Sunteți pe pagina 1din 27

Denumirea firmei:SC.Evinia.

Societate n comandit simpl Obiectul de activitate:fabricarea vinului din struguri(Cod CAEN 1012) Piaa de desfacere:regiunea oldovei

I.Descrierea general a afacerii


1.1.Descrierea afacerii n care se dorete s se intre Domeniul !n care ne "ro"unem s# "#trundem este cel al "relucr#rii "roduselor vegetale$res"ectiv a "lantelor cu un ciclu lung$aa cum este via%de%vie& 'iticultura este un sector intensiv al agriculturii caracteri(at "rintr%un coeficient ridicat de valorificare a terenului& 'aloarea "roduciei obinut# de "e un )ectar cultivat cu vi# de vie ec)ivalea(# cu 10%1* )a de culturi cerealiere& +trugurii re"re(int# materia "rim# "entru obinerea vinurilor i distilatelor de vin$ "entru industria alimentar# unde se obin: sucurile de struguri$ mustul concentrat$ gemuri$ com"oturi$stafide$ etc& Definiia dat# vinului de Oficiul ,nternaional al 'iei i 'inului este urm#toarea: -.#utura obinut# "e calea ferment#rii s"irtoase integrale sau "ariale a mustului de struguri-& 'inul este o bautur# alcoolic# cu o com"o(iie c)imic# com"le/#$ i se obine$ !n general$ "rin fermentarea mustului de struguri "rovenind de la diverse variet#i ale viei de vie& Pe teritoriul 0#rii noastre$ vi0a de vie a fost cultivat# din cele mai ve)i tim"uri& 'ec)imea acestei !ndeletniciri se "ierde !n negura vremurilor1fosilele g#site "e meleagurile noastre demonstrea(# e/isten0a vi0ei de vie$ aici !nc# de la !nce"utul erei ter0iare& 2egendele referitoare la a"ariia vinului sunt numeroase& 2egenda greceasc# "ov#0uie3te des"re fa"tul desco"eririi vi0ei de vie de c#tre "#storul Estafilos$ care$ "ornindu%se !n c#utarea oaiei r#t#cite$ a dat de ea m4nc4nd frun(e de vi0# de vie& P#storul a str4ns c4teva fructe de "e "omu3orul necunoscut 3i lea dus st#"4nului s#u Oinos$ care a scurs sucul din ele& Cu tim"ul sucul devenea tot mai aromat 3i$ !n a3a fel$ a fost ob0inut vinul& 5n Persia e/ist# legenda des"re a"ari0ia vi0ei de vie 3i a vinului$ care "ov#0uie3te des"re regele D6am3ed& Odat#$ odi)nindu%se la umbra unui "om 3i urm#rind "rocesul de !nv#0are a arca3ilor s#i$ D6am3ed a atras aten0ia la o "as#re ce se (b#tea !n gura unui 3ar"e uria3& Prin ordonul s#u$ cu numai o !n"u3c#tur#$ 3ar"ele a fost dobor4t& Pas#rea$ sc#"4nd din ari"ile mor0ii$ a (burat c#tre rege$ 3i ca semn de mul0umire a sc#"at din cioc c4teva semin0e !n fa0a lui$ care cur4nd au dat l#stari& Peste un tim" l#starii s%au transformat !n ni3te arbu3ti care au dat o road# bogat# de fructe necunoscute "4n# atunci& 7egele D6am3ed adora sucul ob0inut din fructele necunoscute$ dar odat# i%au adus sucul$ care de6a era !n stare de fermenta0ie& El a fost su"#rai "e gustul acriu 3i a comandat s#%l ascund# undeva mai de"arte& A trecut c4teva luni&&& O sclava frumoas#$ adorata regelui$ avea dureri de ca" "uternice 3i 3i%a dorit moartea$ du"# c4teva (ile nedormite& 8#sind sticla cu sucul res"ins de rege$ a b#ut%o& Desigur$ ea a c#(ut f#r# cuno3tin0e$ du"# ce a dormit c4teva (ile& C4nd s%a tre(it$ se sim0ea s#n#toas#& 'estea des"re lecuirea stranie dar minunat# a a6uns la rege 3i el a

numit sucul fermentat a fructelor de "e arbu3tii crescu0i -2icoarea regal#-& Astfel a a"#rut vinul&&& 7om4nia este o im"ortant# ar# euro"ean# "roduc#toare de vin$ dis"un4nd de un mare trecut istoric i de bogate tradiii culturale$ mare "arte din ele nemi6locit legate de aceasta bautur#$considerat#$ "e dre"t cuv4nt$ o licoare divin#& 5n 7om4nia$ 1$9: din su"rafaa agricol# este cultivat# cu vi# de vie$ vinul re"re(int4nd 1;: din "roducia vegetal# a 7om4niei& Ca i su"rafa#$ 7om4nia deine !n 6ur de 200&000 de )ectare cultivate cu vi#% de%vie$ fiind "e locul cinci ca su"rafa# cultivat# !n <niunea Euro"ean#$ du"# +"ania$ ,talia i Portugalia& Piata vinului a crescut datorita creterii com"etitivit#ii "roduciei rom4neti$ avand ca motiv "rinci"al investiiile facute din anul 2000 "4n# !n "re(ent& 'inul se situea(# "e locul al treilea$ du"# bere 3i b#uturi s"irtoase$ !ntr%un to" al "referin0elor consumatorilor de b#uturi din 7om4nia&Potrivit datelor Patronatului Naional al 'iei i 'inului "iaa vinurilor !n anul 2009 s%a ridicat la ;;0 milioane de euro&

'inul re"re(int# o b#utur# alcoolic# ce se consum# "e !ntreg teritoriul 7om4niei& Nu "utem delimita un anumit teritoriu sau s"a0iu geografic$ unde e/ist# numai non%consumatori absolu0i sau numai non%consumatori relativi&

Planul pentru iniierea afacerii "resu"une:arendarea unei su"rafee cultivat# cu vi# de vie de 12 )a !n =ui !ntruc4t via de vie are nevoie de un interval de >%; ani "entru a face rod i dorim !nce"erea afacerii !ntr%un interval de tim" mai scurt$!n "aralel$vom cum"#ra i cultiva cu vi# de vie un teren de 1* )a "entru a ne asigura materia "rim# din surse "ro"rii !n viitor i vom construi o )al# "e care s# o transform#m !n fabric#$!n funcie de necesit#ile de "roducie& 1.2.Descrierea general a produselor care se vor vinde .#uturile alcoolice se clasific# du"# coninutul de alcool !n trei subgru"e: %slab alcoolice$ ce conin 1?@: volume alcool (sortimentul de bere)1 %moderat alcoolice$ cu A?22: volume alcool (vinurile naturale si s"eciale)1 %alcoolice tari$ cu 2;?90: volume alcool etilic( rac)iuri$ bauturi alcoolice naturale din cereale)& Birma noastr# se va a/a !n "rinci"al "e "roducerea de b#uturi moderat alcoolice$ i anume:vinuri naturale& 'inurile naturale fac "arte din gru"a alimentar# a b#uturilor alcoolice format# din "roduse lic)ide care au !n com"o(iie mai mult de 1: volume de alcool etilic& 'inurile naturale se !ncadrea(# !n subgru"a b#uturilor moderat alcoolice datorit# coninutului mediu de alcool etilic i se clasific# astfel: % vinuri din )ibri(i direct "roducatori1 % vinuri de masa1 % vinuri de calitate su"erioara1 'inurile naturale se !m"art !n: seci$ demiseci$ demidulci$ dulci& Du"# cum s"unea 2ouis Pasteur$vinul este cea mai sanatoas# i mai igienic# bautur#& +e "oate conta "e vin ca !mbogatitor !n "otasiu (C% 0$*%1&2 gDl) sau ca vitamini(ant& 5n afara unor vinuri demidulci sau dulci cu circa 12%90 gDl (a)ar re(idual$ vinul dis"une de alcool (E%1> vol&:) care intra !n circuitul metabolic i constituie el !nsui o surs# de energie$ dar aceasta surs# nu este dintre cele mai im"ortante& 'inul se bea din "lacere i intra !n toate dietele de alimentatie rational# ca !nsoitor al diferitelor manc#ruri& Dar$!n afar# de aceast# utili(are de ba(#$vinul "oate avea i alte utilizri& 'inul are conotaii religioase conform credinei "o"orului rom4n& Ca urmare darurile de "4ine 3i vin$!n .iseric# au o semnifica0ie eclesial#& At4t "4inea c4t 3i vinul$ fiind re(ultatul unirii boabelor de gr4u m#cinate$ res"ectiv al boabelor de struguri stoarse$ sunt un simbol al unirii credincio3ilor !n .iseric#&+e crede de asemenea des"re vin c# ar avea "ro"riet#i afodisiace& 'inul mai "oate fi utili(at si !n industria cosmetic#& Cercetarile tiinifice au relevat fa"tul c# vinul re"re(int# o surs# unic# de antio/idani naturali% "olifenolii& Acetia descom"un eficient radicalii liberi care cau(ea(# !mbatranirea "ielii i li"sa de fermitate$ "rote6ea(# li"idele i "roteinele vitale din "iele$ fac "ielea mai moale$ mai neteda i mai su"l# si reduc c)iar semnelele de celulita& Acidul fructic coninut !n struguri are "ro"riet#i regenerante$ )idratante i de !ntinerire&

