Sunteți pe pagina 1din 6

Schizofrenia

Schizofrenia reprezinta un grup de tulburari psihice in care realitatea este interpretata in mod anormal. Schizofrenia se caracterizeaza prin halucinatii, delir, comportment si gandire dezorganizata. Persoanele cu schizofrenie se izoleaza de ceilalti oameni si de activitatile din jurul lor, retragandu-se intr-o lume interioara marcata de psihoza. Contrar credintei populare, schizofrenia nu este acelasi lucru cu personalitatea scindata sau personalitatea multipla. In timp ce cuvantul schizofrenia inseamna minte-scindata, ea se refera la o tulburare a echilibrului emotiilor si gandirii. Schizofrenia este o boala cronica, ce necesita tratament pe toata durata vietii. ar datorita noilor medicamente, simptomele schizofeniei pot fi ameliorate, permitand pacientului sa aiba o viata productiva si placuta. Semne si simptome !"ista mai multe tipuri de schizofrenie, astfel ca semnele si simptomele variaza. In general, aceste simptome includ# - credinte care nu se bazeaza pe realitate $delir%, cum ar fi credinta pacientului ca cineva unelteste impotriva lui - halucinatii auditive sau vizuale $pacientul aude si vede lucruri care nu e"ista%& mai frecvente sunt halucinatiile auditive - vorbire incoerenta - neglijarea igienei personale - lipsa emotiilor - emotii nepotrivite conte"tului in care se gaseste pacientul - manifestari agresive - comportament catatonic - o senzatie persistenta ca este urmarit - probleme de functionare la scoala sau la serviciu - izolare sociala - neindemanare, miscari necoordonate. Schizofrenia variaza de la usoara la severa. 'nii pacienti pot fi capabili sa functioneze bine in viata de fiecare zi, in timp ce altii au nevoie de ingrijiri intensive, specializate. In unele cazuri, simptomele schizofreniei par sa apara brusc. In alte cazuri aceste simptome se dezvolta treptat, de-a lungul mai multor luni, si pot sa nu fie observate de la inceput. In timp, devine dificil pentru pacient sa functioneze bine. Ii va fi imposibil sa mearga la scoala sau la serviciu. Pot apare probleme relationale, partial datorita dificultatilor pe care le are pacientul de a decodifica corect mesajele sau emotiile celorlalti. Isi poate pierde interesul pentru activitati care in trecut ii faceau placere. Poate deveni nelinistit sau agitat sau sa cada intr-o stare asemanatoare transei si sa nu mai raspunda celor din jur. In plus fata de simptomele generale, acestea sunt impartite in trei categorii pentru a usura diagnosticul si tratamentul. Simptome si semne negative (cestea reprezinta o pierdere sau o diminuare a abilitatilor emotionale sau comportamentale# - pierderea interesului pentru activitatile zilnice - aplatizarea afectiva )

