Sunteți pe pagina 1din 3

Idei i mentaliti Curs 3

Reperele istorice ale modernitii sociale 1. Etap cronologic (Sec. XVII) Sec. XVII poate fi numit si Secolul Baroc. Barocul este un curent artistic ncurajat de Biserica Catolica in efortul ei de a contracara Reforma Protestanta. Pune accent pe dramatism, emoie, decoraiune exuberanta. Cercettorii consider c numele de baroc se poate extinde la ntreaga perioada a secolului XVII. Istoria considera ca dramatismul, dinamismul, tensiunea, teatralitatea specifice artei baroce pot fi considerate caracteristici ale ntregii istorii si culturii a secolului XVII. Acest secol este dinamic si dramatic pentru ca d.p.d.v. istoric este frmntat de rzboaie si reforme sociale. Prima parte a secolului este marcata de continuarea rzboaielor religioase (catolici si protestani). Unii istorici l-au considerat un veac de fier. ns, se produc schimbri semnificative pe linia pregtit de Renatere. Paul Hazard. Secolul XVI este mai important pentru schimbrile declanate de Renatere, ns este un secol lipsit de exuberanta nnoirii caracteristice Renaterii. Este un secol care poate fi considerat o Renatere fr bucurie, un secol al psihologiei. Secolul XVII este un secol modest. Versailles-ul are o faad baroca si una clasica. Din perspectiva modernitii, schimbrile cele mai spectaculoase in de evoluia cunoaterii, in spe de ceea ce numim tiin moderna. P. Chaunu vorbete despre ce s-a ntmplat in planul tiinei, ncepnd cu anii 1620. In jurul acestui an apar principalele lucrri ale lui Kepler si Galilei. Ele sunt continuate de lucrrile filosofice ale lui Descartes. Perioada se ncheie la 1687 cu Newton (Principia matematica. Aceste cercetri continua spiritul investigator al Renaterii, dar aduc o perspectiva noua : teoria lui Copernic (teoria heliocentrica). Se schimba viziunea asupra Universului deoarece se refera la heliocentrism, la faptul ca corpurile cereti se mic pe orbite eliptice, nu circulare. U. Eco spun ca barocul folosete linii de eliptice in strns legtur cu aceasta descoperire. In epoca, Galilei se impune prin descoperirea legii micrii mecanice, a telescopului. Se descoper legea gravitaiei si se afirma infinitatea lumii. La sfritul secolului se afirma calculul infinitezimal. Aceste descoperiri schimba total imaginea asupra Universului. Se constr. Imaginea unui Univers infinit, descentralizat, omogen (set constant de legi), un Univers care n-are o ordine prestabilita a crui structura nu prefigureaz un sens. Aceste idei se opun imaginii Universului existente pana la descoperirile anunate (Universul are 2 dimensiuni diferite: lumea sublunar si lumea celesta, Universul este definit prin perfeciune, armonie, existenta lui este marcata de un sens.) Schimbarea are puternice influente culturale mentalitare. Schimbrile au generat conflicte intre oamenii de tiin ai Bisericii. Biserica adoptase imaginea aristotelic asupra Universului. De aici, tendina de secularizare a culturii moderne (desprinderea de biserica. Conflictul cu Biserica determina si crize de contiina. Chiar descoperitorii acestor tiine se ndoiau de descoperirile lor. Paradigma Galiei Newton se va generaliza de-abia in secolul XVIII. Noutatea a fost aa mare, nct noua imagine va fi greu acceptata, chiar si de elitele culturale. Aceasta paradigma i limiteaz valabilitatea odat cu Einstein.

