MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA ACADEMIA TEFAN CEL MARE

Facultatea: DREPT

Caterdra: Drept civil

Tema: Societtile comerciale.

A efectuat: Pleca Mihaela Gr.acad. 513

A verificat: Chirita

Chiinu, 2013

Cuprins
Introducere Capitolul I: Definitia societatii comerciale. Capitolul II: Formele societatilor comerciale si clasificarea lor. Capitolul III: Caracterul limitativ al reglementarii legale. Capitolul IV: Clasificarea societatilor comerciale. Capitolul V: Constituirea societatilor comerciale. nregistrarea de stat Concluzie Bibliografie

Introducere Legislatia Republicii Moldova, de la declararea independentei tarii si pna n prezent, nu a cunoscut din punct de vedere terminologic entitatea zisa - societate comerciala. Pna la moment, formula de societate comerciala a fost folosita doar n literatura juridica de specialitate, iar legiuitorul o folosea pe aceea de ntreprindere, ca notiune nlocuitoare a sintagmei "societate comerciala" (cu mici exceptii fiind folosita totusi si ultima formula). Pe lnga notiunea de ntreprindere, pentru determinarea societatilor comerciale se mai folosea si notiunea de societate economica. Fara a intra n dezbateri privitor la care din aceste notiuni este mai corecta, motivele evitarii folosirii n uz a notiunii de societate comerciala, etc. aratam doar, ca este recomandabil de folosit totusi sintagma de societate comerciala, atunci cnd este vorba despre comercianti persoane juridice, chiar si pentru simplul motiv ca cuvintele - ntreprindere, antreprenor, antreprenoriat etc. erau folosite mai cu seama n perioada interbelica. Institutia juridica a societatii comerciale si are sorgintea n antichitate. Dreptul roman a cunoscut mai multe feluri de societati, nsa ceea ce era caracteristic pentru perioada respectiva, aceasta este lipsa personalitatii juridice a societatii. De fapt, n perioada respectiva nici nu era cunoscuta notiunea de persoana juridica, cu toate ca tendinta de a introduce n circuit un nou subiect de drept se manifesta destul de pronuntat. n perioada evului mediu sau definitivat principalele atribute ale societatii comerciale, n aceasta perioada fiind folosita pe larg forma juridica de organizare a societatii n comandita, ca mai apoi sa apara si societati pe actiuni. Prima reglementare sistematica si cuprinzatoare a societatilor comerciale o reprezinta Codul comercial francez din 1807. Acesta continea dispozitii privind formele de societate existente n activitatea comerciala. Atuncii nsa, nu era cunoscuta forma organizatorico-juridica a societatii cu raspundere limitata, care a fost reglementata pentru prima data n Germania la sfrsitul sec. al XIX-lea. Aceasta forma de societate cuprinde trasaturi ale societatii n nume colectiv si ale societatii pe actiuni, avnd si o larga raspndire n practica. n Moldova exista aceeasi tendinta instituita la scara mondiala de a se recurge, de cele mai multe ori, la deschiderea de societati cu raspundere limitata, pna la moment fiind nregistrate aproximativ de asemenea societati. Pentru tara noastra, totusi ntietatea este detinuta de ntreprinderile individuale datorita avantajelor existente la nregistrarea de stat a unor asemenea ntreprinderi.

Capitolul I: Definitia societatii comerciale. Definitia legala a societatii comerciale o gasim la art.106 Codul civil potrivit caruia societatea comerciala este organizatia comerciala cu capital social constituit din participatiuni ale fondatorilor.1 Cum textul este apreciat dupa aceea ce este n el si nu dupa ceea ce-i lipseste, aratam ca putem sa ne oprim la momentul ca legiuitorul, n definitia data societatii comerciale ne-a atras atentia doar la faptul ca suntem n prezenta unui capital social. si att. n rest, consideram ca definitia data de legiuitor nu poate fi acceptata sub nici o forma, deoarece pe lnga altele, mai suntem si n prezenta unei tautologii, cnd societatea este definita prin organizatie. Pentru a fi si mai expliciti, aratam ca orice societate comerciala este o organizatie nu nsa orice organizatie este n mod obligatoriu o societate comerciala. Reiesind din prevederile legale, precum si din studiile unor autori de prestigiu, societatea comerciala poate fi definita ca o grupare de persoane constituita pe baza unui contract de societate si beneficiind de personalitate juridica, n care asociatii se nteleg sa puna n comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte de comert, n scopul realizarii si mpartirii beneficiilor rezultate.2 Capitolul II: Formele societatilor comerciale si clasificarea lor. n conformitate cu prevederile art.106 alin.2 al Codului civil societatea comerciala poate fi constituita doar sub forma de societate n nume colectiv (SNC), de societate n comandita (SC), de societate cu raspundere limitata (SRL) si de societate pe actiuni (SA).3 Deosebirea dintre diferitele forme ale societatilor comerciale au drept criteriu ntinderea raspunderii asociatilor fata de terti pentru obligatiile societatii. Pe baza acestui criteriu, legea defineste fiecare forma juridica de societate comerciala. a)Societatea n nume colectiv este societatea comerciala ai carei membri practica, n conformitate cu actul de constituire, activitate de ntreprinzator n numele societatii si raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile acesteia (la momentul nregistrarii de

