TEMA 11 STRATEGII DIDACTICE Strategia didactica = sistem complex si coerent de mijloace, metode, materiale si alte resurse educationale care

e vizeaza atingerea unor obiective. - ocupa un loc central n cadrul activitatii didactice, deoarece proiectarea si or ani!area lectiei se reali!ea!a n "unctie de deci!ia strate ica a pro"esorului# - este conceputa ca un scenariu didactic co$ple%, n care sunt i$plicati actorii predarii - nvatarii, conditiile realizarii, obiectivele si metodele vizate. - pre"i urea!a traseul $etodic cel $ai potrivit, cel $ai lo ic si $ai e"icient pentru a&ordarea unei situatii concrete de predare si nvatare' ast"el se pot preveni erorile, riscurile si eveni$entele nedorite din activitatea didactica(# Componente ale strate iei didactice) siste$ul "or$elor de or ani!are si des"asurare a activitatii educationale, siste$ul $etodolo ic respectiv siste$ul $etodelor si procedeelor didactice, siste$ul $i*loacelor de nvata$+nt, respectiv a resurselor utili!ate, siste$ul o&iectivelor operationale#

Caracteristici ale strate iei didactice) i$plica pe cel care nvata n situatii speci"ice de nvatare, rationali!ea!a psi.oindividuale creea!a pre$ise pentru $ani"estarea opti$a a interactiunilor dintre celelalte co$ponente ale procesului de instruire presupune co$&inarea conte%tuala, ori inala, unica, uneori, a ele$entelor procesului instructiv-educativ# Tipuri de strategii didactice) 1. strategii inductive, al caror de$ers didactic este de la particular la eneral, 2. strategii deductive' invers "a/0 de cele inductive( ) eneral -1 particular,le i sau principii-1 concreti!area lor n e%e$ple, 3. strategii analogice - predarea 2i nv0/area se des"02oar0 cu a*utorul $odelelor, 4# strategii transductive cu$ sunt e%plica/iile prin $eta"ore, 5# strategii mixte) inductiv-deductive 2i deductiv-inductive, 6# strategii algoritmice) e%plicativ-de$onstrative, intuitive, e%po!itive, i$itative, pro ra$ate 2i al orit$ice propriu-!ise, si aduce continutul instruirii la nivelul-dupa particularitatile

7# strategii euristice - de ela&orare a cuno2tin/elor prin e"ort propriu de +ndire, "olosind pro&le$ati!area, descoperirea, $odelarea, "or$ularea de ipote!e, dialo ul euristic, e%peri$entul de investi are, asaltul de idei, av+nd ca e"ect sti$ularea creativit0/ii# Strate iile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare i nvare ' in"or$ative 2i activ-participative, de studiu individual, de veri"icare si evaluare(# Strate ia nu se con"unda cu $etoda sau cu $etodolo ia didactica# etoda vi!ea!a o activitate de predare-nvatare-evaluare# Strategia vi!ea!a procesul de instruire n ansamblu si nu o secventa de instruire#

!T"#! #! $%&'T' '%T ( acele cai prin care elevii ajung, in procesul de invata$ant, su& coordonarea educatorilor, la dobandirea de cunostinte, deprinderi, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si la valori)icarea aptitudinilor speci)ice. etoda - un plan de actiune, o succesiune de operatii reali!ate in vederea atin erii unui scop - un instrument de lucru in activitatea de cunoastere si de "or$are a a&ilitatilor - este o te*nica de care pro"esorul si elevii se "olosesc pentru e"ectuarea actiunii de predare-invatare, ea asigura realizarea in practica a unei activitati proiectate mintal, con"or$ unei strate ii didactice#

+unctii ale $etodelor de invata$ant) cognitiva - de diri*are a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte, normativa - aspecte $etodolo ice, respectiv, $odul cu$ sa predea pro"esorul si cu$ sa invete elevul, motivationala - de sti$ulare a interesului co nitiv, de sustinere a procesului de invatare, )ormativ-educativ-compensatorie- de e%ersare, antrenare si de!voltare a proceselor psi.ice# Caracteristici ale $etodelor didactice) 1# sunt de$ersuri teoretico-actionale e%ecutive "inali!area e"icienta a procesului instructiv- educativ 3# sunt in acelasi ti$p de$ersuri investi ative 'de cunoastere stiinti"ica(, de docu$entare si e%peri$ental-aplicative contri&uind la de!voltarea teoriei si practicii peda o ice 4# cuprind si dina$i!ea!a ele$ente peda o ice teoretice 5# se ela&orea!a si i$ple$entea!a corelat cu) 6 radul si pro"ilul nvata$+ntului de predare- nvatare care asi ura derularea si

6 cu speci"icul disciplinei de nvata$+nt 6 cu natura si speci"icul activitatilor didactice 6cu nivelul de pre atire al celor care nvata 7# se ela&orea!a si se aplica n str+nsa le atura cu celelalte co$ponente ale procesului de nvata$+nt 8# se ela&orea!a si se aplica n "unctie de particularitatile de v+rsta si individuale ale a entilor actului peda o ic, 9# contri&uie la reali!area o&iectivelor didactice :# au caracter dina$ic 'eli$ina ;u!urile $orale; si adopta noul, sunt desc.ise per"ectionarilor( <# contri&uie la reali!area e"icienta a predarii-nvatarii'unele servesc n $ai $are $asura $uncii pro"esorului , n predare, altele servesc $ai ales elevului, nvatarii( 1=# sunt e"iciente daca pro"esorul le co$&ina si "oloseste adecvat si creator# Clasi)icari ale $etodelor de invata$ant) 1# din punct de vedere istoric, a( $et# clasice sau traditionale - e%punerea - conversatia - e%ercitiul - de$onstratia &( $et# de data $ai recenta sau $oderne - pro&le$ati!area - e%punerea insotita de $i*loace te.nice - $odelarea - al orit$i!area - instruirea pro ra$ata 3# in "unctie de modalitatea principala de prezenlare a cunostintelor) a( $et# ver&ale - &a!ate pe cuvantul scris sau rostit, &( $et# intuitive - &a!ate pe o&servarea directa, concret-sen!oriala a o&iectelor si "eno$enelor realitatii sau a su&stitutelor acestora, sau) a( $et# de co$unicarc orala) - $etode e%po!itive - povestirea - e%punerea - prele erea - e%plicatia - descrierea - $etode intero ative - conversatia euristica,