>

B#c4nd referire la motivele "entru care oamenii ar cum"ara "rodusele noastre trebuie mai !nt4i s# clarific#m ce cum"#r# oamenii de fapt atunci c4nd cum"#r# vin& Dac# ne referim la un vin scum"$de calitate su"erioar#$ clientul cum"ar# stim# de sine$ !i cum"#r# imagine& <n vin cum"#rat doar "entru cantitatea de alcool coninut#$ denot# doar dorina de a te detaa de realitate& <nul dintre motivele "entru care consumatorii ar alege "rodusele noastre si nu ale altei firme este acela c# vinurile "roduse de noi au garania fa"tului c# sunt naturale$nu conin colorani$!ndulcitori artificiali$ arome sintetice$sau obinute din alte materii "rime dec4t strugurii& Birma noastr# ofer# o gam# variat# de vinuri$"roduse !n urma unui atent studiu al com"ortamentului de consum al clientului& Preurile "racticate sunt cu "uin mai mici dec4t a celor mai mari firme de "e "ia# lu4nd in considerare !n "rimul r4nd caliatatea i !n ultimul r4nd conce"ia s"ecific rom4neasc# conform c#reia Fceea ce este scum" este bunG& Designul sticlelor este unul s"ecial$ !ncerc4ndu%se a se face distincia !ntre vinul s"ecial "entru femei i designul clasic al celorlalte categorii de vinuri&+ticlele !n care este !mbuteliat vinul au o ca"acitate de 0$>> litri i "ermit consumul imediat al acestuia& 5n vederea obinerii de opinii !n leg#tur# cu "rodusele ce urmea(# s# le "roducem am identificat segmentul de "ia# re"re(entat de consumatorii de vinuri i am adresat o serie de intreb#ri c4torva "ersoane ce se !ncadrea(# !n "rofilul "otenialului nostru client(femei si barbai cu varste cu"rinse !ntre 20%90 ani) 5ntreb#rile la care am dorit sa obtinem r#s"unsuri au fost urm#toarele:FAvei !ncredere !n calitatea vinurilor de "e "iaa romaneasc#HG$FAi !nlocui un vin "e care !l consumai !n mod curent cu unul care v# ofer# certitudinea c# este natural$ care nu conine adaosuriH GFCe "arere avei des"re "roducerea unui vin destinat e/clusiv femeilorHG Cei intervievai au fost at4t "ersoane de se/ feminin c4t i "ersoane de se/ masculin& Conclu(iile noastre deduse din r#s"unsurile "rimite sunt:oamenii acce"t# "rodusele de "e "ia# aa cum sunt g4ndindu%se c# "entru calitate trebuie s# ac)ite un "re mai mare1ei "un mare "re "e s#n#tatea lor$fiind !nc4ntati de ideea "roducerii vinurilor naturale& ,deea vinului destinat femeilor a fost "rimit# cu entu(iasm at4t de femei c4t i de b#rbai&

II.Descrierea detaliat a produselor


Produsul cu care ne vom lansa "e "ia# este vinul "entru femei FE'AG& Acesta are o reet# s"ecial#$fiind "rodus din combinarea mai multor soiuri de struguri& Din combinarea acestora re(ult# un vin ro(e cu un gust unic&

Este un vin de calitate superioar # demidulce cu o concentratie alcoolica de 7 % si zahar rezidual nefermentat 40 gr. l !re o culoare roze,este un vin catifelat, un vin plin cu o usoara astringenta si un buchet ce aminteste de fructele de padure. "oate fi asociat cu preparatele din carne de porc si vita la gratar si cu preparatele de patiserie. #emperatura de servire este de $% & $'( ).

Vin

Eva

7estul gamei va contine vinuri : seci$ demiseci$ demidulci$ dulci&

Vin rosu, fin si elegant, armonios, lejer si prietenos

Un vin plin, de culoare galben aurie, de o finete deosebita, cu un echilibru perfect si o aroma neintrecuta ce evolueaza deosebit in faza de invechire.

Un vin sobru, barbatesc, placut aromat, suav si reconfortant. *uchetul de o finete deosebita aminteste de mirosul fanului cosit.

Este un vin personal, amplu sugerand aroma de trandafiri.

si

fin,

Punctele tari "e care le vom "re(enta re"re(int# avanta6ele com"etitive "e care le deinem "e "iaa vinurilor rom4neti& <n "rim avanta6 este cel al "osibilit#ii obinerii de fonduri "entru "lantarea terenului cum"#rat$cu soiuri euro"ene de vi# de vie i "entru cum"#rarea de utila6e "erformante !n vederea "relucr#rii strugurilor obinui de "e su"rafaa arendat#& Aducerea la cunotina clienilor fa"tul c# "e "iaa vinurilor sunt comerciali(ate vinuri care conin colorani$!ndulcitori artificiali$arome sintetice sau obinute din alte materii "rime dec4t strugurii& Ne "ro"unem s# folosim acest as"ect "entru a ne face cunoscui "e "iaa vinurilor din 7om4nia& <n alt avanta6 com"etitiv este acela c# "roducem "rimul vin destinat e/clusiv femeilor$din 7om4nia$un "rodus nou "e "ia# "rin care ne vom face remarcai& 7a"ort4ndu%ne la nevoile clienilor "roducem vin !mbuteliat !n sticle de 0$>> litri$ma6oritatea vinurilor de "e "iaa rom4neasc# fiind !mbuteliate in sticle de 0$9* litri& 2a !nfiinarea acestei afaceri trebuie s# avem !n vedere o serie de puncte slabe caracteristice acestui domeniu& <n "rim as"ect este fa"tul c# domeniul viniviticol este influenat !n mod direct de factorii de mediu$care sunt im"osibil de controlat& Bactorii climatici "rin ac0iunea lor unilateral# sau !n com"le/ au o im"ortan0# )ot#r4toare asu"ra reu3itei culturii vi0ei de vie& Cei mai im"ortan0i factori climatici sunt: radia0ia solar#$ lumina$ tem"eratura$ aerul$ umiditatea aerului 3i a solului&