1 2 3

Codul civil, art.106

.St. D. CRPENARU, "Drept comercial romn", ALL Beek, Bucuresti, 2004

Codul civil, art.106

stat este obligatoriu de varsat cel putin 40% din aportul subscris daca statutul nu prevede o suma mai mare)4. b)Societatea n comandita este societatea comerciala n care, de rnd cu membrii care practica n numele societatii activitate de ntreprinzator si poarta raspundere solidara nelimitata pentru obligatiile acesteia (comanditati), exista unul sau mai multi membrifinantatori (comanditari) care nu participa la activitatea de ntreprinzator a societatii si suporta n limita aportului depus riscul pierderilor ce rezulta din activitatea societatii.5 Societatea n nume colectiv si cea n comandita vor capata o data cu intrarea n vigoare a Codului civil personalitate juridica. n acest context aratam ca, o prevedere importanta este nserata n textul art.122 alin. 2 Codului civil potrivit caruia actul de constituire al societatii n nume colectiv poate fi modificat numai prin votul unanim al tuturor asociatilor. La momentul nregistrarii societatii n comandita, comanditarul este obligat sa verse cel putin 60 % din participatiunea la care s-a obligat. c)Societatea cu raspundere limitata este societatea comerciala al carei capital social este divizat n parti sociale conform actului de constituire si ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul societatii.6 Aici se impune o precizare legat de nstrainarea partii sociale, deoarece, cu toate ca este vorba de bunuri mobile, potrivit art.152 Codul civil actul juridic de nstrainare a partii sociale se autentifica notarial iar orice clauza contrara este nula (la momentul nregistrarii de stat este obligatoriu de varsat cel putin 40% din aportul subscris daca statutul nu prevede o suma mai mare). d)Societatea pe actiuni este societatea comerciala al carei capital social este divizat n actiuni si ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul societatii.7 Capitalul social al societatii pe actiuni se varsa integral pna la nregistrarea de stat n cazul n care aportul este n numerar si, n termen de 30 de zile de la nregistrare daca aportul este n natura.8

4 5

Codul civil, art.121 Codul civil, art.136 6 Codul civil, art.145 7 Codul civil, art.156 8 Codul civil, art.158

Capitolul III: Caracterul limitativ al reglementarii legale. Din modul n care este redactat textul legii rezulta ca enumerarea formelor juridice ale societatii comerciale are un caracter limitativ. ntr-adevar, art. 106 alin.2 Codul civil prevede ca societatea comerciala poate fi constituita doar sub forma de S.N.C., S.C., S.R.L. si S.A. Asadar, suntem n prezenta unei dispozitii legale cu caracter imperativ, formele societatii comerciale fiind acelea prevazute la art.106 alin.2 din Codul civil fara a fi posibil de adaugit sau omis vreo forma. Textul legal are n vedere societatile comerciale care beneficiaza de personalitate juridica si care constituie veritabile societati comerciale. Caracterul limitativ al enumerarii formelor juridice ale societatilor comerciale instituit de legiuitor la art.106 Codul civil ridica o serie de ntrebari si poate genera consecinte practice cu totul de ne-neglijat.9 Astfel, daca cadem de acord ca notiunea de ntreprindere, folosita n reglementarile anterioare, a fost nlocuita cu aceea de societate comerciala, atunci ce se ntmpla cu formele activitatii de ntreprinzator prevazute la art.13 din Legea cu privire la antreprenoriat si ntreprinderi, si care nu si-au gasit loc n enumerarea prevazuta la art.106 alin.2 C.civ.? Consideram, ca ntreprinderile individuale, cooperativa de productie, cooperativa de ntreprinzator, ntreprinderea de arenda si ntreprinderea de stat si municipala nu mai pot fi socotite ca fiind ntreprinderi, deci societati comerciale. Situatia acestora consideram ca urmeaza a fi solutionata n felul urmator: ntreprinderile individuale urmeaza a se reorganiza n una din formele reglementate astazi, sau sa se lichideze si proprietarii sa practice comertul conform art.26 Codul civil, nregistrndu-se totusi la Camera nregistrarii de Stat. Diferenta dintre situatia de astazi si cea de viitor va fi ca nu se va mai vorbi despre o ntreprindere ci, despre comerciantul persoana fizica. Cu alte cuvinte, la aprecierea calitatii de comerciant se va porni de la subiectul activitatii si nu de la suprapunerea calitatii de persoana fizica cu aceea de ntreprindere.10

