l'itm
de 100-80 - .20 krn/ h (difc. nl.a d in a unlajul n, ci ,
re up a (ajungcrcn din s fnce in 160 krn : 20 km h ==
, 8 ore. c le 2 on', a\ an-.,ul de timp al primului tnn,
m T""" 8+2 10 ore.
R2) Conform diagram ' . vom sede timpul nPc sar
primului tn'n dis! an\, x trebuie fit (gal cu 1 impu1
nccesat celui de ul doilea tr n ci 100 + :t'.
48
Vom a ea:
lf30 + X
fl't ; T2 = 100
C'Ull1 Tt = T2
X 160 + X
--=
80 100
=) .:t = 640 km.
D ci, cel de al doi! a tren \:1 njun p . primul, ct vn par-
curge G-!0 + 160 = 800 km. !>t' ama de Yit za sa, de 100 km/h,
800 (j o
: T., = -= 8 ore. sau T
1
= --= 8 ore. La aceas ta se
- 100 . HO
cele 2 ore reprezentnd avansul de limp al primului lr n.
28. O familie
Un : "eu am un erraf de de surol"i".
Una din surori spune la rndul , cu am de ori mai
decit surori". ambele snt corecte, calculati
cite surori erau in ac a fn.mi!i e ?

Rl) Din biUalului el ar a en un numfar
egal de frati de surori, deci erau perechi, un cu
pe el : a) c mai mare
cu unu dect fetelor ; b) in total de de
fetP e un
Din fetei este u
(de 2 ori mai mult dect surori ; orice natural cu 2
ne un cu 1} seama de concluzia a) de mai sus,
fetelor e1a
Tot din fetei ca mai avea surod, deci c 1
cu ca trei. am admite la prin
putea fi doar una ar rezulta fctL'
adi un cu ceea ce contra ine celor stabilite mai sus).
Pentru un minim de trei fete, 1 pattu
satisface din !
- un deoparte r;'u"t1in tr i trei fete, ac.li l
egal de surori', <l'ia um el.
- :> deopa1te vor patru fete,
: ,.de ori mai decit surori".

Alte variante posibile, concluziile rezultate din
cu numere mai mari de de surori, snt 6 ; 5 sau
8 : 7 sau 10 ; 9 eto. acest a nu snt ale
problemei, deoarece nu satisfac fetei.
6 <2 (5 -1}; 8 < 2 (7- 1); 10 .- 2 (9 -1).
Deci cu ct creso cele consecutive (susceptibile a
de cni cu att mai mult apare mai in galitatea.
4 ; 3 este
1 2) b = nr. bfli f = nr. f te. Conform celor d mai
SUl; i.l\' m :
(1) {b -1 = f
(2) b = 2(/- 1)
1
29. La li ie. (-]
{
f= 3
b=4
Cumpi'ir 3 pixuri 10 creioane G2 lei. iind un
pix c .strr de ori mai mult decit un creion, se arate cit
un pix ct un creion.
R" uns:
Presupunem n loc de pixuri am creioane. Astf 1
n loc de 3 pixuri putem 3 X 7=21 creioane, Ia care
adaugind pe cele 10 efectiv putem
21-L10=31 creioane, cu de 62 lei. Deci, un creion
:
62 : 31=2 lei
Un pix va costa de )ri mai mult, deci 1
7X2=14 lei.
30. Cursa pe circuit inchis
Un circui t inchis este parcurs complet de o m 10', de
o in 15', de un cal de cur e n 20' de un
50
in 30'. plecarea stc se afle cit timp v r
fi din nou pe lini , pr cum de cur parcurs
d fiecare.

Rl) c 1 mai mk multiplu comun al c lor patru num re
cnr repr timpurile necesare pentru p1rcurgerea . circuituluL
10=2 5
15=3 5
20=2
2
5
30=2 3 5
.m.m.m.c.=2
2
3 5= O
D ci, 60' (o or") apoi multiplU ac tora, cei patru <1l r-
or fi p linie.
1)0'
R2) nl (tur = --= 6 fure
. 10'
O'
n2 (lut motocicl = W = 4 ture
60'
n3 (tur cal de curse) = -- = 3 lut c
20'
60'
n4 (turc al = ;ro;- = 2 ture
31. Jocul de de gr"u. [ + 1
Jocul d .,ah a fo t d scop rit. unii autori, n l' r ia, i, r
in India. Noi -.om CJnsidcra , u dreptat c i <are
Persia ca de origine a jocului dt h .i a mit m cu nu-
nwlt inventatorului <'ra S sa.
eg le P rsi i a fost d o bit de S<J ti u dl.! a t nou joo
a vrut ascii din plin pe inv ntitor. 1\<.:c t . m om
mode t - ca oamenii m, i d - a r fur.at la nC' put rc''is-
plata apoi, la ,. oelw. n c dat. d ' , \rut n'l<ri er-
o SP a a cerut 1 iu. i anume
sau bo, be d griu, )ar a : 1 bob p nti'U p im l
ni ahulyi. 2 boabe pentru C'<'l ele alu il a r1 t "t 1. t p tru
al l..rciltm, 8 p ntru a p.ltrulea, 16 p nlru al cincilea piitr 1 ,, m d.
lil
'
!5 de. igur, tabla ch arc 8X8=6-! ln un i
c<rcri att le nf'inscmnall', r cgcl< s-n lut clC'oar
nu-;d put a c .Jl< Dar cu leptul S ssa nu era de
discutat si rC'gele , dispu sit i sC' dt>a ace tuia o de gru.
I\c-um St -;a rolul se t'i ! J gt>l ii
un ,.,,te, apoi un cm de griu, apui o ma!-{azic, apoi.. Dar in\' n-
tatorul St , t: n in cunlinu.u in final, Sl'<.sa calcu-
k ,rz;i ngC'lui . iin cantitatea de griu n i-o datora af'C'sta a fost
rwvnil ,.,J. n cunoa ,. faptul c'l nu c ra capabil on )I'('Zl' clatol'ia.
rl'fUc' calculul lui Se. sa'? J>ult>\i calcula cru1titatPa el
in IOJH', ol'i a 10 lorw, au tnnuri a 1 000 tone '?
: 1) boabC'lor ele gl'iu est suma l<'rnwnilol'
urwi rndricc cu 2, p1imul ltnntn fiintl 1 {sau
vre i :!
0
), inr ul imul t rnwn 2r.J, :
N=t+2'+2:!+2:l-t-21 f- ...
. nt 64 termeni, clP unul p ntru fil'C'tre din cle
61
2) Formula care suma t t rncnilor unei progn ii g orne-
c.sle S= _.::a.:.;:n__r _ ___;:a;.!.,_
r-1
n r sint
la
3) Pentru ultima ntreb re con. 1 de gdu
30 000 000 bo1bc d {30 lOG).

a
1
2
10
:l 2
;:;__ ___ ------
r-1 2- 1
boabdor de griu sl .\'
=261_1 18 4!6 711 073 709 551; 615 {d ci un de
de cifre!}. Unde : a11 = ullimul l rmcn ; o
1
=primul lcr ...
rnen ; progr siei.
cntru caleulclor vom conc;idcra =
18 000 000 000 000 000 000'--"18 10
18
(adic[t 18 lrilioanc boabe el gru)
Cantitatea de gru in ton
18 10'
8
30IOG -
1 800 lOIG
30 106
c= 60 1010 = 600 000 000 000 tone (600 miliarde tone)
Con idcrind rn dic de griu , J-' rsici d G mi-
li 1ane tone, t'(gclc datora lui de griu
52
il srdc p' 100 oon de nni ("nu monc i
elin zihl no.cslrt, pc cea 170 u ani).
C,mtilalC'it de gru n lrPntld (100 \'<t.!:! . XlO t - 1 000 t)
IlO JOIO
N--= -------
103
fiO 10;- 600 000 000 trenuri
32. Un slab pedagog. ( I l
l't'nlru incuraja copilul la un pi1rintc ii promile
o de 5 l ', pentru prima de 10, monc.:.d de 5 lei
pentru al doilea 10, patru pc,ntru nl lrtilen, opt pentru al f}illnt-
Jea Copilul ia ntr-un singur tdmesli'U 1 L note de 1 O. Ce
sumii nt trebui ;1
:
. \ici progrcsia e ca cl('l('tl de 1:1 sah, cu d osebire
;, filcare c cu 5. t\slfel suma S ce tnbuie plii-
ti t: l':.te 1
S=l 5 1 2 5 5+23 5+ ... t-210 5 ..-= J(l +2+.22+2
1
+ ...
... +2
11
)-5(2
1
1_1}=5(2048-1) -:;x 2047=10235 Ici.
c-ite suma este prea mare trebuia
fie mni prudent au pr)misiunile in spcaial cu cele nlc valori
ml'rg n progre le la fnclorul cclnc -

33. pentru mere
Un spune unei 1 Utl ca
am lle oti mai mult dect 'ei avea tu !' mal
ii 1 tu un ca avem un egal de me1c !"
Dacii nmbcle afinna(ii sint core<::le, dv. cite mere avea
fiecare eopil ?
Incercati pc ele apoi ajuta-
de
:
Rl) Din ar lua un de
J merelor sale ar fi de ori moi mare dect
ntlmiirul merelor c, re ar fetei, deci - n
- d nr a\' a un cu ele m re cu 2 ne lot-
el ,lUna un cu son. Ftui't .lCCsl - pc care nu
i 1-a dat - metclor,
era
Din i ea a\'e m r mai pu\in
d cit deci lji ea a ea un dL m r
anum cu mai d cit
Mai departe : nu putea a\ea un singur pentru
il ceda brd, tului, nici un in act. t c .:t
ar fi fost (primind mi'rul, 1 lr bui.1
de nri mai multe mere decit ar fi rrm1as f i,
tot nici un dcoarcc 2 X 0=0 n aceasti't probi(IJl,l
nu mai < t'P sens).
in di numerele 1 1 rC>lor fet i :1 ; il ; 7 ; etc .. i<lt'
ale (in mod corcspunziitx, mai mult cu 5 ; 7 : !1 ;
etC'.
PenchPa de num re 3 5 atio;;face fetei :.!+1-" 1,
dar nu pc a b, iatului 5+1 :;e 1).
r a p de num tl! :i -:;i 7 sati fac ambtlt , fir-
el i ,. dispun. ul la pro' 1
fel i : 5+1=7-1
: 7..L1=2(5-l)
Ob er nu ca '" contin \Iare to:ltl' p! J'('(' 1il dt numr l'l' Sll 1 p-
I{ f <' <firm fl i (7 .i 9; 9 .i Il; 11 1:3 <te .
dar nu !;'i pe <.'"a tului 1 < 2(7-1); 11+1 ..-- 1):
13 + 1 < 2( 11 - 1 ) Cu ci It tl11 p reclli de nurncr lllci 11
att mai mult in uaJitnttn de\ ine mni c\ De n ct>;t
nonslr<i s-a ,. sli'n<; numai In PL'r C'hi d numere :3: 3 i '3, .
R2) H prin Jnl.'tn lelP algcbt i mai u :
el m r .ti b:-intului;
l m cal' f :'1 i :
{
X 1=2(y- 1)
Y+l=:t 1
cu Jl
7
y=5
34. de 5 lei 1 [ + ]
n copil ar<' cu ,) IC>i mai mult d ct c h'ilalt. pt im Il
ch ltuic t un '>f<'rt din uma sa, ia1 ni doilea o trPimf'.
rJmine tot d 5 1 i in fa\ Jar celui dintii. Ce suma , t ?
SJ

Rl)
11
, ,
1
,
1 1

1
1
,
dintr-o e ia 114. iar
din
1
h diferen\a
minP aceca!5i (5 1 i), n c.am 1[1
de fapt, din fiecare -au cheltuit
113 1/)
l/)
'j
sume egale Deci, IIJ din prima valoric cu '/
3
din
a ma suma. In deenul de mai us am xpri nat c.act ac st lucru !
Prec;upunem n continuare. cei doi copii cheltui se n accla .. i
ritm 11
1
c;j
1
/
3
, d ori 1 primul a cheltuit n
tol,tl de trei ori cite un sf('rt { 3 = ) iat al doilea ele trei
ori cit o treime suma ( 3 + l ) . Primului i-au
mai r-. mas 1/.
1
din sum iar celui dP al doilea nici un leu!
l'en " intre sumele e n cheltui1e te in continuare con-
st< n a a ume 5 lei, ea r p1 czentind lf.t din sum pl'imului pil.
c, ,., al cloika copil a cheltuit toat, :;uma. !
4
dintr-un intr g
r p1 ezint:i 5 lei, ste ele d clus cei intregul va fi X5=20 lei,
sun a inili, a primului copil.
CC'I d al doi) el copil a avut 20-5=15 1 i.
au. mai implu ;
I,ti inainte am ajun l.t conC"luzi i graf' o -
cc1 5 lei cu 1/
1
din c;uma p1 imului copil, deci ace ta
a\'ea 4 X 5 = 20 lei in ac la ,i imp, cu
1
/
3
din suma celui de al
doilt:a copil, d ci ac ta a\'e 3 X 5=15 Iei.
R2l ' olu\ia
:r=suma a primului copil ;
y=suma ini\i a celui de al doilea copil.
Conform textului, scriem s t m de ecuatii.
cu necunoscute ;
(1)
(2)
r x- y=5
l...: -
2
" = s
t 4 3
Rezolvind :
{
x = 20 1 i
y= 15 lei
35. Automobilul in ( + ]
Un utomobil trebuie de 400 lm1 in 5 or .
Pe drum arc ) de mot01 pierde o cu n.medil' rt':" i.
Pentru a njunge la dcslina\ie la automobilistul tre-
buie dubl XP viteza pe restul drumului.
la cit timp de la plecar a :wut pana de mntoz . i la re
)

Rl) Conform textului grafi ului prim, pa1 tt <h: 1-
mului AB o parcurge cu 80 km/h (400 km : 5 h = 80 kn /h). J;.tr
doua u 160 kmjh.
Timpul efectiv de mers c te 5- 1= -1 ore
Presupunem 'in toate c ' le 1 ore de m rs, nutnmobilu l . 1 '
vilc>za d 80 kmj h. H<'zulUi ar parcurge numai ! X IlO-
= 320 km, in loc dr' -1110 ""'
}h stul drumului dP 80 km ' a
1n bui rcctip<n Zt' dublmd
\'it ' Zil. DeoarccP intr-o mi 1 .: -
parcurge 80 km. 111 -.a-
1------'loo;.:.__-.:._ __ rianta tr bui l' s;i
$ otu
mot or a avut -o la
3 X80 240 km.
_ par ind1 80 k111, 11 ;uita
c numai n ultima orii d1 111 "
\'it zn lui trebui ' fi duhl'i
2 X 80 "' 160 km/h. l'.tn.t d1
4 - 1 = :l OI'<' u' Ja pl care, la de
H2) a um o rczolvar ' alg<bl'idi, sisl matiznd datei nt1 - un
tabPI.
cu x AB. Rt>zullii BC=400 x .
Cu af' ste graficul de la pun tu] 1 conform ttxtului,
C mpktiim ta b(lul de mai jos 1
56
- km
vii - k11, h
1
Partea nti 1 P. rlea a doua 1
Total
a drumului - AB a drumului - BO
400
80
timpul - or
80
400- x
160
-100 - X
160
4 ore
Scrit m o ,. la dt timp : timpul ncccstr p nhu a parourge
drumul AB, plw:; el ne sar pentru a B -, ste egal eu
4 X '
+ -100 ,'\.' = 4
80 lGO
Rt'mhind r : . = 240 km.
Pc ac pot tl drum a u 80 kmjh, uc i 1
x 210=Joe
V 80 80
Jl. iJI , :
a) TnCC'I'C'H\i n;.:nl\'ati n mod analug ( a la 1}, pre-
supunnd :u fi mers tot timpul cu ''it za d 160 kmjh.
Vtd cit ar fi mcr:s in 4 or , cu il ar fi necesar
d ' parcurs UOO km) etc.
b) r ca la asemcnr probl mc de -
altll - si'l inc i t ma izarca d<ttclor a n unosculclor
al s intr-un l<.lbll de felul celui le> mai sus.
36. Vasul cu [-1
A\ m un ns plin cu s oat m un sfc1t din cantl-
'1 ca de ''asul cu apn 2050 g, iar scoa-
ttm din \'olumul dP up<i, v sul cu
1450 g. Se c re grcul..:ll a vasului !
57

V ul plin {ai' 1 ) ar o gr utat n (G vas-l-G
La nivelul B avem : G\as+ 2_ G g.
4
La nivel C avem 1 Gvas+ 2 g.
4


u B
....
u
c
....
1 h
4
(Greutatea apei este direct -
u coloanei de apii) ,i-
d greutate tntre ni l B .1 C
1
" este : 2 050- 1 450 = 600 g r prez
1
gteutat a unui sfert din volumul <.le a
Deci oluroul total de apt \'a
f" ;.r-. 600 X 4 - 2 400 g.
Da se clem din greutatea
p la ni lu B (2 050 g} gt
trei ferluri <.lin VJlumul d
u
!>.(600 = 1 800 g), greut, tea
Greutate vas=2050-1800=250 gtame.
Sau put m la greutate de 2050 g de la nivelul i
600 g, t dn un sf rt din greutat apei {corespun " la 4 h,
dife de nivel intre A il) i vom gr utatea vn 'iw
plin cu ap:'i 1
2 -o aoo=2G5og
Gr ut te v s=2650-2400=250 grame.
37. Car te e C.E.C. [ +l
Sw depuse de doi elevi pc c rnete CEC sint fn rap rtuJ 'IJ
(con ider..im cel mai mare re mal mult). scot fie a e eate
90 lei, raportul sumelor pe carnete devine 1/5. Ce dep neri
a mut fiec re elev ?
1 :
elevul mai mic ar fi scos 30 lei, iar cel mare 90 lei, s-ar
fi rat rap rtul 1/3. S"' deci raportul tj
3
(la care
ne vom referi n continuare), ca fiind raportul dintre suma ele-
vului mic. putm 30 lei um, el vului m re m i 90 lf'i ;
pe aceasta din o mtregul. tot 90 lei , d<:ci
58
cu 60 lt>i mai mult dect ttebuie, cel mio a raportul tn
t pf,,, oar a a, ajungnd la l/5 (raportul dintre suma llvului mi ,
minu !10 lei n el \ului rmu minu 90 lei, care am . t<tbilit
r ntr 'gul, f de care celelalt sume). Dife-
J'Eil\'1 inlrc raportul car at fi tot 1f.:.. se scotea fiO lei
i rP p eli\' 30 Ici) rapol'tul final 1/5 ce au s os fictare
C'itc no lei) valoric suma ele 60 lei in plus de 1
mi D ei _!_ .!_ =
2
rcpr valori O lei. S' educp u or
':! 5 15
( pe liO Ju
1
2
5
, inmul\incl pe GO cu
1
;) fl)ooo
1-
tr' ul -=- -150 lei. Ac asl, este suma pc CE -ul
15
1 'ului 1 <ti'(\ ce a sens 90 l i, ca fiind intr gul, a a cum
am t, b11it 111 ti sus .. 'uma depu. initial ele c elevul m. i mar
a f( t 430+90-5-10 ld, iar accc, a ele\ ului mai mic 510 : 3=180 lei.
2:
). 61 .t\ ( t suma pe carnet de elevul mai mic, rc-
7.lll1 i - conform t xtului - ai elevul mai mare av dl'pu in i-
i J 'L\. fiecare cite 90 lei raportul . um lor
dl < nind 1/5, putl'm sede au o necun cutd ;
A-!JO 1
311-=-!lO - 5
R zol\ ind, n : A=180 lei; 3A=540 lei.
f (1 :
1 , inc putul punsului 1" am , firmat cei d i le vi
ar i CQS ele !<1 CEO sume al raport ar fi fost eg 1 u r por-
tul 30 lei r spectiv 90 lei), atunci ar f.i
.)
n raportul dintre sumele pe carne e In is-
n asup a ne stci dcmonstrc p nhu -
zul g neral.
Ii c;: le sume A i l3 ,i rap)rtul dintre ele
n
(h:d:
A
R n
att la ct la numitor 1/n din V<dorile
lor a\'cm 1
CLC'a ce era de demonstrat!
38. O premiere in variante
A
B n
Pcn!nt premicna unor b loni!;li de la barajul .Siriu - jud.
Budiu, s-n rczcr\'al o de bani, cnn.! a fost in mni
multe pli lll i, cite 1000 ld in ficearc> plic; s-a ca fil'C.tre
premiat cite un plic cu 1000 1 i.
La o lizft s-n meni Hl suma tolalt'i, dur s-a rP lus
celor pr s-a Co'l\ Pnil ca pn'mkrea se
n funC'(ic de clasifkarct lo1, JP baza rc:.-:ultalelor b-
<1 lf 'l incit orican b loni l ia cu J 00 Ici mai mult d rit
Cf'l ela ific, l el. ele r nici unul nu primeascit mai de
LOOO IC'i.
Ccll'i.: a fo t suma t pentru premiere,
cit a prilllit fiecare bctonbt, celor in
final la premiere nu a fost mai mare ele cinC'i '?
Dupit cum vcdc>\i, problema esi<' in d;dc Llc dar
bog,ttil in .. care V<1 la 1
,
R.;spuns :
Putind fi in plicul'i de 1000 lri. suma este
evicknt un multiplu de 1000 Ici. C'a utmar u redu edi
elor pr mia(i - maxmum cind - n
ou 100 lei a sumelor primite de fiecare, suma din-
tr-un plic (1000 lei), sau din mai multe plicuri (n X 1000 lei). tre-
buie in gtupe de sut , astfel nct aCl' te grupe fie
intre ela cu 100 Joi.
Grupele de sute rezull te din(1-unul satJ lni.li multe plicuri d
<> mie (ale eiclor care nu au mai fost pr mi ti ) l \om 1
plkurilc df' dlf' 1000 lei, ale celor 111 fin.t! pc li,..tn de pre-
nd nslfvl incit grupul cu Ct le mai mulk sute fie pus i.r
plicul primului pn.'miat, (cu o :utc."i mai in plicul
vlui d(-al doih-:1 premiat l11<1i dl'JXII' h.
() J"l'l.olnuc o 'om ubs('rviun suma prim('
Tor p.tllu nunwr naturale (1+2 r-:i l 1) e'>lc cu 10, .act citt-
hi tii dv 100 ki sint in 1000 lti Dl'C'i put<m 1000 1 i din-
tr 111 plic. s-n impcir\im in p<ttc u de sute lei (100, 21)0, 301
!:oi IOIJ) si s;t n<tS{t'a in rntru pliC'lll"i care anall dej
('J(, l 000 j( i
Hc zulli"t cii .-.-a rcnUn\tlt la pr(fllier<>a unui singur bctonist
ci"1 ' : 111 fn t in final Jltllnt, cliclat ck posibilitalc.><1
IIIJ):ir\itii lltH i mii lf'i dinlr-un pliC', in grup cJ sul<', lifPrcn-
ti;tl L mire t'lv cu lOO lei.
J) ci au propU!-;>i la prC'I11l'n ;; bdoni!-:li, fnnclul d(
JH't lnl' ll' a dint as con<>lant dt' 5000 lei, !-: tlll f lsl o.! beto-
ll':>Ii can au primit in orditll'a lor - 1100.
121111, 1:100, l-100 hi.
'-;c ob,t'l'\ ci ll!jOI' probltma mai are o dl'oan.cc pu-
h- t nnsidcra di a mai fo<>l prvmial indi un bctonist, care
primit pli( ul cu 1000 ll'i, nu H bctwfidat dP
nici un adaos. r de cu 100 lei
-. c,lor pncum maxim de 5, al celor
111 j, 1.cl la pnJlli<tc.
1u nouii , urinn!<"t au f >sl propu-,i la premier
ti b loni-:t i. fondul de pnmicre n fo-;t de tiOOO lei, au fosl pre
111i t\i :i, cu sume: 1000, 1100, 1200, 1:300, 1 JOO lei.
Si aculll , .;, lwit mai !;ti alte sau variante de
pnmil'rL' pun-.ul vi se lu lul (':tpilolului.
39. O
n.tn, ntpt:tl'\il11 1157, ob(itwm r ,L 2 ru
::-i titul, .1slfel incit primul s{1 fie un format din
< ifc t. 'ttc snt? numai cu numere nalural
1ntrvgi ::;;i po:.:iU' c:) si cu malcmali il.
:
Formula a este D = 1 X C + R (unde
V l = ctul !;ti Il= r stul).
ln t'<.tzul llJ ' lru; D = 1 157, i.1r U -2.
lnlmuin in
1 15 = 1 XC+ 2
1155 = 1 xc
Pentru ele\ ii mai m Ul a . ezultat o cu neauno. ute !
P ntru cei mai mici pentru amatod, problema care trebuie re-
zol aUi e:.te aceea de a - in textului - douu nu-
m re care, ntre ele, ne dau 1155.
A it pentru unii ct .i p ntru 1 C se din con-
i i ca 1 fi format din ac cifre. Pentru aceasta, d com-
punem 1155 n produse de factori primi 1
1155=35711=/ G
ln c avem patru de rez)lvare 1
a) 1 = 11;
b) 1 = 3. 11 = 33 ;
) I = 5 11 = 55 ;
d) 1 = 7 . 11 = 77 ;
C=357
C= 57
C=37
Q=35
=105
- 35
- 21
- 15
Ob er 'a\i numerele care 1 sint for-
m::ti de fiecare - din acelea5i cifre, care a stnbi-
lit l Pentru a avea o st ncc .. r
mai punem o (de exemplu citul mai mare d ct 1 O).
40 Pr blema laborontului (-)
L. laboratorul de betoane al unui .;mti r au 9 k , de ci-
ment, din cnr pentru o - trebuie se s par 2 k
Jaboratorului a plecat pe teren a ncuia cintarPlc .-;i gr cu-
cu c c unei a unei d 2GO gram .
Laboranul - un - a r ali:tat a est lucru din lrci

Dumn av?a cum , p1 oceclat?
ru citi O 1 u punsul pinii ind nu va1 iant 1 dumn a-
v de rezolvare !
s:
1
Inc:vrc, i cu ele 9 kg de ciment ambele tai re ale b 1 in
mo C'gal (b 1 n echilibru), .,i v obtine pc fio.:c e
taler cite U : 2 = 4,500 l\g ciment.
f2
a II-a
cimentul de pe un taler, iar pe l 1mp i
din nou pe c le talere. avea acum 4,500 : 2-= 2,250
ciment pe fiecare taler.
a III-a
In aceasta (cite 2,250 kg ciment pe taler), .-
pe unul din talere greutatea de 250 grame.
Este eYident se va inclina acest taler pentru
a o cchllibra, va trebui de pe taler 250 grame
ciment. 1 e talerul pe eare am pus greutatea de 250 grame vom
avea : 2,250 kg- 0,250 kg = 2,000 kg cimenl.
Mai o Dar pentru a o can itn e de
1,750 kg ciment?
41. curele de transmisie
l. - Rotile din ale un i au lungimile cer urilor d
2 O cm, iar cele din sp te de 425 cm. pe ft re t o t
punC'telc de contact cu par m e
un traseu n:ctiliniu, dup cite se re ine la d pl -
arC'?
II. - Avem 1.tei angrenate intre ele. In. emn<tm
intr-un fel om care apoi le rotim. ro ile
au r pectiv: 14, 42 56 cite se re'>ine la p -
zi ia ?
III. - O curea de tran misi cu lu ghnile c r-
cut ilor cie 35 cm respectiv 60 cm.
a) prima face 24 fte face cea de a dc1u ?
b) cite vor reveni n ?
:
Rl) cel mni mio multiplu comun (c.m.m.m.o.) al nume-
r 101 c re lungimile cercurilor.
200 = 23 52
425 = 52 17
c.m.m.m.c. = 23 52 17 = 3 400 cm = 34 m.
Deai, fieaare 34 m, se re ine la
ue n]c rotii mari va fi : n =
3400
= 8, iar ale
425

. . N 3400
1
_
TO Il nll 1 = - - = f .
200
Raportul dintre de cl.'l al lungi-
milor ercurilor ste in crs proportional, astfel 1
8 1
17 425
200
(ce: a ce se c1
A st raport se indiferent de distanta parcur
R2) Tdem ca mai sus ! O.m.m.m.o. al celor trei (14, 42, 56
este 168, iar de : 12, 4, 3.
R3) - a) A doua {cea mare) va face un el
mai mio, invers .u lungimile :
n 35
: n 14.
24 60
b) C.m.m.m.o. al numerelor arc lungimilc
est 420 cm. Dcoi, 4,20 m lu.ogime de curea, sau drum d -
scris de fiecare se revine la
de se acest drum la lunJ,!i-
mile rotilor
420 : 35 = 12 rotatii (roata mai
420 : GO = 7 (nnh mni mare).
42. Un sultan de [ + ]
,.Un sullan dintJe aceia ce domn se peste vreo limbii ... ' on-
la moarte - prin capetelor - trei pc e:-.rf>,
pentru vom com cni numim prLscurtHt
T1, T2, T3.
Inainte de e. , sultanul - mare ,amator" d probkmt d
- le o pe.ntru se sah.t.
la :
- le trei fesuri ro.)i negre ;
- ii a n "indian', erau turei, 1 la ochi :
- 1 pune la nlimpJar cite un fes pe cap, din c 1 oinci;
- li la ochi, dar nu le voie de it tna-
i.nt , astfel incit cel din spate (Tl) vede fesudle hti T2 Ta, iHr
1'2 vede f sul lui T3. Dcei T3 nu vede nici un fes ;
- pe rnd, incepind cu Tl, fiecare va incerca - pe d
ra\ionam nte perfecte - culoarea fesului pe can' il
ar pe cap;
- unul singur coreet, sultanul i va i da pe
sultanul, gdjuliu, i o a le
de rezolvare i .nu dea r .
Zis l
Tl fesurile din sa, corect spre
gi ca lui a t "Nu pot spune culoarea fesu-
lui meu".
T2 vede culoarea fesului lui T3, aude lui Tl con-
seri : "Nu pot spune culoarea ...
T3 aude cele pu vede nici un fes, re-
face care au stat la baza lui Tl T2
C)rect.
in destul de a lui T3
de lui Tl T2,
iata" a doi, dnd eorect pe
baza perfecte ale condamnat.
Inainte de a citi unele variante proprii de
r zolvare!
ultimul (T3), avea sabia lui Da-
mocles deasupra ropului a camarazi. a ,
re urscle intelectuale singele rece pentru a perfect.
a da o:>rc t a sai a sa a camarazilor

Tl ve e fcsurile lui T2 T3. nr fi avut amindoi
f . uri negre nu erau !), el ar fi putut
afirma cu c rtitudine are un fes
cei din fata lui a\' eau fie un fes unul n gru,
fie amindoi fesuri deci el putea avea fes sau negru
in nu se putea
T2 face ac ajunge la concluzia lui Tl.
eJ T3 nu puteau avea amndoi fesuri negre ci ambii sau
sau n sahema de mai jos 1
Varianta 1 - amndoi fesuri l
Varianta 2 - T2 T3 negru :
Varianta 3 - T2 negru, T3 1
T2 T3
r
n
r
n
r
varianta negru-negru {n - n) a . ,-;t prin
lui Tl !
T2 ar fi la T3 fes negru, ne aflam in varianta 2
pentru aulo;Jrea fesului acestuia) atunci el putea afirma
efi are f s Fa tul T2 nu a dat un puns pozitiv,
d1 a Ia T3 culoarea (varianta 1 sau 3), ceea ce
ci' el putea avea f s ro,u sau negru, deci nu se putea 1
schema de mai sus!
T3 reface doi, se intr-una
d;n c le- rinnte (1 sau 3) a cu c rtitudine are un
f' I'O.,U.
1!3. Lh o st de b toane [-]
1 ta d laboratorul unui b. raj prevede a
4 hl ., pln tifiant (lichid), pe:;te component le (nisip,
p' tll , cime 1 , n scopul bct:>-
nulut id pun re 1n
Op ratmul de la de betoane are intr-un rezervor 8 litri
din a t pl tifi, !li dh;pune de o miisw de 3 lit1i una de
5 litri. Cum el cei 4 litri neces< rl, pe de
ex ctt> '?
R- spuns :
Se umple vasul de 3 litri se trece lichidul n cel de 5 litri\
umple din nou vasul de 3 litri se treo 2 litri in cel de 5 litri.
ln 1cest fel in vasul de 3 Utri a 1 litru. Se gole te va-
Sll de 5 litri in rezervorul se trece ' 1 litru din vasul de 3
.
litri in cel de 5 litri, se umple din nou vasul de 3 litri se trece
tot in vasul de 5 litri. Am astfel 4 litri plastifiant in vasul
de 5 litri, pe care ti putem turna in (evident. in rezer ..
vorul au tot 4 litri).
44. O [ - 1
A 9 mone, din care una este dintr-un metal
mai usm dect monczile bune. dispuneti de o cum
identifica mJneda prin maximum

1
Se a .. pe fi care t.aler al cte irei mon zi. b,l-
1 m echilibru, mon ela se in ulti111a
de hei monezi pe c re le-am deoparte n acest cuz
v om reveni la acestea cu cea de a doua nt5rire {c.tzul a).
nu n echilibru, monl;'dil
se printre c le trei de pe talerul mai ridicat; de ac . e
trei monezi (cazul b) ne om ocupa - d ascm a - la
r ea a doua.
a II-a
Din grupa ele trei mon zi ( zul a sau b) in care - conform ra-
de mai sus - a rezultat se moneda
d mon zi oarecare le a. pe ite un t.tlC'r.
in echilibru atunci monc a esle cea d a
tr >ia, pe care nu , m pe taler. bal, se dez chi-
atunci - evident - moneda se pe tai ruJ mai
r idicat (conform textului) .
. 45. O de geografie [ + ]
sau globul cnre mf!
t rasate pe el p;.ualele meridianele ! Evident, nu vor lip i C{'
doi poli fierbinlele ecuator.
ce l studi, bine, in scopul lor
p cme acurnulal despr T<>rra, Jn de geogr<Ifie, vi
se Cl: re g un punct, pc cest glob, din care, parcurgmd Cel re
sud o oar care, D, apJi est sau \est ac di
apoi nord, din nou D, c act in pun tul
d" pl care.
efortul nu fie prea mare, D la rlimen-
'si mile care cor pund fizice pe care o la
ora ' u, mai bin , cu creionul p
din sau pe de:;enul pe care il f ce
b1
la ) inlrl'barc s-a mai d1spuns in trecut .i de
fiC.Jrc s-a it un sin,gur punct, acum vi ,.,c cere
un .11 doilt>a punct, sau chiar o c, L'goric d' punct.e, care . a-
problcm i