O alt# influen# vine din "artea celor c#rora se adresea(# "rodusele noastre$ a consumatorilor de vin$care au tendina de a nu ramane fideli unei singure m#rci de vin$ ci vor sa teste(e "rodusele mai multor firme& <n alt de(avanta6 ar fi fa"tul c# "#trundem "e o "ia# unde e/ist# firme de vinuri cu o tradiie !ndelungat# iar a"ariia unei noi firme de vinuri ar "utea fi "rivit# cu sus"iciune i ar ar fi necesar# o "erioad# mai !ndelungat# "entru a c4tiga !ncrederea consumatorilor i "entru a concura cu marile firme de vinuri din 7om4nia& Ba"tul ca via de vie are nevoie de ; ani "entru a "roduce struguri constituie de asemeni o constrangere !n ceea ce "rivete ca"acitatea de a "roduce materie "rima "entru vinuri& 5n com"araie cu celelalte "lantaii s"ecifice agriculturii$via%de%vie necesit# o atenie deosebit# !n cea mai mare "arte a anului$ ceea ce "resu"une i un num#r mare de anga6ai care s# se ocu"e de via de vie at4t !nainte de a rodi (lucrarile solului$udatul vitelor$legatul si "livitul lastarilor etc) c4t i du"# ce a rodit (fertili(area$taierea in uscat$ combaterea filo/erei galicole)& actorii c!eie de succes "e care !i vom lua !n considerare !n desc)iderea acestei afaceri sunt: 1&,m"ortarea de soiuri euro"ene i "lantarea acestora "e terenul cum"arat "entru a ne "roduce singuri materia "rim# i de a ne asigura de calitatea acesteia& Calitatea materiei "rime va influena !n mod indiscutabil calitatea vinului obinut& Astfel vom obine vinuri de calitate su"erioara ca"abile s# concure(e cu cele mai mari m#rci de "e "iaa rom4neasc#& 2&,m"ortarea de utila6e "erformante din 8ermania i ,talia: bunc#r de rece"ie I desciorc)inator%(drobitor I "om"a cu vid I macerator ( fermentator)J"res# "neumatic# I "om"a centrifug#&Aceste utila6e au numeroase avanta6e economice: consum# de 2%> ori mai "uin# energie dec4t utila6ele comune$reduce "ersonalul folosit la *0:$c4ntaresc "uin& >&Anga6area de "ersonal s"eciali(at$ at4t cercet#tori !n cadrul De"artamentului de Cercetare%De(voltare$c4t i degust#tori$cu a6utorul c#rora vom obine o calitate su"erioar# a vinurilor "roduse& ;&2uarea !n arend# a unei su"rafee de teren de6a cultivat# cu vi# de vie va duce la economisire de tim" i "osibilitatea !nce"erii afacerii !ntr%un interval de tim" mai scurt *&Anul acesta "este 100 de milioane de euro au fost alocai "entru te)nologii noi$ i "entru !nfiinarea de noi "lantaii viticole$ aceste investiii contribuind semnificativ la creterea calit#ii vinurilor i a consumului& @&Posibilitatea de a controla "roducia de "e su"rafaa arendat# i de a sorta strugurii !n funcie de calitate& 9&Anga6area de "ersonal din mediul rural "entru recolt# i !ngri6irea viei de vie "e "arcursul anului "entru a asigura o man# de lucru ieftin#& A&Preurile "racticate vor fi mari i vor fi 6ustificate de calitatea su"erioar# i de fa"tul c# sunt naturale$ne vom "utea aco"eri o buna "arte din costurile !nce"erii afacerii& E&'om !ntre"rinde o cam"anie !m"otriva vinurilor Fotr#vuriG(cele care conin colorani$cu !ndulcitori artificiali$cu arome sintetice$sau obinute din alte materii "rime dec4t strugurii)& 10&Prin intermediul acestei cam"anii$nu numai c# vom st4rni ne!ncrederea consumatorilor de vinuri cu adaosuri$ci vom "utea s# ne facem cunoscui "e "iaa

vinurilor rom4neti&

III. Evaluarea preliminar a pieei "fezabilitatea de mar#eting$


%.1.&rimea i tendinele pieei De3i nu este o "ia0# la fel de mare "recum cea france(#$ italian#$ german# sau britanic#$din "unctul de vedere al "roducerii vinurilor$ 7om4nia se situea(# "e "rimul loc !n r4ndul statelor est%euro"ene& Anul trecut$ valoarea "ie0ei auto)tone a vinurilor a fost estimat# la a"ro/imativ ;*0 de milioane de euro$ cu a"ro/imativ 19: mai mult fa0# de anul "recedent Anul 200E se anun# a fi unul "ro"ice de(volt#rii business%ului deoarece$ !n vreme de cri(#$ consumul de b#uturi alcoolice i m4ncare ieftin# va crete s"ectaculos$ estimea(a s"ecialitii "entru DailK.usiness&ro&Piaa vinurilor nu este deci o "ia# saturat#& 7e(ultatele !n 200A re"re(int# un record istoric "entru "ia#$ !n ultimii 10 ani$ de c4nd industria a !nce"ut s# monitori(e(e datele& 5n 200;$ de "ild#$ "iaa vinului era evaluat# la >00 mil&euro$ iar !n 200@ la ;00 mil&euro&Piaa de vin din 7om4nia este una emergent#$care nu i%a atins "otenialul ma/im$ dre"t urmare !i va continua trendul ultimilor ani&Aceast# "ia# este !nc# !n de(voltare i se estimea(# c# !n "erioadele de cri(# a"etitul "entru consumul de b#uturi crete&Creterea "roduciei vine "e fondul avansului cererii$ determinat de creterea "uterii de cum"arare i sc)imb#rilor obiceiurilor de consum& <n argument im"ortant !n susinerea creterii "roduciei de vinuri este c# multe dintre investiiile anilor trecui din industria vinului ii vor ar#ta roadele !nce"4nd cu anul 200E& Comerul de b#uturi "are !n acest moment imun la cri(a financiar#& -Producatorii de vin nu au fost afectai "entru moment de cri(#-$ declar# Ovidiu 8)eorg)e$ directorul general al Patronatului Naional al 'iei si 'inului& -Consumul ramane la un nivel constant$ "entru ca$ in astfel de "erioade$ romanii renun# la ac)i(iia unor alte "roduse$ "recum electronicele$ dar nu i la cele alimentare sau la b#uturi-$ a declarat Ovidiu 8)eorg)e&Acesta mai afirm# c# "reul vinului rom4nesc s% ar "utea ma6ora cu "ana la 10:$ !n 200E$ din cau(a de"recierii leului$ !n condiiile !n care ma6oritatea "roduselor de ambalare i etic)etare sunt aduse din im"ort& %.2.Determinarea cotei de pia Birma +C&Evinia&+C+ !i "ro"une ca !n urm#torii ; ani s# obin# 10: din consumatorii de vin din regiunea oldovei& Criteriile luate !n considerare !n definirea "rofilului clientului nostru sunt: Lv4rsta%consumatorul c#ruia se adresea(# "rodusele noastre trebuie s# aib# "este 1A ani1 L(ona #rii:regiunea oldovei1 Lvenitul:minim "e economie (@00 7ON) 'inul re"re(int# o b#utur# alcoolic# ce se consum# "e !ntreg teritoriul 7om4niei& Nu "utem delimita un anumit teritoriu sau s"a0iu geografic$ unde e/ist#

numai non%consumatori absolu0i sau numai non%consumatori relativi&Nonconsumatorii absolui sunt re"re(entai de "o"ulaia care a"arine religiilor care inter(ic consumul de bauturi alcoolice sau de "ersoanele c#rora starea de s#n#tate nu le "ermite consumul de alcool&Nonconsumatorii relativi sunt re"re(entai !n "rinci"al de cei care nu au v4rsta legal# "entru a consuma alcool& Comerciali(area vinului$ desigur$ are loc !n (onele mai intens "o"ulate$ at4t !n mediul rural$ c4t 3i urban& ediul rural$ care$ !n 7om4nia$ re"re(int# a"ro/imativ ;0 : din totalul "o"ula0iei$ !n general$ e caracteri(at "rin economia natural#$ "roduc#torii fiind 3i ei !nsu3i consumatorii$ adic# autoconsumul& Aici se are !n vedere vinul "rodus !n condi0ii casnice$ vinul vrac sau de masa $care$ la calitate$ gust$ arom#$ nu r#m4ne !n urm# fa0# de cel numit de calitate& 5n mediul urban $ !ns#$ e comerciali(at vinul !mbuteliat !n sticle$ av4nd o "re"onderen0# mai mare dec4t cel v4ndut !n vrac& Conform datelor obinute din Anuarul +tatistic$"o"ulaia din (ona oldovei$regiune la care ne ra"ort#m$ cu v4rste "este 1A ani este de a"ro/imativ >$9 milioane&Potrivit statisticilor Patronatului 'inului$ consumul de vin "e ca" de locuitor este in "re(ent de 2@$@ de litri anual& Astfel "utem determina ca"aciatea "ieei ca fiind:>&900&000/2@$@MEA&;20&000 litriDan Preul mediu al unei sticle de vin de 0$9*0 litri este de 1* 7ON& Av4nd !n vedere datele anterioare "utem determina "otenialul "ieei ca fiind: EA&;20&000/1*M1&;9@&>00&000 7ON