10

Codul civil, art.106 Iurie Mainstrenco, Aspecte juridice ale antreprenoriatului, Chisinau,2003, pag.7

Cooperativele la rndul lor, urmeaza de a-si aduce modificarile respective n documentele de constituire din care sa rezulte ca acestea nu mai sunt ntreprinderi, ci entitati autonome - cooperative, - si sa activeze conform sectiunei a 3-a a Capitolului 2, titlul 2 din Codul civil.

ntreprinderile de arenda urmeaza a fi dizolvate si radiate din Registrul de stat, deoarece Codul civil nu contine dispozitii referitoare la aceasta forma de organizare a antreprenoriatului. Apreciem, legat de chestiunea n cauza ca inventarea unei noi forme a societatii comerciale pornind de la genul sau de activitate (arenda) reprezinta un lucru inutil si lipsit de sens.

Controversata este problema ntreprinderilor de stat si municipale, pentru ca pe de o parte acestea nu sunt recunoscute drept veritabile societati comerciale, iar pe de alta parte Codul civil contine reglementari privitoare la acestea la art.179.11 De lege lata (lat. din punct de vedere al legii n vigoare), acestea si pastreaza

statutul ce l-au avut si pna n prezent, si vor fi nregistrate corespunzator cu normele existente astazi n materie. De lege ferenda (din punct de vedere al propunerii de lege) nsa, acestea trebuie excluse din Codul civil, iar statul va putea participa sau constitui societati comerciale n una din formele prevazute de art.106 Codul civil si n conditiile Capitolului III din Titlul II al Codului civil "Participarea Republicii Moldova si a Unitatilor Administrativ-Teritoriale la raporturile reglementate de legislatia civila". Aratam si aici, ca crearea unor noi forme organizatorice n dependenta de proprietarul fondului de comert este o chestiune de prisos si sensibil exagerata, mai ales ca statul sau municipiile pot participa la raporturile civile cu bunurile ce le apartin n proprietate privata . Capitolul IV: Clasificarea societatilor comerciale. Codul civil nu contine o clasificare a societatilor nsa n cuprinsul sau sunt folosite notiuni ce vorbesc despre existenta unei atare clasificari. De exemplu, art.116 Codul civil vorbeste de societati de persoane fara a arata nsa care sunt acestea.12 Cele mai des ntlnite criterii de clasificare a societatilor comerciale sunt:

11 12

Iurie Mainstrenco, Aspecte juridice ale antreprenoriatului, Chisinau,2003, pag.8 Codul civil, art.116

1.

Dupa natura lor sau dupa prevalenta elementului personal ori a celui material, societatile comerciale se mpart n doua categorii: societati de persoane si societati de capitaluri. Societatile de persoane se constituie dintr-un numar mic de persoane, pe baza cunoasterii

