Sunteți pe pagina 1din 31

TGD

1.Dreptul pozitiv
Totalitatea normelor juridice in vigoare la un moment dat intr-un stat

2.Dreptul subiectiv
Prerogativa recunoscuta de legea pozitiva unui subiect de drept conform careia acesta poate sa aiba o anumita conduita sau sa ceara altor subiecte de drept sa aiba o conduita(conforma dreptului sau)

3. a. Drept material
Ansamblul NJ care regl. drepturi, obligatii, in genere conduite substantiale

b. Drept procedural
Ansamblul NJ care regl. procedurile contencioase sau necontencioase prin care sunt puse in aplicare sau sunt realizate conduitele substantiale

4. Stiinta dreptului
tiina dreptului este o disciplin !tiin"ific care studiaz realitatea juridic , iar aceasta este configurat prin normele de drept, principiile dreptului !i institu"iile dreptului Studiaza ordinea in drept

5. TGD este o teorie stiintifica


Teoria general a dreptului este o tiin social, deoarece studiaz un fenomen eminamente social. #a se al tur astfel celorlalte $tiin%e despre societate ca sociologia, istoria, economia $i politologia.

!. Stiinte "uridice #enerale si stiinte "uridice de ramura

Generale - studiul conceptelor, categoriilor, principiilor si al notiunilor de baza ale drepului - T&' De ramura ( studiaza fenomenele particulare juridice - ramurile dreptului. #)* st. 'r const, st. 'r. +ivil, etc

$. %e este dreptul
Ansamblul de reguli de conduita care guverneaza relatiile oamenilor in societate si a carui respectare este asigurata prin autoritatea publica

&. Drept formal si drept substantial


Drept formal - 'reptul procesual civil - ,amura a sistemului de drept, cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza modul in care se desfasoara activitatea organelor juridiciare, a partilor si a celorlalti participanti, precum si raporturile ce se stabilesc intre acestea, in vederea solutionarii cauzelor civile si e)ecutarii, -otararilor pronuntate in aceste cauze Drept substantial ( 'reptul civil - ansamblul normelor juridice care regl. raporturile patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre persoane fizice si persoane juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica.

'. Sistemul romano(#ermanic 3 caract)


- regula de drept izvoraste din lege si prezinta un caracter general - regula de drept nu este o directiva clara si detaliata, judecatorul are putere de interpretare si apreciere a regulii de drept la aplicarea acesteia intr-un caz concret -doctrina si jurisprudenta joaca un rol important de interpretare si completare a regulii de drept

1*. Sistemul de common(la+ 3 caract)


-principala sursa a dreptului o reprezinta -otararile judecatatoresti, date de la caz la caz,constituind precedente care pot fi invocate in cazuri asemanatoare

- juristul englez nu va cauta regula de drept susceptibila a se aplica, ci va cauta precedente. - solutia va fi cea mai rezonabila fata de precedentele si opiniile judecatoriilor e)primate in cazuri asemanatoare

11. Drept laic si drept reli#ios


Drept laic ( presupune neutralitate si nediscriminare pe temei religios, toleranta fata de acesta in masura in care nu aduce atingere ordinii publice Drept reli#ios ( dreptul este legat de religie, izvoraste din aceasta. #)ista state al caror sistem de drept este religios, unde dreptul este indisolubil legat de religie.

12. Drept intern si drept international


Drept intern -Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat. Drept international ( ansamblul de norme juridice care reglementeaz rela"iile .ntre state sau .ntre persoane sau entit "i de na"ionalit "i diferite. Te)tele definitorii pentru dreptul interna"ional sunt tratatele, conven"iile !i acordurile. 'reptul interna"ional poate fi .mp r"it .n dou categorii * dreptul interna"ional public !i dreptul interna"ional privat.

13. Drept public si drept privat


Drept public- ansamblul regulilor de norme care guverneaza raporturile intre particulari si stat si organizarea statului insusi. Drept privat ( ansamblul regulilor de drept care regl. raporturile dintre particulari

14. Sistemul de drept , un concept teoretic


,eprezinta ansamblul normelor juridice legate intre ele si grupate pe ramuri si institutii juridice.

a)'repturile romano-germanice b)drepturile de +ommon /a0 c)dr. 1ocialiste d)dr. ,eligioase

15. -rdinea "uridica , un concept teoretic


#)pune o logic specific .n care normele ac"ioneaz .ntr-un spa"iu geopolitic, fiind independent de no"iunea de sistem de drept !i de no"iunea de drept intern. Are aspect !i dimensiune a ordinii societale. Are urm toarele atribute* e general social , pluralist , unificatoare, modelatoare, fluid . %onceptul de ordine "uridic. s-a structurat .n func"ie de tipul puterii implicate .n organizarea juridic * constituional., administrativ., "uridic.. -rdinea "uridic. este intern./ comunitar. si internaional..

1!. 0amura de drept , un concept teoretic


Ansamblu de principii si concepte juridice formand un corp de reguli coerente si relativ autonome fata de o ramura de drept mai importanta, care reglementeaza relatii sociale ce au acelasi specific, folosind aceeasi metoda. 'efinitie 2 * ansamblul distinct de norme juridice si institutii juridice, legate organic intre ele prin obiectul comun de reglementare

1$. 1nstitutia "uridica , un concept teoretic


,eprezinta totalitatea regulilor de drept care regl. o anumita grupa unitara de relatii sociale, generand astfel o categorie de raporturi juridice.

1&. 2orma "uridica , definitie si trasaturi


#ste o regula de conduita, instituita sau recunoscuta de puterea publica, a carei respectare este asigurata prin constiinta juridica sau, la nevoie, prin forta coercitiva a statului .

a)este abstracta in sensul ca este impersonala

b)este generala c)permanenta d)obligatorie - imperativa ( aplicarea ei nu poate fi inlaturata prin vointa contrara e)primata - supletiva ( .... poate fi .... e)natura coercitiva

1'. 2orma "uridica , structura interna 3415-T673 normei stabileste imprejurarile sau conditiile in care
trebuie adoptat un anumit comportament si precizeaza sfera destinatarilor sau categoria persoanelor carora le este adresata norma. (determinata3subinteleasa

( cine4 5n ce cazuri4 5n ce conditii4 5n ce imprejurari4 84 D1S5-71T13 cuprinde comandamentul normei, conduita propriu-zisa
care trebuie urmata.

a)disp. 6nerativa ( prevede obligatia de a face ceva b)disp. Pro-ibitiva ( interzice o conduita c)disp. Permisiva ( lasa la latitudinea partilor optiunea pt comportamentul pe care doresc sa-l urmeze d)disp. 1upletiva ( permite destinatarului sau sa opteze pt un alt comportament decat cel descris in norma, insa in lipsa optiunii, conduita prescrisa de norma de drept devine aplicabila e)disp. 'e recomandare ( recomanda destinatarului normei un anumit comportament - ce trebuie facut4 +e este permis4 +e este interzis4 +e se

recomanda4

%4S32%T19263 precizeaza consecintele nerespectarii dispozitiei


normei juridice

Dupa natura lor) ( penale: civile: administrative: disciplinare Dupa #radul de determinare) ( absolut determinate: relativ
determinate: alternative: cumulative

2*. 2orma "uridica , abordare structurala te;nico( le#islativa


Structura te;nico(le#islativ. reprezint structura e)tern !i dinamic a normei juridice, care prive!te formularea ei oral sau redactarea ei, dup reguli de claritate, concizie, concre"ie, .n corela"ie cu principiile generale de te-nic juridic !i cerin"ele de claritate, cerute de e)igen"ele elabor rii legislative.