5n ceea ce "rivete consumul de vin$ acesta a !nregistrat mic#ri oscilante !n "erioada 2000% 200;$ dar a atins ma/imul !n anul 200;$ c4nd s%au inregistrat >0 litri D ca" de locuitor$ i este in continu# cretere$ dei rom4nii tind s# devin# b#utori de bere& Av4nd !n vedere ca"acitatea de "roducie estimat# la ;000litriD)a i su"rafaa de vi# de vie de 12 )a "utem estima o valoare de "roducie de ;A&000 litriDan&Aceasta valoare va fi !m"#rit# !n 1>&200 litri "entru "roducerea a ;0&000 de sticle de 0$>>0 litri i >;&A00 litri "entru "roducerea a @;&000 de sticle de 0$9*0 litri& Notalul va fi !n valoare de 10;&000 sticle de vin& Pentru sticla de vin de 0$>>0 litri "reul "racticat !n calitate de "roduc#tor va fi de @ 7ON iar "entru cea de 0$9*0 litri va fi E7ON& E

5n aceste condiii valoarea v4n(#rilor estimate este de: ;0&000/@O@;000/EMA1@&000 7ON

%.2Determinarea cotei de pia Cota absolut# de "ia# este: 0$000>9;: Cota relativ# de "ia# este:
Vanzari firma Vanzarilider Vanzari firma Vanzari ramura

adic#

A1@000ron = *00&000&000mileuro

$ adic#

0$000>9;: = 0$000012;@ >0:

5n "re(ent liderul "e "iaa vinurilor din 7om4nia este >0:&

urfatlar cu o cota de "ia# de

%.%.Evaluarea concurenei Biind un domeniu com"le/$!n "iaa vinurilor e/ist# o concuren# "uternic#& Concurenii firmei noastre "ot fi direci ( urfatlar$Pidvei$Cotnari$'incon 'rancea) i indireci(!n s"ecial "roduc#torii de bere:(=eineQen$<rsus) Competitori directi 1& SC &urfatlar 'omania S.(. Adresa: +tr& urfatlar nr& 1$ E0*100 urfatlar$ 6ud& Constanta +ocietatea Comerciala urfatlar 7omania +A este "rinci"alul "roducator de vin din 7omania& urfatlar detine o cota de "iata de >0: conform Asociaiei Producatorilor i E/"ortatorilor de 'inuri (APE')& urfatlar este de cinci ani lider al "ietei auto)tone de vin$ tim" in care s%a detasat categoric de ceilali "roducatori "rin sumele investite in te)nologie$ "rin numarul de branduri lansate "e "iata si "rin investitiile facute in studii de "iata& Com"ania mi(ea(a in acest an "e o cifra de afaceri de ;2 milioane de euro$ in crestere cu >1: fata de valoarea de >2 milioane de euro inregistrata anul trecut& Com"ania urfatlar +A a investit * milioane de euro in marQeting& O "arte din aceasta suma este alocata "entru viitoare "romovare a noului "rodus si anume #am"ania "e care com"ania dorete s# o scoat# "e "ia4 c4t mai re"ede& Punctul forte al com"aniei este "roducerea i comerciali(area vinurilor rosii segment "e care urfatlar este lider detaat avand o cota de "ia# de "este *0:& Punctul slab al com"aniei este a/area mult "e distribuia =o7eCa& Com"ania aco"era a"ro/imativ @*: din =o7eCa$ a/andu%se mult mai "uin "e distribuia !n su"er i )K"ermarQet% uri& 2&SC. )idvei S.'.*. Adresa: +tr& <nirii Nr& E$ Pidvei$ Pud& Alba

10

+ocietatea Pidvei are o cota de "iata 1;&*: conform estimarilor reali(ate de reali(ate de Asociatia Producatorilor si E/"ortatorilor de 'inuri (APE')& Potenialul de cretere al com"aniei este unul ridicat& Com"ania a investit !n "rinci"al !n reabilitarea su"rafeelor de vie & Aceste investiii se vor finali(a la sfaritul anului 200E valoarea totala fiind de 11 milioane de euro& Com"ania dorete reabilitarea a @A0 de )a de vita de vie astfel obtin4nd o "roducie cu >0 : mai mare fa # de "erioada anterioara& Princi"ala "olitica de marQeting a com"aniei Pidvei este im"ementarea unui sistem informatic numit O"timall care contribuie la cresterea semnificativa a eficientei forei de v4n(#ri& Necesitatea im"lementarii acestui sistem se datorea(# num#rului mare de distribuitori$ a"ro/imativ *0& Acesti sistem informatic este im"ementat la nivel national i "oate furni(a informaiile comerciale de care com"ania are nevoie$ atat in format unitar c4t i !n tim" real& Not cu a6utorul acestui sistem se reduc c)eltuielile aferente distribuiei i e/ist# "osibilitatea de a culege ra"id informatia dorita din teren online& Punctul forte al com"aniei Pidvei este comerciali(area de vinuri albe "remium$ segment "e care com"ania este lider& Punctul slab al com"aniei este comerciali(area doar de vinuri albe& De anul acesta com"ania doreste sa introduca "e "iata si sortimente de vin rosu& >& SC Cotnari S.(. Adresa: 2oc& Cotnari& Pud ,asi Cota de "iata a societatii Cotnari +A este de 1>$ 1 conform estimarilor reali(ate de Asociatia Producatorilor si E/"ortatorilor de 'inuri (APE')& Com"ania Cotnari +A doreste cresterea cifrei de afaceri cu 20:& Pentru reali(area acestui obiectiv com"ania a investit 10 milioane de euro "entru moderni(area ca"acitatilor de decantare si de"o(itare si alte >$* milioane de euro "entru "lantarea a 209 )ectare de vie& +C Cotnari +A a o"tat "entru "romovarea "roduselor$ "entru aceasta alocand suma de un milion euro& Politica de marQeting a com"aniei Cotnari +A este de(voltarea brandurlor si diversificarea gamei de "roduse& Punctele forte ale com"aniei sunt traditia de "este *0 de ani$ numeroasele medalii si "remii obtinute atat la concursurile nationale cat si internationale recunoscute in domeniu& Punctul slab al com"aniei este "ruductia si comerciali(area doar a vinurilor albe& ;. SC.+incon +rancea S.(. Adresa: +tr& Avantului Nr& 12$ @2009* Bocsani$ Pud& 'rancea$ 7omania Cota de "ia# a acestei com"anii este de 9$A: conform estimarilor reali(ate de Asociatia Producatorilor si E/"ortatorilor de 'inuri (APE')& Com"ania 'incon 'rancea +A dorete s# creasc# cifra de afaceri !n "erioada urm#toare cu 10%1*:& 2a reali(area acestui obiectiv a contribuit lansarea unor noi sortimente de vin$ s"re e/em"lu sortimentele tinere 2evant& Com"ania a "lanificat investiii de ; milioane de euro "entru moderni(area liniilor de condiionare i !mbuteliere$ "recum i !n reconversia "lantaiilor& <n "unct forte al com"aniei este diversificarea gamei de "roduse& 'incon 'rancea +A este cea mai mare societate care "roduce si comerciali(ea(a vin$ distilate din vin$ bauturi s"irtoase si otet&