si ncrederii reciproce, a calitatii personale ale asociatilor. Fac parte din aceasta categorie societatea n nume colectiv si societatea n comandita. Societatile de capitaluri se constituie dintr-un numar mare de asociati, impus de nevoile capitalului social, fara sa prezinte interes calitatile personale ale asociatilor. Elementul esential l reprezinta cota de capital investita de asociat. n aceasta categorie intra de exemplu, societatile pe actiuni. 2. Societati n care asociatii au o raspundere nelimitata si societati n care asociatii au o raspundere limitata. n societatea n nume colectiv asociatii raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii, pe cnd n societatea pe actiuni si n societatea cu raspundere limitata, asociatii raspund pna la concurenta aportului lor. n privinta societatii n comandita raspunderea asociatilor este diferita n functie de categoria acestora, astfel, asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii, iar asociatii comanditari numai n limita aportului lor. 3. Dupa structura capitalului social si modul de mpartire a acestuia, societatile comerciale se clasifica n doua categorii: societati n care capitalul social se divide n parti de interes (de ex. SRL) si societati n care capitalul se mparte n actiuni (de ex. SA). 4. Societati care emit titluri de valoare si societati care nu pot emite asemenea titluri. n prima categorie intra societatile pe actiuni si societatile cu raspundere limitata, n categoria a doua intra societatile n nume colectiv si n comandite. 5. n raport de provenienta capitalului societatile pot fi, societati cu capital autohton si societati cu participare straina.13 Capitolul V: Constituirea societatilor comerciale. nregistrarea de stat.

13

Ion Goian, Bazele antreprenoriatului, Tipografia Centrala, Chisinau, 2002

Potrivit prevederilor art.107 Codul civil societatile comerciale se constituie prin act de constituire autentificat notarial. Cu toate ca la sectiunea rezervata societatilor comerciale legiuitorul vorbeste doar despre actul de constituire al societatii comerciale acestea trebuiesc completate cu prevederile art.62 al C. civ.14 potrivit carora persoana juridica activeaza n baza contractului de constituire sau n baza contractului de constituire si a statutului, sau doar n baza statutului. La rndul lor aceste prevederi trebuiesc completate cu dispozitiile Legii cu privire la antreprenoriat si ntreprinderi unde este specificat n baza carui act de constituire activeaza fiecare societate n functie de forma sa organizatorico-juridica.15 Contractul de societate este acordul pe baza caruia doua sau mai multe persoane fizice sau juridice constituie o societate comerciala, aducnd n natura sau n numerar anumite bunuri pentru a desfasura mpreuna o anumita activitate n vederea obtinerii de beneficii pe care sa le mparta ntre ele. Contractul de constituire este unicul act de constituire pentru societatea n nume colectiv si societatea n comandita. n cazul societatii pe actiuni si a societatii cu raspundere limitata, constituirea societatii are ca temei doua acte - contractul de societate si statutul societatii. n conceptia legii contractul de societate si statutul societatii sunt doua acte distincte, si care si pastreaza valabilitatea pe ntreaga perioada de activitate a societatii. Sub imperiul Legii privind societatile pe actiuni contractul de constituire nceta a avea putere juridica din momentul nregistrarii de stat urmnd ca societatea sa functioneze numai n baza statutului. Statutul este un act constitutiv suplimentar, impus de specificul societatilor n cauza. El apare ca un act al carui rol este sa ntregeasca prevederile contractului de societate. Contractul de constituire si statutul societatii cuprind aceleasi clauze. Deosebirea dintre ele consta n aceea ca, fiind prevazut pentru formele juridice de societate de o mai mare complexitate, statutul dezvolta principiile de organizare si functionare a societatii comerciale.16 Codul civil indica ca contractul de constituire a persoanei juridice se ncheie, iar statutul se aproba de catre fondatorii (membrii) ei. Persoana juridica constituita de un singur fondator
14 15

Codul civil, art.62 Legea nr.845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi Iurie Mainstrenco, Aspecte juridice ale antreprenoriatului, Chisinau,2003, pag.28

16

activeaza n baza statutului aprobat de acesta. Consideram, ca nu este o deosebire de esenta ntre aceea de a aproba sau ncheia actul de constituire al societatii, prevalnd n atare situatie intentia partilor de a se obliga la o anumita conduita.17 Existenta distincta a celor doua acte constitutive pentru societatile cu raspundere limitata si cele pe actiuni este obligatorie, n absenta unuia dintre ele, registratorul de stat este obligat sa refuze nregistrarea societatii indicnd n decizia de refuz acest motiv. Statutul societatii este un act juridic de natura contractuala, ca si contractul de constituire, statutul societatii reprezinta o ntelegere a asociatilor. Obiectul statutului l constituie stabilirea regulilor de organizare, conducere si functionare a societatii.18 Asa cum rezulta din prevederile Codului civil n actul de constituire al societatii comerciale trebuie sa se indice: a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate al fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numarul de nregistrare al fondatorului persoana juridica; b) c) d) e) denumirea societatii; obiectul de activitate; participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare; valoarea bunurilor constituite ca participatiune n natura si modul de evaluare, daca au fost facute asemenea aporturi; f) g) sediul; structura, atributiile, modul de constituire si de functionare a organelor

modul de reprezentare; i) j)
17 18

filialele si reprezentantele societatii; alte date, stabilite pentru tipul respectiv de societate.19

