PROTECIA DREPTULUI LA UN MEDIU SNTOS

N JURISPRUDENA CEDO
Lucre ia DOGARU

ABSTRACT:Atat la nivel mondial cat si la nivel european si national,necesitatea
recunoasterii unui drept uman nou si fundamental,dreptul la un mediu sanatos si echilibrat
ecologic,s-a prefigurat treptat.
Principala problema care intereseaza este in ce masura indivizii pot invoca dreptul subiectiv
la un mediu sanatos,cu obligatia corelativa ce revine statelor in fata unui organ jurisdictional
international.
Dreptul la mediu a fost consacrat n jurisprudena european !prin rico"eu#, adic prin
interpretarea e$tensiv a domeniului de aplicaie a unor drepturi prevzute e$pres de
dispozitiile %onveniei.%u toate ca nu e$ista nici o prevedere n cadrul %onveniei "i n
protocoalele sale adiionale care s fac referire n mod e$pres la dreptul la un mediu sanatos
si echilibrat ecologic,%urtea &uropean a Drepturilor 'mului a recunoscut at(t prin
intermediul jurisprudenei sale c(t "i a %omisiei &uropene ,c anumite tipuri de deteriorri
ale mediului cu consecine grave pentru indivizi, sau chiar e"ecul autoritilor publice de a
furniza informaii despre riscurile ecologice "i la care indivizii sunt e$pu"i, pot constitui o
nclcare a altor drepturi protejate de %onvenie, ca de e$emplu dreptul la viata,consacrat de
Art.) din %onventie,dreptul la respectarea vieii private "i de familie,consacrat de Art.*+,-,
,
ori
dreptul la proprietate,stipulat in Art., din Protocolul Aditional nr.,.la %onventie.
CUVINTE CHEIE: dreptul la un mediu sntos, jurispruden.a %&D', dreptul la via.a
privat /i de familie, responsabilitate statal, obliga.ie pozitiv
CLASIFICARE JEL: K32

Profesor universitar doctor, Facultatea de tiine Economice, Juridice i Administrative, Universitatea Petru
Maior, !r"u#Mure, $om%nia&
'
A se vedea,M. Djeant Pn!" M. Pa##e$ae%t!,0uman rights and the &nvironment, (u)lis*ed )+ ,ouncil of
Euro(e,2--', ((& '.
'
&. A!'e(te '%)*)n+ (n!a(%a%ea +%e't,#,) #a ,n $e+), !-n-t! .n +%e't,# ($,n)ta%
ratatele comunitatii nu (rev/d !n mod e0(res dre(tul la un mediu s/n/tos sau la
calitatea vie1ii& 2n a(/rarea unor astfel de dre(turi fundamentale, ,urtea Euro(ean/ de Justi1ie
s#a ins(irat frecvent din tradi1iile constitu1ionale comune ale statelor mem)re ale Uniunii
(recum 3i din tratatele interna1ionale la care acestea au contri)uit sau la care sunt (arte&
ratatul c*eie !n acest sens !l constituie ,onven1ia Euro(ean/ a 4re(turilor 5mului
2
&
,arta 4re(turilor Fundamentale a Uniunii Euro(ene din 2--', sta)ile3te la art& 36
referitor la (rotec1ia mediului c/, un nivel !nalt de (rotec1ie a mediului 3i de !m)un/t/1ire a
calit/1ii tre)uie s/ fie inte"rat/ !n (olitica Uniunii Euro(ene 3i s/ fie "arantate (otrivit
(rinci(iului de7volt/rii dura)ile& Aceste (revederi au fost criticate insa de c/tre Parlamentul
Euro(ean, (e motiv c/ nu acord/ indivi7ilor un dre(t la un mediu curat
3
&
P%n/ la Actul Unic Euro(ean, nu au e0istat (revederi e0(rese si clare !n cu(rinsul
ratatelor referitoare la (rotec1ia mediului, (rinci(ala activitate a ,omunit/1ii fiind diri8at/
ini1ial, c/tre construirea (ie1ei interne iar atunci c%nd erau ado(tate directive, erau invocate ca
temei 8uridic Pream)ulul ratatului de la $oma (recum 3i art& 2 din ,E& Primele acte ale
institu1iilor comunitare (entru (rotec1ia mediului au fost ado(tate la sf%r3itul anilor 9:- ,iar ca
urmare a ,onsiliului Euro(ean de la Paris, !n ';62, au fost ela)orate (ro"rame de ac1iune
succesive, )a7ate (e (ro)leme ecolo"ice
<
&
Activitatea de le"iferare a continuat du(a (rima ,onferinta mondiala des(re mediu
din ';62 de la =toc*olm,(recum si ca urmare a ,onferintei (rivind mediul si de7voltarea de
la $io de Janeiro din ';;2,fiind !n vi"oare (este 2-- de instrumente 8uridice s(ecifice
le"isla1iei secundare, conform ,omisiei Euro(ene
.
