Sunteți pe pagina 1din 2

Idei i mentaliti Curs II

Reprezentarea reperelor istorice

Modernitatea social-politica ncepe s se contureze din Renatere. Renaterea este privit ca o micare de nnoire in planul artelor. Studii mai aprofundate arata ca Renaterea este un fenomen cultural global. Are relaii strnse cu evoluia structurilor social-politice i economice. Renaterea aduce transformri semnificative in toate planurile culturii si sociale. Este o perioada de trecere de la Ev Mediu la lumea moderna. In Renatere, dincolo de amploarea schimbrilor, exista o contiina a nnoirii. Renaterea este prima epoca istorica care are o contiin de sine clar formulata (contiina de sine = caract. modern). Elvin Panofski (sec. XX) : Aceasta contiin de sine, ca o contiin a nnoirii, este o iluzie, o invenie a Renaterii. Oamenii se vedeau ca nnoitori si ca nite fericii care triesc ntr-o epoca care aduce schimbri in bine. Cnd vb. despre oamenii Renaterii, ne referim la elitele sociale si culturale, grupuri restrnse care au acces la viaa culturala a epocii. Viaa culturala a Florenei a nceput cu un negustor bogat, membru al familiei de Medici. Contiina nnoirii se sprijin pe dorina oamenilor Renaterii de a se desprinde de Ev. Mediu, de a reveni ntr-o maniera critica la tradiia Antichitii greco-latine schimbare de ideal cultural, a sensibilitii, a mentalitilor acestor grupuri angajate in procesul de nnoire spirituala. Ideea ca Renaterea reprezint o epoca noua apare in periodizrile pe care le fac oamenii Renaterii. Georgio Vasari vorbete despre trei epoci ale artei : Clasica Antichitate Veche Ev Mediu Moderna Epoca lui

Petrarca : poet al zorilor Renaterii. Despre Ev Mediu : O fi fost o noapte, dar a fost o noapte nstelat. Renaterea pune multe probleme controversate cu privire la definirea si caracterizarea ei. Chiar delimitarea in timp a Renaterii creeaz multe discuii. J. Delumeau spune ca privind Renaterea ca fenomen cultural global trebuie sa o ncadram ntr-o perioada care ncepe cu sec. XIV si se sfrete la sfritul sec. XVI. In acest fel cuprindem si fazele de nceput ale Renaterii si perioada in care Renaterea s-a rspndit in ntreaga lume. Renaterea a luat forme diferite in ntreaga Europa. Renaterea este o premisa a modernitii pentru ca in Renatere ncepe sa se schimbe viziunea asupra timpului. Spre deosebire de oamenii din Ev. Mediu care se raportau la timp, in principal, din perspectiva morii, a vieii de apoi, oamenii din Renatere asociaz timpul cu activitatea practica, vad in timp un cadru de afirmare a individului. Altfel, ei pun bazele viziunii lineare asupra timpului. Domina atitudinea tipului omului de afaceri. Negustorul, bancherul sunt figuri emblematice ale Renaterii si aceste tipologii socio-umane se leag de preuirea vieii active, de preuirea ctigului prin activitatea proprie, de valorizarea practica a resurselor materiale si spirituale. Acetia sunt interesai de cultura, de imaginea de sine, de imaginea creatorilor de excepie. Ei ncurajeaz viaa culturala pentru ca devin tot mai bogai, sunt interesai de nfrumusearea cadrului de viaa. Biserica nu mai este sg. comanditar al artei. Laicii nstrii devin susintori ai artelor. Renaterea a adus o anumita psihologie noua, o psihologie, spune Braudel, a bucuriei. 1

Renaterea aduce in prim-plan individul. Renaterea presupune afirmarea contiinei de sine a individului, rec. ca legitima dorin individului de a se bucura de viat sub aspect spiritual si trupesc, pune premisele unei societi in care meritul personal sa conteze mai mult dect originile afilierii. Principii, artitii sunt cei care manifesta acest spirit. J. Burckhardt, istoric de secol al XX-lea, spune ca individualismul este marca pp. a Renaterii, contribuia pers. a Renaterii la istoria culturii. Odat cu Renaterea, istoria artei devine istoria artitilor. Artitii i fac autoportretele, precum si portrete ale altor personaliti. O alta zona a Renaterii este gndirea politica. Viaa politica in Renatere are trsturi medieval. Gndirea politica, prin N. Machiavelli, aduce o perspectiva noua asupra actului de guvernare si a relaiilor dintre guvernai si guvernani. Principele Machiavelli real. afirmarea specificului domeniului politic. Politica trebuie sa asculte de propriile-i reguli si nu trebuie judecata dup precepte religioase sau reguli morale. Aceasta gndire pune bazele autonomiei valorilor. Machiavelli recunoate importanta marilor comandamente publice in guvernare. Machiavelli recunoate prezenta si importanta rului in viaa publica, legitimitatea unor atitudini, comportamente, valori nevalorificate in morala obinuit, dar prin afirmarea acestor valori da dovada de simt practic. In Renatere se petrec si o serie de schimbri in plan economic, menite sa pregteasc apariia capitalismului. Se extinde munca salariata, se schimba atitudinea fata de ctig, Renaterea dezvolta instrumente bancare si contabile menita sa sprijine afacerile de mare amploare. Apar schimbri de ordin social si politic care vor pregti lumea moderna: afirmarea contiinei de sine a popoarelor. Prind contur marile uniti politice care vor deveni in soc. urmtoare statele naionale moderne. Oamenii Renaterii se recunosc ca aparinnd unei alte naiuni: afirmarea contiinei europene. Germania, sec. XVI: afirmarea naionalismului si a unitii culturale. Italia: apare ideea de cetean. Reforma este considerata Renaterea nordicilor. Este o micare religioasa, dar care i ataeaz ntreg domeniul culturii, dar care are influente politice, economice. Martin Luther afieaz 95 de teze prin care critica aspecte concrete ale practicii religie catolice (vnzarea indulgentelor). Reforma a nsemnat o restructurare teologica si un nou mode de a gndi soc. si comp. uman in soc. D.p.d.v. teologic, Ref. a urmrit apropierea de cuv. divin si accentuarea actului de credina intre credincios si cuvntul divin. nsemna o diminuare a rolului preotului si acordarea unei mari ncrederi si liberti individului considerat capabil sa ia contact cu cuv. divin, sa-l traduc si sa-l interpreteze. Muzica este considerate calea directa de comunicare a omului cu Dumnezeu (cor si orga). Protestanii cer ca autoritatea Bisericii sa nu se mai afle in mana Papei. Luther cerea ca Papa sa nu se mai amestece in treburile politice ale statelor. individualismul individului + individ. Popoarelor Individul trebuia sa tie carte si sa neleag ceea ce citete. Alfabetizarea si colarizarea devin obligatorii pentru protestani. Oamenii reformei considera ca Dumnezeu lucreaz si prin inst. statului. De aceea implicarea in treburile obteti reprezint o dovada a credinei. Oamenii vor cultiva spiritul civic, protestanii vor dezvolta binele comun. Protestantismul a cultivat atitudinea activa, hrnicia, munca profesionala si contiincioas. Acest lucru vine din Doctrina Predestinrii. Luther considera ca omul nu poate face nimic pentru propria salvare. M. Weber este cel care considera ca etica muncii a protestanilor a condus la dezvoltarea capitalismului. Prin Reforma, elementele de tip modern se manifesta la nivelul maselor. 2