11

Competitorii indirecti Du"a cum se tie$consumul de vin !n 7om4nia este de circa >0 litri "e an "e ca" de locuitor$ fa# de circa E0 de litri de bere "e ca" de locuitor& Practic$un roman consum# de > ori mai multa bere decat vin& Com"etitorii indireci ar "utea fi "roducatorii de bere& 1& ,eine#en 'omania S.(. Adresa: +tr Ni"ografilor 11%1*$ ari"a A2%2$ eta6 ; 01>91;$ .ucuresti Com"ania =eineQen 7omania +A este lider "e "iata berii din 7omania cu o cifra de afaceri de a"ro/imativ A00 milioane 7ON in 200A ceea ce !i confer# o cot# de "ia# de 2@:& 5n acest an$ =eineQen 7omania va investi "este *0 milioane E<7O$ !n "rinci"al !n ca"acitatea fabricilor de bere$ noi ambala6e 3i investi0ii comerciale !n mi6loace fi/e& Com"ania =eineQen 7omania +A a ac)i(iionat fabrica romaneasca .ere ures$ tran(actie care confirma "o(itia de lider a com"aniei$ crescand in acelasi tim" i cota de "iata la >1:& Not la "olitica de marQeting a com"aniei amintim lansarea unui ambala6 PEN "remium "entru o marca de bere internationala din segmentul "remium i anume 8osser& Punctul forte al com"aniei este aco"erirea tuturor segmentelor "ietei atat cu marci nationale c4t i cu m#rci internaionale& 2& -rsus .re/eries S( Adresa: Calea +tirbei 'oda$ +ector 1$ .ucuresti Com"ania <rsus .reReries este cel mai mare "roducator de bere din 7omania& Com"ania are o cifra anuala de afaceri de circa >00 de milioane de euro ceea ce ii confer# o cota de "ia# de a"ro/imativ 2; : conform .usiness +tandard "e anul 200A& Com"ania <rsus doreste ca !n "erioada 200E%2010 sa reali(e(e o crestere a cotei sale de "iata "ana la >0 :& Ca "olitica de marQeting <rsus .reReries +A a o"tat "entru "romovarea "roduselor in toata tara "rin organi(area de concerte si concursuri& Pnctul forte al com"aniei este segementul "remium$ segment "e care cota de "iata atinge valoarea de ;A:& %.0.1actici de mar#eting Av4nd !n vedere aceste avanta6e "uternice ale concurenilor$vom intra "e "ia# ba(4ndu%ne !n "rinci"al "e "romovarea unui singur "rodus$iar a"oi a restului gamei& Birma Evinia !ncearc# !nc# de la !nfiin0are s# sur"rind# clien0ii cu ultimile nout#0i !n materie de oenologie& 5n acest efort se !ncadrea(# "romovarea vinurilor naturale i

12

a/area "e "ublicul int# feminin "rin comerciali(area sticlelor de 0$>>0 litri$aceasta fiind cantitatea medie "e care este dis"us# s# o ac)i(iione(e o "ersoan# din segmentul int# la o ieire !n ora cu "rietenii &Cu aceste dou# atuuri vom contracara avanta6ele concurenei$ !n s"ecial tradiia i brand%ul care fac din firmele e/istente "e "ia# com"etitori acerbi& Pentru ca "rodusul nostru sa a6unga la consumator trebuie s# treac# "rintr%un canal de distributie scurt ceea ce !nseamn# c# firma noastr# !nc)eie contracte de van(are cu intermediari (de obicei managerii de ac)i(itii$ "ro"rietari$ etc)$ acetia ocu"andu%se ca "rodusul s# a6ung# la consumatorul final& Bolosirea acestui canal de distribuie ofer# un avanta6 "entru consumator& Birma asigur4nd trans"ortul comen(ii "4n# la maga(ine$ restaurante$ )oteluri$ etc& automat "retul final la care este cum"arat vinul este unul a"ro"iat de "roducator& Ca i strategie generala(cor"orativa) vom folosi strategia de concentrare a/ata "e de(voltarea "ieei(reali(at# "rin c4stigarea unei "#ri mai mari din "ia# concurenta$ e/tinderea in noi (one geografice i "rin adaugarea unor noi segmente de "ia#) !n "rim# fa(# a"oi "rin de(voltarea "rodusului(care const# !n !mbunat#iri calitative aduse "rodusului)& Pentru a reui s# facem din acest "rodus unul cunoscut "e "ia#$trebuie s# "arcurgem nite eta"e "recise care nu "ot fi evitate& <na dintre metodele cele mai eficiente !n creterea v4n(#rilor firmei este promovarea "roduselor. Ca mi6loace de "romovare al acestui vin destinat e/clusiv femeilor$vom folosi urm#toarele canale directe: %turnee de "re(entare !n restaurante i )oteluri la care vom invita: manageri de )K"emarQet%uri$ ageni$ os"#tari$ barmani$ bucatari$ merc)andiseri$ su"erviseri$ administratori$invitati$re"re(entanti mass%media& %reclame in reviste de s"ecialitate cum ar fi:revista 'inul %"artici"area la targuri$ concursuri i e/"o(iii care sunt organi(ate anual !n regiunea oldovei %elaborarea siteului "ersonal "rin intermediul c#ruia ne vom face cunoscute "rodusele(RRR&evinia&ro) Canalele indirecte sunt re"re(entate de "romoiile oferite consumatorilor "rin intermediul distribuitorilor(ofertele din "erioada s#rbatorilor de Pate i Cr#ciun$c4t i cele din restul anului)& etoda de marQeting "e care ne "ro"unem s# o folosim este una constant# cu eforturi financiare su"limentare !n "erioada s#rb#torilor&Promoiile nu vor consta !n reduceri de "reuri ci !n oferirea unei cantit#i su"limentare de vin la cum"#rarea unui anumit numar de sticle de vin&+"re e/em"lu:Gla cum"#rarea a dou# sticle de vin de 0$9*0 litri "rimii o sticl# de vin la 0$>>0G& <n alt mi6loc de "romovare este i etic)eta care re"re(int# imaginea vinului& Etic)eta o "utem denumi ca i surs# de informaie "entru client deoarece ne ofer# "e l4ng# elementele grafice alte elemente ca: originea i calitatea vinului& De asemenea etic)eta "oate avea un im"act foarte "uternic asu"ra consumatorului deoarece !l "oate influenta !n alegerea vinului i !n educarea acestora&

1>

1;

Efortul promoional necesar pentru susinerea metodei de vnzri aleas& 1E,2ICI DE &('3E1I24 Cataloage cu produse C5&E21('II +e g#sesc la distribuitorii "roduselor1 costuri de "ublicare !n valoare de *00 SDlun#& Promovarea virtual# a firmei& +iteul va fi reali(at de unul dintre asociai$motiv "entru care costul acestei metode de "romovare este 0 7ON&

Pagina web

Publicarea de materiale promotionale n reviste de specialitate

O astfel de revist# este Vinul.ro. 7eclamele vor fi "ublicate s#"t#m4nal cu un efort financiar de 100S&

Reclama in ziare

7eclamele vor fi "ublicate doar duminica&Astfel incat costul "ublicarii lor va fi de 100S "e lun#& 1@&000 S anual

Costuri totale a"ro/imate

Birma noastr# ofer# garanie "ostvan(are at4t im"licit#( termenul inscri"ionat "e etic)eta "rodusului) c4t i e/"licit# (certificat semnat la van(area "roduselor$"rin care ne asum#m r#s"underea "entru calitatea "roduselor noastre)&

I+.Evaluarea procesului de producie


0.1Specificaii de producie Procesul de "roducere a vinului "resu"une o im"licare considerabil# a factorului uman doar !n fa(a de !ngri6ire a viei de vie i de culegere a strugurilor$restul "rocesului$"4n# la imbuteliere$inclusiv$e a/at !n "rinci"al "e "artea te)nologic#$mecani(at#& 2inia te)nologic# de "relucrare a strugurilor a firmei noastre !nde"line3te urm#toarele condi0ii: %"ermite "relucrarea strugurilor !ntr%un interval de tim" c4t mai scurt1 1*

%face "osibil# ob0inerea unui randament ridicat !n must %frac0iunile de must re(ultate de la "relucrarea strugurilor sunt li"site de substan0e care ar "utea influen0a negativ calitatea vinului1 %utila6ele 3i instala0iile com"onente "re(int# siguran0# mare !n e/"loatare$ fiabilitate ridicat#$ iar ca"acitatea lor de lucru este corelat# !n mod convenabil1 %linia este reali(at# la un "re0 acce"tabil$ iar !ntre0inerea 3i e/"loatarea ei se face u3or cu c)eltuieli minime1 %are un grad ridicat de ada"tabilitate la diferite variante te)nologice 3i "oate fi continuu !mbun#t#0it# cu c)eltuieli mici1 %folose3te ma3ini cu gabarit redus$ care ocu"# un s"a0iu c4t mai restr4ns1 %asigur# condi0ii certe de "rotec0ie a muncii "entru "ersonalul care lucrea(#&