&
2n dre(tul euro(ean sunt consacrate norme "enerale distincte (entru (rotec1ia
mediului, s(re e0em(lu,in itlul >?@ A>@>B intitulat CProtec1ia Mediului a ratatului
instituind ,omunitatea Euro(ean/, semnat la $oma, la 2. martie ';.6&
Din%nd cont de e0isten1a unor situa1ii diferite !n re"iunile Uniunii, (olitica de mediu
(une un accent deose)it (e un nivel ridicat de (rotec1ie si conservare dura)ila,astfel incat
o)iectivul (rinci(al urm/rit !l constituie Cado(tarea de m/suri adecvate, care s/ asi"ure
eficien1a necesar/ !n ac1iunea de com)atere a (olu/rii
:
&
2
Astfel s#a dis(us in ,au7a&E';63, #1old v. 23 v. %omisia, *ot& din ';6<& 4e asemenea, art& :, itlul @ al ratatului de
la Maastric*t sta)ile3te Co)li"a1ia Uniunii Euro(ene de a res(ecta dre(turile fundamentale, a3a cum acestea sunt
"arantate de ,onven1ia Euro(ean/ (entru a(/rarea dre(turilor omului 3i a3a cum acestea re7ult/ din tradi1iile
constitu1ionale comune ale =tatelor Mem)re, ca (rinci(ii "enerale ale dre(tului comunitar&
3
M. S,/)n" D. M. On0" R. 1)02t, 4ourceboo5 on &nvironmental 6a7,Ed& $outled"e ,avendis*,2--',((& F.'&
<
A se vedea,T. 3te4an" 5. An+%e6an78%)0%),, Drept comunitar, Ed& ,&G& HecI, Hucure3ti,2--6,((& :;<&
.
,omisia Euro(ean/, 8o7ards 4ustainabilit9, J& 5f& , '3F, ';;3, (& ''9 L. :%a$e%" :ocus on &uropean
&nvironmental 6a7, edi1ia a @@#a, Ed& =Jeet and Ma0Jell, Kondra,';;6, ((& 2:
:
Pentru detalii,D. Ma;)#," Dreptul comunitar al mediului, edi1ia a 3 La, Ed& Kumina Ke0, Hucure3ti,2--F, ((& '<#'.
2
Prote8area si asi"urarea unui mediu de viata sanatos la nivelul Uniunii Euro(ene s#a
reali7at astfel cum am (reci7at,in mod succesiv,nu numai la nivel le"islativ ci 3i (rin (ro"rame
de mediu fiind elo)orate in acest sens,Pro"ramul al ?#lea de ac1iune (entru mediu al
,omunit/1ii Euro(ene 3i Pro"ramul (e (erioada 2--'#2-'- intitulat C?iitorul nostru, ale"erea
noastr/ ,avand !n vedere (ro)lematici le"ate de sc*im)/rile climatice, )iodiversitatea,
(rote8area mediului 3i s/n/tatea etc&
6
Potrivit literaturii de s(ecialitate
F
, (oluarea transfrontaliera a factorilor de
mediu,!nc/l7irea "lo)al/ si (ericolele nucleare care ameninta viata si sanatatea umana,
constituie (ro)leme de dimensiune interna1ional/ si care re(re7int/ !n (re7ent o (ro)lem/ ce
necesit/ un r/s(uns si solutii unitare la nivel interna1ional&
2n ';62 a fost ado(tat/ 4eclara1ia de la =tocI*olm de c/tre ,onferin1a (rivind
mediul, document ce cu(rinde (rinci(iile de mediu, in cadrul carora se re"aseste si (rinci(iul
(rivind dre(tul (o(oarelor la o viata sanatoasa,in armonie cu natura&2n ';;2, ,onferin1a
Ma1iunilor Unite asu(ra Mediului 3i 4e7volt/rii a condus la ado(tarea 4eclara1iei de la $io
(rivind Mediul 3i 4e7voltarea ce cu(rinde 26 de (rinci(ii referitoare la de7voltarea dura)il/ si
necesitatea unui mediu de calitate, sanatos
;
&
Pe (lan interna1ional, rela1ia dintre dre(turile omului 3i dre(tul la un mediu s/n/tos
este anali7ata din mai multe (ers(ective& Potrivit unor autori
'-
, e0ist/ 3 orientari (rinci(ale
astfelN o(inia (otrivit c/reia nu e0ist/ dre(turi ale omului f/r/ dre(tul la un mediu s/n/tosOo
