1. Familia Salicaceae 1.1. Genul Populus (plop) 1.1.1. Populus alba (plop alb) 1.1.2.

Populus canadensis (plop negru hibrid) 1.1.3. Populus nigra (plop negru, pluta) 1.1.4. Populus tremula (plop tremurator) 1.1.5. Populus p ramidalis (plop piramidal) 1.1.!. Populus balsami"era (plop balsami"er) 1.2. Genul Sali# (salcie) 1.2.1. Sali# alba (rachita alba) 1.2.2. Sali# bab lonica (salcie pletoasa) 1.2.3. Sali# capraea (salcie capreasca) 1.2.4. Sali# cinerea ($%log) 1.2.5. Sali# "ragilis (rachita, salcie "rageda, plesnitoare) 1.2.!. Sali# purpurea (rachita rosie) 1.2.&. Sali# reticulata (salcie pitica) 1.2.'. Sali# retusa 1.2.(. Sali# )iminalis (mla*e)

1. Familia Salicaceae Formula: masc. (+) P A 0 2-30 fem. (+) P G _ 0 (2) Salicaceele sunt arbori i arbuti ioici! cu frun"e sim#le alterne! $nso%ite a esea e sti#ele. Florile! unise&uate! li#site e $n'eliuri florale (nu e)! sunt (ru#ate $n amen%i unise&ua%i care! u#) matura%ie! ca cu totul e #e ramuri. Fiecare floare const) intr-o bractee! e care se #rin #)r%ile re#ro uc)toare! i un or(an $n form) e cu#) sau e isc nectarifer. *nii cercet)tori inter#retea") aceste or(ane ca ultimele r)m)i%e ale $n'eliurilor florale. Florile mascule #ose ) 2-30 e stamine! cu antere e&trose i cu e+iscen%) lon(itu inal)! li#site e orice ru iment e #istil. Florile femele sunt cu #istilul format in 2 car#ele concrescute! cu o'arul unilocular! cu 2 #lacente #arietale i un mare num)r e o'ule. ,a cretet! o'arul #oart) un stil care se esface $n 2 sti(mate bilobate. Fructul este o ca#sul) cu e+iscen%a loculici )! $n 2 'al'e! care se r)sucesc $n afar) ins#re '-rf. Semin%ele mici #oart) $n .urul +ilului un smoc e #eriori! care #ro'in in funicul i ser'esc la iseminare. /mbrionul este re#t! cu re"er'e olea(inoase! ar albumenul li#sete. Se cunosc a#ro&imati' 300 e s#ecii cu r)s#-n ire mai mult +olarctic). 1.1. Genul Populus (plop)

0ncren(atura : 1a(nolio#+2ta 3lasa : 1a(nolio#si a 4r inul : 1al#i(+iales Familia : Salicaceae Genul : Po#ulus Plopul! tiinific Populus ,.! este un (en e arbori in cate(oria foioaselor (arbori ale caror frun"e ca toamna). Plo#ii #ot atin(e $n)limea e 35-60 m. Plo#ul are cca. 50 e 'ariet)i r)s#-n ite $n emisfera nor ic). 7n /uro#a central) i r)s)ritean) sunt mai r)s#-n ii #lo#ul ne(ru (Po#ulus ni(ra)! #lo#ul ar(intiu (Po#ulus alba)! #lo#ul tremur)tor (Po#ulus tremula) i #lo#ul cenuiu (Po#ulus canescens)! e&ist-n i o serie e +ibri"i $n #e#inierele e #omi un e a#are frec'ent (Po#ulus cana ensis) care $n #re"ent este atacat masi' e o ciu#erc) #ara"it) (1arssonina brunnea). Frun"ele ca#)t) culoarea (alben) $nainte e a c) ea $n tim#ul toamnei. 0arna! mai ales c-n arborele a #ier ut frun"ele! se #oate obser'a tul#ina rea#t) a #lo#ului! #entru care moti' a fost #lantat #e mar(inea rumurilor ce alc)tuiesc aleile e #lo#i. Arborii cresc re#e e! au un lemn moale! nu sufer) #rea mult ac) s-au ru#t sau au fost t)iate in cren(i! tul#ina crete mai e#arte! fiin un arbore #uin #retenios! in care moti' este folosit i la reculti'area cu #lo# a terenurilor 'irane! a +al elor re"ulate in lucr)rile miniere! sau a carierelor e #iatr) aban onate! #recum i e-a lun(ul c)ilor ferate. Plo#ul fiin un lemn e esen) moale este folosit la confecionarea #antofilor e lemn. Plo#ul este utili"at #e scar) lar() #entru fabricarea +-rtiei. 7n #re"ent #lo#ul este obiectul unor cercet)ri (enetice $n S*A! 3ana a! /uro#a i 3+ina e a obine 'ariante e #lante re"istente la )un)tori! sau la $mbun)t)iri funciare #rin absorbia in sol a substanelor to&ice cum ar fi e e&em#lu metalele (rele. 1.1.1. Populus alba (plop alb)

Arbore in i(en! e talie mare! ce #oate atin(e 30-35 m $n)l%ime i 8.5m iametru. +ulpina este (roas)! cilin ric)! #uternic ramificat) ! aco#erit) $n tinere%e cu o scoar%) alb)-cenuie! lucitoare! riti omul a#are t-r"iu! este a -nc-br)" at! ne(ricios i $naintea") $ncet e la ba") s#re ramuri.

,oroana coroan) lar() re(ulat) este format) in ramifica%ii 'i(uroase. Scoar-a este nete ) i albicioas)! #-n) t-r"iu! c-n a#are un riti om #uternic br)" at i ne(ricios ce $naintea") e la ba") s#re ramuri. .onge)itate #-n) la 600 ani! #artea interioar) a tul#inii #utre"ete la un tim#! e'enin scorburoas). .u*erii rotun"i! brun-'er"ui sau cenuii! #-slos-tomentoi! albi9 #re"int) i brac+iblaste.

/uguri alterni! o'o-conici! 3-6 mm! 3-5 sol"i bruni! tomentoi.

Frun$ele sunt lun(-#e%iolate i au forme 'ariabile: cele e #e lu.erii lun(i sunt o'ate! lobate! cu 3-5 lobi! a'-n fa%a inferioar) alb- tomentoas)! iar cele e #e lu.erii scur%i sunt mai mici! o'ate sau oblon(i! #e mar(ini sinuat- in%ate! cenuiu-tomentoase #e os Fructe : ca#sule ce se coc #rin mai! iar semin%ele sunt mici! e(retate Florile sunt ioice! amen%ii femeli #ro uc-n ca#sule cu semin%e #re')"ute cu smocuri e #eri lun(i! albi! ca e 'at). 7nflorete e'reme! la $nce#utul #rim)'erii (martie-a#rilie)! fructific) anual i abun ent.

0nr%d%cinarea este estul e #rofun )! cu numeroase r) )cini laterale care $l face re"istent la '-nt.

Plo#ul alb are o mare am#litu ine ecolo(ic). S#ecie uor termofil)! crete bine at-t #e solurile ume e c-t i #e cele uscate! s)race! nisi#oase! ra.onea") #uternic st-n.enin e"'oltarea altor s#ecii. ;intre 'ariet)%i se culti'): 'ar. pyramidalis (sin. P. bolleana ,auc+e) - arbore e ma&im 25 m! cu #ort $n(ust#irami al! frun"e ar(intii #e os! este cel mai utili"at intre #lo#ii albi $n s#a%iile 'er"i! $n eosebi #entru aliniamente.

Plo#ul este originar in 0ran si <urcia! ar a fost aclimati"at cu succes i in /uro#a. 7n #re"ent este ras#an it #e toate continentele. Plopul alb este r)s#-n it $n centrul i su ul /uro#ei! la 1area 1e iteran) i $n Africa e =or ! iar s#re est a.un(e $n Asia 3entral) i Siberia. 1realul de )egetaie al genului Populus, format in teritoriul ocu#at s#ontan i>sau natural! cu#rin e emisfera boreal)! e la cercul #olar #-n) la latitu inea e 25?-30?! cobor-n inelar $ntre ecuator i 20? latitu ine su ic)! $ns) #e un teritoriu restr-ns.

