Grudem 16 Suveranitatea lui Dumnezeu Daca Dumnezeu controleaza toate lucrurile, cum pot avea actiunile noastre o reala

semnificatie? Care sunt hotararile lui Dumnezeu? Expicatie si baze biblice.

Suveranitatea lui Dumnezeu descrie relatia dintre Dumnezeu si creatia sa. Greseli care se evita: deismul, panteismul, sansa, destin (determinism). Def. Dumnezeu este implicat in mod continuu in lucrurile create de El in asa fel incat (1) El le tine in existenta si mentine proprietatile cu care le-a inzestrat; ( ) conlucreaza cu ele in tot ceea ce face, directionandu-le fiecaruia proprietatile specifice pentru a le determina sa actioneze asa cum o fac fiecare; (!) le coordoneaza pentru ca ele sa implineaneasca scopurile "ale. Pastrare (!) "##perare ($) Guvrnare Dezac#rd asupra relatiei dintre Dumnezeu Suveran si ale%erile #mului. & Pastrarea Evrei 1.$ ' "#ntr#l c#ntinuu "#l 1.1( )t#ate se tin prin El* ' le tine in existenta fara El ar inceta sa existe +a 1(.!! ' in El avem fiinta ,eem -.6 ' .dai viata ../ !Petru $.( ' cerul si pamantul .pastrate ... pentru f#cul din ziua 0udecatii/ 1entinerea vietii ' suflarea de viata ' 2#v $3:13415 Ps 163 Pastreaza pr#prietatile cu care a inzestrat lucrurile: 7artia t#tusi nu este v#rba de # .re4creare (c#ntinua) realitatea creatiei (nu # iluzie) 8aza pentru stiinta si te7n#l#%ie se p#ate experimenta universala in experienta umana. 8. "##perare Directi#neaza pr#prietatile distincte si determina c#mp#rtamentul lucruril#r create 4 # extensie a pastrarii. Efes 1.11 .randuieste t#ate lucrurile, dupa sfatul v#ii Sale/ ener#eo ' Dumnezeu lucreaza "reatia neinsufletita: Ps 139.9 2#v $(.641$ Ps 163 &nimalele ' Ps 163 1atei 6.!6 ' pasarile Evenimente in aparenta .intamplat#are/ ' s#rtul ' Pr#v 16.$$ Evenimente cauzate atat de Dumnezeu cat si de #m un b#tanist, mete#r#l#%, fizician p#ate furniza explicatia l#%ica pentru anumite evenimente, t#tusi .D#mnul face .. cutare lucru/. Cauza primara (D#mnul, acti#neaza invizibil, directi#neaza, planifica) Cauza secundara ' dat#rata m#dului in care lucrurile au f#st create "ele d#ua acti#neaza simultan ' c##perare. Pre#cuparile natiunil#r: 2#v 1!,!$ ' neamurile cresc ap#i nimicite +a 1(.!6 7#tare neamuril#r Dan 3.$34$5 :#ate aspectele vietii n#astre: 4 7rana 4 1atei 6.11 ' c7iar daca pr#cedee #bisnuite +il 3.1- ' Dumnezeu in%ri0este de t#ate trebuintele n#astre. ;iata n#astra, ale%erea, destinul ' 2er. 1.5 faptele n#astre succesul si falimentul ' Ps (5.6,( talente si inzestrari ' .ce lucru ai pe care sa nu4l fi primit/ ' 1"#r 3.( influenta asupra %uvernantil#r ' Pr#v !1.1, "ir, t#ti l#cuit#rii pamantului 2n c#ncluzie, Dumnezeu isi exercita suveranitatea (c##perarea) in t#ate aspectele vietii n#astre. 2n acelasi timp trebuie sa recun#astem ca ale%erile n#astre sunt reale si pr#duc efecte semnificative. Este un mister cum suveranitatea lui Dumnezeu se .impaca/ cu ale%erile n#astre .libere/ si pentru care suntem raspunzat#ri inaintea lui Dumnezeu. &nal#%ia cu aut#rul unei piese de teatru, p#ate a0uta.

7.Raul Este Dumnezeul suveran resp#nsabil de raul din lume< Scriptura afirma ca Dumnezeu nu face nimc rau, nu isi %aseste placerea in a face rau si nu este nici#data invinuit de faptul

ca ar fi facut ceva rau. Pe de alta parte #mul este resp#nsabil de raul c#mis. 8unatatea lui Dumnezeu nu este =suspendata= in nici un m#ment, in asa fel incat Dumnezeu sa fie =ispitit= sa faca raul. Pasa0e care v#rbesc despre pr#blema raului si c##perarea divin umana in acest aspect in acestea se afirma ca (indirect ' #ameni, dem#ni) Dumnezeu a facut sa se intample un lucru rau: Genesa $(.11 ' ist#ria lui 2#sif Dumnezeul suveran int#arce raul facut de #ameni spre binele acel#rasi> Ex#d ' impietrirea inimii lui +ara#n Ex.3.!1 etc. 2n ce fel apare aici c##perarea fact#rului divin cu cel uman< "are este sc#pul lui Dumnezeu in t#ate acestea< Dumnezeu in suveranitatea lui urmareste %l#rificarea ,umelui sau prin t#t ce se intampla, fara sa faca ceva ce ar c#ntrazice caracterul sau desavarsit si bunatatea lui. ?amenii prin actiunile l#r, =c##pereaza= in realizarea acestui sc#p, intr4un fel #arecum misteri#s. Pe de # parte este c#rect sa v#rbim de c##perare prin initiativa pr#prie din partea #amenil#r si in acelasi timp se c#nstata # interventie divina care supervizeaza realizarea sc#pului. Exemple de situatii de c##perare: (1) 2#sua 11.!6 atitudinea canaanitil#r (!) @ud. 13.3, Sams#n d#reste sa se casat#reasca cu # pa%ana ' de la Dumnzeu venea asta ($) Pacatul lui David si c#nsecintele lui recensamantul facut de David si c#nsecintele acestui fapt (3) ist#ria lui 2#v, participarea mai mult#r =act#ri= in desfasurarea evenimentel#r c#nsecinte ale atitudinii lui 2#v (5) du7 de minciuna in %ura pr##r#cil#r lui &7ab, trimiterea strainil#r ca sa pedepseasca pe 2srael 2n c#ncluzie: raul vine ca rasplataAdisciplinare pentru pacatele #amenil#r Dumnezeu urmareste indreptareaAbinele #amenil#r si %l#rificarea ,umelui sau. ;iata lui 2#na ca ilustrare pentru =c##perare= implicand si raul rasti%nirea lui 2sus: existenta din vesnicie a planului divin si =c##perarea= #amenil#r in realizarea acestuia 8. Observatii extrase din pasajele de mai sus: Dumnezeu f#l#seste t#ate lucrurile ca sa4si implineasca sc#purile si f#l#seste c7iar si raul pentru %l#ria lui si binele #amenil#r (n#stru) B#m 9.!9 ' incura0are pedepsirea raului il %l#rifica pe Dumnezeu Dumnezeu nu face raul si nu trebuie invinuit pentru raul c#mis sa nu fim prile0 de pacatuire 2ac#v 1.1$4134 Dumnezeu nu ispiteste la rau =dar daca faci rau, pacatul pandeste la usa d#rinta lui se tine dupa tine, dar tu sa4l (il vei) stapanesti= ' Gen 3.( discutie Grudem sustine mai departe ca raul este de fapt cauzat de fiintele umane ' cauze secundare4 si ca acestea p#arta intrea%a resp#nsabilitate pentru raul c#mis. Dumnezeu nu face raul si t#tusi il f#l#seste spre bine. &firmatiile alternative sunt =pericul#ase=. (1) Daca Dumnezeu face raul inseamna ca el nu este bun si drept (!) Daca nu f#l#seste raul, inseamna ca acesta exista fara ca Dumnezeu sa fi intenti#nat acest lucru si deci nici nu4l c#ntr#leaza. $. Dumnezeu invinuieste si 0udeca in m#d ec7itabil fapturile m#rale pentru raul pe care il fac =inclinatia= #mului spre pacat, razvratirea acestuia #biectiile la aceasta atitudine a lui Dumnezeu sunt intampinate cu B#m -.1-4!6 discutie> 3. Baul este real, nu # iluzie, si n4ar trebi nici#data sa facem rau pentru ca int#tdeauna acesta ne va dauna n#ua si alt#ra =si ne izbaveste de cel rau= sa ve%7em unii asupra alt#ra si sa4i int#arcem de la rau ' 2ac#v 5.1-4!6 Dumnezeu isi p#ate permite sa f#l#seasca raul spre bine, dar n#i nu putem face acest lucru: nu ne este permis si nici nu suntem in stare 2n ciuda cel#r afirmate mai sus, este c#rect sa marturisim ca nu intele%em de ce Dumnezeu p#ate 7#tara ca n#i sa facem fapte rele pentru care suntem unicii raspunzat#ri.

9.Suntem noi liberi? Avem noi 'vointa libera'? Suveranitatea lui Dumnezeu pare sa fie in tensiune cu libertatea umana. &ut#rii calvinistiAref#rmati acepta un sens restrans pentru a defini libertatea, astfel incat suveranitatea lui Dumnezeu sa nu fie stirbita de fel. & intele%e libertatea ca pe # p#sibilitate de ale%ere abs#lut nec#diti#nata, ar insemna # diminuare a suveranitatii lui Dumnezeu. ?bservatia calvinista ca #mul liber nu este capabil de a ale%e sa faca binele, spri0ina aceasta intele%ere a libertatii umane. :#tusi se afirma ca ale%erile umane sunt v#ite si reale, in masura in care acest lucru este p#sibil pentru # faptura creata.

. !uvernarea
D#vada biblica: Dumnezeu urmareste un scop prin tot ceea ce face in lume si de aceea el #uverneaza sau

directioneaza suveran toate lucrurile astfel ca ele sa-i implineasca scopurile. B#mani 11.$6 4 )din el prin el si pentru el sunt t#ate lucrurile* El face t#t#ate dupa sfatul v#ii sale ' Efes 1.11 B#m 9.!9 2n sine, v#ia lui Dumnezeu este unitara dar n#i # percepem ca avand d#ua aspecte: (1) voia morala sau revelata si include standardele m#rale ' asa ar vrea Dumnezeu sa ne purtam (!) %uvernarea suverana a lui Dumnezeu sau voia sa tainica4 include t#ate evenimentele din ist#rie asa cum le4a 7#tarat Dumnezeu ' rasti%nirea si alte lucruri c#ndamnabile menti#nate mai sus. ?biectii aduse fata de aceasta de#sebire in v#ia lui Dumnezeu.