0.2.Cantiti de materiale necesare i furnizorii Burni(orii cu care vom !nc)eia contracte "e termen lung !n vederea derul#rii afacerii sunt: %furni(or de sticle %furni(or de do"uri de "luta %furni(or de etic)ete %furni(or navete de de"o(itare a sticlelor Burni(orul de sticle cu care vom !nc)eia contract +C E PO7,ON 82A++ T +P,7,N+ +&7&2& 5n vederea obinerii unor concesii !n ceea ce "rivete valoarea contractului firma noastr# se va ba(a "e acelai furni(or i !n furni(area etic)etelor& Ceea ce ne recomand# ca furni(or +C E PO7,ON 82A++ T +P,7,N+ +&7&2& este deinerea de certificate de calitate& Do"urile "e care le vom utili(a !n !mbutelierea vinului vor fi din "lut# natural# iar furni(orul cu care ne "ro"unem !nc)eierea unui contract este +C 7egal Cotroceni +72&Avanta6ele oferite de acest distribuitor sunt: sunt do"uri din "luta naturala100:$utili(area acestor do"uri de "luta naturala are o contributie im"ortanta la rafinamentul vinului$ele nu "ot fi !nlocuite !n !mbutelierea vinurilor de !nalt# calitate$"luta naturala de calitate datorita caracteristicilor sale de elasticitate si 6oasa "ermeabilitate la lic)ide si ga(e$ "revede reglarea o"tima a sc)imburilor de ga(e !ntre sticl# i mediul e/terior$ evit4nd o/idarea& Burni(orul de navete "entru de"o(itarea sticlelor va fi +C=OE22E7 A7CA +U+NE +& <N,CO VOOD P7OD<CN,ON va fi furni(orul "entru butoaiele din ste6ar "e care le vom utili(a !n de"o(itarea vinului& Pentru a obine 0$9*0 litri vin este nevoie de 1$1* Qg de struguri&Astfel !nc4t "entru sticlele de 0$>>0 litri vom utili(a 0$* Qg de struguri&

1@

Conform calculelor referitoare la num#rul de sticle obinute !n urma "rocesului de "roducie este de 10;&000 sticle de vin dintre care ;0&000 sticle de 0$>>0 litri i @;&000 de sticle de 0$9*0 litri& Astfel num#rul elementelor de ambalare cores"unde num#rului de sticle de vin "roduse&

0.%.1impul necesar i structura calificrii personalului +C E',N,A +C+ va avea !n com"onen0a sa un num#r total de ;2 de anga6a0i cu contracte de munca "e "erioad# nedeterminat# fiind re"arti(a0i "e urm#toarele nivele in func0ie de "reg#tirea "rofesional# si necesit#tile firmei: 1&Conducerea re"re(entat# de managerul general av4nd subordonate urmatoarele de"artamente I studii su"erioare in domeniul economic: 1&1 ,ntre0inere 3i cercetare: 1&1&1 1&1&2 1&1&> 1&2&1 1&2&2 1&2&> 1&2&; 1&>&1 Wef laborator I studii su"erioare in domeniul c)imiei organice si anorganice1 icrobiolog % studii su"erioare in domeniul c)imiei organice1 C)imist % studii su"erioare in domeniul c)imiei anorganice& Xece o"eratori "roduc0ie I studii medii1 +tivuitorist I invatamant obligatoriu1 ecanic I studii medii1 Doi muncitori necalifica0i I invatamant obligatoriu& Ne)nician igieni(#ri I studii su"erioare in domeniul c)imiei organice si anorganice& 1&; Administra0ie: 1&;&1 1&;&2 1&;&> 1&*&1 1&*&2 1&*&> 1&*&; 1&*&* Purist I studii su"erioare in domeniul stiintelor "olitice1 +ecretara I studii medii in domeniul economic1 Doua mena6ere I inva0#m4nt obligatoriu& Wef contabil I studii su"erioare in domeniul economic1 Economist facturare I studii medii in economic1 ,ns"ector "ersonal I studii su"erioare in domeniul administratiei1 Casier# I studii medii in domeniul economic1 ,N%ist I studii su"erioare in domeniul informatic&

1&2 Produc0ie:

1&> ,gieni(#ri:

1&* Contabilitate:

19

1&@ '4n(#ri: 1&@&1 1&9&1 1&9&2 1&A 1&A&1 Cinci agen0i v4n(ari I studii medii in domeniul economic& Distribu0ie: ,ntre0inere: arQeting: Director marQeting& 1&9 2ogistic#: 1&9&1&1 Nrei 3oferi I studii medii& 1&9&2&1 Nrei "ortari I inv#tam4nt obligatoriu&

1&A&1&1 Asistent marQeting& 1&E A"rovi(ionare: 1&E&1 aga(ioner& 5n derularea activit#0ii sale$ societatea se s"ri6in# "e a"ortul tuturor salaria0ilor care sunt remunera0i conform legii 3i grilelor de salari(are din contractele individuale de munc# inc)eiate la anga6area acestora& Evolutia salarial# 3i "rimele se corelea(# cu re(ultatele individuale ale fiecarui anga6at& +unt aco"erite toate sectoarele de "roduc0ie$ financiar%contabile$ administra0ie$ intre0inere si servicii$ care concura la buna func0ionare a firmei&

0.0.Ec!ipamente necesare Biec#rei eta"e a "rocesului de "roducie !i cores"und anumite utila6e& 1. Recepionarea strugurilor 2a recep6ia calitativ se constat# starea de s#n#tate a strugurilor urm4nd ca !n ca(ul unor "arti(i cu struguri altera0i$ ace3tia s# fie diri6a0i s"re a fi vinifica0i se"arat& +e ia o "rob# medie din struguri de 1$* % > Qg care se "resea(#$ iar lic)idul ob0inut se filtrea(#$ urm4nd s# i se determine concentra0ia de (a)#r& 'ecep6ia cantitativ& 5nainte de a se trece la "relucrare$ strugurii se c4nt#resc& Pentru c4nt#rire$ se folosesc bascule automate sau manuale& Pe ba(a rece"0iei calitative 3i cantitative se !ntocme3te fi3a de "roduc0ie a strugurilor& +trugurii rece"0iona0i la fabrici se transva(# !n bunc#rele de rece"0ie$ fabricate din ino/& Dimensiunile 3i volumul bunc#rului se aleg !n func0ie de "roductivitate&

1A

.unc#rul este dotat cu 3nec (unu sau dou#) "rin intermediul c#ruia strugurii sunt trans"orta0i s"re desciorc)in#tor&

Big&1 .unc#r de rece"ie 2. Desciorchinarea, zdrobirea, sulfitarea (conservarea, tratarea cu bioxid de sulf anhidrida sulfuroas liber Desciorc)inatul strugurilor$ numit inca si de(brobonit$ consta in detasarea boabelor de ciorc)ine si eliberarea se"arata a sucului si boabelor "e de o "arte si a ciorc)inilor si resturilor vegetale "e de alta "arte& O"ortunitatea e/ecutarii acestei o"eratii de"inde de numerosi factori dintre care un rol "rinci"al il 6oaca categoria si res"ectiv ti"ul de vin "roiectat a se "roduce& Xdrobitul strugurilor consta in distrugerea integritatii boabelor in vederea eliberarii sucului "e care il contin$ fara a faramita "ielitele$ semintele si ciorc)inii& ,n urma acestei o"eratii microflora e/istenta "e struguri este dis"ersata in intreaga masa de mustuiala& Daca strugurii nu sunt (drobiti$ sucul nu se "oate transforma in vin$ deoarece levurile$ "re(ente in "rinci"al "e su"rafata boabelor$ nu%si "ot e/ercita actiunea lor asu"ra sucului inc)is in boaba& Aeratia "rodusa in tim"ul (drobirii favori(ea(a inmultirea levurilor$ care la randul lor$ determina o fermentare ra"ida si usoara a mustului& Xdrobirea bobi0elor are loc concomitent cu "rocesul de desciorc)inare a strugurilor& Xdrobitoarele asigur# (drobirea boabelor 3i strivirea calitativ# a "ieli0ei& Nescovina (bo3tina) ob0inut# este tratat# cu "re"arate en(imatice 3i bio/id de sulf !n "ro"or0ie de *0%9*mg$ +O2DQg de struguri "relucra0i$ du"# care este trans"ortat# !n re(ervoare "entru fermentare