Codul civil, art.62 Iurie Mainstrenco, Aspecte juridice ale antreprenoriatului, Chisinau,2003, pag.29

Actul de constituire poate prevedea si alte clauze ce nu contravin legii. Actul de constituire al societatii comerciale se ntocmeste n limba de stat si se semneaza de catre toti asociatii fondatori, si se autentifica notarial. De aici reiese, ca orice modificare adusa actului de constituire nu va avea nici o valoare juridica fara autentificare notariala. Prin urmare, registratorii de stat vor fi obligati sa ceara pentru nregistrare prezentarea hotarrilor de modificare sau completare a documentelor de constituire sub forma notariala. Mentionam, ca pna la intrarea n vigoare a Legii cu privire la nregistrarea de stat a ntreprinderilor si organizatiilor actele constitutive trebuiau autentificate notarial. n practica, de cele mai multe ori, notarii publici autentificau doar semnaturile fondatorilor de pe aceste acte. Legea cu privire la nregistrarea de stat a ntreprinderilor si organizatiilor prevede la rndul sau, ca registratorul de stat autentifica, n prezenta fondatorilor, semnaturile aplicate pe documentele de constituire (art.7 alin.3 lit. c). Asadar, n tara noastra practic toate documentele de constituire ale firmelor nu sunt autentificate notarial sau n alt mod prevazut de lege, fiind autentificate doar semnaturile de pe aceste documente, cu toate consecintele ce decurg de aici. n prezent se depun eforturi pentru a se modifica dispozitiile Codului civil acolo unde se vorbeste despre obligativitatea autentificarii notariale a documentelor de constituire de catre notari, pentru ca aceste atributii de autentificare a actelor de constituire sa le revina registratorilor de stat. Persoana juridica si exercita, de la data constituirii, drepturile si si executa obligatiile prin administrator (art.61 alin. 1 C. civ.). Deci, legiuitorul a renuntat la denumirile improprii date conducatorului firmei, precum ar fi - manager, manager principal, etc. introducnd-o pe aceea de administrator. Asociatii nsa, pot sa foloseasca n cadrul ntreprinderii pentru desemnarea conducerii orice denumiri considera necesar: director, presedinte etc., n Registru nsa conducatorul va figura sub denumirea de administrator. Potrivit art.63 alin.1 din C.civ. persoana juridica se considera constituita n momentul nregistrarii de stat. Consideram, ca se impune de introdus n legislatie prevederi potrivit carora momentul constituirii societatii sa coincida cu ncheierea contractului de constituire si aprobarea statutului ei, iar capacitatea de folosinta sa se dobndeasca de la momentul nregistrarii de stat, cu indicatia ca societatii comerciale i se permite totusi pna la nregistrare sa ncheie acte ce tin nemijlocit de procedura nregistrarii. Aceasta pentru ca, cu toate ca exista precizarea ca

19

capacitatea de folosinta se dobndeste la data nregistrarii de stat (art.59 C. civ.) pna la nregistrare n practica viitoarea societate ndeplineste actiuni si ncheie conventii ce servesc pentru nregistrare. Astfel, asa acorduri ar fi acelea de arendare a sediilor, deschiderea de conturi provizorii pentru virarea sumelor necesare la capitalul social, obtinerea de autorizatii etc. Prin urmare, cu toate ca expres nu este recunoscuta capacitatea de folosinta a societatilor comerciale dect de la nregistrare, n practica societatile beneficiaza de o asemenea capacitate de la constituire, moment care, dupa cum am vazut, nu coincide cu acela al nregistrarii. Constituirea este posibila de la momentul nregistrarii atunci cnd aceasta are loc n fata registratorului si se petrece concomitent si procedura de nregistrare. n realitate nsa la nregistrare se prezinta fondatorul avnd adoptata deja decizia de constituire. La intrarea n vigoare a noului Cod civil nregistrarea de stat a societatii comerciale se va efectua n conditiile existente astazi. Legat de nregistrare trebuie de aratat ca sumele se varsa integral n capitalul social al societatii n cel mult 6 luni de la data nregistrarii societatii comerciale, asociatul unic varsa integral aportul pna la data nregistrarii societatii (art.112 C. civ.). Daca asociatul nu varsa aportul n termenul indicat, atunci el pierde dreptul asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care trebuie notificat. Aceasta cu conditia ca i s-a stabilit un termen suplimentar de cel putin o luna si a fost avertizat despre posibilitatea excluderii din societate n cazul cnd asociatul nu varsa n termen aportul. La art.110 C. civil a fost introdusa o institutie noua, necunoscuta legislatiei moldovenesti, - nulitatea societatii comerciale. Nulitatea poate genera consecinte juridice importante pentru agentii economici, deoarece conduce la disparitia societatii comerciale. Anularea societatii indica la aceea ca societatea comerciala are si ea o natura contractuala, si prin anularea societatii trebuie de nteles nu altceva dect anularea acestui contract de societate care a stat la baza crearii societatii. Odata anulat contractul de constituire, conform principiului accessorium sequitur principale, (accesoriul urmeaza /situatia juridica / principalul)este anulat si statutul, precum si decizia de nregistrare, acte care au fost adoptate avnd la baza contractul de societate (constituire) anulat. O noua institutie introdusa de legiuitor n Codul civil este aceea a dizolvarii societatii comerciale. Dizolvarea societatii reprezinta faza ncetarii societatii comerciale prin care se pune