1. Pdmul este polul norcl ! D<1C'<l de aici dHrr sud.
p' un meridian, la oric' D
de p::u npoi dHr est sau \'co;;t ac<
clio;tan\ii ]) (sau oricare!) p paralela pl; care ati ajuns <;;i inloar-
cqi nord parcurgincl D pc un alt meridian, care ca
u,;tfc nwridianelc conv 'rg <,;i polul notd. rczoh al astfel
problcm.t c \ i s-a dat.
Dacii lungimea cc-tcului p<Jralcl este din ntmplare egalii cu D,
sau un al acc::>l'a, \'C\i avea ',icmsa la polul
nord pc meridian pc car coborit. o
putea lnllni numai n in care eli D C">lC alil de mare,
incit - atunci cnd de la polul nord - putv\i ajunge
undeva In sud de ecuator, deci polul sud.
2. Pt:'nhu nl doilea consideta(i pe glob cercuri pa-
r.llc..lc Pl P2 la D, astfel incit lungimc<J C<'rcu-
lui ptralcl P2 amplasat sud fie cu D, sau s;l fie
un submultiplu al acesteia.
Ja drum, acum, din oticc punct al para] 1 ' P 1, con-
form textului : sud D, pc mcridianul pc c.arc
ajunge pc paralel, P2 ; m apoi pc pa-
est sau vest parcurgc\i, de a c-menea, D.
1n cazul n care lungimea acestei paralele este cu D (prima
n text) revenit pe meridianul
de pc care plecat, o lungimea c rcului
paralel P2. lungimea par, lcl i este un submultiplu al lui D.
ns parcurge de mai multe ori paralela P2, dar
rc\'Cni n indoios pe meridian, mai precis la inlcr. me-
ridianului pe care de la nord la sud, cu pc ralcln P2.
Fiind pe mcriuianul de p care plcc.t, nbarc rea nord
se va face - e ident - iot pe el ajungnd pe pl'imul eera para-
lel Pl, vc\i reveni exact in punctul de plecare.
vnd n vedere se. poate pl ca din orice punct al paralelei
Pl executnd "crosurilc" de m, i sus, se v. reveni n punctul de
plecare \inind seama aercul paralel Pl arc - ea orice cero
- n infinit, e ele punct , crt , c t nl doilea puns ne
ftr'l un Jtlllllru infinit el'
.:i mai pc glob putPm gf1. i un infinit
dP p rechi dc> cercuri panll le Pl ':'i P2 care , tisfac pro-
l>lc m i, alun i conclu.ona ca an.m o infinitate de so-
ltt\ii.
Pr, clic, d. alege mai nti un c re 1 P2, situat undev,
],, de ccuatm, a lun::'im ) vc\i nota <' U L (mai decit
di 5t.tn\<1 - pc un meridian pin<i la polul nor ), apoi ,
\' ti pctrcur e nord lot di 1. (not.tUi ini\ial cu D), p
ol'ic;tr'-' mct iJian ,. \i ajunge pc un ctrc p:tmlt.:l, pc care l
ne a cu Pl, n unei avea una din infinilnlt:a de.> , scheme , car
v;t cm etc. lunginwa p:u lelci P2 tstc gali'l cu
di Lan\a la Polul nord, a lunci re ni la prima Yariantr
a pr bJr>n' i.
46 O mai [ + J
clr)tt5 numere intrcgi de ordinul dni (z cil)l') - con e-
uti\'t', carl' intre >[e . ne d<'a un de onlinul
lrci ( ... ulcior), , le cifre fie con eculi\''
l, 1 . t!
In li<', tii:
1) E cmplc de numere con ecutive de ordinul doi sint el
tt ,i it. ch. cx mplu 17 18, 2-! <:oi 23 el o. nt
s.tu ch '>cre nu ar nici o pt 1du u1 lor fiind
<Il 1 1 i
::?) de ordinul ltci pot avea ci fn le c msccutive
ftLl ,,. (t'X. 231, 789 cto.), s.w el (!l87. 513 etc.) .
. l) !ne rezolvarea facind unele n:f ritoarc 1,
inmul\it a a numere consecutiYc form.tle dintr-o .
if

Vom face mai intii o ob dco cbit de : pro
dusul a numete CJnsccuti\'e formate dintr-o
n un are se termini\ cu cifra O ; 2 sau 6.
o '1-0 ; 1X2=2; 2X3-6; 3X 1= 12; 4X5-20; 5X6=30
ti "7- 12; 7X8=56; 8X9 2. D ci, de ordinul tr i (,
sutt lor) rezultat al a numere consecutive d
orJinul doi - va avea la una din cifrele O ; 2 sau 6.
I n a"e'\ H seama de faptul rezultatul in-
'><; cifr le consecutive, din c. re ultima ste
O ; 2 .... ..... .dd m acest va putea Ii :
a} cu cifre n ordine numai 456 (O 2 la unitftl.i
nu ne pot da numere d ordinul sutelor) ;
b) cu cifr n ordine desct : 21 O, 432 876
acwn cste de care din ac te p:!tru numcn-2 e. le
rczult lul a numere CJn ecuti\ c de ordinul doi :
- p ntru 45G, vom incerca cu 20X21= 120 21 X22 -1112.
Am gasit rezultate care nc 45G, ckci, nu
e. numere con ecutive intregi, care e n n l 1
sil ne dea ace t ! De allf l, nici produsul cifrelor de la uni-
nu ne d{t un terminat cu cifra 6.
- pentt u -!::$2, id m ca mai sus (se n limit 1 420
162) ;
- pentru 210, e rezultatul 14Xl5.
satisface problemei.
- pentru 876, cu 29)5:30-870 Dl i
ac st nu ne conciuce la o
14 X 15=21.0 este
acum, o mult mai u.,oaril ! dowl numere
consecuthe de ordinul I care intre l'le '" ne
un numc"1r ele ordinul TI (zeci) cu cifre consecutive. Sint douii
'p rechi de astfel de num re penl!u Yedficarea cor cti!udinii
re observ. mai sus a
numere con:> cutive dintr-o cifr[).
47. matematica [-]
Vii rea minte c n rezW11at po\ estea lui : trei dntnH
se p1 imul a \ind t1 ci pini, al doilea piini, i.t1 al
tr ilta nici una; drept ultimul le 5 lei ,i pic
um trebuie primii doi drum f,i. tiind
au consumat in mod egal?

fiecare piine n cite trei egale
tn total 5 X 3=15 ttei1 1i de pine. fiecare a c n-
sumat cite 5 treimi de piine.
Primul a avut 3 pini, deci 3 X 3=9 treimi de piin . in
car a consumat 5 tr ih'li au pentru cel de al t.ndl<:a dl u-
'iO
4 treimi. Un calcul similar ne duce la conclut.la cel de
doilea a dat elui de al treilea doar o treime de piine.
Deci. cel de al treilea a consumat 4 treimi de pine de la
p1imul care va trebui patru lei, o treime
de la c 1 de al doilea, care va primi numai un leu.
48. O adunare [ +]
a fi nev,ic limba sin te s
r zol adunare :
FOHTY +TEN+TEN=SI:X.'l'Y
Snu in :
Patruzeci
cum este cor v
r. \ ine sardna inlocui ti literele cu cifre, astfel incit adun ar
fiE: :;;i din punct de vedere mat md ic.
1. cem men\iunea fiecare r o distinct
Rezolt are;
Adunar a prin o punem sub formn !
FORTY+
TEN
TEN
SI X T Y
' i ( um, :
a) Y +N+N=Y ne duce la concluzia N=O sau =5, pen
ru rezultatul a1 e Ia pe Y.
o nament similar pentru T+E+E=T, deci E=O s. u 5
Ubs rvatl de Ia prima adunnre. Y-f N+N. nu reportft
nim1c (am putea reporta cel mult 1, in c zul in care N=5), deoa
re< tltirna a aceea a r
R . N=O pentru E trebuie fie diferit de . p
b.T/.8 de mai sus, conchidem : E=5
ln plus, de Ia T+E+E vom reporta 1 pentru adu
oare;, R+T+T.
c) R+T+T+l trebuie ne dea un mai mare ca 10 -;a
ca 20 de' mai -ieparte la O trebuie ,eeva (1 sau ;.!
pcnlru a ne da o anume 1. S
diferit de F anume S = F + 1), deci O trebui fie sufi i nnt
de mar (8 sau 9) pentru ca, a unat cu ceea ce reportiim li<' la
R-t-T-t-T+ 1, ne dea 10 sau 11, astfel incit in continuare Ja F
1, pentru a S diferit de F.
Varianta R-f-T-f-T-f-1 cu valoarea cuprin. intre 10 l!l o
deoorece ar nsemna r 1, care adun.t\ cu O
(n acest coz 9) ne-ar el I=O, c ca ce c)ntta\ l e l . tu lui,
pentru mn stabilit mai sus N=O (literel trebuh .
valori diferite).
vadanta R+T-t T
1
1 mai mare ca 20. ln act t c.1z
0 =-:9 penttu ca adunat cu 2 (reportul ant rio1) ne dt: ll, k<i
1=1 p ntru F r de as menea 1, pL'ntl'U a rw d. .S
(S-F+l).
O = 9, T 9 .;i R :/- 9.
d) facem un tabel n care trecem corespon h
acum dintr litere cifre, pentru a ,. dl a CI' v;dori
.vom putea atribui literelor ncidentificate acum :
N=O =
E=5 T=
0-=9 R=
I 1 . -
l .
av m 10 lil re, tr bui cor sp m1knlt>le
lo1 1 O cifre !
a um am doar patru ascm nea corespJnth ntP.
e) Rcv nim la R-t-T-f-T-f-1. 1 in c 1 la pct. c)
cii R T vor avea valori mai mici d 'Ct 9, suficiC'n\ <le mal'i
p ntru ca uma <R+T+T+l) fie mai mare dcctl 20.
1n primul rind, ob. ac ao...t;i nu poate Ii 20 snu 21,
deoar ce nr rezulta X=O sau X=l, {cif1a de In valm i'
.stabilite pentru alle litere. Singurele ct se pot fact, in
stabilite mai sus, sint :
(I) R-f-T-f-T-f-1 G-f-8-f-8-t-1=23
(II) R+T t-T-t-1=7 j-.-8 +-8-f-1=24
(III) R+T+T-t-1=8-l 7+7+1=23
X Pgal cu 3 s u 4 (cifre e de la 23
f2
Din t.tbloul de la punctul tl, nu rezultat cifrl' tlis-
punibih', car' J put m atribui lit relor :
2, 3, 4, 6, 7, 8.
nnali:im cel trei rl'la\ii d mai su , semn. ';'i d
de a pltslra cifre con:,e utivc pentru S ';'i !<'.
Din r latin (f} pentru R = 6 !oii T = 8, X = 3. In n;:,
din t<tbf'!ul cifrelor disponibill' mai sus) nu ne mni 1 iim in
d cifn con culi\'l' p ntru S li' l 'oncluzic n
p ntru (111), n care : H=U; T-7; X=3.
Tn (Il) pentru H- 7 -8, =-l (cifra unitrt- ,
disponibile cifrL'le consL'cutivc 2 3. seama
tk l'galilatl'a anl rior S F-!-1 S=3 F 2. So-
lutii!< fac pmblemei sint unice.
Pl ntru Y cifra tJ, singura ckci Y=G.
Adun;1n n noa t>ste acum :
29 78b-l-
850
850
31 ':!8li
49. Nuferii lacul [-]
Pe un lac apar inlr-o zi eloi nuf('ri, in ziua urmillour<' npar
pat tu, apoi opt ':'i lot O';'<t mai departe, nufclii i) num<irul
in zi, de ziua numi'uul l -
lor n progl'tsie al'ilmeticil cu 1, iar nuf 1 ilor
n in g' cu 2, primul tCI'IllCn al pro-
gn -;j i fiincl tot 2.
lacului se umple u nufcri n 18 zile, rii'ipun-
d \i in le zi l va fi u nuftri o optime din
Jncului,Jlu un sfert din a'?
:
Jumi'll.tte din lacului \'a fi n 17 ziiP, un
sfert din ca n 16 zile, iar o optime in 15 zile, pentru -
um am - ca !>C dubl in fi care zi. din te. t
u r<'ft 'irc la pmgresii fo::;t stn:-cunlt<'i cu inlcn\ia de a vft .. in-
urca pu\in 1
73
50. Pi sica \o e-- ator
cm id cuatorul c l C'ircular, cu lungimea de 40 054
km il inci norn cu un c re dt otL'l d' ac lungime, lipit
d(' (u c:nt 1t1
Jt' eia cu ctl r b 11<' m "ritf1 -<Il' a t;i luncrime a cercului de
O\ pt>ntru ca o pi i< It 2;; < m 1(' sci tr c pe ub
el, pnn orice loc al ccuatmului. 1 > C'i rcul d(' se
de ecuator, simultan, n to1t( p mC'tcl . c 1 25 cm.
1 ce o ,, lf 1 le , exact
rczullatelc! (Nu uihti "C.i lut oi <'' ' cercului cuutmal
este de 40 054 km, sau 40 O:i-l O O m, au JO:i -!00 000 cm
mai mult de patru ili, niC d cn). 1 1 Ct rc tlui cuatorial este
R=6 :HB km=6 378 000 m.
un orn cu a de 1.7! m !
reamintesc !un in ea unui r c C<;te L= 2:rR.
puns:
1 lncleprtar a a lui de O\el cu 25 cm ele
cercul cuatorial, cu lungim ,1 el 10 O:i! hn. pc:
sa, a necesita o Jun imc c n icl 'l ilii de cablu suplimentar.
Sint de ac01 d ?
1n realitate, raza ceH ului (R 6 38 km) \a c1 .. te cu 0,25 m
lu11gimea cerc-ului (cablul11i) \a cn .tt u numai 2.1 0,25 m G.28X:
m. c<tlcu J o r
L eeuatorului (cablul ini (jal) 6,:?8 X 6 :m1=40 05:J km.
L cablul i (H 0,25) 2 H 2 0,25=;10 O:il km+
+l.f>7 m O 0" 1 001,57 m
2) Pentru ca omul t1 1 tin
1
rit, in orke loc la ccu tor.
pe ub cercul de e w c c;l: r Ii miirit cu numai
6,28Xl.75-=10,99 m 11
N : fac o tn l1 c < pr i cercurile bu-
toaiel or.
51. Melc alpinist [ -1
a) Un melc n timpul ..:i lei pc un copac 3 m
noaptea 2 m cite zile ajunge in vrful copacului inalt de
10 m?
b} probl ziua 3 m, iar noaptea
1 m, trebuind escaladczc .. un copao de 13 m.
f4
puns :
) 1 n ultim a zi va mca 3 m (nu seama de coborir a din
noapt care pentru 1 a njuns d ja n vidul copacu-
lui!). Restul de 10-3=7 m 1-a parcurs au o de 1 mjzi, de i
In 7 zilt>. La a ziua n care a urcat 3 m vom
con tata m leul n ajuns la sa 8 zile.
u) Prin nt\OtHtm<.nt nnabg 6 zil
52. Intr-un laborator [-]
tm 7 k' cimeut di pun m p ntn1 d o b,
o greutate d 1 kg.
se SC'pare o cantitate de 3 kg eiment, printr-o cin-
ire.
:
L' a,.aza pc un ta1er greutatea de l kg, apoi se impart< cim n-
ul pl' cC>l talere, eind Pc fiecare
tallr \'om avea cil 4 kg (7 kg ciment plus 1 kg greutatea de m tai).
l'c lai rul cu greutatea de metal de 1 kg vom av a 3 kg i-
mr>nt, iar pc 4 kg.
53. unui polinom de grad oarecare cu (x-a).
Rtslul Frii unui polinom de grad Ourecare n x, cu bino-
niul (x-a) de gradul I, este egal su a1omea pe eare o ia polino-
mul cnd mlocuim pe XJ au +a. valJarca restului este zero,
se face exaot. amintit
at . i de ac::eea i se cer 1
., ) teorema {e o foarte !).
2) Ce Gind in binomul de gradul I
x ,m cn0fici1nt difC'tit de 1 ?
acu.'a \om face .,i o nlcre
1 :
n polinom _n . d un grad oarecare il eu P(x).
il la (x-a), VJm a\ica un ct Q un r stR.
formula :
P(. ) : (. -n) Q+
P(. ) (. -a)Q+R
R
x-a
sau
75
J),ICi inlocuim pc X ru a \'(lnl :t\' a :
P(a) (n H)q-[-H -::.u. p(ntru a- a=o lltm nul in Q p-.t
nul, n'ZllllJ .
l'(a) Il. 1a ct ('l'a rll (itmon!'>lr.lt.
0bse!I'Votic :
. Semnul lui cr ponlc fi plu s.nt ntinu<;. Deci lr,buia sa un-
1'{\) la (s tn), ,tlunC'i nsl ul [tr fi :t\ ut 'aloan.-a
}{,.- 1'( .t).
2 :
Dacii d forma (111 -a), \(>In ; \'tu conf'H'm
c lor d" mai :->lis ;
Pl'nlru a anul;:J tcrnwnul Cill'C' pc Q, csl nC'c-C'sar C'a
a
rn.x-a o, n pcctiv x- -
111
in locui pe .x
p ( a )
111
( lll
n }
111 -a()
p ( a ) (a t n
ll1
H. :->tiU irwcrs, n-..tul H P ( n )
(1\
Aplica;ie :
uma c JCficil'n\ilor unui (Jolinom in x c.le oraclul li -.(< 7:l.
se afle suma co ficien\ilor rc-.tului impfu\irii aCl' lui Plinom
au (x l). <;;tiind dt nu se f, cc C'Xact
Ce motlificitd trebuie arlu. C' IC'xlului probhnwi, JWnlnt c;1 m-
!>U se exact '!
Rii pun
neslul impaqidi P(\) cu (x- l ) \'a <t\'ta un grad im dial inf -
rior (x-1), <kd va fi ele gradul zero in x,
..
va fi un a valoare va fi P( 1- 1) - C'\.act qun
cr L'ficit>ntilor polinomului, dl' anc inluc-uind pc x cu -1 1, al
v cd" tt"t..'<t cil semnul termenilor ]nlinotuului f,int cg;di cu C<lei
cin\ii polinomului. Gradul p(Jlinomului nu .tr nici o impot.: n
n tCl'Sl caz.
Uiispwzs 2
l'tnttu ca se facft exact, ar ca H l'(
1
1)=
ndiC[I SUllh poJnOlllUlt! fie ZNO, 11U i:l.
54. automobile
Din pl ac5 . i111ult<tn cii! un automobil (un
. c.;'tln se inliln c la 15 Ion de jumiilutl'a distan(l' din
tr''
,\ut >mobilul Al arc o viltozii tlc !-10 klll/h, iar automobil !1 A
o \ de 75 kmfh. cte ore s-au intilnit do11
... ini ;.i dintre 1
:
A,
ICTI t /)
o
A t
1\
-
l<m 4S
0 1 2 0/2
...a . ...
o
<1) schema de mai su !
r\ 1 <t\ ind o mai mare dcc.it A2, punctul P de nlilni1
al .tutomobil lor se va afla la dteapta lui O (mijlocul
dinl n r csp cliv la 45 km de acc>sta
1 ucil ar fi avut vi t zc egale, cind A2 s-ar fi aflat in P, Al s-
fi tflat n M (tot la 45 km de 0). Faptul se ntlnesc 111 1\ 1
.11 ttci 1\.1 a parcurs 90 km mai mult decit 1\.2 (!5 km din
!:-' l:i km din dreapta lui 0). vitezelor este de 90 -75
= 15 km;h. D ci n fiecare Al a parours 15 km mai mult de
cit i\2. pentru a parcurge 90 km mai mult, Al a avt
ott' de 90 km : 15 km/h=6 ore.
b) Distant D intre de plecare se foarte
in:>un.in 1 drumurile parcur c de cele 0=6 h>.; O km
+ti hX 75 km/h= 990 km.
Sau, mai simplu : cde d vit z (, 0+75=1fl5 m ),
Cil C'ind ar fi parcur de un il uur au om bil, a <
it st cu suma vit z lor lor autom bil .
In G ore se va par urg dist. nta D=6X 165=. {O km.
55. O cu virstele
n ar ll ani pntru copii de 8 ; : 4 2 ani. Dl
ci i ani tai 1 va avea vir t.t u . un a vi1 trlor C'<1piilnr (la
acea ?
:
a) aritmetica
In prcz nt, suma 'irsteJor celor patru copii ste d 20 ani,
d ci cu 21 de , ni m. i d ct r ta t< In fitc<tr .111
(t. C\ ident un an, iar copiii p ru a i), cHf s n IC:-
cu tr i , ni. R n an.i (21 : 3-=7) v .m r)b\i n
egalitatva c prin t t.
b) alg
8+6+4+2+4x= 11 +.x
3.=21
x.=7 ani.
56. O cu procente [-J
l n tut {d . i r curg m d . tul de des culq.!t n)
f1ului siiu o de bani pentru Dar
cum nu vre. se pc ocazia de a-i mai
ii po ibilitatea a
a) 300/c, din 60 de lei.
b) GOU/o din 30 de ld.
Dumn nvo, c sfat ii tla\i copilului ?
ln 7oc ele 1'U pzws. Fiul ii : -am dau
restul 2 lei, e mai comod pentru amindoi, dai - in
odcare din variant - hirtii de cite 10 l i"'.
57. Cntarul [-]
Mai fac o intr-o La un moment cht,
unul din ' \'edc un cintar :se suie pe 1. Acul i ndicator al cm-
, rului se I")l .. dreapta, dar - spr el vului -
dt nul cintatului numai de la 200 kg n us.
Ulii proc ele ul nnc;tr pl"n tu a-si afla gr ut'ltea?
{e\ enlual a

Se suie pe cnt r q1ai elevi, astfel incit greutat a
d 200 kg, cu greutat a c lui m ivoi ic dintre ei. Cobo-
rind apoi pe rind cte unul, prin difpr n a dintre gr utat a
acePa el, se greutat a Elevul care afl:'lt
greutatea se inapoi pe cntar, pcnttu a se reface de filcare
d gr utatea
58. Un divizibil cu 15
se afle cifrele a b, astfi!l ca 25a7b fie divizibil
cu 15 Ce trebuie punem penttu ca av m o solutie
unice.'?

a) Pentru n divizibil cu 15, dat trebuie fie divi-
zibil cu 3 cu 5.
Criteriul cu 5 ne conduce la concluzia b t e-
buie fie egal cu O sau 5.
)entru a fi divizibil cu 3, suma ciftclor tnbuie
se la Cum suma cifrelor cunoscute 2-l-5+7=14 vom
av
- p ntru b=a =) a =
t
1 (!Suma este 14+ 1 = 15)
4 (suma cifr lor este 14+4=Hil
7 (suma cifrelor este 14+7=21)
- penttu b = 5 =)a= {
2 (suma cifrelor e te 1
5 cifrelor este 14+5+5=24)
8 (suma cifr lor este 14+5+8=27)
vom avea numere care pro-
blemei :
2 5 1 7 o
pcnt1u b =O numeJcle sint 1 2 5 4 7 O
2 5 7 7 o
2 5 2 7 5
p ntr:u b = 5 num rele sint 1 2 5 5 7 5
2 5 8 7 5
79
b) Pentru a avea o t1 cbuic sii punem - rl xnm-
plu - una din :
- a . i b fie (solu\i, e t 25 170).
- a b fie egale st 25 575).
59. Un divizibi l cu 18
. se afle cifr le a b onse ulh e. n ftd nct nurnflrul 121.tb
fie di dzibil cu 18.

- NoUim cifre], con cuti\( ale 7c.;cilor w cu si
,,a + 1", sau "a .,i , a- 1
11
(am eliminat astfel litera . b' ca

- In numi'trttl poat lua form le :
(I) 1 2 4 a a + 1 (a .i a + 1 sint consecutive cr sc;itoarc) ;
(Il) 1 2 1 a a- 1 (a a- 1 snt on. uti e d cr !;Cftto, re) ;
(repez ntind de Jn clrc.;apt. spr" stinga : zeci, sute, mii. 7. i
e nii).
- P nil u a ne stc numere fie eli\ izibile cu 18 o.;te n C\: .tr
i suficcnt a le fi eli it.ibil cu 2 cu 9.
l'cnt.-u a fi divizibile cu 2, trebuie ca numerele fie parc, rc -
pecliv cifrele de la fie cu sot, deci (a+ 1) (a- 1)
fie imcdi.lt "a" e te
t\m st. bilit deci cifra zc ilor \'a fi iar ac ca a uni-
\'a fi u
Mni dcpat c m sc>ama de ca l s;i fie
ii izibil cu !>, d ci suma sale trebuie d a un
arc c cu 9 (r guln di\ un ui cu 9).
Pt ntru acea ta )bsc di uma primelor t rei ci fre cuno c ute
1 + 2 + 4- 7, de ci sumn ultimd r cifre (care tr buic ii fi
consccuti\c>) vn trebui fie .;au 2 (adun:lt u 7 ne 9), snu 11
(adunat cu 7 n 18). Nu Juftm in considcrnre ipoteza ca urna
ultimelor cifre fie 20 (.lC.Iunnl cu 7 nr da 27, deci di\ izibil
cu 0), p nttu motivul nu numere consccutiYc for-
mate tlintr-o a uiror ne dea 20 ( ele mai
mari ar fi !J 8, c, re adunat dau 17). mai mult : ob cr iim ;i
uma a num re conseculi\' c'>t totdeauna un r; 1;
l Deci c eliminci .;i i1nt za ca sum ultimelor cifre
fie cu 2.
stima ultim lor dfr trebuie fi 11 Dl o; r
trvbuie fie c ns culi\ , ele nu p 't fi de it 5 G sau fi 5. Din
a ifra lor s<1 fiL < u iar a zecilor f 11 ii 1 -
a= 5, a , 1 - t.l, i,u numruu! va fi 12-456.
60. Paginile unei
Plntru as num roia paginii un ci'J\i au fost n <: an l7!ll
d r cifre. Hc pagini a l <:1rleu ?

De la 1 la !l sint !l pngini i s-au folosit 9 -ifre {o snu un
de fi paginii).
la 10 la 99 sint 00 de pagini, cleei s-au folo"it 2X90 180
(2 dfrc de fiecare
inlle 10 9!) nu . nt 9!l 10-= 89 pagini, ci !l!) 9
= 90 pagini, d ');.u c :-;c includt> ,i pagina 10).
D la 100 la sint !100 tl' pagini, Ul ci s-au foln il 3 X !ltJO
- d( cifre (:l cifre d fiec,uc pi1girht), d ci mai multe ch:cit
a\ a cc.ujl'a {17!Jl ).
1 nu m tm n voie llL' toale nui11 rele cu tr i ci!r (in-
t n 100 !;ii 999).
din 17!ll de cifr dl au fosl nec sar pC'ntru P ginarPa
cifre (pentru primei 9 pagini) 130 cif1 {pentru
9 pagini), m 180 + 9 cifre.
17' 1 - 180- ln02 cifre.
(t'sle lli02 cifre au mai fo t ne c ate p ntlu rL' lui paginilor
(pt f,., k 99 pagini nunwr tale cu una sau cifrL ).
Fie nr' d la 100 in sus ct trei ci!rc, d d <.: le
HW2 iCre au folosit pentru 1602::3- 53t pagini.
Jn concluzi ar!l'a a a\'lli !J + !10 t- 53-! = 633 pagini.
pagini le 1 -7- 9
pa >inilc 10 + !JJ
paginile 100 -7- 633
V t.!l'ijirare :
1 X 9 = 9 cifre
2 x no = 180 cifre
X 53-l = Hi02 cif re
1791 cifre
1
61. spirit de ?
cu 2 a numk"trului l05 263 157 894 736 8-!2, oricit
de mare ar fi el. nu e o p1obl pentru nimeni, de aceea
o imediat -:;i ap1i la
_
a) Cum putea fi dcteJminat a f ce de
? Sau, care este deoc:;ebirca dintre cele nume1e?
b) (rezultatul arc evident ordin de
ri me!).

a) Hezultatul se put a prin simpla muture a
cifr i 2 de la in primei cifre (in cazul nosfru 1).
b) 105 biliarde, 263 bilioanc, 157 miliarde, 894 miliotlne, 736
m!i, -842.
62. O cu o la cit [ + t
Vi se dil de mai jos, la care nu se dl! it
cifra sutelor de la ct care - cum se vede - nre valoarea H.
Contmr sistemului uzitat de n nota cifrele nE'cunoscute cu stttlute
(sau x}, pentru noi am n 1tat cifrele d rri-
cu litera "d" n de un indice (1 -:- 8}, care ne arHtii
ordinul de pe cele ale cu i
1
-:- i;:. ale
citultti c
1
-:- c
5
, iar pentru de sub am folo it
di\'erse litere ale alfabetului, indicele cifrelor de la de-
Restul - se vede foarte clar - este zero, Jcci
se face exact ! revine sarcin re-
pe de specifice acestei ope-
de ordinul doi, toate cifrele necunoscute.


i3 i
2
i
1
:::2---
c
5
c" c
1

e
5
e,.e
3
----
----
12
:
I - A doua de la ct, de la stnga la dreaptn (c
1
), r> te
z ro, deoarece prima din a trl'buit sa <o-
borm n nfara lui d
1
!5i pe d
3
, ceea ce b
6
b;,dr, ra mai
mic dect (b
6
b:,dt. <""' iai.
2
i
1
).
n aC'e sUi consid pr cum .. i fnp ul c,. O.
TI - ra1ionamPnt pentru c
2
c1m cobort
d la pe .i cl
1
). Deci c
1
=0 <.i f
1
f:d
2
< i_,i"li
1
.
rn - Din a lui 8 (de In cil) ('U a H'Z-tlll<l
un dr> ordinul sutelor

Deci i,iJ
1
pont avea v.tlo, na
12 !, (8 X 124 = 992). U<;Or i
3
= 1. Din consi-
de Ia I

< i;ti
2
i
1
) deduc"m bn = 1, iar b:; poat' fi
uro, unu, sau doi. Deci bGb:; po< te fi ma imum 12.
IV - lui c
1
cu orul ne-a d.1t un "de
ordinul miilor f
1
f.
1
d
2
d" deci c
1
tt(bui fi mai mat dect 8
(\' zi III de mai sus) i n concluzi nu poate fi d cit
. c
1
=9, hlr valoarea minit a e t 112,
pentru ca cu 9 sa ne dea un nu'mrtr de ordinul miibr
(l 12 X 9 = 1008).
V - H capitulind nr IV Y(ll '1' a
itorului est> ntre 112 12-t (112:;:: i
1
i:!il 12-1)
Din lui c.; cu ,ito,ul a ,. zulta un numik de
ordinul sutelor (0;(/
1
;(1 ,), c:1n, el intr-un munl'tr de onlinul
miilor (cLcl;cl.,d;,), a dat un th' o1dinul ]oi a va-
lmuc ma poal fi 12. Tinind Slnm.J .i de limitt:!e ntr c-: re
poate val'iu (ll2...;... 12 J), irl'bu1e fi
mai mar dccit 7, 7 X 12 1 = Rt38. car dintJ-un nu-
d ordinul miilor (el, cl;d
1
;ci.; ? 1000) ne o dif c d
1:J2 >12, stabiJWi antl'rbr c1 \'nloar, a lui b u;.
In plus c:; nu poate fi cgal nici cu 9, dt'O' r ce lui ( n
alourea a rului n un tle ordinul
miilor, d(ci mai mar duit a
7
a
11
a;. c;:; = 8.
Tot pe considcrcntul diflr bt.bJ dintre d d:d
0
d;;
poate fi cel muH 12, el = 1 d
7
=O (ob u or
n in care am admite de emplu el;= 1 om ana 11 UO
9!l9 = 101, un ele cJI"dinul ut "'lor, dif 'ril de b b:i uat
p; in It l).
yr - F.xact din ac0lea!5i conside1 nle opt.ra\iile d la
, cxt1 ase mai jos), b
0
= 1 ) b
5
= O. Ht
83
c Plll lu.da dr la punct le JI !:\ V f} i
1
i

-" 12 1 ; el ci
};} : . , i.;i.! 1:.?.
ll,,h;,cl,d::
f,. fJ
VII Tn nce ... a,n
1
;rz; lrcbuiL' fie atit d m.tre
n< 1t din clbd;cllicl;, (la car<' cun '111 prim 1 dfr
1 O cl
1
,c(,) ne dea dif n clt' 12. el ci el tr stt
('(1 (in cazul n cuc el,, O el, 0).
Cum C':; 8 (stabilit la pc 1. \ ). r zuiUi cii impiir\ilorul lrdJui
si1 fi 121 (8;<121=!Hl2). Ob:-.<na\i dl rice valoare mai
(dt" c l'lllplu, 12:1) nC' d<i fl X 12:! !181 care, sd't;wl elin 1000 (li-
lllita infPI'Odril a lui d"cl,clficl,,). ne o dihrcl el Hi J2 1 tCi
impitt\llurul ii.!i
1
= 121. iar a,a"a;;=!l92 din 8;<..121.
Din rezuJt;i H02.
r .
1 n . i acum lucrudlc mug mult mai rC'faccm irn-
p;ll'\irv.l inlo-uind Iil rplc cu ci frele dcluminal , sau care
uin an il-a.
1 2 1
8 o 8 o !l
====
De jo5 in u::; :
dl - (j ; clz = 1 ; fJ = 1 : fi = 1 ; = 3 ; = o ; d:; - 2 ; el., o.
descifrarea compl a este i
1 o o 2 o 3 1 6 1 2 4
H 2 80809
1 o o 3
9 2
-
1 1 1 6
1 1 1 6
-----
----
84
63. !

----
r (J ]J
Ob-;c:.!Tati un ill)Umil numar dC' patru cifre cu l,
un numiir din ucC'lt'ii patru cifre ordin de
rime -- al miilor), dar cu C'ifrl'ie tl'i zn!C' in ordin
p, (j. r <:i t !
:
Se nb'>t 'n p pontc fi l sau 2 (d.tdi ' "' ri mare de excm-
plu :J tc zultatul cu 1 fi de cwdinul t,((il 1r dt mii.
c, .,.,, C't' cnn!t ::n ine temei)
lnmtll\inu lui 4 cu 1. (oricatc ar fi ' ' nloarea lui). ne dil tnlot-
d, tuna un cu 1 ci p (rC'zultatul inmultirii lor) L'Sic cu
Conltnd cu rationanll'ntul dr> mai sus, ajungem la concluzia
7l 2
't 'nlr n rc p0alc .t\' Cn t? 1 ele cu t nt: un
c<li 'C ltcbttiL' :, ,tib[l In unWi\i dfr, 2 (rcsptcti p). Rl'zultii t
fi :J '>i.tU 8. Pri\ i\i acum lui 4 cu p (c, re am stnbilit
t'<i v.,te t.(.! ,d cu 2), :;i \<'ti la CfJncluzia dt t = 8. Dadr pre-
1. = 3, atunci c<i dl' 1<1
1 IJ <tl trebui rcp Jr![lln J, pC'nlru c,t cu o! X 2 = 8 s<l ne
ilv;t un numi\r cu cifra :1 la <;oi atunci in lui t ele la
prndU!< nr fi l rc>buit aparH 1. el ci produsul <tr fi un de
ordinul ZC! ilot de mii, Ce(:a ce eonlr<rvinc temei date.
ln q poate <t\ cn 'aloal'n !J. care cu 4
m-ar fi th1l td mult 3u - am fi npot'lal C'l'l mult ;>, sau ! (cu
\llr nport ,mkl'ior) : t 8.
lkoan'ce dG la t fi nu am n port;rt nimic,
9 cu 1 :, au 2.
l\I.ti dlp;utc, nnaliz.t o pull'm face n \ ai'<1111<', l \ 1 de exemplu t
V<!l'i(II!IO l
lulllUl\in:a acum a::,L[tl r
2qr8
4
8rq2
8S
O pun"n' forma de mai jos ) op rlim 1
(20
1
, 10 r+8)4 8000+ 100 r+ 10 q L2
8000 + 4UU q + 40 r + 32 = 8002 + 100 1' T 10 q
390 q + 30 = 60 r -
2r-1
q=
13
ac egalitate, scuma de condi\iil stabili
mai SU!-i:
- q co;t gal cu 1 sau 2 ;
- q r snt numere intregi formale dintr-o
H. (2r - 1) poate fi egal cu 13 sau 26.
In f 1 \' deduce singura valoar care satisface ace te
st r = 7, rezultnd im eli t q = 1.
Inmultirea este, d :
2178 X 4=8712
Vmianta Il
D la pdrnul produs 4 :>( 8 = 32 3 care.>, adunat la
produsul -11 (totd auna cu ne un sf
dP i q = 1 blc bi li ern mai sus q C'gal au 1 sau 2).
in considt: rare produsul 41 .,i r portul 3 d la 4 X 8 - :12,
dec-i lt + 3 c valoare trebuie r, pC'ntru C\1 r -
zullcttul final si"t ne dc>. un cu cifra 1 la (q 1 ).
dPduce r poate fi egal cu 2 sau cu 7.
DC'oanc cifra 2 am atribuit-o literei p .. i n plus nu sali far.P
pmclusul lq + 1 = 4 :X 1 +1 = 5 ;:C 2 (am consid ra ,. - 2),

c \'alo. r' a lui r satisface produsul 4q + 3
+a= 7, a -tf .) la r zultat r _ 7.
64. Matematica pentru
P ntru o elevii unei olase au avut de rl'zoh.tt
50 de probl 'me au fost aslfel : pentru o pi'Obl co. "ct
au primit 0,20 punct , iar p ntru o m 1 zoh aUi
nu g1 li s-au 0,15 pune (in sistemul clt- no-
t<trc d la 1 Ja' 10). cor ctarea cai telor, un el., c t notat
C'J ll,50.
it ' probl mc a rez lvat cor t?
-
86
1 :
le-ar fi rezolvat pe tonle corect, ar fi pl"imit nota maximli
50 X 0,20 = 10.
facem le- rezolvat
bine pe toate l-am d t nota 10, deci a primit 3,50 puncte n
plus fat de cit merita.
aceste 3,50 puncte provin din faptul pentru
fiecare am acordat - pe de o parle - puno-
tajul de 0,20 (ca cnd pr.oblemeJe ar fi fost rezolvate cort'd) -
iur pe de parte - nu am cele 0,15 puncte, conform
si t mului de notare stabilit. Deci pentru fiecare
r tol s, u noi am acordat, in mod nejustificat, 0,20+
: ,15 = 0,35 puncte. elevul nu a rezolvat 3,50 : 0,35 = 10
probleme. a rezolvat cor ct 40 probleme.
:
40 X 0,20 = 8
10 X 0,15 = 1,50
8- 1.50 = 6,50 nota de el vul nostru.
dar sistemul de notare a fost mal
scv r decit cel obi!?nuit !
Obs rvati in n cme, punctele acordate la notare ar
fi fust direct cu probl m lor rezolvate, el
f
. . .
40
10 8
ar r pnnut n1la - = .
50
acum, o intrebare : care este numm
!Jroblerne necesar a fi rezoJ\,ate corect, pentru ca un elev
nu o dal seama este posibil
luau !) .
2:
0,20 n > 0.15 (50- n)
7,50
n .::;;::,0,35
n ...-21,4
Deci ar fi 22 probleme, ar fi primit o pozi-
dar de l0c (22 X 0,20- 28 X 0,15 =4,40- 4,20 = -H
+ 0,20).
87 1
,
r fi rezolvat numai 21 probltrn (sau mni pu(irw).
lui ar fi fo..,t n !
(21 X 0,20 - 29 X 0,15 = 4,20- 4 35-= - 0,15).
o ntr bare ! In ontlitiilc de la problema
probll'nwlor ne ' r a fi rozol\ att {'1"< 51>.
Cit probleme ln'buia n Zf>l\ t.' conc t un elev, pentru n pritni
nota zero'?
un mod de rczoharc diftrit de c le date mni sus!