alta o(inie considera dre(tul la mediu ca un dre(t care de8a e0ist/ , (recum 3i orientarea care
admite e0isten1a dre(tului la un mediu s/n/tos ce deriv/ din alte dre(turi ale omuluiA cum ar
fi, dre(tul la via1/, la s/n/tate , dre(tul de a fi informatB
''
&
$ecunoa3terea fa(tului c/ dre(turile omului au le"/tur/ 3i cu res(ectarea mediului a
fost su)liniat/ si !n $a(ortul intitulat 4re(turile 5mului 3i Mediul, ra(ort ce a(recia7a c/
(re8udiciul cau7at mediului are un efect direct asu(ra e0ercit/rii anumitor dre(turi, cum ar fi
de e0em(lu ,dre(tul la via1/ sidre(tul la s/n/tate &
'2

Motiunea de mediu s/n/tos (resu(une nu doar un mediu ne(oluat,de calitate dar si un
mediu ec*ili)rat ecolo"ic,astfel cum este sta)ilit !n Proiectul 4eclara1iei Princi(iilor
4re(turilor 5mului 3i a Mediului, care recunoa3te !n mod e0(res im(ortan1a cultural/ 3i
s(iritual/ a mediului natural &Ke"/tura s(ecial/ dintre om 3i natur/ este (rev/7ut/ 3i !n ,arta
6
I. M. A%$e!" ' nou provocare ; dreptul de a tri ntr-un !ora" verde#, $ev& 4re(turile 5mului nr& 2E2--., Ed&
@&$&4&5&, ((& ..&
F
M. S2a<, <nternational 6a7, edi1ia a .#a, Ed&,am)rid"e Universit+ Press,2--3, ((& 6.<&
;
A. A,!t, 0andboo5 of <nternational 6a7, Ed&,am)rid"e Universit+ Press,2--., ((& 33-&
'-
M. F)t;$a,%)(e,B, 8he =ight of the %hild to a %lean &nvironment,in =out*ern @llinois Universit+ KaJ Journal, nr&
23E';;;, ((& :''#:.:&
''
D. S2e#tn, 0uman =ights, &nvironmental =ights, and the =ight to &nvironment, !n =tanford Journal of
@nternational KaJ, nr& 2FE';;', ((& '-.&
'2
N. S(2%)j*e%" F. 1e)!!" 5. S)$a" <nternational 6a7 and 4ustainable Development: Principles and Practice,
Ed&Martinus Mi8*off Pu)lis*er,2--<, ((& 3F;&
3
Kumii (entru Matur/, care afirm/ c/ Ccivili7a1ia !3i are r/d/cinile !n natur/ 3i coe0isten1a !n
armonie cu natura ofer/ oamenilor cele mai )uneo(ortunit/1i (entru de7voltarea
creativit/1ii&4in aceast/ (ers(ectiv/, conservarea naturii devine o condi1ie a )un/st/rii
individului 3i necesit/ o dimensiune a dre(turilor omului&
'3
=. A!'e(te '%)*)n+ (n!a(%a%ea +%e't,#,) #a ,n $e+), !-n-t! .n Cn*en>)a E,%'ean- a
D%e't,%)#% O$,#,)
Atat la nivel mondial cat si la nivel euro(ean si national,necesitatea recunoasterii
unui dre(t uman nou si fundamental,dre(tul la un mediu sanatos si ec*ili)rat ecolo"ic,s#a
(refi"urat tre(tat&
=inta"ma Cmediul !ncon8ur/tor nu se re"aseste !n cu(rinsul ,onventiei Euro(ene a
4re(turilor 5mului, cu at%t mai (u1in no1iunea de Cdre(t la un mediu !ncon8ur/tor
s/n/tos,astfel incat,s#ar (utea s(une, c/ dre(tul la mediu !ncon8ur/tor s/n/tos nu face (arte
din cate"oria dre(turilor 3i li)ert/1ilor (e care le "enerea7/
'<
&
4e asemenea,,onven1ia nu sta)ile3te !n mod direct dac/ un individ are un dre(t la un
mediu s/n/tos& 4ealtfel, (rimele cau7e (rivind mediul, !naintate ,ur1ii au avut la )a7/ ideea
(otrivit c/reia ,onven1ia nu (revede dre(tul la (rote8area mediului sau a standardelor de
calitate a mediului&4e cele mai multe ori, ,onven1ia a fost folosit/ ca 3i su(ort (entru
numeroase cereri a c/ror o)iect a fost acela de a asi"ura un nivel acce(ta)il de calitate al
mediului
'.