capat activitatii acesteia, si priveste operatiunile care asigura premisele lichidarii patrimoniului social. De la data nregistrarii dizolvarii, n documentele si informatiile care emana de la persoana juridica, la denumire trebuie adaugata sintagma "n lichidare". Fara a intra n detalii privitor la dizolvarea si lichidarea societatii comerciale vom face cteva observatii legat de chestiunea cu pricina. Astfel, consideram oportun ca n scopul instituirii unei proceduri simple legat de lichidare sau reorganizare se impune de a fi naintate proiecte de modificare a Codului civil la compartimentele - reorganizarea, dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale, - care potrivit Codului civil sunt ngreunate si practic de nerealizat, datorita costurilor ridicate si a procedurilor complicate. Avem n vedere n special prevederile articolelor 72, 76, 82, 91 si 92, pe care trebuie a le modifica n sensul simplificarii procedurilor respective. Modificarea acestor dispozitii este benefica, deoarece, numai daca e sa exemplificam cteva din prevederile acestor articole, constatam ca resursele alocate ndeplinirii lor depasesc posibilitatile reale ale cetatenilor. Astfel, pentru a initia procedura de reorganizare organul executiv al persoanei juridice este obligat sa publice un aviz privind reorganizarea n doua editii consecutive ale "Monitorului Oficial al Republicii Moldova" (art.72 C.civ.). Cererea de nregistrare a reorganizarii prin fuziune, de exemplu, se depune dupa expirarea a 3 luni de la ultima publicatie a avizului privind reorganizarea (art.76 C.civ.). Tot asa si n cazul lichidarii persoanei juridice, lichidatorul este obligat sa publice un aviz privind lichidarea ntreprinderii n doua editii consecutive ale Monitorului Oficial al Republicii Moldova (art.91 C.civ.), iar termenul de naintare a creantelor de catre creditori potrivit art.92 C.civ. este de 6 luni de la data ultimei publicatii a avizului n Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Prin urmare, consideram ca se impune excluderea obligatiei de a fi publicate anunturile respective n doua editii consecutive, pastrndu-se doar obligatia de a fi publicat un singur anunt. De asemenea, termenele de naintare a creantelor trebuie reduse (acolo unde este cazul) si se va indica ca, termenul minim de naintare a creantelor de catre creditori nu va fi mai mic de doua luni de la data publicarii avizului privind lichidarea sau reorganizarea. Tot ca un pas n aceasta directie, ar fi publicarea gratuita n Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizelor despre lichidarea si reorganizarea ntreprinderilor, iar anunturile respective sa poata fi naintate pentru publicare la sediul oficiilor teritoriale ale Camerei nregistrarii de Stat.

Aceste masuri ar permite depasirea situatiei existente astazi n Republica Moldova, cnd este cu mult mai lesne sa-ti deschizi o firma dect sa o lichidezi n caz de necesitate. Procedurile instituite determina cetatenii sa renunte, de cele mai multe ori, la intentia de a-si lichida societatea comerciala lasnd-o inactiva, ajungndu-se prin aceasta la situatia cnd cca. 70 % din numarul total de ntreprinderi nregistrate figureaza pur formal n Registrul de stat al ntreprinderilor si organizatiilor.

Bibliografie http://www.scritube.com