2tili$%ri : Plo#ii se folosesc cu succes $n aliniamente! mai ales #e c)ile rutiere! stra ale i $n #arcuri i (r) ini ( i"olat! $n (ru#)ri! masi'e! #er ele i #lanta%ii e $n'er"ire ra#i )) #entru ca retine #raful si #urifica aerul si solul e metale (rele si eoarece este un bun absorbant al sunetelor #uternice. 7n amena.)rile in localit)%i se recoman ) mai ales arborii masculi! care nu r)s#-n esc #uf ,emnul acestor s#ecii! are multi#le utilizri industriale: c+erestea !ambala.e uoare! #l)ci fibro-lemnoase i #laca.e! furnire #entru mobil)! c+ibrituri! #ast) #entru celulo") i +-rtie! lemn #entru construcii rurale. Industria italian de hrtie a fost #rima( $nce#utul sec8@) care a folosit lemnul e #lo# #entru #asta mecanic) . 7n ultima #erioa )! se remarc) obiecti'ele care #ri'esc #rotecia me iului ( e fitoreme iere a unor terenuri #oluate cu eeuri mena.ere sau cu metale (rele! cu a"ot ! fosfor). Aceste s#ecii sunt folosite #entru #ro ucerea e biomas energetic!#entru iminuarea #olu)rii #-n"ei freatice. P) urile e #lo# i salcie in lunci i ")'oaie! $nsum-n #este 200 000 +a! constituie surse im#ortante e nectar i polen pentru apicultur. In cosmetica intra in com#o"itia #ro uselor e fi&are a #arului si a #ro uselor e in(ri.ire a tenului acneic.

Prim%)ara

3ara

A#ect al coronamentului +oamna

4arna

Plopul monument al naturii sau compnent al unor arii prote*ate . Padurea .etea! cea mai nor ica #a ure tro#icala in lume Situata in #artea e =or -/st a ;eltei ;unarii! Pa urea ,etea (2.A25 +a) este consi erata #a urea tro#icala situata la cea mai nor ica atmosfera in lume. ,etea este cea mai 'ec+e re"er'atie naturala a Bomaniei! fiin eclarata monument al naturii in anul 8@30. 2n e#emplar de plop alb situat #e 4nsula mic% de 1grement 5ac%u! care a fost #ro#us s) fie eclarat monument al naturii.

Arborele are o $n)l%ime e 3@!02 m! circumferin%a tul#inii este e 8!30 m $n)l%ime e la ni'elul solului! iametru #e irec%ia e e"'oltare ma&im) a coroanei - 3@!CC m! iar iametrul la 8!30 m $n)l%ime e la ni'elul solului - 2!05 m. 1.1.2. Populus canadensis (plop euroamerican) Sunt arbori re"ultati in +ibri area #lo#ului ne(ru euro#ean ( Pinus ni(ra ) cu #lo#ii ne(rii americani ( P. eltoi es ) ori(inari in 3ana a. Dibri arile s-au #ro us natural in "onele e contact intre #lo#ul ne(ru euro#ean s#ontan si #lo#ii ne(ri americani in cultura. 4 ata cu e'i entierea fenomenului e +etero"is la unii intre +ibri"i! s-au efectuat incrucisari iri.ate! artificiale.

3aracterele morfolo(ice catre efinesc #lo#ii ne(ri +ibri"i sunt: lu.eri 'i(urosi! mu(uri asemanatori ca forma si marime cu ai #lo#ului ne(ru! frun"ele cu forme si marimi 'ariabile. =u se re(enerea"a ecat #e cale 'e(etati'a! fiin +ibri"i e un sin(ur se&. Se inmultesc usor #rin lastari si butasi! ra.onea"a slab. 3resterile sunt ra#i e! situan u-se in fruntea arborilor re#e e crescatori. ,a 85 -20 e ani! reali"ea"a circa 30 m3>an>+a9 la 'arste e #este 20 e ani atin( #este 60 m in inaltime. =u toate culti'arele e #lo# sunt la fel e #ro ucti'e: cele mai es folosite la noi sunt: c'. Serotina9 c'. Bobusta9 c'. Sacrau9 c'. Be(enerata9 c'. 1arilan ica. Plo#ii euramericani au numerosi aunatori abiotici: 1elasoma #o#uli ( (an acul rosu care roa e frun"ele )9 ;it+ic+i"a #o#ulea ( ciu#erca ce #ro'oacauscarea lu.erilor si c+iar a arborilor. Se considera arbori re$istenti la poluare. .emnul este usor, moale, omogen si de culoare albicioasa. Se "oloseste in industria de celulo$a si hartie, in productia de placa*e, chibrituri, P1., PF., cherestea s.a.Plopii negri hibri$i sunt arbori e mari imensiuni (60-50 m $n)l%ime! 2 m $n iametru). ,u.erii sunt 'i(uroi! obinuit muc+ia%i! (labri sau is#ers #)roi! cu cicatrici mari trilobate. 1u(uri asem)n)tori cu cei e la #lo#ul ne(ru! ar #u%in mai mari. Frun"e cu forme i m)rimi 'ariabile! $n (eneral eltoi e! #e mar(ini ciliate $n tinere%e! cu 8-2 (lan e roiatice la ba"a limbului. Plo#ii +ibri"i sunt #reten%ioi fa%) e con i%iile sta%ionale! #retin c)l ur) esti'al)! cresc bine $n (eneral $n "onele cu se"on lun( e 'e(eta%ie (c-m#ie! eal). <rebuie e #reci"at $ns) c)! unii +ibri"i s-au a a#tat la con i%iile montane. Sunt arbori +eliofili! cu fototro#ism accentuat! fiin re"isten%i la inun a%iile e #-n) la 800 "ile. =u su#ort) a#a sta(nant) i nici aci itatea solului! sunt sensibili la usc)ciune i la concentra%ia e s)ruri in sol. 1.1.3. Populus nigra (plop negru, pluta) Arborii ce a#arin acestei s#ecii atin( $n)limi e a#ro&imati' 30 mE8F! cu tul#ina eseori curbat)! str-mb)! rareori rea#t). 3oroana este lar()! nere(ulat)! rar)! iar ramurile sunt (roase.

Scoara este e culoare (alben-cenuie. ,a b)tr-nee formea") scorburi. ,u.erii sunt rotun"i! (labri! lucitori! (alben-'er"ui. Frun"ele sunt (roase! #ieloase! lun( #eiolate! #e fa) 'er e-$nc+is! #e os 'er e-mat! lun( acuminate! la ba") cuneate! #e mar(ini serat inate. Florile unise&uat- ioice! $n amenti #en enti! a#ar $nainte e $nfrun"ire! cele masculine sunt mai scurte. 7nflorete $n lunile martie-a#rilie. 7nmulirea se face #rin semine i but)ire. ;urata e 'ia) a unui #lo# ne(ru este e 800-600 ani. ;escriere 7n tra i%iile str)'ec+i! #lo#ul ne(ru a fost #ermanent utili"at $n ritualuri ma(ice! fiin asociat cu trecerea $n Gcelelalte lumiH i cu c)l)toriile astrale. *na intre le(en e s#une c) Delia ele! ')"-n c) erea in cer a fratelui lor! $n urerate! s-au fi&at $n sol i au e'enit #lo#i! iar lacrimile lor s-au transformat $n #ic)turi e ambr)! care se $nt)rete #e scoar%a co#acului. Potri'it altei le(en e! Dercule a #urtat o coroan) in frun"e e #lo# u#) ce l-a eliberat #e 3erber! $nfrico)torul ul)u al ia ului! in $m#)r)%ia lui Da es9 (recii consi erau c) una intre fe%ele frun"elor e #lo# e mai $ntunecat) atorit) fumului i cenuii in t)r-mul lui Da es ("eul mor%ii). 7n tra i%ia cretin) se s#une c) in lemn e #lo# a fost f)cut) crucea lui Dristos i c) frun"ele #lo#ului $nce# s) tremure c-n $i amintesc aceasta. Anticii confec%ionau scuturi in lemn e #lo#! eoarece $l consi erau un bun #rotector $m#otri'a r)nilor mortale! iar ma(icienii $l utili"au $n ritualuri #entru ob-n irea succesului! #entru #rotec%ia e farmece! #entru s#eran%) i iubire. Plo#ul e consi erat i un simbol al ca#acit)%ii e a re"ista i a $n'in(e. A fost numit Gco#acul ce transcen e teamaH. /ste ori(inar in <urcia i 0ran! e un e a fost aclimati"at e c)tre arabi $n $ntre( ba"inul me iteranean. 7n #re"ent se ()sete #e a#roa#e toate continentele. 3rete e la c-m#ie #-n) la munte! la altitu ini e 8600-8A00m i #refer) terenurile ume e! e-a lun(ul r-urilor i $n lunci. Poate tr)i #-n) la 200 e ani i atin(e $n)l%imi e 30-35m i un iametru e #-n) la 2 m. /&ist) mai multe s#ecii e #lo#! #lo#ul ne(ru #oate fi confun at cu #lo#ul alb sau #lo#ul tremur)tor! ar se eosebete e acetia #rin scoar%)! br)" at) e tim#uriu #e cea mai mare #arte a tul#inii (la celelalte s#ecii scoar%a r)m-ne nete ) #-n) la '-rste $naintate) i #rin mu(urii mari! alun(i%i (2-3 cm) i mai ascu%i%i. ;enumirea tiin%ific) #ro'ine e la G#o#ulusH I #o#or (lat.). 7n sco#uri me icinale se folosesc mu(urii! care se #ot recolta e la sf-ritul lui februarie #-n) la $nce#utul lui a#rilie! #referabil $nainte e e"'oltarea frun"elor! irect e #e ramuri. 1u(urii sunt o'oi"i! lucioi! r)inoi $n interior! e culoare brun- esc+is #-n) la brun! cu miros #l)cut i (ust am)rui! aromat.