&
Princi(ala (ro)lema care interesea7a este in ce masura indivi7ii (ot invoca dre(tul
su)iectiv la un mediu sanatos,cu o)li"atia corelativa ce revine statelor in fata unui or"an
8urisdictional international&,eea ce se urmareste in ultimul tim( de catre or"anele ,onventiei
este transformarea dre(tului la un mediu sanatos intr#un dre(t su)iectiv a(arat de
,onventie&Preci7am fa(tul ca,tarile mem)re ale ,onsiliului Euro(ei nu au ado(tat un (rotocol
aditional la ,onventie care sa (revada si acest dre(t astfel cum au (rocedat cu alte dre(turi
fundamentaleAdre(tul la (ro(rietate, la educatie, la ale"eri li)ereB&
4re(tul la mediu a fost consacrat !n 8uris(ruden1a euro(ean/ C(rin rico3eu, adic/
(rin inter(retarea e0tensiv/ a domeniului de a(lica1ie a unor dre(turi (rev/7ute e0(res de
dis(o7itiile ,onven1iei
':
& $e7ulta astfel ca, atin"erea dre(tului la un mediu !ncon8ur/tor
s/n/tos nu (oate fi invocat/ ca atare !n fa1a ,ur1ii Euro(ene, deoarece acesta nu este "arantat
in terminis de ,onven1ie&
'3
Astfel a(recia7a,M. Djeant Pn!" M. Pa##e$ae%t!" 0uman rights and the &nvironment, (u)lis*ed )+ ,ouncil
of Euro(e,2--', ((& 2-
'<
A se vedea ,C. 5.%!an, %onvenia european a drepturilor omului. %omentariu pe articole, Ed& ,&G& HecI,
Hucure3ti,2--.,((& :2'
'.
S. 1#4" N. Stan#e?" >olf and 4tanle9 on &nvironmental 6a7, Ed&$outled"e ,avendis*,2--3, ((& <F'
':
F. S,+%e" 6a protection du droit a l?environment par la %onvention europ@enne des droits de l?homme, ?ol&
,ommunaute euro(Penne et environment, colloQue, An"ers, octom)rie ';;<, 4ocumentation franRaise, ';;6, ((& 2-;&
<
Anali7%nd 8uris(ruden1a ,ur1ii Euro(ene a 4re(turilor 5mului se (oate o)serva c/ s#
a (us !n discu1ie !nc/lcarea dre(tului la un mediu s/n/tos !n le"/tur/ cu alte dre(turi
fundamentale consacrate e0(res,(recum dre(tul la via1/, dre(tul la via1/ (rivat/ 3i de familie,
dre(tul la (ro(rietate, dre(tul la un (roces ec*ita)il, dre(tul la li)ertatea de e0(rimare
'6
&
Prin urmare, nu e0ista nici o (revedere !n cadrul ,onven1iei 3i !n (rotocoalele sale
adi1ionale care s/ fac/ referire !n mod e0(res la dre(tul la un mediu sanatos si ec*ili)rat
ecolo"ic&,u toate acestea, ,urtea euro(ean/ a dre(turilor omului a recunoscut at%t (rin
intermediul 8uris(ruden1ei sale c%t 3i a ,omisiei Euro(ene ,c/ anumite ti(uri de deterior/ri ale
mediului cu consecin1e "rave (entru indivi7i, sau c*iar e3ecul autorit/1ilor (u)lice de a furni7a
informa1ii des(re riscurile ce ar (utea a(/rea !n le"/tur/ cu mediul 3i la care indivi7ii sunt
e0(u3i, (ot constitui o !nc/lcare a altor dre(turi (rote8ate de ,onven1ie, ca de e0em(lu dre(tul
la viata,consacrat de Art&2 din ,onventie,dre(tul la res(ectarea vie1ii (rivate 3i de
familie,consacrat de Art&FA'B,
'F
ori dre(tul la (ro(rietate,sti(ulat in Art&' din Protocolul
Aditional nr&'&
@. J,%)!'%,+en>a CEDO '%)*)n+ +%e't,# #a ,n $e+), !-n-t!