- $etode care presupun discutii si de!&ateri pro&le$ati!area - &rainstor$in -ul, &( $et# &a!ate pe contactul cu realitatea- de$onstratia, $odelarea, e%peri$entul 4# dupa gradul de angajare a elevilor la lectie) a( $et# e%po!itive sau pasive-pun accent pe $e$oria reproductiva si ascultarea pasiva, &( $et# activ-participative - "avori!ea!a activitatea de e%plorare personala si interactiunea cu ceilalti cole i 5# dupa )orma de organizare a muncii) a( $et# individuale - adresate "iecarui elev in parte , &( $et# de predare-invatare in rupuri de elevi 'o$o ene sau etero ene(, c( $et# "rontale - aplicate in activitatile cu intre ul e"ectiv al clasei, d( $etode co$&inate - alternari-i$&inari intre variantele de $ai sus 7# dupa )unctia didactica principala) a( $etode de predare si co$unicare, &( $etode de "i%are si consolidare, c( $etode de veri"icare si apreciere a re!ultatelor activitatii scolare 8# in "unctie de axa invatare -1 prin receptare 'invatare $ecanica( prin invatare prin descoperire 'invatare constienta() a( $etode &a!ate pe invatarea prin receptare e%punerea - de$onstratia cu caracter e%po!itiv &( $etode care apartin preponderent descoperirii diri*ate) - conversatia euristica - o&servatia diri*ata - instruirea pro ra$ata - studiul de ca! etc# c( $etode de descoperire propriu-!isa - o&servarea independenta - e%ercitiul euristic - re!olvarea de pro&le$e - &rainstor$in -ul etc#

-rincipalele metode de invatamant, 1# E%punerea didactica 3# Conversatia didactica

3#1# Conversatia euristica 3#3# Conversatia e%a$inatoare 'cate.etica( 3#4# Conversatia in actualitate 4# Metoda de$onstratiei 4#1# De$onstratia cu o&iecte 4#3# De$onstratia cu actiuni 4#4# De$onstratia cu su&stitute 4#5# De$onstratia co$&inata 4#7# De$onstratia cu $i*loace te.nice 5# Metoda o&servarii 7# >ucrul cu $anualul 8# Metoda e%ercitiului 9# Al orit$i!area :# Modelarea didactica <# ?ro&le$ati!area 1=# Instruirea pro ra$ata 11# Studiul de ca! 13# Metodele de si$ulare 14# Invatarea prin descoperire

..!xpunerea didactica 6consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de in)ormatie, de catre educator catre educati, in concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii 6$etoda de predare traditionala, ver&ala, e%po!itiva 6poate i$&raca $ai $ulte variante'in "unctie de varsta elevilor si de e%perienta lor de viata() -povestirea - pre!entarea in"or$atiei su& "or$a descriptiva sau narativa, respectand ordonarea in ti$p sau in spatiu a o&iectelor, "eno$enelor, eveni$entelor# -e%plicatia - "or$a de e%punere in care predo$ina ar u$entarea rationala, "acandu-si loc de*a pro&le$ele de la$urit, teore$ele, re ulile, le ile stiinti"ice# -prele erea scolara - "or$a de e%punere in cadrul careia in"or$atia este pre!entata ca o succesiune de idei, teorii, interpretari de "apte separate, in scopul uni"icarii lor intr-un tot# 6are un rol i$portant deoarece pe de o parte, scurtea!a ti$pul insusirii de catre elevi a culturii $ulti$ilenare a o$enirii, ceea ce prin $etode &a!ate pe descoperire ar "i $ult $ai di"icil, pe de alta

parte, ea constituie o oca!ie per$anenta pentru educator de a o"eri educatului un $odel de ordonare, inc.e are, ar u$entare, siste$ati!are a in"or$atiei din diverse do$enii# 6tre&uie sa respecte un $ini$u$ de cerinte, - continuturile pre!entate - autentice si convin atoare, ceea ce i$plica pre atirea anticipata te$einica a e%punerii# - sa "ie respectate li$itele si o&iectivele pro ra$ei) nici pre!entarea si$plista a continuturilor, nici incarcarea e%cesiva cu ele$ente care nu au le atura cu lectia, nu sunt procedee nor$ale# - volu$ul de in"or$atie sa "ie re!ona&il, in raport cu varsta si cu e%perienta de invatare a copiilor# - strin enta lo ica si succesiune lo ica ) e%punerea sa ai&a o idee centrala, din care decur cateva idei principale, la randul lor, acestea tre&uie sa "ie e%plicate si sustinute prin idei de a$anunt si e%e$ple, respectiv ideile sa decur a unele din altele# - e%e$plele ilustrative sa "ie doar in cantitate su"icienta - in ca!ul povestirii,o cerinta aparte - caracterul plastic, e$otional, su estiv al e%punerii, aceasta "iind spri*inita c.iar pe ele$ente dra$atice, $i$ica, estica# - e%pri$area ) li$&a* si stilul adecvat nivelului auditoriului , claritate lo ica si corectitudine ra$aticala# - $entinerea unui rit$ opti$ 'apro%i$ativ 8=-9= cuvinte pe $inut(