Principala forma de e)primare (de regasire) a normelor juridice sunt actele normative. Acestea sunt grupate .n parti, titluri, capitole, articole, paragrafe, puncte, alineate. #lementul de baza al structurii e)terne este articolul

21. 2orma "uridica , clasificare


a4 dupa criteriul ramurii de drept - de drept public -de drept privat b4#radul de #eneralitate si sfera de aplicare -generale -speciale - de e)ceptie c4dupa crt finalitatii normei sau interesului ocrotit -normele de ordine publica -normele de ordine privata d4crt modului de re#l. a conduitei ( imperative - pro-ibitive - onerative - dispozitive - permisive

- supletive - de recomandare e4crt modului in care sunt redactate - complete7 incomplete7 de trimitere7 in alb f4#radul si intensitatea incidentei lor - norme-principii - norme-definitii

22. 0elatiile dintre normele "uridice


8ans 9elsen a sistematizat ideea unei ierar-ii organizate in jurul :piramidei normelor; 5n fruntea ierar-iei se afla constitutia, apoi tratatele internationale, legile, decretele, normele individuale, contractele colective. 5erar-ia corespunde, in principiu, ierar-iei autoritatilor publice competente sa edicteze norme juridice. <etafora :ierar-ia; presupune un triplu raport normativ* a)un raport de subordonare ( care se stabileste intre norma inferioara si cea superioara b)un raport de competente ( norma inferioara nu poate reglementa domenii rezervate normei superioare c)un raport de validitate a normelor ( norma inferioara trebuie sa fie conforma normei superioare pt a fi valida

23. Sistemul de norme "uridice


=n ansamblul lor, normele juridice sunt legate .ntre ele $i alc tuiesc un sistem, care reflect at>t unitatea dintre norme, c>t $i diferen%ele e)istente intre ele. 1istemul de drept este format din ramuri de drept. ,amura de drept reprezint un ansamblu de norme juridice legate organic .ntre ele prin obiectul de reglementare, adic prin grupul de rela%ii sociale supuse reglementarii (criteriul obiectiv) $i metoda de reglementare (criteriul subiectiv). =n cadrul ramurii de drept, normele juridice sunt legate prin con%inutul lor .n cadrul institu%iilor juridice.

5nstitu%ia juridic cuprinde totalitatea normelor care reglementeaz o anumit categorie de rela%ii sociale, d>nd na$tere la raporturi juridice specifice.

24. 3plicarea normelor in timp , re#ula si e<ceptiile


Ac"iunea .n timp a normelor juridice este determinat de momentul intr rii .n vigoare !i cel al .ncet rii ac"iunii lor, deoarece ele .!i produc efectele numai c>nd se afl .n vigoare, aplic>ndu-se numai la faptele care se afl .n timpul c>t sunt .n vigoare. Acestea nu sunt nici retroactive !i nici ultraactive, adic nu se aplic nici faptelor petrecute .nainte de intrarea .n vigoare !i nici dup ie!irea lor din vigoare. Normele juidice ac"ioneaz numai pentru viitor.

#)ceptii * retroactivitate* - legea penala sau contraventionala mai blanda

-legea interpretativa- pana la intrarea in vigoare a legii interpretata ultraactivitate -se aplica pt situatii juridice care iau nastere, se modifica sau sting dupa momentul iesirii ei din vigoare e)*legea penala mai blanda

25. 1ntrarea in vi#oare a le#ii


/a ? zile dupa publicarea in <onitorul 6ficial.

2!. 1esirea din vi#oare


14%adere in desuetudine 243"un#erea la termen a actului normativ 343bro#are tacita sau e)presa. #)presa atunci cand se face mentiune e)presa in acest sens in legea de abrogare. Tacita cand, desi nu se mentioneaza e)pres in legea noua,prevederile cuprinse intr-un act normativ sunt contrare unei noi regl. de acelasi nivel sau de nivel superior. Abrogarea poate fi totala sau partiala. Abrogarea unei dispozitii are caracter definitiv.

2$. 3plicarea normelor "uridice in spatiu


Aplicarea legii in spatiu presupune aplicarea legii pe un teritoriu determinat. Teritoriul include * suprafata terestra,apele interioare, marea teritoriala, subsolul teritoriului terestru si acvatic si spatiul aerian de deasupra teritoriului terestu si acvatic Aplicarea normei in spatiu tine cont de legatura politico-juridica (cetatenie3nationalitate) dintre un subiect de drept (pers fizica3pers juridica) si puterea politica careia acesta i se supune. Normele jur sunt locale sau centrale. 5n fct de preponderenta normelor centrale sau locale sistemele politice sunt unitare sau federale.

2&. 3plicarea normelor "uridice cu privire la persoane


Aplicarea legii asupra persoanelor se refera la determinarea categoriilor de persoane carora li se aplica legea. @)legea se aplica tuturor cetatenilor romani si tuturor persoanelor juridice de nationalitate romana 2)toate persoanele sunt egale in fata legii ?)apatrizii se supun legii care isi produce efectele asupra teritoriului unde acestia a)isi au domiciliul b)unde se afla de facto A)in rap. Jur. care implica elemente de e)traneitate sunt stabilite norme conflictuale, care stabilesc care este legea aplicabila #)ceptii de la aplicarea legii in spatiu* a)Bniversalitatea legii ( e)ceptie caracteristica legii penale care urmeaza sa se aplica in anumite situatii (siguranta nationala) b)Personalitatea legii romane* legea romana se aplica persoanelor (fiz sau jur) care au cetatenie sau nat. ,omana c)anumite situatii regl. de legea penala

2'. 3plicarea normelor si necesitatea de a completa dreptul pozitiv. =i"loacele de completare


5rocesul comple< de transpunere >n practic? a prevederilor normelor "uridice poart? denumirea de @realizareA sau @aplicareA a dreptului. a )'aca activitatea de elaborare revine organelor legislative, cea de aplicare a dreptului revine organelor e)ecutive si judecatoresti. Actele de aplicare efectuate de organele de stat reprezinta cai de concretizare a normei la cazul individual. #le creeaza conditii pentru aparitia, modificarea3 stingerea unor raporturi juridice. b). Te-nicile de completare (a dreptului in vigoare) reprezinta te-nicile care se utilizeaza in interpretarea legii generale si abstracte pentru un caz singular pe care nu il identificam, dar in care ea trebuie sa fie aplicata.

3*. %ompletitudinea lo#ica a sistemului de norme "uridice


5nainte de toate dreptul este un sistem de norme. 1i ca orice sistem el poate fi abordat si dintr-o perspectiva logica. Atat logicienii cat si juristii au observat caracterul de sistem a)iomatic al dreptului. 1istemul logic al dreptului este alcatuit pe de o parte dintr-o structura de norme organizate in ramuri si institutii juridice iar pe de alta parte dintr-o structura paralela de principii, notiuni si reguli juridice desprinse prin analiza sistemului legislativ sau impuse ideologic de catre sistemul politic.