Alaturi de dre(tul la viata ,(reva7ut de Art&2A'B al ,onventiei,dre(tul la viata (rivata
si de familie consacrat de Art&FA'B a fost cel mai frecvent folosit in cau7ele ce im(licau
daunele aduse mediului (rin (oluare&@nter(retarea evolutiva a ,urtii (rivind aceste conce(te,a
(ermis astfel ca multe daune (roduse mediului sa cada su) intelesul notiunilor de Cdre(tul la
viata Cviata (rivata si acela de Cviata de familie&
Astfel,8uris(ruden1a ,E45
';
,ofer/ modalit/1i noi de a !m)un/t/1i (rotec1ia mediului
(rin e0tinderea conce(tului de dre(turi ale omului 3i (rin crearea unei le"/turi !ntre aceste
dou/ no1iuni care au fost tratate se(arat&
Prin deci7ia 6Apez-'stra c.4pania
2-
din ';;<, ,E45 a desc*is (or1ile !n ceea ce
(rive3te (rotec1ia dre(turilor omului !m(otriva (oluarii mediului& Aceast/ deci7ie constituie
(rima recunoastere indirecta, (rin constatarea incalcarii Art&F in conte0tul (oluarii ,a e0isten1ei
unui dre(t al omului la un mediu si"ur 3i s/n/tos
2'
& Got/r%rea dat/ !n aceasta cau7a a
demonstrat o fle0i)ilitate 8uris(ruden1ial/ (recum 3i dorin1a 8uridic/ de a vedea !nc/lc/rile
(rivind mediul ca atin"eri aduse dre(turilor omului, intensificand astfel (rotec1ia le"al/ a
'6
Pentru detalii,C. 5.%!an, op. cit&, ((& :22&
'F
A se vedea,M. Djeant Pn!" M. Pa##e$ae%t!,0uman rights and the &nvironment, (u)lis*ed )+ ,ouncil of
Euro(e,2--', ((& '.
';
Pentru detalii, A. Re!t, <mproved &nvironmental Protection through an &$panded %oncept of 0uman =ights, $ev&
Environmental Polic+ and KaJ, nr& 2'3E';;6, ((& 26&
2-
,au7a 6Apez-'stra v. 4pain, cerere nr& ':6;FE;-, *ot& din ; decem)rie ';;<&
2'
A. :)!!" D. S2e#tn" Banual of &uropean &nvironmental 6a7, ,am)rid"e Universit+ Press, MeJ SorI,';;3, ((&
<2
.
victimelor (oluarii,oferindu#le totodata (osi)ilitatea de a formula o cerere la ,E45 (rin
invocarea art& F, !n le"/tur/ cu toate sursele de (oluare&
Protec1ia dre(tului la un mediu !ncon8ur/tor s/n/tos, (rin art& F din ,onven1ie,
(rivind dre(tul la o via1/ (rivat/, la via1/ de familie 3i la domiciliu are insa limitele sale&
Astfel, !ntr#o cau7/
22
!n care reclaman1ii au sus1inut, (e temeiul acestui te0t, c/ amena8/rile
ur)ane situate !n sud#estul unei insule "rece3ti au condus la Cdistru"erea mediului !n care
tr/iesc, instan1a euro(ean/ a ar/tat c/ elementul esential care (ermite s/ se determine dac/, !n
circumstan1ele unei cau7e, atin"erile aduse mediului !ncon8ur/tor constituie !nc/lcarea unuia
dintre dre(turile "arantate de (ara& ' al art& F este e0isten1a unui efect nefast, (rodus asu(ra
vie1ii (rivate sau familiale a unei (ersoane, 3i nu sim(la de"radare "eneral/ a acestuia&
Aceasta,deoarece nici art& F 3i nici o alt/ dis(o7i1ie a ,onven1iei nu "arantea7/, !n mod
s(ecific, (rotec1ia "eneral/ a mediului !ncon8ur/tor ca atare,iar reclamantii nu au (retins un
nivel de "ravitate suficient s(re a fi luate !n considerare, (e terenul art& F (ara& 2 din
,onven1ie
23
&
,urtea s#a (ronun1at !n numeroase cau7e referitoare la res(ectarea dre(tului la via1/
(rivat/ 3i de familie "arantat de art& F, cum ar fi cau7a 2hatun "i alii v . C2
2<
din ';;F, in care
reclamantii au adresat o (l%n"ere ,ur1ii din cau7a tul)ur/rilor cau7ate de (oluarea cu (raf
"enerata de construc1iile din 7ona&@n cau7a,,urtea a res(ins cererile formulate 3i a acce(tat
sus1inerile celeilalte (/r1i referitoare la )un/starea (u)lic/&
2n ceea ce (rive3te 1ara noastr/, aceasta a fost condamnat/ (entru (rima dat/ de c/tre
,urtea Euro(ean/ a 4re(turilor 5mului in 2--;,(entru neres(ectarea dre(tului la un mediu
s/n/tos !n cau7a 8tar v. =om(nia
)D
referitoare la im(actul asu(ra mediului a unei te*nolo"ii
