Sunteți pe pagina 1din 3

Idei i mentaliti Curs 1

Idei - dimensiunea individual = produse ale culturii care poart marca unor personaliti Mentaliti - dimensiunea colectiv = modul n care oamenii de rnd gndesc lumea i viaa cotidian. Domeniul ideilor este unul dinamic: se succed descoperiri, interpretri, coli de gndire, curente etc. Mentalitile sunt, de regul, mult mai conservatoare: schimbare lenta, continuitate. Ideile sunt expresia unui spirit creator. Presupun creativitate, dinamism, n timp ce n planul mentalitilor predomin preluarea. ntre cele dou componente exist multe puni de comunicare. Mentalitile pot avea legturi strnse cu ideile mari care circul n epoc, pot fi o reprezentare mai simpl a teoreticienilor care interpreteaz lumea. n Renatere, oamenii credeau c Pmntul se nvrte n jurul Soarelui. Acesta este un fapt care a devenit curent, fiind o nou reprezentare a Cosmosului. Ideile tiinifice pot fi influenate de modul comun de gndire. Uneori poate aprea dorina teoreticienilor de a contrazice modul comun de gndire sau, pe de alt parte, de a-l continua. Studiul mentalitilor ne duce spre zonele Evului Mediu cnd s-au constituit cele mai multe dintre mentalitile noastre. Lumea modern este ntr-o mare msur strmoul lumii de astzi. Muli dintre teoreticieni spun c trim ntr-o modernitate trzie. Exist rdcini ale lumii contemporane chiar n Evul Mediu. Europa modern - ideea de modernitate Modernitate: 1. Sensul lingvistic 2. Sensul normativ 3. Periodizare 1. Sensul lingvistic presupune nelegerea modernitii ca termen folosit curent pentru a desemna ceea ce este recent, nou. E un termen care i are originea n latina trzie (sec. VI d. Hr.) si era folosit pentru a desemna oamenii epocii i pentru a sublinia diferena dintre acetia i cei din perioadele anterioare. Cu timpul, n limbaj curent, termenul "modern" este sinonim cu cel de "contemporan". 2. Sensul normativ se refer la o utilizare a termenului care include o anumit apreciere, un anume mod de a institui o norm. Vorbim despre acest sens atunci cnd vrem s subliniem ca modernitatea rspunde sau nu normei pe care o dorim acceptat. Sensul normativ presupune atitudine, n timp ce sensul lingvistic este neutru. Exist 2 tendine : - atitudine critic, de respingere a modernitii - atitudine exaltat, entuziast la adresa modernitii. Cele 2 tendine s-au manifestat n aceeai epoc, dar au existat i perioade n care a dominat una dintre ele. Tendinele provin din natura dual a omului (i dorete noul, dar manifest i o anumit reticen fa de el). 1

Istoria a nregistrat o anumit atitudine negativ fa de modernitate. n Evul Mediu s-a dezvoltat sistematic o adevrat prejudecat antimodern. Au existat gnditori care au susinut c lumea modern nu face dect s preia ceea ce au lsat anticii. Antichitate : 3 mituri : al vrstei de aur, al vrstei de bronz i al vrstei de fier => tot ce e mai recent este mai degradant n raport cu idealul. ncepnd cu sec. XVIII se dezvolt o atitudine pozitiv fa de modernitate. n sec. XIX i XX, modernitatea este privit ca un imperativ. 3. Periodizarea presupune utilizarea termenului pentru a delimita anumite etape in istoria umanitatii, pentru a delimita istoria europeana. Din acest punct de vedere, Matei Calinescu atrage atentia ca putem distinge: a) Modernitate sociala b) Modernitate estetica (etapa distincta de trasformari in plan social) Incepe odata cu Renasterea (sf. Sec. XV-XVI) si presupune un complex de transformari care se raspandesc din Apusul Europei in intreaga lume in ritmuri diferite si au modalitati diferite de difuziune. Aceste transferuri afecteaza in mod inegal diferite societati in ritmuri diferite. Modernitatea sociala este legata de aparitia si afirmarea lumii moderne. Reperele esentiale sunt valori ale lumii burgheze. Valorile lumii moderne: Valoarea lineara asupra timpului (opusa ideii de ciclicitate) Pretuirea vietii active Increderea in individ si pretuirea lui Increderea in ratiune Increderea in cunoasterea stiintifica si in progresul tehnologic sustinut de cunoasterea rationala. Incepe odata cu Romantismul (sf. Sec XVIII XIX) si are un program antiburghez. Artistii considerau ca lumea burgheza este invechita dpdv estetic. Modernitatea sociala cuprinde valorile lumii moderne. H. Arendt: Originile totalitarismului: Se refera, in Conditia umana, la lumea moderna. Pentru ea, lumea moderna incepe cu o schimbare totala a atitudinii fata de timp. Ideea curgerii lineare a timpului, ideea ca aceasta curgere a timpului poate fi folosita de om pentru a-si ameliora conditia, ca timpul conduce la emanciparea omului sunt considerate esentiale pentru lumea moderna. 3 mari evenimente care au marcat lumea moderna: Descoperirea Americii (sf. Sex XV), ceea ce a insemnat o deschidere de orizont, o sursa de bogatie pentru lumea europeana, un nou contact cu alte culturi, dezvoltarea conflictului dintre identitate si alteritate. Reforma protestanta (inceputul sec. XVI): a fost evenimentul cel mai dramatic al epocii. A facilitat bogatia vietii laice. Se deschide spre bogatia vietii active pe care o incurajeaza alaturi de munca. Va face ca zonele din N si V Europei sa se dezvolte pe calea capitalista mai repede decat celelalte zone. Descoperirea telescopului (sf. Sec XVI): importanta cea mai mare pt Europa. Telescopul a schimbat radical modul de gandire al europenilor, oferindu-le o alta perceptie despre rolul lor in Univers (sunt una din partile acestei lumi, nu centrul ei).

G. Vattimo (teoretician al postmodernitatii): Lumea moderna se defineste prin 2 trasaturi esentiale: - liniaritatea timpului - credinta in unitatea umanitatii (toti oamenii sunt rationali) - increderea in idealul stiintifico-tehnic. Postmodernitatea se defineste prin atitudini contrare fata de directiile amintite. Pune accent pe ciclicitatea timpului, scoate in evidenta diversitatea oamenilor, diferentele dintre grupurile socio-umane, este mai sceptica in privina stiintei si tehnicii. Sociologii s-au ocupat de definirea modernitatii. A. Giddens: Lumea moderna inseamna capitalism, industrializare si state nationale constituite ca entitati politice. Vorbeste despre desncapsulare (iesirea din lumea inchistata, inchisa, traditionala, baza modernitatii). Francois Boudou : Se vorbeste despre 3 mari tendinte ale lumii moderne: Mobilizarea resurselor, mobilitate a oamenilor, bogatiei, lucrurilor si informatiei (oamenii se misca de la sate la oras, apar piete comerciale, se schimba ierarhiile sociale) Dictionarul lui Boudou vorbeste despre diferentiere (desemneaza un nou tip de raporturi in interiorul societatii care presupun inlocuirea pretuirii individului in virtutea provenientei sale cu pretuirea individului in virtutea participarii sale la o activitate apreciata social). Indivizii incep sa fie pretuiti pentru ceea ce fac ei. Laicizarea: schimbarea raportului dintre religie si institutiile de stat si cercetare. Lumea moderna a presupus separarea Bisercii de stat si de invatamant.