3:
Cd mai mic multiplu comun al p\tnct.ljt>lor 0,20 O, J.) c tP O,HO.
D ci p<.'ntru trei probleme bine rezolvate lcvul 3 X 0,20 =
= O,GO puncte, iar p ntru patru problLmc ncrezol\'at snu incnr el
rezolvat i se scad tot 0,60 punck (-1 X 0,15 = 0,60). Tn acest raport
3/4 (trei bine rczolYale J.Mint n nzohate), punctajul gentr,tl
Zl'J"O, total al probh:nwlm (rezolvate s.1u nu) fiind
. p nlru un gt up de probleme, in 1 nportul :l 4
m ntionat mai su .. . nota nro. D oar c Plc\ ul trP-
bui r 'zolvc 56 probkmP, ,om amplifica rapOllul u dtul.
56 : 7 = 8 (valoarea lui nu St' schimb;1)
Vont a\Pa :
8 X 3 21
8 X 4 :12
l'IP\'Ui llebuic nzol\'c 24 probl mc .i ... Ja._.e,.
(! o parte n'slul de 32 probkmc, P nt1 u a pl"imi nolc zc'ro
total al problcnwlot est li lin ll. t + 3:! =-- 5fi}.
V rificare:
24 ;< 0,20- = 4,80 (punctc pozit \ ).
32 X 0,15 = 4,80 (puncte ne>gati\ ).
lor est evident zero ( 1,80 - .J,80 = 0}.
65. Terenul de fotbal ., raportl1l de aur"
Conform de sptdalitalt>, dinwn iunik unui !1'n n
de fotbal pot varia astfel : lungimea L intre 90 120 m, lil\itn a
B irur -!5 75 melJ'i, cr l:.Cnd fi<'C.tre tiin 5 in 5 111ctri, Lle la
limitel inf rioar la c l sup
P ntru construirea unui st dion s-au purtat aprinse
nu fosl ron. o scrie de celebri mai vrstnici. sau mai
tineri. asupra dimensiunilor in plan cele m.1i convenabile ale te-
renului de fotbal in special asupra unui raport "opHn inlr
de dimensiuni ale tt>r<'nului (lungimea n lui).
De lu nceput, consilierii s-au n tab re, u opinii
dian Pl1al opu:-,e :
a) 'i elin prima scrie plcd.HI p<'nlru un dr cu o
C'it mai de un in cnrc raportul <linir" lungimea
1. <;-i B ct mai mult 1 (unu), pl dau
P n! ru un teren cu o rPl; tiv mare, n idfca de a dc ..
jocul pt' aripi (tle exemplu L = 100 m, B = 75 m .i raportul lor
- : sau IJ = 90 m, B - 7f> m, )i mpol'tul = 1 20) ;
b) l'i din scl'ia a doua - cei tineri - pP'fcrau juc 1} in adin-
ci t , dir ct pc stt forma a li mului
P tl' un dr ptunghi mai ', mai ,nlungil ', u raportul lin-
tn.' JntuJ'i Pgal s, u mai mar 2 (doi) (de cx mplu D fiO m td,
L 90
B= 15 ll1l l1 i !')i 1aporlul B --=
45
= 2, sau chiar in<'< 1 au
ale pr \Cdcl'iJe rcgu]nmcntului . ugcnlU uimen. UJ1]t' J. = 120
L 120
m tri. R = .J5 metri raportul B =
45
= 2,611). a spune
dir,'ct, ci a\' nu in vedere faptul ci"t un as nwne tcH n punea mai
bin in lor fi:dc>u.
1), n\i fi arhitc tul sau ingin rul conshuctor al , rstui sla-
clifJn, cum \'-ati gindi UCl'd. pl't bl p1 nh 11 a rea-
liza un urLptunghi cu o dt mai t 11iJibrat'", mai ne-
PL'ntru un J hi tic ?

aduc desigur nminl cum \;"t :.uger z i pJin el numi-
Tf'a probh:mci) de grecii din . 1tichilatc, ca1c co sifkrau l1 forma
a unui dreptunghi o atunci cind raportul dintre dimcn iu-
nilc snl este .!:. -= IP = l, 1 flO:J 3!)3 875. Un [!Stf 'l de r. port
B
se num i .,raport de ::tur<, iar dreptunghiul rc;,pc tiv este
nuoi;)J un "dreptunghi dt.? aut ".
8!1
P ntru como il 1 (a ".t], ttl lor ' i rc.tur ji ' 1 o:'ll'("il acrw{ld rn-
1
port, eonsi erind 'V -J,!i2, i<w rap H'l J! = 1,62 cu
B
aproxima ia tit \"a 1:111 1nc n c n tpu r un "ntport dt> aur",
au o eli\ ini"t'", d r tthim d m mi t ascunde n a o
inexactitate )t por i.t c ali a rapoarte)
In vc(i t>l' IJ n iiciudlr r sit- i fie lun simea
fie B a tulionului -:;i It w 1 put .l pL'oiecta C)nstrui
un stn.dion ... "de aur', .inmc l'<rrn 1 d fonn ti le car d din
aceea de mni sus !
i
L=l,62 B; sau B=

Note J
1. vi s-.1 d'lt lun in.
inversul raportului de ,JUr
L=lO 111 51 dac<i
i
- = .. (tp fiind sin urui
cp
pozitiv egal au hn et uJ plus 1) ntunci rczul
imcdidt:
B 1 1
--- ; B-=- L-O,G::?Xl00-62 m
L cp cp
, opta, B=GO m, pentru a l'I."'P cta
prevcde1 a regulament ca Clim nsiun a fie cu 5 =?'
pcnttu faptul este dimensiunea cea mci de 62 m
2. Un stadion care ar \"Crl dimen iunile (strict con ot m r uh-
mentulul) de L=l20 m, B=75 m - d ci climcn iunile ma ime -
ar avea un raport al latul'ilor ue l,GO m, foa1 te ap1 opiat ele cel
de "aut".
Nu .;tim un as menea stadi m !
pentru dimensiunile 115 m 70 m (raportul
este 1,64).
3. un ,,triunghi de , ur" anume triun hiuJ i ocel
cu un unghi egal cu 36, iat cel l It d t ;i el cit 72", in care 1 -
portul dintre o mare lutur a n icft ;:; Lot un ra ort e
aur ( cp 1,61& ... ).
'66. O familie la [ + 1
O familie din cei doi cinci copii s
la ntr-o ordine Cel mai mic, ncmui\Ltmit de locul
pe care Il o pe oceast<i cu
surorile ;i fratii mai mari. El vrea stea in cu pul m s i, sii
n stinga pe fratele mijbc:iu, n dreapta pc surioara cea m.H mi
a1e la rindul ei nu e de acord cu ace t aranjament, ti ce , tt
a ct dorcse cu totul alte va etc., etc.
- n calitute de cap de familie - pune cap5t contmver-
s lor : ,d acum nc inte, la fie are (prnz e, r.t),
n \om za astfel incit existe C"l o schimbare de locut i,
de modul de de la mesele p ccdente'. ln rlC'ela'?i scop,
1 cerc a lui mai mare dintre prezinte m fiecare
schemele cu locurile pe care le va ocupa !i cnre membr nl fa-
1ilil i. la cele mese de a doua zi (micul- dejun . e s
, n rale'').
Ci e asemenea se p)t face, pentru a nu avea
identice'? cit timp se revine la Mai
inainte de a tr ce la reamintesc p rmu-
unei de n elemente se not cu Pn .i st eg.d
u n ! (sper citit ,,n factorial'), care este egal cu produsul
tuturor num relor n turale consecutive de la n la 1. Deci
Pn- n !=n (n-1) (n-2) ... 3.2.1.

I !"in t t nu se cere altceva decit afl< rea p
rilor ce se pot face cu din p r-
soane. Ce est o permutare?
Este o schimbare sau o modificare pe care o facem in modul
de nranjare a unei :>rdonate, d fiecare
total al elementelor Modlficnrea po. te , f cta
fi dourt elemente care reciproa fie m.li multe
au toate tlementele De exemplu, av m o
de !oi el ..-i, zicem elevul A elevul B - M {,\, 8}- numw ul
pu acestei va fi P
2
=2 !=2 1=2. nu pot
inttnpni dect in modul de ordonare a acestor elevi.
nume : , B B, . trei elevi . B C, efectuati per-
nu YC i P.
1
=:3 !=3 2 1=6 (A, D, C; A, C, B;
B, A, C ; B, C, ; C, , B C, B, . ).
9l
1'('11 ru c i rtHti slutlio':'i dintre D\'., care r[lsfoil manunlr.le
din ultimii ani, \[t rNliilll dtfinitii mai "pret ":
l'l'nnut:u a unc:i finit eslu o
d rinil[t pc .i -;;i cu \'Hlod tol n r\.
ind o 1\ cu n elem nlc, fkcare elin il
onl nale care se l ol fonn.1 cu cel n cl m ntc ale 1\ s
num o p unutur a ac slei
acum re enim 1. problcmn noaslrtl ! , ,ind :-;-apte nwmbt i
fn familk, lkci o cu )apte clem nle, pN-
.tC'e t i vn fi P=7 !=7 6 5 4 3 21-50 10. Dt'Ci
1pilul re! mai mare va trebui prezinte 5010
ahtinctc el a!:ezar In ma 1 nlru n reveni la ac; zar a
fnmilia ,.a trebui ia mnsn de 5040 ori,' r spcctiv 2520
zilC', adicit <tproapc 7 ani. ncii nu prc. des in dcle-
rra(i<>, i.tr Copiii p<: la !;iCOJi pti 1 ;alte (o \'Ul' .1\ t'a tot timpul
. fitc.t .t tf,l elco c p rien(e.
67. Trei
Tn i imultan, cu rnolnddetlle, ntr-un conruts
,,n fn 11ili'. I',al ll mijlociu pdrcurg<' D r limpul T, C'cl
mai \ ir It ic p trcurgc .tcccw;oi mergind cu 50 l<m pt.
ntr-un timp m, i mi cu otc, i.tr ccJ 111ai mic CHrC are
o vitPzii ele :.o bn pc - .W ne\ oie de d ore in plu
dt tin Jul nec '5 r fra!l'lui mijlodu.
fl.tl,i 'il z;, 't<' luia elin urmft, c;nc- d(' pC' acum -
nu este !'",ilft cu mediu \il zclor c nu csl
50 i 30
..JO 1-rn/h
R1 o/uare l:
(Cult'c1 uritm licti) . ':i d"t1llll1il1 pc cci trC'i - pentru u<;;u-
rint<t l'Xpl'im5rii - Fl, F2, I a (in ordine, de la C' 1 nwi marc la
1 mni mic), iar timpii in ore 'or fi 1'-2, '1' T-1 2. ocum
le citim drumul in !
Gind T-'1 njua.ge la clestinn(ic'. F3 m, i are nevoie de 4 ore
pcnl!u a r, c ispa, cum vitcz.t lui este> de 30 hn/h,
(nseamnft c;i el m:li arc de parcurs ndi 4 hX30 km/h-=-120 hn,
pnrt l.1 c <''t.;i d tin:1Pe. C'C'astil clif r de intre F'l
l :J e. prin faptul fratelc cel nwi m<tre Fl
92

fHiii !le ccl mic (il l nlr<'cC'), in fitcnrc odi, cte 20 km
(rliil'r n\a tnfte \'H 'L. le lor : 50 1 m/h 30 km/lt).
t'cntnt a afla timpul lui Fl, \'Om Vitnsul tol.tl d
1:!11 hn, C'ind a<: st, a ajuns la dl::.lna\it', la ul orar tic
211 <m de F3 'om gil'> :
120 km
20 km/h
R h
T <i : T 2- fi h: '1'=8 11; T 10 h.
Di D ) fiit-md produo.;ul ntn \ ilt limp.
l'cntr 1 FJ, D :>O km hXG h=-:100 km
l'nlt'll }<'3, :!0 km/lt ' 10 h :wo kn1.
(E\iclt-nt. ac ea':'i !)
Vi!(za <LI cnrc par utgc 1<'2 .t<t'.tslft c, tc
:wo km :8 h=:H.5 10 ktn/h.
n n znlnue considerind dt F' a njun 1.
de itht\V, iar }<'1 a continuat cursa, pnrcusgnd in plus 50 km/hX
1 It - :wo klll. Ja a\'1111!-.lll orar de 20 ktn !;oi , qi i
'f ... lOotc.
:
,om con::.idvta un singur moloC'iclhl parcurge dislar
J) r li o \ illdt de uO km/h apoi ac di (C\Cnlua1 drumul
lb 111 cu \'il 'i'.a ele 30 km/h, viteza medic va fi t'galu cu
'ih'z.t lui F2 di.n prob1 ma Vm::-:37,5 1 m ,h.
V proul n1.1 Viteza nwdi .u.
f,'e.oll.:ctre 2:
(C'lll<'a alyebric:/1}. Dhlan\a D, p. att de Fl cit de F3,
fiirHI produ.c;ul dintre \'ilc1m !5i timpul lui Fl, a
<:d dinlre 'ilczu timpul lui F3 avem 1
50{T 2) -:lO(T -f2)
Lti dC'parle, C)nlinua\i singuri !
Vt rvzulta T'--"8 h, ca nwi sus
68. Media numerelor probelor de beton (-]
T .. t o st;qic el beloane. c prcl \' pentru \'C't o
In :wo m" bPlon de o un o probi. la 100 m3 bel
tl .tllit
Consid rind e prod'ilo egale din c T feluri
de betoane, se arate care este media numerelor probelor pre-
h'va c pe ansamblu (Ia metri cubi de b ton se pr
.,

parent 1 1 Ia 150 m3 beton fabricat C
00
t
200
)
Real : 1 la 100 m3 beton din categoria doua ins
2 probe la 200 mJ -beton. ace tea cu 1 la 200 m1
b to.n din prima categorie 3 probe la 400 m3 beton,
1 la 133,33 m:J beton.
69. Ograda cu iepuri [-]
Intr-o avem 26 Iepuri la un bc.
piei o 1' 1 80. se iepuri ite a\ cm,
a se face apel la rezolvarea J

a) 1 i pur n picioare ( vid nt este o . !).
Ct pido r mai stau pe sint 26 de 1pcL (iepuri
.,i .i acum u fiecare oite 2 picioare pe vom a 'E:a
26 X 2_ 52 picioare pe
te sint n a r ?
80 (cite sint in tot. I)-52=28 picioare n aer (evident ale i pu-
.}.
Cum fiecare icpura.. ou cte 2 n a 1, ins
avem 28 : 2= 14 i
e te 26-14=12.
b) Problema se pJate rezolva - tot pe baza un i ipot z - d.\
nu sub fm ma plauzibil<i de mai sus, d considernd - dt') absurd -
ile au 4 picioare. Ar rezulta in acest numii1 ul
total aJ picioarelor ar fi 4X26=104, f de ce] r al 80;
am presupus avem n plus 104-80=24 picioare. Deoc rece
a e t a au provenit din fiecare are 2 picioare
In plus, t' z tlUi este 24 : 2=12, iar al ilpmilor
26-12=14, astfel
c) Apelnd la ele astfel1
iepurilor

(1) { x+y=26
(2) 4x+2y=80
(1)+(2) 2x=28 =) {
x=l4 iepuri
y=l2
: probl ma poate fi n variante de dttre- fiecare
dintrE: dvs., s himbiod datele, voie.
70. Mihai are probleme
1 Iihai 161 lei in monezi de 3 lei de 5 lei. El
mo1ezile sint in total 39. banii la pdma insti-
tu i , se duce isprava, dar es_te
un copil foarte dotat, el nu are dect ani n
n u Ia ntrebarea : cte monezi de 3 lei cite de
5 !, i erau ? li ajuta dvs. ? Dar ca la pnbl ma prec -
algebra mai la !

a) Con monezile de 5 lei au valoarea celor de 3 lel.
, m avea in 1
uma va fi !
3!J X 3= 117 lei. lei am pierdut prin devalorizare ?
lfil-117=44 lei.
Dc>oarece ace ti 44 lei provin din pierderea a dte 2 lei de Ia
f" e'"'.trc de 5 lei, acestor monezi este
44 : 2=22 buc., iar al monezilor de 3 lei este 39-22=17 buc.
) Putem face o mai : presupunem
m nczilc de 3 lei au valoarea de 5 lei 1 Noua valoare ar fi
39 buc x5 lei=195lei.
Ce valoare am artificial ?
105-161=34 lei.
valoare fn plus provine i:Je Ja monezilor de
3 1e.i, le-am 2 lei. Deci mone:.dlor de 3 lei
este 34 : 2=17. de 39-17_22 ne n onezi-
lor de 5 lei.
c) A1gcbric m mC'zi tle 3 Iei
motwzi tlc 5
(1){ ,"+Y=39
(2) 3x+5y=Hil
(1)-t (2) 2y=H = 22 ; . = 17
71. E!evii in
O cu un d altul de bit1 ! i !
cite 2 elevi in 7 el vi lo .
dtc 3 ele\ i in 2 ncocupate.
<le\ ilor al ilor din acea ela il .
rczolvart' a pc bazn lor aritm tic ,
la de !

Rl) In ipoteza cilc C"IP\ in bancii. 2 nt ocu, J.tlr>,
d ci mai pot lua loc in rt 2 X :J=G clcYi. ne "li tJ el vi
de la o '\: am ocupat astfel to:1te cu t tt :.
le i. cum, elevi, ii dt 2 n - C\ ith nt -
")1: in picioare cei 7 loc din prima ipo zi'i,
plus cei 6 el i deci n total 7+6=13 le i. . ' <J c m-
cele si!ua(ii, cu el \Hor cu G :
- cite 3 n clc\'H toate locuril
- cite 2 n 13 elevi in picioare, citi' unul
in dreptul biinci. (PutLm consid ra r tot <.:t\e
3 elevi la o din arc 2 stau jos unul i,n !).
Deci cei 13 clc\" care slnu n picioarC', fiecaJe o b:1t)('<i,
r e n t ilor !
ck ilor clasei - c i - Il <alwli.m
dintr-una din ipotezele date 5n t xt.
Cite 2 clc\i in b:m 'i plus 7 in pici , re ins :
N elevi = 2 X 13 +7 26 t 7=33 ;
itc :l elevi n 2 nt'ocupatc :
C'l vi=3 x 13- G (Jocuri neocup. te) 39-6=33 el ' i
Sau N cl .. vi=3Xll= 33 elevi.
R2) : x=nt._ elevilor ; y= m. ilor.
72. parii (1)
Da . ct o '-r:tbie p, un p. r, o vrabie nu arc pc c
Da stau <:itc pe un pa1, un par liber. Cte
pari sint?

n) Con:sided'tm aYcm \ rabii in plus, astfd alun l
inJ tau tc pc un par, nu nici W1 par li r.
b) plus cele le acum
ite una pe un par i vor .-n aer trei (una
nform din text, plus cele luate de n )'). 1
,ariant le de mai sus a .i b : n varianta a 1. u
dk 2 nr1bii pc un par, sint parii toate
au lo ul lor ; n V<ll'ianta b lc o vrabie de pc fiecare pa11.
o <obliglm1 zboare n jurul patului, cite o vrabie
pc un pnr ile u.na n jurul pnrului. Cum am trei
ri'unin in aer, par, snt trei pari.
este 3+ 1=4 (conform textului).
PL'lllru r zolvarea si::;lcmul de este 1
n zull<i
(1) 1 V Y=p+l { v=4
P
=3 pari
(2) 2 =p-1
, V -
ecu, (1 )-f-(2) .v+ 2=2 p )
3v v 4
2
2p; 3v = 4p: P -3 ('ll.!Zi aceea. i cu U)
73. parii (11)
fn Iinalul problcmei ant iomc, am ajuns la l
v 4 unde
p 3 p _
Confmm textului (I), era v=4 p=3, dar din
de mai sus se pot compune o infinitate de pro-
bleme de acest gen, n care trebuie doar rapottul
4/3. Ori valoarea unui raport atunci cnd il nm-
numitorul cu
dvs. acest lucru ! Pentru exemplificare, vom amplifica
V 4. 3 12
rapJt tul cu 3, deci - - ---- n care
p-33-9
v= 12 .,i p=9. acum problema va fi 1
cite o vrabie pe un par, 3 n aer !
stau cte pe un par, 3 pari liberi. Cte
p:1ri snt ?
U r zult.,tul - el a fost necesar pentru a redacta tex-
tul problemei - o conform modelului de l
pmbkmai.
i d\'S. o 1
74. Probl ma comandantului de companie
n are ub comanda sa 150 lJltr-o el
admM c mp nia, m.t face apelul ca dea seama sint
soJcl snu nu, dar rem destul de lipsesc
l'r in pe care o face, el ii poate aranja cite 2. cte
4, cit" 5 cite 7, in rinduri complete, a nici un soldat
ln ,1fnra rndurilor (de 2 ; 4 ; 5 7}.
program, este ntrebat de superiorul sol-
nu lipsit de la El face un mic calcul
corect. dvs. acest calcul?

D< au fost in rnduri complete de
2 ; ! ; 5 . i 7, lor este un multiplu al acestor
nut <re. cel mai mic multiplu comun, care ste 2
2
5 7
=1 .O < 150. Deci erau 140 10
bs. : Nu putem lua n considerar un multiplu mai mare (2X
X 1 O : 3 X HO), deoarcc problema a limitat nu total al
solcbl.ilor la 150. prin t xt se cfecth ul total al sol-
era mai mare, fi de exemplu 435, a<.unci am fi con-
sid rat un multiplu al lui 140, imediat inferior lui 435, acest era
3 X 140=420, deci ar fi fost 435-420=-15.
9
ln ac a nu am luat n con iclerare po ibili-
tatea ca celor fi fost egal cu cel mai mic
multiplu comun (140), sau cu cel imediat )r (2 X 140 2!iU),
d oar ce textul ab era d stul de mic
).
75. Lotul de fotbal.
Antrenorul. fc leral un lot de pentru chipa
de f tbal, de 1 tlivizionardc A : tl: ua, Dinamo, ni-
versitatca Craio\'a si Coninul Hunedoara.
La primul ant; nament, p"'ntru a satisface curiozitatea c<'hr
care aecst sport, se intc d n ll
al de pe car(! l-au dat lotului
fi din cele pattu echipe.
n d la Steaua. se le d nece-
sare : de f< pt, s 1 nlcm c.1 Ja Ste<mct,
cu e.c a numai... 18 .
Un sesiznd colegului complet :
te sintem de la Dinamo, mai
18
N<'dum rirca este de replica a unui
olt0an care produce in echipa ziad<jtilor : ,
gol-golut .. lunci voie spun
s sinil'm de la Univ rsitntca Cnti0\"3, ar< dOclr de 18
juc<Hol'i, adu)i el prin alt
Huncclurenii nu la mai pr jos d p rpl xitatC'a
r: , P:>at au dr plute cei care u vorbit illlllll,
dar p care ne aid sintem de la Coninul ; e dr pt
a u mai foc t 18 de la alte echip "
Ziari..tii fac scheme, calcule, upozi\ii, dar nu ajung la ni i
un rezultat.
ntr-un trziu, unul dintre ei se duce la t lcfonul sladiom.lui
.), o conv01bir cu fiul ( lev n clasa VI), risipe",lc nedu-
metir<> slujitorilor c ndeiului, dndu-le pobleme>i.
A doua zi. toate ziarele comunicau 1 "I:.otul st
tuit din ... juciitori, c.lin care ... proYin de la St aua... e ], ...
de h Uni\er ila 'a rcliov .. de 1 Gorvinul Hun
Considerind cei p<ilru au a,ut drcplat , deci
cde patru sint corecte, D\. revine arcina
complcla!i de mai sus au
9
srt r('pro lurPU fiului zi<ll'i'>tuluL pe bazn nu
n r li !iti a<'l'stc numen
Il (itwti cii el \'Ul din C'l<Nt "\ I nu n n-
<.lu/.it nici <h. nu est p rmi.:; sit aptla i la m todl'le l'!
1 :
lnct pt m J'l'C'<tpitulind p scurt dalde probkmel
prim1k onc:luzii ce ... c ch:sprim din h'xt :
ni lotului pro\'Ctwau dl la patru cchipt':
odct de lni <.t'hipC' lotului l8
sint posibill' nulllai patl'u .->.tll , de acc .. >Sb
, 4<'l2
ftl, C'lll'l''>Pllt zind dor pati u d alt fi'( -= --- -= 4
4 3. 2. l
J>l'nlru ,. prt'Zl'nlana vc,tn fac1 -:;i o -,etwmc:i, cu <"!
p.ttnt \ al'i<mtc>, n cat 'om nota cchipl'l cu le lcw !'ii om
t{tid cchipti, dirli nu f-tc parti' din Cti lH.
" D l C -=) 18 ju (grupit sau 1 Jl in omplt'l)
S U ' =) 18 sau bl incotnpl t)
S D C - ;' 18 ori suu l J! incompld)
S D U -, -) 18 . au l Jt incompl l)
fac-Pm ipoteza ii pe stmlinn M' c!'lor patru
cc.hipc !ji put"m lu,t de lu filcarc <'i\i \om
ana 11C'\ oi' pentru a fonlla c;:t>IP P< tru grup de dt 18 jueulnri
(un fel de loturi incomplet ), ca n s hcma d mai Slh. HLzulltt
c{t \'om a\ ca n voie in total d ! X H:1=72 jucitt li', npal'liz<t\i n
grupe d' cit 18 jucatori, fie arc fiind al elin judHori
dL la trt'i echipe.
Thonr ce fit:cnrc dintr-o .,i el ci ptr-
h numai tr i dintre el . c i 72 d juditol'i i-<lll
lund d Ja fil"CHr d tr i ori mai mull
dC' adi am 011\'0C t- n ipoltza -
tni loturi c mpl te. !?i n schcm. de mai sus apar
:iS, 30, 3U, 3C, leei de trLi ori Jl' p carL' tn
r(.ulitalc - fi cnrc i-a tdmis la lot.
De la trccen ]a realilatc ! Antt norul fcdlral nu
ttci nu , \ea ne\ oic de tr i loturi, ci num ti
dl:.,. unul singur. Deci d; pc>nlru tn i loturi compld au rl';:Lllilt
72 tie con U<;>Cir d1 plntru un lol mt fu..,l con\ JCa\ i
72 : 3-2 1
1
l.\T.ti tkparlC' c foarte sin plu : fi('('<ll"<' C'<'hipii a furniz<t lotului ,
conform arirnHt(iilor glum<t<, dar orl'd ', :de c-dor patru nprc-
Zl'11l<ll1\i. c:lc 24 18 -G judt!OIi.
inwdial d,w<"i in sc:lwtna dt> tn.1i sus;
pwwm slmntll plus inlrt' init_iultl' ni'IT!iHie (p c.trL' 1 con-
lll'C'Un JS utc) !)i fi<c1rc cu 18.
D+V+ '=18
u-t C=lB
f D+C= 18
S L-HI
l\ nzultal un "i ltm de p.ttru C'('ttH[ii cu patru twcunos('ttl ,
cit t'<zohal, prin metoda ndu trii s.tu oi ';, pro-
1 uncm a ceh: patru ccua\ii ! e(i nb\inc:
:ls m r :l .1 3 12
:I(S rD+U ) 72
s 1 DTU-18
Conform c!Nlnra\iilor celor p.tlru dt CU\ nt, fitctre
cchip[t a d, t lotului :
l 18 li juc itlol'i
76. Economiile unor elevi
O jutnftl.t c din sumn cJ(pusi't d \.1_11 el'\' l:t CE ' <' 1<' cu
o trl'i111e elin .uma <le el') de-al doilea cllv !;-i cu o cincim
din ac-cea el pu [t d..., el ele-al trL'ilc. h '.
,.:luarea 1 a sum lor dcpuc;c de cti lni (lc\'i
c-..ll' cu 201)0 lci, se nfll' C'il a d<pus fiecan.' ck\'.
,\p In r zolvarcn p1 in nt<'lodl'lc alg<brl'i, lHIIlHti IWnltu a
'vrifi< a r.1 ionarm nlclc !

1) Prin tot comluzie r zult.ll[\ din 1txt r" .. tc acrPa .;-1 :1\'rm trl'l
Stille diferite dC'pU la CEC dC' f'levi, pl'ima fiind a mai nucct,
i tr ultima t t m, i mare. om cnn idltn c[t fi carc < lcv arc ac
sum<i in lni ii \ '0111 obli, si1 It mparli\ - conform te-
tulni primul in pitl'l,i cgall', nl d 1ilea in lrPi cg, l
!)i .ti ln:i: ,, in inci <gdc.
101
Enmtunl le punem la trei respectiv cinci
n care fiecare n mod egal suma
la CEC.
o din prima este cu
o treime din a doua cu o cincime din a treia, conchide u.,or
toate sau
textul).
Deoarece in total cei trei elevi au 2+ ?+5=10 (pun-
cu o valoar de 2000 lei, valoarea dintr-o
sau este ele 2000 : 10=200 lei.
Primul elev a\ nd are 1 EC
2X200=400 1 i, al doilea elev 3X200=600 lei, iar al tr il a
5 X 200= 1000 lei.
2) Notind cu x, y, z sumde celor lJei elevi, rezolvar a alge-
ne co.nduce la 1
(1) {-=--- _1._. - __:_
2 - 3 - 5
(2) x+y+z=2000
Sistem d care e poate rc;oha U!jOr pl"in m toda sub-
[nlocuim in (2) pc y l;ii pe z in d x din
ecua\ile (1)]
Noi ne vom aduce aminte intr-un sir d rapoart C'gal ,
suma lor supra suma numitorilor ne u,n raport
cu fiec< re din poartele date. Deci 1
2:_ _ J_ _ __:.__ _ x+y+z
2 - 3 - 5 - 10
77. Barajul
De unde r
x=2X200=400 lei
y=3 X 200=600 lei
z=5X200=1000 lei
2 000
-----= 200
10
La fcsth itatea de darea n exploata re a unui baraj,
de un eoncurs p n,ru copiii tt ti.:-
cu 1
102
. - lacul e gol nu nici un debit n aval,
atunci riul umple in 8 luni ;
- dnd't lacul ar fi plin am devia rul astfel nct nu mai
alim nt ze deloc lacul, atunci consumatorii din aval 1-ar goli in
10 Juni;
- lacul e gol, rul l cu un debit
constant in timp se consumatorilor din avaL
seama de mai SU5, se arate in ct
timp se umple lacul

Vom analiza mai intii problema e !
riul umple lacul in 8 luni, ntr-o va
umple 1/8 elin volumul lui (sau V /8).
Consumatorii din aval goleso lacul in 10 luni ;
nt1-o golesc 1/10 din volumul lui (sau V/10}. Deo rece 1/8
{dcbii.ul de wnplere) e mai mare dect 1/10 (debitul d golire),
d 'ducem se in lac, deci laeul se va um )! (cvi-
dPnt intr-un timp mai indelungat dect 8 lw1i).
Care este ace t timp?
ntr-o se umple 1/8 din \'olumul lacului in timp
s gol 5le 1/ 10 ace:;t volum, deci in lao se (n
H:Cci c
(1) 1 l 1
-
8
- -10-
40
din volutl1Ul lacului.
cntru ca lacul se umple, n timp comu-
matmii, seama ntr-o se umple 1/!0 din voLu ul
lui, \'a fi nevoie de 40 de luni.
NotU.: ln de mai sus, la am pus 1, consi-
d rind \'olumul lacului V egal cu unitatea. H:czol ar era i
. i in n care consideram V/8 V/10.
(2) V V 5V-4V V
----= -
8 10 40 40
V
Ob
40
r din punct de vcclerc dimensional,
debitul efectiv de umpJere, deoarece la V
Yolumul lacului (cantitatea), ior la numitor 40
lunilm (timpul), ceea ce de fapt constituie la pro-

JOJ
:ji incii o rezolvar !
tl mal mic multiplu comun al numerebr 8 10 c,.,l' 40.
vedem ce s n -:1.0 d luni ?
In primul rind, Ia ul s-m umple de
iimp 1 s-ar goli de
40
10
=4 ori.
40
8
=5 ori <:-i n a
se umple de 5 ori .. i se gole ,l de 4 orj, < -;e
umple o ! E-;t exa t cec< c'
in ..JO de luni, rul poate umple compld lacul ck ,i
conducta d alimentare a con"umatorilor din
din plin.
78. Problema profesorului de baschet
Pentru ora de c luca o de /t \ i impr unit cu
profL'SJrul de spedalitale se d plus pc Stadlor)ul TinPll'tului
.,i libere do. r ter nurilc d Concluzia P te "im-
: , lumPa" va juca bas('hct !
L'rof sorul fac un a leul sumar : "Trt c: l ZL ce
ele\ i la u.n pnnou aJ'Uil('<ll't'a la co')" !
chJsci -, care in prealabil rart> nn-
marase p<mourik de basch t -, are c va d, obi<' -
tat : "Sntem pn'a r.ccP! D altf<l, d't
panouri lib -re' !
Profpsorul n duce la t'le" i hr la un p.tllou de
bnsC'hct, ela d tot mai ar<' c e\'a de pu" : , Jt: nwi bine
a :1, dar i.ll ' lll\l lrt>bui uoi le\ i, ca fim ( tl' ';'.tpl ' Ja
fitr 1re panou'.
Dumn - t <' nu :1ti a,.,i-;tut la acl' l anlrcn;ulwnt
- trebuie al numiirul <>It\ llw din ac''' cl.t .... i'l ntunitrul
panourilc de baschet la em au jucat PIC\ ii.