)a7ate (e cianura folosit/ !n e0trac1ia aurului&$eclaman1ii invoca (asivitatea autorit/1ilor
na1ionale care sunt res(onsa)ile de fa(tul c/ nu au luat m/surile necesare (entru a (rote8a
s/n/tatea 3i mediul !m(otriva (olu/rii, o)li"a1ie (rev/7ut/ !n art& F din ,onven1ie, sus1inand
totodata c/ nu a e0istat o consultare eficient/ cu (u)licul !nainte de !nce(erea
e0(loat/rii,(recum si utili7area unei te*nolo"ii ce re(re7inta un risc (entru viata lor si (entru
mediu&,u toate (ro)ele invocate de catre Tuvern !n a(/rarea sa, ,urtea constat/ c/ !n cau7a ,
reclaman1ii se (l%n" nu de e0isten1a unui act ci mai de"ra)/ de o inac1iune,ar/tand c/
societatea a stat la ori"inea accidentului ecolo"ic din ianuarie 2---, ce a fost descris !ntr#o
maniar/ am(l/ de c/tre (resa interna1ional/ 3i care a constituit 3i o)iectul unui ra(ort al
Uniunii Euro(ene 3i al Ma1iunilor Unite&
,urtea a(recia7/ c/ de3i nu e0ist/ o (ro)a)ilitate cau7al/, e0isten1a unui risc serios 3i
su)stan1ial (entru s/n/tatea 3i )inele reclaman1ilor, im(une =tatului s/ !3i !nde(lineasc/
22
,au7a 29rtatos v. 3recia, cerere nr& <':::E';;F, *ot& din 22&-.& 2--3&
23
<dem.
2<
,au7a 2hatun "i alii v . C2, *ot& din ' iulie ';;F&
2.
,au7a 8tar v. =om(nia, cererea nr& :6-2E-', *ot& din 26 ianuarie 2--;&
:
o)li"a1ia (o7itiv/ de a ado(ta m/suri re7ona)ile 3i adecvate ca(a)ile s/ (rote8e7e dre(turile
referitoare la res(ectarea vie1ii (rivate 3i a domiciliului lor, (recum 3i dre(tul de a se )ucura
de un mediu s/n/tos 3i (rote8at& ,urtea, conclu7ionea7/ c/ autorit/1ile rom%ne au e3uat !n
!nde(linirea o)li"a1iei de a evalua !n (reala)il 3i !ntr#o manier/ satisf/c/toare riscurile
eventuale ale activit/1ii !n cau7/ 3i de a lua m/surile adecvate 3i ca(a)ile s/ (rote8e7e
dre(turile reclaman1ilor !n ceea ce (rive3te via1a lor (rivat/ 3i domiciliul lor, (recum 3i dre(tul
de a se )ucura de un mediu s/n/tos 3i (rote8at& 4e asemenea, ,urtea a mai sta)ilit c/
autorit/1ile na1ionale au e3uat !n a#3i !nde(lini o)li"a1ia de a informa (o(ula1ia ora3ului Haia
Mare care se afl/ astfel !n im(osi)ilitatea de a cunoa3te eventualele m/suri de (revenire a unui
accident similar sau m/surile care se im(un !ntr#un ca7 asem/n/tor&
@n ,au7a Eranduse v.=omania,din 2--;,reclamantul e0ecuta o (edea(sa cu
inc*isoarea in (enitenciarul din Arad,invocand (oluarea olfactiva foarte (uternica (rovocata
de "roa(a de "unoi a orasului aflata lan"a (enitenciar,a carei or"ani7are si utili7are
contraveneau le"islatiei de mediu&Prin Gotararea din 6 martie 2--;,,urtea a considerat ca
art&F este a(lica)il, c*iar daca sanatatea reclamantului nu a fost afectata,luind in considerare
durata in care a su(ortat (oluarea res(ectiva,calitatea vietii i#a fost afectata de o maniera ce a
adus atin"ere vietii sale (rivate&,urtea a constatat ca sunt res(onsa)ile autoritatile (entru
neres(ectarea o)li"atiilor (rivind (rocesul deci7ional,studiile de im(act,li(sa de informatie a
(u)licului&
Art&F din ,onventie a fost le"at de (ro)lema mediului in multe cau7e ce au im(licat
(oluarea fonica&,urtea a inter(retat conce(tul de domiciliu in sensul ca acesta include dre(tul
de a se )ucura de (asnica folosinta a locuintei,iar art&F ofera aceasta (rotectie im(otriva
afectarii vietii (rivate si a domiciliului de 7"omote sau tul)urari
2:
&Amintim in acest
conte0tN,au7a Arrondelle v.=egatul CnitO,au7a Po7ellF=a9ner v.=egatul Cnit din
';;-O,au7a Eaggs v.=egatul Cnit
)G
&
@n ,au7a 8as5i si altii v.8urcia din 2--., reclamantii invoca riscul (e care mina de
aur din a(ro(iere il (re7inta in acumularea de cianura ce (oate (ersista 7eci de ani ,fa(t ce le