- reducerea abilitatilor de a planifica activitati si de a le indeplini - neglijarea igienei - izolare sociala - lipsa motivatiei. Semne si simptome pozitive (cestea sunt ganduri si perceptii distorsionate, care arata lipsa contactului cu realitatea. !le pot include# - halucinatii, sau simtirea unor lucruri care nu sunt reale& in schizofrenie, auzirea unei voci este o halucinatie frecventa& aceste voci pot parea ca dau instructiuni despre cum sa se poarte pacientul, si uneori pot include ranirea altora - deliruri, sau credinte care nu au baza in realitate& spre e"emplu, pacientul poate crede ca televizorul ii directioneaza comportamentul sau ca forte e"terioare ii controleaza gandurile - tulburari ale gandirii, sau dificultati de vorbire si organizare a gandurilor, cum ar fi oprirea din vorbit in mijlocul propozitiei sau bolborosirea de cuvinte fara sens, cunoscuta sub numele de salata de cuvinte - tulburari ale miscarilor, cum ar fi miscari repetitive, neindemanare sau miscari involuntare. Semne si simptome cognitive (cestea cuprind probleme ale memoriei si atentiei. !le pot fi cele mai debilitante in schizofrenie intrucat interfera cu abilitatea de a-si indeplini activitatile zilnice. Includ# - probleme in intelegerea sensului unei informatii - dificultati de mentinere a atentiei - probleme de memorie. Cauze Cauzele schizofreniei nu sunt cunoscute. *otusi, studiile arata ca e"ista o interactiune de factori genetici si de mediu care duc la aparitia schizofreniei. *ulburari ale anumitor neurotransmitatori cum ar fi dopamina si glutamatul, pot contribui de asemeni la aparitia schizofreniei. In timp ce cercetatorii nu sunt siguri de semnificatia acestor modificari ele reprezinta o dovada ca schizofrenia este o boala a creierului. +actori de risc Schizofrenia afecteaza ), din populatie. -a persoanele care au o ruda apropiata cu schizofrenie, boala este mult mai frecventa . apro"imativ )/,. -a barbati, simptomele schizofreniei apar in mod tipic la adolescenta sau la tanarul adult. -a femei, acestea apar dupa 0/ de ani sau dupa 1/ de ani. esi cauza precisa a schizofreniei nu este cunoscuta, au fost identificati anumiti factori care par sa creasca riscul de dezvoltare sau declansare a bolii# - istoric familial de schizofrenie - e"punerea la virusuri in viata intrauterina - malnutritia in viata intrauterina - circumstante de viata stresante - varsta parentala crescuta - utilizarea de droguri psihoactive in adolescenta. iagnostic Pentru diagnostic, medicul care suspecteaza ca un pacient are schizofrenie va realiza o evaluare medicala completa si teste psihologice. (stfel poate elimina din gandirea medicala

alte afectiuni care pot da acele simptome, poate stabili diagnosticul si verifica daca sunt prezente complicatii. (ceste e"amene si teste generale cuprind# - e"amenul fizic# poate include masurarea greutatii si a inaltimii, verificarea semnelor vitale cum ar fi pulsul, tensiunea arteriala si temperatura, ascultatia plamanilor si a inimii si e"aminarea abdomenului - teste de laborator# acestea cuprind hemoleucograma completa, teste screening pentru consumul de alcool sau droguri, teste imagistice cum ar fi I23 sau C* - evaluarea psihologica# medicul va discuta cu pacientul despre modul sau de a gandi, a simti si a se comporta. 4a pune intrebari despre delir sau halucinatii si va verifica daca e"ista semne de psihoza. e asemeni, pacientul poate fi rugat sa completeze un chestionar psihologic de autoevaluare. Pacientul va fi intrebat si despre consumul de droguri si abuzul de alcool. Si, cu acordul pacientului, membrii familiei si prietenii apropiati pot fi rugati sa ofere informatii despre simptomele pacientului. Criterii de diagnostic pentru schizofrenie Pentru a fi diagnosticat cu schizofrenie, un pacient trebuie sa indeplineasca anumite criterii din manualul de diagnostic. Criteriile de diagnostic pentru schizofrenie sunt# - prezenta a cel putin doua din urmatoarele# delir, halucinatii, vorbire dezorganizata, comportament dezorganizat sau catatonic, sau prezenta simptomelor negative - disfunctie semnificativa in abilitatea de a munci, merge la scoala sau a indeplini sarcinile zilnice - aceste semne sunt prezente de cel putin sase luni - nu sunt prezente alte tulburari mentale. Pacientul poate fi diagnosticat cu unul din cele cinci tipuri de schizofrenie, desi nu toti pacientii se potrivesc unei categorii specifice. (ceste cinci subtipuri sunt# - paranoid - catatonic - dezorganizat - nediferentiat - rezidual. Pacientul poate discuta cu medicul despre tipul de schizofrenie pe care il prezinta pentru a invata mai multe despre boala si despre solutiile de tratament. *ratament Schizofrenia este o boala cronica ce necesita tratament de-a lungul intregii vieti, chiar daca pacientul se simte mai bine, iar simptomele nu sunt evidente. *ratamentul cu medicamente si terapie psihosociala poate ajuta pacientul sa-si tina afectiunea sub control si sa devina un participant activ si informat in propria ingrijire. In timpul perioadelor de criza sau a celor cu simptome severe, poate fi necesara spitalizarea pentru siguranta pacientului si pentru ca acesta sa beneficieze de hrana, somn si conditii de igiena adecvate. e obicei, tratamentul schizofreniei este condus de un psihiatru cu e"perienta in tratarea acestei conditii. ar in echipa terapeutica pot fi si alti profesionisti# psiholog, asistent social, asistenta de psihiatrie, deoarece tulburarea poate afecta mai multe arii ale vietii. Poate 1