pc cai tul sau hirti.1 tlunllW.t\' Oastr[t, n r-un fd ... au 1-
tul, un oancarc tlc panouti ele bas h t ';'i ,.,npra
10. ln continu;u P, la dreapta, sthiFt\i inei't
ni i un
Dacft pdn numerclt' JO mai sus. intl'll's d
pJ '\ i!)J' n la un p:mnu, ntunci l ti dt>duce u:;-ur
1 1
int in prima v de anlnnanwnt, <.h prof so
R t.inel,i nu 'm numarul p<moudloi la , u fo t rc-
cite zece el 'vi, im n t1 senul dvs., un
oar car d pa.noul"i, ca ac >st lucru 7.e
nlul CeH'
'cntru a lll' situa n cea de a doua de antn nament
(cit ';> ptc el vi la un pmou), \'a tnbui sii tn?Ct'll1 de la panourilc
lrc au ct zt c ele\ i. la le panouri Jibtrc, doi preztct levi
la un p.tnou, cinci la l'l'V ti n le t, ultim. )b-
a lui clasl'i ! ). ce';> ti doispr zecP tk\i i vom
luind cite trei l'lc\'i din cei z ce la primei, panouri, p"ntru
a la a ste pnnouri cite ";>Hptt ele\ i. Put m serie
rul 7 sub fi<'c.trc p;uwu, deasupr,l smJststm numiiJ ul 10.
Sub c le panouri Jib re, tlca"upra ciiror.1 nu scrisewm nimio,
vom s rie 7 rc-;p' ti\' 5. Sintem .n varianta doua de :mln
a\ em n '\ oie d doispr 'Zl c levi. lund cte r i d' la
un panou, trebuie la 12 : 3=1 panouri.
Am nflat panourilor la p1 lfcsoru] rep.Jrtiz.lst' ini\ial
Jevii La < C<'stea \om celt panou1 i libc>n vom
afla antr nanwntul a a\'UL Joc la p.mouri.
flar a ele\ ilor nu mai tste o probl<mii p<>ntu ni-
meni. (4X10=10; sau 5x7+Jx5=JO).
79. Exam-en fa ... o de fotbal
.
ntrcnorii mwi ('l'hip de folbitl supun jud'ltorii lor unui exa-
m n compw; din :33 prob! (lrn it ud el la 11 mell'i, de 1.1 Hi me--
tri, eJrncr . pasa pa a s urtft, stopuri, d1 iblin-
guri etc.) O,ao pundc p n tJu fi care r u. dar
s ati O,J 5 puncte pentru o :nu la cnre nu :1 parti-
d pat ju r spectiv .. 'e U';oH' cr1 antrenorii '('
aproximativ in sistemul cl<tsic d no!oll'l' tie la O la 10, ckoarece
ori co care tr ce loutc probl'le p()at ob\in :tlXI>",:lO- 0,90;
nota 10 st<= 1ez antr '11Jl'ilor, sau anlflr C':.ll'' vor
rCll',i o s ric de <.'. crcitii de c.
Nota de trec re :st 7, dar ob,., 'r\'af,i si-;ltmul de lliJ!nn esfAJ
m<li s 'Vcr decit c 1 obhnuil intru it, p nlru prbbelc ncrc.li':'lt', mt
numai nu sP \reun punct, d;u t' ,.,cad 0,15 punch.
chip i Lstc accid ntat. dnr tl sa ia part
rn xam ,n, fiind comns \'a ob\illl' notn de tr cerc. Antr noril
105
cu greu acea t; eererc, el, r o ace ptii, n id t c<l nn ului
de baz al echipei i s poate acm da o , .1 fav Mr .
coechipicri note mari de
9 sau 9,90 a ut cloar 7,20. m mi u
pentru primul al cipti, d.tr nu uiUim faptul el
nu era n plenitudine sale, ptecum , duril tl ,. . siste-
mului de notare.
acum, la car lrcbuic punti dumnea-

1. La cite probe a nul echipei n.alize"' norma
de antrenori ?
2. Cite probe trebuia u.n >r o, IC' are, p ntru a
primi nota zero? dat seama C' o ase-
menea posibilitate !
:
1. Vom face ipoteza a r cut u bine to te
prob le, a 33 X 0,30- !J,90. i-. m a ordat
pe nota real ,i !l,90 -7,:!0 2,0 punct .
De unde provin. aceste 2,70 punct ? V o 11 obs r a m i ntii
pentru fi care noi i-arn acordat in mod arbi-
trar pe de o parte 0,30 puncte (ca pentru o i T'
pe de partG, pentru pro nu i-am s "z t 0,15 p tn '",
conform sistemului de no nre stabilit. D ci pent1u fi C'f te pro
sau la care nu a put t p rti ipa, 1ni i-, m acorda , in
mod nejustificat 0,30+0 Hi=O. 5 puncte.
Deoarece n total l-am avantajat cu 2,70 punct , r zultii de-
canul" echipei nu a trecut 2.70 : 0,-!5=6 probn deci a trecut :u
succes cel !alte 33-6-27 probe.
Verificarea ne ara![t corectitudinea {27X0,30=8,10.
6X0,15=0,90; 8,10-0,90-7,20).
2. Cel mai mic multiplu comun al punctajelor 0,30 0,15 este
0,30. Deci penttu o prob'i i se 0,30 punct
iar pentru probe (sau Ia care nu a luat parte) i se
scad tot 0,30 puncte (0,15X2=0.30).
In acest raport 1/2 (o n probe
punctajul general zcm, probelor astfel grupate
fiind 3. pcntJu un grup de trei probe n raport 1/2
mai sus, nota z ro. Deoarece trebuia
ia parte la 33 probe, rczulU't snt 33 : 3=11 grupe de cite
tcei probe, care ne dau punctajul z ro (o pi'Jbe
JOI
n r ll"ii\('). D d a trecut cu succ s 11 X 1...--:11 probE',
nu 1 ti'LOit, au nu a p rti ipat la 11X2=22 prob Nota z ro
H urn de tul de con. tituie verifiC'lrea calcul lor la
ca a doua intr (11XO,:J0=3,:W; 22XO,l5=3,30; 3,30-
-a,:W=O).
80. azinul olimpic de inot,
l n bai!in de' inot p ntru olirnpicl po 1t fi alimentat d trei
robin te>, pe C<ll"C \ Jl11 cml\'eni le numim prescurtat R., H
2
!j
iar L ap<'i din el este printt-o (golire
d fund), pr' cu o de nchide,e.
Nu unoa i m.' olumul de ne e .tr a umple bazinul
a nivelul .normal, nici debitel de alin nt.tr' ni celor trei mbi-
net' nici debitul el' evacuar al condu t i d golir , care vom
ad111it p ntru calcul lor - l n:.tant. Pr
d bitele de alimentare snt prc etic const<mlc, iar c 1 de vacuare
- fiind func1,i d coloanei d din b, zin - este
ariabil anume cade cu a a .e. tcia. deci
a ipotC'za implificaloae toale dPbi!tlc - ele alim nlare i
de C\ acuare - snt onstnnte. do;: 1 H
1
curgnd ingur
poate umple bazinul n 12 ore, R
2
n 4 ore, iar R
3
i.n 6 on!; con-
du ta d' c acuar bazinul in 6 ore.
rgunizatorii unui concurs se la bazin - pr mur a
J r n - l gol. In situatie C'i cer ,hidro-
tehni<'ianului" bazei sporthe le precLt.cze m cit timp se pJate
umple bazinul, pentru a put , fi.a ma incep rii concur:.ului. Ac sta
face dlc\ a punde in Ym iant
a) toate cele trei robinete, nm n \'oie de ...
on ;
b) fun numai H
1
R! am n de... orl' ;
c) rob in "lele RJ am ne\ oic ele ... ore.
Dumnea\'oa calculele hidrotC'lmi-
cianului complelaU sp lib re de m i sus.
n realitate g)spodalul apei - de<;;i a avut a sil-i func-
zc toate cele trei robin te d alim ntare - a uit< t
an. d "olire. DE'd u .. or prin in tcrmedi ul ccloJ trei rpbi-
., t bazinul se umple, dar n timp el pierde prin con-
ducta de golir . tot de U!jor deduce, mai tr buie
la o ntrebare 1
107
ci) Tn cil ore sc umple b. ?.inul in ? noil
un,
) Care trcbui.1 fie dcbilul ondudL'i ele golire, , apa s"
nu s z d(loo in bazin ?
:
a) 1\limcntm :t se prin robinet le R
1
, R
2
i, r {plirca
ern inchisi\. R
1
umple singw b:l7Jnul in 12 ore, dcoi ntr-o ori'i \'
1
umple - din \"olumul bazinului. Cu similare ajung m
12
la concluzia tot ntr-o odi R:.l \'a umple _!_ din volumul bazl-
4
.nului, i.1r umple
1
1 din ace l volum.
1
urgind cel trei robinete vor umple _nlr-o 1
1 1 .t 1
- -f- - _L - - din volumul b, zi nu lui.
1 4
1
6 . 2
G;t p0utru a umpl intrc>g bazinul, f'l' trti robinete
au nc>\"OiP de 2 -,re. t\p la d ' lrci simple ajunge
Ja aceln i nzull.tt.
b) .Jimenfnrea SC' f<icta prin RJ !;' R:!, iar f<oJinn CI\ n
t'IP In uit robi.nl't WJr umpl in lt-o ;
1 1 4 1
- +----- elin volumul bazin ului. -
12 4 12 :l
Ptn ru n umple intreg bazinul, sinl ncC<">arc :1 orc.
c) ni .) R:: nlinwn(C'az[l, iar golirC'l C'St. in hi-.{1.
ntr-o se \'a umple :
1 1 1
1
2 (, -= 7 din , olumul 1 .t%inului.
V.t fi umplut in 1 ore.
d) R2 H3 o.limcnl<'az<i, i, r golina c-:-.tL el schisi\
.. real petrecut!).
n l r -o SC' \'u umple :
..!.. -1 _1_ +-' - -' - -
12 l 6 6 L 3
din ,olumul bazinului.
l08
D'C i se va umple in )I'C'.
v) l><biluf conductd ck golir< - p<'nlru n nu st :1C'\.IInula ap
n ln;in lrt>blli<' sa fit Pf.!al cu suma dl'bi!<l(ll ' d alinwntarP.
r:t-.punsul dt mai -.u-.; am va;ut cii celt tni rubint'le
1
\tmphau i11lr-o 01 din volumul b.tzinului <;i pul!:tu umpl
b.viroul 111 2 (JI't. 'onduC"Ia dl' <'\ ;IC'Uitn lnbuiP f.tra op
1
im t'l ,'1 ",,Jir'H tol in 2 on, <h C'i el bitul P lnbui sft fit
()h,rJTH/t
l1 to.dc fr 1 \iil< el< m.li tt , l.t
1. C"rllt-.irl('l ind \ edttllllll b<t:t.inului <'t,!:tl
Pl rtl idtntiCC, ll Joc cit 1 ptt11t';lll1
al lht-'inttlui L.1 namilnr :tp:u p<'-.lr'
1 \ 1 \
.ni
1
,
4
:-.<ni
4
2'
am pus rn11n;\rul
cu unil,lfPa. Hilli >llanHnlcle
V. adic-{t \rolumui n<<llll(>.CUt
tol onh., a-.t fd incit fntc-
lc .. 1'< pnzinlft cantil.tln sau
rtlu111ul el ap<t supr".t nu,uw ul d<' orr, C'CP" ( nu c le' ;d!C'e>va
d tii dl bitul 01 11' al robin !ului rt P' c h, ""u .11 ctmduc lti dl' l \'a-
lldr (-..tu dtbi t. IL msumah)
:! SC' \(de u or dt c!Pbitul el< ;dim niHl'C' ni lui R. tstc t[.!al C'U
C"t l , <' a< -.L ,1 "<' anultazii reciproc Dtci: dndt ar ali-
num i R:: 'ana cit !_(olin ar fi .nu s-ar <lC'lllltLLla
dJld 111 b zin. n (, mni'i umpl< rC'a b,tzinului in 'al'ianta d) s-a
i.I t!orat r 1 in tLlnr H
1
<:oi H . n -nm situat el fapt in cazul b),
<..'t .t Cl' p!i ;j nzult,t!<lt id,.nlil'l' gH-.il< ele noi (:l on).
81. Problema profesorului de
1' n! ru )l ir .'1 zile i ele 23 ugust se or;_!aniz< zii p( ta-
diolnul bUC'Urf' .. i<'. 11 cu nume, un frumos progrnm artisti
'tiltur,tl, earc cuprind .... ., "r p1 d gim.naslidi", c ccutali't d'
i oni lii , pitGl(
pionierilor considt r;,t n<'ccsar recrutat ptn!ru pro-
'"'1 de este 390 .
r .a una din praf . arul care conducC'a ac(' t pl nc,r.tnt,
u .,i nu face apelul, destul de lipsC'au piu-
niC'ri.
l'rin natura sau tipul de pe cari' le fnc, pinniel'ii sint
, mmj.t(i in grupe complete de 5 ; 7 sau 11, a tfimim nici un
icmi r n afar grupei )r.
10'1
prognm1, inlrnnsigentul profe. or cere fi comandant
dP ubuni1.lt '. dea lista a ab
att: il .;tie c.act total al acestora.
Put<: . calcul le profesorului le
total al ab d la
?

pionierii puteau fi in grup complete de !i ; 7
11, celor trebuie fie diYiL.ibil cu
flectlr<' din aceste trei numere.
om concluziona d x:i, celor pr z pe
este on multiplu al numetelor 5 ; 7 11.
Ca urmare, vom calcula mai inti c 1 mai mic multiplu comun
al acestor numere apoi vom jud ca n c ac sta, sc1u
multipli comuni mai mari, satisfac conc probleml'.
In C<tzul no tru cel mai mic multiplu comun , 1 celor trei nu-
mere nu Pst altul ect produsul lor, 5X7Xll = 385.
Prin text e profesorul avea sub com nda sa 390 pio-
nitli el observase ii lipseau au fost pre-
zen1.i :385 pioni ri u lipsit doc r 5.
:
1. Nu mn putut lua in consid rar un multiplu c rnun mai
mare al numer lor 5; 7 11 (d .emplu 2 X 5 = 770 ; sau
3 X 3B5 1 155}. pentru simplul motiv textul problemei limita
pioni ri!ot la 3. O, iar abs la ...
1
.
2. , cum a problema <lscund, totw-;.i o imper-
fcc iunc . obs r vat-o? nu, vom inc r -o ug
noi!
la dh de pioni' ri" "hlCI", u n grupe d 5 ;
7 sau 11, ei 5 ab::; nt,i nu aveau un rol cti n dcs-
programului, ei nu puteau corl.'>titui o 11
de 7 s.au de 11, cum ar fi fost neccs r pentl'u c -lclalt ' genuri
de rei t,ii.
In .tcea" situ ie, pentru a orf'cta imperf problcm i,
vom conveni cei 5 pionieri consti1uiau tocmai n Ztrva
programului, fapt ce i-a p rmis profesorului r stul
de , Upsnau pionieri" chiar prE:>a
mulle culr:ul -
110
82. Problema generalului de corp de Nicolae
Una dlntre cele mai glorioase mari ale arm< tei romne,
care a participat la razboiul antifascist, a fost Corpul 7
compus din diviziile 19 infanterie 9 cavalCJ (.' . Por ind la nce-
putul lunii septembrie 1944 din Banat, aceste brave divizii -uu
acoperit de glorie n pentru eliberarea in c le din
pusta de pe Tisa, la vest de Tisa au ajuns la
lunii noiembrie, in pulernicebr linii de ale Budape t i.
u a inamicului,
lund cu asalt cu cu - au ajuns la 15 ia-
nuadc 19-!5 in centrul Budap stei, in apropierea cucerin
o mare parte diit Pesta. Amintim partea de est a Budapest ei -
pe malul stng al - se Pestu, iar
parte - de pe malul drept - se Buda (de unde
numele compus Bud -P sta, sau Budapesta).
ln noaptea de 15/ 16 ianuarie 1945 a fost misiun"
acestui corp de sale primind or lin
opereze n Cehpslovacia.
Comandantul corpului 7 generalul Nicolae, pdn
Ordinul el zi nr. 48 din 17 ianuarie 1945, a adus elogii recpno -
p, triei, brnvilor a precizeze pent1 u
istorie :
corpului 7 pcnttu cucerirea Budap(St i
l a.
n general romn - in focul mindru peste
de eroismul osta)lor inclin.ndu-se cu evlavie in proas-
petelor m mninte ale celor la datorie - a mai avut timp
de !
Nu care era raportul dintre celor
ale capitalei maghiare (Buda Pc ta) la nc putul anului 1945 1
De ace a vom facem ipoteze - sp - apropiate
de realitate.
a) Pesta reprezenta 2/3 din Budapesta.
b) Buda Pest.a erau egale.
acum problema l
- tot sub de - pentru ambdc ipole7.e
seama de calculele gen raiului rom.:in m n a sa unitate
eliberase 1/3 di,n Budapesta, ct a eliberat c01pul 7 din
Pesta.

a) ('(1 id .-ind Budapesta, u csl< non 1al, ca fiind ntn ;;n1
n con-;e Buda o parte it r Pl' ta d din ac :.t nt! t. T
o lini p hil'lia d\.
:;k Dunitna. curgnd de la .norei la sud ( a rJcnerala), in
zona frumoa ei capital' maghi re. on un cre in stinga lini i
\.lrlicale .i - altttiillt! - n dr apta i. Da fi d
a orei primul cerc npr Buda, iar c lclaltc I st
situat in ipoteza a din problnna (evident ..._- toate
c rcuril
Elibt!rind 1 3 din Budapec,ta (intngul), corpul 7 annatit a li-
b rat de fapt echi\ alt unui ccrc din cele trei <l ::; -
nat' dl' dv. .i lot unul din cd care rept Pc ta. He-
in a O'>ta<;-ii n au clib at 1/2 din
P sta.
b) fn ipot<za <'1' (Buda Ptesta) sint
onstruiti ct 1r i l c.:rcud (tot egal ) pc ntru fiecare din- ele. n
stinga :-;.i n dr .tp1a prin linia tl
pc c.til'tul D\'.
In si u.t\i . intngul (Bud.tpt-;t.t) c t01 ma din
reud osla._ii romni au <liberaL 1/3 uin Budap '>la,
inM'< 1 a .. u elib rat suprafaia cu c nuri
( + 6--2 ) . .onsitlcrind acum Pesta ca , intreg", care, cum
am \.:i;ut, est din trC'i C<r uri, \c(i observa u int;'i
de c:crc:uri clib rate" de noa tre, r'pr zin!a
din
!\'o tii : La fi<:car din ctle ipotczt. a lC' probJcm' i, p n 1 ru
r b)han, se puka apela la regula de tr<'i simpl ', <ma
cii sint in\ trs astfel :
n) P ta npn z nla 2/ din ta.
Bud P<'sta (ntregul) cu 1, iar l'l' ta cu 2/::l. , rP-
gula de d\',, aceste le s ri m in s inga
(una sub alt<t), iar n dreapta raporturile Jm,
S(>mnifidnd a < ii<J part din . a fost Ji!J '!
de armata
1 ... 1/3
. 1
1
D<: u.ndL'
J
-
-
2,3 ... X
-
2
-
_,
b) Buda erau t rtal' (dcd Pl' ta rcpr zcnta di
Budap ta).
Confot 1 1 lor de mai sus, avem :
1
1 ... 1/:l
e tllldl' X
3
],'2 .. . X
Rcgu:-,im, as fl-1, nzultatl'l' de mai sus !
1
2
2
3
a um, o intrebare : m ce raport trebuia
afle Pe ta de Buda, pcnttu ca eliberind 1/3 din Bud.tpt la,
se :-tfirma d\ armata a in ntregime l' 1.1,
sau o cu ca?
fo]o intl mdotla gr, - dl; mal
sus. oi \'[t doar r 'zullatul : 1, 2.
83. la o de volei [ + J
i\n!nnorul unei <' hipc d' \'olei are probleme cu mod11l tiC'
aranj:trc in ! nn a celor de deoar ce o p.trte
din i nu doar rolul de "ridi sint lt t
tit de buni !:'i '.
ce cteva scheme doi se in
.ontinuarc el ia ,,de ncum ina-
int p ntru fiecare set, modul de a n tPnn .1
.fi astfel conceput, ndt xistc cel putin o schimbare de locuri,
d setul '.
el cerc :mtretnrului s cu.nd prezinte to.1 c ::.ch -
ml'!e posibih', pentru a 1 aplica chiar de Ja primul joc.
In ne ste sinteti calculati dumn '::t\
de distincte pc care le poate conct>pc antrenorul
se und, cu cei de astfd incit nu se rep te
situat ii id ntice. In ac timp, \ riispuncle ln intre-
bar a, aii timp se r vine Ia ?

Prin tc:-.1 s cere .,ase .i . le po;.o.i-
rdatiYe, fie schimbind ordin('a sau pozil,ia unui singm jucir-
tor, fie a doi sau mai intre ci, astfel nct de fi care
113
avem cel o schimbare in mJdul lor de (ordonare),
de toate cele precC'dente.
O asemenea se permutare.. problema
nr 66).
A em:
P6=6 1=6X5X4X3X2Xl=720.
Deci, antrenorul s cund va trebui prezinte antrenorului
pdnC'ipal, nu mai de 720 de scheme de aranjare a
rilor pentru fiecare nou set. Cum n medie la un joc de volei snt
4 s turi. se va re\ eni la chema 180 de
jocuri, aproximativ 3 ani.
84. Intrecere
In cadrul unui raliu automobilistic, un fel de circuit prin "Rom-
nia urmiirim doar ttei echipaje E:J,
sa ne intereseze datele rcfcribarc la celelalte echipaje nici cla-
s.uncntul.
Echipajul E
1
parcurge ntregul circuit cu o itezii medie de
100 intr-un timp mai mic cu 3 o e decit acela al echipa- '
jului E
2
; echipajul E-:3 parclllge ac mergind cu o vi-
t medic de 80 km, ntr-un timp mai mare cu 3 ore decit
al echipajului E:l
7
i s cere pe b de r simpl , viteza
medie de echipajul E
2
.
1 :
Vom observa mai intii nu nici o de pre
echio jul Ez.
n nu avem altceva mai bun de dect
le drumul n facem unele asupra
elorlalte echipaje, despre care problema .ne-a fumizat unele
date. Deci : start!
A\nd ite7.a medic mai mare, echipajul E
1
va ajunge primul
la de din acel moment, echipajul E:J mai are de mC?rs
O ore de timp intre E
1
E:l; tc. lul !). In
aceste 6 ore, cu vitez de 80 km/ echipajul E
3
mai are de par-
curs 480 km. avansul de a lui E
1
de E:J, cnd
i a ajuns la cursei, este de 480 km.
De unele provine acest avans ? Tocmai din de viteze
de 20 dintre cele echipaje, ceea ce insc in
114
fiecare de Ia plecare, 1<:
1
a un avans ele 20 km
de E:J. Cum a\'an ul a) totala a lui E
1
de E.. est ' o
480 km acest lucru s-a da orat faptului E
1
a i . tigat in fi e-
care cite 20 km pentru a reuli:.m o a. !l1('nc a
E
1
a avut nevoie de 480 : 20=24 ore. Aces l.t este timpul
(o care echipajul E
1
a parcurs intregul cir uit.
seama E
1
a m rs cu 100
circuitului a fost de 100 X 24 ore -2 400 km.
Timpul echipajului E! fiind mai mare cu 3 ore decit al echi-
pajulul E
1
, cft a fost de 24+3= 27 )r , idr vit za m ue
a lui a fost de 2 400 km : 27 ore=88,88 mai de i,
dect media vitezelor c lorlalt echipaje
J : o rezolvare prin
con:;iderinrl echipajul EJ a ajuns la in timp ce echi-
pajul E
1
continuat cursa dincolo de Jinia de sfJsire a parcurs
fu plus, in timp, 100 km X 6 )re=GOO krn. Rcfl
apoi la lntirzi re de 20 km a lui E:J de E1 tji v
timpul echipajuJui E
3
(600 km : 20 ore).
Mai d0parte, singuri !
In cele ce vi se o rezolvare mai (tot pe
calea ari 1 nwlicft) apoi o rezohare folosind metodele furniza te
de algebni.
2 :
P nttu pi'Oblmc de acc:st gtn, un
tabel de fc:luJ celui de mai j1s, in care trece> furnizat
de textul rxoblrmei; veti astfel posibilitatea
datele cunoscute de cele necunoscute 111 ace-
timp calea c a m i de rezolvare.
fiind aceea) pentru cele trei echipaje, o vom
n ota cu D. Pentru viteze .,i timpi vom folosi numerele pe care
l e-am da echipajelor. pentru echipaj ul Eto vom nota viteza
cu V
1
timpul cu T
1
etc.
Echipajul

n kin
D
D
D
Viteza m 'clic
n km/h
V
1
=100km/h
v.,=
v;= BOkm/h
Timpul
n ore (h)
us
l:,tun, llll cala de 1.1 rH puno;uJ 1, const .. llr(\ chi-
j al 1.
1
, \imi 'itcza ttwtli cta mai mar<' '"" ajllng<. primul
L1 dcslina ie elin an] monwnl echipajul E
1
m.ti .Jrt' ck tllC'r .
int'ft ti on r\m e\ithn(ial n l<tbvlul <1< m,ti sth, 1.1 ultima c ,}o, nft,
;H<.t tit r 11 ic intr T
1
.. i T, tlin probhme '
(T: 1'
1
1
h 01 )
p IIT'II' ;
6 hX80 km h 180 lm.
( ,,n Il uiti un gr.tfic, in carC' nc( rea si1 pl'indl'\i ;tel',..,( mo-
Tlll'11l : }.
1
a ajun la capMul ctu..;\'i, i.u B.: m<ti an dt parcurs
at . ..., i IHO km ch o1 nwnca un 'illztlor hi -
p.tJ!'Ior E
1
E;. din c;np si1 I''Zlllle faptul r:"t F.
1
d ".tl1"l:lil:i p
E: in fi arC' cu 20 hn n conci uzie pl'nt ru a-1 dl'\ .Jils.t in
fm.tl c n 180 lm, lui E
1
i !-.nl nN' " 1'<' J80 :20 kn h 2 Il.
D.tcii T
1
-21 h, formul<'l din labl'l, nzult;l inH lial:
3:

h.
T:: T
1
-f 6=21+6-:W h.
D= lOO km hX2l h 2 100 km.
D 2 00 km
- - - =88,88 km/h
' f 27 h
\pllind il ntlIOL!tl" alg1br i, nzolvar , mult m,ti simplii,
dotr nu of mc o lllot anlcrioar<'.
1 i-..l, D, atit el B
1
ct de .h fiind , c a.i. vom
e
1
.11, pndu ul dintre vit zn t impul cchipnjului E
1
, cu c 1 dintt ,'
. 'i 1za timpul c hipajului E;, (\cel tabelul de 1
m. 2, car - in plus - ne fnciJ il rczol\, rC'. pc C'al nlg
101 m.ti prin fnplul au fo t c\ill ordonat pr -
bl ml'i).
J.,.zoh ind, rezulli't T
2
- 27 orC'.
In continuare, r \ cnim 1,1 rczoh ud le de 1 uritt lclic
116
85. Golgeterul echipei de fotbal
Jn,tinlc>:t antr<"nam nlului r1 trc-i -- t feciori
de fn1bali7ti se i:tu fic-cnre suHinml cl1 lui n n-
:;cri..; cc:le mai multe goluri. Nu-i qr u de ghicit dl {'i sint - r0al
sau numai pentru tl'l problemei -- opiii rcnumi-
judllori 1\, B, C.
'urn nu-i .niei un 0hip se ei se tPsc pur
simplu asupra echilPi <'l't' st1 k de pa tea
cui 0.stc
echipei arc timp lib01' fiind cl
mare iubitor de copii, pt:iiC'jul s' punndu-i
la i c rcnrc. :
J n prc:.r.ent c<'i lrei au In cric; in tol.tl :lQ lle
in-;<t din golurilor n crise ele C este cu
o Lrl'ime elin golurilor inscri e de B. -
Copiii C II B II s imultan : , E clar tir!inl meu a
ns< t<.; cele rno multe g)luri"!
., . '>CUI mai departe, re>ia echipci : o lr<'imc;o di n
golurilot in crisc de J3 csiC! cu o cincime din
rul golul'ilor nscrise de A". '
:\cum A II B II r0vcndictt inlictatc:1, d:tr \inC' s.-
complcto:e : nu era necesar, z din
numftrul golurilot nc;crise de C este egali:\ cu o cincimc din nu-
m[trul golurilor nscrise ele A. acum, urcn\i in
tcnninftm noi antrenamentul, !
de unchi, sau binevoitori, c i trei copii
de bine pnblema stabilesc golgl'terul echipei
de goluri nscrise de fiecare "tiHic".
<t\i fi f)st n fi asistat l:1 ace.:.! antr!.'nnment ,
fi putul da o mnii de ajutor CC'lor !rei copii?

de ,.ajutoarele' lor din cei lrci au dati
.fu_.;,\ la m ga7.ie au luat contra bon, trci,wci d mingi,
un egal cu golurile nscrise ele lor.
n lor au cu u. un bincvoilor care
1<' ce va urma. Au cerut npoi nu primit cite
., minge, ceea ee n. emna c 1 cite un gol a marcat fie-
<.ttL' clip cei trc:i
Au in continuare mentele :
1l7
- O minge n lui A II o cincime din
de ,..oluri nscrise' de e te c\'itlcnt cu o ming"'
din f lui B II, care repr de fapt o din
de goluri nscrise de este tot cu o minne din
lui C II care - conform t . tului prob mei - reprezin :- o tloirne
din goluribr nscrise de ;
- o minge 1/ 5 (o cincime) din nttmilrul golu-
rllor nscrise de A junior a pretins i se mai dea Ptru
mingi, n total cinci mingi, care rcpr zinte in-
tregul 5/ 5;
- in mJd B junior a primit in total trei mingi,
ar C junior mingi ;
- primind trei 5+3+2=10 mingi .. i nedi tribuite
de mingi, ci au mai cerut s repete r1 ori
de distribuire a minuilor, n ac lea .i r.tpoarte. D ci au
mai primit fiecare, in ordinea de mai us 2X5=-10; 2X:3=6;
Cl:X2=4 mingi, in final au primit:
A junior 15 m.ingi ;
B junior 9 mingi ;
C junior 6 mingi.
Cum fiecare ming r pr 'zen ta un gol mare t, r zulia 1<' ga-
sit de ei r problem i (fac v rific r a cu te -
tul n p ntru care dtpitanul echip i i-a ,.felicitat cu dte
un suc o a face d fie; i-
tatea br.
86. Pe Sulina
P scarii se ntorc cu din largul i7i It a:
pline de le de un remorche1 ace!> ta porne . te d1tre
ll'ul ea.
un timp de m rs impotri\a curentului. una din
d sface in voia valurilor, dar acest luct:U este ob,,.,r-
vat de marinarii de pe remorcher abia o odl de la d ::.prin-
d rea atunci cind comoiul ajun cse la de
Im diat se ordin ca remorch ruJ plec inapoi pentru a
recupera barca acest lucru se petrece la un pune o; ituat
la 8 km a al de locul n care s-a desprins barca .
. 118
acum .
1) vit za apei, re:;p mi\ desprinse din convoi
de curentul apei.
2) pr blema si viteza proprie a remor-
cherului de vil z, apei) nu al'e nici o asupra
rezultatelor probl mf'i.
Considerati ite:ta remmch rului nu este de
pe care le
1 :
In schema de mai sus R
am notat cu R punctul
de la care remorcherul
(ard
- s-a ntors pentru a recu-
pera barca cu
P locul n care s-a des- CVrf!Crt>
0 0
!"="'
prins barca de restul con-
p
BKm
s
vniului a nceput fie de aval cu S punc-
tul in care remorcherul a ajuns barca
onforrn de telor problem PS este de O km, iar timpul
n care zcmorcherul a parcurs amonte de la P Ja
et de 1
Vom scrie o n care vom exprima egalitatea dintr
timpul Tb in barca a parcurs de la P I S
timpul Tr in c, re rcmorchcrul a parcurs amonte
d le P la R (1 RS.
D oarece barca in \'nia curentului merge ditre aval
o au viteza apei (va), timpul n Gare ea pnraurge di
tant< PS (fl km) este egal cu
b=-8-
vll
l!'impu1 de mers Tr al remorcherului este egal au 1
amonte (de la P la R), plus timpul aval de Ia R la S, aar
este RP+B km deai vom avea 1
vu+vr
IT'r=l+' RP+B
VIJ + Vr
tn oare Vr este vite.za proprie a remorcherului in apa
Deoarece RP - PR= 1 (vr- 11
11
) in care 1 este o adicA
timpul i.n are remorcherul a parcurs amont
vom avea:
v,-1
11
L R
Tr= 1 + -'------'::......:....-
Va + l'r
Egalind Tb=Tr avem :
_!= 1 +
Va Va + l'r
81'a f Sv, = l'a
2
- l'aVr t l'al'r- 8va
viteza ap i
2:
Sv, 21'
11
l'r
8
Va = -- - 1 krn/h
2
R F D
1--------t----------
t
Pentru g ncral am notat PS cu D timpul in
eare l'l'moreh 'ru1 n amon! d la P la R cu t.
Conform ct'lor anterior anm :
D
Tb= -
11,1
f.I'r=- l
D
_Q_ -= t 1- l( l'r- l'u) D
Va 1',
1
1',
. Dva -t Dv, = t. 11a
3
-j t . V,tllr t 'Vallr- t. Vg
8
-f D. Va
2 t 1
1
11
l'r
D " __
v,
D - 2 . t . VIJ
J
Vo =-
21. .
Ob. vitC'za propl'ie a r morch rului ( Vr) a i1 1plifi-
cat, astfd n it ca nu , i.nflu Hzultatul la care am nj n .