31. 3ctul normativ , procedurile si etapele elaborarii actului normativ


'ef* elaborarea nj este procesul de creare a normelor juridice . Proceduri si etape* a) 5nitierea proiectului de act normativ b) 'ezbaterea proiectului actului normativ c) Adoptarea proiectului actului normativ d) Promulgarea actului normativ e) Publicarea actului normativ

32. 3ctul normativ , parti constitutive


1e refera la elementele componenete ale acestuia si cuprind* a) Titlul actului normativ

b) Cormula introductiva ( o propozitie care cuprinde denumirea autoritatii emitente si e)primarea -otararii de luare a deciziei ref. la emiterea sau adoptarea actului norm respectiv c) Preambulul ( enunta scopul si motivarea reglementarii d) Partea dispozitiva ( continutul propriu-zis al reglementarii, alc. din totalitatea nj instituite pt sfera rap. 1oc ce fac obiectului acestuia

33. 3ctul normativ , principiile te;nicii normative


a) Principiul fundamentarii stiintifice a solutiei legislative preconizate ( solutiile preconizate trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul regl. interne si ale armonizarii legislatiei nationale cu cea a B# si cu tratatele internationale la care ,6 este parte, precum si cu jurisprudenta +urtii europene a 'repturilor 6mului. b) Principiul unitatii sistemului dreptului ( actul normativ trebuie integrat organic in sistemul dreptului. c) Principiul accesibillitatii actelor normative ( presupune ca acestea sa poata fi usor de inteles de catre destinatarii lor. 5n acest scop este necesar ca sistematizarea si redactarea normelor juridice sa se faca intr-un stil clar si concis.

34. Tipurile de acte normative


legi, decrete, -ot r>ri, ordonan%e, ordine, criterii, norme, preciz ri, ane)e, acte republicate, etc (asta-i singurul raspuns satisfacator gasit....)

35. 5rincipiile #enerale de drept , definitie


Nu sunt norme de dr,ci sunt idei continand valori cu relevanta juridica care orienteaza legiferarea,interpretarea si aplicarea nj.

3!. 5rincipii #enerale si principii sectorialeBde ramura4


Principiile generale de drept sunt idei de baza, calauzitoare, directoare, care orienteaza reglementarea juridica si aplicarea dreptului, avand valoarea de reguli juridice, obligatorii, cu un grad ridicat de generalitate. Al turi de principiile generale se disting $i anumite principii proprii uneia sau ctorva ramuri de drept, con%inute .n coduri sau alte legi Principiile fundamentale constituie temelia pt principiile de ramura.

3$. 6numerarea si definirea principiilor #enerale ale dreptului

a)Principiul asigurarii bazelor legale de functionare a statului ( enunta mentinerea tuturor relatiilor dintr-un stat de drept si functionarea institutiilor acestuia in temeiul legii. b)principiul separatiei puterilor in stat ( constitutia stabileste separatia puterii legislative de cea e)ecutiva si judecatoareasca, fiind interzisa orice imi)tiune a uneia in activitatea alteia. c)Principiul libertatii si egalitatii ( consacra libertatea si egalitatea indivizilor, fara de care un stat de drept nu poate e)ista d)principiul responsabilitatii ( implica promovarea valorilor sociale si umane prin norme juridice si constientizarea individului de necesitatea apararii acestor valori in procesul de realizare a dreptului e)principiul ec-itatii si justitiei (garanteaza distribuirea justa, impartiala a dreptatii si garanteaza securitatea juridica

3&. 5rincipii #enerale , mi"loace de completare a dreptului


Bnul dintre rolurile principiilor dreptului este acela de a completa dreptul. 5n caz de lacuna legislativa judecatorul nu poate sa nege dreptul, sa spuna ca nu e)ista norma pt realizarea situatiei depusa judecatii, fiind obligat sa rezolve pricina. 5n ultima instanta se face apel la principiile generale de drept.

3'. 5rincipiul #eneral si norma de drept , distinctii


- Principiile generale nu sunt obligatorii decat in cazul conflictelor dintre norme si principii, care se vor rezolva in favoarea principiilor. Acesta este sensul in care totusi principiile sunt obligatorii7 in sc-imb norma de drept este obligatorie, impunandu-se tuturor, aplicarea ei realizandu-se cu ajutorul fortei coercitive a statului - Principiile generale au rol in validarea sau invalidarea normelor, deciziilor, pe cand norma de drept nu. - Principiile generale daca nu sunt formulate e)pres, sunt deduse in lumina valorilor sociale promovate7 norma de drept nu.

4*. 1nterpretarea normei "uridice sau interpretarea actului normativ

'upa cum decurge si din definitie, interpretarea este o operatie logico-rationala de stabilire a sensului unei re#uli de dreptBn"4, care se face cu respectarea anumitor reguli, metode sau te-nici, in scopul aplicarii dreptului.

41. 1nterpretarea , o metoda "uridica


5nterpretarea unei reguli de drept este un mecanism care declanseaza aplicarea acesteia intr-un caz concret. Altfel spus, asigura trecerea de la norma generala la norma concreta, intr-o speta determinata.

42. Scopul interpretarii


5nterpretarea normei juridice se face .n scopul .n%elegerii e)act e a con%inutului ei, a raportului cu alte norme, a momentului intr rii ei .n vigoare, a sferei de aplicare, a depist rii scopului urm rit de legiuitor prin reglementare. =n sf>r$it, toate aceste obiective ale interpret rii sunt canalizate .n final .n scopul aplic rii corecte $i unitare a normelor juridice pe tot cuprinsul % rii, .n vederea realiz rii lor cu respectarea principiilor generale ale dreptului, ale legalit %ii $i ec-it %ii

43. 3#entul interpretarii "uridice


a) creatorul regulii de drept ( cel de la care emana sau cel care a edictat-o b)instanta judecatoreasca c)+urtea constitutionala d) 5nalta curte de casatie si justitie e)+urtea de justitie a B# f)+urtea europeana a drepturilor omului

44. -biectul interpretarii "uridice


6biectul interpretarii juridice il reprezinta norma juridica, cuprinzand toate trei elemente ale sale* ipoteza, dispozitia, sanctiunea.

45. 0ezultatul interpretarii "uridice


5n functie de procedeele de interpretare folosite se poate ajunge la o interpretare* literala sau declarativa(continutul normei juridice nu este nici mai larg nici mai ingust), e)tensiva (daca interpretarea are ca rezultat stabilirea unui continut mai larg al normei juridice), restrictiva (formularea te)tului normei juridice este mai larga decat continutul ei real).

,ezultatul interpret rii este cuprins .n con%inutul actului de solu%ionare a cauzei respective.

4!. 1nterpretarea #ramaticala si istorica


&ramaticala ( presupune analiza sensului cuvintelor, supunand te)tul unei analize morfologice si sintactice, luand in considerare semnele de punctuatie, pozitia si acordul cuvintelor, cat si legaturile e)iste intre ele. 5storica ( presupune e)aminarea impejurarilor in care a fost elaborata norma juridica, analizand e)punerea de motive a legii si a notei de fundamentare a acesteia.

4$. 1nterpretarea sistematica


<etoda sistematica determina continutul normei prin stabilirea locului pe care il ocupa in sistemul de drept si compararea ei cu alte norme juridice din cadrul aceleiasi institutii sau ramuri de drept.