1E

Big&2 Xdrobitor desc)iorc)in#tor Xdrobitorul desciorc)in#tor se utili(ea(# "entru desciorc)inarea 3i (drobirea strugurilor$ ace3tia "#str4ndu%3i com"onen0a 3i caracteristicile calitative ini0iale& Practic acest desciorc)inator are "osibilitatea$ !n de"enden0# de sarcinile !naintate$ de a !nde"lini urm#toarele: % se"ararea ciorc)inelor 3i (drobirea1 % !nde"linirea func0iei numai de se"arare a ciorc)inelor1 % !nde"linirea func0iei numai de (drobire f#r# se"ararea ciorc)inelor1 % mai mult$ ofer# "osibilitatea de a transforma acest utila6 !ntr%un utila6 "entru !nde"#rtarea ciorc)inelor de strugurii (drobi0i& !. "er#entarea ("er#entarea #ustului pe bo$tin Este un "roces esen0ial$ "rin care se e/trage din "ieli0a bobi0elor necesarul de substan0e fenolice$ aromatice 3i colorante& 2a fermentare sunt folosite levuri "ure selec0ionate (fiec#rui soi de struguri !i cores"unde o anumit# s"ecie)& Nem"eratura este riguros controlat#& Com"o(itia si caracteristicile vinului sunt influentate de conditiile si durata "rocesului de maceratie%fermentatie si mai "utin sau deloc de tim"ul si modul cum s%a efectuat "resarea&

Big&> 'inificatoare %. &resarea #ustului (separarea'scurgerea #ustului Du"# fermentare$ c4nd ne a"ro"iem de sf4r3itul !ntregului "roces de vinifica0ie$ bo3tina se se"ar# cu a6utorul scurg#toarelor 3i "reselor& +e trece la fa(a de lini3tire a vinului& 7andamentul$ res"ectiv "rocentul de must ce re(ultata din "relucrarea strugurilor$ varia(a in limite largi fiind influentat de numerosi factori& Dintre acestia$ se amintesc: soiul$ gradul de maturitate si starea de sanatate a strugurilor$ te)nologia de "relucrare si ti"ul masinilor utili(ate& ,n tara noastra$ randamentul in must ca de altfel si sca(amintele ce se acorda la "relucrarea strugurilor sunt reglementate "rintr%un act normativ elaborat de inisterul Agriculturii si ,ndustriei Alimentare ( &A&,&A&)& Conform acestui normativ$ intocmit "e ba(a re(ultatelor de "roductie$ coroborate cu cele obtinute in urma verificarilor e/"erimentale$ din "relucrarea a 100 Cg struguri din vita altoita si indigena trebuie sa re(ulte 9@OD% > Qg must$ cand se lucrea(a cu "rese )idraulice$ mecano % )idraulice si "neumatice si A>$*OD% > Qg cand "resarea se face cu "rese continui& +ca(amintele care se acorda la "relucrare re"re(inta in medie 0$@:&7andamentele de 9@:$ res"ectiv

20

A>$*: sunt valabile numai "entru anii normali de recolta si cand strugurii sunt sanatosi *. (i#pezirea vinului t)nr si scoaterea de pe sedi#entele de dro*dii (tragerea vinului de pe dro*dii, pritocul vinului ustul%ravac 3i "rima frac0iune sunt amestecate !n "ro"or0iile "otrivite 3i su"use ferment#rii com"lete !n limita (a)#rului re(idual r#mas nefermentat& Procesul continu# "4n# la atingerea nivelului de (a)#r re(idual admis de standardele !n vigoare$ du"# care !nce"e lim"e(irea com"let# a vinului& Pentru a !m"iedica "#trunderea o/igenului !n re(ervoare$ acestea sunt um"lute cu material vinicol& 2a ca"#tul a dou# s#"t#m4ni$ du"# sedimentarea levurilor$ im"urit#0ilor 3i a altor "articule$ are loc tragerea vinului de "e sediment&

Big&; Presa "neumatic#

+. ,ecanis#ul li#pezirii vinului $i filtrarea Pentru lim"e(irea vinului se folosesc diferite substan0e care "rovoac# sedimentarea (de"unerea) im"urit#0ilor "e fundul re(ervorului: gelatina$ taninul de u( oenologic$ clei de "e3te$ albu3ul de ou (ovalbumina)$ ca(eina$ caolina$ bentonita& Prin dis"ersarea uneia din substan0e$ !n cantit#0i bine stabilite$ !n vin se formea(# FfulgiG ("articule coloidale) care se de"un !m"reun# cu im"urit#0ile$ tim" de c4teva (ile& Alegerea celei mai "otrivite substan0e "entru lim"e(irea fiec#rui ti" de vin se face !n urma unor teste de laborator& Du"# lim"e(ire vinul este su"us filtr#rii mecanice$ ce "resu"une folosirea materialelor filtrante 3i a unui utila6 s"eciali(at&

Big&* Biltru -. ,aturarea

21

5n sec0ia de maturare$ tem"eratura aerului este de 12%1@YC$ iar umiditatea relativ# a aerului I A*:& Se prefer utilizarea cisternelor din inox pentru stocare i a butoiaelor din stejar cu o capacitate de 225 250 de litri pentru maturare.

Big&@ 7e(ervoare .. /ratarea vinului cu te#peraturi sczute (tratarea cu frig 2a sf4r3itul "erioadei de maturare$ vinul este tratat cu frig !n instala0ia frigorific# destinat# acestui "roces$ du"# care este men0inut la o tem"eratur# de %> %*YC tim" de ;%* (ile$ filtrat la rece 3i a"oi !ndre"tat s"re odi)n#&

Big&9 7acitoare 10. 1#butelierea 5nainte de !mbuteliere trebuie verificat dacZ vinul este s#n#tos$ bine stabili(at$ "erfect lim"ede$ cores"unde ti"ului de vin ce trebuie !mbuteliat$ are o culoare bine definit# 3i nu are gusturi sau mirosuri str#ine& 'erific#rile "ractice la care se su"une vinul sunt urm#toarele : % e/amenul oganole"tic % se e/aminea(# lim"iditatea$ culoarea$ e/isten0a unor gusturi sau mirosuri str#ine1 % se testea(# stabilitatea o/ida(ic#$ "roteic#$ tartric#$ feric#Dcu"roas# 1 % se fac anali(ele fi(icoIc)imice1 % se reali(ea(# controlul microbiologic& Eta"ele "rinci"ale ale !mbutelierii sunt urm#toarele : % s"#lareaDcl#tirea sticlei1 % um"lerea sticlei cu vin filtrat steril 3i !nc)iderea ei (do"uirea$ ca"sarea etc&)1

22

% a"licarea ca"sulei termocontractibile1 % etic)etarea1

Big&A 2inie !mbuteliere 11. ,aturarea 2n sticle Du"# !mbuteliere are loc "rocesul de maturare !n sticle& 5n aceast# "erioad# vinul se Fodi)ne3teG$ ca"#t# un buc)et fin deosebit 3i gust armonios& 12. 3#balarea $i etichetarea Du"# ce maturarea vinului !n sticle ia sf4r3it$ se a"lic# etic)eta$ ti"#rit# "e )4rtie s"ecial#&

Big&E

a3in# de etic)etat semi%automat#$ autoade(ive$ etic)et# O contraetic)et#

+c)ema "rocesului te)nologic de "roducere a vinului este "re(entat# !n ane/a nr&1 0.7.Spaiile de producie necesare +"aiile de "roducie vor fi amena6ate !n interiorul )#lii i vor fi delimitate !n funcie de eta"ele "rocesului de "roducie&+tructura acestor s"aii este "re(entat# !n ane/a nr&2&

2>

+.Evaluarea factorului uman


7.1 ondatorii firmei8pregtirea i e9periena lor Bondatorii acestei societ#i sunt !n num#r de A&5ntruc4t forma de organi(are a firmei este societate !n comandit# sim"l# vom avea ; comanditari$res"ectiv ; comanditai: Comanditai: Prisacariu Ancua%Xenaida 2#bonu Arina 2enua #ru Daniel 8aftoneanu ,ulian Comanditari: .usuioc C#t#lina 2#c#tuu i)aela usa Amira) 8)ergu Alina C'%urile fondatorilor sunt ataate la ane/a&> 7.2.Situaia principalelor calificri necesare Organigrama societ#ii este "re(entat# !n ane/a nr&; 7.%.Cerinele manageriale necesare i responsabilitile managerilor Cunotine: L anagement:cunoaterea i !nelegerea afacerii$ "recum i "rinci"iilor managementului care vi(ea(# "lanificarea strategic#$alocarea resurselor$te)nicile de leaders)i"& LCunotine lingvistice:vocabular adecvat$ca"acitate de a construi fra(e logice i coerente din "unct de vedere gramatical& L2egislaie:cunoasterea legilor$a reglement#rilor guvernamentale$a codurilor care reglementea(# activitatea !n domeniu& LEducaie i formare "rofesional#:cunoaterea "rinci"iilor i metodelor de alc#tuire a curriculumului i de configurare a form#rii "rofesionale i de m#surare a efectelor "reg#tirii& LEconomice i financiare:cunotine economice i !ntelegerea "rinci"iilor i "racticilor financiare$bancare$contabile i a "ieei de ca"ital& L7esurse umane:cunoaterea "rinci"iilor i "rocedurilor de recrutare i selecie a "ersonalului$de formare "rofesional#$de evaluare a "erformanelor salariailor i de recom"ensare&Cunotine !n domeniul sistemelor informaionale ale resurselor umane& Princi"alele res"onsabilit#i ale managerilor sunt urm#toarele: %sunt r#s"un(#tori "entru activitatea lor i a subordonailor