1
r,ti! :
In cazul in care timpul t i e n minte sau alte uni i"t\i de
te n Cf'. ar trnn n ore. In ac t f ''
put a direct vit 'za ap i, cu formula d mai sus, m kilo-
metri p . 01
1\ tf ,l ti. D=3 km, iar t=30minule, \'om considt.r[
1 1 .
t - 1 om avta :
,., .
D 3
- 3 krn
"'" -
----
2i. - ., _!_
- 2
ind <'1J 1p1111 aslfl'l de probleme cs!c bin s:. n in
He7.< ap lor el ,LS apro. imath intre 0,6 1 m,h i km/h,
f 1
1 D f' l" . l 8
asl mcit J,lpCJt!U- nu po te 1 prac1 mat mare tl .
t
87. De-ale Olimpiadei
L.1 lin l!l8-1 lin J.os \ng(J . Ja prob, d1 pr rnld
inf'gal el la e. , libet , Eca! rina Szabo n pn z,nlat
un dco-; bit de dificiL
Din n f '' icirP - e )
de v.r cutie C'ali a comis o s ;ipnu b< ra . i .lt
d el . Comis in d arbitri n fo t foaJ'lC' s a not t-o cu
num. i !J,:w. Dac<" ar fi primit cel D,:J5, Cati n1 fl il'\ l'l11t.
;m1pioana la indh klual C<lllptt., clar - lll
m mai - a tnbuil C' lo.u- < 1 locul
II, h i cu med,tlin de argint. Cum Ill'-jansele au .,i t>lt o
- 1111 tle probnbilitnte onrc'C<ll't' - tti s-a a ob-
in fin,tl in patru mcdalii ele aur.
n grup de led, d ct.l intimplat au f > 1 foart
n cu prevE>tlerile nrrulamcnttllui .,i nu p1opu rno lifi-
a,ea lui astf 1 :
- p ntru fi care Xt'l' cu it te din .,111< dia vir-
furiJOJ pe plan mondial, . . acorde o lnnifi de :JO sutimi
121
(0,30), peste nota 10 (zeG ), de> la care n tarea
in jos a acestor vrfuri ;
-- se (ea acum) 50 sutimi pentru pierderea
aparatului cite 10 . ulimi pentru fieca e inexactitate;
- media 1 un ap. r . ca mai sus, se va
rt'duce la 10 (zece), n in cm '-t aceast" iar
su imile rezultate peste 10 vor lua in cx-.n"i lPJ-.trE>, numai in si-
(n care mai multe COJKlll' nt \'Or ob ine m dia g ner.
10, pentru depa1tajarea 1 )r.
Elevii au considerat propmwrilc lor sinl corecte au me-
nirea asigure progre:ul ni1 n. ticu !1 mini ne, ncurajind . ecu-
unor noi procedee clJculoa de e
ei au compu i UJr t 1 m.:le proLleme, pe car
le rezolva i :
1) Ce ar fi tr buit
regulamentul br - predz
de e. resp c md
de sutimi p ntru di ) u
?
2) La campionatul n
va prcz nt - incJraj 1t 1 d
care de noi pmc c d m
ctevn ine in tot un
luate la un loc. 1.1
tr bui sli c
Pih1cn . i cte ine
v ni nota 10,5
3. a ac vii 1
mon l'alc - \'El p 1
putea ob erv
prcmi i mici in
cite mici inex
:
1. Deoar
nota 10 tre
sutimi), din
9,90.
. n nmnu c la
(-;;E 'l: i d
nota
2. om fnce ipoteza Simona \'a executa totul p l'fp._ t. d ci el\
vn prez nta 'iHP e nouta i de nici o inc. actitat . Ce
i se Ya cuv 'ni in onei ?
10 + 7 X 0,30 = 12,10
Simona \'a primi nota 10,50 deci noi pdn ipoteza
- i-am ac.)rdat n plus 12,10-10,50 = 1,60 pun Je.
De _unei provtne cest plus? Tocmai din faptul p ntrtt
pe care consid le va av a, in !o de a-i
cit 0,10 punct , i-mn 0,30 puncte, dt ci p ntru fiecare
in\:). aciitalc noi am fa 01izat-o cu 0,40 puncte (0,10 care trebuiau
s , plus 0,30 pe care i 1 -am acordat noi, prin ipotez,
Cum fn total noi am favorizat-o" cu 1,60 puncte !'ii la fiecare
inexactitate am f;:norizat-o cu 0,40 puncte, ins Simona
va avea 1,60 : 0,40 = 4 in Din bt lul c.le (bune
r 1 '), m p tru in . vor li ei procecl de

3. Pentru a treia gimnas ')i calcule . imilare ne
vor Ya introduce proc el e n pr mie,;i mondialtt
va a\'l'a <:ind mici l E'.
88. Vaii problema sa [-J
In cutia cu homboan ubaneze, avind toate acce .,i
rime !;ii i1w au m r:-ma 3 bomboane cu e el portocal ,
4 cu de 'ji 5 mentolate.
S- dat sting rea pentru :Vali, dar e, \'r a - n
- mai o n11 po.lle aprinde
lumina. el teama care mai foil c p1 in jur. Is-
pita este n. att de mare, i.ncit V ali se t sa I a <:-St
lucru pe intuneric .;i consume cite bompoanc va fi ne\oie,
cind va nimeri una m ntolatH, cu ac asta ncheie micile
din acPa zi.
Zis !
n timp e una alta, bomboan le din cutie,
ea are timp rezolve cu
suhpuncte :
- cite bJmbonne trebuie - ca n mod n indolos -
una ?
- id m, ca "!roSt
11
, in fiecare sort de bomboane, cel
cite una?
lZ3

Probl ma se mici lot cue po pt imi c. plic, tii
de la un "mat matiaian" mai \'r .... tnic .. i de <tCeca dam numai nls-
punsul'ilc n ordinea : 8 si 10
t 9. Autobuzele
-- DL' ce mergi, d incet? Nu ezi l -<tU
autobuze, care au plec.1t dumneata de lac, pul liniei?
Rcvolla unei grijulie nu ntrzie la serviciu, petre-
<nll;i ntr-un autobuz, n preajma orei 7 avea oarcc. re
justificare, dar nici un alt pasaC1el' nu i-a \'Cnit n , jutor, iar
fcrul a puns destul de calm, explicnd cum nu se po. t n1.1i
t'or Gt, motivele mersului mai ncet :
- ct d lib re sint autobuzel care ne-au
.jt de aglom tat c al meu ! u ,. cit timp pierd in fiecare
Sl<t\ie?
A est rnic in i 1 nt nt'-a SUL( mt a problcmii, care
re Ia unele d. te de n:alitatc ';oi care \in n ajutorul
incortCl, de pa. ag .
. ,'i ncum pobl ma :
De la capul li.ni i pl in online, autobuzt!c Al, 112, A3, la
intcr\'ale de 3 minute. Duraln Jc p. n.:urs ntre douit slC' de
2 minute pentru fiecare nulobuz. iar dur hle de opt irc in
sint n online :pentru ill 130 s c-und<': pentru A2 - 30 secunde;
p ntru .l:l - 10 sNund .
Dcducl'O aulobuzul .tll c:-;tc foal'!c aglonl('ral n
el a <t\ ut loc dt mai sus; autobuzul 112 c te mai
aglonwml, iar A;{ t>Sk clcstul d,... libct, acest inrlut'n\i11d
dirrat dur<t! le de stuUonmc
Vi sc CCJ' C'it timp (evcnlu,d n ce
A2 ajunf,!t' din pC' Al, A3 njun(tc elin l.ll'mtt pc Al. A;l aju1 g
din urmi1 pc A2? Sp inlilne::.c ek trei autobuze n ar ea-:;i
D. c{l nu, c motlifidtri propun n datele pi'Obklwi, pentru ca
cele trei autobuze rt ::,C afl simultan in acec ''
Rezolvare
sla1iik cu O - la ia de Jn cnpu liniei. apoi cu
J, II, 111 t-lo., n online-a a scnului el m r,; \CJIU ela
drumul n ca nu intirzie salariala c. re ne-a
inspit-;tl
124
a) om fixa momentul 1\.11, in care nul.Jbuzul 112 pl ,te, Ht
cut la 3 ntinut de la pltCH'Ca lui Al.
t) n tru parcurg crea unei dis! dinl re cotbCCU-
ti\ o \Om nota cu d - ulobuzul Al at ncYoi de ;l minut
(1 RO . cunde) n care am inclus c.i timpul de iar nut(J-
bc.-:ul \2 d 2 minute 30 secunde, deci d 150 s cunclc. 1 ezult
c:1 Jupi parcurger a unei eli. el intre J\2 r<cup rptz:-
din intirzitrca sa de 1
180" - 150'' = 30''
c lbs<r a\i c l<> :w secunde .rcpr
zint[t d( fapt
tinwii el !
C'unt i 1 total A2 trcbui
in-.,;unna ii d va ajundc p

r cupcrtz
Al, dupa :
180"
:w, el = 6 el
3 minute (180 sl'Ctllld ),
\dic:i. a n 6 d A2 (dt> i in t 11! t
f) i 1 :i sl. de Al (incluzind
nin VI, autobuz Jc Al A2 pl simultan !i \'or .tjtHt
tot "jmullan in vrr. de und A2 nt pl ca cu 'iO s cumi IIII
dt'\ nttw ele it Al.
erific(int:
Tilllpul hti 1 0sl 5 X :r 15'
d Timpul lui A2 este 6 X 2'30" = 15'
D ci, timpurile sint egal<', calculele se Y
1>) In lllJd locul sau timpul in cJr 1::
ajun e din pc Al, njun<1, ple. s.lU :-.i-
multtn in a
1\ cu f2 momentul n car A3 din stat,ia O, d i
t a ti minut d la plccar, lui Al. ln ace t mom nt, Al plracft dir1
II are - evid nl - un avans de 6 minut de
D oarece pentru parcurgcrea inlcnaJului ntre con-
eutiH', inclusiv , Al ar n 1o-oie de 3 minul (180"),
tar .4.3 de 2 minute 10 se unde (130"), inseamnft pat-
fi intenal i.ntrc n momentul
ph:c.:\rii din fiecare . tecupcr din inlirziet a de Al t
180" - 130" = 50''
tn acest fel, c !e 6 minute (360"), intirzierea. a lui A3
de Al. \ or fi r cupcrate :
3GO''
-.-= 7 r
1
Veri] <.: ,,.
P ntru A3 timpul este 7 2 X 2'10" = 15'36"
Pentr Al timpul C!'ite 5,2 X 3' = l 5'36''.
Deci, calculele :e
Cum noi ntre Yitu':ele d al ce-
lor trei autobuze sint egale, Al A:3 nu se pot ntlni
pe di d ntre n ac t C'az vom nnliza ce se in-
att n Vll, t n VJTT.
ln VII .
Al aJunge H' !ji pl 15' (de la momentul 12 !).
A3 ajunge 15' (6X2'l0"+2' = 15') ) ple 15'10"
de la a 'la i moment 1\12.
atunci cmcl Al din VIT, A3 n
aceastfl pl adi cu 10'' ntrziere. Obser aceste J O",
de cele 50'', ct A3 de Al, nu r ; lt-
eeva decit ac 1 0,2 (de la 7,2 sau intervale, rezultat mai sus),
repr acestuia { = 0,2
ln . VIII.
Al ajunge 17' dupa 18' cle la mom ntul \12.
A3 ajunge 17'10'' pl a 1 7'20'' Je la morn n-
tul 12.
Deci, cele autobuze st imultan n VIU n
cele 10'' cit st \ion 113 (mtre 17'10" .; 17'20").
: ln ac st caz, un grafic pe 11tie milim sau pe un
caiet de m, tematica. va fi dco 1 bit d iJuqrativ.
c) cite ajung A3 pe A2 '?
Ne \'om situa tot in m m ntul M2. m care .rl3 pl din sta-
O, iat A2 - plecat cu 3 mai m.dnte - :.le deja plecat
din st I de 30 ccunde (re\e It ti te. tul t ).
D, C'i'i A3 are nev01e de 2'10" (130") p u a parcurge o
d ntre d (inclL JV iat .r12 ele 2'30" (150"),
!a fi< care A3 r 20'' din intiJzi r a
126
sa de A2 de minute (180'}. A3 v ajung p AJ

Vetificare r
180"
20"/d
9 d
P ntru 43 in calcul 9 inclusiv
9 X 2'10" = 19 30".
,
t riie, a
Pentru A2 v:>m lua n calcul nwnai 7 compl t (inclu:.iv
st, deoarece el e n momentul l\12 ntte st, I
II ) vom 1 '30" ct mai me de parcurs \ ., ajun e
la II 30" in II, deci vom mai
1'30" + 30" = 2' D ci:
7 X 2'30" + 2' = 19'30"'.
cele autobuz vo1 pleca simult n din s I.. \
ce impr 10'' n ac , \ or ajunge
tot simultan in X. Aici or in nou im r 10
(timpul de st<: al lui A3) iar A2 'a ple dup 1 alte 20".
1) Pentru t:u cele trei autobuze se ntiln cJ, t n < r
ca .t:J el in I, in momentul In care s mllln c
Al A2.
Am vrtzut Al A2 se in ilnc c 1.' d la pl carea Jul
A2 elin O i cum 3 pl n d ineL 3', tr ti 1'! 1
in I 12'. 'nd on t nt i p ntru tim-
pul de 2' pe-ntru parcur dl t i d intr d u J t
trebuie punem c A3 nu opren in nici o t
p ntru ca cele trei aut buz int1ln cit in VI.
90. su limentar la problema magaz' o, ru ui unei
echipe de fotbal (pro Ierna nr. 11)
acum o rezolvat-e - inluiti li, a m, i fi ne 'oie
i, ca la l.
Pentru u .. ur.in(a m i multe
-pe care Yom conveni le mingi de fotbal,
ceea ce r de altfc>l o (leg d tul de
n jurul cite cinci sau "stele",
inci de fotbal ( e data aceasta, s-ar putea ca legenda
nu fie chiar att de
J:!7
n continuare .. , punatc - puncte un n ( e l-
nit de J'ttpe de cite ainoi i 1 jurul unei mingi) mai '1111-
trui i (mlngi), st . In loc de st lu .e
pu ti pune 5.
H tc.tul conchide .fi, pd.n desenul de mai u:,
li in cndrul primului d antrenament ( inci juc< tori
la o rllin 1p ,i mingi lib re).
Pentru a ttcc Ja cel de-al al doilea (trei ju ],
o doi minge), este necesar cite d.Ji
judit0ri dt Ia grupele de cinGi trecem la cele mingi
Ii 1 re (a tfcl i,ncit la toate mingile fie cit trei juciitod) .,i
uoi ju ori "libLti' minge).
Ob 1 \'ati lf'i.or pcmtru aceasta \'a tr bui opt juc.l-
tl 1 i din grup 1 de cinci (2 mingi liber X 3 G ;
plu 2 ju i lib ri).
1' ntru n face .,rost" de ac opt lund cite d0i ju-
cttt( n de 1,1 de cinci, vom apela la 8 : 2 = 4 grupe u cind
jlll :ttnri
n ci, (necuno cut acum) ele grupe de ci1 ti j t-
<';ltl li 1, o minge (di.n primul c.crci\iu) sle patru, core pu ind
la p tlru mingi in pro c ul c.le <\ntrcnament. c 1 d,
m!ngi lib re .,i \ c\i afla n tolal au fost scoase din f,, ?.it
t' mingi.
u,or din pl.)b] mei
(-!X 5 = 20; sau 6 X 3 + 2 = 20).
91. suplimentar la problema nr. 16 B
D. cit robim. tul al dt)ilca (R2) umpl bazinul tn 12 ore, n amn;'i
n11-o el umple 1/12 din volumul bmdnului, iar in -! 01 ('it
1 1
curge impt"l'UJ fi cu lll) \'a umple 112-3 din bnzin.
H' !;lu i de 2 3 din volumul bazin ului - n aceste 4 or ',, fi
umplut U(' primul robinPt (Hl). Pt nlru a umplc'singur bi.lzinul, /ll
3
va ne\'oi de - - 4 = 6 or . 'nu, pentru cei mai mici : In
2
')
umple -=-din volumul bazinului n or(',
3
din ba;.in in 2 orL, i. r
J211
pentru a umple intregu V.)lum ni b,tZitului( ii va trebui d&
t.r i ori mdi mult timp, deci 3 X 2 = G
92. suplimentar la problema ,.0 premiere
in variante." (problema nr. 38).
Evident, mai sint .alte sau v<wiante de premh r O
C'hiar, .nu se penlru pte-
mi re! prin textul problemei s-a limitat nunwi nu-
n final (la inci).
Proc d ul d a determina alte 'Variante <'.te : se
grupe de numete C.)nsecuti\ e, care ac unate ne d< n un nu-
care se termin cu zero (cifra fie z ro) ; ncest
nu cu 100, \aloar a unei de o sut:t J, i, ne
vn da 111iilor <.leei al plicurilor de cite o n1ie lei, c.ue
nu se mui unor inii,i, l Ja p1 etni re care
se in part celor pP
Alte :
a) 2 -1 :l + 4 + 5 + 6 = 20 (20 X 100 = 2000 lei).
Sau 200 + 300 + ..J.OO + 500 + 00 = 2000 1 Deci am imp{ti tit
20 O lei, din plicuri a 1000 Ici, in cinci grupe de 200, 300, 4 ;o.
fJOO, 600 ll'i le-, m la cin i plicuri d cite 1000 1 i. Hc-
au fost in final cinci b cu cite : 1000 +
+ 2l O 1200 lei; 1000 + 300 = 1300 lei; 1000 + 100 = 1-lOO lei ;
1000 + !)00 = 1500 lei ; 1000 + 600 = 11300 l i fondul a f JSt 7000
l<?i (f.>apte propun 'l'i le de premiere).
h) t> + 10 + 11 = 30 ; (30 X 100 = 3000 lei).
procctleu, nu fost numai trei
bctc,ni.ti cu: lOOO+DOO=lDOO lei; JOOO + I000 =2000 li;
1000 + 1100 2100 1 i (fond de premit>re 6000 lei, ctiv !-;'a<>e
propuneri le de Deci din pli uri , au
numai tr i.
) 4 + 5 + 6 + 7 + 8 =30 ; :!O X 100 = 3000 lei.
Deci inci cu cle : J.-100, l:JOO, 1 GOO, 1700, 1800 lei.
opt pmpuneri, fond de premier 8000 lei .
d) 11 + 12 + 13 + 14 = 50; 50 x 100 =5000 lei.
D ci. patru cu cte : 1000 + 1100 = 2100 I i : 1000 +
+ 1200 . 2200 1 i ; 1 ooo + noo = 2:mo 1 i ; 1 ooo + 1400 = 2100
propun ri, fond de pn:mi Te 9000 Jc:i.
129
Deoarece ultimul pr miat a primit 2100 lei, sntem in situatia
aparte, anterior, putem considera au mai fost
plicuri de cte 1000 lei, care s-au adunat intr-unul singur re-
zultind 2000 lei (cu o mai decit suma ultimul
premiat), a mni putut fi premiat un betonist.
In au f1st unspr zece propuneri, fond de pre-
miere 11 000 lei cinci cu cite : 2 000, 2 100, 2 200, 2 300,
2 400 lei.
La rezultat se ajungea grupul numerelor consecu-
tive l ncepeam cu 10 (10+Il+I2+13-j-H=GO).
e) 6+7+8+9+10=40; 40X100=1 000 lei, care se impart in
einci grupe de 600 700, 800, !>00 1 000 lei se la cinci
plicuri de cte 1 000 ld. Vom a ea in final cinci premii cu cte :
1 ooo+600=1 tiOO lei ; 1 ooo+700=1 700 lei ; 1 ooo-HlOO=I aoo;
1 000+900=1 flOO: 1 000-l-1 000=2 000 lei. Fond de premier ste
d 9 000 lei (5 000-j-4 000 lei), iar celor ini\ial
la pr mic: re fo-;t 1
f) H+l5+1G+ 7+18=80; 80 X 100=8 000 1 i (care SE' mpa1t
tn cinci gt up 1 400, 1 500. 1 fiOO, 1 700, 1 800 lei !ii se
la cinci plicuri Il' l 000 lt'i). v m cinci cu : 2 400, 2 500,
2 600, 2 700, :l 800 1 i i fon 1 d !)l emi re 1:3 OOU lei.
Dumn , \) n 1 put a i nltP Obs cii
h fie rC' di olu iilc e m i su , vo.:ti ad U'
1
a pr n iat
cte 1 000 1 i, 2 O O 1 i. :"! 000 l i te. (n mii lu c; m le
c pr mii, \ i a i n 1 c 1 e sat! ac impusc prin
t
lua n de P mplu, d, care d din so 1
I'n mii <1 w : 2 00, 2 200, 2 3 O, 2 100 1 i ( oi 1l !J 000 Iei).
D.u mar p t fi : 100, 3 20 3 31 O, 3 tno lei (total 13 0::>0
1 ,O, 200, 4 300, 4 -100 1 i (total 17 00 lei).
5 100, 5 200, 5 300, 5 400 lei (total 21 000 ld).
Sau, n gcner,1l: n. 1 000+100; n .. 1 000 f-200: n. 1 000+300:
n. 1 OOO+-IOO. Tutal 4 n 1 OOO..j 1 000 lei s1u 1 000 (4n j-1).
lu 1 se poe te face cu Hcc. re din date de noi,
sau d D ., rezullincl, cJ ntunci cind nu
fondul d p1emieJe, avem o infinitat de solu ii.
130
Capitolul 11 -
1. unui care are cifra 5 la
pe : 52=25 ; 15
2
=225 ; 25
2
=t,25.
mni jos un procedeu simplu de utilit.t ' e p'ntru
aflarea put rii a doua a unor numere mai mari, t rmin te cu
5.
d mplu 75'!. Procedeul e. te urm torul : e nmul-
7 (cifra zecilo1) cu 8 (cifra sau numfirul inwdiat urn
r 5 ; acestuia i s ad el 25 (pto\, nii tiin 5:.!)
m 5 ti25, exact rezultatul lui 75'!.
Un alt e. empJu : vcm su c siv X 10=90, , poi scricm
25 9 025. att 56 ct 90 repr nu-
sut lor.
numere formate rn cifre,
putem calcula mint::tl unor numer de ordinul sut( lor,
arc se t cu 5.
mplu 115!: Vom av a 11 X 12=132 ; d ci rezultatul \a fi
13 225.
Sau 2352: A\'cm 23X24=552; deci 55 225.
re\'ine :,, rcina demonstra .i b za t
a procedeului. n "ii nun ai ce a co1 1 a punsul
de mai 1"'!
:
Un de cifre t rminat cu 5 este de fornh . 5,
cx: cifra z ilor 5 aceea a deci : lOx-t-5, al -urui
trat va fi :
(10x+5)2=(10x)2-t-2 10x 5-t-52=JOOx2-t-IOOx+25=100. (x + 1) 25
D ci 1 (x5)1=x(x-t-l)lOO-t-25.
131
Con[orm proccd ului c.pus, pe X (cifra zncilor) cu
(x-1-1), rvzullalul u-n sutelor, iar la acPsla
g;lrll irw.1riubil 25.
2. numerelor formate cu cifra 9
'ili\i cu ,1lfnUe c.Empl l de m.ti jos! V dcdu a tfcl mo-
dul in ,u... c pol caJcul.t ptt!rat le accsld el num, r '
i"t c.tll uhtlor -
81
!Hf'= !1 801
$1!1!)'! : !l!'l8 001
fi !1!19
1
!l. !'l80 001
'ol!i : . e pot >r ace t' piitriltc, l f'r\ ir el d 1
put r ,t ,, doua a lui intre 8 ';'i 1 se inlc succesiv
it un z ro .i n timp, in lui 8 npar un e<'<ll
dv cifrc 9. a un format din n cifr ([
9 !.1 put ... re, a doua va fi format aslfl: (n 1) cifre el., cifra 6,
(n 1) cifn.: de zero cifra l. Suma cifrdo1 \'a Ii 9 n, inr numarul
lor 2 n.
Inc:t un exemplu : ct9 flfl9'
1
99!.1 9fl8 000 001.
3. :t umerefor formate cu cifra 1 [-J
n.lll ca m.ti sus : TeJ:!Ula d
t:onn.u-c n ac lor num.i ace n C'il\i "no .t !
12= 1
Jl:! 121
11 P= 12
lllfl= 1 231 321
11 111 :!= l23 l54 321
'\'(}111: ar n ifrc (toale 1} esle
g,tl cu un le cifre CI' se consecutiv de la t la n
<.tpPi scad din nou la 1. tolal al lor Ya fi (2n 1).
1\:stfcl puterea a doua a unui format din 7 cif d 1 va fi'
un format din 2 7-1=13 cifre (totdeauna a\ ind
la mijloo cifra 7 d\tre stinga dr apta in mod simetria
!.1 1
Obs simetria f< el cifr. 7 din mijloc, sa modul de
re .;i desa1 .: la 1 l.t apoi la 1.
;4. cu 9 a primelor :zece numere (sau extemporatut
8) [-]
fi.t t mporal: Seri
nmulOrca primelor zece numere cu
(
F az.1 I (tem 1) Faza a 2-n Faz. a 3-n Faz:1 a l-a
It) (numi'tN\rC'a (idcm)
grc-:;clilo)
1
>1' .)=
1X9 ::... -:: 9
-
n
-
9
t
2
=
2X9=
-
1
-
18
:l
'(! :::=
3X9=-=
-
2
-.
27
4
lf
4)(9-
-
3 -
:m
ax.=
5X9 -:
--
4 -
.j ij
ti .-q-=

-
5
-
5-1
7X. = 7)(9=
-
(l
-
H:l
8X!I =
8X9=
-
7
-
72
!1 ' ,1_:
9X9= - 8
'
.
!H
l OX!J =
lOX
-
o
-
90
-
90
In faza a 2-a, ele\-u] nostru nu a decit c ca ce 0ra foarte
si m lu : 1 X9=9 10X9= 90.
ln a 3-a, a nceput nunwroleze ilc uri nu a
p 1 u ch, a<;lfcl in dr ptul lui 2 X D a pus 1, la 3X9 n pus 2 tob
ll .a in jos la !) xn unde a pus 8, clar a pc 9 (ci fra
zec'h r ele la lOX ), s-n ncurcat, <:i a inceput l ucru
d jrh in sus, numerotind 1 ; 2 ; 3 ele. 3 4 de
m t! . lh) .
-.;i !-.Urpriza -a produ : mi cul 1nslru .,colar a fost nota t cu
10 ( 't'C ).
Trcind p stc acea trt glumii cult de la ::;rolal'ii
in.r . fl observ. atent tablou ul u 9, sol'is ca
IIIJ ! j l
!1 09 1 O - !lO 1 -
!1 Hl !1 ><: !J - 8l 2 ...
9 27 !1 8 72 3
-
ll 1 - :w !1 1 n:1
!) 5 - <l!i tl 6 - 54
complet acest tablou ! 9 :>< 1=00 z ro zeci
n u,i unit ti) ce prima el sus n jos, con-
t inu pc wa de a doua, de jos n sus.
C uu numerele din aaesta
im ltiri '? Pul ti cite a ?
1U
J pentru micii mate 1aticieni, care 1.u
cu ? De unde . provin aceste pmpric
Pentru introducerea n subiect, va trebui observati mai n-
tii :
1. Cifrele zecilor cr se consecutiv de la O ; 1 ; 2 ; .. . la 9.
2. Cifrele descresc consecutiv, in timp, de la
9 la O.
Celelalte snt.:> le si singuri, ri fi-
cindu-\ cu 1

ctL 9 a pr-imelor zec numere are ca r zultat un nu-
care rele {n afara celor m n-
n :
a) - face parte din decada de orului.
b) - suma cifrelor e te cu 9.
<!) - pentru doi egal d de extreme
(1 10 ; 2 9 ; 3 8 ; 4 7 ; 5 6), n zultatd nu-
mere fJrmate din cifre, ocupnu diferit Jocul '1i
zecilor (9X3=27; 9X8=72).
d) - lui 9 cu un . te egal cu <!". '>l
cu 10, minus "C iv (9X7= 70 ';- (d).
e) - r gulile practice sint date la punctul d s u combi nind
a i b. stfel 9 X -'!=36, seri m 3 {cifra dinaintea nmul\ it!l-
rului 4) la o care cu 3 9.
E. ac stor r d. cu
9 o punem sub forma :
9 X n={l 0- 1) n=lO n- n.
5. Inmultirea cu 9 a numerelor mai mari de 10 [-]
!J
'
X
X
X
X
X
X
11
12 -
13
18
1
20 -
99
108
117
162
171
180
9
9
9
9
9
9
X
X
X
X
X
X
21 - 189
22 - 198
23 - 207
28 - 252
2 - 211
30 - 270
Ob :
) modul in care ue. crc:,c ctlr le- u ita\IWr in care cresc cn-
frdc zecilor sutelor ;
b) suma cifrelor e te sau 18, di izibile cu 9, luciU cun seu'
de. la di\'izibilitatea numerelor cu 9.
6. a numerelor de la 5 la 10 [-1
pe
roc d e e mple :
a) 7Xfl=(i+2W>+ 1)
r ,i 4 In (eli fer 5
I: plic ia

1 :
(g1 tpltm te>rmenii a n C'n u 5
5 5 J
2 5
2
neri licate (:l 1
(d ci 3). Re-
5 2 4
un sin ur f.t tor 5, adi
5 4 2 5=
-:;i la ilai f ct r
<.:OI lUO 5 . i -2)
=2 5 1
1
2 5+5(5- l) .2(5 . )=
=10 -t-L-1o 2 H'" -l (.> -2)=
=10(4-L2) 1 3=GO :l-G3
-t+2 n r epr zht1 m mJrul el getelor ridica e. deci n
z clhr; 1X3=:J r 'Jl'C'inUt produsul dintr numerele degetelor
nC'ridic, le, de i
135 .
AYanhjul procedeului c<>l la dl trebuie cunos-
numai inmul\ir a num 'rr lor la 5 i poate fi fol1 u
de micii
un c. mplu :
c) 8X5
Rididtm 3 dcgl'te la . 1inga nici unul la Jreapta (z 1u)
:l -)-0= :3 ; deci trei;; c.:i (30)
Au n ridi ate 2 5, de i 2X 3- 10. Rezultatul nmul-
cste 30+10 - -!0.
7. cu formate numai din cifra 1
a) unui cu 1 ne dii c\ident nun :uul re
b) a cu 11 (in afara procetkului obi';'nui1)
Ex. : 3 8 O 9 7 o D 4 X 1 1
4 1 9 o 6 8 o 3 l
S-a proc dat asifel : am cob)rit pc 1 (ultima cifr<'l). am adu-
nat pc 4 cu 9 ne-a dat 13, am cris la rezultat 3, am 1, pt
are 1-am adunat cu 9 -;i cu a r<';wllat 10, nm seri<> la n zu
O, am 1 pe care 1-mn adunat ru z 1'0 cu 7, r 'Zlllt. \ul B
d-am trecut jo.-, am adunat pt! 7 cu !J .lr. Deci, a fost o adUJ ,,
in care fiecare a el am luat-J th
ori. la ultimele din partea ! aici 1- +
+8=9 (l-am scris jos), 8+3-11 am SCi'is 1. r zulial 1, ;tm 1mut
J pc car l-am adunat ' U a d t -1. Bifa ti C\' ntu, 1 fi c -arc
a pentru a conlroJa d" ntr buin 11- d
ori!
un excrci\ill mai :>implu 7 4 8 X 11
8 2 2 8
c) cu 111.
:1 pr Ct'llcu, CU fi care cifru a in-
muliitu]ui trebui n calcul de tni ori.
Ex. : 5 3 7 1 X lll
5 9 li 5 1 4
1\m procc>clat nstfcl {in prin ,irgulr>, d cite
ori C'ifm m coborit p -t ('), ;un nclunal pt 1 (")
cu 7( ') a dal 11, nm trecut la r zullaL 1, am 1 pe cart! 1- 111
adunat cu 1 (
1
") pentru a treia ultima
1
cu 7 (") .i l'll 3 (
1
)
a dat 15, am trecut jos 5, am 1 adunat cu 7 ('''), cu :J C') !1i
cu 5 (') a dat 16, am scris 6, am 1 pc cme l-am adunat cu 3
('") cu 5 (") a dat 9 (l-am trecut jos) nimic l-am
luat pc 5 ('") pentru a treia l-am trecut la tczulta .
d) lncC'rca\i a cu 1 111 ti cite
patru :>ti ficc re a pc care il veti alt' .).
8. Suma numerelor naturale de la 1 la 99 [-j
In cazul in cnre formula care suma un i pr 1
a1itmclicl', probl ma eu. (s= l+Do 99=-l 050)
. . . 2
Prezenta t cerc r zoh fonnuhi, & u-
pnd :>n\ nabil numerele ce lrLbuic adunate.

astfel num
1
+
2
+
:J
+
1
+
!8 +
19 +
r le de adunnl :
99
-
98
-
97
-
96
-
52 -
51
100
100
100
100
100
100
50 - i)()
S obserni ci"1 p prima .oloanii mtmtrdc ,. se ll
d In 1 la 49, 50 slinnhcr, iar pe olo..Jna a doun .11
r stul numerelor cate cresc c.lc jos n sus (de la 51 la !W)
Suma rnd sle 100. SinL JC) tk 'indtui (suml' Il do
num r ), u ci \om a\ea 49Xl00=4 900, l<1 c-<Hc :il (!i . t
sin
0
Ur), p ste r zultotul corect 1 9:i0. ni o;e (1 ,... uma
numcr br d la 1 la 100, Jn r zultatul clllll'rio 1 O
ne 5 050.
137
9. Ce intre numerele din primul
rind ?
a) 3 1 7 4 9
9 1 49 16 81
b) 2 8 5 10 6
7 67 28 103 39
o) 5 1 2 4 3
125 1 8 64 27
d) 9 11 5
n
'
61 101 5 149 29
e) :1 4
;J
6


27 37 47 57

:
Rindul al doilea
al p llatul nurr.erelor din primul rfud.
t b1 P< tl' .. tul numerelor din primul rind plus 3.
el ubul prim lor numer .
c.l) primelor num minus 2
al doilea
e) de sus :hl cu 10 din r<:'zultat s-a 3.
t1 O. ?
Se dii mai jos un t'lblou de numere. n fit;care r nd numer ele
.d pe C'llo:lncle 1, 5 6 snt tczultate din numerele primelor trei
O)loane. cu njutorul unor C,ue sint ac ste op ?
coloana 1 2 3 4 5 6
1 l 36 36 38 34.
]
2 18 :16 21 15
1 3 12 36 16 8
1 4 9 36 14 4
1
(j (i
36 13 - 1
2 2 9 30 13 5
2 3
:16 11 1
3 3 4 36 10 - 2
ISI!

Coloana a 4-a numere rezultate din pmdusul num rl'lot
din pl'imcle trei coloane.
Coloana a 5-a, din adunarea primelor trei colorme.
oloana a 6-a, din a primelor colonne din a tr ia..
11. "in gnd" a numere, de ordinul zecilor [-J
A) Exempl 1 a} -130+Ul = 221'
Deci am pe 13 cu 10, apoi pe 13 cu 7 le-nm adunat.
b) 13X17=(10+3}(I0+7)-::lOO+l0(7+3)+7 3= 100+100+
+21=221
) 24 X 32=24(30+2)=>720+48=768
Sau alte descompuneri pe eare le eonstderati mai simple !
o la mai tineri,.
cu rezultate bune n memorie numerele unul sub altul 1
32 X aJ l!i. b) i>-( G} :8
. 1 / 1 '
schema ,a. Jl' ,a. 1
42
i rezultatele !
In cazul nostru 30X40=1200; 2)(30-:-60 2X40=80;
80 + 60 = 140 ; 140 + 1200- 1340 ; apoi 2 >.( 2 = 4 ;
1340 + 4 = 1344.
Poe te convine ordinea b, c, apoi a.
cteva e putea la crei>It
pentru astfel de
B) unui de cifre
. e procedeu, aici a nd a antajul ciJeJc se
iar din faza b (in se rep di. Putcn:t
schimba ordinea fazelor 1 b, G, a. Astfel 1
72 X 12 X 70 = 140 ; 2 ?< 140 = 280 i 280 + 2 2 = 284:
72 pai 70 70 = 4900 ; 4900 + 284 = 518-1
Pentru numerelor auprinse intre 10 20 se
memorarea rezultatelor. numerelor terminate cu zero nu
probleme (302 = 900), iar al celor terminale cu 5 s-a di u,;.
tat la e. nr. 1 al aces1ui caEitol.
139
12. unei in sau ma multe inegale
f. JO l i la d i copii, ,lslfll ca primul aib{t cu H l<i
nt .ti n uit decit al doilea.
. rr. IdPm, dnr cu 6 lei mai putin d cit al doi! a.
IIL Idern, aslf(l ca pl'imul de lrci ori mai mull <kcil :d
dni IL' CI .
IV. rnp[uti\i 500 lei n astfel ca o parll fit cu
20 lei mai mure decit tl'iplul celeilall .
V. 1dcn1, llar cu 20 lei mai el 'c-l tl'iplul cdcilnltC'.
VI Tnc-crc<lti o de gencralizar j)(nlru cazurile l V.
:
I.
w t 6 :-
2:1 ll'i p nlnr pl'imul <"opil; 10
2
23 ] 7 ll'i
p nlnt ti d ilea copil.
JI.
1
-- G "= 17 lei ptntr u plimul copil, 23 ll'i al doiltit cq il.
2
Hf u111a s mparte n p<tlt'U \i (trei prtr\i pri)1tu1ui copil,
plu {1 p.1r! p nlru al doiiLa ccpil). Dl'C'i. 30 lC'i ;i
4
1 V. !d""' caJn:t i ela r lll <ti in 1 ii 20 }t'i

V. Idifll ca mai sus, d,11 mai 111li 20 ki.
500
+ :.. - 130 1 . . 1 l .
- = , 1 1\' . 1 cr.
t
'+.
vr. SI = - . llnclc :
n+l
S
1
=> v<loarea unei ; S "-= \.ilO<rrt'a lot.d; .1: = valo<uc cu
, ptirt<' P l mai mrtrC' sau mni dect sali mull.i-
plul C l ibltc.
n de cite od este mai mare o parte deeit
Euiclent ' S
1
110

1) Ptnlru cazurile I II, Cl'k snt diftrl'n\ialc prin
op de ordinul I (adu.nare s:.tu sNidcrc, 111. i mare sau
mci mic CU 6 lei, d ci a: - 6) ; in ilC" l Cctlllri n= l, n formula
gtJH'I'LII[t.
2) In cazul III o P rtc slc de lrci ori mai mare dccit cc>alaWi,
dcci 11 = 3.
l) Cazurile IV V combinatii ale Ca7.urilot I, sau
Il u1 III.
13. cu numere formate din cifra 9
1
0,111...:-0,(1)
9
1
0,01 0101...=0,(01)
!ltl
1
=0,001001001001... O,(OUl)
99.
2
- 0,222 ... - 0.(2)
9
2
0,0202 .. =0, (02)
Y9
7
0,7777 ... = 0,(7'
9
77
99
< gy =o.ooo770007'r o,cooo77)
(', obscn n\ii face p, baza t empl(lor dP ;; us '! Sta-
hi li\i rcguln ge,n dC' a unor nunwrc form.tl< din
cu numere formate numdi din cifru 9.
:
t) el ncC'st au C'a l'tt.ullat z cimaiC' ptrin-
di<-L' -.unpl .
Hl
b) PLrioacla ar attea clfre cte cifre are numit:>rul si este for-
astfel : ultimele cifre de la dreapta snt
ocupate de or, iar celei Jte se ou z
14. Putere la putere
Pu rea n a un ' baze x este x", x (baza) de cu
el in d n ori. De exemplu, 2 2=8.
Puterea unei haz la o putere are forma x m se Cc'llcule
ridicind baza , la puterea 1 din produsul expon n
m, deci X nm -. IHn
rem m01are a teorie,
J
xemplu: 22
varianta 1

=26=64 (am puteiile 2 =6).
varianta 2 :2:
3
=4
3
=64 (am ridicnt mai intii baza la puterea 2).
\ariunla 3:

=256 (am ridicat mai nti put rea 2 la cub).