D. "otararile lui Dumnezeu

$lanurile sale eterne prin care, inainte de crearea lumii, el a determinat tot ce se intmpla in univers. Dumnezeu a 7#tarat inainte de a fi lumea lucruri pe care prin exercitarea suveranitatii sale le duce la indeplinire: zilele psalmistului ' Ps 1$-.16 ale%erea n#astra ' Efes. 1.3 etc. 2ncredere in situatii dificile>

#. $mportanta a%tiunilor Sale in&aptuite prin a'enti umani

Dumnezeu este suveran, dar participarea n#astra are efect: Suntem resp#nsabili pentru actiunile n#astre. 2ntele%erea calvinista a resp#nsabilitatii nu se bazeaza pe acceptarea libertatii (reale, nec#nstranse) a #mului, ci pe faptul ca asa am f#st creati resp#nsabilitatea este inerenta c#nditiei umane si deriva din insusi actul creat#r> ;#m fi rasplatiti sau disciplinati, in functie de actiunile n#astre. !.&ctiunile n#astre au rezultate reale si aduc sc7imbari in cursul evenimentel#r. )Dumnezeu a 7#tarat ca evenimentele sa aiba l#c ca urmare a un#r cauze create de n#i insine* 4 # afirmatie dificil de acceptat pentru unii> ,u stim viit#rul si de aceea este imp#rtant sa ne purtam in #rice impre0urare cu prudenta si intelpciune. Bu%aciunea ca mi0l#c prin care Dumnezeu a ales sa pr#duca sc7imbari in lume 2ac#v 3.! =nu aveti pentru ca nu cereti= 2#an 16.!3 ' a cere in ,umele D#mnului 2n c#ncluzie, trebuie sa acti#nam. D#ctrina suveranitatii nu indreptateste nepasarea, delasarea. Exemple din Scriptura: !Sam 16.1! ' 2#ab indeamna la cura0 in lupta, iar ap#i adau%a: =si D#mnul sa faca ce va crede= Pavel in "#rint, +a. 19.-416 ' sa v#rbeasca, caci D#mnul are mult n#r#d in acea cetate. !:im !.16 ' Pavel ale%e sa rabde pentru cei alesi. "alat#ria lui Pavel la B#ma ' a acti#nat. Dar afirmatia ) la urma pierdusem #rice nade0de de scapare* +a. !(.!6 ' discutie. D#ctrina dificila Grudem: )trebuie sa4i ac#rdam credit pentru ca ne4# prezinta Scriptura c7iar si atunci cand nu stim pe deplin cum s4# arm#nizam cu celelalte invataturi ale acesteia*.

(. Alte impli%atii pra%ti%e

Sa nu ne temem si sa avem incredere in Dumnezeu ' 1atei 6.!64$1 1ultumit#ri pentru t#ate lucrurile ,u exista =n#r#c= sau =sansa=

!. )ozita Arminiana
&rminienii, in incercarea de a =salva= libertatea umana, afirma ca Dumnezeu nu p#ate cauza sau planifica ale%erile n#astre v#luntare. 2n intele%erea arminiana, Dumnezeu tine seama de ale%erile #amenil#r si raspunde in asa fel incat sc#purile Sale sunt in cele din urma realizate in lume. Cn alt punct imp#rtant in p#zitia arminiana este acela ca v#ia lui Dumezeu nu p#ate include raul si deci ca nu int#tdeauna se implineste v#ia lui Dumnezeu. Patru puncte ma0#re ale arminianismului vazute de Grudem:

;ersetele citate in fav#area c#ntr#lului suveran al lui Dumnezeu, descriu situatii de exceptie si nu descriu m#dul #bisnuit de interventie al lui Dumnezeu in activitatea umana. Punctul de vedere calvinist il face pe Dumnezeu raspunzat#r de pacat. "um p#ate un Dumnezeu sfant sa 7#tarasca ca n#i sa pacatuim, El care este sfant< Sunt #amenii d#ar simplii r#b#ti, facand ceea ce Dumnezeu a 7#tarat mai dinainte< S4a razvratit #mul imp#triva lui Dumnezeu pentru ca asa a 7#tarat El< &le%erile cauzate de Dumnezeu nu p#t fi ale%eri reale. Perspectiva calvinista ca Dumnezeu este cauza primara si #mul secundara, se prabuseste si nu ramane decat cauza primara ' Dumnezeu. Pinn#cD: )Eibertatea umana este prec#nditia unei resp#nsabilitati m#rale si intelectuale*. "aderea in pacat se dat#reaza refuzului lui Dumnezeu sa4si impuna v#inta asupra #mului. Cn alt ar%ument arminian il c#nstituie invitatiile din Evan%7elii ca t#ti sa vina la p#cainta ' daca sunt facute cu buna credinta, inseamna ca t#ti #amenii, fara exceptie au capacitatea sa raspunda la #ferta evan%7eliei. 1"#r 16.1$ ' capacitatea de a rezista ispitei, alt ar%ument. Punctul de vedere arminian incura0eaza trairea crestina resp#nsabila, iar cel calvinist fatalismul. Evenimentele din lume sunt in parte # c#nsecinta a v#intei umane. Dumnezeu nu4si impune c#ntr#lul abs#lut si de aceea se intampla si lucruri imp#triva v#ii sale. "alvinistii nu sunt deci, inc#nsecventi cu punctul l#r de vedere, cand traiesc ca si ceilalti #ameni.

". Raspuns %alvinist la pozitia arminiana

"e descriu textele despre suveranitate: situatii excepti#nale sau #bisnuite. :extele sunt numer#ase si diverse: El face sa creasca iarba, da pl#aie, se in%ri0este de vrabii, stie ce urmeaza sa r#stim (>>>), ale%erea credinci#sil#r spre mantuire. &cesta este m#dul %eneral si c#nstant in care Dumnezeu acti#neaza in lume. Dumnezeu resp#nsabil de pacat> &rminienii spun ca Dumnezeu nu este resp#nsabil pentru pacat si rau, pentru ca nu le4a 7#tarat dinainte si nu le4a cauzat intr4un anume fel. :#tusi exemple din Scriptura: m#artea D#mnului, cazul lui +ara#n, al lui 2#sif. &u f#st acestea cazuri speciale< P#zitia calvinista pare mai rez#nabila pentru Grudem. .... &le%erile 7#arate mai dinainte, sunt adevarate, reale. Scriptura afirma ca ale%erile n#astre sunt reale si autentice si deci asa si sunt> Se fac deci d#ua afirmatii: (1) Dumnezeu 7#tareste dinaine t#t ce facem n#i (!) prin v#inta pers#nala facem ale%eri reale si v#luntare. Daca nu intele%em acest lucru, nu inseamna ca trebuie sa4l respin%em, sustine Grudem. Este Dumnezeu afectat de actiunile umane, daca t#tul este prevazut de la inceput< Este Dumnezeu surprins vre#data de actiunile #amenil#r< Este #mul un r#b#t< 2lustratii f#l#site de Grudem ca sa impuna c#ncluzia calvinista ca Dumnezeu p#ate 7#tara dinainte sa se intample un rau, fara ca El insusi sa fie resp#nsabil de acel rau. Punctul de vedere calvinist ar incura0a fatalismul. "alvinistii v#r beneficia de d#ctrina suveranitatii, increzandu4se deplin in puterea lui Dumnezeu de asi atin%e sc#purile lui bune. ?biectii suplimentare la p#zitia arminiana: "um cun#aste Dumnezeu viit#rul in perspectiva arminiana< (1)Cnii arminieni spun ca Dumnezeu nu p#ate sti t#tul le%at de viit#r, sau il =apr#ximeaza=. (!) Dumnezeu cun#aste mai dinainte, dar nu planifica t#tul, deci nici ale%erile libere. Grudem afirma ca # ale%ere precun#scuta devine fixata, deci nu mai este libera, nec#nditi#nata. (,u mi se pare c#nvin%at#r><). ($) ="un#astere mi0l#cie= ' Dumnezeu cun#aste t#ate p#sibilitatile viit#are "um exista raul, in perspectiva arminiana, daca Dumnezeu nu l4a vrut< Eibertatea de ale%ere presupune si p#sibilitatea unei ale%eri %resite, un risc asumat de Dumnezeu. Grudem afirma ca aceasta inseamna ca si in cer ar trebui sa existe aceasta p#siblitate> Dar va mai exista aceasta p#sibilitate<> "um putem sti ca Dumnezeu va birui raul, in perspectiva arminiana< (din m#ment ce Dumnezeu nu l4a vrut si ca El nici nu p#ate cun#aste viit#rul 4ar afirma arminienii, in interpretarea lui Grudem) 2ntrebari fara raspuns: "alvinisti: a. "um p#ate 7#tari Dumnezeu sa facem raul de bunavie fara ca El si p#at fi invinuit de rau b. "um p#ate Dumnezeu sa ne faca sa le%em ceva de bunav#ie &rminieni: a. "un#asterea viit#rului de catre Dumnezeu b. De ce permite Dumnezeu raul, daca nu este v#ia lui c. :riumful asupra raului

*## +eolo'ie Sistemati%a !rudem, -a.ne, Teologie Sistematica Introducere in doctrinele biblice /inunile 0%ap 17) Ee%at de suveranitate: Dumnezeu exercita .un c#ntr#l extins, permanent si suveran asupra t#tur#r aspectel#r creatiei Sale/.