4&. 1nterpretarea teleolo#ica


<etoda de interpretare teleologic sau dup scop,urmare$te g sirea sensului e)act al te)tului de lege .n functie de finalitatea (scopul) normei juridice interpretate pornind de la vointa legiuitorului.

4'. 1nterpretarea lo#ica si ar#umentele lo#ice


Aceasta metoda se bazeaza pe folosirea legilor logicii formale pt stabilirea continutului normei juridice.

5*. 0e#uli de interpretare "uridica cuprinse in ada#iile "uridice


@. :specialia generalibus derogant; D legea speciala deroga de la cea generala 2. :speialia generalibus non derogant; D legea generala nu deroga de la cea speciala ?.;in claris non fit interpretatio;D in cazul cuvintelor clare nu e)ista interpretare A. Einterpretatio cessat in claris;D interpretarea inceteaza in cazul te)tului dat F. Eubi eadem est legis ratio, ibi eadem est legis dispositioG ubi eadem est ratio, ibi idem jus; D unde e)ista acelasi motiv al legii, acolo e)ista aceeasi dispozitie a legiiG unde e)ista acelasi motiv e)ista aceeasi lege H. EIui potest plus, potest minus;D cine poate mai mult, poate mai putin J. :ubi le) non distinguit, nec nos distinguere debemus; D unde legea nu distruge, nici interpretul nu trebuie sa distinga K. :e)ceptio est strictissimae interpretations (et aplicationis); D e)ceptiile sunt de stricta interpretare ( nu pot fi e)tinse dincolo de litera ei) si aplicare L. : cessante ratione legis cessat ejus dispositio; D spiritul legii prevaleaza asupra literei legii.

51. 1zvorul formal de drept


5zvorul formal al dreptului se interpreteaza ca forma de adoptare sau sanctionare a normelor juridice, modul de e)primare al normelor, adica sursa in care normele sunt reflectate. 1zvoarele formale ale dreptului, cunoscute de evolu"ia sa p>n .n prezent sunt urm toarele* obiceiul juridic, practica judiciar !i precedentul judiciar, actul normativ, contractul normativ !i teoriile juridice.

52. Ce#ea , izvor de drept


Ce#ea este izvor de drept pozitiv, referindu-se la totalitatea actelor normative etatice, emis de un organ autorizat de stat. Ce#ea desemneaz actul normativ emis de puterea legislativ a statului. Ce#ea subordoneaz orice alt act normativ a c rui legalitate se apreciaz numai .n raport cu ea. 6<ist. trei feluri de le#i* constitu"ionale, organice !i ordinare Ce#ile mai pot fi* generale, speciale, e)cep"ionale, materiale !i procedurale

53. %utuma , izvor de drept


-biceiul "uridic este cel mai vec-i izvor de drept. +utuma se constituie prin repetarea aplic rii acelea!i idei juridice .ntr-un mare num r de cazuri individuale, acceptate de comunitate, prin crearea de precedente. Alaturi de uzul profesional formeaza clasa izvoarelor numite uzante. Astazi cutuma este o sursa de drept secundara, complementara legii.

54. Durisprudenta , izvor de drept


Durisprundena sau practica "uridic. este alc tuit din totalitatea solu"iilor date de instan"ele judec tore!ti de toate gradele pentru judecarea pricinilor, .ntr-un sistem de organizare judec toreasc . 5n dreptul romanesc, in principiu, jurisprudenta nu este izvor de drept. Pentru statele care au adoptat sistemul anglo-sa)on de drept, respectiv Anglia, 1BA, +anada !.a., jurispruden"a este principalul izvor de drept.

55. Doctrina ( izvor de drept


Doctrina este un ansamblu de teorii cu privire la normele de drept sau la realitatea juridic . 5n epoca moderna, doctrina nu mai reprezinta sursa de drept cu toate c de-a lungul secolelor $i-a adus contribu%ia la unificarea, dezvoltarea $i adoptarea dreptului la noile realit %i sociale .n continu dezvoltare .n diferite % ri

5!. %e izvoraste din doctrina) dreptul sau cunoasterea dreptului


+unoasterea dreptului. Ansamblul opiniilor emise asupra dreptului de persoane care au calificarea necesara (profesori, magistrati, doctori in drept) sau opinia specialistului asupra unei probleme de drept. 'reptul nu poate, pt ca doctrina nu e sursa(izvor) de drept.

5$.5e ce se bazeaza autoritatea doctrinei


Autoritatea doctrinei se bazeaza pe influenta pe care aceasta o are in formarea magistratului, care, atat in perioada studiilor universitare, cat si a perfectionarii sale profesionale ulterioare are acces la doctrina.Autoritatea depinde insa de calitatea argumentelor juridice. Totodata, doctrina influenteaza in mod direct sau indirect atat jurisprudenta cat si legislativul.

5&. 1zvoarele dreptului intern sunt identice cu izvoarele dreptului international


Nu, deoarece izvoarele principalele dreptului international sunt* tratatele, cutuma si principiile generale de drept, pe cand izvoarele dreptului intern sunt mult mai numeroase incluzand +onstitutia, legile, etc

5'. Dreptul subiectiv si competenta


'reptul subiectiv si competenta - 'reptul subiectiv reprezinta prerogativa subiectului activ, recunoscuta de dreptul obiectiv de a avea o anumita conduita, de a pretinde subiectului pasiv o conduita corespunzatoare, iar in caz de nevoie, de a solicita concursul fortei coercitive a statului. ('#M) +ompetenta este capacitatea cuiva de a se pronun"a asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoa!teri ad>nci a problemei .n discu"ie7 capacitate a unei autorit "i, a unui func"ionar etc. de a e)ercita anumite atribu"ii.

!*. Dreptul subiectiv si libertatile


'ef dr sub* vezi mai sus /ibertatea este o prerogativa discretionara, care se poate e)ercita in toate directiile sau sensurile, in functie de dorinta titularului. Aceasta se acorda tuturor persoanelor, in mod neconditionat, egalitar. 1pre deosebire de lilbertati, acordarea sau recunoasterea drepturilor subiective depinde de indeplinirea anumitor conditii. 'eci, drepturile subiective se confera in mod inegal. . #)primarea opiniei este o libertate, pe cand e)primarea votului este un drept subiectiv.

!1. Dreptul subiectiv si privile#iile


'ef dr sub* vezi mai sus

Privilegiile sunt drepturi reale accesorii care .i dau creditorului posibilitatea ca crean%a sa s fie preferat fa% de al%i creditori, c-iar dac ace$tia sunt creditori ipotecari.

!2. Dreptul subiectiv si principiul libertatii


Principiul general al libertatii se difuzeaza in ramurile dreptului fie sub forma libertatilor generale , fie sub forma libertatilor individuale . :5n timp ce libertatile generale indica un set de protectii , libertatile civile definesc canalele libere si pozitive si ariile activitatii si participarii umane :. Aceste libertati sunt solidare , in sensul ca afectare uneia produce o reactie in lant , deranjand pe toate celelalte .Astfel , libertatea de gandire este strans legata de libertatea de e)primare , libertatea cuvantului de libertatea de a scrie si de a publica etc

!3. 1zvoarele normelor si izvoarele drepturilor subiective


5zvorul material al 'reptului pozitiv (obiectiv) .l reprezint condi%iile de via% , materiale $i efective. 5zvorul formal al normelor juridice este format din modul $i procedura de adoptare sau de sanc%ionare a legilor.5zvoarele legisla%iei unui stat cuprind* actele normative juridice, cutumele(obiceiurile juridice) $i contractele. 5zvoarele drepturilor subiective sunt faptele si actele juridice.