Se v de rezultatele din varia.ntcle 1 2 sint id ntice, dar
difl'ritc de cel din n1rianta 3.
lua alte exemple proc dind ca mai sus, v obtine.
de ascmcnt>a, rezultate diferite.
CarP din CC'l categ:>rii de variante este ?

aici este vorba de o euriozitate iar
urc rostul de a calculul corect (c 1 din ari nta
intii. idl'ntic cu cel din varianta 2) de a e ita , leului din va-
rianta :1, pe care - uneori, unii dintre noi - sintem t
fie din n fie din cor a modu-
lui de calcul.
11<\ tnind la pmbl e po ibil ca astf 1 de cazud fie di[e-
r intr' ele o impune - cu <1jutorul par, n-
t z lor, astft
1

22
3
-20=6-! (variantele 1 .i 2).
:;(2n) =2R=256 (v riar\1 3).
Tndnd pc:.te curiozitat a sub . de prJblema re-
cakulul corect. regula :
xn'IJ. = xllm
2J
3
- 2= 64
l4!
Amintim in manualele de sp cinlitat.e, se
toarea justificare a modului corect de calcul (ne vom rdcri la
exemplul din problema noastnt) :
[(2)2]3,.,.....(2)2 {2)2 <2P=(2)2+2+2=2 =64
.L15. Cea mai mare valoare folosind - pe tru scnere
- de trei ori
a) cif1u 2, de trei ori, fom1nd nume1e legnte
ntre ele prin diverse oper a tfel nct cea mai mare
aloare
Exemple : 2 2 2, sau (2 2)', sau 222, sau 2:!2 etc.
: Este de \ nu la
de ordinul I (adunare nici la acelea de sau
extragere de radical, deoarece conduc la valori mai mici d cit
de inmultire, sau ri licare la puteri.
b) lucru p ntru cifra 3 ; 4 ; 9 sau oricare

c) folosind 10 de trei ori.
Ca elemente :
- revedeti de la antetior;
- puterea unui produs a mai multor b ze e te ctt po-
dusul puterilor acelor baze.
(a b)
0
=a" b"
la de mai jos, num i ce v-a .i fixat sin-
guri asupra unor
:
a) 222 [mai mare dect (2F :=2" ; sau dect ; sat
decit 222 etc.}.
b) 333 [mai mare decit 3Ca J =3
27
; sau dect (33fl-3q=273 etc.}.
4CttJ =4256 sau dect etc.
9C oJ =9387 '<20 Il 999 ; sau decit (9'')n=9 t ete.
Se vede de aici Intre cele douA moduri de rezol ..
vare a problemei (n
11
n au nn") apare intre c.ifrele 3 4.
Pentru cifra 1, valomea e obVn.e scriind 111
rul de ordinul ill).
143
c) 10(
1010
) = IOIOOOOOOOlOO un fonnnl din ifr.1 J m- 1
de miliarde de z romi. Pent1 u scrierea a est ui nu111i\r 1
u un dtm de cifre p se ar fi n voie d ca. 15il d
ani {un an are 31 5513 925 secund\ inr ' zi 813 400 s cu.nd<'). E itlt nt
tolooJ (lOIO) In, dco3lccc (1010)1tl_l0
1
1)('. este un fo1 Jll.tt l
tiin cifra 1 numai de o
16. cu numere [-)
J. ce a) num n' supta-
unilarc, b) cchiunitar >, c) :.ubunitarc, d) unul supr;;-
unitar cu unul subunH<H ?
II. Id<m d; ridi Ja o put r : a) un num;ir
sup1aunitar; b) unul subunitar '!
III. Itl 'm : n) douii numt.:rc supniUnitare, b) d
. ubunit r , c) unul supraunit<u u unul subunitar, d) unul subunitr,r
cu unul sup1aunilar.
:
I. a) un supraunitar mai m.rc (llct fi ar dintr tlc.
b) 1
) un mai mi el ee it fic<'are din! re de.
d) unul mai mic dLcil cel supraunitar .,i mai mar d cit <1'1
subunitar.
IL a) un mai mnre dect 1, b) un mai mi .
JII. a) u.n mai mi dect b) un rn. i
mar dect c) un numftr mai mar' dect d mpinlit ul '
<.1) un mai mi' de it d \itul.
17. intre numere de ordinul sutelor,
cifre, dar cu ordinea prima
fiind diferite ntre ele
a ind
ultima
de mplu, 70. N I ciirPlc s('J<;I'I
in ortlinc este t.:ddPnt J !7. l0r ( 1 11 <ti 111icj
din cel mai mare).
7:.Jl-ll7 ;j!).l
, . .-.uitatul cliftren\ti .)!H, 11 fm mnt prin i.n-
v rsar a ordin i cifrelor <1!)5 ";>i vom jnvari. bil 5!> 1-1W5 _
=1 08
Ul
un alt exemplu : 3!l7, (li con . pondentul (cif11'
crise in on.linea inv 793
793-397=396
396-t 693=1 089 !)
oricar alt x mplu, pro. ca mai sus \'L\i Dbt.ine
t)tdeauna rezultat, 1 089.
acum, baza teor a proced ului de mai '>US, poat fi n-
d clcYii lase lor mai mari. n cll!m nt nmin-
t . un el<' tr i ci frc xy1., se seri
lOOx+lOy+z

cu ordin a cif1 lor inv va fi zyx, adicc1 1001.
=+ lOy+x (S aminte .. t x :;;C z ; fn caz contrar, dif n
r fi nuia numer le ar fi egal ).
S le numere fac m ipo cza x > ?., car nu
de mai jos 1
100 -!-10:+z (lOOz+IOy+ )=100. +-!Oy+z-100z-10y-x
=100( -z) t-z-x.
P<>ntru a c,id onlinul zedlor, 100.
Vom , ,. n t
N=IOO(. -z-1)+ 10 9+10+z-x
ordinul :J (-,uh} ordin 2 )relin 1
(zeci)
Numilrul cu on.lin n cifrclo1 il Ni \'a fi 1
Ni=l00(10+:l x)+IO
N+Ni=l 089 ( 1)
Noii! lerm nii IO+z- x r dcoart>ce am on-
venit x > z
Obs r : s mni mare din 1 mai miG
{in de mai sus . < z), rczultntul va fi un tH!-
g. tiv,' care adunat cu a\'nd or li nea inv a cifrdor
(t t n gnii }, vom a Ja5i nzuHat, dar cu semnul ' inus.
E:rPmplu:
5 7 795=-198
-1 8 891_-1 089 (\' Clifi ii!)
18. ni remarca ile prin rezultatele lor [-]
a) Suma primelor numere naturale consecuti e suma cubu-
rilot lor :
1+2=3
'1+2+3=6
1+2+3+4=10
1+2+3+4+5=15
1-fn
I+2+3+4+ ... n=-n
2
Regula : suma primelor n
naturale este
1
+.n n, atunci suma cuburibr acC>stor numere
2
e t tul acelei sume C--;-
0
n)
b) 777X 143=111111
,
777X 858= 66G G66
777X286=222 222 777Xl 001= 777 777
777 X 429=333 333 777X114-l= 888 888
777 X 57.2=444 444 777 X 1 287= 999 999
777 X 715=555 555 777Xl 430=1111110
Rezultatele remarcabile de mai sus se prin faptul
i77X143=111)(7X143=111)_(1 001=111111.
Restul au ca multipli de 143, astfel a
ti!86=2X143; 429=-3>..<143
Deci rezultatele vor fi 1 2>.011111=222 222;
.-=333 333 etc.
cu 1 430=10 143, un zero la primul rezul-
tat deci nu mai regula de a numere formate
cifre.
141
NUMERE PITAGOREIL:
ln diverse probleme ct ge)mettie se dau dimen-;iunil<-' lniurilor
unui triunghi, care - se arate n tex l, sau se
obser a - resp teorema lui Pilagora (triunghi dreptunghic).
In n care rc:>zol itorii nu se "iscc acest -.amfmun t ...
lucrurile se a\ind drept urmare piE:rden:a unui tim., .
P ntru a evita astfel de nu numai p n t nl
aceasta !) e necesar m -in - un It!'
categorii de numere pilagoreicc, sau cel nu famiJiadzm
cu ele.
ln ac st scop, n eontinua1 e, ne vom ocupa de us0men a numere..
LJ9. unui impar egal cu suma a (1)
un par. care ridicat la 5i adunat cu p'\ t ra-
tul unui imp r mai mic d cit el (cun )Scut, diferit de unu).
imediat superior par. V
afla a. tfcl o d" num re pitagoreice !
Pentru leoerea mai a textului, m i jo rela-
n care :
(2x+l) e te impar considerat eunoscut, mai mare de-
ct 1 (de exemplu 3 ; 5 ; 7 t .}.
2y te par care trebuie aflat, mai mare decit
rul impar (2y > 2. +1);
(2y+1) este imediat supt.rior lui 2y.
Vom lucra numai cu numere ndturale, deci :
.EN; y EN
est :
(1) (2x+t):! t (2 )'-!=(2 +lfl
ex pentru primele numere impare r
{x=l -+ 2. +1=3; x=2 -+ 2x+I:=5 ele. ).

(1) (2x+ 1)21-(2y)2=(2y+ 1)2
4x
2
+4x+l+4y2=4y2+4Y+l Reducind tc:>rmenii asemenea,
regula 1
1 1 4
.:!+-=y
(2) x(x+l)=y
2x+ l e impar cunoscut, c lclalte numere -
tn de X: - vor fi, conform r i (2) :
(:l) 2v- .2x( + 1)
(4) 2y 1= 2:x(. -l 1) 1 1
nlorui 1 :3) .,i (4) n (1), a\ ern V<'l'ificarcu resp
Din nlaiiile (2), (: ), ( 1) rl'zullft rul tablou de numere
pi :
: = 1 = 2 a\ ('111 inlocui.nd n r In \ia (1) 5
:x=- 2; y= 6 anm inlocuind in ,. (1)
x- 3; y=l2 a\'t'm inlocuind n rela\ia (1) T:!-j 2-J:!
x - 4; -=20 a\em inlocuind n rC'lntit (1). 2+'102=11'
Dtd num rele pilagor icc cli.n ne ca sUi catcgorie sint :
4.
!j
5, 12, l:l
7, 21, 25
9. !0, 1
11, RO. fil
ele.
Rcgula de a dl'l 'rmina numPr le pHagortic de pc un
rind, cind le cuno <;otem p cele din rndul ant rior, r imediat :
primul (ct-1 de pe coloana :intii) reprezin lft n umcrclt:
'impare in ordine ncepnd cu 3 ('>e doar 1);
- d pe coloana cbua, situat pc rindul or.izonttl n,
te egal cu el d d asupra lui plus nXL De C'mplu p ntru rin-
dul 2 avem <t+2X4=12; pentru rindul 3 a\'em 12+3X =2-1;
p<.nteu rindul 4 avem 2-H- 4 X 4- <jO ; p nteu rndul O c.n-.m {i -:-
+ti?( 4=84 etc. ten i.n dnd dl' ordine al .
rindului ! El este egal cu mtmi\rul impar d pc coloana .intii, minu
unu la doi. De exemplu impar de pe
coloana intii e le 9, atunci 1 c p rndul 4, deo. rcc
!t-1
--=4
2
- de pc col ,,n, lr i, stc egal cu c<:l de pe> coloan
(Joua plus 1.
Hl

1) l{(gul.t ""te 1;-i pentru num 're mgati\e (Pxceplind,
clt t<,cnwtwa, p 1). d onrC'ce lor snt tol numere 1
:ti ti\<')
F<H di Li!L'\ a e d dl'LC'rminarc a It i num r
g w<<'l', pornind d la un impm mai mare ca 1.
Exemplu : .tll'f4 m impar 11.
a) Ciilculul baLa formuiL':Iot slabihtc mai sus.
2'-l-1=11 rczui ind imediat .--:5;
2y-2'>.(.+1)= 60
D<ci. numerele pilngorciee snt 11 ; 60 ; 61
b) ulculul pc baza t<tbC"Jului rcuat mai suc;.
s la 40 precedent de pc colonnn doua)
5V 1 20 !oii rC'w]tc'i 60. In ace t produs. 5 t' pt de
or lin.c al rindului stabilit ca mai us, iar -1 esle de pe
1 l'imul rind. coloana doua.
20. Tot probfema (11)
r-J
tabelul num relor pilagoreice de ace t tip, stabilit an-
LcriPr
H.n C1 G2 C3
1)
3 4 5
2) 5 12 13
: } 7 24 25
-l)
!l
40 41
:i) 1 l uo 61
u) 13 (84) (85)
7) 15 (112) (113)
8) 17
c)
19
10) 21 (220) (221)
: o mai prin care dndu-se un nu-
impal' oarecare (exclusiv 1) - cele din prima -
determina cu numerele din oohana a 2-a .
cele din coloana a 3-a se adunind 1 la cele
din coloana a 2-a. Deci, nun1C'rclc di,n coloana 1 a 3-a nu
nioi o ei doar cele din coloana a 2-a.
a ace tea din snt de nu11 im-
pm din ,:'m. (Ant riot stabi!i:cm modul de-det r minar
a lor, de primul din cnloana C2 - 4).
:
numerele din coloanei 1, 2, 3 cu Cl, C2 rcspe ti\ C3
(ca n tablou).
Se obs l ( in C2)=1X3+1=1(3+1)=1X4
La fel: 12=2x5+2=2(5+1)- 2XIi
24=3 X 3X8
cu Rn dl? ordine al rindurilor orizon ;tie
{
Cl-1 )
lU=l pt. C1=3 ; R2=2 pt. CI=5 ; Rn=
2
num rele te de pc coloana C2 se .nmul-
impar de pe coloana Cl cu Rn (nr. de ordine nl
rnduri! Jr orizontale) .,i adunind tot pe Rn. Deci :
(1) C2=Cl X Rn+ R.n=Rn(Cl + 1)
Sau C2 stc egal cu d ordine l l'indului, d n-
cu din coloarra Cl plus 1. Iar C3=C2+L
Pentru n"rific, re \'Om compl 'ta rindul 6
Pentru rindul 6 a\ 'rn Rn --6 .) Cl=l3
C2=Rn(Cl+1)=6(B+1)=6X 14=84
lat C3=8-1+1=85
Deci, numer<'lc pitagorcice din cet rind \'Or fi 1
Cl=l:3; C2-=8.J; C:3=85. eli \a trebui a\' m
851. Verifi exa titat a!
Pentru rndul 7 sau. 10, r singuri {rezultut 1
1 -am tr 'CUt n t b 1 n parant ). Dar Rn=
1-1
2
de un Cl 2Rn+l
on: te
: formulei (1) (2) care ne dau pe C2 res-
pectiv C3, pentru numer le integi, impare, !legative (Cl < l)
nu uitat teorema lui Pitagora se apli la un tdunghi
dreptunghic, in care laturile sint mf1rimi po:the !)

(1) 2 CI XH.n-Rn=Rn(Cl-1)
(2) ':i-C2 1
150
E:rc>mplu 1
pentru rndul 4 (Rn=4), n se : Cl=-9.
Avem C2=4(-9-1)=-l0
C3==--40--1==-41
R numere din tablou, cu semne schimbate, care.
ridicate la de\' n poziti e deci satisfac lui Pitagora.
21. serie de numere pitagoreice (III)
mai jos un as menca tabhu, care cuprinde o parte din
numer "le annlizate anterior.
Rn Cl C2 C3
1) 3 4 5
2) 6 8 10
3) 9 12 15
4) 12 16 20
5) 15 20 2fi
6) 18 2! :m
7) 21 23 :35
8) 21 :12 40
9)


:w 4!1
pe coloana Cl apar numer pare. La fel pe co-
loana C3, iar pe coloana C2 se 111 num i numere pare.
prin sondaj v dea
C12+C22=C32
P1oblcma care se este aceea de a regulile de for-
mare ale acestei serii de numere pitagor ice expresia
care aceste reguli.

Se vede pe coloana 1-a avem multipl u lui 3, deci
Ci=n 3 (n E N), pe coloana 2-a avem mu1t iplii lui 4 deci C2=
==n 4, iar pe cobana 3- a mulliplii lui 5, deci C3=n 5.
lal
l n ac st aaz, va ttebui ca :
Cl:l+ 22=C32
(n 3)2+(n 4)!! (n 5)1
!Jn2+I6n2-25n:!
25n2=25n2
Regula : a\ ind un multiplu de :3,
vom calcula ac multiplu a lui 4 ;.1 lui 5 \'Om afla tr >i
numere care satisfac lui Pitag0ra.
E.remplu :
A\'Pm 33=11X3 (multiplul est 11)
Cal ulilm 11 X 4-=-=44
) 11X5=55
Putem afirma numerele 33; 4.4 55 satisfa lcor ma l11 i
itagma. E\icl nt: suma celor numere m, i mi i
ste cu c lui de al trei! a (c 1 mai m.an.') !
332+H2=552
1 OS!J+ 1 936:..;;3 025
in plus C
2
- Cd-Rn
C3=Ca+Rn:- Cl j-2Hn
22. a - avnd ca baze numere
consecutive - este in unele cazuri un (IV)
Problcmn deri\i't din anterior (II), in car numfu ul
de pe colonna 3 ( 3) se obtinea din c 1 de pc coloann 2 (C2) plus 1.
C3=C2+1.
Cum am C1Lf-G22=C32
Vom putea scrie O)nform J2-022=Cl2
Dv. trebuie f.)rmula care saUsfa e le. tul pro-
blemei sub !ormn aceasta 1
152

num re scrise sub forma sint 1
(nTl ) n
Diferenta lor va fi l
(n-j-1)2-n2=n2-j-2n-j-1-,n2=2n-j-1
(n-j-1)
2
-n"=2n-j-1
Pentru a satisface din t 'xt este necesar ca 2n-l- 1 s
fi e el un ! Pentru accac;ta va trebui ca n in valori con-
venabile.
Exemplu: pt. n=4; 2n-l-l=!J 3
2
; n-l-1=5
Deci numerele sint 3 ; 4 ; 5. ..
pt. n 12; 2n+-1=25 n-l-1= 13
Deci numerele sint : 5 ; 12 ; 13
im tabloul uc la problema 20 (11).
23. O cu
un (cel mai mic posibil) care la 10, 9, 8 ...
_, 2, dea r sp ctiv rele resturi : 9, 8, 7 ... 1.
: cu . diutnt. El tr buic s
la 10 dea r st 9, x...:... 10 n
1
-j-!l=l0n
1
+9-j-1 - l = lOnd-:
+l0-1=10(n
1
-j-1)-l (unde n
1
E N).
Prin mform textului 1
x-9{n
3
+1)
x- 8(n
1
1)
r 1)
x = 2(n:
1
4-l)
n de mai su" tr c 0\i - 1 in stinga, putl a afla
ccJut.

x-l-1 10 {nd 1)
x-1-1=9 (n:.d- 1)
oc-l-1=8 (n
3
l-1)
x l- 1= 7
x-1-1 2 (n:J-1-l )
ObSll'\'f'un C"[t x+l se compun!' din de cit clui fnrlnrl
10 (n
1
Il) ; 9 (nrl 1) ele. 01 un pt udus <h. mai fad, ri e di-
15S
cu un .numcu, ctncl cel unul din factori e clivl-
.dbil cu acel in (azul nostru 10, 9, 8 ... 2 sint n timp
factori din seria de produ c re ne dau pe x+l divizorii im-
prin problemei. D ci x+l va fi un care tr -
buie se cu 10, 9, 8 ... 2 acesta nu este altul decit cel
mai mic mul iplu comun (c.nun.m.c.) al acestor numere.
cnm s ? Se de compun num rele respective in factori
primi, iar c.m.m.m.a. este pi'Odusul acesbr factori o
cu e -ponentul cel mai mare pe care fiecare l are n
descompunere. Acesta este 23 5 7=2 520
Deci x+1=2 520, iar x=2 519.
24. intre numere cu cifre consecutive

intre un cu cifr le in
unul cu c 1 cifre n ordine este totdeauna o
Astfel :
1) Cnd e format din cifre, esle 9 ;
E. emple: 98-8!1=9; 21-12=9; 76-67=9 etc.
2) Cnd c fonmit din trei cifre, este Hl8 ;
Exemple : 9a7-789=198 ; 321-123=198 ; ti54--15ll=1!l8 tto.
3) Cind e format din patru cifre, este :"! 087 ;
E. emple : 9 876-6 789-3 087 ; 5 432-2 3-15=3 087, etc:.
4) Cmd e format din cinci cifre, este -11 976 ;
E cmple : 98 705-56 789=11 976; 54 321-12 345=41 976 l'lC.
5) Cmd e format din cif1e, este 5:30 81l5 ;
Exemple : 987 654-456 789=530 865 ; 765 432-234 567=
530 865 etc.
in extreme :
a) cel n care e format dintr-o la care
difer e te e\.ident <t.Cro scris cu cifre n ordine
fiind el !
b) Cel format din zece cifte, la care este de asem nea
(9 753 086 421)
: Toate mai sus sint divizibile
ClU H
Dv. revine sarcina cazul genetai pentru nu-
merele formate din patru cifre. Pentru verificare vi se aaest

1.51

Pentru cazul 3, numere formate din patru cifre (de ordinul
miilor) !
Aid, numerele nu vor mai fi de forma x y z v, ci \'orn
seama cifrele snt con culive sau !
In acest caz, o :X este pentru a scrie
cele d nurn re. ,
cu cifre de x x-1 x-2 x-3;
cu cifre ate -3 x-2 ox:-1 * ;
lot este :
1 OOOx!.j-lOO(x 1)+10(x-2)+(x-3)-l 000(.-3)-
-100(. -2)-lO(x-1) =3 087.
Pentru toate celelalte cazuri proceda in mod
i rewlfatch in te.t.
25. se determine necunoscutele din de mai jos [ +]
:x: xy=zzz
Se dau numlrde x xy. Produsul x xy este un de
ordinul sutelor, format din ace se afle aceste nu-
ml re x ; y ; z E (1 ; 2-:-9), sint numere formate din cifre
diferite de zero.
: - Produsul -x.y se pune sub forma x (lOx+y).
- Rezultatul va fi de forma zzz,
iar n calcule lOOz+lOz+z

(1) " . .'=zzz
{2) x(lOx+y)=lOOz+!Oz+z
(3)" 10. 2+x y=lOOz+lOz+z=lllz (aici x y e produsul a
numere f )nnate dintr-o
Avem o cu tr i
Vom idPntifica termenii din stinga cu cei din dreapta.
grupind convenabil :
- ipoteza I {
10.2=100z
;x:y=llz
=>{
2-=...toz
. y=llz
155
J ('Oatocee 7. E ( 1 7!1), iHr x E (t -:;-!1) '>ingurul pkilrnl p. rt ot
lOz (deci un l rminal cu zC"ro) cslc 10 ; adic-f1 10;. = 100 =)
. :!- JOO . JO.
AcC' .; lc solutii nu com in probll'mci !
{
10.:! (Numai z= ll pc df1 un palrat)
- ipolza Il
o . x y- 1. ox y- z
De n. emenea, solutiile : z= ll, =1 l nu convin condi\iil r

ipuleza IIL sdkltm 10 n egaliHi\ii (:l}.
lO.x:!+I0-1 xy 10 lOOz+llz
Acum astfel:
{
1 Ox
2
+ 1 0= 1 00;.
x y- lO= ll z
{: 10 {

Din cc. :!-!- l = lOz --=) x=
o y- lO= llz
V- 10-z-l
(cnnsidt tofun x > O. dtci rmlic:.dul po1.ilh !)
PC'ntru r, V lOz- 1 {radicalul dintr-un multiplu dl"
10 minus 1) fie un n(rcg, es te ca :
a) lOz - 1= 10 5 l = GO--J: 19 -) z;:_ 5; x--7;
i<H din rd.:.10a' (3)
lllz- 10 555 4!10 65
y=
7 7
(y nu e un ntng formal dintr-o deci nu
nvine '!)
b) 10/. - 1= 10 1- 1=:!} = ) Z - 1; X-=3
. . lllz-lOx:! 111 no 21
{3) y= , -= ; =- 3 =-7
Deci, este r x= a
y 7
z=l
R('h C'm prin text r
x xy= zzz
3 37. _111 (ceea ce coreot !)
26. O de gradul 1 cu patru necunoscute [ +)
Vi se de mai Jos :
.
5\ -t 25x r-125y-j-G25z=970
.
'
cum se \ de. stc o ecunti de gradul I cu patru ncnu-
no cutc, iar pentru rezolvarea ei, va trebui valod arbitr<tre
p ntru trei necuno<:;eu.tc \on-i afin valorile celei de a patn\ necu-
E::;t deci o cu o multim de s
are un rnd ele solu\ii determinate.
o a tfcl de nzolvurc !

(1) !h , 25x-l-125y-\- 25z=970
cu :;
(2) v-!-5x-l-25y-l-125z--.l!M
(:3) v-t 5 +25y-l-125z = H 0-l--1
. e termenii 5x ; 25y ; 125z sint divizib.ili cu 5, deci
suma lor, ceea ee v trebuie fie egal cu r
cu 5 a tcrmenului liber din dreapta cu
4 ; 'lccost lucru a fost in esuntia (3). Deci v=4.
arc acum trei necunoscute.
(-1) 5x-l-25y-l-125z=190
eu 5 jud cnd similar avem r
(5) x t5)1-l-25z=35-\-3
x...::3
(6) 5y-l-25z=35
(7)
r=2
(8) 5z 5
z=l
:>nt 1 v _ 4 ; K 3 ; y _ 2 ; Z<=l.
151
27. Inmultirea a numere necunoscute [ +J
.se dau numerele y de ordinul II ztv de ordinul III, cu va-
lonle {lO.+y} i (lOOz+lOt+v)
Se \'or determina .cde cinci cifre necunoscute (x, y, z, t, v),
produsul num relor este 1111.
:
(1) (lOx+y}(IOOz+IOt4 )=1 OOOx z+lOO. +lOx v
*lOOy z+10yt+yv=l111
Ord astfel :
(2} 1 000. z+IOO(x .. t+y z)+lO(x v+y t)+yv _
=1 OOO+lOO+lO.f1
'
aici,, x z ; x t etc., cu punct ntre ele, repr
produsul a numere de cte o iar rezultatul 1111 l-am
descompu pentru a putea proceda la identificare.
Pentru ca e ralitatea (2) fie v e n c sar ca :
(:l) 1 OOOx z=l 000 (termenii de ordinul miilor)
IX! z=l-) . 1 ; z=l (n mod ncc ar, cw ci toate n cun o cu tele
x, y, z, t v. snt cifr , d ci numere intr gi !)
(4) 100( t+ z)=l O (term ii de ordinul sutelor)
x t+y z=l p tru x=l z=l : din (:!) avem :
t+y=l Deci, a\em t=O; Y=1; sau t=l
y=O. Le .
(5} !O(x v+y t)=lO (termeni de ordinul z cilor)
x v+yt=l
Din (4) a r t sau y est nul, de i in oric caz
y t=O a lunci ee. (3) de\ ine :
(5') x v-1 pt. =1 (determinat mai sus) =) v=l
(6) y =1
pentru v=l ) y=l
Re\' nind la (-i}, in mod nec ar pentru y=l 1
t=O.
D ci, c le cinci cifr sint r
;- x=l ; y-1 ; z=l ; t-0 ; v=l
Opera\ia de eta:

158
-
Ob ervatii! de se putea pune sub fwma 1
Z t V
y
y z yt y v
z x t x v
x z
mii
1
y z+x t
sute
1
yt+xv
zeci
1
y v

1
ezultau (3), (4), (5), (6), in f rma simplific
28. Unde-i ?
exactitatea calculelor de ro i jo pun und
gr cala:
1. a2-b2.:::(a-,t b)(n-b)
a=b avem 1
a2_a:Z...... a+ 1)(a-.a)
( )=2a(a-a) cu a
cu (a-a)
Il. trei numere diferite (a ;;z!: b o) i de
mai jo :
a-b=c. cu {a-b)

a2--2ab+b2=ac--bc
a2--ab-ac=ab--b'-' -bc
a(a-b--c)=b(a-b-c) cu (a-b-c)
a-b
1 : Am gre it atunci end am ambii membri
ai au zem (a-a=O). .
Il: Am cnd am cu (a-b---c), a
valoare este z ro, conform (a-b=O =) a-b-e=O).
159
29. la
Se expresia E= -f-2 1 x - 1, cnre r prezint.'\ Ul'Z\' Oit:tr a
unui binom la
acel binom!
rean inlPsc (. . 2+2xy-l- y:!, au m, i
de tema : (x-l- lF=)\.2-f-2.\. f- 1

Pentru trecerE> a de In forma dC'z\ olt:tUi la cea a pi\ ra-
t !lui unui bin )m, piit1 atele (. 2 nu y".!), s.tu
termenul din mijloc {2xy : dl ori partea intii, d, n-
cu a doua !).
In cnzul d nonstre av<'m numai doi term ni, in loc rle
trei, deci trcbuie adf1ugam noi un termen, da1 in nc,la ;i tin p
<:i didcm pentru a nu schimba \'.tloar< a ci.
termenul 2 . v-.. --1 c::.te termenul d<' la nlJ]OC
(de Ot.i...) el (ca de allfel intreaga exp.- sit') nu con isw
decit o anum nccuno" ut1 . . Binomul n )Strtl \a
fi compus dintr-un termen care pe x, sau pr ci s
- termenul 2 V x - 1 va pe 1r:-- 1, iar lcrmtn va
fi 1 (n se vcdc>a !). Deci, \a trebui 1
1. n cxpr0sia vn :fi :
E= +2 . l' X - 1 !-1- 1
Se simt w;or n c silaten de a grupa pc x cu -1, e. pn: ia
de sub radical, d ci
E= , 1 j- 2 .
Acum le do"ui"a : primul este 1 hti in-
iar al doilea x- 1 lui r.- 1). Term nul de !;:1 mij-
loc v formula binomului In ckci :
E=x-1-!=-2 V x--i-f-1== <1' x- 1-f-1)
2
Ol.>s Rc:t.olvnrea as fi fost : dacii se d:1 x
pr sia E=x-2 V x-1, care n -ar fi la binJul x-1- 1)
uo
30. Expresia (n
5
-n)
In expresie
n E Z
.
n > 2; n - 2
se e cu 30.

E n:; n(n2- J)(n:!+J) = b{n-l)(n+l)(n2-f- J)
c:;i a\ cm :
E=(n-1) n (n+ l) (n2+ 1)
Primt>lc (n-1) n snt consecutive, deci l:lnul
t cu inr altul unul dln ele a fi divi-
zil>i1 u 2.
Prim Il' trei numere snt. de as menea, consecutive fn mod
nec snr, unul din ele c di izibil cu 3.

t"r i num re consc utivc oar care facem ipoteza
primul nu l' di\'izibil cu 3 c di\izibil, problema nu s mai
pune). suma cifrdor sale nu se mparte exact cu 3.
i mai 1 sau 2. restul e 2,
urm tor - mai mar cu o unitnte - va vea r stul 2+1=3,
,.a putea cu 3, deci, prnetic, nu va avea "rest.
pentru cazul in ca1c rl'stul ar fi fJSt 1. Ultimul
mai mar u 2 dect primul, se \'a n mod
n csar la 3.
In concluzi , stabiliri1 o : pmdusul a trei pumere
oonsecutiYe se dh ide cu 2 cu 3, deci cu 6. Deci cxptesia E
cu 6
P>ntru a d monstra cxpre ia este cu 5, fac m
a : ntr('g se
GU una din cifr l O ; 1 ; 4 ; 5 ; 6 ; !) ( \ !).
1\ um, punc>m xprcsia sub forma :-
E= n(n'!. a.Yem
.1) n =5. E e dh cu 5.
b) n 5 n2 se cu 1 snu B. se va
t rmina cu O sau 5 c divizibil li 5, d ci E cslc cu 5-f
) n ;C 5 n:! se cu 4 sau 9. (n2$1) se va
termin. cu 5 sau O c divizibil cu 5, el oi E cu 5.
d) n2 se cu oifra 5 .:-) n se cu cifra 5, deci E
1 t.e divizibil cu 5.
161
Cazul in eare puterea unui intreg se cu zers
nu-l n deoarece el poate fi numai o putere a
lui n=lO, care e divizibil cu 5, deci expresia E c cu 5.
Deci, am analizat toate variantele ce se pJt ivi eu ultima
(0, 1, 4, 5, 6, 9) a puterii a doua a unui ntreg.
In final, am stabilit expr sia E=n
5
-n este cu
2, 3 5, deci cu 2X3X5=30.
31. ari (1)
(suma a doua numere,
numere a e te 102 26.
1 :
mai mare este egal cu cel mic plus
facem n gndirea inlo-
cuim mai mare cu cel mic plus Vom putea
afirma suma celor numere este : cel mic plus diferenta.
plus cel mia. Deci, de ori mai mic plus
vom din suma numerelor,
lor, vom de Jri mic.
Vom avea:
102-26=76
76 : 2=38 mic)
. mai mare se acum foarte simplu :
102-38=64.
Judecata de mai sus o putem exprima mai
astfel :
1 mai mare
mai mic
Suma numerelor este evident N+.n. iar N-n.
din suma lor, vom avea:
(N+n)-(N-n)=N+n-N+n=2n.
euro am exprimat in ori
mie (2n).
ltiZ
2:
mic plus celot numere, ne
rul mar .
Deci la suma c lor num re l )r,
vom de ori numiirul mai mare.
sch<>ma de mai jo
In care am notat :
1,. mare
'n= numihul mic
N
"
l
D=dif r lor (N-n)
lor (1r+n)
Din ul ele mai
sus din :
S+D 2'
102+2B=2l T
N=ti4
n=102 6 8
o
n
N
s
Note: 1) D, p liim la algebrit, ptoblcma se 1
N+n S
N n=D
2N=S4-D
o
2) J>utc>nt n m dou<'i. reguli practice :
- d cctcl m elin suma a d numere, lor, m
de douft ori mic (S -D-2n).
- d, suma a numere,
dublul mai m, re ( '+D=2N).
32. (11)
numftrul 251 in tt i astfel .nct partea a doua
fie mai mar dect prim cu 23, ir partea a tr ia fi' i
mare lllct a doua cu 7.
1 :
V m prima p rtea doua i a treia, in de prima !
Partt.:a doua es e partea ptiia plus 23.
Pal'le1 tr >ia este partea doua plus 7, deci part a intii ph 30 .
uma Joi (251) e din de trei ori partea intii plus
(23 t-:30=5:J).
251-53=198
198 : 3:::-:66 (partea intii).

C'<'lllull<' in1C'diat
Dumncil\ ncC'rCa\i o c
in Lii i a Lrl'ia in de a doua.
2 :
sint 8!'l n.>spectiv 96.
rezoharc, exprimnd partea
M(t Jd ne t
( 1) 1
(2)
(:{)
nlg etc 1
:-;+y+z=251
' + 23
;,:. y t 7
1
y 8!1
z 90
33. Un traseu cu problerne
Luati patru in ordine - de la stnga la dreapla
,\, B .. C, D. Drumul de la la B este de trei ori mal ntitt
tkcit el'! tk la B la D, iar drumul de la ' la D este de cinci r i
mni mic ti c:il c 1 de: In la C. acrt ntre B C
-J2 km. aflati lungimea nlrC'gului tr. seu A - D.