De&initie )%inunea este o lucrare a lui Dumnezeu mai putin o&isnuita care starneste uimirea si surprinderea oamenilor si aduce marturie despre El'. 2 parte a definitiei: Definitii deficiente: Deista: )# interventie nemi0l#cita a lui Dumnezeu in lume* sau )# activitate mult mai directa a lui Dumnezeu in lume* Dumnezeu cauza primara a t#t ceea ce are l#c in creatie ' c#nf#rm definitiei de mai sus a suveranitatii. )Dumnezeu lucreaza in lume fara sa se f#l#seasca de anumite mi0l#ace ca sa pr#duca rezultatele pe care le d#reste* ' D#mnul a f#l#sit unele )mi(loace* in vindecari sau inmultirea painil#r. ) ? exceptie de la le%ile naturale* ' le%ile naturale nu sunt inerente elementel#r creatiei si deci independente de Dumnezeu. ) Cn fen#men imp#sibil de explicat prin cauze naturale* '?biectii: (1) nu4l include pe Dumnezeu ca fiind cel care face minunea (!) presupune ca Dumnezeu nu se f#l#seste de le%i naturale cand face minuni ($) minimalizarea semnificatiei minunil#r ' in speta , raspunsul la ru%aciuni (nu presupune in m#d necesar excluderea le%il#r naturale). 22 parte a definitiei ' termeni f#l#siti: .semn .' indica ceva, in special activitatea si puterea lui Dumnezeu .mirare/ ' pr#duce uimire, surprindere. .minune, sau lucrari pline de putere/ ' prin care se manifesta puterea divina. Se f#l#seste une#ri # c#mbinatie de termeni. 2n Scriptura minunile starnesc umirea #amenil#r si la sa se intelea%a ca la mi0l#c este puterea lui Dumnezeu. ' Ex#d 15.11. 1inunile au autentificat misiunea lui 1#ise, ca fiind mesa%erul lui Dumnezeu. Ea fel si in cazul lui 2lie pe muntele "armel. 1inuni evidente: trecerea 1arii B#sii, 2eri7#nul, vindecarile facute de D#mnul 2sus Frist#s. Baspunsuri la ru%aciune: 2lie, ru%aciunea pentru eliberarea lui Petru Pavel in "reta si cu alte prile0uri. Baspunsul la ru%aciunile credinci#sil#r: nu trebuie sa .diluam/ prea mult definitia minunil#r, dar se cuvine a recun#aste interventia divina in situatiile in care il inv#cam prin ru%aciune. /inunile %a si %ara%teristi%a a vea%ului 2oului 3e'amant Eucrarea D#mnului: ,ic#dim il recun#aste pe 2sus si prin lucrarile facute de acesta ' 2#an $.! sau apa in vin ' 2#an !.11 Petru despre D#mnul: )#m adeverit de Dumnezeu inaintea v#astra prin minunile, semnele si lucrarile pline de putere, pe care le4a facut Dumnezeu prin El in mi0l#cul v#stru* ' +apte !.!! 8iserica primara: prin ap#st#li (Petru si Pavel ' in +aptele &p#st#lil#r) dar si in biserici unde nu se menti#neaza explicit prezenta ap#st#li#r ' Galatia (Gal $.5 1"#r 1! ' ca # descriere %enerala a bisericii, ca trup al lui "7rist#s) 2n ;: minunile erau as#ciate cu unele pers#na0e )carismatice*. &cest lucru nu mai este valabil in ,:: nu d#ar D#mnul face minuni, ci si cei 1! ap#st#li sau (6 de ucenici, iar dupa inaltarea Sa si credinci#sii din biserici ("#rint, Galatia). S%opul minunilor

&utentificarea mesa0ului Evan%7eliei: 2sus (2#an $.!) ucenicii (Evrei !.3). "e anume c#nfirma minunile: Scriptura (ca si "uvant al lui Dumnezeu) sau Evan%7elia (in %eneral si #riunde). Parerea aut#rului este ca minunile nu se limiteaza la cei care au scris cuvintele Scripturii si deci ne putem astepta la manifestarea minunil#r spre c#nfirmarea Evan%7eliei, in #rice timp.

Exemple: femeia Samariteanca ' 2#an 3.!- +ilip in Samaria 4 +apte 9.649 vindecarea lui Enea si efectul ei ' +a -.$5 1inunile marturisesc despre venirea 2mparatiei lui Dumnezeu cu putere ' 1atei 1!.!9 si Euca 3.19 acelasi lucru si in ceea ce priveste lucrarea ucenicil#r ' Euca -.14! 1atei 16.(49 "#mpasiune pentru cei in suferinta: 1atei !6.$6,$3 ' d#i #rbi la 2eri7#n 1atei 13.13 ' mila de ei )si a vindecat pe cei b#lnavi*. 2ndepartarea piedicil#r din calea slu0irii #amenil#r: s#acra lui Petru ' 1atei 9.15 Epafr#dit ' +il !.!54$6 D#rca ' +a -.$- exercitarea daruril#r edifica biserica ' 1"#r 1!.( 13.3, 1!, !6 Sa aduca %l#rie lui Dumnezeu ' 1atei -.9 sau 2#an -.$ D. S4a restrans darul minunilor devenind un apanaj al apostolilor? ? c#ncentrare ne#bisnuita de acte facat#are de minuni in slu0irea ap#st#lil#r< Se f#l#seste acest ar%ument pentru a sustine ca minunile au facut parte d#ar din lucrarea ap#st#lil#r si cel#r apr#piati de ei. Se #bserva cu adevarat # c#ncentrare de minuni, caracteristica lucrarii ap#st#lil#r: Petru si Pavel ' # paralela intre ei in +apte ' +a 5.1!416 Pavel in Efes ' +a 1-.1141! descrierea lucrarii pe care a facut4# Pavel ' in B#mani 15.1:#tusi t#ate aceste nu permit sa tra%em c#ncluzia ca minunile au f#st d#ar apana0ul ap#st#lil#r. &m menti#nat de0a in acest sens 1 "#r 1! ' despre daruri si Galateni $.5 ' m#dul de lucrare din Galatia. "e sunt )semnele unui ap#st#l/ menti#nate in !"#r 1!.1!< Pe baza acestui text se sustine (1) ca autentificarea unui ap#st#l se facea in acest fel si (!) minunile au incetat # data cu peri#ada ap#st#lica ' cessationism. 1#dul de ar%umentare al lui Pavel din acest text: p#lemica era intre el si cei ce pe nedrept pretindeau a fi ap#st#li si nu erau .semnele unui ap#st#l/ nu s4ar referi la semne si minuni, ci la ceva ce a f#st ins#tit de semne si minuni se da # lista cu caracteristicile lucrarii lui Pavel: atitudinea sa, suferintele idurate Grudem sustine ca t#ate acestea nu4l caracterizeaza pe Pavel ca ap#st#l ci sunt c#mune tutur#r credinci#sil#r si au f#st t#tusi menti#nate pentru a4l distin%e pe acesta de falsii ap#st#li. "#mp#rtamentul lui este inteles ca fiind .semnele* unui ap#st#l autentic. 1inunile si semnele au f#st t#tusi prezente in lucrarea lui Pavel, pentru a autentifica mesa0ul sau si alti credinci#si au f#st ins#titi in lucrarea l#r de semne si minuni ' +ilip 1inunile nu erau darul exclusiv al ap#st#lil#r ' vezi lista daruril#r spirituale din 1 "#r 1!, sau 1arcu 16.1(,19 2n c#ncluzie, puterea de a face minuni nu p#ate fi restransa d#ar la ap#st#li si apr#piatii l#r. Definitia lui ,#rman Geisler: minunile sunt (1) int#tdeauna reusite, (!) sunt imediate, ($) nu recidiveaza, (3) c#nfirma mesa%erul lui Dumnezeu. Definitia pare sa .lucreze/ cand este v#rba de lucrarea D#mnului, dar cand vine v#rba de altii, explicatiile sunt nec#nvin%at#are ' 1atei 1(.134!1 ' nereusita ucenicil#r. Ea fel in cazul lui Epafr#dit, sau :im#tei ' in relatia l#r cu Pavel ' de ce nu au f#st acestia vindecati< Cn alt caz este cel al #rbului vindecat in .etape/ ' 1arcu 9.!3,!5 Este mai c#rect sa c#ncluzi#nam ca minunile sunt facute sub c##rd#narea Du7ului Sfant, care .imparte fiecaruia dupa cum v#ieste/. &stfel nu v#r fi excluse vindecarile in urma un#r ru%aciuni indelun%ate, de exemplu. Evrei !.$43. Cnii sustin ca acest pasa0 se refera d#ar la ap#st#li si urmasii l#r imediati. 2ntre .cei care au auzit4#/ (vestea lui 2sus), nu erau d#ar ap#st#lii. "um ramane ap#i cu darurile Du7ului Sfant< &u incetat si acestea< "#ncluzie: a f#st darul savarsirii minunil#r limitat exclusiv la ap#st#li< Slu0ba n#ului le%amant este %l#ri#asa ' !"#r$.143,19 si de aceea anticiparile n#astre ar trebui sa fie in acest sens:sa ne asteptam ca urmasii lui "7rist#s si ai ap#st#lil#r, de peste %eneratii sa se an%a0eze in lupta spirituala, cu arme du7#vnicesti, ins#titi de manifestarea puterii Du7ului Sfant sa p#ata vesti Evan%7elia si prin ins#tirea semnel#r si a minunil#r (pasa0 de citit ' p%$-14 $-!). 1"#r !.345 ' credinta intemeiata pe puterea lui Dumnezeu. &p#st#lii au stabilit un m#del de urmat de biserica fiecarei %eneratii, pana la revenirea lui "7rist#s, dupa cum da Du7ul, spre zidirea bisericii>

(alse minuni

1a%icienii lui +ara#n, Sim#n vra0it#rul, femeia cu dar de %7icire, venirea #mului pacatului cu inselat#rii ()n4au primit dra%#stea adevarului ca sa fie mantuiti* ' !:es !.-416) & d#ua fiara din &p#c. (1$.11413) ' evan%7elie falsa ins#tita de minuni>

"#ncluzii: (1) Puterea lui Dumnezeu este mai mare decat puterea lui Satan> (!) "ei ce fac minuni false nea%a Evan%7elia. "azul cel#r din "#rint: manifestarea puterii divine intr4un #ras id#latru, printr4# biserica imatura in unele aspecte> Ar trebui %a, in prezent, %restinii sa &ie interesati de minuni?

(a) "are este m#tivatia in a cere D#mnului sa faca minuni< ,u pentru pr#m#varea de sine (Sim#n), distractie pers#nala (2r#d, azi<>), fariseii au cerut un semn (ca sa critice). 1ustrati sunt imp#st#rii si imp#trivit#rii, nu cei in mare nev#ie de # interventie divina> Discutie despre 1"#r 1.!!4!3 ' este asta imp#triva minunil#r< Desi%ur ca nu> (B#m 15.1941- ' scris din "#rint sau !"#r 1!.1!) care este intelesul acestui pasa0, t#tusi< (b) & cauta minuni cand acestea c#respund sc#puril#r pentru care sunt menite, este un lucru bun (vezi pct " de mai sus). 2sus a facut minuni, a dat putere ucenicil#r inspre asa ceva, dupa Busalii a raspus cererii da face minuni care sa autentifice Evan%7elia (+a 3.!-4$6). Sa urmam exemplul bisericii primare. "azuri c#ntemp#rane. Sa nu ne lasam c#ntaminati de spiritul necredinci#s al lumii in care traim. Sa nu ne sfiim sa ev#cam minuni intamplate si sa avem in vedere in t#ate, %l#ria D#mnului.