1.1.4. Populus tremula (plop tremurator) Plo# tremur)tor ;e la JiKi#e ia! enciclo#e ia liber)

Plo# tremur)tor

Plopul tremur%tor este un arbore! 'arianta euro#ean) (Po#ulus tremula)! care face #arte in (enul ta&onomic Po#ulus. 1ai e&ist) s#ecia american) e #lo# tremur)tor (Po#ulus tremuloi es)! sau s#ecia $nru it) (Po#ulus (ran i entata). 6%sp7ndire Plo# tremur)tor este r)s#-n it $n Asia e Lest! Africa e =or i $n /uro#a mai ales $n /uro#a 3entral)! ;elta ;un)rii! li#sin $n Portu(alia! S#ania e su i Sicilia. /l #oate fi $nt-lnit $n re(iunile esc+ise luminoase! $m#reun) cu #lo#ul ne(ru (Po#ulus ni(ra) i #lo#ul ar(intiu (Po#ulus alba). 2tili$are8modi"icare 9 modi"icare surs%: 4n medicin% ;in frun"ele! scoara sau ml) iele tinere ale #lo#ului tremur)tor! se e&tra(e aci acetilsalicilic care are efect antifebril! antireumatic i e alinare a urerii i care este folosit e in ustria farmaceutic) #entru #ro ucerea unor me icamente ca as#irin)! ibu#rofen etc. 4n industrie ,emnul lui este a#reciat! fiin uor i a ec'at #entru #ro ucerea e rac+ete e tenis! scobitori! c+ibrite. 0n /uro#a este crescut $n #e#iniere #entru #o#ularea ca #ionier al #) urilor 'iitoare! $n sco#ul $mbun)t)irii calit)ii solului in "onele efriate. Atin(e inaltimi e #ana la 30 m si are tul#ina rea#ta! cu scoarta 'er"uie nete a! forman riti om oar la 'arste inaintate. ,emnul nu #re"inta uramen! ar constituie o materie #rima foarte buna #entru celulo"a si c+ibrituri. ,u.erii sunt bruni-roscati! lucitori! (labri! cu mu(uri alterni si conici foarte lucitori si cu 3-6 sol"i. Frun"ele sunt subrotun e #ana la o'ate! 6-A cm lun(ime cu 'arf ! rotun.it! ine(al sinuat crenate. Pre"inta un #etiol lun( e #ana la A cm! care este com#rimat lateral! rasucin u-se cu usurinta la a ierea 'antului si miscan astfel lamina sinuos. 0nfloreste relati' e'reme! #e la 20 e ani si a#roa#e anual. ;is#une e o mare ca#acitate e re(enerare #e cale 'e(etati'a! ar lon(e'itatea nu e#aseste 800 ani.

Plo#ul tremurator are un areal e&trem e lar(. ,a noi a#are frec'ent si la eal! rar la cam#ie! ar #oate urca #ana la 8C00 m! fiin o s#ecie montana. 1ult mai #utin #retentios fata e clima in com#aratie cu alti #lo#i! #lo#ul tremurator se im#une ca o 'eritabila s#ecie #ioniera! in'a an #a urile rarite. Fara a se com#ara cu mesteacanul sau #inul sil'estru! #lo#ul tremurator creste #e soluri in #anta! #e roci 'ulcanice! ar si #e soluri sarace! aci e.

1.1.5. Populus p ramidalis (plop piramidal) 3ate(orie: Arbori foiosi ;escriere: S#ecie ori(inara in /uro#a su ica! Africa e =or si 4rientul a#ro#iat. /ste re#e e crescatoare si #oate atin(e 30 m inaltime. Portul este caracteristic! #irami al. Plo# ne(ru - Po#ulus ni(ra in #e#iniera Plo# ne(ru #irami al : Po#ulus ni(ra in #e#iniera <ul#ina este scurta! rea#ta la ba"a canelurata. Scoarta este e culoare cenusie : ne(ricioasa. Pre"inta riti om a anc bra" at. 3oroana este in(usta cu ramuri ascen ente si frun"e mici! romboi ale! (roase! #e fata 'er"i intunecate! (labre! lucitoare. 0nfrun"irea este tim#urie. Plo# ne(ru la maturitate Plo# ne(ru la maturitate Pre"inta numai amenti masculi! moti' #entru care inmultirea nu se face in seminte! ci numai in butasi si lastari. ;eoarece este mascul! nu #ro uce 'ata si nu influientea"a #ersoanele sensibile. /ste re"istent la uscaciune si nee&i(ent fata e sol. Se e"'olta foarte bine #e soluri alu'ionare! usoare! fertile! bine a#ro'i"ionate cu a#a.

/ste mult a#reciat ca arbore ornamental fiin folosit in #arcuri si (ra ini! i"olat! in (ru#uri si frec'ent in aliniamente e-a lun(ul aleilor si soselelor. 1.1.!. Populus balsami"era (plop balsami"er) Familia SA,03A3/A/ 1irbel. Genurile Po#ulus si Sali&! sunt foarte bo(ate $n s#ecii arborescente si arbusti'e! ras#-n ire mare! in re(iunile #olare #-na $n "ona ecuatoriala. 1ulte 'e(etea"a #e malul a#elor! re"ista la inun atii. Salicaceele is#un e o mare ca#acitatea e re(enerare! inclusi' #e cale 'e(etati'a (lastari! butasi! ra.oni sau marcote). 7n (eneral! sim#litatea structurii florale (s#ecii unise&uat- ioice)! usurinta iseminarii si marea ca#acitate e re(enerare #e cale 'e(etati'a sunt str-ns corelate cu lar(a a a#tabilitate a multora intre s#eciile e #lo#i! salcii! care le-a #ermis sa ocu#e teritorii $nsemnate. Genul Po#ulus ,. 3u#rin e a#ro&imati' 35 e s#ecii! ras#-n ite $n ma.oritate $n emisfera nor ica! America e =or ! /uro#a! Asia si nor ul Africii. 1u(uri alterni! flori unise&uat- ioice! $n amenti #en enti. Fructele ca#sule! se esfac $n 2-6 'al'e! contin seminte cu smocuri e #eri albi! se coc e'reme ( iseminarea #rin mai-iunie). Semintele #ot (ermina la scurt tim# u#a iseminare (c+iar $n c-te'a ore). Sectia ,euce ;ub2 3u#rin e s#ecii e #lo#i albi (subsectia Albi ae) si tremuratori (subsectia <re#i ae)! caracteri"ate #rin scoarta tul#inii mult tim# nete a! albicioasa! 'er"uie sau cenusie ( oar arborii batr-ni formea"a riti om). Frun"ele! subrotun e sau o'ate! uneori lobate. 3a#sulele sesile sau scurt #e 26526 332 unculate. Po#ulus alba ,. - Plo# alb S#ecie in i(ena! se $nt-lneste $n re(iunile centrale si su ice ale /uro#ei (fi(.38)! e la 1area 1e iterana #-na la 55M latitu ine nor ica9 a#are #e o f-sie $n(usta $n Africa e =or ! $n estul Asiei centrale si Siberia. ,a noi creste la c-m#ie si ealuri .oase! e obicei #rin luncile r-urilor! $n ,unca si ;elta ;unarii! un e formea"a arborete #ure sau amestecate cu #lo# ne(ru! anin ne(ru sau salcii ("a'oaie). ,a un moment at a fost $nlocuit cu #lo#ii euramericani! mai #ro ucti'i! $n #re"ent interesul ar trNebui sa creasca #rin #reocu#ari #entru ameliorarea (enetica #rin selectie. Plo#ul alb enota o am#litu ine climatica lar(a! esi ram-ne $n urma celorlalti #lo#i in i(eni9 este e&i(ent fata e cal ura esti'ala! se situea"a $n fruntea #lo#ilor in i(eni $n ce #ri'este e&i(entele fata e sol (are ne'oie e soluri #rofun e! af-nate! cu te&tura usoara! ume e)! re"ista la inun atii ar mai #utin ec-t salciile si nu su#orta a#a sta(nanta. 3reste satisfacator #e soluri alcaline! salin"ate $n con itii im#ro#rii #entru