He :alva re :
Conronn t .tului, avem r
(1) t\B= BD=) BD= 3All
3
(2) 1\D AB+DD=AB-j-3.'\B=-4 B-) AB-= AD
4
AC
P) CD= =) AC 5CD
5
G+CD_ 5CD+CD=-6CD :.... )
AD
( 1) n- CD=
6
(5) BC
AD ,
AD 7AD
4 6 12
{l) AD_,
12llG
7
(dJ.r 80=42 km)
(7) AD 1
2
BG
12
.)<
42
-72 km (lungimea int.regul ui tr seu).
7 7
(8) AB
72
-18 km [din (2)1
4
(9)
GD __
72
=12 km [di.n relatia (4)]
6

Verificare :
BD- BC+CD-42+12=c r: 1 km
BD 54
I3= 3=-
3
-=181tm (conform' t xlu!ui: de trei Ctri mai mic)
.-\c=.\n..;.;a& - 18+42 10 km
G 60
Cn=-r.-::.... -r:- =12 km (conf )rm textului 1 .. de cinci ori mai mic .. )
;> ;)
AD .\l3 l-BC-t;-CD=ls+ 12-f 12= 72 km
34. Produse cu valoare
Produsul n trei perC'chi de numcte dlstinale, de rdinul rr. est-e
constant anume 1155.
gC:L i aceste perechi dt' numere?

ll55 n factori pdmi :
1155.::.... 3x 5X7X 11
cnnvenabil f:JCtori, astfel i.ncit din produ ele lo
' rc.wlte numere de ordinul II (al zecilor).
Vt(i urmiHoarelc perechi de nun1erc 1
Notc1 :
15X77=1155
21X55= 1155
:l3X35= 1155
Ob. rva\i nu put am lua cparul pe 11, deoatcce produ. ul
ePlorlalte trei numere este 3X5X7= 105, ar fi rezultat un
de ordinul 111 (al sut0Jor), contra\enind textului problemei.
singuri o tn care produsul pere-
chilor de numere este 364.
35. O cu rest
e recon'ltituie fn car ul este un
de )rdinuJ trei (sutelor), a\tnd ac Pa7i la sute zeai, cifra
cu 5, iar restul este 8. Nu
nimic despre ai .
reamintim formula a este .
D R
-
1
- = C+ -
1
- sau D=IXC+R. avnd in
ordine : cit res!:J_n plus, conform te.tului
problemei, este de forma na5, a nd aloar a lOO,t-l+
+10a+5

restul din vom un f'gal
CU produsul !XC, conform celor de mai j :>S 1
(1) D R=IXC-hR-R
(2) D-R=IXC
Deci, revenind la noul nostru est , a5-8
el va fi egal cu produsul I >:< G,
(3) aa5-8=IXG
Ob .n aa5-8=a(a-l) 7, noul ;JJ"P
1 utc.lo 1: cilor consecutive - ia cifra
cu 7.
Am tnm form t n tfel eu rest, in '
rest, care - n noile - astfel :
(4) o(a-1)
Cifra 7 de la se poate numai din produse] 7 X 1
sau 9 X 3 (verifi ). numai aceste pen ehi de
cifre pot la lui 1 G, restrngLndu-se aslf 1 sub-
stan ial sfera c noastre.
A. an varianta 7 1 7
e. te valoarc>a ctului C, iar 1 este cifra de la
torul 1 sau invcr:., deoareee in orice produs nu are impr>1 t.
ordinea factorilor. c=7 1 m.l, problema s-a redu la ega-
litatea :
(5) m1 ><: 7 =a (a -1) 7
-
Deci produsul 7 X m trebuie fie un de cifr C'On-
s cutive - a (a- 1). Din tabla d UC' m
m tr buie ia valoarea 3, deoarece 7 X 3 = 21, s ti ind a t-
fcl Deci, m=3; a _2; a-1= 1.
166
In H'L'<;t rtl.. egnlitatea de mai sus (5) devine :
(o) 31 x 7 = 211
(7) 217:31 = 7
au : (8) 217 : 7 = 31
Am rezolvat a tfel rest. Pentru a tr ce la aceea
cu rest, vom la d r . tul 8 vom 217 + 8 ==-
= 225 valoarea d cerut prin text. In ac st caz, m-
este :
(9) =
7
+ _a_
31 31
Sau : (10) 225 = 31 X 7 + 8
Solutia B. Varianta 9 X 3 o in mod similar, r ducind
pnblemil.Ja :
(11) n3 X 9 = b (b- 1) 7
Vom observa mai intii de la lui 9 cu 3 punem 7
la produsului 2, pe care l vom la produ-
sul 9 X n, astfel incit rezulte un de cifre conseeu-
ti b (b- 1).
De la a c.u numaj 9 X 7 = 63, ne un nu-
la are cifra este mai mi cu 3 decit cifra zecilor,
a tft:>l inc1t cu 2 cu cifrele consecu-
tive-de. er 65.
n = 7, 1 = 73, ctul C = 9 lor.
(12) 73 X 9 = 657
la rezultat 8, 665 valoarea
car satisface te. tul pr )blemei date :
(13) 665 =- 73 X 9 + 8
Sau:
(14)
665 8
73=
9
+73
In final, problema are pe care acum Ie
punem sub forma a 1
A B
225 31 6 5 73
7
1----
657 9

217
8 8
167
36. E (x, y. z)
Se exxp1 ia :
E xyz+zyx
fn care suma (x + z) este in timp cu 1 !ji cu 5.
U'rebtiic <H cii intr aga expr sie E este c.:u 1 5.

Sub forma prin text, expresia E (.:r, y, z) nu poate fi ana-
. de ac ca o om pune sub fol'ma are ne ordinul de
p c:, re il fiecnrc
efi un de ordinul 3 d forma x y z se po,1te
p n r u a putl n fi fobsit n calcule, astiel :
l
'xyz = lOOx + lOy + z
{ Tn acest caz, expresia prin t xt devine :
E = lOOx -j- 10?; + z .;t-100.:: -t-IOy +z=
- 100 (x + z) t- 20y + x +- z.
Se atit cocfici nlul 100 al primului tcmwn, c.:it
20 al cdui de-al doilea termen sit cJizi\ibili cu 4 5. D 'onr
sun1. + :::) este cu 1 5 (conform textului),
" intr aga expresie E (.r, y, z) <>ste cu cele doua nun11 re
date.
37. E (x, y, z, t)
s c.pre!>ia :
E=xyzt+ tzyx
se arate intreaga expresie E (:t:, y, z, t) este cu 11.

Procedind <':l la nnt rior vom :t\'t n 1
E = IOOOx + lOOy +lOz-!- t + !OOOt-!- 100z +
q. lOy + x = 1001.1: + 10011 + llOy -1- llOz =
1001 (:c + t) -l-110 (y + z)
Deoarece ambilor termc ni ai xpresici sint divizibili
cu ll, r zulti'1 intreaga exp1esie est cu 11.
16&
Divizibilitatea
.u c numere sint dhizibile expr siil de mai jos. Con-
n E , n este nntural (p)ate lua va lot i nu-
Jl"l Pre nhq,:i -;;i po;-.ilive; reo1ar cii :un xclus valoar a zt ro) .
a) 5"2"d + l
h) 5" 2" + 8
c) J" 12. 2" 1-1 -1- 1
d) 5" 13 . 2" 1- 1

a) 5" 2" 1 1 = i.i" 2" 2 + 1 - .- (5 2)" l -l ) = 2 10" -1- 1
Inuifct nt de \'aloarca lui n, produsul 2 10" va da un numiu ,
va fi 2, iar zero. pc 1, suma" ci-
f r lor va fi 3, de i va fi ilizi\ibil u 3. Evi-
dent, am < c-lus divizorii proprii (unul el itul rPzultat
din cu 3. Ordinul de al v: fi tl<tt
d. lui n. P ntru 11 = l, va fi de 21, p<>nlru 11 2
\H fi 201 etc.
b) 5' 8 (!j 2)" + 8 = 10" -t- 8
Prima cirt[t a va fi l, ultima 8, i;w
zero. _
Suma < ifnlor C'Sit:' 9, d ci este divizibil u 9 impli 't
r u Fiind !XII', numruul e divit:ibil 5i cu 2. llntru 11 > 1
li\ izibi 1 -;;i cu t
) 5'
1
2" : 1 + 1 5 5" 1-t 2n+ t -1- 1 =: 5 (5 2)" 1 1 1 1 =
-: 5 . 1 on 1 1 l- 1
umflrlll ('SI impat', Stima cifrl'lor sale este 6, inuiftr nt dt va-
l ann lui 11 H1zu!U\ si di\ i:l.ibil .u 3.
d) 3
11
1 ;) 2" + 1 - 5:1. 5". 2" 1- 1 = 5:1 (5 2)" + 1 ::::;;; 125 1 on + 1
; Pritm 1<> cifre 1.1lc snt 1 ; 2 5, iar ultima l.
Ptntru n 1, csl 1251. Pt.nlru n.> 1, ntre ifrl'le
5 1 apar .t.lrouri.
dfr<>lor penttu ol'ice \'aloan a lui n, !'U .
a i c-;lc dh izibil cu !) si impli it u 3.
At : cum am ln pun tu! ), n punsul'ih dt' mai
s us, nu nm luat in considC'rarC' ilurilt nzultalt' din I'X -
p resiilor la numen.,le cu earc accsha se dh id (2', 3 ; 9)..

1i9
39. Un intreg
ce valori din numereL r trebui s
ia n. astf 1 nct fr n +: fie un ntre!;.
n-
Rezolvare :
Ob<; ntre numit es
de aloarea lui n.
11 + 5 - (n- 4) = 9
ln facem 1
n-4=p=)n==p+4
Cu valoare a lui n
n+5=p+9
Frac ia devine :
p+ 9 p 9 9
-=-+-=1 +-
p p p p
, n l i-
Pentru ca fie un intreg, e te necesar suficient
9
c:a fie ntreg, p fie egal cu 1 ; 3 au 9
p
p=l =)n=p+4:::-5
p=3=)n=7
p=9 = )n=-=13
va lua - n ordine - le valori r 10 ; 4 ; :!
Trei tractoare
'i n tractor o n 10 zilq. al doilea n 12 zile, iar al
tr ' in 15 zile. ar lucra toate trei simultan, n cite zile ar
putea ara ?

cu S de arat, - cum se va putea con-
stata - ea .poate fi cu unitatea, deci cu 1.
a primului tractor vr un fel de debit
n hectare pe zi) este ..!.. S a celui de al doilea _!_ S iar
10 , 12 ,
1
a oelui de al treilea
15
S

Lucrind c le
1 1 1
10 s +12 s +,-s
h i tractoar vor <tra intr-o zi 1
12S + JOS+ BS
120 4
Deci , nt1-o zi, cel trei tiactoare pot ara o in . uprn-
S vor av a n voie de 4 zile pentru a ara intreaga
Se v de n locul necunoscutci S, puteam fol si unit -
1
tea (unu), fiind ("4din cu unu).
41 . Echivalente
n turbt ntr-un mnrc magan din Purb 'ii ntntb:1 ct
un anumit art icol, i se pundc 1 "30 de franci". I
1
l" \ind
dedt dol.tri nldrCi, \ ii calcul n l!C te rnn-
n ede : ,.:i dolari 7,5
tn zi, un alt lutisl ar to, re la t w-
York, unde i se C('l" 3 dolari pe un all arlicol, clar nea\ md df"JI:tri,
i s c hi\', 1 azf cu 5 si 3 fl'<.mci.
' n id(rJnd <:<le ur.,urt \.tlulare de.: 1 Paris 1': w-
Yo P!'.flU id nli , echi\, ntre t.>Ll' tr i monezi.
1 :
Din text rezulUi la Paris 3 datnri echi\aJ cu 30 frnnd
minus 7,5 miltci, iar la Ntw-YOI"k iot 3 dolari cu 5
si 5 fJ .mei. Deci f1;,nci minus 7,5 nt egali cu 5
m 'rei 5 f anei, ele unde r zultli c 25 fr<mci c hi .11 cu 12,5
m[u-ci, '>au t mc n{l e t a, lii (Il 2 fr.tnci (lm = 2f).
Mai deparl , din cchi\"alntea n mng. zin 11 din Paris
corelind u rezul1atul d m,ti li:>, in loc de 7,5 f1 nci \" n1 considLra
1 l f nnc., deci eloi ri cehi\ cu 13 fr.mci ('!O franci -- 15
f1anci), 1 d!Jl:w C'slc erra] cu 5 fr.mc i ( ld - 5 ').
l1in <'a leu lele f[Jcut la N w-Yorl :l dolari
cu 5 5 franci. cleei e:u 5 i plus 2,3 m{uci, respectiv
7,5 1 dolar stc cu 2,5 (ld = 2,5m). La
rezultat se pult.a folosind primei dou:i echivalente
can:? le-am stabilit anterim ( lm 2f ; ld = 3f .
Natii:
HPzol\':.11 a mai sus pc car o cnn i foarte
pentl'u dczvoltan'a la C'opii - se poate fei e
111
{'\ idl'itt ,tz 1lvind :.b! mul ti 2 t'CU<Ilii
rt>zul !fi <fin
(1) f:{Of 31 + 7/m
(2} l :id = 5f + 5m
(1') j qt 7 ,GIIt
(2') l :Jd =- 5f f Gm
(1') cu (2') !;'i 1
(!) :!M 7,5n = 5I + Gm
2[lf 12,fim
lm 2f
(1") ;{d :; f 15f lflf
ld - 5f
(2'') :{d = 2,fim 1- 5Jn 7,5m
ld = 2,fim
42. Core este mai mare (f)
2 ne.unosoute ce
V 1 .h' dau num<l,l :f'\1 :J ridi l a
puf< riie nspcctivc ar fi prca mult de calculat - vi se cere
etprl'C'iil \i c.uc ()-.te mai mme apoi acest
lucru, f 1osind C'. C'lusiv de calcul ]a capitolul "P u-
lE>rca unui numiir'
1
.
Raspuns:
E grl'U dl <tpn.'l'iat <'an numiir esl mui mctr<.', n 'edere
in C"IIII1JXll"cll,k un mai mic (baza 3) la o putl'rc mai
Jnmc (:OU) un num[tr mai mar<.', dar apropiat (baza 5) la o pulNC
11 ' 1 el (200). n plus, nu vom face noi a est lucru, clcoancc
cu . .. n n.:zullalul ;i aprcci r a noa ar Ii \'<tlome.
ca in- aslfd de . n a Hfirma,
nu111iuul el'! mai ma1c cl'l car arc exp:mC'nlul pu!crii mai
mare, avllld 111 \'C'Cinc efi d - in cazul no tru s mnul-
cu t'l insu-:;i ele o de or.i, de
172
<t<'lltn dcmonstr
;; 100-= (1>2)1011 _ 25100
3:l. 100 - (3::) 1(10 -= 271
Dco.trPCC 27100 > 25100
Ht>zuiUt ;pr"' > 5200
ComJ inlre c 1 d nqmere se. m.li. pul('a continua
astfd:
(
27)11 1
- l
_....
_)
cum fra este supraunitarft, rN:ullit este
nni mare d ct numitorul, njungind astrd Ja nzullnt.
43. Care este mai mare ? (It)
. 'c dau 2233 si ame din ele esl mai mnre. C( n-
a.; iclt.ra\i pol fi 'cgnle "?
f\f! olvare 1
,
\ ' om face raportul celor r
22"3 (2. ll)a . n .:Pll.ll3. 11 2s".ll aa [(1'.11 33
3 J ( J . l i ) 1 . Il = 3 . 11 . l 1 : . Il -o= 3 311 ' J 1 !2 = 9 Il 1 j l ' 1
_ 8
11
11'
1
> l
l) Il
Ullimul raport simplificat cu 1122.
Se wpr un singur factor de la (i
11 1
1
) este mai mare dect numitorul 91J. cii
... mull mal mare dceit .numitorul, d('oi 1
22TJ 3322
,,u pleond de la ultima av 'm 1
1 l
1
! Jll - ( 8 .
9
11 ) 11 = ( g
9
) Il
s .
rtul- este supraunitar, nvind valoarea 9,(7) Hidioal la tt
9
putere, raportul supraunitar ; la pul rea 11 valoarea lui
cre .. te considerabil R doar el un raport suprn-
unitar, cleei este mai mare decit numitorul
22-:::> JJ22.
o rezolvare pentru 202303 30J20'! )b ervind
<kl =- 2 >..< 101 elo.
173
44. Ultima cif a
Vi se dau num t' le JlO\; 310;; ; Jlll6; 3107 ; Jlflll ; JICI9. Prc
p nttu fiecare care ste ultima a sa (cifra ue la uni-
ridicarea la put re.

Vom analiza ce se cu primele puteri ale bazei :l, in ipo-
t za pentJu ultima -\a o p Jio lidt:1te.
Astfel t
puterea ultima
JO
1
31
3
;p
!1
a:l
7
31
1
3:;
:.l
3fl
!l
37
7
:ls
1
:!'' :l

!1
311
7
312
Se p n ru c. pon ntul puterii a c.1rni val are
se impnl'! exact cu 4 (e 4, 8, 12) ultim< a num<tru-
lui <:ste pentru e.pon puterilor ale val ri nu e
mpart c . ct cu 4, r st :
1 - ultima !.!stP 3
2 - ultima e te
- ultima . tl' 7

Acum putem rezolva problema ! V )tn v donlc- cx-
la 4 in de !'imea r si ului \om lntlica im diat,
care este ultima cifn1 a num[trului respectiv.
174
101 :4- re-;t O,
105 : 4 - r0st 1,
OG : 4 - rc!:>L 2,
: 4 - r .st 3 ;
108 : 4 - re t O ;
109 : 4 - test 1 ;
ultima rif1f1 J
cifru ::
ultima cifrft .
ultima 7
ultima cifr,. 1
ultima 3
Nota: pen ru valori ale b zei egale
cu 2 : ; 5 ; 6 ; 7 ; 8 ; 9 ; 1 O :
- baza 2 - ultima 2; 4; 8; 6
- baza
-baza
-baza
- baza
-baza
- baza
-
baza
4
5-
6-
7-
8-
9-
10-
ultima 4 ; 6
ultima 5
ultima 6
ultima 7 ; 9 ; 3 ; 1
ultima 8 ; 4 ; 2 ; 6
ultima 9 ; 1
ultima O
Am exclus puterea zero a acestor baze [a valoare este
toLLleauna eg, cu 1 (u,nu)}, deoarece ea face parte din periodi-
citatea mai sus, nt1mai la bazele 3; 7 9 (la care a r
ca - la anumite puteri - cifra 1).
45. numere cu cifre identice.
Dintr-un de cinci cifre vom faee d numere de
cifrL', astfel :
1 - in celor cinoi cifre scriem aifra 1'.
lf - la urma cinci cifre sedem tot aifra l.
se identifke cele cinci eifre, cunosci,nd Nu este de trel
ori mai mare dect 1
Raspuns:
Vom ap la exclusiv la regulile elementare ale
C le numere pot fi scrise astfel
l -== J a b o d e
IJ= a b ode 1
171
a um, nmul\ircn cu tr i !

3
abcuel
1---57X
3
-- - 5 7 1
- 3 c trebuie .ne dea un u cifra 1 1 11 ci
tn:ccm la din parte,, n locul
ciira 7 (sus la ultima in dr apta jos la pr, lus
pozil,ia doua din dreapta slngn).
- 3 d plus 2, ue la a ant 3 X 7, trebui
n dea tfn cu cifra 7 la 3 d tr buic cka
un cu cifra 5 la dcGi ; lrCCI'I11 cifra 5 la d in-
d JUa din clr apta) la n >zult.:tt treia din
dreapta)
.1\plicind ac proc >d u n continuare pentru Je
yom aju,ngc la ;
la2857>.<
3
a 2 a 5 7 1
ela 3X2 l-2- 8, am '- ri 8 !oj nu am t
nimic, dcai 3Xa trebuie n dea un de o1dinul doi cu
cifra 2 la ; a=4.
acum, a care salisf. ce conlli\iliC prohlcmci este l

3
428:)71
46. Suma a trei numere necunoscute
Suma a tr i numere st 170. p1 imu1 <>ste m. i
mare cu 5 dtdt al inr al tn.il 'a -,1 de trei 01 i mai ma1 e
dect primul, se afle cele trei numPrc.
NotiJ: ipoteza abia la nceputul clasl'i a V-a
dtt i nu Ja calea algt d rczolva1e !

1} Conform textului, el d -al doill :1 cPI d11-al trcilcn numJr
si.nt dPfinHc n dl"' primul ln cons vom
toate cele trei numl'rc n de primul
176
:\1 trdha iiind de trei ori mai mare d<:ct primul, re
suma lor slc cu de patru ori val arca primului
num[u. 1 cei in lo de primul al trei! a vom consid nt
de a um i'n, inte
11
dc patru ori primul primul
est" mai mare cu 5 dect al doilea, adunind 5 la al
d lil mai gibim o primul
acum, 1 :
a) primul cu al treilea sint egal u dP pattu
ori primul
b) al cloilca plus 5 este cg211 u primul
oncluzic :
Suma c 'lor trei numere plus 5 (adi 470+5 475) este
cu cinci ori primul
Primul 475 : 5=95.
Celelalte numere le r itind ic.xtul problemt>i t
- al 1loill'a este 95- s- 90
- al treilla slc 3X95=285
Jar suma cplor tr i num re de noi, tr buie fie - evi-
d nt - ace a prin problemei r
95+90+285_ 470
2) Pentru rczohare pe cnle vom forma doar sistemul
dt trei u trei necunoscute.
(1) 1 x+y+z=-!70
(2) =y+5
(3) z=3x
lnlo uind n eo. (1) }J y z in fun d :x (din ee1claltc
imediat s:>lutiile sistemului.
l77
Capitolul III - Geometrie
ariei unui triunghi (1)
Se ia triunghiul oarecare ABC! Latura BC se Imparte tn cinct
segmente egale iar capetele acestora se unesc cu A. Am notat
pe ariile cu Sl, S2, S3, S-! S5. Dv. le
lor, de la cea mai mare la cea mai ?
A
Deoarece prezenta
lucrare se adre. oame-
nilor de toate prcrfcsiunile, la
acest capitol nu am f:>losit
termenul de occongruent ..
propus in
1809 de Hilbert ndnpt.'lt
la noi in ultima de
timp. Am tcrmen'.ll
de egal .. (egalitate .. ), insll-
c t de matematicienii romni
din prima a aC'C-i-
lui secol, termen familiar ma-
Fig. 1
acord, conformitate,
tate sau egal - identio.
cititorilor. De alti !,
in congruentia in-
potrivire, ce,a mai decit egali-

Pe figura la text, elin vtrful A pe BC.
(fiind pe BC, va evident pe prelungirea CB,
fu stnga lui B). a triunghiului ABC este n
timp dintre cele cinci triunghiuri formate
rntate au Sl+S5. Avnd x =
8
5
C
178
AD Dv. t), ariile celor cinci t rlunghlurl
xAD
stnt egale.
SI-S2=S3=S4=S5-
2
Laluta BG se poate n orice de segmente
egale dorit d Dv. 1 ._
2. ariei unui triunghi in cu
numere date (11)
un triunghi in trei arii cu
n umerele 2, 3, 5.

1) Se mparte latura BC n 2+3+5=10 segmente egale ca-
petele ac stora se unesc ou A. S-au format zece triunghiuri ale
Cdrot sint egale, cum am la problt ma pn' cc-
d(;n l<1. Se pe BC, cu M N, limitele de 2 respectiv.
3 segmente gale avem 1
,
aria ABM
A
Aria ABM=2S S=
2
aria AMN
Aria AMN=3S ; S=
3
aria ANO
xh
(unde S-:-
2
-- ; a b. ABC)
c
Aria NC-5
; S=
5
Fi_g. 2
ariilor cu numetele 2 ; 3 5 ime-
diat, din egalitatea de mai sus.
1
Aria BM Ada AMN Aria ANC
s: - - ------
2 3 5
179
3. Bisectoorele o unghiuri intr-un triunghi ...
... un unghi, dep('nd nt .numai celui de- l
treil a unghi. acest luc,u !

SP ia triunghiul o. rccare n ', s duc bi-.cdoa,Ic unghiuri! r
n ) 'ii se not '[IZU cu I 1 Il'.
In triunghiul BTC avem :
c
l<'ig. 3
/'. /'.
/-.. B
(1) IHC=180 - ---; =
2 2
in locuim <.l!ll ':t:tt
A A
{
n ' ) A
- f-- , in c t\.
2 2
In triunghiul \UC .wem 1
(2)
" A A A A A
A+B C A ll _
(2) ---'--'--- = - +-+ _ ::-90 de unde
2 2 2 2
A A A
(2) ..!! + o = !)00- -
2 2 2
In! cuim in (1) ''em:
A A A
(3) lliC-180 ( 90 . Z) =180 - 90 t- =90+
4. triunghiuri echilaterole
un h iunnhi cchilatcral ABG n, el tot un tri-
unghi cchilateral DEF <m laturile pcrpenclicuJare pc laturile pri-
mului triunghi ABC. Consid r" virfurllt D, F sint respectiv
pe laturile AB. BO CA (C.!\B ; EE BO ; F E CA).
180
La <' <' di dt \'idurile primului triunghi, C'U l<lfurn <' _!.(:tiA
<'li 1, lr(' buie vi rfurile cdui d(' uJ triunghi, p('ntru
<1 ,., tlbracC' din pro J (laturi p<t pendiculan) '? C'.u
t:irinwa la turii triunghiului nc,eris '!

inlr- un punct D oar(' ctn d 1 t'
:\ B ducem DE j_BG. BE=x
In tl'iunghiul dreptunghic BE avem
/ -
B - 60" (pdn 1-
C'[l ntr-un tl'iunghi dnp-
tunghic, culcla care opune unui
unghi de 30 cslc din ipo-
l<nuzii, cleei DB=2BE=2x. Gonform
8
i lui I'Hagora DE= "r3 o
llll laturii tdunghiului Jnscris DEF
- inl egale (el trebuie fie cehi- Fig 4
l.t k r,tl), \'a tr bui ca F:F=. 1'3; FC=- x .
Jn acc!:i l caz, latura triunghiului cchilateral ABC,
a
= - BC- BE+EC=x+2x= 3x= a -=)
3
Ji:vidtnt, FD va satisface
a
f -
zi m
DL<i AD-=BE=CF'= -x = 3 de la vidu-
rile .' \ , B r cliv C, de la cure trebuie construite laturile tri-
unghiului DEF, p rpendiculare pe laturile triunghiului ABC. cu
calculate ca mai sus
DE= EF= FD=x V 3 <l v-s-
3
5. Triunghiul dreptunghic {1)
-
. 'c df1 un triunghi drcptunghiG (A-=- 90) in cure : JXItC-
1 cu a. i cu h si dllcte
cu b,
181
se arate :

Aducem la ac la .i numitor n pad a a
A
1. 1 l
(1} '"h:l= b:! +-.,


; O
1 b:+c:!
-=
1 a = r
Fig. 5
(2) Dar b2+ c2=a2
1 a:!
(
3) ----
b:! b! c2
Extrag m radicalul !?i :
(4) b c=a h
O nlatie uno : produsul cat, lelor . t eg. 1 u p du ul
di te , c t ei. D .i egalitcttea
d la care arn pornit este
Ob !
d m i sus (4) pro ine din scriere ari i triunghiului
dreptun hic in feluri 1
b o a h
A=--=-- ,
2 2
b c=a h
6. Triunghiul dreptunghic (11)
/'...
In tJ iunghiul dteptunghio AB@ ( =900), dueem co.
r ipot nuz i. Cite triunghi uri se ce f 1 d tJ iun-
ghiu i nt
1
i ce ste ntre ele?
182

Trei triunghiuri dreptun-
ghicc ABG, ABD ADC, toa-
te a emen 1 intre <1 , d
u ct un un 1hi ele 90 . i citt
un unghi , scutit eg'11, deci toa-
te unghi ud le egale. ,ile
unghiul'ilor le-am no-
at pot fi cleduse
de fiecare dintre Dv.,
- /'.
Fig. 6
nind Sl'<om, de faptul B C snt comune in triunghiul mare
ABC resp cliv in tdunghiurile ABD DC.
/'. /'...
petpendicularitatea 1alurilor unghiurilor B-A2
/".. ,....
C-Al.
7. Triunghiul dreptunghic (III)
r : ntr-un triunghi dreptunghic,
core. ipotenuzei este din aceasta.
1 :
Triunghiul drep1unghic ABO
/'. 1
(A=90 ) c:-.te inscriptibil n-
tr-un <"t.:rc, in care BC este dia-
"".... -
metru (A=90 subintinde BC=
-
=180" si evidtnt A BC =
. . 2
= 1800 =900).
2
M fiind mijlocul lui BC, re-
BM=- MC= raza cercu-
lui circumscris triunghi ului.
Vrful A fiind pe cerc, AM este
d . AM BC
raza, eCI : = --
2 Fig. 7
lh
2 :
In triunghiul ABC de mai s us DD / !!C CD AB.
A rezultat, n acest f el, drept unghiul BDC, n car BC' 1; \c o
inr AM mediana ipot "nuz i BC din
triunghiul dr 'plunghic -.ingmi figura).
nh-un dreptunghi, diagonalllt se tai n C', al
t)al act t dP diagonale) sint <'gole nirc
. D oare M cade in mijlocul lui BC, Pa .... o
parte din c a d a dona di.lgrm. n
anum' diagonala AMD.
R zulU\ AM= MD= BM : .1 1
8. Triunghiul dreptunghic (IV)
/'- /'-
ln triunghiul dreptunghic AB (t\.= 90 <'<ll ' 1<1 AG
( unghiului de :30) stc din ip t R <;u-
de Dv., d, r n nfnra dcmonslt, trigonom lri vi se
cer o pc a ea g om !

A
1) Trigonometric
.._,. /'-B 3oo- J\
1
=sm = BC =
BC
,} un
1
c AC=--
. u 2
___ ...__ ( 2) Geomctri _(du m
mcdf:ma AM).
Triunghiul ABM ::>te i ' O t'l ( M=DM, din problcm:t pnce-
/'... /'-
d i Al=B- 30.
Triunghiul AMC este ehil. !crai, p 'ntru 1
, - C= 0 (prin ipot - este mpll' Jn ntul lui B)
,r ,....
A2-9oo -A
1
_ 90"-30-=60
,.... /'- ''""
Jar, M2'-l80-A2 = 60 {in t1 iunghiul AMC)
184
A A A
Deci, A2= C-=-M2=60 ..J
M-=Mc - oA
BO
GA=MC:=-- (e ea ee era d demonstJat !)
2
Triunghiul dreptunghic {V)
se el termine unghiu1Hc tl'iunghiului dreptunghic in re
a-2 V S(s-n notat a = p 1 inr S = aria triunghiului).

Cu nota\iil (ipotenuza :_ a, iat l catcte b ") m 1
1) a:=2 Vs; dar S= ..!::.__
2
fnlo uirn p S e (1) devine:
(1) a= 2 V b;c
lA ambii m mbd aj :
(1) a
2
=4 =2b o
2
T orcrnn lui Pitagora ne d[t :
C2) a2=b2+e2
(1) cu (2)
(:l) b2+c:!= 2b o
2b = O
(b- )'
1
- 0
:.::o
b- c (Triunghiul drC'ptunghio s te bo ct>!) .
A A
n=e= 45
r
Prin m avut a=2 v- - .,, ridi la n
(4) a2-=4S
ipotenuzci (d " f;lpt o est 0gal u de
patru od a triunghiului d1 <>ptunghk. <'i 1 n filwJ a
rezultat st isosecl .
acest triunghi dreptunghic i<. 1sc 1 p ipotenuza a
(ca con un cure triunghiul dr p-
unghic isoscel. cat tele triunghiului, nu fa e
altceva decit diagonale It> Din figun1 re. li-
put a deduce cu suprnfal.a (n2) este
de patru ori mai mare dect S a tti unqhiului d1 ptunghic.
1 O. Patrulatere asemenea (1)
Se un patrulatcr cu 1. turi1e dt 4. ti. 8 'ii 10 cm. Un alt pa-
trul. tcr, asemenea lui are latura ce mai dE> l2 cm. e
calculeze laturi le acestui patrulat 1
Raspunsuri :
(
fi\._ ____ o
nc' __, 3BC = 3 X o= lU cm.
C.:'LJ' = 3CD = 3 X 24 cm.
'v1'=3DA=3X10=.30 cm
1 Patrulat rl'le fiind fi-
uri a cmcnta au la tun le
Hapol'tul e
st rapor-
t ul ntre laturi omo-
oug 10 Ci'IZul no tru,
'-
r= 4 =.'3
Deci. toate laturile nou-
lui patrulnhr \'Or fi rl tn:oi
ori mai mari decit omoloa-
g(l' lor din pntrulnterul
initi.tl ncn
.:: celor patrulatere fiind
vom put a c;crie un de tapoarte egale, n care la vor
fi lungimile laturilor unui p truJater, iar la numitor lungimile la-
turilor omol Jage aJe celuilalt p trulater.
AB BC CD DA
-----------
- - -
A'B' B'C' C'D' D'A'
In cazul nost1u :
4 6 8 10
12= B'C' = C'D' = D'A' , de unde laturile necunoscute.
JB6
ta 1. Patrulatere asemenea (11)
Se acelasi patrulat r ca in problema unul -
naenea eu el, a\'ind suma 1 ngimilor cu 56 cm. Se cer lungi-
mile laturilor celui de al doi! a p. trulater.

Vom aplica regula: "Intru-un ce rapoarte egale, suma nu-
p suma numitorilor ne un raport tal cu fi eccue
di n rapoartl>le
Pln lt u vom scrie la tor lungi mile laturilol'
patrulc1terului mai mare A' H'C' D'.
A'B' B' ' C D' D' ' tl'B' + B'C' + C'D' + D'A' 51
-=--=--=--= - = 2
A B BC CD DA AB+BG+CD f-DA 28
D oc:r c in fi CiJrc din prim le pltru r, poat cu 10 m nu-
mi totii, valod]c r imet i.1t ( 'B' = 8; B'
. 16;DA'=20).
'uma lungimi lor laturilor unui pnti ul<.1ICr supra
suma h1J1gimilot laturilor c luilal p. ttulul

= 2) ne-a dat ra-
p ortul d intr c le patrulater . , st r -
p ort sle egal cu raportul dintre laturi omol )ilgt> .
. 12. Un patrulater inscriptibil [ + ]
-
Patruht!Hul ABCD est ns ds ntr-un eera ale tuui tce AB,
- - - 1 1 J j,
5
v
BC, CD, DA sint cu ; J ; . , a se B,
O, D, snt coliniar .
reamintesc : (1) Intr-un patl'Ulalor ins ctiplibi1,
unghiurile opuse . upl mcnt< r ; (2) n unghi pc cerc .; te ml
cu din valo<u a arcului ubintins.

Jn bal'.a n text, put m scrie ul de
r apoade :
...-... ."-.... ",.-.... .,-...." ....-.... ...-... ............ ,...._"
AB = BC = CD = DA = AB-+ BC+CD+ DA = 360 = JO"
1 ]_ .!_!__ 5 1 + 2. + .!.! -l s 36
J 3 3
187
,-.... -.. 7 .. -
AR = 30
1
; B =--;- 30 = 7 o;
-- l1
CU =- 30 = 11 o
3
/'..
A - 90"
-.. -
e . AH + 1J = :W
0
+ Hi0 = , O'"
2 2
/'.. /'..
Dcc-i, A e subntind diamelrul BD, car n m d ne-
r 'ii c tlli'Ul e rcul ui O. H : B, O, V nl c liniar .
./'./'.. ./'.
1
olii : . c p t ca! ul, u..or B, D, snu B V .
./'.
1 OD = 70" 1- 110 180 (unghi la c nttu), c ca c;t . tot una
eu flnr a sumei unghiurilot' de aceea .. i pm-t a s gmenlclor BO
D, rczullind n acest f l punctele R, O, D c;Tnt colini, re.
13. Bi sectoare!e intr-un paralelogram
int1-un parnlelogemn, bisctoanlc a ungi iuri
le unghiul format d ele! Ce s' ntimplrt cind
biscclorucle Ullghiuri opuse?
188

ntr-un pa-
rai logram unghiuri1
opuse sn L egale, iar
ecle te sni su-
/'.. /'..
plcmcn tarc CB+ ::: 180,
trt riunghiul BMe avem :
.
/'. ",.,, "" /'.
B + G = B + G = 160
7
90
o
2 2 2 2
""" /'.
'M = 180 - { + }-= 180- 90" = 0 (deci unghiul f tmat de
u:"t 1 iscctoare B 1 .i e 1 e .. te: un unghi dr<"pt).
/ / -
!n triunghiul ANR (unNhiudle A !')i B fiind avem, in
"......_
" ,.J , AN NH (N -
'dinBIUN est pcrp ndic-ular atH pc Bl\1, cil pc .1 ' , t '
A \';'/ l\1 . D ci, bisect ar le a unghi ud OJ uc; , ntr-un pant-
t IL.:-ram. sint paralele (fonnl:'<l?.ii un unghi de 0).
rt 4. Cilindrul conul
1) oi amici beau nC>clar ele fructe, din pahar Cflr <U
diam Lru la partea insii unul din
J.l t 1 wc arc forma i"ar e De cilP uri ltC'l t.Jie
b'"'a mni mult cel cu paharul coniC', pentru 't con urn, o c,mtitate
l ' lt!ii cu nectar ?