*## +eolo'ie Sistemati%a !rudem, -a.ne, Teologie Sistematica Introducere in doctrinele biblice Ru'a%iunea 0%ap 185 De ce vrea Dumnezeu sa ne rugam? Cum ne putem ruga eficient? Bu%aciunea: o comunicare personala cu Dumnezeu. "uprinde: cereri pentru n#i, pentru altii (mi0l#cire), marturisirea pacatel#r, ad#rare, lauda si multumire, si .... raspuns la ru%aciune. De %e vrea Dumnezeu sa ne ru'am?

El stie t#tul despre n#i, dar ru%aciunea este expresia increderii n#astre in Dumnezeu si al dependentei n#astre de D#mnul (ne ru%am cu credinta). Dumnezeu asteapta ru%aciunea n#astra si se bucura sa raspunda increderii n#astre in bunatatea, credinci#sia si puterea sa (in caracterul sau). 22. Dumnezeu vrea nu d#ar sa ne incredem in el ci si sa4l iubim. De aceea El ne cere sa ne ru%am: prin ru%aciune, prin mi0l#cirea lui "7rist#s si a Du7ului Sfant se a0un%e la c#muniunea cu Dumnezeu, :atal n#stru. ,e desc7idem in iubire fata de D#mnul, iar El se c#munica pe sine, n#ua. 222. Suntem as#ciati cu D#mnul in lucrarea 2mparatiei. #&i%ienta ru'a%iunii

Bu%aciunea sc7imba m#dul in care Dumnezeu acti#neaza. "erere ' primire: 2ac#v 3.! ' ) nu aveti pentru ca nu cereti* Euca 11.-,16 ' )cereti si vi se va da ...* 2n ;:: interventia lui 1#ise, Ex#d $!.-,16 in fav#area p#p#rului ' D#mnul l4a ascultat ' )Si D#mnul s4a lasat de raul pe care spusese ca vrea sa4l faca p#p#rului sau*. !"r#nici (.13 ' pr#misiune de a raspunde la p#cainta si ru%aciune. 12#an 1.- 4 pr#misiune de iertare. 1ai c#nvinsi de eficienta ru%aciunii> Bu%aciunea eficienta este realizata prin 1i0l#cit#rul n#stru 2sus "7rist#s 1:im !.5 ' un sin%ur mi0l#cit#r intre #m si Dumnezeu. Sistemul de 0ertfe din ;:. )u#aciunile necredinciosilor: raspunde Dumnezeu la acestea< Discutie. Dar credinci#sii ;:< @erfele prefi%urau r#lul de mi0l#cire al lui "7rist#s ce urma sa vina. B#lul lui "7rist#s de 1are Pre#t ' pre#t al marturisirii n#astre ' Evrei $.1. Prin El avem intrare in prezenta lui Dumnezeu ' Evrei 16.1"alitatea de pre#t al credinci#sil#r n#ului le%amant. ' Evrei 16.!! c#mp cu 1Petru !.-. "e inseamna sa te r#%i in ),umele lui 2sus*< 2#an 13.1$,13 ' indemn de a cere in ,umele Eui. Ea fel si in 2#an 15.16 si 2#an 16.!$,!3 "are este sensul acest#r

cuvinte< nu # f#rmula ma%ica imputernicire de a veni in aut#ritatea Eui ' +a $.6 +a 3.( 16.19 sau decizia lui Pavel in le%atura cu situatia din "#rint ' 1"#r 5.3 )u#aciunea in *umele lui +sus este o ru#aciune facuta prin autorizarea "a ,umele unei pers#ane descrie acea pers#ana, deci in ,umele lui 2sus G intr4un m#d c#mpatibil cu caracterul Eui 1#dul de f#l#sire al acestei expresii: nu f#rmula ma%ica desc7idere si sinceritate.

Sa ne ru%am lui 2sus si Du7ului Sfant< De #bicei :atalui, caz frecvent in ,: al D#mnului 2sus 2ndicii ca ru%aciunea adresata lui 2sus este c#recta: +a (.5- ' ru%aciunea lui Stefan +a -.1641( ' c#nversatia lui &nania cu D#mnul ca 1are Pre#t, D#mnul primeste ru%aciunea n#astra deci ambele f#rme de ru%aciune sunt c#recte. & ne ru%a Du7ului Sfant>: ,ici # indicatie clara in ,: in ;: ' Ezec7iel $(.- Du7ul este # Pers#ana si se relati#neaza la n#i ca atare> Este numit )1an%aiet#r* sau )Sfatuit#r* credinci#sii il )cun#sc* ' 2#an 13.1( Du7ul marturiseste B#m 9.16 are v#inta, da daruri dupa cum v#ieste prin urmare nu este %resit a ne ru%a Du7ului, dar sa nu devina f#rma #bisnuita de ru%aciune. B#lul Du7ului Sfant in ru%aciunea n#astra 2n B#m 9.!6,!( se v#rbeste de mi0l#cirea Du7ului pentru credinci#si Grudem sustine ca .suspinele ne%raite/ sunt ale credinci#sil#r si nu ale Du7ului altii cred ca suspinele ne%raite apartin Du7ului si de fapt reprezinta ru%aciunea in alte limbi (G. +ee) "e inseamna indemnul de a ne ru%a *in Du7ul* ' Efes 6.9, sau prin Du7ul ' 2uda !6 2n ,: si alte activitati sau stari sunt facute )in Du7ul* si care arata ca este v#rba de # l#cuire c#nstienta in prezenta Du7ului Sfant. ateva %onsideratii importante privind ru'a%iunea e&i%ienta Bu%aciunea dupa v#ia lui Dumnezeu. 12#an 5.13415 .cerem dupa v#ia Eui/ ru%aciunea D#mnului in Getsimani ;#ia D#mnului # aflam din Scripturi ' 2#an 15.( ' .daca raman in v#i cuvintele 1ele, cereti../ 2n aceste situatii cand cun#astem clar v#ia D#mnului, ru%aciunea n#astra trebuie sa fie facuta cu indrazneala. "and nu suntem si%uri de v#ia D#mnului: (1) extra%em principii din "uvantul D#mnului si incercam sa le aplicam c#rect (!) incercam sa intele%em situatia cat mai bine si ap#i sa facem cererea in functie de aceasta intele%ere, dar acceptand sa ramanem in v#ia Sa ($) f#l#sirea f#rmulei ) dupa v#ia :a* p#ate fi %resit f#l#sita "7iar si atunci cand credem ca stim care este v#ia D#mnului este bine sa avem in vedere si nuantele de aplicare sa ascultam ce ne spune D#mnul, nu d#ar n#i sa v#rbim Bu%aciunea facuta cu credinta. 1arcu 11.!3 ' ) sa credeti ca l4ati si primit, si4l veti avea* 2n timp ce c#ntinuam sa ne ru%am, Dumnezeu ne c#nvin%e de 7#tararea lui de a ne implini cererea. "redinta nu este un )His7full t7inDin%* ' # pr#iectare a pr#priil#r d#rinte, ci se bazeaza pe relatia pers#nala, de incredere cu D#mnul si pe fa%aduintele lui. &scultarea. Eucruri din viata n#astra care stau in calea ru%aciunii ' Ps 66.19 .cu%etarea lucruril#r nele%iuite/ cei nepri7aniti sunt ascultati ' Ps $3 relatie buna intre s#ti ' 1Petru $.( un cu%et curat este de f#l#s ' 12#an $.!1.!! &sta nu inseamna ca trebuie sa fim desavarsiti ca sa fim ascultati in ru%aciune, dar )ru%aciunea si trairea in sfintenie trebuie sa c#existe*. 1arturisirea pacatel#r. Depindem in permanenta de bunatatea lui de a ne ierta pacatele. Se cuvine sa ne marturisim pacatele cun#scute si sa ne cerem iertare. 1arturisirea in fata alt#r credinci#si si ru%aciunea in acel c#ntext, este rec#mandata de Scriptura ' 2ac#v 5.16. 2ertarea alt#ra. ? c#nditie afirmata de D#mnul ' 1atei 6.13.15, 4 sa iertam pe altii, ca sa fim si n#i iertati. Ea fel in 1arcu 11.!5 ' .cand stati in pici#are de va ru%ati, sa iertati../. +iind v#rba de # relatie pers#nala cu D#mnul, este de asteptat sa facem t#t ceea ce este necesar pentru a avea # relatie c#recta, dupa c#nditiile impuse de D#mnul si in c#nf#rmitate cu caracterul Sau.

