Sunteți pe pagina 1din 5

Evaluarea pacientului cu afectiuni cardiovasculare In ingrijirea unui pacient cu afectiuni cardiovasculare asistentul medical trebuie sa tina cont de modul

particular in care fiecare individ reactioneaza in fata bolii, dar si de caracterul evolutiv imprevizibil al suferintelor cardiovasculare. Desi s-au inregistrat progrese semnificative in domeniul investigatiilor clinice si paraclinice, a mijloacelor terapeutice, a algoritmilor de abordare a unei urgente, bolile cardiovasculare continua sa ocupe primul loc in lume ca mortalitate si morbiditate, iar acest lucru are un impact negativ asupra pacientilor in general. De regula ei oscileaza intre doua extreme: fie sunt pesimisti, neincrezatori in rezultatele terapeutice, nemultumiti de ideea unui tratament de lunga durata, fie nu accepta boala si isi accentueaza astfel riscul mortii subite. Asistentul medical va trebui sa dea dovada de calm si intelegere in abordarea acestor pacienti si caile principale de evaluare corecta a starii reale a pacientului sunt : anamneza eficienta, identificarea semnelor si simptomelor, interpretarea rezultatelor examenelor paraclinice . Anamneza si ingrijirea unui pacient cu suferinta acuta, brusc instalata, difera de anamneza si ingrijirea unui pacient stabil cu suferinta cronica; un pacient cu infarct miocardic acut necesita masuri imediate medicale si de ingrijire de care depinde c iar salvarea vietii lui !de exemplu: calmarea durerii precordiale sau prevenirea tulburarilor de ritm", iar pentru aceasta sunt alese cateva intrebari despre: -senzatia-de disconfort toracic si simptomele asociate !de exemplu: dispnee, palpitatii", -alergii, - istoricul de fumator, - regimul alimentar,. Intrebarile pot fi adresate in timp ce stabilim frecventa batailor cordului, valoarea #A, si realizam abordul venos periferic; cand pacientul se va stabiliza se poate obtine un istoric cu mai multe detalii.
1

$acientii cu afectiuni cardiovasculare prezinta de multe ori semne si simptome specifice: 1. Dispneea Dispneea reprezinta dificultatea de a respira, definita frecvent de pacient ca ,,sete de aer% si se manifesta prin modificari de frecventa, amplitudine sau ritm al miscarilor respiratorii. Dispneea nu este o manifestare specifica suferintelor cardiovasculare, dar poate fi una dintre manifestarile de debut ale acestora. In functie de durata, severitatea si intensitatea sa, dispneea din afectiumle cardiace se poate - clasifica astfel: - dispneea de efort - dispneea permanenta de repaus dispneea paroxistica. $entru o evaluare cat mai precisa a dificultatilor de respiratie, asistentul medical va adresa pacientului urmatoarele intrebari: Ati mai avut si in trecut probleme cu respiratia& De cand aveti senzatia ca respiratia este mai dificila& 'and apare de regula senzatia ca nu va mai ajunge aerul& 'e amelioreaza sau agraveaza dificultatea in respiratie& Ati luat medicamente pentru problemele cu respiratia& 'um v-ati simtit dupa acest tratament&

2. Durerea Durerea din afectiunile cardiovasculare poate fi clasificata astfel: A. Durerea precordiala (. Durerea din afectiunile vasculare. A. Durerea precordiala reprezinta principalul semnal de alarma, ce determina pacientul sa se prezinte la medic in functie de contextul patologic in care apare, putem diferentia: durerea din boala coronariana durerea din pericardita acuta durerea din bolile aortei durerea necaracteristica de origine cardiac durerea vegetative sau functionala durerea de cauza extracardiovasculara! apare in afectiuni ale tegumentelor, musc ilor, nervilor, coastelor, articulatiilor,, boli pleuropulmonare , suferinte digestive" Durerea din angina pectorala - este localizata retrosternal si poate iradia in umarul si membrul superior stang pe marginea cubitala-interesand ultimele doua degete - are caracter constrictiv, uneori pacientul o descrie ca pe o senzatie de greutate si apasare de regula nu se asociaza cu alte simptome - durata este de cateva minute pana la jumatate de ora - apare de regula la efort fizic sau in situatii stressante - cedeaza spontan la incetarea efortului sau dupa administrarea de nitroglicerina - nu se insoteste intotdeauna de modificari ale traseului )*+.

(. Durerea din afectiunile arteriale periferice: In sindromul de ischemie periferica acuta , durerea se instalaza brusc, cu intensitate progresiva, insotita de modificari de temperarura si culoare in segmentul afectat ce devine cianotic si mai rece In sindromul de ischemie periferica cronica , durerea apare la mers, cedeaza la repaus si are are intensitate variabila, in functie de severitatea afectiunii arteriale Durerea din afectiunile venoase periferice, apare caracteristic in tromboflebita, are caracter de tensiune, intensitate mare, ce se accentueaza in pozitie verticala.

3. Palpitatiile sunt expresia unor perturbari ale activitatii ritmice -i regulate a cordului, pe care pacientii le descriu in mod diferit: uneori ca pe simpla percepere in conditii de repaus a batailor inimii, alteori ca pe o bataie in plus, ,,o fluturare% a inimii Cauze posibile ale palpitatiilor : Distonia neuro-vegetativa, cand palpitaiile se asociaza cu o senzatie de nod in gat, de constrictie toracica, emotivitate exagerata, iritabilitate, neliniste #ulburarile ritmului cardiac : extrasistole atriale, extrasistole ventriculare, fibrilatie atiala #ulburari functionale sau organice extracardiace : ipertiroidie, diabetul za arat, anemie severa, etc.

4. Cefaleea poate aparea in crizele de ipertensiune arteriala cand durerea are de regula localizare occipitala sau frontala se asociaza cu zgomotele auriculare !acufene", tulburari vizuale si are de regula intensitate crescuta -i caracter pulsatil.

BIBLIOGRAFIE : Ghid de nursing Autori : Gheorghe Nicolae Gherghina !iorel "i#o$te %ircea IOrdache Liliana Ordinul Asistentilor %edicali si a %oaselor din Ro#ania

&