celelalte s#ecii e #lo#! ar nu e(alea"a ca#acitatea e a a#tare #e saraturi a salcioarei sau catinei rosii #e soluri cu escom#unere (reoaie a resturilor or(anice (+umus brut +i romorf sau soluri turboase) 'e(etea"a foarte slab. Are tem#erament mai e umbra ec-t #lo#ul ne(ru! ram-ne totusi o s#ecie +eliofila. Beali"ea"a imensiuni mari (30-35 m $naltime si #este 8!5 m $n iametru). <ul#ina! (roasa! cilin ica! #utrnic ramificata! are scoarta caracteristica! alba si nete a #-na t-r"iu si riti om #ietros! a -nc bra" at! ne(ricios la batr-nete. Scoarta contine tanin si salicina $n cantitati mari. 7nra acinarea este relati' #rofun a! cu numeroase ra acini laterale. 3oroana! ramificata 'i(uros si nere(ulat! estul e luminoasa! ar mai bo(ata ec-t la ceilalti #lo#i. ,u.erii anuali si mu(urii tineri sunt aco#eriti cu un toment albicios-cenusiu. 1u(urii sunt alterni! e 3-6 mm lun(ime! o'o-conici! cu 3-5 sol"i. Frun"ele! lun( #etiolate! imorfice: cele e #e lu.erii lun(i si e #e lastari e 5-82 cm lun(ime! o'ate #-na la rotun -o'ate! 3-5 #almat-lobate! acute! la ba"a trunc+iate #-na la slab cor ate! alb tomentoase #e os9 cele e #e lu.erii scurti sunt mai mici! o'ate #-na la oblon(i! #e mar(ini numai sinuat- intate sau lobulate! e asemenea! lun(-#etiolate si tomentoase #e fata inferioara! ar e culoare cenusie. 7nfloreste e'reme! la $nce#utul #rima'erii! #rin martie-a#rilie. Florile sunt unise&uat- ioice! e"'oltate $n amenti e 5-O cm lun(ime! cu sc'ame intate! rar si lun( ciliate #e mar(ini (fi(.88A). 3a#sulele se coc e tim#uriu! #rin mai! iar semintele sunt mici! numeroase! #re'a"ute cu smocuri e #eri lun(i! albiciosi! ca e P'ataP9 se $m#rastie ime iat. Pre"inta oua 'arietati mai im#ortante: Po#ulus alba 'ar. #2rami alis (Qun(e) ;i##el! cu #ort #irami al! scoarta nete a 'er ecenusiu- esc+is! frun"e a -nc lobate! cu 5-O lobi! ar(intii #e os9 Po#ulus alba 'ar. ni'ea (Jill .) ;i##el! cu frun"e alb-cretaceu tomentoase #e os. Fructifica la '-rste relati' mici! anual si abun ent. Be"ista relati' bine la inun atii9 re"istent la #oluanti! are #utini aunatori biotici. ,emnul are uramen alb-(albui este moale usor! se utili"ea"a #entru obtinerea #astei e +-rtie! #alului! PF,-ului! c+ibrituri! furnire9 #uterea calorica este re usa. ,on(e'itate estul e mare! 200-300 ani! ar u#a 800 - 850 ani tul#inile e'in lar( scorburoase. 3a arbore ornamental se #oate utili"a cu bune re"ultate! $n eosebi #e malul a#elor. Po#ulus tremula ,. - #lo# tremurator. S#ecie in i(ena! cu areal foarte lar( $n /uro#a si Asia (fi(.38)! e#aseste $n nor latitu inea e O0M! a.un(e #-na la (ranita #olara a #a urii! $n su trece si $n Africa e =or . ,a noi se $nt-lneste $ntr-un teritoriu e&trem e lar(! urca #-na la 8C00 m $n moli isuri! coboara frec'ent la eal! c-teo ata c+iar la c-m#ie! instal- u-se ra#i si usor $n #a uri rarite! #arc+ete! su#rafete e"(olite e 'e(etasie forestera! form-n arborete eri'ate. Formatia #lo#isuri e ro'ina cu #lo# tremurator! ca arborete #ure #e su#rafete mici cu #ro ucti'itate inferioara se $nt-lneste e&trem e rar la noi.

/ste mult mai #utin #retentios fata e con itiile stationale ec-t cel alb si ne(ru. Be"ista la as#rimile climatul continental. Are tem#erament #ronuntat e lumina. /ste o s#ecie rustica fata e con itiile climatice! este o 'eritabila s#ecie #ioniera. Fata e sol are #retentii mici! fara a se com#ara totusi cu #inul sil'estru sau mesteacanul. =u este un arbore ti#ic e lunca! creste #e soluri e #anta! la munte sau eal. Le(etea"a estul e acti' si #e soluri sarace! aci e! saraturoase sau alcaline! a#are foarte rar #e solurile e&#use uscaciunii. S#ecie cu areal e&trem e lar(! ar totusi s-au i entificat oar oua rase (eo(rafice: una la altitu ini mici ($n nor ul arealului)9 una e altitu ini mari ($n su ul arealului) cu tul#ini bine conformate! coroane $n(uste! res#ecti' rasa e ori(ine su si central euro#eana e altitu ine mica! cu trunc+iuri sinoase si coroane labartate. Sub as#ect morfolo(ic! #lo#ul tremurator este obisnuit! arbore e imensiuni mi.locii9 numai $n statiuni fa'orabile #oate fi arbore e marimea 0! #-na la 30 m. Sistemul ra icelar este su#erficial! ar bo(at $n ramificatii subtiri si mult $ntins lateral! in care ra.onea"a #uternic. <ul#ina este rea#ta! cu scoarta albicioasa-'er"uie! nete a9 $n #artea inferioara! la '-rste mari! formea"a uneori rito m (ros! e culoare ne(ricioasa. 3oroana! o'oi ala sau lar( cilin rica! trans#arenta! af-nata! bine ela(ata! este com#usa in #utine ramuri (roase. ,u.erii sunt obisnuit! (labri! mai rar sericeu #arosi! bruni-roscati si lucitori. 1u(urii! conici! bruni-roscati! cu '-rful ascutit! a#ro#iati e lu.er! sunt foarte lucitori! mai mari ec-t la #lo#ul alb! e C-O (80) mm lun(ime! cu 3-6 sol"i9 cei floriferi sunt (lobulosi. Frun"ele imorfice: cele e #e lu.erii lun(i sunt subrotun e sau lat o'ate! e 6-A cm iametru sau lun(ime! la '-rf acute sau rotun.ite! la ba"a trunc+iate! rotun.ite sau slab cor ate! #e mar(ini ine(al serat-crenate! (labre! cu #etiol #uternic com#rimat! lun( e #-na la A cm ( e aceea! se misca la cea mia mica a iere e '-nt)9 cele e #e lastari sunt mai mari! e #-na la 85 cm lun(ime! o'at-triun(+iulare! cor iforme! #aroase #e os (fi(.88@). 7nfloreste e tim#uriu! $naintea $nfrun"irii. Amentii sunt mari (80-85 cm lun(ime)! foarte #arosi! cu sc'ame laciniate si lun( ciliate. 3a#sulele se coc la sf-rsitul lunii mai. Semintele se $m#rastie ra#i ! la istante foarte mari. A.un(e la maturitate e tim#uriu! u#a 20 e ani! fructifica a#roa#e anual si abun ent. 3a#acitatea e multi#licare 'e(etati'a #rin ra.oni sau butasi in ra acini este mare. ;ra.onea"a #uternic! lastareste realti' slab. 3resterile sunt foarte acti'e $n tinerete! sustinute #-na la 50-C0 e ani c-n #oate reali"a $nalami e 25 m si iametre #este 20-25 cm! $n statiuni fa'orabile #ro uctia este e a#ro&imati' 80 m3>an>+a. ,a e&ecutarea o#eratiunilor culturale este e&tras eoarece ca#acitatea e concurenta cu s#eciile e ba"a este foarte #ronuntata $n tinerete9 uneori este s#ecie e #rima $m#a urire. ,on(e'itate mica! C0-A0 ani. Rona centrala a tul#inii #utre"este e'reme. ,emnul alb cenusiu! usor! moale! elastic! mai omo(en ec-t #lo#ul alb! se foloseste #entru celulo"a! #al! PF,! c+erestea! sin rila.