!4. %lasificarea drepturilor subiective


Principalul criteriu de clasificare a drepturilor civile este a4 valoarea pecuniara a acestora. Aplicand acest criteriu. 'r sub civile se clasifica in dr sub nepatrimoniale si patrimoniale. 5n categoria dr sub nepatrimoniale intra * -drepturile familiale -drepturile personalitatii -drepturile referitoare la identificarea persoanei fizice -drepturile morale de autor asupra creatiei intelectuale 'repturile subiective patrimoniale* - dreptul real -dreptul de creanta b4dupa criteriul opozabilitatii lor) absolute 3 relative c4in functie de corelatia dintre ele) principale 3 accesorii

d4dupa #radul de certitudine conferit titularilor) - dr. sub. Pur si simplu 3 dr sub afectat de modalitati

!5.Drepturile patrimoniale si drepturile nepatrimoniale


'reptul nepatrimonial este acel drept subiectiv ce nu poate fi e)primat in bani. 1e impart in trei categorii* - 'repturi care privesc e)istenta si integritatea fizica sau morala a persoanei - 'repturi care privesc identificarea persoanei - 'repturi care decurg din creatia intelectuala 'reptul subiectiv civil patrimonial este acela al carui continut are o valoare pecuniara(bani) /a randul lor se impart in doua categorii* - 'reptul real-titularul isi poate e)ercita prerogativele asupra unui lucru in mod direct si nemijlocit fara concursul altei persoane - 'reptul de creanta-subiectul activ poate pretinde subiectului pasiv sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de catre stat.

!!.Drepturile absolute si drepturile relative.


'reptul absolut este acel drept in temeiul caruia titularul sau poate avea o conduita, fara a avea de concursul altuia pentru a si-l e)ercita. 'reptul relativ este acel drept in temeiul caruia titularul poate sa pretinda subiectului pasiv o anumita conduita, fara da care dreptul nu poate fi realiza.

!$. Drepturile reale si de creanta


'repturile subiective civile patrimoniale se impart in drepturi reale si drepturi de creanta. 'reptul real (ius in re) este acel drept subiectiv patrimonial in temeiul caruia titularul sau isi poate e)ercita prerogative asupra unui lucru in mod direct si nemijlocit,fara concursul altei persoane. 'reptul de creanta (ius ad personam) este acel drept subiectiv patrimonial in temeiul caruia subiectul activ, numit creditor, poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor, sa dea, sa faca ori sa nu fac ceva, sub sanctiunea constrangerii de catre stat. Pe langa unele asemanari ce e)ista intre dreptul real si dreptul de creanta ( ambele sunt drepturi patrimoniale si au cunoscut titularii lor, ca subiecte active), intre ele e)ista si importante deosebiri* -in cazul dreptului real subiectul pasiv este nedeterminat , pe cand in cazul dreptului de creanta este cunoscut cel caruia ii revine obligatia corelativa (debitorul) -dreptului real ii corespunde obligatia generala si negativa de a nu i se aduce atingere, in

timp ce dreptului de creanta ii corespunde fie o obligatie de a da, de a face sau de a nu face, care insa inseamna obligatia debitorului de a se abtine de la ceva ce ar fi putut face daca nu s-ar fi obligat la abstinentiune -drepturile reale sunt limitate ca numar, insa drepturile de creanta sunt nelimitate

!&. Drepturile fundamentale si Edrepturile omuluiA


%onvenFia european. a Drepturilor -mului consacr nucleul general de drepturi civile $i politice. =n accep%iunea general , drepturile civile $i politice sunt drepturi fundamentale de prim genera%ie $i constituie nucleul no%iunii de drepturi ale omului. #le includ dreptul la via% , dreptul de a nu fi supus relelor tratamente, dreptul la libertate, dreptul la respectarea vie%ii private $i de familie, dreptul la respectarea coresponden%ei etc. 'repturile de a doua genera%ie adaug un nou nivel de protec%ie, in sferele economic , social $i cultural . +onstitu%ia ,om>niei are o sfer mai larg de protec%ie $i include $i drepturi sociale, economice $i culturale. 6 sfer $i mai larg de protec%ie o confer %arta drepturilor fundamentale recent semnat .n cadrul Bniunii #uropene No%iunea de drepturi ale omului este .n general acceptat de c tre juri$ti ca av>nd un .n%eles mai larg. #a trimite la dreptul natural $i evoc .ntreg conte)tul istoric $i ideologic .n care no%iunea a luat na$tere $i s-a cristalizat.

!'. Drepturile subiective in sistemul de drept


'repturile subiective sunt legate organic de dreptul obiectiv deoarece nu pot fi concepute f r s fie prev zute .n normele juridice. Pe de alt parte, dreptul obiectiv ar r m>ne f r sens dac nu s-ar putea realiza prin intermediul drepturilor subiective.

$*. 3buzul de drept


+onsta .n e)ercitarea unui drept subiectiv cu rea-credinta si contrar scopului sau economic si social, e)ercitare care este de natura sa cauzeze unei alte persoane un inconvenient sau un prejudiciu. <odalitatile abuzului de drept a)dreptul sub. #ste e)ercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul b)dr sub este e)ercitat intr-un mod e)cesiv si nerezonabil.contrar bunei-credinte

$1.Gaptele "uridice

Captele juridice sunt fapte sociale de care legea leag consecin"e juridice. Captele juridice creeaz , modific sau sting drepturi subiective. 1n sens lar#, prin fapt juridic se desemneaza atat faptele omenesti, savarsite cu sau fara intentia de a produce efecte juridice, cat si evenimentele. 1n sens restrans, prin fapt juridic se desemneaza numai faptele omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, dar care se produc in temeiul legii, precum si evenimentele. 'iferenta de sfera intre fapt juridic in sens larg si fapt juridic in sens restrans o reprezinta actele juridice.

$2. %lasificarea faptelor "uridice


1e impart in fapte omenesti si evenimente(fapte naturale) Captele omenesti sunt acele fapte(omisive sau comisive)savarsite de subiectele de drept cu sau fara intentia de a produce efecte juridice, de care legea leaga nasterea, modificarea sau stingerea de raporturi juridice concrete. 'eosebim, pe de o parte, faptele savarsite cu intentia de a produce efecte juridice ( actele juridice, iar, pe de alta parte, faptele savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, dar care se produc in temeiul legii ( fapte juridice (stricto sensu) #venimentele sunt imprejurati care se produc independent de vointa subiectului de drept si de care legea civila leaga nasterea de raporturi juridice. #)*inundatia, moartea,etc

$3. Gapte "uridice licite , re#lementare/ definitie / e<emple


1unt acele fapte juridice prin producerea carora nu sunt .ncalcate dispozitiile legale .n vigoare. =n categoria faptelor juridice licite intra* (a) gestiunea de afaceri7 (b) plata lucrului nedatorat7 (c) .mbogatirea fara justa cauza.