Suita de descoperiri impune si o noua viziune asupra modului de a face tiin. Aceste practici sunt legate de afirmarea unei atitudini active fata de lume in procesul cunoaterii. Cun. moderna aduce in prim-plan experiena si raiunea, izvoare ale cunoaterii care se reunesc in eforturile de a provoca naturii pentru a o descoperi. H. Arendt spune ca aceasta preferin a lumii moderne pentru experiment este una dintre faetele activismului modern. tiina moderna presupune principiul obiectivitii (adevrul tiinific este independent de criterii raciale, politice, religioase) De asemenea, se presupune o disponibilitate continua de a cerceta, de a reconsidera cunotinele acumulate pana la un moment dat (principiul scepticismului continuu). Presupune o limitare a paternitii descoperirii la momentul descoperirii si la sensul de recunoatere a acestor descoperiri. In tiin nu se dau drepturi de autor. In secolul XVII ncep sa se nfiineze si primele forme de instituionalizare si profesionalizare a tiinei. Apar primele academii (Paris, Londra), primele reviste tiinifice, tiina devine o preocupare. Secolul XVII prinde contur si raionalismul modern, axat pe ncrederea in raiune, consideraiuni ca pp. sursa de cunoatere. Raionalismul se continua in secolul urmtor. Secolul XVIII este cunoscut ca Sec. Luminilor pentru ca micarea Luminilor a fost micarea intelectuala cea mai semnificativ din epoca. Epoca Luminilor este hotrtoare in construirea modernitii. O serie de valori, de atitudini consacrate acum au rmas ca repere importante pana astzi. Atenia era contrata pe raiune, libertate, individ, fericire, progres, toleranta. Epoca luminilor este importanta pentru noi pentru ca a lsat un fel de grila pentru judecarea trecutului si pentru judecarea realitilor sociale si culturale care i-au urmat. Aceste valori fundamentale pentru Epoca Luminilor se contureaz intr-un demers care poate fi sintetizat pe 2 paliere mari. P. Hazard spune ca Epoca Luminilor presupune o critica a cretinismului si un proiect de restructurare a societii in sensul construirii unei ceti a oamenilor. Critica cretinismului a fost realizat de Voltaire, Diderot. Aceasta viseaz civilizaia cretina in ansamblul ei, care are in centru Biserica. Ea se face in numele dorinei de a instaura o credin bazata pe raiune si compatibila cu libertatea de gndire. Prin aceasta atitudine, oamenii Luminilor au pregtit terenul secularizrii care se va impune in sec. XIX XX. Ei au determinat si o reacie de aprare a Bisericii. Sec XIX este un secol in care credin se ntrete. Reformele pe care le gndesc oamenii Luminilor se axeaz pe problema educaiei si pe dorina de a restructura domeniul politic. Pentru ei, singura ansa de emancipare a omului este deza. capacitailor proprii de gndire, a ncrederii in raiune, eliberarea de sub tutela anumitor autoriti spirituale. Immanuel Kant definete micarea Luminilor ca o micare spre educarea libertii de gndire. Deviza epocii ar trebui sa fie : ndrznete sa-ti foloseti propria raiune. Oamenii Luminilor concep un proiect de schimbare raionala a soc., un proiect care traduce aspiraiile economice, politice, morale ale lumii burgheze. Acest proiect i propune sa dea curs drepturilor naturale (de la proprietate, libertatea de gndire, religie, economice, dreptul la fericire) In plan politice, J.J. Rousseau si Montesquieu pun bazele ctorva principii fund. ale pol. moderne : contractul social (libertatea politice : pentru stabilirea ei, elementul esenial este separarea puterilor in stat cf. lui Montesquieu). Exista o pledoarie clara pentru recunoaterea egalitii in fata legii (suprimarea practicilor feudale). Oamenii Luminilor cer stabilirea virtuilor sociale in detrimentul celor persoane si respectarea libertii economice conform creia statul nu trebuie sa intervin in desfurarea vieii economice. 2

Adam Smith este cel care teoretizeaz aceasta cerin a independentei economiei fata de stat. Piaa trebuie sa asculte doar de regulile economice. Toate aceste idei au cluzit Revoluia Franceza de la sfritul secolului XVIII. Prima parte a revoluiei a stat sub dorina de a aplica aceste idei. Evoluia revoluiei in zona formelor de violenta si denaturarea idealurilor ei au generat si evoluia politica specifica Franei in perioada urmtoare, statul centralizat al lui Napoleon, dar aceasta revoluie a fost si punct de plecare al unor atitudini foarte diferite de Epoca Luminilor. Adepii revoluiei vor valoriza ideile Luminilor. Au aprut si atitudini critice fata de Ep. Lum. cu privire la excesiva ncredere in raiune Secolul XVIII a adus o egalitate intelectuale, politica, culturala. Se consider c Revoluia Franceza a fost mai ales un ctig in plan intelectual. F. Furet singurul ctig al Revoluie Franceze a fost in plan cultural. Ea a lansat idei, simboluri, mituri. Ideea schimbrii radicale a societii va fi regsita si la Marx. Revoluia Franceza aduce in prim-plan ideea suveranitii pop. si ideea de naiune.