/. Conversatia didactica 6consta in valori"icarea didactica a intre&arilor si raspunsurilor '$etoda ver&ala, ca si e%punerea, dar $ai activa decat aceasta( '. Conversa)ia euristica 6conceputa ast"el incat sa conduca la @descoperirea; a ceva nou pentru elev# 6consta in serii le ate de intre&ari si raspunsuri, la "inele carora sa re!ulte, ca o conclu!ie, adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat in procesul invatarii# 6intre&arile si raspunsurile se inc.ea a in serii co$pacte, "iecare noua intre&are avandu-si er$enele sau punctul de plecare in raspunsul anterior 6conditionata de e%perienta de cunoastere de pana atunci a elevului, care sa-i per$ita sa dea raspuns la intre&arile ce i se pun 0. Conversatia examinatoare 1cate*etica2 6are ca "unctie principala constatarea nivelului la care se a"la cunostintele elevului la un $o$ent dat#

6se deose&este de cea euristica - nu $ai este o&li atorie constituirea in siste$e sau serii ale intre&arilor si raspunsurilor'"iecare intre&are i$preuna cu raspunsul sau alcatuiesc un $icrounivers de sine-statator in raport cu celelalte intre&ari si raspunsuri(# 6tre&uie sa tina cont de cateva cerinte privind calitatile intre&arilor, pe de o parte, si ale raspunsurilor, pe de alta# Calitatile ale intre&arilor) a( sa "ie "or$ulate corect, atat su& aspect ra$atical, cat si lo ic, &( sa "ie precise, c( intre&area sa ai&a conci!ie convena&ila si sa se re"ere la un continut li$itat# d( intre&arile sa "ie de o varietate su"icienta) Aintre&ari care pretind date, nu$e, de"initii, A intre&ari care pretind e%plicatii, Aintre&ari care e%pri$a situatii pro&le$atice e( intre&area sa "ie asociata de "iecare data cu ti$pul de andire pe care il necesita, in "unctie de di"icultatea ei# "( pe ti$pul "or$ularii raspunsului, nu se intervine decat in ca!ul cand elevul co$ite ,,din start; con"u!ii rosolane# ( nu sunt pro"ita&ile si nici indicate intre&arile care cer raspunsuri $ono-sila&ice si nici cele care cuprind su erarea raspunsului .( $ai intai se "or$ulea!a intre&area si se adresea!a intre ii clase, iar nu$ai dupa e%pirarea ti$pului apro%i$ativ de andire este nu$it cel care tre&uie sa raspunda# i( nu sunt indicate intre&arile voit eronate Calitatile raspunsului) a( sa ai&a intotdeauna corectitudinea ra$aticala si lo ica necesara, indi"erent de $ateria scolara in cadrul careia se "or$ulea!a# &( raspunsul sa acopere intrea a s"era a intre&arii# c( raspunsul sa vi!e!e cu preci!ie continutul esential al intre&arii, avand in acelasi ti$p conci!ia cea $ai convena&ila# d( pentru clasele $ici - raspunsul sa "ie pre!entat intr-o propo!itie sau "ra!a inc.eiata# e( elevul sa "ie indru$at sa evite "or$ularile "ra $entare, sacadate, eventual insotite de ele$ente care @para!itea!a; si uratesc vor&irea C. Conversatia in actualitate 6cerinte pt# elevi) pot "i antrenati in de!&atere nu$ai cand dispun) 'a( de in"or$atia i$plicata in pro&le$a '&( de $etoda necesara investi arii in s"era de!&aterii 'c( de capacitatea de a intele e punctele de vedere ale celorlalti# 6cerinte pt# pro"esori ) 'a( sa "i creat cli$atul socio-a"ectiv necesar, &a!at cu prioritate pe coe!iunea rupului,

'&( sa or ani!e!e

rupul de de!&atere in nu$ar re!ona&il '17-3=(, pentru a da "iecaruia

posi&ilitatea sa-si e%pri$e parerea, 'c( sa se in ri*easca de cea $ai &una dispunere in spatiu a rupului, 'd( sa evite pe cat posi&il sa-si i$puna propria parere, asu$andu-si doar rolul de $oderator, 'e( sa se in ri*easca de o reparti!are apro%i$ativa a ti$pului, pentru tratarea "iecarei pro&le$e cuprinse in de!&atere# 3. etoda demonstratiei

6 metoda de predare - invatare, in cadrul careia mesajul de transmis catre elev se cuprinde intr-un obiect concret, o actiune concrete sau substitutele lor. 6 "or$e de de$onstratie 'in "unctie de $i*locul pe care se &a!ea!a "iecare() 'a( de$onstratia cu o&iecte in stare naturala, '&( de$onstratia cu actiuni, 'c( de$onstratia cu su&stitutele o&iectelor, "eno$enelor, actiunilor, 'd( de$onstratia de tip co$&inat, 'e( de$onstratia cu $i*loace te.nice# a. #emonstratia cu obiecte -sursa principala a in"or$atiei elevului consta dintr-un o&iect natural 'roci, se$inte, plante, su&stante c.i$ice( pe cat este posi&il incadrate in conte%tul lor de e%istenta 'de pilda, plantele sau unele ani$ale de la&orator(# -avanta* -1 i$pri$a invatarii o nota deose&it de convin atoare b. #emonstratia cu actiuni - sursa cunoasterii pentru elev este o actiune pe care educatorul i-o arata, iar tinta de reali!at este trans"or$area actiunii respective intr-o deprindere - cerintele didactice de respectat) - ase!area, ruparea, instruirea preala&ila a elevilor - o e%ersare preala&ila su"icienta a actiunii de catre instructor - de$onstratia sa "ie in"aptuita e"ectiv, sa constea din actiune reala, iar nu din @$i$are; sau si$pla ver&ali!are# - sa se i$pleteasca in cat $ai scurt ti$p cu e%ercitiul, adica actiunea sa "ie preluata de catre elev - sa "ie spri*inita pe e%plicatiile instructorului# c. #emonstratia cu substitute 6are o e%tensie deose&it de $are 'su&stitutele sau $aterialele con"ectionate sau preparate $ai usor la inde$ana educatorului( 1 3 planse .arti din di"erite do$enii