$4. Gapta "uridica ilicita


Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie. 1e poate prezenta sub forma* a). comisiva, atunci cand autorul faptei incalca o norma e)presa care interzice actiunea savarsita, de e)emplu, insusirea bunului gasit, conducerea autoturismului fara permis, distrugerea sau degradarea bunurilor apartinand altor persoane etc.7 b). omisiva, atunci cand persoana fizica sau juridica nu indeplineste o actiune pe care o impune norma legala, de e)emplu, nedeclararea unor bunuri, nedenuntarea unorinfractiuni etc.

5n raport cu natura specifica a relatiilor sociale, care sunt ocrotite prin normele legale, si cu pericolul ei social, fapta ilicita poate fi delict civil, abatere disciplinara, contraventie, abatere de la normele de convietuire sociala sau infractiune. +a atare, ea constituie o conditie necesara a raspunderii juridice in diferitele ei forme.

$5. Gapta "uridica ilicita si sistemul dreptului


Nu am gasit raspuns la aceasta intrebare intrebacioasa.

$!. Gapta ilicita si fapta nele#ala. %are dintre ele atra#e imputarea raspunderii
+onform Art. 1.357. Conditiile raspunderii. (1) Cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare. (2) Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa. Capta ilicita este izvor al raspunderii civile delictuale numai daca intra in sfera ilicitului civil, a cauzat altuia un prejudiciu(paguba) si a fost savarsita cu vinovatie. 'aca fapta ilicita intra in sfera ilicitului penal, intrunind elementele constitutive ale unei infractiuni, atunci antreneaza raspunderea penala. Bn alt argument este formularea intrebarii @N2.

$$. Distinctia intre fapte "uridice si actele "uridice


'upa cum legea civila conditioneaza sau nu nasterea rap. Jur. civil de e)istenta intentiei producerii acestui efect, 'eosebim, pe de o parte, faptele savarsite cu intentia de a produce efecte juridice ( actele juridice, iar, pe de alta parte, faptele savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, dar care se produc in temeiul legii ( fapte juridice (stricto sensu)

$&. %lasificarea actelor "uridice


@)acte juridice unilaterale,bilaterale, plurilateraleO 2)acte juridice cu titlu oneros si acte jur cu titlu gratuitO ?)acte jur constitutive, translative si declarative de drepturiO A)acte jur de conservare, administrare si de dispozitie F)acte jur consensuale, solemne si reale O H)acte jur intre vii si acte jur pt cauza de moarteO

J)acte jur patrimoniale si nepatrimoniale K)acte jur subiectiv si acte jur-conditie L)acte jur pure si simple si acte jur afectate de modalitati @N)acte jur principale si accesorii @@)acte jur cauzale si abstracte @2)acte jur personale sau care pot fi inc-eiate prin reprezentant @?)acte jur numite si nenumite @A)acte jur cu e)ecutare dintr-o data si acte jur cu e)ec succesivaO O - care apar in cursul de tgd, toate sunt din cel de civil

$'. 3 fost scoasa dintre intrebarile pt e<amen &*. 0aportul "uridic , un concept teoretic
,aportul juridic este o rela"ie social ,patrimoniala sau nepatrimoniala, reglementat de lege. Nu toate rela"iile sociale sunt reglementate de lege, ci doar unele sunt considerate de legiuitor relevante pentru a fi reglementate. Pentru .nc-eierea unui raport juridic sunt necesare cel pu"in 2 persoane.

&1. 9tilitatea conceptului teoretic de raport "uridic &2. 6lementele unei relatii "uridice
#lementele unei relatii juridice sunt partile, continutul si obiectul. a). Partile sunt persoanele fizice sau juridice titulare de drepturi subiective si obligatii. b). +ontinutul este ansamblul3totalitatea drepturilor si obligatiilor (subiectelor de drept). c). 6biectul este conduita subiectelor de drept, adica actiunile sau inactiunile la care partile sunt indruite sau sunt tinute sa le respecte.

&3. Subiectele de drept( definitie


sunt persoanele fizice si juridice titulare de drepturi si obligatii.

&4. 5ersoana fizica si persoana "uridica

5ersoana fizica este omul privit in individualitatea sa, ca titular de drepturi subiective si obligatii. 5ersoana "uridica reprezinta entitatea care, indeplinind conditiile prevazute de lege, este titulara de drepturi si obligatii.

&5. 6lementele persoanei "uridice


Pentru a putea fi o persoan juridic , o colectivitate uman trebuie s .ndeplineasc trei condi%ii esen%iale -indispensabile $i suficiente- care se constituie .n tot at>tea elemente constitutive ale personalit %ii juridice7 acestea sunt potrivit te)tului de principiu al art. 2H lit. e din 'ecretul nr. ?@3@LFA, urm toarele*

organizare de sine st t toare un patrimoniu propriu, distinct un scop determinat $i licit.

Toate aceste condi%ii se cer a fi .ntrunite cumulativ. /ipsa oric reia dintre ele atrage, .n principiu, imposibilitatea recunoa$terii personalit %ii juridice.

&!. De ce persoana "uridica are capacitate "uridica speciala


Persoana juridica are capacitate juridica speciala pentru ca * 'ecretul nr. ?@3@LFA, prevede*PPersoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, act de infiintare sau statut. Q +apacitatea juridica speciala este posibilitatea recunoscuta de lege de a participa ca subiect de drept in raporturile in care trebuie indeplinite anumite conditii.

&$. 5ersonalitatea "uridica din perspectiva le#iuitorului


Personalitatea juridica depinde de vointa legiuitorului. Persoanele juridice au o capacitate speciala care este circumscrisa de scop si e)plicitata prin atributii si competente ale persoanei juridice respective. Atributiile si competentele sunt notiuni adiacente ale persoanei juridice.

&&. %apacitatea "uridica a persoanei fizice(definitie si clasificare


Aptitudinea generala si abstracta a unei persoane fizice de a fi titular de drepturi si obligatii. Este inerenta subiectelor de drept. Capacitatea juridica(mai bine zis civila) are 2 componente: capacitatea de folosinta si capacitatea de e ercitiu. !aca orice persoana fizica are capacitate de folosinta, nu toate persoanele fizice au capacitate de e ercitiu. !eosebim trei categorii: a)pers. "ipsite de capac de e ercitiu b)pers cu capac de e ercitiu restransa c)pers cu capac deplina de e ercitiu

&'. %apacitatea "uridica a persoanei "uridice(definitie si clasificare


Aptitudinea generala si abstracta a unei persoane juridice de a fi titular de drepturi si obligatii. Capacitatea civila a persoanei juridice are 2 componente: capacitatea de folosinta si capacitatea de e ercitiu. #otusi, acestea prezinta particularitati fata de capac civila a persoanei fizice.

'*. 2ecesitatea identificarii persoanei fizice. 6lemente de identificare.