Vvl cil . = :rR'Lll
. 11
V 1. conulu1 =---
3
naporlul lor eslc 3.
Ocj unul b a con-
unui pahar de

Lilt Lr buic bea eon-
a trei pahare
eonice (am considerat pnhnrelc se Umj3JU compll't. sau la
li\ ::.1).
II) pah<trc de In prnbien u pr c lc:n li. cono:; id
in 1 lus H_ R Jor in trei pttr\i tgalt h, ast-
H
{el ca h =--
- 3
1811
in prima paharele la nivelul h, ap)i la 2h
n la 3h sus). modul d cr al volunwlor
n cele pahrue !
H
penbu cazul h =--
n

a) Paharul cilindrio 1 a : h 2h 3h nh
capa it t('J. : v 2v 3v tiV
Raportul de de nivelul h ! 1 2 3 n.
Deci, o crestere direct cu h
formula YO}UtnU}U CilindrU]U !).
b) Paharul _...conic (No-
Ux Rx, cele
dimensiuni 1 un niv 1
(lf.-c) s h 2h
Capacitatt.a :
nh3 :th3. 2'l
3 3
oarecare).
Vol. onului
3
7t II:.: .:c
=--(am presupus R=If
3
a::.:..45 deci Rx-
=Hx, la orice niv 1).
31t nh
nh3 33
:th3. n1
3 3
Raportul de de nivelul h :
1
23 3:1 n3
Tabelul comparativ al ca paei (au volurnelor) t
h 2h 3h nh
- paharul cilindl'io 1 2 3 n
- paharul conia
n3
DPci. in pah rul conic, cu H = n, colom
lkhidului, volumul de 8 ori, o acesta
de 27 ori
190
Fa de cresterile liniare ale volurnclor de Ia hrma
l a paharul conic din proiJlcma (ll=R sau llx=Rx) cr
terile nt la cub.
15. inscris intr-un triunghi dreptunghic [ + J
S un triunghi dreptunghic cu ipotenuza d ,10 cm ini'll-
i ele 10 cm .. nscri in ac t tdunghi
un p ttat, ca1c sa atba o pe si cte un virf pe c le
doua c.tt te. e calculeze laturo

Problema st po i-
: o DE la
ipotnnuza BC poate fi
convC'nabil
e
....
o
- mai sus sau mai jos .-
- as f 1 nc DE
fie> cu dcpirtar a
pune lor D E
de ipo nuza ne
Cu not'ltiilE. din fi-
guui DE/ 13C a\ m
A
K G
(
1
ADE ,..... ARC (t o-
nmcl fundan entalu a as : o la o a unui
triunghi, un triunghi <l tml nta cu c J Dect. pul rn
s n lntnrilor om )!o tgc, re:>p clt\ a inftHitmlor
lor douii tnunghiuri.
(l) Dl:. _ :..!.!_
Ar
(unde DE= 1 1turo .
BC = 40 cm ip{tt't uta);
1/i- 6. ADE irttnuzt>i DE;
\/' = 10 cm, 6, ABC cor re ipot mtZci 8&}.
nl0cuim an'tn :
(
2
) DE = .11!_ = ?E +AH = }!!_ = _1_
40 10 50 50 5
DE= DF = 1/K = lat DE+ AH=
H K + AH = AK = 10 crn 1::::. ABC).
(:J) DE -== 40 } = 8 (latUnl ciiut. t ).
:>
)
(4) AH = 10 ..!_ = 2
5 -
16. Mingile de fotbal
Din mnt rinlul necesar un i rningi de sf J a
cu !?, vtC!m mai multe mingi, mai mi , cu
(
. R ).
raza pe jumMatc 2 <?ile mingi put m conf ?
_\pr apoi !

up1, mingii mari. 8 = 1 nR2
8 _ 4n (: r
, 4nR
2
lhportul lor - = - = 4
' s nJl2
D i n loc de o minge u raza R, v
R
u raza 2
17. Bilele de metal
R'l

4
4 n i 1gl
Din 8 bile mctali e (slcrice) cu raza r, prin topire, n 11
fa ('111 o (tot Ce va avea noua in
eu razele celor 8 bile mai mici? de cite mi
va fi mai mar (ra?..a sau diametrul), apoi cal pe.ntru a
verific. !

ikl . fiind din a mut l'ial, vom ref ri la rap _r-
tul v'olumelor, eguJ cu el al ma::. lor.
4 ltl.:J
Volumul celor 8 bile Vt = 8 -
3
-
41TR3
Volumul bil ' mari V2 _::: a
D;.u

Eg:1lind expr d mai


8 4 ;tl-3 4 :cH3
3 - 3
R3
-;::r- = 8
(: r
- 23 _E_ = 2 ; R =-= 2r.
- r
R. zn bil i mari va fi numai de ori mai mate, dect raza
uneja din le opt bile !
118. Cercul
Unii elevi formul care ne lungim a c rcului cu
ari i s, le f presupunem nu e zul liOSlru ! D i 1
L cre .. 2nR . :cD
- - " - .-rD'2
S
- -- .4
rfr rea de Ia formulele raza R, la cele care
diametru! D, este seama D- 2R).
P ntru lungimea cercului nu avem probleme deosebite, d
r m 3 C .. 3,1'1159265), ne de eite ori se QU
prinde diametru! ceraului i.n lungimea sa.
Formula ariei eercului poate fi d pornind d la Jun-
imea lui. f!Um ?

Da S c l'G la 1.- c r vom obtine 1
S ro rcR2 1!. -)
'b cero - 2nR 2 - S cr
R R
-=: L ce1o 2= 2nR 2 .. nR
2
aria ecreulUl est eu lungimea sa,
eu raza la 2, similar cru formula ar'ei triunghiului.
l19. Cercul inscris intr-un triunghi (1)
SP un triunghi oarecare ABC, cu laturile a, b, c. se afle
raza cercului inscri in c sL triunghi, n de laturile ace> tni .
amintim aria lll'lUi triunghi i laturile
V
a+b+c
este S ABC = p (p - a) (p- b) (p - c) unde p =
2
adi din perimct1uJ tl'iunghiului.
:
t
Laturile triunghiului
v.or fi tangcntc la cerc.
iar raz le cercului v r fi
p rpendiculare pe lnturi
n punctele de tang('l'lF.
am
sit ce>ntrul cercu1ui si il
cu O. Unim O cu
virfuri! triunrrhiului si
s-au format trei triuO:-
g tiuri, c re se sprijinft (au
cn bazp) pe> laturii( r " _
ghiulni .1HC, un vrf co-
mun O egale OL=O.U=Ot r==r. Suma Upnlfl'\elor ac s-
br triunghi uri va fi cu criem acest lucru,
notind pentru laturile triunghiului mure cu a, b, c, (ca in
figmft) .
a r h r cr r
.),tBC = --+ --+ -- Diim factr r comun -
2 2 2 2
S,wc = !_ (a+ b + c) _) ,. = 2 SAec _ 2S,tRC _ SAnr
2 p -
= V p {p-a) (p- b) (p - c)
p
: In cazul triunghiului echilateral {a = b = c).
V
3u(3a )
3
3
2
-u{n
2
}
3
r = SAse = 2 -
0
..... = _a V 3
3a 3a ---=-3a-- - -6-
2 2 2
1'96
20. Cercul inscris intr-un triu ghi (11)
un triunghi oare are ABC u laluri11.' a, b, c, !j ceJcul n-
scris in el. n de a, b, c. distant 1 pum <'l! r t .
t ung l , L, M, de la virfurile triunghiului !

etl t:m-
gc:>nte dintr-un punct la un
c rc int gal , d ci .ti/{
= L 1=.-c, BK.=BL=y
CL=C'\J=z.
Dar 1

(2} y +z=a
( .i) z + :t: = b
Trei cu trei necunoscute, in fiecare ecl lipsind cte
una din necuno cute.
Ee. (1) - (2} J ;r- z-= c-a
(3}\x+z = b
R zoh ind islcmul, r :
- a b -c
2
a- b ' c
y =----
2
z=
a+b-c
2
1
otil: Obscr a i moLlul in care apare semnul n inus la

21. Cursa pe trasee diferite
P at r u copii tt bui alerge de la A la B, pe c 1 patru tras e
notate pe :
-'-'traseul '1 - un semic re cu raz
- trac: ul 2 - "toti-
R
ccrcud d ra7.a 2
- trw; uJ 3 - pnttu mi-
R
C<'tcut i ti' raza 4
- l 4 - opt .emi-
R
C<'tcul'i d n\7.a 8 ,
..
1
fi printr ac .;li ce tra eu ? re-
glija\i n cazurile (pierd rHc d timp) u d dire
ti la trasee! 2, 3 !;'i 4. R numai la lungimii 1 Jr ci clh e !
l'ul ac :Le tras c lor, de ex mtlu,
de h c 1 mai mic la e l mai mare ? Dur ealculali ! a leu-
l le Jc faee, p ntru vcrifi ar<' . .numai ce da.;;ifiG
lungimile trase lor, prfn aprcd re.
G ncrali;-.c problema !

parcnt, olasificarca d la cel mai lung J cel mtti scurt tr;l. eu
slc : 4, 3, 2, 1. de ac01d ?
Re;tl lungimilc celot p. lnt tra c nt eg< le
Tl -:::- .rR
T2 = 2 .-cR _ nR
2
= 4 :tR :::.:
4 -
rr 8
n.R - rt
<1 =
0
;::xne
in mod alia, este de preferat traseul l , apot
. 2 cLo . toGmai din aauza de la traseele 4 ...
Generalizare pentru traseul 1
Lt ngin"'ile tazelor st-micercurilor Me tui v r fi. dup{( re-
I b
'l. . H
,!!U a t 1 ta ma1 sus --
2"-t
lJI!ri: Tn = 2.n-1lt _li_ -:: otR
2 -1
22. Sfera
Vi c reamintes f rmul l 1
1) fere1 = 4nR2
4 ](3
2) Volumul sf rei_ --
3
c O)n. ideratii !nee pe mmginea ac stor d f rmule ?
:
1) ria sferei este GU patru rH al gcrcului mare at acest l
sf r i. cci pentru a acoperi eu hirtie un glob sfcriG, vom a a
n< \oic d palru c reuri de hrlie sau alt malel'i ], cu 1azelc egale
u rm:a sf rei.
2) Volumul sf rei arc o cu volumul unui c n
(
uriCI bazei X }
1
t
1
. f .
, sau a see oru u1 s ena.
3
um aria sferei ea este 4:tR2, iar o con-
raza sfer i (de ln la un vrf earc c cenhul f r i,
art.: converg toate aceste corpuri coniec u bazele pc aria sferei),
v 111 aYc.a :
V 1 I
. aria sferei 4nR2 R
. tet= - --
3 3 3
de m, i sus foarte mult pc cei care
nu r lin ele formule.
23. Sfera in tetraedru f+]
Vf se un tetracdru la car volumul aria to-
Inscrieti in el o raza r
.91
lndi TettaedruJ e te corpul cu patru resp ctiv pinl-
mida care poate fi r (fLtele sint tiiunJ-,hiuri
echilalera!P} sau n r sint triw1ghiuri ont ar).

(Pentru cazul g ncral al piramidei triunghiular n r gulate}.
Consid O centrul fcrei nscrise. de la la
cel patru snt perpcndiculatqlc din O pe fiecur -;;i re-
in .w la-;;i timp r;"tzel< sftrci {U).
unim centrul sf n!i, cu virfurile tc>traedntlui s. u pit ami-
d i , patru piramitll', a\ nd ca \'irf punctul 0., C<
corpului, iar a razele sfcrL'i {U).
Suma acestor patru \'O]um e te cu V)lumul corpului d.1t
Deci :
(
1
) !i:..___!_+ R SJ. +-
1
--
1
+ R S-. - corp {tetnwchu).
3 3 3 3
Am notat cu 1, 2, s:, S-1 arii! fc\ lor tetra rului, pentru
cazul gen tal al pir,unidli triunghiular mngul t (tl'trat lru n -
r gulat). iar cu V volumul le r ccltul ui (corpului).
factot comun R .i av m :
(2)
R
-(SI+ S2 + S3 + S-!) =V
3
R=
:n :w
Sl + S2 + 3 + S-i
ari.
ln cons am putut clct rmina raza R a sferei in!;CJ"S(' in
tetracdru, cunn crncl \'olumul V aria a t traedrului.
Pcnt u cazul etra >drului r gulat Sl = S2 = 3 = S4,
1 l
. l l' . R
3
V (S . . f )
r ezo arca cs e 1c. n 1ca =- - = una une1 .
4S
24. nul topometrul (1) [ + ]
Un in America secolului al 18-1 , . El dcfri-.
i o tit' penttu a o tran forma n tcrf'n arabil,
dar n , vnd instrumente . 1 topografiet', ii rezu1W o su-
198
de f rma unui p truJ<n r neregulat. l.Jupa o de
timp el r a club! :te d. r locale
- care intre timp - i'i impun ca n finali
laturii paral le.
Cum proc pentru a r p cta cele dou:- dezide-
,. te :
1) dublarea suprafetei:
2) a unui lCl'Pil n de P ralel 1gram.

El la un topometru,
care tra diagonaklc patru-
lah'rului apoi - prin
virfurile ac stuia - duce para-
ll'le la diagonale fi-
gura :
D
1
C
1
1/ C: A
1
B
1
!/ AC;
A,D, 1/ BD; B
1
C
1
// DB)
ft---
\
\
li c,
,-------- -'-'\
\
t
1
1
- -------Je.
8 ,
Se ttc.oa pere hilor el triunghiurf.
cat au cite o on . i cg le .
" "
D. A
1
B= 6. BO
LJ. BB
1
'= 6 COI3
6 CC
1
D-= DOC
6. 110 A=6 OD
(AI1 comun. A
1
-=B
1
; A
2
=B
1
alteme interne)
( B c 1111un ; et ... )
Suprafata
1
13
1
C
1
D
1
este un para! logram este strict
de ori mai mare dedt aceea patrulaterului t IJCD
25. De la perimetru la supraf
in timpul Anwridi de lord, un i rt'giuni
. - care mai trziu avea d statul Detroit - au ca
fiecare colonist ocupe un teren al perimetru fie mil .'l -
mum 3 600 m, iar forma terenului fie triunghi echilat rai.
trat sau cerc. Care din figurile geometrice mai sus, trebuia
oameni, pentru a ocupa o cit mai
1
rn:no? R . p tind ca P"rim trul geometric (sau
lun 'm a '1' ului) fie o,nstant, in cr o clasificare n JoJ'!
tr i figuri g om llicc, n u a i pe earc >
delimit
Fa mai inti o clasificar p bazi\ d apreeier , apoi ap
la alcult! !

1) CJ, sificar a c esLc : c >re, p5tl'.tt, triunghi c hilnt r. l.
i2) a) L r =3 00 21fR
1800
R R= m
3,14
1800
2
6 c r
3
,
142
C! 1 031 8 O rnl 103 ha
3 600
b) L m
1 S 9002_ 810 000 m.2=1Jl ha
3 00
c) L tdunghi echilatcral_.
3
1 200 m
b

1
l
1 200
1 o3a
tnung 11 eo u.J.<l era =
2
m
038
S triunghi cchilaleral _
3
=622 800 m2
2 ha
R apilulind le>, a'< m :
S ro 103 ha
S ha
S tr. e hil teral 62 ha
26. In cu teorema o
un triunghi oarecare AB , pc latura BO pUJlclul M
(tu 'ti paral 1 le ;
2 o
MP 1/ A
MN /1 BA
Demonstrati este 1
NC PB
AO + AB -
1
Rezolvare:
singuri figura 1
MN/{BA => ,6CNM"'-'t\CAB (teorema a
Din eelor triungh.i.uri putem scrie 1
NO MO
(
1
) AC= BG
In continuare l
PM /1 AC -/ l:l BMP .....! BC (idcm ca mai sus)
!
PB B :1
(2)
AB BO
Ad11ni1m rcla(iiiL (1) (2) 1
NC .MO = MC+BM
C \ BO BC BC
C0ea < ' ra u demonstrat !
27. Conul trunchiul de con cu volume egale
Consider ti cele corpul i geom trice au ac <'a'?i ini.J ime
1 ._i in plus razele cercurilor de bazii ale llunchiului dC' con
gnle au 3 5.
ce trebuie buza conului pentru - on-
f om1 tillului - olum le corpurilor fi egale 1
Vi se 1
V 1 1 1
. V - 1 (i b ")
o umu conu m c _
3
n care x = raza a?t 1 .
Volumul trunchi ului de con Vtc = (R'l + r
2
+ Rl:)
- 3
201
Cu datele din 1
';(" 1
Vtc= -
3
- 49
Egalind cele volume, avem:
:rx
2
I rei
-=--49
3 3
x2=49
x=7cm.
Notll: Ob progresia 3; 5 ; 7; pe care o for-
razele trunchiului de con (3 5) raza conului (7).
28. Tot despre con
un con drept cu raza R I. la mij-
locul cu un plan p::tr. lei cu baza un alt con
cu vrful in centrul bazei primului con baza la mijlocul
eestuia.
raportul celor volume. Mai intii acest ra-
port i apoi 1
1 :
In formula penlnt dderminar a volumului conului mic in com-
pare cu ac .ea a conului mare, r. r.a (h t) este jumAt;11e , .n
raza conului mare, deci volumul va cu pfttratul lui 2,
de patru ori. 1n plu , n conului mic e!:ite
de ori mai dect a conului mare, deci volumul conului
mia vn fi de ori mai mic, in total de opt ori mai
mic (2 x .4 = 8), dect volumul conului mare.
20%
Prin aprecierea initial, v-;. apropiat de acest raport?
2:
raportul dintre cele volume, avem :
nR2J
olum con mare 3
fl2 I =8
re--
Volum con mic
4 2
3
de. nat fi ura ceru prin putu
desigur ob rva egalitatea celor eonuri mici, car au o
comuna (cercul format la mijlocul co.nului mare). ln ac st fel
putut deduce faptul volumul trunchiului de -on este de
ori mai mare uect volumul unui con mia.
29. De la sectorul de cerc la con
dintr-un carton un cero eu raza R, iar din ccsta
.i ndt un sector de c ro ; va a. tf l tol un
sector de CPrc, pe care l vom f osi n co.n tinuare.
(sau in practic) sec-
torul de Clra r{ml<ls. din punctul O (c ntrul cercului) pe ace a-:;i \ er-
cind cele raz pe care am aplicat turii se
unesc. Am aslfcl (acc.tsta fiind una din mctod ) un con
de i u,n orp geometria, dintr-' (sectorul circular).
E\ idcnt, din sector de cerc, pe care l-am deo-
parte, se putea obUne un con.
Va trebui ob. :
- la cei-eul e. te un con cu ini.U\imca cu zc>ro
(I = 0), sau care tinde zero, a\'nd Ga c -r ul in-,u i.
im rs : un se mwnt d dr Yertical e un co.n format dintr-un
s ctor de c re cu suprafata cu z ro.
- suma htterale al celor mud, car sp pu-
t au ca mai sus, te cu suma s ctm.lrc:>lnr
de c rG din car> pm\in deci cu cercului 1 d
R;
- dintr-un s ctor dt cerc cu mi ii se
prin metoda e. un con cu a mar (C'clll' tin.Je cfttrc R)
bazei .. h \'cn. !
- un con s mai po<tt ) prin rotir 'Il unui triunghi
dreptunghic n jurul uneia dintre cat tele sale.
:)i acum pr )blcma l
din cercul un sector de c re cJal cu
r reu lui, cit este bazei con ului ce c din a st :-; 'C-
tor de cc.xc. 1 o ntrP raz0l bazeJor conurilor
ce se ca mai su::; :-;;i razcle cer urilor

cu R razn ctrcului p cme n m in
egale. Dintr-unul din a sl a con:;truim un con u raw bclzei r
2 3
'91 gcncralo. rea G = R, a lal r, va fi C'gal<'i cu ju-
din cer ului, deci :
- :r.Jl2
:trG - --
2
Dl'U<tric ; = 1?, 1
- R
T ?=-3 2
mza bazei conului st cu ju-
raz i o r ului (din car prO\ine).
Pcntn1 cazul g ncral vom considera C'ft s o-
torul citculur - din care: conul
o p, rl din 5Uprafa\n cercului de adie:- J
:r.1G - _!_1t W
n
dar G = n
!?
1' = -
H
ci, rnza ba:-: i conului (r), el . r, c rcului (!?),
t n ac raport, n care se nflft s ctorului cit'C'ular,
de suprafa\n cercului
NoW: O scrie ele pr bl me con id r, l difieil - s'
pornind d la egalitatea dintre suprafu\a secl rului el c re su-
a conulul din acC'sla; sau el la C'g<tlitat
intre lungimea scct01ului circul, r lungimea c<rcttlui d baz[l al
QOnului In plu ob<>CI'Vi.l\i cct avind pc r ;, pul m el ter-
mina unghiul de la \dul conului.
30. Mai multe sectoare de cerc... mai multe conuri [-]
ce au rt'zolval pr-obllma nnl au lts-o bin .
mai copii se jo : i iau un C' re (Lot din carton) un-
P.?t in s cloare circular in gale ; ac ca construi
din fi 'Car sector circular cte un con, cnrc - cum
irn<lgina - n;u au (c rcul de
Aceo.;L inconvcni .nt 1 nu impicdi el vi d a l <
pe o ma in nici pe cel mai l dintre ei , e
a pune o intrebare de "nota zece" : , Cu cit e-ste eg( suma su-
pr lor laterale ale celor pt conuri '!
ct a secund de gindire-, va o doi-l1ci, de as m ne
"i foo", pund n cor ...
lor a fo. t cor('Ct !
u dumnea\' ?

Tn nlii dat corect apoi conti-
nu 1t 1 clura, r elevilor l nsuma supraktclor
lat{aaJc ale c lor pt' conuri este ('gaU1 cu cercului
(cUn care s-au cel sectoare d cerc, re-.p ctiv
-au conf cele conuri).
31 . O [-]
Doi fr. o li\ sub brma unui triunnhi. 1\:ntru
o ..,t ', cel mai mar' triunghiului.
t.ti n duce o paral la baza triunghiului H c -
lui mic triunghiul din virf, el multuminclu-se cu trapezul format
pc baza triunghiului
Eddent, pu ste ! De aceea, sinteti
de cite ori este mai mare pe care ._i-a rc-
zcnal-o fratele mare, de nccca pc care a ofel'il-o ctlui nMi.
mic.

Proccdtnd conhrm c lor prin te. t, fr, t 1 mai m.tre
nu a ut altceva d ct ducf1 linia mijlocie DE a laluril r AB
.l (a se vedea figura
J'<',uninl.im o proprietate a triunghiuri-
lor : ntr-un triunghi, dreapta care
un mijloacele a Jalud c t pa-
ntldft eu a treia eg cu
te.t ei.
Vom nota AO OF= h
DE= BC = b
- 2
Aria .WE = bh
2
2b + b 3bh
Aria DECB:= h=-
2 2
3bh
DE B 2 _
Raportul ariilor ADE = bh :-- 3
2
Deci, suprafata de teren pe care rczenat-o rnt le mal
mar est de ceea fratelui mai mic.
Sau : In acela.,i triunghi ABC (figura unim mijloacele
Jaturilor vom cele trei linii mijlocii
DEI/BC; DF//AG; FEI/AB
Am astfel tr pezul DECB
in tr i .triunghiuri DBF; DF'E;
egale nt.re ele gale cu triunghiul
ADE. nu snt evidente ac ste
vn kPbui ega-
litatea unghiurH r din cele patru
triunghiuri (notate pe pr
cum egalitatea . laturilor acestor.
triunghiuri
EF=AD=DB; DE=BF= t
:)
= FC; DF = CE= EA-
Notei: proc ind ca m:1i i'U , putem oric triungh.t
in patru triunghiuri egale intre ele (con ruen ).
acum o intrebat : 1 dv.
- celor doi frati - Jivacl;t (triunghiul) in ci trict egale?
a) O : din Cll pattu triunghiuri d mai
(n care s-a triunghiul mare ARC - respect iv livada) fie
care fn1tc ia cite 1. snt de exploatat ase-
menea suprafP\ !
b) O sol utie de reali;;r. t : din oricar vrf al td-
ungh.iului ABC se duc m diana; c astf 1 triu.nghi uri
gale ca - congrucnt - care au bazele egale
dintr-o
,Z()6
32. topometrul (11) ( + J
In de la problema 24 a acestui <::apitol, scotianului 1
se impune la de l. mcn i-
nndu-s )bligatia ca t erenul astfel re?.ultat albii bturile pat<.tlcle.
Cum chinuitul no tru

topom tru, care
era un bun geom
a pr cedat a tfel 1
- a notat cu A, B, C,
D, irfuril pntrulaterului
per guht (ini1,inl) ;
- a . i n ma-
terializat pc t r n' mijlo.-
cele E. P, G, II ale c lor
p atru laturi ;
- a dus - pe ;pl<m-
"" - diagonalclc AC
'JD ale
linii! mijlocii EP; FG ;
Gll; IIE;
A
8 o
c
- : not t - c.t n firJura noastri1 - to. te ariile parcC'lelor re- ,
h
zult te din d enul s m - cu Jil r mici (a, IJ, c ... Z) ;
- a afirm" tculnterul EFGlf, t p in unirea mij-
io celor 1. turibr pt:imllui pm ul ter, te un par J logttlm a ui
arie e:;tc din arin ABCD, nrlic-t ncl plin c cele
impu.sc ele
cum a demon tr t 1 ! '
In triun hiul ABD, segmentul FE este linie mijlocie (prin con-
deci FE /l3D ; iar supraf le (a+ IJ) o treime
din suma (c + j + i + h). A se de problema 31.
Deci:
(l) 3(a+b)=c t-}+i+h
In tl'iunr!hiul CBD Gll e linie mijlocie deci GII//BD.
Cum anterior slabiJisem PE//BIJ, GH //PE, deci cele
laturi ale noului patrulater snt paralele. In plus ) in acest triunghi
GBD putem stabili dintre parcelelor 1
(2) 3 (e + f) = d + k + l + g
207
Procednd in mod cu triunghiurile DAO (linie mij-
locie Eli) BAC (linie mijlocie FG), vom ajunge la concluzia
EH //AC FG// AC, de unde EH // FG, celelalte la-
turi ale noului patrulater sint paralele, deci EFGH ste un pm a-
lelogram, ndeplinindu-se astfel ca noua de t -
ren In plus n aceste triunghiuri DAC . i
BAG putem scrie dintre suprnfetele parcelelor ce le m-
pun 1
(3) 3 (h + g) = a + i + l + f
(4) 3 (c + d) _:: b + j + k + e
Adunind membrii elin stinga ni cell)r patru (1) ; (2) :
(3) ; (4) membrii din dreapta, vom tot o egalitate, tfel 1
3 (a + b + e + f + h + g t c + d) _-
=c+i+i+h+d+k+Z+o+a+i+l+J+b+j+k+e
Reducind termenii asemenea m :

n dreapta suma celor patru
parcele (i, j, k, l) paralelogramulul nou formut
EFGII (noua de teren n
eare este cu suma supraf din stnga r pr -
zentnd de teren la care este obligat
dintre aria patrulaterului ABCD aria para! Jo-
gramului EFGII). in acest fel a rezultat im-
(noua fie din aceea a fost r ' -
1
1
-Aria ABCD = Aria EFGH
. -
TABLA DE M.ATERII

. . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.1PTTOLUL 1
Probleme diverse
Probleme
Probleme
Probleme
cu ..... pl'obleroe.. Cl)
. . . .. . . . . . . ,, . . . . . . . . . .
cw ..... problomeo (Il)
cu... ..probleme.. (III)
Schiorii
u
iclismul viteza medie. t+)
Media ponderat.l (T)
. .
Media pocderaUi (11)
. . . . ..
r1entarea cu ajutorul soar lul ceasului. '+ 1
Biopsi hori tmuri le
Problema maiazionerului unei echipe de !otbal
aliebrii . . . . .
In doi, pe jos cu btclclcta H ) .
0 Intrecere mal t+}
Leul de bronz. ( + J .
Probleme cu robinetele care umplu un bazin.
O cu necazuri. [-1-1
Elevii tn excursie
;vaporul pluta
. . . . .
...
. . . . . .
. . . . . . . . .
. . . .
. . . . . . .
. . .
Ghicirea unul gindit de altcineva.
Avionul trenurile care se apropie
. . .
de oinil
A ionul trenurile care se
II'rotuarul rulant
Barca cu motor
Bat.cria de artilerie
trenuri care se
O familie
La (-1

.. . ..... . -- .
. . .
.
. . .. .. .
. . . . . . . . .
. .. . . . . . . ..
. . . . . . .
. . . . . . ..
. . . . .
. . . . .
. . ... .
. . . . ...
. . . ..
. . . .
. . . . . .
. .. . . . .
5
9
10
Il
13
14
16
11.8
19
19
22
23
24
26
27
28
30
3S
36
37
39
42
44
44
45
41
.(7,
48
(9
50
cursa pe circuit Inchis
Docul de de grtu. [+]
Un slab pedagog. [+ 1
pentru mere .....
constant de 5 lei ( + J
Automobllu tn panA. C+l
VasuJ cu [-1
Carnetele C.E.C. f+J
O premiere tn variante
O impArtire
!Prnblema laborantului. r-1
roti curele de transml!;ie
Un sultan tndrligostit de logirll. (-1-J
La o sta ie de betoane. [-]
O falsli. [-)
O fumoa de geografie. [-1-J
O mai [ -1-]
C i matlmntica rccreativA. [-]
O ad unnrc [ + J
Nu erii i Jarul [-]
'Pj il'O la r.cuator
{''CUI alpi ni t. [ -J
la lDrntor. [-J
. . . . .
. . . . . . .,
!m unui polinom de grad oarecare cu (:r-o)
u nutomobile
O 1:u virstele
O pob cn 11 cu procente. [-)
nta ul f [-]
n clivi7.ibll cu 15
Un divlzibil cu 18
Paginile unei d!.r\i
spirit de 7
o cu o cunoscutii la cit. r+1
tnmul\trea 1
Matematica pentru
Terenul de fotbal "rapottul de aur"
o familie la masti. r+J
Trei motocicli.,i
Media numt>relor probelor de beton. [-]
o rada cu iepuri [-]
f.'Ghai are probleme
Elc\ii In
. . . . .
210
. . . .
...
. .
....
!10
51
53
53
54
56
57
58
60
61
62
6:l
64
66
67
67
69
70
71
73
74
74
75
75
77
78
78
78
79
RO
81
82
fl2
85
86
RB
91
92
93
94
95
96
parii (1) , ,
parii (If) . . . . . . .
Problema comandantului de companie
lui national de fotbal
onomiile unor levi
rajul
Problema profesorului d
Examen la ... o de
!Bazinul olimpic de inot
ba chet
fotbLJ
roblema prof sorului
IProillema generalului de corp de armaUi icolae
IPermuUll'i Ja o de \'OI i. L+]
lntr(.' cere automobili ticil
Go!getcrul echipei de fotbal
P , ul na
De-ale Olimpiad i
Vai i 5i problema sa. f-1
Autobuz le .
pun uplim ntar la p1obl ma nr. 11
puns suplim nlar la prol !ema nr. 1 B
spuns suplimentar la pobl ma nr. 3ll .
CAPITOLUL Il
ritm ti
PAtratul unui care me cifra 5 la
l'llratul numerelor formate cu c:1frn 9 .
numtrC'Ior formate cu t'Jfra 1. 1-1 ...
a cu fl a primelnr zcx uumer . 1-1 .
Inmultirea c:u 9 a numerelor mni mnri el 10. [-)
n numerelor d la 5 la 10. f-1
cu num te formate nurnnl din cifm 1
Suma numcr lor naturale de la 1 la ''9. [-] .
e intre nunw ele din primul al doilea rnd 7
IR cu noa. t . . . . . . . . . . . . . . . . .
Inmultirea "in gincl" a d1uii nunwr , de romul zecilor. f-1 ..
Impartirea unei in douii sau mai multe inegale
mpilrtire.t cu numere formate din cifru !) . .
!Putere la put r >
Cea mai mare \'aloare pos1bilil, folosind - pentru criere operatii -
areea i de trei ori
cu douli num re. [-]
7
7

101
102
104
105
107
109
111
113
114
117
118
121
123
124
127
128
129
3
4
211
a tntre douA numere de ordinul sutelor, avind cifre, dar
cu ordinea prima ultima fiind diferite intre ele
uni prin rezulta lele lor. [-] , , . . . . . .
unui impar egal cu suma a (T). t+J
1'ot prohlcma pr (li). r ! J
scrie de numere pitagorctcc (HI) . . . . . . . . . . . . . . .
Difl'n:mtn a - a\ind ca bnze doul numere consecutive -
,\c n unele ca7uri un p trat (l V) . . . . . . . . . . . . . .
O cu rcsluri ...................... .
Oi ntre numere cu ci(re consecutive
Sit !.!' dcl rmine necunoscutele din reln\ia de mai jos. 1-1 1
O ce un ic <.le gradul 1 cu p ltu necunoscute. [ + 1.
Jnmul\irl'a a numere necunoscute. H 1
Und -i gre)eala ?
Binomul la
. . .. .
. . . tnii- n)
(1)
(Il)
....
. .
n tra u cu probleme
Produse cu valoare con lantA
O cu r st
E (x, , z)
. . . . . ,.. . .
. . ...
E (x, y, 'l, t) ,
Oi\ izibililatea
"' " a
n Intreg
!J'rci tm leare . .
ehi valente
..
Care este mai mare '! ({)
Care numt'ir- este mai mare? (H)
Ullma il numlkului
. .
ntstnere ctt ifr i:dentice .
Suma a trei nun1ere necunoscute
. . .
&APITOLUL II I
Geometvi.e
..
ariei unui triunghi (J) . . . ....
ariei unui trilmghi in n le cu numere dale (Il)
a douli unghimi intr-un triunghl
triunghiurl echilaterale
Triunghiul drcp.lunghic (I)
11 2
141
14ti
147
149
151
152
lr.l
154
155
157
158
159
160
161
102
163
16-l
165
1 5
l6B
168
169
170
170
171
112
173
174
175
176
178
179
Jl\0
i!IO
181
Trilmghiul dreptunghic Clr) .
T pm(!hiul dr pt mgl11c (111)
T aungl iul dreptunghic (IV)
Tn ml'(hiul dreptunghic (V)
p,,trulal re a-.cmcnea ([) ..
J' 1lrulatcre asemenea (I!)
1 11 patrulat r inscriptibil. [ +]
Ha L'ctoarele intr-un paralelogram
'llll drul conul ..... .
Piilr.alul inscris intr-un triunghi dreptunghic. 1+1
M a11gde de fn!bal
Hdt'l de ancl 1 . . .
CN ul
\r ul Inscris intr-un triunghi (l)
':r< ul Inscris intr-un triunghi (li)
ursa pe trasee diferite . . . . .
Sft'r. . ............
.Sf,ra inscri intr-un tetracdru. ( +]
pti.mul topometrul (I) ....
Dt' la periml'lru la . . .
In cu teorema fundamentalA asemiln1iriii
(llllll trunchiul de con cu volume c ale
ot d spre con . . . . . . . . . . . . . . . .
1 l' la sectorul de cerc la con . . . . . . . . . . .
M.li multe sectoare de cerc ... m i mult conuri. [ 1--1
o pn (-] ... .
&utianul lopometrul (Il). r+l . . .. . . . .. .
182
183
184
185
186
187
187
188
189
191
192
192
193
104
195
195
197
1 7
198
199
200
201
20%
203
:!04
:!05
207
!li
Redactor : VICENTIU OONOSE
Tohnoredactor : MIHAI BUJDEI
p r u t 1985. Format 61X86/16. Coli tlpo ll.S.
Bun de tipar lo 26.VIII.198!i.
Editura Junimea. str. Gheorqhl Dlmlttov, nr. t.
IASI - ROMANIA
Tlp6rll aub cd. nr. !>131/1935, la
INTREPRINDEREA POLIGRAFICA BACAU.
Str. Mlorllel, nr. 'D.
lei 7,Z5