(oate incalca dre(tul la un mediu sanatos&,urtea a aratat in cau7a ca ,(oluarea severa a
mediului (oate afecta )unastarea (ersoanelor si ii (oate im(iedica sa se )ucure de casele
lor,astfel incat sa le afecte7e ne"ativ viata (rivata si de familie, constatand ca statul a incalcat
dis(o7itiile art&F din ,onventie&Aceeasi dis(o7itie este invocata si in ,au7a 3iacomelli
v.<talia,din 2--:,in care reclamanta invoca (oluarea fonica si olfactiva (rodusa de o instalatie
de de(o7itare deseuri din a(ro(ierea orasului Hrescia,fa(t ce (re7inta un risc (ermanent (entru
sanatatea si locuinta ei&,urtea a decis in cau7a ca, o casa este cadrul in care se de7volta viata
(rivata si de familie ,iar individul,in temeiul art&F are dre(tul la res(ectul fata de domiciliul
2:
A se vedea,U%!,#a :)#/e##?,A 3uide to the implementation of Article * of the &uropean %onvention on 0uman
=ights,Guman $i"*ts Gand)ooIs,Mo&',4TG$#,ouncil of Euro(e,2--',((&'-&
26
Pentru detalii,a se vedea,D)na2 S2e#tn,0uman =ights and the &nvironment:Hurisprudence of 0uman $ights
Eodies,HacI"round Pa(er,Mo&2,Joint UMEP#5G,G$ E0(ert =eminar on Guman $i"*ts and Environment,'<#':
Januar+,Teneve
6
sau,adica nu doar la dre(ul de a detine fi7ic o locuinta,dar si de liniste (entru a )eneficia de
acel s(atiu&
4re(tul la mediu (oate fi valorificat atat (rin introducerea unei cereri care s/ ai)/ la
)a7/ art& 2 din ,onven1ie (recum 3i invoc%ndu#se art& 3, ca un element al dre(tului la
inte"ritate fi7ic/ 3i s/n/tate
2F
&
2n cau7a 'ner9ildiz v. 8urcia
2;
, ,urtea s#a (ronun1at asu(ra unei cereri (rivind
res(ectarea dre(tului la un mediu s/n/tos, cerere care a avut la )a7/ art& 2 din ,onven1ie&
@n"erin1ele semnificative aduse calit/1ii vie1ii 3i amenin1area vie1ii cau7at/ de activitatea
autorit/1ilor (u)lice (ot constitui )a7a unei ac1iuni formulate (otrivit art& 2 din ,E45&
Astfel, amintim cele)ra ,au7a 3uerra v. <talia
3-
din ';;F, in care ,urtea a decis c/
Tuvernul care de1inea informa1ii des(re circumstan1ele care au creat un risc (revi7i)il 3i
iminent (rivind (roducerea unui (re8udiciu asu(ra s/n/t/1ii fi7ice 3i inte"rit/1ii fi7ice (oate
constitui o !nc/lcare a art& 2&$eclamantii au (ro)at fa(tul ca, (rin emana1iile de su)stan1e
nocive !n atmosfer/, activitatea desf/3urat/ de fa)ric/ constituie Cun accident ma8or care (une
!n (ericol mediul
3'
& !n mod clar fa(tul c/ (revederile ,onven1iei se e0tind 3i asu(ra (rotec1iei
inte"rit/1ii fi7ice&
Pro)lema res(onsa)ilit/1ii statului ca urmare a e3ecului de a informa (u)licul a
a(/rut !n cau7a 6%E v. C2
32
din ';;F&Aceast/ (ro)lem/ a ac1iunilor (e care statul este o)li"at
s/ le ia !n situa1ia unor *a7arde a mai constituit su)iectul 3i altor deci7ii cum ar fi aceea
(rivind cau7a Bc3inle9 "i &gan v. C2
II
din ';;F& Atunci c%nd anumite activit/1i (resu(un
riscuri ascunse !n ceea ce (rive3te s/n/tatea (ersoanelor, o)li"a1ia de a furni7a informa1ii
victimelor (oten1iale include at%t !ntocmirea unor documente c%t 3i (roceduri s(ecifice de
acces la informa1ie& 5 asemenea idee a res(onsa)ilit/1ii statului (otrivit art& 2 din ,onven1ie a
fost re1inut/ 3i !n cau7a 'sman v C2
3<
unde s#a ar/tat c/ orice autoritate (u)lic/ ce 3tie de
e0isten1a unui risc serios !n ceea ce (rive3te s/n/tatea 3i e3uea7/ !n a lua m/suri (reventive
fa(t ce are dre(t consecin1/ (roducerea de (re8udicii unor (ersoane, va fi r/s(un7/tor (entru
!nc/lcarea art& 2 din ,onven1ia Euro(ean/ a 4re(turilor 5mului&
,urtea Euro(eana a 4re(turilor 5mului,a recunoscut ca de"radarea mediului (oate
im(lica acele (revederi ale ,onventiei care (rote8ea7a dre(tul de (ro(rietate al (ersoanei
3.