4 5

"oto ra"ii si ta&louri $ateriale tridi$ensionale

6avanta*ele utili!arii acestei $etode) 1# distanta in ti$p si spatiu nu per$ite, in $ulte ca!uri,apelul direct la o&iectele sau "eno$enele concrete, 3# alcatuirea prea co$plicata a o&iectelor si "eno$enelor din realitate - prin inter$ediul su&stitutelor, se poate si$pli"ica, "ie prin vi!uali!are, "ie prin sc.e$ati!are, 4# i$posi&ilitatea recur erii la e%istente naturale 5# su&stitutele pot sta la dispo!itia invata$antului ti$p neli$itat 7# e"ort "inanciar $ai $ic, in raport cu ori inalele d. #emonstratia combinata - de$onstratia prin e%periente - de$onstratia prin desen didactic De$onstratia prin e%periente - co$&inatia dintre de$onstratia cu o&iecte si cea cu actiuni# De$onatratia prin desen didactic - e"ectuarea desenului de catre educator in "ata elevilor, acestia din ur$a desenand in paralel cu el' de$onstratie ce co$&ina actiunea cu su&stitutul( e# #emonstratia cu mijloace te*nice 6 se spri*ina pe $i*loacele te.nice) $i*loace audio, $i*loace video, $i*loace audio-vi!uale# 6 avanta*e) 1# redau cu $are "idelitate, atat in plan sonor, cat si vi!ual, 3# pot surprinde aspecte care pe alta cale ar "i i$posi&il sau cel putin "oarte reu de redat, 4# alta cale, 5# per$it reluarea rapida, ori de cate ori este nevoie, asadar evita consu$ul stan*enitor de ti$p, 7# datorita ineditului pe care il contin si c.iar aspectul lui estetic pe care il i$plica, ele sunt $ai atractive pentru elevi si $ai productive# 6 cerinte) - or ani!area speciala a spatiului in care se "ac de$onstratiile de acest "el 'perdele opace, pupitre etc#(, - ale erea *udicioasa a $o$entului utili!arii de$onstratiilor de acest "el, pentru a nu ,,&ruia; activitatea elevului, - pre atirea speciala a educatorului pentru utili!area si pentru intretinerea in stare "unctionala a dispo!itivelor, $aterialelor, aparaturii cuprinse in acest de$ers# ratie di"eritelor te.nici de truca*, pot separa, desco$pune si reda "eno$ene insesi!a&ile pe

4.

etoda observarii

6 consta in urmarirea sistematica de catre elev a obiectelor si )enomenelor ce constituie continutul invatarii, in scopul surprinderii insusirilor semni)icative ale acestora. 6 $etoda de invatare prin cercetare si descoperire

6 "unctie "or$ativa 6 presupune parcur erea catorva etape)-or ani!area o&servarii -o&servarea propriu-!isa - prelucrarea datelor culese - valori"icarea o&servarii

5. 6ucrul cu manualul 6 $etoda de invata$ant bazata pe citirea din manual si explicarea, in clasa, sub indrumarea stricta a educatorului. 6 are o des"asurare speci"ica, pornind de la lectura inte rala, continuand cu anali!a pe parti sau aspecte si inc.eind cu incercarea de redare a intre ului si aplicatiile a"erente# 7. etoda exercitiului

6 consta in executarea repetata si constienta a unei actiuni in vederea insusirii practice a unui model dat de actiune sau a imbunatatini unei per)ormante 6 nu se li$itea!a doar la "or$area deprinderilor, vi!ea!a in acelasi ti$p consolidarea unor cunostinte 6 este co$pati&ila cu orice continut de invata$ant 6 e%ercitiile pot "i rupate in "unctie de cel putin doua criterii) a# dupa "or$a - e%ercitii orale - e%ercitii scrise - e%ercitii practice &# dupa scopul si co$ple%itatea lor - e%ercitii de introducere intr-un $odel dat sau e%ercitii introductive -1elevilor li se e%plica pentru pri$a oara o activitate, pe care ei o aplica in paralel cu e%plicatiile pro"esorului - e%ercitii de insusire sau consolidare a $odelului dat, denu$ite si e%ercitii de &a!a -1 elevul reia in intre i$e si in c.ip repetat, actiunea ce i s-a e%plicat - e%ercitii de le are a cunostintelor si deprinderilor $ai vec.i cu cele noi, nu$ite si e%ercitii paralele, avand scopul de a inte ra deprinderile in siste$e din ce in ce $ai lar i - e%ercitii de creatie sau euristice 6 cerinte ) a# Elevul sa "ie constient de scopul e%ercitiului si sa intelea a &ine $odelul actiunii de invatat# &# E%ercitiile sa ai&a varietate su"icienta, alt"el riscand sa "or$a$ nu$ai partial deprinderea propusa ca scop#

c# E%ercitiile sa respecte o anu$ita radatie de di"icultate in aplicarea lor# Deprinderile $ai co$plicate se "or$ea!a prin inte rarea succesiva a unor deprinderi $ai si$ple # d# E%ercitiile sa ai&a, continuitate in ti$p, alt"el putand sa apara lacune, care i$piedica elevul sasi "or$e!e in $od nor$al deprinderile vi!ate# e# E%ercitiile sa ai&a rit$ opti$ si durata opti$a# "# E%ersarea sa "ie per$anenta insotita de corectura si de autocorectura 8. 'lgoritmizarea 6 $etoda de predare-invatare constand din utili!area si valori"icarea al orit$ilor# 6 al orit$i!area insea$na asirea de catre pro"esor a inlantuirii necesare a operatiilor "iecarei activitati de invatat 6 elevul isi insuseste, pe calea al orit$i!arii, cunostintele sau te.nicile de lucru, prin si$pla parcur ere a unei cai de*a sta&ilite, pe cand in cadrul invatarii de tip euristic insusirea are loc pe &a!a propriilor cautari# 9. odelarea didactica

