Formaiunea disodileleor i menilitelor superioare Cuprinse stratigrafic ntre gresia de Kliwa i Formaiunea de Gura oimului, disodilele i menilitele superioare

reprezint o entitate specific numai pnzei Vrancea (Dumitrescu, 1952; Ionesi, 1971). n mare parte din cutele acestei uniti ns, ele ncheie succesiunea oligo-miocena, Formaiunea de Gura oimului fiind erodat. Ca i disodilele inferioare, ele reprezint o gam larg de tipuri petrografice i anume: disodile tipice, brun-negre, cu laminaie pronunat, cu eflorescene de sulf, gips i cruste limonitice roietice; disodile nisipoase, argile disodilice i chiar argile cenuii-versui, ultimele sub forma unor intercalaii subiri, centimetrice; disodile sub forma unor intercalaii cu aspect de marne, negre, bituminoase, n bancuri decimetrice, mai rar pn la 0,6 m. Destul de rar intervin calcare sideritice de form sferoidala cu diametru de pn la 0,5 m (p. Rca). Cuararenitele de tip Kliwa din disodilele superioare se dezvolt n strate subiri, n proporii variabile, de la 20% pn la 40% n mod exceptional; apar i varieti de gresii rubanate sau negricioase. Una din carcateristicile acestei ultimei uniti a fliului, este substituirea formaiunii respective prin rudite cu isturi verzi de tip dobrogean; substituia are loc treptat, de la disodile cu rari galei, la rudite cu matrice argilo-disodilic, slab consolidate. Menilitele i fac apariia din treimea superioar a nivelului, la nceput interstratificate cu disodilele, apoi devenindcompacte; au grosimi de 12-16 m sau chiar 20 m i sunt frecvent microcutate. Formaiunea include cunoscutul tuf de Falcu, asociat cu bentonite sau el nsui bentonizat; n timp ce tuful se plaseaz la partea superioar a disodilelor, bentonitele se intercaleaz n menilitele compacte. Valorile limit ale componenilor chimici majori relev, comparativ cu disodilele inferioare, o cretere evident a coninutului n alumin i mai uoar a CaO. Faptul corespunde cu o cretere cantitativ a minerarelor argiloase i cu caracterul mai carbonatic al disodilelor superioare; doar disodilele din zona Ozana-Tazlul Mare se dovedesc, n parte, ceva mai silicioase, probabil cuarsiltitice i mai calcaroase; n pnza Vrancei disodilele superioare sunt mai bituminoase dect cele inferioare, i c gradul lor de bitumizare crete de la est spre vest, spre bordura intern a semiferestrelor (Humor, Bistria-Rca, Slnic-Oituz).