&
2F
A se vedea,A. J. 5%a+A/, @U,M Academ+ of Environmental KaJ ,olloQuium, @U,M Academ+ of
Environmental KaJ, 8he 6a7 for 4ustainable Development, ,am)rid"e Universit+ Press,2--., ((& 26.&
2;
,au7a 'ner9ildiz v. 8urcia, cerere nr& <F;3;E;;, *ot& din 'F iunie 2--2&
3-
,au7a 3uerra v. <talia, cerere nr& '<;:6EF;, *ot& din '; fe)ruarie ';;F&
3'
5(inia concurent/ a 8udec/torului Jam)reI !n cau7a 3uerra v. <talia, cit supra.
32
,au7a 6%E v. C2, cerere nr& 23<'3E;<, *ot& din ; iunie ';;F&
33
%auza Bc3inle9 "i &gan v. C2, cit. 4upra.
3<
,au7a 'sman v C2, cerere din 2F';<E;., *ot& 2F decem)rie ';;F&
3.
A se vedea,5%ennan Van D?/e,Proposal to <ntroduce 8he =ight to a 0ealth9 &nvironment <nto the &uropean
%onvention =egime,?ir"inia Environmental KaJJ Journal,Mo&'3E';;<,((&32F&B
F
Art&' din Protocolul Aditional Mo&' al ,onventiei,(revede caN:iecare persoana
fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale#Mumeroase cau7e au fost
solutionate (rin invocarea incalcarii acestor dis(o7itii,,urtea sta)ilind ca daunele cau7ate de
diverse forme de (oluareau ca re7ultat o scadere a valorii )unului o)iect al dre(tului de
(ro(rietate&
2n cau7a 'ner9ildiz v. 8urcia
3:
,din 2--<, ,urtea s#a (ronun1at asu(ra unei cereri
(rivind res(ectarea dre(tului la un mediu s/n/tos, cerere care a avut la )a7/ atat art& 2 din
,onven1ie cat si art&' din Protocolul Mo&' la ,onventie (rivind dre(tul de (ro(rietate&
B.Cn(#,;)) 4)na#e
4in (unct de vedere al dre(turilor omului, dre(tul la un mediu s/n/tos si de calitate
este un dre(t fundamental nou,a carui natura 3i caracteristica,nu se sc*im)/ odat/ cu trecerea
tim(ului sau ca urmare a modific/rilor circumstan1elor&
4re(turile fundamentale ale omului fiind inaliena)ile , aceasta inaliena)ilitate se
a(lic/ 3i dre(tului la un mediu s/n/tos&
Alaturi de dre(tul la viata ,(reva7ut de Art&2A'B al ,onventiei,dre(tul la viata (rivata
si de familie consacrat de Art&FA'B a fost cel mai frecvent folosit in cau7ele ce im(licau
daunele aduse mediului (rin (oluare&@nter(retarea evolutiva a ,urtii (rivind aceste conce(te,a
(ermis astfel ca multe daune (roduse mediului sa cada su) intelesul notiunilor de Cdre(tul la
viata Cviata (rivata si acela de Cviata de familie&
@n ciuda (ro"resului reali7at de ,urte !n ceea ce (rive3te 8uris(ruden1a referitoare la
mediul !ncon8ur/tor 3i dre(turile fundamentale ale omului, (ro)lema accesului direct la 8ustitia
euro(eana este !nc/ una de actualitate& Asfel, un individ nu are (osi)ilitatea de a introduce o
cerere la ,E45 dec%t du(/ e(ui7area tuturor c/ilor de atac interne, res(ectiv du(/ ce a
introdus (l%n"eri la toate instan1ele com(etente din statul s/u de ori"ine& Aceast/ (erioad/ de
tim( 3i sistemul (rocedural com(le0 a limitat !n mod considera)il (rote8area dre(tului la un
mediu s/n/tos&
3:
,au7a 'ner9ildiz v. 8urcia, cerere nr& <F;3;E;;, *ot& din 'F iunie 2--2
;