6 $etodei de predare-invatare in cadrul careia $esa*ul ce ur$ea!a trans$is este cuprins intr-un $odel'$odelul repre!inta o reproducere si$pli"icata a unui ori inal, in asa "el incat sa "ie pus in evidenta ele$entul care interesea!a( 6 poate "i reali!ata prin $ai $ulte procedee) marire sau reducere la scara a unor reproduceri si$ilare '$ac.ete, $ula*e( concretizare 'redarea "i urativa a unor ci"re sau rupuri de ci"re( abstractizare 'redarea prin anu$ite "or$ule nu$erice sau literale a unor serii intre i de o&iecte, procese, actiuni( analogie 'i$a inarea unui o&iect nou sau aparat, a caror "unctionare sa "ie conceputa prin co$paratie cu structura sau utili!area altui o&iect sau aparat e%istent, ase$anator(# 6 utili!area $odelului i$plica activi!area elevului :. -roblematizarea 6 denu$ita si predare prin re!olvare de pro&le$e sau, $ai precis, predare prin re!olvare productiva de pro&le$e# 6 o $etoda didactica ce consta din punerea in )ata elevului a unor di)icultati create in mod deliberat in depasirea carora, prin e)ort propriu. elevul invata ceva nou. 6 tipuri de situatii pro&le$atice )

a( cand e%ista un de!acord intre vec.ile cunostinte ale elevului si cerintele i$puse de re!olvarea unei noi situatii, &( cand elevul tre&uie sa alea a dintr-un lant sau siste$ de cunostinte, c.iar inco$plete, nu$ai pe cele necesare in re!olvarea unei situatii date, ur$and sa co$plete!e datele necunoscute, c( cand elevul este pus in "ata unei contradictii intre $odul de re!olvare posi&il din punct de vedere teoretic si di"icultatea de aplicare a lui in practica, d( cand elevul este solicitat sa sesi!e!e dina$ica $iscarii c.iar intr-o sc.e$a aparent statica e( cand elevului i se cere sa aplice, in conditii noi, cunostintele anterior asi$ilate# 6 "avori!ea!a aspectul "or$ativ al invata$antului 'elevul participa e"ectiv si sustinut si isi de!volta interesele de cunoastere( 6 cerinte ) e%istenta unui "ond aperceptiv su"icient al elevului , do!area di"icultatilor intr-o anu$ita radatie, ale erea celui $ai potrivit $o$ent de plasare a pro&le$ei in lectie, e%istenta unui interes real pentru re!olvarea pro&le$ei, asi urarea unei relative o$o enitati a clasei, la nivelul superior, un e"ectiv nu prea $are in "iecare clasa de elevi, evitarea supraincarcarii pro ra$elor scolare#

.;. $nstruirea programata 6 este o metoda multi)unctionala, cuprin!and o inlantuire de algoritmi, dar si de probleme de rezolvat, prezentate preponderent in "or$a verbala, dar si cu includerea unor aspecte intuitive. 6 -rincipiile instruirii pro ra$ate) 1#?rincipiul pasilor $ici - $ateria se i$parte in "ra $ente, pana la nivelul de intele ere al copiilor# '$ari$ea acestor pasi poate sa di"ere in "unctie de nivelul la care s-ar a"la cei care invata(# 3# ?rincipiul raspunsului e"ectiv - potrivit lui, pentru a se putea $er e $ai departe, nu sunt in aduite olurile de raspuns sau ,,sariturile;#'de re ula "iecare raspuns se spri*ina pe re!olvarea altora anterioare lui( 4# ?rincipiul con"ir$arii i$ediate - dupa "iecare raspuns "or$ulat, elevul sa-l con"runte cu lista sau ;c.eia; raspunsurilor e%acte# 'Aceasta con"ir$are in"or$ea!a elevul daca poate sau nu sa continue cu secventa ur$atoare( 5# ?rincipiul rit$ului individual - "iecarui elev i se poate pune la dispo!itie pro ra$ul de invatat, pe care il parcur e in "unctie de posi&ilitatile sale# 6 tipuri ) -pro ra$area ra$i"icata - pro ra$area co$&inata

6 $i*loacele utili!ate in instruirea pro ra$ata ) "isele pro ra$ate -$anualele pro ra$ate - $asinile de invatat 'calculatoarele- pe lan a a"isarea pro ra$elor pe ecran, reali!ea!a si conducerea invatarii( 6avanta*e) posi&ilitatea sporita de intele ere, prin divi!are, a $ateriei inlaturarea inconvententelor de rit$ al invatarii, data "iind individuali!area capatarea treptata a independentei de catre elev, de unde atenuarea $acar partiala a e"ectului lipsei de cadre didactice, sau lipsei asistentei didactice in "a$ilia elevului econo$ia de ti$p#

... Studiul de caz 6 $etoda ce consta din con)runtarea elevului cu o situatie reala de viata, prin a carei observare, intelegere, interpretare, urmeaza sa realizeze un progres in cunoastere 6 etape ale studiului de ca!) a( ale erea ca!ului si conturarea principalelor ele$ente se$ni"icative, &( lansarea ca!ului, care poate avea loc in $ai $ulte "or$e, intre care lansarea ca o situatie pro&le$atica, c( procurarea in"or$atiei in le atura cu ca!ul, d( siste$ati!area $aterialului, prin recur erea la diverse $etode, intre care cele statistice, e( de!&atere asupra in"or$atiei culese, care poate avea loc prin diverse $etode "( sta&ilirea conclu!iilor si valori"icarea proprie) un re"erat, o co$unicare, o suita de ipote!e de veri"icat in viitor, o .otarare de luat# 6 avanta*e ) a( situarea elevului c.iar in $i*locul realitatii concrete=1 intele erea esentei adevarurilor si retinerea lor dura&ila, precu$ si aplicarea in conte%te reale, &( caracterul prin e%celenta activ al $etodei - toti elevii se pot an a*a in re!olvarea ca!ului, c( cultiva spiritul de responsa&ilitate in rup si capacitatea de initiativa, d( "avori!ea!a sociali!area elevului si capacitatea de cola&orare# ./. etodele de simulare 1jocul de rol2