'efinitie- Prin identificarea persoanei fizice inelegem individualizarea sa .n raporturile juridice civile cu ajutorul unor mijloace de identificare numite si atribute de identificare. 2ecesitatea identific.rii persoanei fizice 5dentificarea omului .n viata juridic este o necesitatea generala si permanent . &eneral pentru c individualizarea omului este posibil .n toate raporturile juridice la care particip , .ntre care si cele civile. Permanent , pentru c persoana fizic , atata vreme c>t tr ieste, particip la cele mai diferite raporturi juridice, printre care si cele civile. 5dentificarea persoanei fizice trebuie v zut at>t din punct de vedere general, c>t si sub aspect personal, individual. #)ist un interes general,

.ntruc>t societatea .ns si are interesul ca fiecare component al ei s poat fi individualizat atunci c>nd intra .n diverse raporturi.Aceast necesitate este si de interes personal individual, deoarece fiecare om, .n calitatea sa de participant la multiple raporturi juridice, este direct interesat s se poat individualiza.

6lemente de identificare* nume, domiciliu, stare civila

'1. 2ecesitatea identificarii persoanei "uridice. 6lemente de identificare.


5dentificarea persoanei juridice este o necesitate permanenta, din momentul .nfiin% rii $i p>n la .ncetarea ei. 5mportan%a identific rii .$i eviden%iaz valen%ele .n privin%a capacit %ii juridice a persoanei (na%ionalitate, sediu), .n privin%a competentei jurisdic%ionale (sediu), a solu%ion rii operative a tuturor aspectelor legate de .nc-eiere $i e)ecutare a actelor juridice. #lemente de identificare* denumirea, sediul, na%ionalitatea, contul bancar, marca, emblema, codul fiscal, telefonul, tele)ul, fa)ul etc.

'2. %apacitate "uridica #enerala si capacitate "uridica speciala


Avand in vedere ansamblul formelor de manifestare a capacitatii juridice, in teoria dreptului s-a conc-is ca se poate realiza clasificarea capacitatii juridice in capacitatea generala si capacitate speciala. +apacitatea juridica generala este aptitudinea de a participa ca titular de drepturi si obligatii juridice, in principiu, in toate raporturile juridice, fara ca legea sa conditioneze aceasta participare de indeplinirea unor calitati. +apacitatea juridica speciala este posibilitatea recunoscuta de lege de a participa ca subiect de drept in raporturile in care trebuie indeplinite anumite conditii (spre e)emplu, in dreptul civil subiectele colective, in dreptul administrativ organele de stat etc.).

'3. Dobandirea si incetarea capacitatii "uridice a persoanei fizice


a) %apacitatea de folosinta se dobandeste odata cu nasterea sau de la conceptie in cazul e)ceptiei. 5nceteaza la moartea acesteia. b)%apacitatea de e<ercitiu se recunoaste persoanelor fizice in fct de discernamantul necesar pt a avea reprezentarea actelor si faptelor juridice la care participa.
$)pers. "ipsite de capac de e ercitiu % minorii sub $& ani 2)pers cu capac de e ercitiu restransa % minorii intre $&-$' ()pers cu capac deplina de e ercitiu % regula este ca aceasta capacitate de e ercitiu se dobandeste la implinirea varstei de $' ani. Capac de e ercitiu inceteaza prin moarte sau interdictie judecatoreasca.

'4. Dobandirea si incetarea capacitatii "uridice a persoanei "uridice


a) Persoanele jur supuse inregistrarii dobandesc capacitatea de folosinta de la data inregistrarii lor. +ele nesupuse ( de la data autorizarii constituirii lor, de la data actului de infiintare sau de la data indeplinirii alte cerinte pe care legea o prevede. +apac de folosinta a pers jur inceteaza odata cu desfiintarea acesteia. b)5nceputul capac de e<ercitiu a pers jur este dat de momentul infiintarii acesteia, insa realizarea efectiva a capac de e)ercitiu astfel dobandite,este conditionata,in practica, de desemnarea organelor sale de administrare. 5ncetarea capac de e)ercitiu corespunde cu incetarea capac de folosinta.

'5. -bli#atia "uridica , definitie si clasificare


#ste un element al continutului raportului juridic obligational. Prin obligatie intelegem* a) 5ndatorirea subiectului pasiv al rap jur civil de a avea o anumita conduita ,corespunzatoare dr sub corelativ, carepoate consta in a da, a face sau a nu face, si care, in caz de nevoie, poate fi impusa prin forta coercitiva a statului b) ,aportul obligational in care creditorul poate pretinde debitorului sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. c) 5nscrisul constatator al unei creante

+lasificare* A)in functie de obiect* @.obl de a da, a face, a nu face 2.obl pozitive3negative ?.obl in bani3in natura A.obl de rezultat3de mijloace R)in functie de gradul de certitudine - obl pure si simple3afectate de modalitati +)in fct de sanctiunea juridica ce asigura respectarea lor - obl civile perfecte 3obl civ imperfecte ')in fct de sursa ori izvorul lor -obl conventionale3obl legale #)obligatii atipice - obl scriptae in rem3propter rem

'!. Grauda la le#e

1e socote$te fraud la lege, c>nd anumite norme legale sunt folosite nu .n scopul .n care au fost edictate ci pentru eludarea altor norme legale imperative, cu alte cuvinte o nesocotire ocult a legii, prin abaterea unor dispozi%ii legale de la sensul $i spiritul lor.

'$. 0aspunderea "uridica , un concept teoretic al stiintei dreptului.


, spunderea juridica reprezint un raport juridic de constr>ngere care are ca obiect sanc%iunea juridica ca un comple) d e drepturi si obliga%ii cone)e care se nasc ( potrivit legii ( ca urmare a a savarsirii unei fapte ilicite si care constituie cadrul de realizare a constr>ngerii de stat, prin aplicarea sanc%iunilor juridice.n scopul asigur rii stabilit %ii raporturilor sociale $i a.ndrum rii membrilor societ %ii .n spiritul respect rii ordinii de drept

'&. 0aspundere si responsabilitate.


,esponsabilitatea este acea institu%ie social care cuprinde comple)ul de atitudini ale omului .n raport cu sistemul de valori institu%ionalizat de societatea .n care tr ie$te, .n vederea conserv rii $i a promov rii acestor valori pe calea men%inerii ordinei sociale $i a binelui public. Prin urmare, responsabilitatea implic un raport .ntre individ $i colectivitate, r spunderea implic un raport .ntre autoritatea unei colectivit %i $i individ. =n cazul responsabilit %ii, este o c-estiune de percep%ie interioar , con$tientizat , de voin% proprie. =n cazul r spunderii, voin%a vine imperativ dinspre autoritatea societ %ii $i este necondi%ionat .

''. 5ersoana raspunzatoare si persoana responsabila Daca intrebarea '& ar avea ca raspuns mere/ atunci cea de fata ar avea 323 306 =606

1**. 5rincipiile raspunderii "uridice


Principiul legalitatii raspunderii juridice Principiul prezumtiei nevinovatiei .n stabilirea raspunderii juridice Principiul raspunderii pentru fapte sav.rsite cu vinovatie Principiul raspunderii personale Principiul justetei sanctiunii Principiul operativitatii raspunderii juridice

Principiul potrivit caruia unei singure violari a normei .i corespunde o singura imputare a raspunderii

1*1. %onditiile raspunderii "uridice


Pentru e)istenta raspunderii juridice sunt necesare intrunirea in mod cumulativ a cel putin urmatoarelor elemente si conditii* sa e)iste subiectul raspunderii juridice7 sa e)iste conduita ilicita a subiectului7 sa e)iste vinovatia7 sa e)iste legatura cauzala dintre fapta ilicita si rezultatul daunator.