2;

%asigur# un ec)ilibru !ntre sco"urile i "riorit#ile aflate !n com"etiie %g4ndesc analitic i conce"tual %acionea(# ca mediatori %a"lic# un stil adecvat fiec#rei situaii !n "arte i asigur# su"ortul motivaional al gru"urilor de salariai %re"re(int# un simbol& 7.0. 'elaiile organizaionale i potenialul de dezvoltare organizational 7ela0iile organi(a0ionale re"re(int# leg#turile care se stabilesc$ !n mod curent$ !ntre "osturile 3i de"artamentele unit#0ii& 5n "rinci"iu$ e/ist# trei categorii de rela0ii : Lrela0ii individuale directe !ntre manageri 3i subordona0i1 Lrela0ii directe de gru" !ntre manageri 3i doi sau mai mul0i subordona0i1 Lrela0ii !ntre subalterni& 7es"onsabilita0ile sunt !m"artite in conformitate cu serviciile de "restat "reva(ute de fisa "ostului a fiecarui anga6at$ funtionalitatea diferitelor com"artimente$ "recum si interde"endenta dintre ele fiind o dovada a bunelor re(ultate ce a3te"t#m sa a"ar# in cel mai scurt tim" de la infiin0area firmei&Nu ne "ro"unem de(voltarea unor relaii ce au la ba(# o distan# ierar)ic# mare$ci relaii !ntr%un mediu de !ncura6are a inov#rii$al sc)imb#rii& Ne "ro"unem o de(voltare organi(aional# odat# cu de(voltarea firmei$"e m#sur# ce aceasta va crete&

+I.Evaluarea financiar
;.1.Estimarea mrimii fondurilor necesare 2r.crt. 1& 2& >& ;& *& @& 9& Categorie de c!eltuieli Cum"#rare teren Arendare teren Construcie fabric# Ac)i(iie utila6e Dotare birouri cu ec)i"amentul necesar Conectare la electricitate$a"# i6loace de trans"ort NONA2 +aloare 20&000 S 10&000 S >0&000 S 100&000S 9&000S >&000S ;0&000S 2*0&000S 5bservaii surse proprii credit bancar surse proprii surse proprii

;.2.Compararea cu alternativa cumprrii unei afaceri 5n "re(ent aceast# o"iune nu este valabil# dar vom anali(a ca(ul i"otetic& ediul concurenial "e "iaa vinurilor din 7om4nia cu"rinde at4t marii "roduc#tori ( urfatlar$Cotnari$Pidvei$'incon 'rancea) c4t i mici "roduc#tori(Casa de vinuri =ui$.ucium ,ai$'inia etc&)& Cum"#rarea unei afaceri de talia celor "atru mari firme de "e "iaa rom4nesc# ar a6unge la o valoare de (eci de milioane de euro&5n sc)imb o afacere mic# este estimat# la o valoare de c4teva sute de mii euro& 2*

Avanta6ele cum"ar#rii unei afaceri ar fi:tim"ul foarte scurt de la cum"#rare la !nce"erea "ro"riei "roducii$efort minim !n lansarea afacerii$continuitatea activit#ii$relaii cu furni(orii de6a stabilite i este derulat# o singur# tran(acie financiar#& De(avanta6ele "ot fi legate de:u(ura utila6elor$dificultatea im"unerii unor noi strategii$nesigurana anga6ailor cu "rivire la stabilitatea "osturilor lor$unele modific#ri greu de iniiat sau neacce"tate de anga6ai&Pe de alt# "arte un antre"renor este mai ataat din "unct de vedere sentimental de o afacere "e care a de(voltat%o de la idee la "roducie dec4t de o afacere cum"#rat#& De(voltarea afacerii din stadiul de idee "4n# !n stadiul de "roducie i comerciali(are !i ofer# o imagine "rofund# asu"ra firmei$antre"renorii cunosc4nd cele mai mici detalii ale afacerii$!i cunosc at4t GgolurileG c4t i ceea ce trebuie valorificat& ;.%.Estimarea surselor posibile de finanare +ursele financiare "e care ne vom ba(a !n iniierea acestei afaceri sunt urm#toarele: %Bonduri euro"ene (Bondul Euro"en "entru 8arantare Agricol#) 12*&000 S %+urse "ro"rii:*0&000 S %Credit bancar:*0&000 S % oteniri:>0&000 S %5m"rumuturi de la familie:20&000 S

+II.'iscuri i probleme ma<ore


7eferitor la "roblemele unei "iee mici i a li"sei controlului "roduciei$ !ntruc4t "rodusul nu este doar o com"onent# a unui com"le/ reali(at de alt# firm#$acestea nu "ot fi luate !n considerare&Putem !ns# s# lu#m !n considerare fa"tul c# "iaa vinului este una mare$cu o concuren# acerb#$cu o gama variat# de "roduse$de aceea este dificil ca o nou# firm# s# se fac# remarcat# uor& Nici im"osibilitatea de a introduce i un alt "rodus "e lang# cel e/istent nu "oate fi abordat# ca "e o "roblem#$!ntruc4t firma s%ar "utea e/tinde "rin "roducerea oetului$a mustului$am"aniei& O "roblem# im"ortant# este aceea a concurenei acerbe de "e aceast# "ia#&E/ist# multe firme cu o istorie de (eci de ani$consumatorii av4nd mare !ncredere !n aceste m#rci&Din acest lucru re(ult# un alt risc$si anume acela de fi !n im"osibilitatea de a "ractica "reuri similare marilor firme&Creterea$"entru a fi sigur# este de "referat s# se reali(e(e !ntr%un interval de tim" mai mare$"entru a c4tiga !ncrederea consumatorilor& <n factor vital de care de"inde aceast# afacere este cel de mediu$"roducia anual# de struguri de"in(4nd !n "rimul r4nd de radia0ia solar#$ lumina$ tem"eratura$ umiditatea aerului 3i a solului$factori foarte greu de controlat&Pe l4ng# acestea "utem meniona i bolile s"ecifice viei de vie&Consumatorul !nsui re"re(int# un risc din cau(# c# nu este fidel unei singure m#rci de vin& <n alt risc l%ar "utea constitui !nsui "rodusul ales s"re fabricare:bolile s"ecifice vinului& +ub numele de boli ale vinului sunt cunoscute acele modificari nedorite de com"o(itie si organole"tice ce a"ar "e tim"ul formarii si "astrarii vinului datorate microorganismelor&2a acestea ar trebui s# ad#ug#m i bolile viei de vie$care

2@

influenea(# !n mod semnificativ "roducia de vin&O "roblem# dificil# a viticulturii contem"orane$ cu tendin# de cretere !n viitor$ o re"re(int# sensibilitatea soiurilor e/istente$ !n cultura$ la atacul de boli i d#un#tori s"ecifici& Prevenirea daunelor$ care "ot s# a6ung# "4n# la com"romiterea totala a recoltei de struguri$ im"une a"licarea de tratamente costisitoare$ care "ot re"re(enta "4n# la >0%>*: din c)eltuielile de "roducie& Pesticidele folosite !n combaterea bolilor i d#un#torilor viei de vie$ "e l4ng# efectul lor favorabil$ s"oresc gradul de agresivitate al acestora i contribuie la "oluarea mediului i a recoltei de struguri$ atunci c4nd nu sunt folosite raional& <n alt risc ce trebuie luat !n considerare este acela al formei de organi(are a firmei$res"ectiv societate !n comandit# sim"l#&5n cadrul acestei forme$comanditaii r#s"und nelimitat cu "ro"riul "atrimoniu&

29