Se cunoaste Po#ulus tremula 'ar #en ula! arbore mascul. 7n s#atii 'er"i! esi s#ecie e foarte ecorati'a! #oate e'eni in'a ant. Po#ulus & canescens (Ait.) Sm. (Po#ulus tremula & Po#ulusalba 'ar. ni'ea) - #lo# cenusiu. Dibri natural! la noi! a#are s#ora ic $n ;elta ;unarii sau $n luncile r-urilor interioare. /ste mai #utin e&i(ent fata e sol si re"ista #e nisi#uri saraturoase! relati' uscate esti'al (,acul Sarat). Arbore e marimea 0! e #-na la 30 m $naltime! cu caractere mai a#ro#iate e #lo#ul alb: lu.erii! mu(urii si frun"ele cu toment! ar e nuanta cenusie (fi(.822)9 frun"ele e #e lu.erii lun(i se aseamana cu cele e #e lu.erii scurti ai #lo#ului alb (o'ate! sinuatintate! sau lobulate! cenusii-tomentoase #e os! cu #etiol tomentos! ar mult mai #utin turtit ec-t la #lo#ul tremurator)9 cele e #e lu.erii scurtii sunt subrotun e! #e os (labrescente! cenusii-'er"ui. Sectia Ai(eiros ;ub2 0nclu e #lo#ii ne(rii si +ibri"ii intre ei. Biti omul se formea"a e tim#uriu si a eseori! este ne(ricios! a -nc bra" at. 1u(urii mari! cu miros aromat cleiosi. Frun"ele 'er"i! (labre #e ambele fete. 3a#sule e'i ent #e icelate. Po#ulus ni(ra ,. - #lo# ne(ru! #luta Arbore in i(en! ras#-n it $n /uro#a si Asia! #e teritoriu asemanator celui ocu#at e #lo#ul alb (fi(.38). 7n tara noastra creste #rin lunci si e#resiuni ume e! la c-m#ie si coline. /ste folosit $n aliniamente e-a lun(ul soselelor. 7n trecut era mult mai bine re#re"entat! terenul l-a #ier ut $n fa'oarea +ibri"ilor naturali si e cultura. *rca e-a lun(ul 'ailor mai mult ec-t #lo#ul alb si #artici#a $n alcatuirea "a'oaielor. ;in #unct e 'e ere al cerinte ecolo(ice se a#ro#ie mai mult e #lo#ul alb! ar este totusi mai #utin #retentios fata e clima! este mai re"istent la (eruri! si are #retentii mai re use fata e cal ura in se"onul e 'e(etatie. Sub as#ect e afic este mai #utin e&i(ent! su#orta soluri mai com#acte si ar(iloase. <em#erament #ronuntat e lumina. /ste arbore e marimea 0! cu $naltimi #-na la 30-35 m si iametre e #este 8m. <ul#ina este e"'oltata a eseori nere(ulat! cu umflaturi $ns#re ba"a - a(lomerari e mu(uri ormin"i in care lastareste abun ent. Pe #ortiuni aco#erite e alu'iuni a#ar ra acini a 'enti'e. Biti omul ne(ricios! a -nc bra" at! (ros! este format e tim#uriu. 3oroana este asimetrica! lar(a! nere(ulata! iar lu.erii sunt rotun"i! (labri! (albeni-'er"ui! cu mu(uri caracteristici! mari! e 8-2 cm lun(ime! conici-alun(iti-ascutiti! (albeni-'er"ui! a#ro#iati e lu.er! numai cu '-rful #utin recurbat s#re e&terior! '-scosi-aromatici (cei floriferi sunt o'oi"i si stau mai e#artati e lu.er). Frun"ele sunt lun( #etiolate! rombic-o'ate! lun( acuminate! la ba"a lat-cuneate sau e'i ent cuneate! #e mar(ini marunt crenat-serate! iar #e os (labre si e culoare 'er e-#ali a9 cele e #e bra+iblaste au imensiuni ce'a mai

re use! iar la ba"a sunt trunc+iate sau rotun.ite (fi(.820). 7nfloreste #rin martie-a#rilie! cu 2-3 sa#tam-ni $nainte e $nfrun"ire. Amentii masculi atin( 6-C cm lin(ime! iar cei femeli au 80-85 cm. Sc'amele mici! laciniate! (labre! ca e tim#uriu. 3a#sulele! e O-@ mm lun(ime! sunt o'oi e! re#te! lun( #e icelate. Plo#ul ne(ru #re"inta unele 'arietati sau 'arietati e cultura (culti'are): Po#ulus ni(ra ,. c'. 0talica (P. ni(ra #2rami alis (QorK+) S#ac+) - #lo# ne(ru #irami al. /ste arbore e #-na la 25 m $naltime! cu #ort caracteristic! #irami al-columnar! tul#ina canelata la ba"a! scoarta cenusie-ne(ricioasa! si riti omul a -nc bra" at lon(itu inal. 1u(urii sunt mici! e #-na la C-O mm! tot li#iciosi! $nsa mai #utin a#ro#iati e lu.er. Frun"ele! mai mici! rombic-o'ate! mai scurt acuminate. 3aracteristic este fa#tul ca se $nt-lnesc a#roa#e numai la e&em#lare mascule. Po#ulus ni(ra ,. c'. <+e'estina (P.n. t+e'estina (;o e) Qean) - #lo# al(erian Arbore e #-na la 30 m $naltime! cu tul#ina rea#ta! canelata! caracteristica atorita scoartei #ronuntat albicioase! nete e9 riti omul format la '-rste $naintate! este subtire! cenusiu! cu cra#aturi relati' re(ulate. 3oroana $n(ust #irami ala! rara! are ramuri subtiri. ,u.erii (labri! cilin rici! (albeni- esc+is. Frun"ele! triun(+iular-o'ate! e C-A cm lun(ime! acuminate! la ba"a rotun.ite! #e mar(ini crenat-serate! sunt (labre si e culoare 'er e- esc+is. 7nfrun"este a#roa#e cu oua sa#tam-ni mai t-r"iu ec-t P. n. c'. 0talica. Amentii sunt e 3-5 cm lun(ime! cu sc'ame (labre! laciniate! ca"atoare $n tim#ul $nfloriri. Se cunosc numai e&em#lare e se& femel. Se #oate $nmulti usor #rin butasire. ,emnul este e buna calitate! folosit la obtinerea celulo"ei. /ste un arbore cu certe #osibilitati e utili"are $n re(iuni uscate! $n culturi forestiere sau ornamentale. Po#ulus ni(ra 'ar. #lantierensis 4ri(inar in su -'estul /uro#ei! a #artici#at la +ibri arile naturale! cu #lo#ii ne(rii americani. Fructificatia coacerea si iseminarea ca la #lo#ul alb. ;ra.onea"a slab ar lastareste si se butaseste cu usurinta. 3resterea acti'a e la '-rste mici! #ro ucti'itatea ri icata reali"ea"a 85-8C m3>an>+a si c+iar mai mult la C0 e ani. ,on(e'itatea 300-600 ani. ,emnul cu uramen cenusiu! moale! #oros! consi erat mai bun ec-t cel al #lo#ului alb! fiin mai re"istent la #utre"ire! ar #re"inta aceleasi utili"ari. Pentru furnire! lemnul e&em#larelor cu (-lme este eosebit e a#reciat. /ste o 'aloroasa s#ecie re#e e crescatoare! $m#reuna cu celelalte s#ecii e "a'oaie contribuie la #unerea $n 'aloare a statiunilor im#ro#rii altor s#ecii. Poate fi folosi si la consoli area malurilor si a e#unerilor e alu'iuni! ar si ca s#ecie ornamentala Po#ulus cana ensis 1oenc+ (Po#ulus & euramericana) - #lo#i euramericani! #lo#i ne(ri +ibri"i! #lo#i e 3ana a