e"ista, de asemeni si un manager de caz care se va asigura ca pacientul obtine cel mai bun tratament si ca ingrijirea acestuia este bine coordonata in cadrul echipei. *ratament medicamentos *ratamentul medicamentos este cel mai important in tratarea schizofreniei. Intrucat aceasta medicatie poate avea efecte secundare serioase dar rare, pacientul poate fi reticent in a-l lua. !ste bine ca pacientul sa discute aceste lucruri cu psihiatrul pentru a gasi impreuna un tratament care sa fie acceptat si de pacient, cu mai putine efecte secundare. 3edicatia antipsihotica este cel mai frecvent prescrisa pentru tratamentul schizofreniei. !a poate controla simptomele prin efecte asupra unor neurotransmitatori cerebrali# dopamina si serotonina. !"ista doua tipuri principale de medicatie antipsihotica# (ntipsihotice conventionale sau tipice# aceste medicamente sunt considerate, in mod traditional, eficiente pentru a controla simptomele pozitive ale schizofreniei. !le au efecte secundare neurologice frecvente si potential severe, incluzand dischinezia tardiva si simptomele par5insoniene. (cest grup de medicamente cuprinde# - 6aloperidol - *ioridazin - +luphenazina (ceste antipsihotice tipice sunt deseori mai ieftine, in special variantele generice, lucru care este important mai ales in cazul in care tratamentul este necesar pe termen lung. (ntipsihotice de noua generatie, numite si antipsihotice atipice. (ceste antipsihotice mai noi sunt eficiente atat pe simptomele negative cat si pe cele pozitive. (ceasta grupa cuprinde# - Clozapina - 2isperidona - 7lanzapina - 8uetiapina - 9iprasidona - (ripiprazol - Paliperidona. 2isperidona este singurul medicament aprobat pentru tratamentul schizofreniei la copii cu varsta intre )1 si ): ani. (ntipsihoticele atipice pot avea efecte secundare metabolice cum sunt cresterea in greutate, diabetul si nivelul crescut de colesterol. (legerea medicamentului depinde de fiecare pacient. Poate dura si cateva saptamani de la introducerea medicatiei pana sa se observe o ameliorare a simptomelor. In general, scopul tratamentului cu medicamente antipsihotice este controlul eficient al semnelor si simptomelor cu cele mai mici doze posibil. Pot fi de folos si alte medicamente, cum ar fi antidepresivele si medicatia antian"ioasa. aca medicamentul ales nu este eficient pentru pacient sau are efecte secundare intolerabile, medicul poate recomanda o combinatie de medicamente, schimbarea cu un alt medicament sau ajustarea dozelor. Se recomanda ca pacientul sa nu intrerupa administrarea tratamentului fara sa discute cu medicul, chiar daca se simte mai bine. In cazul in care pacientul opreste brusc administrarea medicatiei, poate apare o recadere a simptomelor psihotice. In plus, medicatia antipsihotica trebuie scazuta treptat si nu oprita brusc, pentru a preveni aparitia simptomelor de sevraj. !ste bine ca pacientul sa stie ca oricare antipsihotic are efecte secundare si poate fi un risc pentru sanatate. 'nele antipsihotice, spre e"emplu, pot creste riscul de aparitie a diabetului, crestere in greutate, colesterol crescut sihipertensiune arteriala. Clozapina poate