1*3. %e este mi"locul de proba


proba desemneaza fie actiunea de stabilire a e)istentei sau ine)istentei unui drept subiectiv sau a unui raport juridic, fie mijlocul prin care se poate face dovada dreptului subiectiv sau a unui raport juridic concret

1*4. %and este admisibil un mi"loc de proba


+onditiile de admisibilitate ale probelor sunt urmatoare* a)legalitatea ( proba trebuie prevazuta de lege b)verosimilitatea ( proba solicitata sa faca credibil faptul pretins c)pertinenta ( proba are legatura cu obiectul cauzei d)concludenta ( aptitudinea probei de a conduce la solutionarea procesului

1*5.=i"loacele de proba , clasificare


a)criteriul locului unde se administreaza ( judiciare3e)trajudiciare b)dupa natura lor ( materiale3personale c)dupa caracterul original sau derivat ( primare3secundare d)dupa rezultatul produs ( directe3 indirecte

1*!. 6tapele probatiunii


@)determinarea circumstantelor de fapt pe care se intemeiaza pretentiile si obiectiile partilor 2)determinarea, colectarea si prezentarea probelor care confirma sau infirma e)ista circumstantelor pe care se bazeaza pretentiile... ?)cercetarea probelor (perceperea lor de catre instanta de judecata

A)aprecierea probelor

1*$.2ecesitatea probarii si adevarul "uridic


Probele sunt mijloacele prin care se asigura realizarea drepturilor in situatii cu caracter litigios si respectiv pe baza lor se fundamenteaza condamnarea pt fapte prin care a fost incalcata legea penala. Probatiunea constituie o parte de cea mai mare insemnatate atat a procesului civil,cat si a procesului penal, fara de care instantele judecatoresti nu si-ar putea indeplini misiunea ce le revine.

1*&. %are este tipul de rationament implicat in stabilirea starilor de fapt


in aceast etap se culeg i se consemneaz date, informaii concludente pentru cunoaterea circumstanelor, a mprejurrilor n care s-a petrecut fapta concret. Organele de aplicare a dreptului sunt obligate s cerceteze mprejurrile legate de conduita indivizilor, precum i consecinele unor evenimente ce pot produce efecte juridice. Codul de procedur civil prevede n art.1 ! c, judectorii trebuie "s struie, prin toate mijloacele legale, pentru a descoperi adevrul i a preveni orice greeal n cunoaterea faptelor#, pentru c numai astfel se pot pronuna $otr%ri temeinice i legale

1*'. 0ealitatea factuala si realitatea "uridica


,ealitatea juridica se diferentiaza uneori de cea factuala datorita faptului ca ceea ce nu se poate proba este considerat ca nu s-a intamplat de catre organele judiciare.

11*. Gictiunea si prezumtia , distinctii


ficFiunea "uridic. este un procedeu de te-nic , .n conformitate cu care un anumit fapt este considerat ca e)istent sau ca stabilit de$i el nu a fost stabilit sau nu e)ist .n realitate Art. @@LL +od civil defineste prezumtiile* Sconsecintele ce legea sau magistratul trage din un fapt cunoscut la un fapt necunoscutS. 'e cele mai multe ori probabilitatea pe care se bazeaz prezum%ia este stabilit pe baze $tiin%ifice sau pe eviden%e factuale. 'e aici rezult deosebirea dintre procedeul prezum%iei $i cel al fic%iunii. =n cazul prezum%iei se tinde la o just reflectare a realit %ii pe c>nd .n cazul fic%iunilor avem de-a face cu o deformare con$tient $i voit a faptelor reale .n scopul atingerii unor scopuri de politic legislativ . 'eci .n cazul .n care avem de-a face cu o abatere deliberat de la realitate procedeul folosit este fic%iunea

111. Sistematizarea actelor normative


Actele normative formeaza un ansamblu dinamic cu o structura comple)a. Tarietatea actelor normative impune sistematizarea acestora pe baza unor criterii determinate .n scopul unei bune cunoasteri si aplicari .n relatiile sociale. Principalele forme de sistematizare a actelor nor,mative sunt .ncorporarea si codificarea.

5. 5N+6,P6,A,#A - este forma initiala de sistematizare si priveste simpla asezare a actelor normative .n raport cu anumite criterii e)terioare* cronologic, alfabetic, pe ramuri de drept sau institutii juridice reglementate. 5ncorporarea poate avea caracter oficial sau neoficial. 55. +6'5C5+A,#A - este o forma superioara de sistematizare a normelor juridice, care presupune cuprinderea .ntr-un cod cu forta juridica a legii, a normelor juridice apartin>nd aceleiasi ramuri de drept. +odificarea are ca premisa principiile generale ale sistemului dreptului si ale unei ramuri de drept, red>nd .ntr-un singur act cu un continut si o forma unitara toate normele juridice dintr-o ramura

112. 0ealizarea dreptului , definitie si modalitati de realizare


&ealizarea dreptului poate fi definit ca fiind procesul comple' al implementrii prevederilor normelor juridice n viaa social, proces n cadrul cruia membrii societii n calitate de subiecte de drept, respect i e'ecut dispoziiile lor, iar organele de stat competente le aplic -realizarea dreptului prin e'ecutarea i respectarea dispoziiilor legale de ctre ceteni( - realizarea dreptului prin aplicarea normelor juridice de ctre organele de stat competente.

113. 3ctele de realizare a dreptului


Aplicarea dreptului se concretizeaza intr-un numar important de acte de aplicare. Actul de aplicare finalizeaza activitatea concreta a organului de stat, care este purtatorul unor atribute de putere, in conformitate cu competenta sa. Aplicarea dreptului, ca proces comple), se realizeaza pe baza legii si a celorlalte acte normative care compun sistemul legislatiei.

114. Silo#ismul "udiciar


5n silogismul juridic, prin intermediul unei constatari adevarate si a unei dispozitii normative ( despre care nu se poate spune ca este adevarata sau falsa , dar se poate spune ca este sau nu in vigoare in sistemul de drept de referinta - se obtine o concluzie justa din punct de vedere juridic. 'educerea concluziei are caracter necesar, de certitudine (intr-un sistem de drept dat) atita timp cit se pleaca de la premise adevarate si se respecta legile generale ale silogismului.

115. 3ctul normativ/ actul "uridic si actul de realizare a dreptului ( distinctii


'istinctii intre actul normativ si actul de realizare(aplicare) a dreptului

-activitatea de creare a dreptului este rezervata doar unor categorii de organe ale statului.)ctivitatea de aplicare a dreptului se realizeaza de catre toate organele de stat, inclusiv de catre organele care au competenta de a emite acte normative - actul normativ are un caracter general si impersonal, tipic si irefragabil *care nu poate fi pus la indoiala, indiscutabil+, actele de aplicare sunt intotdeauna individuale, se refera la o persoana anume, sunt concretdeterminate -continutul lor diferit, scopul si finalitatea deosebite. -,pre deosebire de actul normativ care functioneaza impersonal si difuz, actionand continuu pana la scoaterea lui din vigoare, actul de aplicare isi epuizeaza efectele in momentul adoptarii sale de catre organul de stat.