6 metoda jocurilor este prezentata pe doua categorii ) de o parte cea a *ocurilor didactice sau educative,pe de alta parte cate oria *ocurilor si$ulative 6 jocurile educative au, intr-o $asura si intr-o perioada, caracter i$itativ e$piric'sunt proprii varstei si educatiei prescolare(#

6 jocurile simulative - au alt re istru si alta se$ni"icatie, ele "iind verita&ile oca!ii de antrena$ent, pentru indeplinirea unor roluri reale in viata 'la varste scolare $ai $ari si se pre!inta $ai ales su& "or$a *ocurilor de rol(# 6 invatarea pe simulatoare -tot o $etoda co$po!ita - i$&ina $ai $ulte dintre $etodele anterior citate si pre!entate 6 <ocul de rol - o $etoda activa de predare-invatare, &a!ata pe si$ularea unor "unctii, relatii, activitati, "eno$ene, siste$e etc - ur$areste "or$area co$porta$entului u$an pornind de la si$ularea unei situatii reale - avanta*e) - activi!ea!a elevii din punct de vedere co nitiv, a"ectiv, actional, punadu-i in situatia de a interactiona, - prin dra$ati!are, asi ura pro&le$ati!area, sporind radul de intele ere si participare activa a cursantilor, - interactiunea participantilor asi ura un autocontrol e"icient al conduitelor si ac.i!itiilor, - pune in evidenta $odul corect sau incorect de co$portare in anu$ite situatii, - este una din $etodele e"iciente de "or$are rapida si corecta a convin erilor, atitudinilor si co$porta$entelor# - de!avanta*e sau di"icultati le ate de utili!area $etodei) - este o $etoda reu de aplicat 'presupune nu nu$ai aptitudini peda o ice, ci si aptitudini re i!orale si actoricesti la conducatorul *ocului( - desi activitatea &a!ata pe *ocul de rol durea!a relativ putin -apro%i$ativ o ora - proiectarea si pre atirea sa cer ti$p si e"ort din partea cadrului didactic - e%ista riscul devalori!arii *ocului de rol, ca re!ultat al considerarii lui ca ceva pueril, "acil de catre elevi, - este posi&ila aparitia &loca*elor e$otionale in preluarea si interpretarea rolurilor de catre unii elevi#

6 !tapele pregatirii si )olosirii jocului de rol a# $denti)icarea situatiei interu$ane care se pretea!a la si$ulare prin *ocul de rol - este "oarte i$portant ca situatia ce ur$ea!a a "i si$ulata sa "ie relevanta o&iectivului, co$porta$entelor de insusit de catre elevi in ur$a interpretarii rolurilor# &# odelarea situatiei si proiectarea scenariului - situatia de si$ulat este supusa anali!ei su& aspectul statusurilor si cate oriilor de interactiuni i$plicate# Din situatia reala sunt retinute pentru scenariu nu$ai aspectele esentiale) status-urile si rolurile cele $ai i$portante care servesc la constituirea

unui $odel interactional# Br$ea!a apoi sa se ela&ore!e scenariul propriu-!is, respectiv noua structura de status-uri si roluri, care, "ireste este $ult si$pli"icata "ata de situatia reala# c# 'legerea partenerilor si instruirea lor relativ la speci"icul si e%i entele *ocului de rol - este vor&a de distri&uirea rolurilor si "a$iliari!area participantilor cu sarcinile de reali!at# Status-urile si rolurile sunt descrise a$anuntit pentru "iecare participant in parte pe o "isa, distri&uirea poate "i la ale ere sau presta&ilita de catre conducatorul activitati# d# $nvatarea individuala a rolului de catre "iecare participant prin studierea "isei - este necesar ca participantii sa "ie lasati 17-3= de $inute sa-si interiori!e!e rolul si sa-si conceapa $odul propriu de interpretare# e# "# $nterpretarea rolurilor #ezbaterea cu toti participantii a modului de interpretare si reluarea secventelor in

care nu s-au o&tinut co$porta$entele asteptate# >a de!&atere participa si o&servatorii# Este necesar ca interpretilor sa li se dea prioritate pentru a co$unica ceea ce au si$tit # 6 Tipuri de *ocuri de rol) a# Cocuri de rol cu un caracter $ai eneral ) - *ocul de repre!entare a structurilor 'de e%) or ani!area unei intreprinderi sau institutii poate "i reprodusa intr-o sala de dans, prin distri&utie spatiala corespun!atoare a $o&ilierului, a status-urilor si rolurilor de indeplinit( - *ocul de deci!ie 'elevilor li se distri&uie statusuri si roluri $enite a si$ula structura unui or anis$ de deci!ie, con"runtarea cu o situatie deci!ionala i$portanta-elevii insisi sunt pusi in situatia de a lua deci!ii( - *ocul de ar&itra* - usurea!a intele erea si de!voltarea capacitatilor de solutionare a pro&le$elor con"lictuale ce apar intre doua persoane, doua rupuri, doua unitati econo$ice etc# - *ocul de co$petitie 'de o&tinere a per"or$antelor(# ?rin acest tip de *oc se ur$areste si$ularea o&tinerii unor per"or$ante de invin ere a unui adversar, real sau i$a inat &# Cocuri de rol cu caracter $ai speci"ic) *ocul de-a .idul si vi!itatorii *ocul de ne ociere .3. $nvatarea prin descoperire 6 se re"era la o situatie in care materialul de invatat nu este prezentat intr-o )orma )inala celui ce invata 'asa cu$ se petrece in invatarea prin receptare(, ci reclama o anumita activitate mentala anterioara rezultatului )inal in structura cognitiva.