Be"ultati in +ibri area #lo#ului ne(ru euro#ean cu #lo#i ne(ri americani (Po#ulus eltoi es 1ars+. - 3ana a) mai $nt-i +ibri arile s-au #ro us natural $n "onele e contact (euro#ean s#ontan! american $n cultura). Primii +ibri"i au fost escrisi la $nce#utul secolului al 0S-lea. ,a e'i entierea fenomenuluoi e +eterosis! la unii in +ibri"i a a#arut i eea $ncrucisarilor iri.ate! $n #ro(rame e ameliorare $n multe tari! inclusi' la noi. 3ultura #lo#ilor ne(rii +ibri"i s-a bucurat e o atentie eosebita! mai ales $n lunca ;unarii si luncile r-urilor inferioare un e #lantatiile ocu#a #este C2 mii +a. Fata e con itiile stationale se o'e esc $n (eneral mai #retentiosi $n com#aratie cu #lo#ii in i(eni! iubitori e cal ura! re"ista bine la inun atii cu a#a cur(atoare ar nu ca salciile. =u tolerea"a a#a sta(nanta. *nii intre #lo#ii ne(rii +ibri"i s-au a a#tat si $n climate montane mai reci. Sunt arbori e lumina! nu su#orta nici cel #utin umbrirea laterala. Beali"ea"a cresteri remarcabile #un-n u-si $n 'aloare $ntre(ul #otential biolo(ic si #ro ucti' #e soluri alu'ionare! fertile! #rofun e! nisi#oase! bine a#ro'i"ionate cu a#a! cu ori"ontul freatic #-na la 8 m e la su#rafata! in re(iunile inun abile. Be"ista bine la inun atii cu a#a cur(atoare #-na la 800 "ile #e an. 7n lunca ;unarii culturile snt instalate #e su#rafata cu#rinsa $ntre malul a#ei si i(urile e #rotectie. 7n (eneral! caracterele morfolo(ice efinitorii ale #lo#ilor ne(ri +ibri"i sunt. ,u.erii 'i(urosi! obisnuit muc+iati! (labri sau is#ers #ubescenti! cu cicatrice mari! trilobate! mu(uri asemanatori ca forma si marime cu ai #lo#ului ne(ru! ar ce'a mai $n e#artati e lu.er9 frun"ele au forme si marimi 'ariabile! mai a esea $nsa eltoi e! cu ba"a trunc+iata! lar( cor ata sau foarte lar( sa(itata! mai rar lat cuneata! cu mar(inea ciliata la $nce#ut si cu una sau oua (lan e roscate la ba"a limbului (fi(.823). Sc'amele sunt laciniate si ca $n tim#ul $nfloriri. 3ulti'are lar( cre itate: Po#ulus & cana ensis c'. Serotina (Po#ulus ni(ra & Po#ulus eltoi es) e se& mascul! cu coroana #irami ala9 Po#ulus cana ensis c'. Bobusta (Po#ulus ni(ra 'ar. #lantierensis & Po#ulus an(ulata)! e se& mascul! coroana $n(usta! a#oi lar(a9 Po#ulus cana ensis c'. Be(enerata (Po#ulus Serotina & P. ni(ra)! e se& femel! coroana #irami ala9 Po#ulus cana ensis c' 1arilan ica (Po#ulus Serotina & P. ni(ra)! se& femel! coroana foarte lar(a9 Po#ulus cana ensis c'. /u(enei (P. n. c'. 0talica & P. r)! e se& mascul! coroana $n(ust#irami ala9 *nii +ibri"i sunt e or inul 0! altii sunt intro(resi'i. 3resteri e&ce#tional e ra#i e! se situea"a $n frunte arborilor re#e e crescatori in i(eni sau e&otici intro usi la noi. ;estul e re"istenti la #oluare.

Sunt +ibri"i e un sin(ur se&! nu se #ot re(enera ec-t #e cale 'e(etati'a! se $nmultesc usor in lastari si butasi! ra.onea"a foarte slab. nu se #ot re(enera ec-t #e cale 'e(etati'a! se $nmultesc usor in lastari si butasi! ra.onea"a foarte slab. 7n #ractica culturii #lo#ilor euramericani este utili"ata butasirea. 7n lunca ;unarii $n con itii stationale o#time la 85-20 e ani #ro ucti'itatea este e a#ro&imati' 30 m3>an>+a. Arborii '-rstnici #ot atin(e #-na la 60-50 m $naltime si 2 m iametru. =u toti +ibri"ii sunt eosebit e #ro ucti'i. Princi#alele culti'are si clone a mise $n culturile forestiere sunt: c'. Serotina (3lonele B8B3B6) c'. Bobusta (B83B8AB20) $n s#ecial B8C c'. Sacrau (B5@BO@) c'. 0talica (3lonele 0286065>58065>550C@>55) c'. ;eltoi es (022O) c'. Be(enerata c'. 3etate c'. Ar(es c'. 1arilan ica 3u toata 'i(oarea lor e 'e(etatie sunt e&#usi la 'atamari: 1elasoma #o#uli (G-n acul rosu e frun"a al #lo#ului)! ;ot2c+i"a #o#ulea (care uce la uscarea lu.erilor si arborilor). ,emnul e culoare albicoasa este usor moale! omo(en! folosit la obtinerea celulo"ei! #laca.elor! c+erestelei! PA,-ului! PF,-ului. Sectia <cama+aca S#ac+ 3u#rin e #lo#ii balsamiferi9 au frun"e si mu(uri cu miros aromatic. Po#ulus simonii 3arr. - #lo# c+ine"esc 4ri(inar in 3+inei nor ica. ,a noi se culti'a $n sco# ornamental $n aliniamente intra'ilane sau e&tra'ilane! ca arbore i"olat! $n buc+ete! $n #arcuri. Beali"ea"a $naltimi e 85-20 m! tul#ina fiin rea#ta! iar coroana $n(usta! o'oi al#irami ala. ,u.erii sunt usor muc+iati sau rotun"i! (labri! bruni-roscti! foarte fle&ibili! cu mu(uri lun(i! recurbati #uternic si '-scosi. Frun"ele! e 5-80 (82) cm lun(ime! o'ate sau obo'ate! #ieloase! cu '-rful acuminat si ba"a cuneata #-na la rotun.ita! #e mar(ine fin crenat-serulate! #e os 'er"ui-albicioase! cu luciu metalic (fi(.826). Foarte ornamentala este Po#ulus simonii 'ar fasti(iata - coroana ti#ic #irami ala! frun"ele mai mici. Po#ulus tric+ocar#a <orr. /t Gra2 - #lo# balsamifer 4ri(inar in 'estul Americii e =or . ,a noi! culturi e&#erimentale $n statiuni #remontane! fiin re"istent la (er. Se butaseste usor.