Cmilinta. 2ac#v 3.6 si 1Petru 5.5. )Dumnezeu sta imp#triva cel#r mandri, dar da 7ar cel#r smeriti* 2ac#v 3.16 ' )Smeriti4va inaintea D#mnului si El va va inalta*. Smerenia este atitudinea c#recta si necesara in ru%aciune. ;amesul si +ariseul ' sa ne ferim de ip#crizie. Gel#zia lui Dumnezeu si reactia Sa fata de cei care atenteaza la %l#ria D#mnului. ,ecesitatea unei vieti dedicate cu precadere ru%aciunii. 1#ise a petrecut timp indelun%at in ru%aciune. D#mnul 2sus s4a ru%at mult. Cne#ri este necesar sa perseveram in ru%aciune pentru un sc#p anume ' Pavel, sau D#mnul 2sus Suntem indemnati sa staruim in ru%aciune si sa ne ru%am neincetat ' 1:es 5.1(, +a 6.3 ' ap#st#lii s4au dedicat ru%aciunii. Bu%aciunea sincera. Dupa m#delul D#mnului ' Everi 5.( Daniel -.1- ' intensitatea ru%aciunii> &m#s (.! ' mi0l#cire pentru 2srael 2ntensitatea in ru%aciune nu este un spectac#l si nici # aut#4 stimulare em#ti#nala. &ceasta rezulta din an%a0area n#astra sincera si de ins#tirea Du7ului, inaintea D#mnului, care asteapta ru%aciunea n#astra. &steptandu4l pe D#mnul. 2n psalmi, dupa ce se r#a%a, David este si%ur ca raspunsul va veni ' Ps !(.13 Ps 1$6.5,6 ' de citit &nal#%ie cu tipurile de invitatie facute un#r prieteni de a avea cina impreuna. ,u ne ru%am d#ar in trecere, ca sa ne facem .dat#ria/, ci ne asteptam ca D#mnul sa ne ia in seama si sa raspunda ru%aciunii n#astre. Bu%aciunea particulara. )2n #daita ta..* ' 1atei 6.6 sa evitam fatarnicia aplicatie pentru %rupurile de casa. Bu%aciunea in c#mun. 2nv#ire in ru%aciune, intareste pe cei care se r#a%a si raspunsul este pr#mis de D#mnul ' 1atei 19.1-,!6 +a 3.!3 Painea .n#astra/ si nu .a mea/, sau .:atal n#stru/.. P#stul. &s#ciat cu ru%aciunea ' ,eemia 1.3 Estera 3.$ Dan -.$ +a 1$.$ P#stul era # rutina in cautarea calauzirii divine pentru stabilirea slu0it#ril#r in 8iserica. De asemenea se p#stea in situatii de p#cainta, mi0l#cire intensa, inc7inare, cautarea calauzirii. 8eneficii: (1) sentiment de smerenie si dependenta (!)mai multa atentie ru%aciunii ($) # atitudine de renuntare, 0ertfire (3) exercitiu de aut#disciplinare ' ne abtinem de la 7rana, la fel si in relatia cu ispitele, ne abtinem> (5) accentueaza vi%ilenta spirituala si mentala si sentimentul prezentei lui Dumnezeu, c#ncentrandu4ne asupra lucruril#r spirituale, eterne. (6) exprima seri#zitate si stare de ur%enta in ru%aciunile n#astre ' in cele din urma am putea muri prin inanitie> "7iar daca nu sunt date indicatii specifice cu privire la timp de p#st, acesta este presupus ca fiind # practica a credinci#sil#r ' )"and p#stiti*, zice D#mnul in 1atei 6.16 p#st in absenta 1irelui ' 1atei -.15 "e trebuie sa stim despre ru%aciunile fara raspuns. Dumnezeu are planul Sau ' El a trimis pe +iul .la implinirea vremii/ ' Gal 3.3, desi evreii se ru%au pentru asta de sute de ani. 1artirii din &p#c 6.16 ' sa se #di7neasca putin. &lte m#tive ale .intarzierii/: nu stim cum sa ne ru%am nu cerem dupa v#ia Sa nu avem credinta sau exista # s#lutie mai buna> 2n astfel de situatii, ne alaturam cel#r care inaintea n#astra au avut de a face cu astfel de situatii: D#mnul n#stru, Pavel, David, martiril#r. "#ntinuam sa ne incredem in Dumnezeu care face ca )t#ate lucrurile sa lucreze impreuna spre bine* (B#m9.!9) si care a pr#mis ca nu ne va parasi. Sa c#ntinuam sa ne ru%am ' &na lui Samuel, Sime#n din ,:. Cne#ri raspunsul vine dupa m#artea celui ce se r#a%a, alte#ri de l#c, dar v#r fi f#st primite ca # tamaie aleasa .de bun mir#s, placut D#mnului/. 3auda si in%6inare.

Esential in ru%aciune, dupa m#delul ' )Sfinteasc4Se ,umele :au*. +il 3.6 cereri inaintea lui Dumnezeu )prin ru%aciuni si cerei cu multumiri*. ,u # f#rmula, ci cuvinte sincere, traite. 1ultumirea nu4E #bli%a pe Dumnezeu sa faca ceea ce i4am cerut ' nu putem sa4E manipulam pe D#mnul. 1ultumirea are in vedere situatia existenta si increderea ca D#mnul este cu n#i in acele impre0urari.

*## +eolo'ie Sistemati%a !rudem, -a.ne, Teologie Sistematica Introducere in doctrinele biblice $n'erii 0%ap 195 Ce sunt ingerii? De ce i-a creat Dumnezeu? Explicatii si baze 8iblice e sunt in'erii? +n#erii sunt fiinte create si inzestrate cu (udecata morala si cu inteli#enta superioara, dar fara trupuri fizice. +iinte spirituale create. "reati la un m#ment dat ' ,eemia -.6 Pavel spune ca D#mnul a creat t#ate, )fie scaune de d#mnii, fie dre%at#rii, fie d#mnii, fie stapaniri* ' t#ate cu privire la cele nevazute ' "#l 1.16. &u # 0udecata m#rala, unii au pacatuit si au cazut din starea initiala ' !Petru !.3, 2uda 6. Sunt inteli%enti (rezulta din c#nversatia l#r cu #amenii) si aduc lauda lui Dumnezeu. Sunt numiti une#ri .du7uri/, nu au trup fizic si sunt in m#d n#rmal invizibili. Se manifesta une#ri vizibil, cu misiune speciala de mesa%eri. Sunt slu0it#ri (Evrei 1.13) cu r#l de paza, #cr#tire, inc7inat#ri. &lte nume date in%eril#r. )+ii ai lui Dumnenzeu* ' 2#v 1.6 )Sfinti* Ps 9-.5,( )du7uri* Evrei 1.13 sau titluri din "#l 1 16. &lte %enuri de fiinte ceresti Feruvimi. Pazesc Gradina Eden, ins#tesc pe D#mnul )intr#nat* pe 7eruvimi deasupra capacului ispasirii pe perdeaua care despartea E#cul Sfant, de E#cul Preasfant, in "#rtul intalnirii si in :emplu. Serafimi. 2saia 6.!4( ' inc7inat#ri +apturi vii. Ezec7iel 1.5413 si &p#c 3.649 se inc7ina. Ban% si p#zitie intre in%eri. &r7an%7eli ' 2uda -, Dan 16.1$ ' 1i7ail &p#c 1!.(,9 1:es 3.16 ' .%lasul unui ar7an%7el/. ,ume specifice date in%eril#r: 1i7ail si Gavril ' Dan 9.16, -.!1 Euca 1.1-, !6,!(. 2ntr4un sin%ur l#c, intr4un sin%ur m#ment. +iinte calat#are, .trimisi/, mesa%eri Dan 16.1!413. +iinte finite si deci

5.

nu #mniprezente. "ati in%eri exista< 1ulti : Deut $$.! Ps 69.1( Evrei 1!.!! &p#c 5.11 ' expresie care indica # multime %reu de numarat. &u #amenii in%eri pazit#ri pers#nali< Sunt intr4adevar pazit#ri ' Ps-1.11,1! :#ti au un in%er pazit#r ' 1atei 19.16 )in%erii l#r in ceruri vad pururea fata :atalui..*. +apte 1!.15 ' in%erul lui Petru. Grudem crede ca nu avem suficiente date in Scriptura care sa ne permita sa spunem ca fiecare are un in%er al#cat> 2n%erii nu se casat#resc. 1atei !!.$6. Puterea in%eril#r. 1are ' Ps 16$.!6 ' )tari in putere, care impliniti p#runcile lui* "#l 1.16 !Petru !.11, 4 mai tari ca fiintele umane razvratite #amenii sunt )mai pre0#s decat in%erii* ' cel putin pentru # vreme (Evrei !.() nu sunt at#tputernici la sfarsit, #amenii v#r fi pe # p#zitie mai inalta decat in%erii. 2n%erul D#mnului. (1) D#mnul insusi ' &%ar, Gen 16.16,1$ (!) la 0ertfirea lui 2asaac ' Gen !!.1! ($) intalneste pe 2ac#v ' Gen $1.11 (3) 1#ise in ru%ul din pustie Ex#d $.!,6 :#ate acestea sunt te#fanii ' manifestari vizibile ale +iului inainte de intruparea Sa.

and au &ost %reati in'erii?

2nainte de celei de a sasea zi a creatiei ' Gen. !.1, Ex#d !6.11 Daca ar fi sa luam in c#nsiderare 2#v $9.6,( am putea spune ca in%erii (fii lui Dumnezeu) au asistat la creatie, care incepe sa fie descrisa incepand cu Gen 1.!. ,u stim exact> "aderea a avut l#c inaintea ispitirii #mului, deci dupa ziua a 6 a>< 3o%ul in'erilor in s%opul lui Dumnezeu

2n%erii ne arata maretia dra%#stei si a planului lui Dumnezeu pentru n#i "#mparatie a fiintel#r umane cu in%erii: (1) in%erii nu sunt .dupa c7ipul lui Dumnezeu/, deci fiintele umane se aseamana mai mult cu Dumnezeu c7iar daca temp#rar mai pre0#s ca in%erii, in final v#m 0udeca pe in%eri (1"#r 6.$). Evrei 1.13. (!) fiintele umane nasc c#pii .dupa c7ipul si asemanarea/ l#r in%erii nu pr#creaza ($) in%erii cazuti nu mai sunt recuperati Deci d#ua tipuri de creaturi m#rale inteli%ente. Daca in%erii cazuti nu mai p#t fi mantuiti, nu acelasi lucru se p#ate spune despre #ameni. F#tararea de mantuire a rasei umane ne umple de uimire si este # dem#nstratie clara a dra%#stei si 7arului divin. Cn c#ntrast s#cant> 2n%erii ne amintesc ca lumea nevazuta este reala. Saduc7eii din vremea D#mnului si cei c#ntemp#rani. D#mnul desc7ide #c7ii slu0it#rului lui Elisei ' !2mp. 6.1(. Evrei 1!.!! 2n%erii sunt un exemplu pentru n#i. &scultare si inc7inare. 2n cer .v#ia D#mnului/ este facuta de in%eri, in bucurie si smerenie.2nc7inarea l#r este de asemenea pilduit#are ' &p#c 5.11,1! 2sa 6.$. 2n%erii duc la indeplinire # parte din planurile lui Dumnezeu. &duc #amenil#r mesa0ul lui Du0nezeu. Euca 1.1141- +a 9.!6, !(.!$,!3 2mplinesc 0udecatile lui Dumnezeu ' !Sam !3.16,1( +a 1!.!$ ' 2r#d &p#c 16 ' p#tire ale maniei. .patruleaza/ pamantul ca reprezentanti ai lui Dumnezeu si se an%a0eaza in lupta cu f#rtele dem#nice ' Dan 16.1$ &p#c !6.14$ vestesc int#arcerea lui "7rist#s

2n%erii il %l#rifica pe Dumnezeu in m#d nemi0l#icit. Ps 16$.!6. 2saia 6.$ si &p#c 3.9. 2l lauda pe Dumnezeu cand vad desfasurarea planului de mantuire prin "7rist#s. 2l asista pe "7rist#s in t#ate etapele lucrarii sale. Se bucura de p#cainta #amenil#r. Privesc cu admiratie desfasurarea puterii si intelepciunii lui Dumnezeu in lucrarea sa in 8iserica ' Efes $.16. "uri#si de planul lui Dumnezeu de salvare '