determina o scadere periculoasa a globulelor albe. 'nele antipsihotice pot determina probleme serioase de sanatate la persoanele in varsta si de aceea trebuie evitate. Pacientul trebuie sa vorbeasca cu medicul despre toate efectele secundare posibile si sa fie monitorizat pentru toate afectiunile ce pot apare in timp ce ia medicatia. e asemeni, medicatia antipsihotica poate avea interactiuni periculose cu alte substante. 3edicul ar trebui sa stie despre toate medicamentele si substantele pe care le ia pacientul, inclusivvitamine, minerale sau suplimente vegetale. *ratament psihosocial esi medicatia este baza tratamentului in schizofrenie, psihoterapia si alte terapii psihosociale sunt de asemeni importante. (ceste tratamente pot include# *erapie individuala Psihoterapia condusa de un profesionist e"perimentat il poate ajuta pe pacient sa faca fata mai bine problemelor de fiecare zi determinate de schizofrenie. *erapia il poate ajuta sasi imbunatateasca abilitatile de comunicare, relatiile, abilitatea de a lucra si motivatia pentru a continua tratamentul. Invatand despre schizofrenie poate sa o inteleaga mai bine si sa inteleaga cat de important este sa ia tratamentul medicamentos. e asemeni, il poate ajuta sa faca fata stigmatizarii legata de faptul ca are schizofrenie. *erapia de familie (tat pacientul cat si familia sa pot beneficia de pe urma terapiei, care ofera sprijin si educatie familiilor. Simptomele au o sansa mai mare de ameliorare daca membrii familiei inteleg boala, pot recunoaste situatiile stresante care pot duce la recaderea bolii si pot ajuta pacientul sa nu abandoneze planul de tratament. e asemeni, terapia de familie poate ajuta ca pacientul si familia sa sa comunice mai bine si sa inteleaga conflictele familiale. 2eabilitarea Invatarea de abilitati sociale si vocationale pentru a putea trai independent este o parte importanta in tratamentul schizofreniei. Cu ajutorul terapeutului, pacientul poate invata diferite abilitati cu ar fi mentinerea igienei, gatitul sau comunicarea eficienta. (stazi, putini pacienti cu schizofrenie necesita spitalizare pe termen lung, datorita tratamentelor eficiente e"istente. Probleme ale tratamentului aca pacientul are un tratament adecvat si se tine de planul de tratament, are sanse bune de a duce o viata productiva si a functiona bine in activitatile zilnice. ar uneori pot apare probleme care interfera cu tratamentul. Spre e"emplu, este dificil pentru pacientii cu schizofrenie sa se tina de planul de tratament. !i pot ajunge sa creada ca nu au nevoie de medicatie sau de alt tratament. Pe de alta parte, daca nu gandesc clar, pot uita sa-si ia tratamentul sau sa mearga la sedintele de terapie. In ce priveste medicatia, e"ista forme farmaceutice cu administrare prelungita, sub forma injectabila. Chiar si cu tratament bun, pacientul poate avea o recadere, deci e bine sa aiba un plan de actiune in caz ca acest lucru se intampla. 3ulti pacienti cu schizofrenie fumeaza, deseori foarte mult. Pacientul care fumeaza are nevoie de o doza mai mare de antipsihotic intrucat nicotina interfera cu antipsihoticele, scazandu-le din efect.

<

In mod similar, folosirea alcoolului si a drogurilor poate face ca simptomele schizofreniei sa se agraveze. Pacientul care are probleme cu alcoolul sau abuzul de substante, poate avea un beneficiu mai mare daca este integrat intr-un program care trateaza atat schizofrenia care si abuzul de alcool si droguri. Sprijinul psihologic ( face fata unei boli asa de serioase ca schizofrenia poate fi o provocare. 3edicamentele pot avea efecte secundare nedorite, pacientul se poate simti manios pentru ca are o afectiune care necesita tratament toata viata. In perioadele in care se simte mai bine, poate fi tentat sa opreasca tratamentul, lucru care poate declansa o recadere. Iata cateva cai de a face fata schizofreniei# - educatia# invatarea cat mai multor lucruri despre boala il poate ajuta pe pacient sa fie motivat in a urma planul de tratament - grupul de suport# grupurile de suport ii pot ajuta pe pacientii cu schizofrenie sa intalneasca oameni care se confrunta cu aceleasi probleme - mentinerea atentiei asupra scopurilor terapiei# recuperarea din schizofrenie este un proces continuu& mentinerea motivatiei se poate face prin amintirea scopurilor terapiei - gasirea unor hobb=-uri sanatoase# gasirea unui mod sanatos de a-si canaliza energia poate fi de folos la pacientul cu schizofrenie - invatarea unor tehnici de rela"are# pacientul poate incerca tehnici de reducere a stresului cum sunt meditatia, =oga sau tai-chi - structurarea timpului# se recomanda ca pacientul sa-si planifice ziua si activitatile. In acest fel poate ramane organizat. Pentru acest scop poate incerca sa-si faca o lista de activitati zilnice.

>