Beali"ea"a $naltimi e #-na la C0 m. ,u.erii sunt (albui-bruni! (labri sau fin #ubescenti! cu mu(uri mari! conici-alun(iti! ascutiti la '-rf! '-scosi-aromatici. Frun"ele! lun(i e A-86 cm! rombic-o'ate! acuminate! la ba"a rotun.ite sau slab cor ate! #e mar(ine fin crenat-serate! 'er"i $nc+is si lucitoare #e fata! albicioase sau ru(inii #e os (fi(.826). 7nmultirea! #rin seminte la s#eciile care nu butasesc usor (#lo#ul alb! #lo#ul tremurator)9 semanatul se face ime iat u#a recoltare! se taie ramuri cu fructe $nainte e esfacere si se tin $n a#a. Prin butasi li(nificati! irect $n teren! butasii e Po#ulus alba 'ar. #2rami alis se #lantea"a $n rasa nite! butasii se recoltea"a #rima'ara tim#uriu! la tem#eraturi e #este 00 3. 3ulti'arurile se obtin #rin altoire - Po#ulus alba 'ar. #2rami alis #e butasi $nra acinati e #lo# +ibri in ecembrie9 $n teren! iar Po#ulus alba 'ar. #en ula #e trunc+i e Po#ulus alba. Se foloseste $n aliniamente! #e caile rutiere (#lo#ul ne(ru)! uneori #e stra"i si $n amena.ari #eisa(istice! $n (ru#e! masi'e! #er ele si #lantatii e $n'er"ire ra#i a. Se #refera arborii masculi $n localitati. G/=*, Sali& 3u#rin e a#ro&imati' 300 e s#ecii la care se a au(a 'arietati si forme +ibri e. Be#re"entantii acestui (en! arbori! arbusti! arbusti #itici sau subarbusti ras#-n iti #e tot (lobul! cu #reca ere $n emisfera boreala #-na la limita latitu inala si altitu inala. S#ecii cu lu.eri nete"i si fle&ibili. 1u(urii au un sin(ur sol" a#arent! frun"e lanceolate! #etiolate sau sesile! #e mar(ini obisnuit serate sau crenate! mai rar $ntre(i! cu sti#ele #ersistente. Flori unise&uat ioice! (ru#ate $n amenti! e re(ula erecti. Poleni"area se face #rin insecte. Fructele sunt ca#sule bi'alente si se coc $n mai-iunie. Semintele sunt mici cu smocuri lun(i e #eri albi. Fructificatie este abun enta si anuala! semintele $ncoltesc ra#i ! ar #uterea (erminati'a se #astrea"a cel mult o luna. Sali& alba ,. - salcie alba 3ea mai re#re"entati'a s#ecie in i(ena a (enului! cu ras#-n ire foarte lar(a in /uro#a! a.un(e #-na $n Asia 3entrala (3+ina! Dimalaia) si Africa e =or (fi(.32). ,a noi este o s#ecie comuna la c-m#ie! $n s#ecial $n lunca inun abila! $n lun(ul 'ailor urca la ealuri. Salcia alba are o am#litu ine termica lar(a! re"istenta la (eruri mari si la $n(+eturi tim#urii sau t-r"ii! manifesta #retentii mai mari fata e cal ura in se"onul e 'e(etatie. Prefera soluri af-nate sau mo erat-com#acte! se acomo ea"a mult mai bine ec-t #lo#ii euramericani #e soluri ar(iloase. Se situea"a $n fruntea s#eciilor lemnoase in i(ene $n #ri'inta su#ortarii inun atiilor e lun(a urata. Are tem#erament #ronuntat e lumina. 7n (eneral este arbore e #-na la 80-85 m! ar #oate atin(e uneori si $naltimi e 20-25 m. 7n "onele frec'ent inun abile formea"a ra acini aeriene la $naltimi mari #e tul#ina! #-na la ni'elul ma&im al a#elor e inun atie. ;u#a reta(erea a#elor! #ortiunile res#ecti'e e trunc+i e'in foarte caracteristice! ra acinile aeriene ram-n-n sus#en ate ca niste PmustatiP. 7n (eneral tul#inile sunt efectoase! sinuoase. Biti omul este cenusiu! a -nc cra#at! format e la '-rste mici. 3oroana este nere(ulata! (lobuloasa! rara! iar lu.erii sunt

fle&ibili! subtiri! 'er"i-(albui sau bruni! alburiu-matasosi-#aroti $n tinerete. 1u(urii! mici! alun(iti! ali#iti e lu.er! (albui-roscati. Frun"ele lanceolate! lun(i e 6-80 cm si late e 82 (3) cm! au '-rful acuminat si mar(inile marunt serate! la $nce#ut ar(intiu-matasossericeu #aroase #e ambele fete! iar la maturitate #aroase numai #e os sau e-a lun(ul ner'urii me iane9sti#ele ca e tim#uriu (fi(.825). Florile ioice! cu sc'ame #aroase! albe! cele mascule $n amenti (albui! cu oua stamine! cele femele $n amenti 'er"i! cu o'arul (labru! la ba"a cu o sin(ura (lan a nectarifera. 7nfloreste la $nce#utul lunii a#rilie! o ata cu $nfrun"irea. 3a#sulele se coc #rin mai-iunie! iar semintele $ncoltesc ra#i ! c+iar #e a#a. Pre"inta a serie e 'arietati: Sali& alba 'ar. 'itellina (,) StoKes! cu lu.eri elastici si subtiri! (albeni sau (alben-roscati! Sali& alba 'ar.s#len es (ar(entea)! cu frun"e ar(intii matasos-#aroase #e ambele fete! foarte ecorati'e9 Sali& alba f.'itellina #en ula Be+ . Fructifica e tim#uriu! anual si abun ent. ,on(e'itate sca"uta! A0-800 ani. Sali& fra(ilis ,. - salcie #lesnitoare S#ecie in i(ena! cu ras#-n ire asemanatoare cu salcia alba! ce'a mai restr-nsa (fi(.32). si $n #ri'inta cerintelor ecolo(ice se aseamana cu salcia alba. Prefera $nsa climate mai racoroase esti'al! este mai bine a a#tata la soluri (rele si aci e si are tem#erament mai e umbra. Beali"ea"a $naltimi e #-na la 20 m. ,u.erii! relati' (rosi! 'er"ui #-na la bruni-'er"ui! (labri! lucitori! se ru# cu usurinta! #lesnin in locul e insertie #e ramura. 1u(urii! brun- esc+is s#re ba"a! ne(riciosi s#re '-rf! obtu"i sau a#roa#e ascutiti! stau ali#iti e lu.eri! #e #ernite #roeminente. Frun"ele sunt oblon(-lanceolate! cu lun(imea e C-8C cm si latimea e 8!5-3 cm! #relun(-acuminate! lat cuneate la ba"a! #e mar(ini marunt(lan ulos-serate! #e fasa 'er"i-lucitoare! #e os 'er"i- esc+is sau albastrui! cu 8-2 (lan e #roeminente la ba"a laminei (fi(.82O). Florile mascule sunt is#use $n amenti e cca. 5 cm lun(ime9 amentii femeli au #-na la O cm lun(ime! lun( #aroase si cu oua (lan e nectarifere. A#ar $nainte e $nfrun"ire. Sali& ca#rea ,. - salcie ca#reasca! io'a. S#ecie euro#eana si asiatica! cu ras#-n ire foarte lar(a! a.un(-n la limita latitu inala a #a urilor! a#ro&imati' O00 latitu ine nor ica(fi(.32). ,a noi este o s#ecie es $nt-lnita la munte si la eal! s#ora ic coboara #-na la c-m#ie. 1anifesta #retentii re use fata e con itiile stationale si mai ales fata e clima. Su#orta climatele cele mai as#re in re(iunile e&trem nor ice sau subal#ine. 3reste #e soluri e la uscate la mlastinoase! ar este mai #utin a a#tata ec-t salcia alba la inun atii mari e lun(a urata. Are tem#erament e lumina. /ste un arbust sau arbore e marimea a 000-a (#-na la 80 m $naltime)! cu tul#ina str-mba si scoarta nete a $n tinerete! cenusie-'er"uie! a#oi cu riti om subtire! nere(ulat cra#at. 3oroana este nere(ulata! $ntreru#ta! rara. ,u.erii bruni-roscati sau 'er"ui-(albui! cenutii-#arosi numai $n tinerete! a#oi (labri! lucitori. 1u(urii o'o-conici! com#rimati!