1 Petru 1.1!. 1"#r 11.16 ' ve%7eaza asupra m#dului de inc7inare al #amenil#r ' femeile ac#perite>>> 1art#ri ai un#r 7#tarari pe care le luam ' 1:im 5.!1 ' de citit>> D Relatia noastra %u in'erii Sa fim c#nstienti de existenta in%eril#r in viata de fiecare zi. 2n%erii ni se alatura atunci cand ne adunam pentru a ne inc7ina D#mnului. Crmaresc ascultarea sau ne4ascultarea n#astra ' mart#ri ai trairil#r si faptel#r n#astre );izite* facute un#r credinci#si ' Evrei 1$.! ' c#mp Ge 19.!45 1-.14$. ,e scapa din prime0dii ' Dan 6.!!, inc7is %ura leil#r +a 5.1-,!6 ' eliberarea ap#st#lil#r din inc7is#are ,e pr#te0eaza permanent &tenti#nari privit#are la relatia n#astra cu in%erii +eriti4va sa primiti invatatura falsil#r in%eri. Gal 1.9 Satan se preface intr4un in%er d lumina (!"#r 11.13) pr#fetul mincin#s 12mp 1$.19 Exemple de transmiterea un#r d#ctrine false prin in%eri cazuti. 12#an 3.1 ' !:es !.!. Discutie. ,u va inc7inati si nu va ru%ati in%eril#r. 2nc7inarea la in%eri "#l !.19 a f#st # d#ctrina falsa. 2n &p#c 1-.16 in%erul il previne pe 2#an sa nu i se inc7ine. ,u ne putem ru%a in%eril#r ci :atalui prin mi0l#cirea +iului si a Du7ului Sfant. 2n Scriptura nu exista exemple de ru%aciune adresata in%eril#r. &tentie la # curi#zitate nesanat#asa cu privire la manifestarile an%elice>>> Putem in sc7imb sa4i cerem D#mnului sa4si trimita in%erii sai sa ne pazeasca Ps -1.11. Se arata in%erii si astazi #amenil#r< &u existat peri#ade de activitate an%elica intensa ' in lucrarea D#mnului, a bisericii primare Prin urmare nu trebuie sa excludem a priori p#sibilitatea unei asemenea manifestari in zilele n#astre ' purtat#ri de mesa0e, incura0are. Se cuvine t#tusi sa fim atenti>>> ,ici # fiinta an%elica nu p#ate sa aduca # invatatura c#ntrara Scripturi. )De%7izarea/ dem#nil#r in in%eri de lumina este p#sibila, dar atentie la mesa0ul transmis>>

*## +eolo'ie Sistemati%a !rudem, -a.ne, %ap. 78, Satan si demonii Cum ar tre&ui sa se #andeasca crestinii de astazi la "at,an si la demoni? -atalia spirituala. Explicatii si baze biblice Demonii sunt in#eri re&eli care au pacatuit impotriva lui Dumnezeu si care, de atunci, lucreaza in lume spre rau. Ori'inea demonilor

Daca in Gen 1.$1 t#t ceea ce facuse Dumnezeu )erau f#arte bune*, inseamna ca nu existau inca du7uri rele. 2n Geneza $.1, primii #ameni au f#st ispititi de Satan, sub f#rma unui sarpe. De aceea Grudem situeaza caderea in%eril#r undeva in acest interval. ,: menti#neaza in d#ua l#curi caderea in%eril#r: !Petru !.3 si 2uda 6 se afirma aici ca in%erii care nu si4au pastrat vrednicia sunt in adanc. 1anifestarea malifica a acest#r fiinte asupra creatiei a dus la c#ncluzia ca # parte a in%eril#r cazuti este le%ata, iar # parte sunt activi in lume (BIrie ' :e#l#%ie Elementara). Pacatul in%eril#r se pare ca a f#st mandria, 4 )nu si4au pastrat vrednicia, si si4au parasit l#cuinta* 2uda 6. Cn alt pasa0 care ev#ca caderea lui Satan este 2saia 13. &ici este v#rba atat de un pers#na0 ist#ric real, cat si de descrierea metaf#rica a caderii luciferice. ;ezi de asemenea si textul din Ezec7iel !9. Satan a incercat # actiune de uzurpare a aut#ritatii divine : )v#i fi ca "el Preainalat*. 2n Gen 6.!43 exista # referinta (p#sibila) la # actiune an%elica care sa fi c#ndus la c#ndamnarea l#r. Grudem nu crede ca )fii lui Dumnezeu* reprezinta fiinte an%elice: in%erii nu au sexualitate c#ntextul din Gen 6 nu su%ereaza ca )fii lui Dumnezeu* ar fi in%eri

)fii lui Dumnezue* p#ate fi interpretat ca referindu4se la #ameni care apartin lui Dumnezeu ' )#amenii au inceput sa c7eme ,umele lui Dumnezeu* ' Gen 5.$ "#ntextul acestui verset se refera la linia %eneal#%ica a lui Set Se face deci de#sebirea intre #amenii nepri7aniti si femeile necredinci#ase.

*. Satan 9 %apetenia demonilor Satan ' nume pers#nal al capeteniei dem#nil#r, inseamna .adversar/. 1enti#nat in : 2#v 1.6 ' dusman al D#mnului care su%ereaza un atac necrutat#r asupra lui 2#v 1"r#nici !1.1 ' il ispiteste pe David sa faca numarat#area p#p#rului Ja7aria $.1 ' il acuza inaintea lui Dumnezue pe marele pre#t, 2#sua 2n ,: ' D#mnul spune in timpul ispitirii )Pleaca Satan#* &lte nume: Diav#l ' 1atei 3.1 &p#c 1!.sarpele ' !"#r 11.$ &p#c 1!.8eelzebul ' 1atei 16.!5 1!.!3 .stapanit#rul lumii acesteia/ ' 2#an 1!.$1 )d#mnul puterii vazdu7ului/ Efes !.! .cel rau/ ' 1atei 1$.1- 12#an !.1$

A%tivitatea lu Satan si a demonilor Satan a f#st initiat#rul pacatului Gen. $.146 !"#r 11.$ 2#an 9.33 12#an $.9 Dem#nii se #pun si incearca sa nimiceasca #rice lucrare a lui Dumnezeu ' 2#v. 1.1! !.6 &u putere limitata: nu cun#sc %andurile, viit#rul 2s 36.-416 Dan. !.!(4!94 visul #bserva

2st#ria rascumpararii menti#neaza activitatea dem#nica: a. in ;:: Deut $!.1641( ' 0ertfe dracil#r Ps 166. $54$( 0ertfe id#lil#r 1"#r 16.!6 40ertfe dracil#r ex#rcizare in ;:< P#ate Saul si David> b. lucrarea D#mnului 2sus: 4 putere ' 1atei 1!.!94!- ' =#mul tare= 2s 3- =ci#cnirea imparatiil#r ' 1atei 1! c. 2n timpul ,#ului Ee%amant: 1atei 16.9 1rc $.15 aut#ritate data cel#l#r 1! Euca 16.1( ' cei (6 de ucenici biserica primara ' 2ac#v 3.( 1Petru 5.94- 12#an $.9 d. in timpul 1ileniului: &p#c !6.14$ ' inc7isi ap#i reazvratiti !6. 94e. 0udecata finala &p#c !6.16 ' iazul de f#c D. Relatia noastra %u demonii Sunt activi si azi< 4 demit#l#%izare ' 8ultmann 4 structurile din s#cietate 4 activi ' #rbirea #amenil#r Desi nu sursa tutur#r pacatel#r si a tutur#r relel#r, intr4# anumita masura, acestea vin de la ei 4 accent pe a nu pacatui: 4 dezbinare, nu du7 ci ve%7ere si resp#nsabilitate la fel si cu alte pr#blemeApacate: incest, dez#rdine, etc. 4 predicarea Even%7eliei are pri#ritate, c7iar si in c#ntextul unei activitati dem#nice evidente, fara a evita ex#rcizarea, unde este cazul. Exemple din activitatea lui Pavel. 4 #biectii fata de ab#rdarea =bataliei spirituale strate%ice=: a. ,u avem situatii in ,: de alun%area unui =du7 terit#rial= b. ,u este cazul sa cerem inf#rmatii despre ierar7ia l#cala c. inf#rmatii de la dem#ni<> 4 tratate cu suspiciune

d. intarituri dem#nice eliminate mai intai si ap#i evan%7elizare Cnele din aceste #biectii trebuiesc aplicate cu precautie, luind in calcul t#ate datele #ferite de Scriptura in astfel de situatii (activitate dem#nica) ? c#ncluzie partiala ' c7iar daca se recun#aste efectele activitatii dem#nice, sc#pul lucrarii de evan%7elizare il c#nstituie ale%erile si actiunile #amenil#r trebuie sa ne asumam resp#nsabilitatea pentru actiunile n#astre si sa umblam in ascultare de D#mnul. &cestea fiind spuse, se remarca t#tusi ca in ,: sunt multe texte care se refera la activitatea dem#nica: id#li si 0ertfe aduse id#lil#r ' 1"#r 16.!6 invatatura ' 1:im 3.1 !:im !.!34!6 =tata pe diav#lul= ' 2#an 9.33 =t#ata lumea zace in cel rau= 12#an 5.1 =cine pacatuieste este de la diav#lul= 12#an $.9 "#ncludem ca : in apr#ape t#ate faptele rele si pacatele din zilele n#astre exista # masura de influenta dem#nica. De aceea credinci#sul trebuie sa: nu dea prile0 diav#lului 4Efes 3.!6 pacatul fav#rizeaza activitatea dem#nica daca se c#nstata frecventa crescuta a unui tip de c#mp#rtament pacat#s ' riscul crearii unui =cap de p#d= al diav#lului 4 acceptarea resp#nsabilitatii si p#cainta :. #ste posibil %a un %redin%ios sa &ie posedat de un demon? Grudem su%ereaza ca este bine sa fim atenti la termin#l#%ia f#l#sita: =stapanit= (p#sedat ' v#inta c#mplet d#minata)' nu este cazul sa f#l#sim acest termen in cazul unui crestin (<>) =astacuri= ' termen acceptat ' =fiica lui &vraam= ' Euca 1$.16... 2ac#v 3.( 1Petru 5.94 cat de sever< 4 la fel ca si cu pacatul ' %rade diferite se cere discernamant si perseverenta in =dia%n#sticarea= situatiei spirituale a unui crestin afectat de influente dem#nice