$<6"'C! #! $%&'T' '%T

Mijloace de invatamant = ansa$&lul de o&iecte, instru$ente, produse, aparate, ec.ipa$ente si siste$e te.nice care sustin si "acilitea!a trans$iterea unor cunostinte, "or$area unor deprinderi, evaluarea unor ac.i!itii si reali!area unor aplicatii in cadrul procesului instructiv-educativ# Mijloacele tehnice de instruire = ca ansa$&lu al $i*loacelor de invata$ant cu suport te.nic si care pretind respectarea unor nor$e te.nice de utili!are speciale, respectiv ec.ipa$entele te.niceaparatele dispo!itivele, $asinile, utila*ele, instalatiile utili!ate in procesul didactic#

Clasi)icarea mijloacelor te*nice de instruire 'in "unctie de anali!atorul solicitat precu$ si de caracterul siste$ic sau dina$ic al celor pre!entate( - $i*loacele te.nice vi!uale ) retroproiectorul, .arti, "ise de lucru - $i*loacele te.nice auditive ) radioul, caseto"onul, etc - $i*loacele te.nice audio-vi!uale ) video-plaDer, tv, calculatorul Scopuri didactice 'pt "olosirea acestor $i*oace( - sensi&ili!area elevilor in vederea des"asurarii activitatii didactice - spri*inirea perceperii noului de catre elevi - co$unicarea, trans$iterea, de$onstrarea-ilustrarea noului - intele erea noului de catre elevi - aplicarea si e%ersarea noilor cunostinte teoretice si practice - "i%area si consolidarea noilor cunostinte si co$petente - veri"icarea si evaluarea cunostintelor si a&ilitatilor elevilor# Caracteristici ale mijloacelor te*nice de instruire a# "le%i&ilitatea sau adapta&ilitatea necesitatile de $o$ent &# eneralitatea 'repre!inta o proprietate asociata "le%i&ilitatii( - se re"era la posi&ilitatea de a codi"ica in di"erite "or$e, in"or$atiile $esa*elor trans$ise spre receptorul u$an c# paralelis$ul - se re"era la posi&ilitatea utili!arii si$ultane a aceluiasi $i*loc in $ai $ulte scopuri sau de catre $ai $ulti utili!atori, in aceeasi unitate de ti$p# d# accesi&ilitatea - o proprietate a $i*loacelor te.nice deter$inata de co$ple%itatea lor si de usurinta cu care ele pot "i utili!ate 'cu cat un $i*loc te.nic este $ai co$ple%, cu atat accesul se re"era la posi&ilitatile de adaptare a acestora la

utili!atorilor depinde in $ai $are $asura de pro ra$e speciale de instruire pentru cunoasterea si $anuirea aparatelor(# e# Si uranta si "unctionarea - este o caracteristica a"lata in corelatie cu "ia&ilitatea si intretinerea si se re"era la respectarea anu$itor re uli si operatii la punerea in "unctiune, la utili!arca si la oprirea aparatelor# +unctiile pedagogice ale mijloacelor de invatamant a# Eunctia de instruire &# Eunctia de $otivare a invatarii si de orientareFa intereselor pro"esionale ale elevilor c# Eunctia de$onstrative d# Eunctia "or$ativa si estetica e# Eunctia de scolari!are su&stitutiva sau de reali!are a invata$antului la-de la distanta "# Eunctia de evaluare a randa$entului elevilor ijloacele de invatamant pot "i rupate in doua $ari categorii, a( $i*loace de invata$ant care cuprind $esa*ul didactic) - o&iecte naturale, ori inale - ani$ale vii sau conservate, ier&are, insectare, diora$e, acvarii, $ateriale - suporturi "i urative si ra"ice - .arti, planse, al&u$e, panouri, - $i*loace si$&olic-rationale - ta&ele cu "or$ule sau si$&oluri, planse cu litere, cuvinte, sc.e$e structurale sau "unctionale, - $i*loace te.nice audiovi!uale - diapo!itive, "il$e, suporturi audio si-sau video, &( $i*loace de invata$ant care "acilitea!a trans$iterea $esa*elor didactice ) - instru$ente, aparate si instalatii de la&orator, - ec.ipa$ente te.nice pentru ateliere, - instru$ente $u!icale si aparate sportive, - $asini de instruit, calculatoare si ec.ipa$ente co$puteri!ate, - *ocuri didactice o&iectuale, electrote.nice sau electronice, - si$ulatoare didactice, ec.ipa$ente pentru la&oratoare "onice, +"= ! #! "=>'%$?'=! ' -="C!S@6@$ #! $%&'T' '%T Moduri de or ani!are a activitatii didactice 'n "unctie de $aniera de des"asurare( a. activitati )rontale