(albui-roscati! la $nce#ut tomentosi! a#oi (labri9 se esc+i #rima'ara foarte e'reme. Frun"ele! alb-tomentoase #e os! cu #etioli e #-na la 2 cm lun(ime! (roase! cu '-rful acut! #utin rasucit sau curbat9 u mar(inea $ntrea(a sau slab si nere(ulat sinuat- intata! ner'urile foarte #roeminente! asa ca limbul este $ncretit (fi(.82C). Florile! $n amenti erecti! a#ar $naintea $nfrun"iri9 cei masculi o'oi"i! cu stamine (albene aurii! cei femeli cilin rici! cu o'arele 'er"ui! #aroase. 7n #rimii ani manifesta o ca#acitate e concurenta si cresteri acti'e! e'enin in'a anta. ;intre 'arietati si forme amintim Sali& ca#rea mas! forma barbateasca cu amenti (alben-aurii9 Sali& ca#rea f. #en ula! forma barbateasca e talie mica! cu ramuri scurt arcuite! #letoase si amenti (albeni. Sali& silesiaca Jill . - salcie ca#reasca e munte S#ecie ori(inara in Qalcani si 3ar#ati! $nt-lnita la noi $n re(iunile montane si subal#ine! #-na incolo e limita altitu inala a #a urilor. 3a si Sali& ca#rea este o s#ecie #ioniera! cu am#litu ine ecolo(ica lar(a! fiin mai re"istenta la (er si $n(+eturi. Se eosebeste e Sali& ca#rea! estul e (reu! totisi: frun"ele au #etiol mai scurti! eli#tice! cuneat-$n(uste! (C-82cm lun(ime)! #e fata (labre! $n tinerete rosietice la maturitate com#et (labre9 florile femele au un o'ar (labru. Pre"inta numai im#ortanta naturalistica si e #rotectie a solului. Sali& 'iminalis ,. - rac+ita S#ecie in i(ena! eurasiatica! se $nt-lneste s#ora ic. S#ecie arbusti'a! e #-na la C m $naltime! cu lu.erii lun(i! erecti! foarte fle&ibili! 'er"ui sau brun-(albui! cenusii-#ubescenti la $ne#ut. 1u(urii sunt ine(ali ca marime! cel #utin ublu e lun(i ec-t lati! albiciosi-#arosi! cu '-rf obtu"! a eseori curbat! com#rimati #e lu.er! uneori c-te oi easu#ra cicatricei. Frun"ele lanceolate! e A-85 cm lun(ime si 0!58!5 cm latime! au latimea ma&ima $n .umatatea inferioara! sunt la '-rf #relun( acuminate! cu mar(inea $ntrea(a sau nere(ulat-sinuata! usor rasfr-nta! #e os alb-cenusiu-#aroase! lucitoare! cu #eri ali#iti si cu ner'ura me iana #roeminenta si (albena. Amentii a#ar $naintea $nfrun"irii! #re"ent-n sc'ame brune! brune-(albui! sericeu-#aroase si c-te o sin(ura (lan a nectarifera9 o'arul are stil lun( si sti(mate i'er(ente. /ste o s#ecie #retuita #entru 'aloarea sa ornamentala atorita frun"isului ecorati'. Sali& cinerea ,. - "alo(. S#ecie cu areal lar(! ras#-n ita $n /uro#a! Asia si Africa e =or . S#ecie +i(rofita! e statiuni cu a#a sta(nanta sau $ncet-cur(atoare. Poate fi utili"ata $n "onele 'er"i #e mar(inea a#elor si ofera o ima(ine #lacuta $n tim#ul $nfloririi (fi(.82A). Sali& #ur#urea , - rac+ita rosie. S#ecie in i(ena eurasiatica! la noi a#are #e #run isurile r-urilor! $n locuri mlastinoase si c+iar #e st-ncarii ume e! e la c-m#ie #-na $n "ona montana.

S#ecie arbusti'a! #-na la 6m $naltime! lu.eri subtiri! elastici! rosii-#ur#urii sau (albeni (fi(.82A). Se remarca #rin 'alentele e s#ecie ornamentala! atorita coloritul lu.erilor! iar frun"ele #ersista #-na toamna t-r"iu. Sali& #entan ra ,. S#ecie eurasiatica! e clima tem#erata si boreala. ,a noi a#are $n nor ul tarii! $n mlastini! turbarii! #e malul a#elor. Arbust cu lu.eri (labri lucitori! brun roscati! frun"e eli#tice! late e 2-6cm! #e fata 'er"i lucitoare! #e os mai esc+ise! li#icioase! a#roa#e #ieloase (Fi(.8A0). Sali& trian a (Sali& am2( alina ,.) S#ecie eurasiatica. ,a noi a#are #e malul a#elor! #rin luncile e c-m#ie si eal. Arbust #-na la 5m $naltime! scoarta cu miros e mi( ala! lu.eri muc+iati! (albenroscati! (labri! frun"e 'er e-$nc+is #e fata! 'er e-albastrui #e os! (labre (fi(.830). Sali& rosmarinifolia ,. - salcie e nisi#uri. S#ecie eurasiatica! la noi a#are $n ;elta! $n turbarii si mlastini. Arbust #-na la 8m! lu.eri subtiri (fi(.830)! frun"e mici (2-5cm) si $n(uste (2-Amm). Sali& bab2lonica ,. salcie #letoasa! #l-n(atoare. S#ecie e&otica! ori(inara in 0ran si 3+ina! se $nt-lneste la noi numai ca arbore ornamental. Atin(e #-na la 85 m $naltime! a'-n ramurile si mai ales lu.erii foarte lun(i! fle&ibili! (albui! com#let (labri si lucitori! #en enti! uneori a.un(-n #-na la #am-nt. Frun"ele sunt (labre! $n(ust-lanceolate! e A-8C cm lun(ime! #e os e un 'er e-cenusiu (fi(.82A). S#ecie e&trem e ecorati'a! fiin frec'ent utili"ata #rin (ra ini! #arcuri! mai ales $n locuri mai ume e. Sali& matsu ana Toit". - salcie .a#one"a. 4ri(inara in 3+ina si 3orea! este e marimea a 000-a! cu ramuri erecte! tortuoase (Sali& matsu ana f. tortuosa Lilm.) sau #en ente (Sali& matsu ana f. #en ula 3.T. Sc+ei .)! frun"e $n(ust-lanceolate! albastrui-albicioase #e os. Sali& reticulata - salcie #itica. S#ecie in i(ena cu areal subal#in $n 3ar#ati! creste la altitu ini mari! $n statiuni cu "a#e"i abun ente. ;imensiuni mici(#-nala 20 cm)! cu tul#ini si ramuri culcate. Frun"e 'er"i iarna! mici (8-3cm)! subrotun e sau o'ate! mar(inea usor rasfr-nta! #e fata 'er"i $nc+is! #e os caracteristice! alburii! cu ner'uri #roeminente! rosiatice! alcatuin o retea easa. 0m#ortanta numai naturalistica. Sali& retusa ,. - salcie #itica. S#ecie in i(ena cu areal euro#ean! $n eta.ul al#in si subal#in. Se instalea"a #e st-ncarii si (ro+otisuri al#ine. A.un(e la 30cm $naltime! #re"ent-n tul#ini no uroase! t-r-toare sau ascen ente. ,u.erii labrii! frun"e mici! foarte 'ariabile! blabre! lucitoare #e ambele fete.

<oate s#eciile in (enul Sali& lastaresc bine si se butasesc usor! e&ce#t-n Sali& ca#rea! care ra.onea"a. 7nmultirea! #rin butasi lemnificati9 #rin altoire! e obicei #e Sali& 'iminalis! iarna! iar #rima'ara se #lantea"a $n teren! altoiul tutorea"a. Se foloseste i"olat! $n (ru#uri sau $n com#onenta masi'elor! $n #o"itii bine luminate.

1.2. Genul Sali# (salcie) 1.2.1. Sali# alba (rachita alba) 1.2.2. Sali# bab lonica (salcie pletoasa) 1.2.3. Sali# capraea (salcie capreasca) 1.2.4. Sali# cinerea 1.2.5. Sali# "ragilis (rachita, salcie "rageda, plesnitoare) 1.2.!. Sali# purpurea (rachita rosie) 1.2.&. Sali# reticulata (salcie pitica) 1.2.'. Sali# retusa 1.2.(. Sali# )iminalis (mla*e)