;. um se pot re%unoaste in&luentele demoni%e? 1anifestari: 1arcu -.1(419 1arcu 5.!45 4 tinde spre nimicirea creatiei 4 diferite b#li, cu si fara activitate dem#nica 1atei 3.!6 2nvatatura falsa pr#m#vata de du7uri ' 12#an 3.146 !"#r 11.1$415 Discernamant ' 1"#r 1!.16 !"#r !.15416 ' mireasma nu suntem int#tdeauna asa de si%uri 2sus da tutur#r aut#ritatea de a mustra si alun%a dem#nii

Euca -.1 Euca 16.1( ' d#m#nii supusi in ,umele lui 2sus
Pavel !"#r 16. $43 Efes 6.16419 2ac#v 3.( 1Petru 5.94:emeiul aut#ritatii credinci#sil#r: a. lucrarea lui "7rist#s pe cruce ' Evrei !.13 "#l !.15 &p#c 1!.11 b. suntem fii, deci sa nu avem teama ' B#m 9 1 2#an 3.3 ' =mai tare este cel ce este in n#i= !:im 1.( ' nu un du7 de teama +il 1.!9 De ce sa acti#nam n#i si nu Dumneze< 4 m#delul biblic in t#ate d#meniile lucrarii spirituale ' =impreuna lucrat#ri cu Dumnezeu= practica: p#runca scurta sau citat (sabia Du7ului) <. /odalitati de slujire Sa nu infric#sam pe cei asistati de n#i: t#n intrebare p#runca scurta nu dramatizare ' puterea este a D#mnului. "#ncentrare nu asupra dem#nului ci a pers#anei ' a semenului n#stru Sa nu fim prea curi#si P#cainta pers#anei ' 1atei 1!.3$435 Eficienta lucrarii ' c#nditi#nata de starea n#astra spirituala 7. $n%rezatori %a puterea #van'6eliei va birui asupra diavolului

inceputul lucrarii D#mnului ' Euca 6.13 ' =din multi ieseau draci= lucrarea lui +ilip in Samaria ' +a 9.( trimiterea lui Pavel ' +a !6.19 ' #amenii sa se int#arca = de sub puterea Satanei la Dumnezeu...= sau 1"#r !.345 !"#r 16.$43 +iul lui Dumnezeu s4a aratat ca sa nimiceasca lucrarile diav#lului= ' 12#an $.9 atitudine de anticipare in privinta lucrarii de eliberare de dem#ni

Grudem !1 rearea omului De ce ne-a creat Dumnezeu? +n ce sens ne-a facut Dumnezeu in asemanare cu El? Cum putem fi noi pe placul lui Dumnezeu in fiecare zi? Explicatii si &aze &i&lice
4ap#%eul creatiei 4sc#pul creatiei 4natura pacatului 4planul salvarii &. 2ntrebuintarea cuvantului #m cu referire la rasa umana se aduc #biectii referit#are la f#l#sirea cuvantului =#m= pentru a desemna rasa uman, pe m#tiv ca ar exclude femeia analiza textel#r Gen 5. 14! 0ustifica # astfel de utilizare al acestui apelativ =adam= cu referire la : (16 barbati (!) rasa umana in %eneral

ramane de analizat daca acest fapt are semnificatie pentru intele%erea relatiei dintre barbat si femeie

8. De ce a f#st creat #mul< Dumnezeu nu a f#st #bli%at, ci a facut4# spre %l#ria Sa relatia din :rinitate independenta lui Dumnezeu ne4a creat pentru %l#ria Sa: 2s 3$.( Efes 1. 1141! viata n#astra are semnificatie suntem imp#rtanti Sc#pul vietii n#astre %l#rificarea lui Dumnezeu 4ne bucuram in D#mnul si ne %asim placerea in El4 Ps 16.11 ($.!54!6 93.14!, 16 starea n#rmala a unui credinci#s: sa se bucure in D#mnul: B#m 5.!4$ +il 3.3 1:es 5.16419 1Petru 1.6,9 D#mnul de asemenea se bucura de n#i : 2s 6!.5 :ef $.1(419 1Petru 1.9 Este =c#rect= ca D#mnul sa faca ceva intru %l#ria Sa< ?amenii p#t atenta la %l#ria lui Dumnezeu, insa el este indreptatit sa4si afirme %l#ria, intru4cat este drept, se cuvine, merita, este vrednic si #ricum ii apartine> ?mul creat dupa c7ipul lui Dumnezeu

2ntelesul expresiei =c7ipul lui Dumnezeu=: #mul este ca Dumnezeu, si il reprezinta pe Dumnezeu Gen 1.!6 ' c7ip, asemanare ' inseamna similar dar nu identic =c7ip= ' un lucru care reprezinta alt lucru incercari de identificare a c7ipului: intelect decizii m#rale stapanire evitarea incercarii de a %asi un inteles prea in%ust pentru c7ip si asemanare este mai rez#nabil sa intele%em aceste cuvinte ca insemnand ca #mul este ca Dumnezeu si il reprezinta (Gen 1.!6) # lista care sa cuprinda caracteristici specifice ale asemanarii si c7ipului este inutila, pentru ca nu p#ate =epuiza= descrierea lui Dumnezu cun#asterea lui Dumnzeu ne a0uta sa intele%em mai bine ce inseamna ca #mul este =dupa c7ipul si asemanarea= Sa cun#astereaAvederea lui "7rist#s> "#relarea Gen. 1.!6 su Gen 5.$ &dam ' Set =fiecare aspect in care #mul este ca Dumnezeu este parte din existenta lui dupa c7ipul si asemanarea lui Dumnezeu "aderea: dist#rsi#narea c7ipului lui Dumnezeu, dar nu pierderea acestuia menti#nat si dupa cadere: Gen -.6 2ac#v si4a piedut puritatea m#rala si nu mai p#ate reflecta sfintenia lui Dumnezeu intelect c#rupt... %rad de asemanare diminuat Ecl. (.!d#ar "7rist#s in umanitatea Sa este dupa c7ipul si asemanarea Eui $. 2n "7rist#s ' recuperarea pr#%resiva a c7ipului "#l $.16 ' =inn#ieste spre cun#stinta dupa c7ipul "elui ce l4a facut= !"#r $.19 ' =sc7imbati in acelasi c7ip al lui (eiD#n) din slava in slava= B#m 9.!- =asemenea c7ipului +iului Sau= Beint#arcerea lui "7rist#s: restaurarea c#mpleta a c7ipului lui Dumnezeu 1"#r 15.3- 4 paralela: =in &dam= ' =in "7rist#s= purtam c7ipul primului si4l v#m purta si pe al lui "7rist#s "7rist#s este =c7ipul lui Dumnezeu= (!"#r 3.3) =c7ipul Dumnezeului celui nevazut= ("#l 1.15) 12#an $.! ' cand se int#arce "7rist#s =v#m fi ca El= 5. &specte specifice ale asemanarii 1#rale: resp#nsabilitate m#rala sentimente launtrice de bine si rau c#mp#rtament sfant cand acti#nam dupa standardele lui


Spirituale: 4acti#nam in d#meniul imaterial, spiritual in m#d semnificativ avem # viata spirituala ' relati#nam cu Dumnezeu im#rtalitate

$. 2ntelectuale: ratiune limba0 4viit#r ' sentiment al vesniciei creativitate ' muzica, te7nica em#tii c#mplexe

3. Belati#nale: familie ' biserica casat#rie ' e%ali ca imp#rtanta, diferiti in r#l in relatie cu restul creatiei ' stapanire (0udecarea in%eril#r>) 5.&specte fizice ale asemanarii: trupurile umane reflecta caracterul Eui nasterea de c#pii

"reatia t#ata reflecta caracterul Eui, t#tusi d#ar #mul este dupa c7ipul si asemanarea Sa de aceea este imp#rtant sa urmam pilda Eui (Efes. 5.1) si sa f#l#sim deci capacitatea de a pr#%resa in t#ate d#meniile 6. Demnitatea de purtat#ri ai c7ipului lui Dumnezeu imp#rtant sa c#nstientizam acest lucru se apli%a si %elor %azuti0=5

*## +eolo'ie Sistemati%a Grudem !! Omul %a barbat si &emeie De ce a creat Dumnezeu &ar&atul si femeia? $ot fi &ar&atii si femeile e#ali si totusi sa ai&e roluri diferite?
#xpli%atii si baze bibli%e textele Scripturii stabilesc # le%atura intre crearea #mului dupa c7ipul si asemanarea lui Dumnezeu si faptul ca =parte barbateasca si parte femeiasca i4a facut= ' Gen 1.!( la fel si in Gen 5.14! crearea #mului ca barbat si femeie # ilustrare a c7ipului lui Dumnezeu in #m prin urmat#arele: (para%rafele ce urmeaza)

A. Relatii personale realizarea unei unitati interpers#nale in t#ate f#rmele pr#prii s#cietatii umane: familie, biserica in casat#rie ' Gen. !.!3, unitatea se realizeaza la nivel fizic, spiritual si em#ti#nal uniunea realizata de Dumnezeu insusi ' 1atei 1-.6 relatiile sexuale in afara casat#riei sunt pacat#ase ' atenteaza la sfintenia trupului ' 1"#r 6.16, 194!6 uniunea nu este temp#rara ' 1al. !.13416 B#m (.! ilustreaza relatia lui "7rist#s cu 8iserica ' Efes. 5.!$4$! reflecta (intr4# anumita masura) pluralitatea :rinitatii #biectii: trei si nu d#i 2sus n4a f#st casat#rit: relatia lui 2sus cu rasa umana (paralela &dam ' 2sus) cazul lui Pavel

*. #'alitatea %a persoane si importanta in e%ala masura facuti dupa c7ipul lui, si reflecta in e%ala masura caracterul Sau deci ' imp#rtanta si val#are e%ala inaintea lui Dumnezeu ' exclude sentimentul de mandrie sau inferi#ritate 1"#r 11.( ' nu inferi#ritate ci diferente manifestate in c#mp#rtament, atitudine interdependenta cel#r d#i (vv1141!) e%alitate, interdependenta: Pr#v $1.16, !94$6 1Petru $.( 1"#r. 11. 1141! e%alitate reflectata in: ,: ' BusaliiA"incizecime, +a !.1(419 ' citand 2#el !.!94!t#ti au daruri spirituale, 1"#r 1!.11 b#tez +a !.31 Gal $. !(4$9 ' clasa s#ciala, rasa, sex cetateni de mana a 22 a in biserica>>>