b. activitati de grup c. activitati individuale# a. 'ctivitatile )rontale cuprind) lectia, se$inarul, la&oratorul, activitatile n ca&inetele pe specialitati, vi!ita, e%cursia, spectacolul etc# ?redarea "rontala - se &a!ea!a pe principiul tratarii nedi"erentiate, al $uncii e ale cu toti elevii din aceeasi clasa# - pro"esorul are rolul principal, or ani!ea!0, conduce 2i diri*ea!0 activitatea elevilor, este denu$it $a istral# - predo$inanta este activitatea pro"esorului - &a!at0 e%clusiv pe e%punere, pe trans$itere de cuno2tin/e unei clase ntre i de elevi =1 reduce inv0/area la ac.i!i/ionarea pasiv0 de cuno2tin/e 2i li$itea!0 "oarte $ult activitatea colectiv0 propriu-!isa# - elevii e%ecut0 n acela2i ti$p 2i n acela2i siste$, acelea2i sarcini, dar "iecare lucrea!a strict individual, "0r0 a se sta&ili le aturi de interdependent0 ntre ei# =1 co$unicarea ntre cole i 2i posi&ila inva/are prin cooperare sunt reduse la $a%i$u$, ele av+nd loc nu$ai n a"ara pred0rii, n pau!e 2i n ti$pul li&er - este totusi de pre"erat atunci c+nd se inten/ionea!a e%punerea unor no/iuni "unda$entale, sinteti!area unei in"or$a/ii $ai cuprin!0toare, e"ectuarea unor de$onstra/ii, sensi&ili!area 2i c+2ti area ade!iunii pentru o idee, ori atunci c+nd se caut0 $odelarea unor opinii 2i atitudini prin a&ordarea unor te$e pro"und caracter e$o/ional-educativ# b. 'ctivitatile de grup diri*ate cuprind) consultatii, $editatii, e%ercitii independente, vi!ita n rupuri $ici, cercul de elevi, nt+lniri cu specialisti 'oa$eni de stiinta, scriitori(, concursuri si de!&ateri scolare, sesiuni de co$unicari si re"erate, reviste scolare# De tip tradi/ional r0$+ne 2i predarea n grup, pe clase conven/ionale, cu un e"ectiv de apro%i$ativ 4= de elevi# De ase$enea poate "i "olosita si organizarea pe grupe a activit0/ii elevilor =1 pro"esorul ndru$0 2i conduce activitatea unor su&divi!iuni-$icrocolectivit0/i 'denu$ite rupe( alc0tuite din elevii unei clase 2i care ur$aresc anu$ite o&iective educa/ionale, identice sau di"erite de la o rup0 la alta#Aceste rupe '4-: elevi( pot "i o$o ene -$icrocolectivit0/i "or$ale, respectiv alc0tuite dup0 criterii &ine sta&ilite n preala&il 2i cu o structur0 precis0 'de e%e$plu, elevi cu acela2i nivel de pre atire la disciplina respectiv0, cu acelea2i nevoi educa/ionale, cu acelea2i interese sau $otiva/ii( sau neo$o ene- etero ene $icrocolectivit0/i in"or$ale, respectiv constituite prin ini/iative spontane, individuale, dup0 prerin/ele elevilor 2i care au un coordonator "rganizarea n binom 'perec.i( alc0tuite "ie de pro"esor, "ie de elevi n $od aleatoriu, dup0 anu$ite pre"erin/e sau dup0 criterii &ine preci!are# "rganizarea combinat a activit0/ii elevilor se re"er0 la $&inarea celor pre!entate $ai sus, in "unc/ie de o&iectivele opera/ionale ur$0rite 2i curacteristicile concrete ale conte%telor educa/ionale

c. 'ctivitatile individuale cuprind studiul individual, e"ectuarea te$elor pentru acasa, studiul n &i&lioteci, lectura supli$entara si de co$pletare, ntoc$irea de proiecte, re"erate, desene, sc.e$e, alte lucrari scrise, co$unicari stiinti"ice, alte proiecte practice# - pun accentul pe $unca independent0, "ar0 suprave .ere direct0 2i consultant0 din partea pro"esorului - e%ist0 $ai $ulte variante de or ani!are individual0 a activit0/ii alevilor) cu sarcini de instruire co$une pentru toti elevii, cu te$e di"eren/iate pe rupe de nivel, cu te$e di"erite pentru "iecare elev# In acest ulti$ ca!, activitatea se nu$e2te individuali!ata sau personali!at0, pentru c0 /ine cont de particularit0/ile "i!ice 2i psi.ice ale "iec0rui elev, de nivelul pre 0tirii sale, aptitudinile lui, de nevoile lui educa/ionale# - pro"esorul va or ani!a activitatile didactice ast"el nc+t sa sporeasca sansele de reusita a atin erii o&iectivelor propuse, adopt+nd o varietate de activitati la speci"icul si potentialul elevilor sai#

$%T!='CT$@%!' "0$!CT$&!-C"%T$%@T@=$-ST='T!>$$ $% $%ST=@$=!' SC"6'=' Strate ia este le ata de o&iectivele operationale si continuturile scolare si are i$plicatii directe privind per"or$anta scolara, deoarece re!ultatele scolare sunt dependente de $odul de aplicare si diri*are de catre pro"esor a interactiunilor dintre strate iile didactice si o&iectivele didactice# G strate ie didactica prescrie $odul n care elevul este pus n contact cu continutul de nvatare, adica traiectoria pe care ur$ea!a sa-i "ie condus e"ortul de nvatare# Ea con"era solutii de ordin structural procedural cu privire la proiectarea si co$&inarea di"eritelor $etode, $i*loace, "or$e si resurse de predare-nvatare, pentru ca elevii sa a*un a la ac.i!itiile dorite, iar o&iectivele educationale sa "ie atinse# Rela/ie obiective-continuturi-strategii in instruirea scolara e%pri$0 al orit$ul ce tre&uie ur$at n ela&orarea proiect0rii didactice) H se sta&ilesc la nceput obiectivele-cadru ' enerale(, apoi cele de re"erin/0 2i opera/ionale, preci!+ndu-se activit0/ile de nv0/are, H ur$ea!0 anali!a resurselor u$ane 'clasa de elevi(, /in+nd sea$a de nivelul de inteli en/0 al elevilor, de $otiva/ia nv0/0rii 2i de aptitudinile lor# Se vor avea n vedere olurile din cuno2tin/e, nivelul de cuno2tin/e al elevilor, deprinderile 2i $odul de nv0/are, H coninuturile procesului de predare - nv0/are se sta&ilesc n "unc/ie de o&iective, de resursele u$ane 2i $ateriale e%istente, H strategiile didactice i metodele de predare - nvare - evaluare se sta&ilesc n raport de o&iectivele educa/ionale 2i de con/inuturi, H n "unc/ie de o&iective, con/inuturi 2i strate ii se preci!ea!0 )ormele de organizare a activit0/ilor didactice, adic0 tipurile de lec/ii 2i alte activit0/i educa/ionale, H toate acestea se reali!ea!0 de c0tre pro"esor prin co$porta$entul s0u didactic#