Roluri di&erite pentru &ie%are

Belatia dintre :rinitate si calitatea de cap a barbatului in casat#rie in cadrul :rinitatii exista r#luri si functii distincte, dar acestea sunt c#mpatibile cu e%alitatea in imp#rtanta, pers#nalitate si divinitate exista # paralela intre cele de mai sus valabile in cazul :rinitatii si relatia barbat4femeie: 1"#r 11.$ ' ="7rist#s este capul #ricarui barbat, )barbatul este capul femeii si ca Dumnezeu este capul lui "7rist#s*

B#luri distincte inainte de cadere a. Primul a f#st creat &dam, ap#i Eva ' su%ereaza r#l de c#nducere al lui &dam imp#rtanta intaiului nascut in ;: ' Deut !1.1541( dar si in 1:im !.1 b. Eva a f#st creata ca sa fie de a0ut#r lui &dam ' Gen !.19 1"#r 11.- #biectii: (1) cel care a0uta este mai mare (!) intelesul pentru =p#trivit pentru=G =in fata= ' deci Eva superi#ara c. .&dam a dat nume Evei: dreptul de a numi d#vedeste aut#ritate Gen !.1-4!6 dar si in Gen .!6 ' dupa cadere numele reprezinta si # descriere a pers#anei Dumnezeu a numit rasa umana =#m= si nu =femeie= ' r#l c#nducat#r al barbatului e. Sarpele a venit mai intai la Eva ' urmarind # inversareAsubminare a r#luril#r<> Dumnezeu insa il ab#rdeaza mai intai pe &dam (dupa cadere) acest lucru pare a fi su%erat si de Pavel in 1:im.! .13 f. Dupa cadere Dumnezeu a v#rbit intai lui &dam %. &dam si nu Eva a reprezentat rasa umana ' 1"#r 15.!! ' =2n &dam t#ti m#r= B#m 5.15 la fel, c#nsecintele pacatului lui &dam asupra rasei umane 7. 8lestemul a pr#v#cat # dist#rsi#nare a r#luril#r anteri#are, nu intr#ducerea un#r r#luri n#i durere, uzurpare, c#nflict Bascumpararea in "7rist#s reafirma #rdinea creatiei Efes. 5.!!4$$ "#l $.1941- :it !.5 1Petru $.14( 12#an $.9 ' +iul lui Dumnezeu s4a aratat ca sa nimiceasca lucrarile diav#lului= ' inclusiv in casat#rie. 1aturizare, intele%ere4 acceptare.

$. Efeseni 5.!14$$ si pr#blema supunerii mutuale 2ncercari de a da un anume inteles a ceea ce inseamna =sa fie supusa=: =cu%etat, delicat, a acti#na in dra%#ste= f#l#sit in alte c#ntexte in ,: acest inteles este de neaplicat ' de ex. Supunerea dem#nil#r fata de ucenici ' Euca 16.1( in nici una din situatiile din ,: in care se v#rbeste de supunere, aceasta relatie nu este vre#4data inversata =supunere mutuala= ' Efes 5.!1 de fapt este c#rect sa intele%em ca se refera la cazurile specifice enumerate mai departe si nu la supunere mutuala intre s#t si s#tie

D. 2ota la apli%atia invataturii despre %asatorie 4 s#tii sa nu fie a%resivi 4 s#tiile sa nu intre in c#mpetitie cu s#tii l#r 4 sa se evite er#area de pasivitate 4 s#tul sa tinda spre un r#l de c#nducat#r iubit#r delicat si resp#nsabil 4 s#tia sa tinda spre un r#l de supunere activa inteli%enta si bucur#asa fata de aut#ritatea s#tului

Grudem, ap 7: 2atura esentiala a omului Ce vrea sa spuna "criptura prin .suflet' si .spirit'? "unt acestea uul si acelasi lucru? Explicatie si baze biblice A $ntrodu%ere: +ri6otomie, di6otomie, monism 1. :ri7#t#mism: trup, suflet, du7. Sufletul: intelect, em#tii si v#inta

Spiritul: # inzestrare mai inalta a #mului care prinde viata in m#mentul c#nvertirii unei pers#ane. (B#m 9.16 2#an 3.!3 +il $.$) Di7#t#mism: spiritul nu este distinct de suflet termenii sunt intersc7imbabili cuvantul du7 este f#l#sit de Scriptura cand se refera la relatia #mului cu Dumnezeu, dar spirit si suflet p#t fi f#l#site intersc7imbabil. 1#nismul: sufletul nu p#ate exista separat de trup trupul reprezinta pers#ana suflet si spirit sunt termeni care descriu (desemneaza) pers#ana insasi sau viata pers#anei. *. Date bibli%e &ccentul Scripturii cade pe unitatea t#tala a #mului, care a f#st creat de Dumnezeu. ;alabila aceasta #bservatie pentru &dam ' Gen !.(, dar si pentru c#nditia umana la int#arcerea lui "7rist#s ' 1"#r 15.514 53 in relatia n#astra cu Dumnezeu este implicata intrea%a fiinta, deci se asteapta pr#%res in t#ate d#meniile trairii umane. Scriptura prezinta t#tusi faptul ca natura umana are atat # parte materiala cat si una imateriala. Scriptura f#l#seste .suflet/ si .spirit/ in m#d intersc7imbabil. 2#an 1!.!( 4.sufletul tulburat/ 2#an 1$.!1 '.tulburat in du7ul Eui/ Euca 1.3643( ' 1aria la bunavestire. Despre cei m#rti: du7uri ' Evrei 1!.!$ 1Petru $.1- suflete ' &p#c 6.- !6.3. Scriptura afirma ca la m#arte pleaca .sufletul sau du7ul/. Sufletul : Gen $5.19 12mp 1(.!1 Euc 1!.!6 Du7ul: Ps $1.5 2#an 1-.$6 +a (.5-. ,u se spune nicaieri ca se duc in acelasi timp si du7ul si sufletul. Despre #m se spune ca este fie .trup si suflet/, fie .trup si du7/. Suflet si trup: 1at 16.!9 Du7 si trup: 1"#r 5.5 2ac#v !.!6 1"#r (.$3 !"#r (.1 .Sufletul/ p#ate pacatui sau .spiritul/ p#ate pacatui. Sufletul p#ate pacatui ' este us#r de acceptat de catre tri7#t#misti ' 1Petru1.!! &p#c 19.13. Du7ul pacatuieste<>: !"#r (.1 1"#r (.$3 Dan 5.!6 Pr#v 16.$! Sufletului si du7ului li se atribuie in m#d intersc7imbabil aceleasi fapte. Du7ul experimenteaza: em#tii: +a 1(.16 ' du7ul lui Pavel la &tena cun#astere: 1arcu !.9 1"#r !.11 ab#rdare 7#lista ' activitaKti efectuate de intrea%a fiinta, pers#ana ' #mul in unitatea sa sufletul se inc7ina: Ps !5.1 Ps 16$. 1 p#runca de a4E iubi pe D#mnul 4 1arc 1!.$6 in relatie cu Dumnezeu sunt activi atat du7ul cat si sufletul insistenta deci pe unitate a trupului si sufletuluiAdu7ului 2n c#ncluzie, se pare ca Scriptura nu spri0ina nici # de#sebire intre suflet si du7. Ar'umente in &avoarea tri6otomiei 1 :es 5.!$ Evrei 3.1! 1"#r !.13 ' $.3: #ameni )carnali*, .firesti/ si .du7#vnicesti/ 1 "#r 13.134 du7ul se r#a%a dar mintea este fara r#d &r%umenzt preluat din experienta pers#nala: un anumit discernamant, # c#nstiinta spirituala a prezentei lui Dumnezeu. Du7ul n#stru ne de#sebeste de animale Ea re%enerare este inviat du7ul n#stru Raspunsuri date ar'umentelor in &avoarea tri6otomiei

1:es 5.!$ ' du7 si suflet, f#l#site ca sin#nime, ca in p#runca de a iubi pe D#mnul, altfel am a0un%e la mai multe c#mp#nente ale fiintei umane deci nu parti distincte, ci d#rinta de sfintire a partii imateriale raspuns nec#nvin%at#r>

Evrei 3.1! ' partile launtrice ale fiintei umane nu se p#t sustra%e patrunderii cuvantului lui Dumnezeu 1"#r !.13 ' $.3 ' aici se v#rbeste de influenta Du7ului asupra credinci#sului, si nu despre diferite parti ale fiintei umane. 1"#r 13.13 ' Pavel nu vrea sa spuna ca mintea tine de suflet, iar du7ul este cel care se r#a%a si deci este in relatie cu Dumnezeu preferinta lui Pavel pentru .du7/ si nu .suflet/ &r%ument din experienta pers#nala ' perceptia spirituala este distincta de pr#cesele c#nstiente de %fandire rati#nala, dar la fel de bine se putea f#l#si .suflet/ in l#c de spirit> "e ne de#sebeste de animale: 4inzestrarile spirituale puse de Dumnezeu in trupul si in sufletul (sau du7ul) n#stru. 2nvie du7ul n#stru in m#mentul re%enerarii< ' B#m 9.16 ' .viu pentru Dumnezeu din pricina nepri7anirii* G in partasie cu Dumnezeu Efes !.1 se refera la intrea%a pers#ana "#ncluzie ' c7iar daca ar%umentele tri7#t#miste au # anumita f#rta, nu sunt c#nclusive a nu deprecia trupul4 B#m 1!.1 sa ne ferim de # atitudine antiintelectuala (mai ales tri7#t#mistii>) ' !c#r 16.5 .discernamantul spiritual/ nu c#nduce la ne%li0area studiului ' am putea a0un%e in ratacire. &b#rdarea di7#t#mista ne fereste mai us#r de excesele de mai sus Di7#t#mie in unitate %enerala ' cuprinderea intre%ii vieti S%riptura vorbeste de partea imateriala a omului %are poate exista &ara trupul a%estuia

Este ne%ata de unii fil#s#fi, supravietuirea separata a partii imateriale de trupul uman ' la m#arte Scriptura afirma limpede supravietuirea c#nstienta a partii imateriale a #mului, dupa m#artea trupului Euca !$.3$ ' pe cruce +a (. 5- ' Stefan si primirea du7ului sau la D#mnul +il 1.!$ .dilema/ lui Pavel sau !"#r 5.9 &p#c 6.- ' %lasul martiril#r De unde vine su&letul nostru?

Creationismul : suflet n#u (creat) pentru fiecare pers#ana, intre nastere si c#ncepere acesta se uneste cu trupul /raducianismul : transmiterea sufletului prin %enerare naturala, la fel ca si trupul $reexistentialismul: .dep#zit/ al sufletel#r/ 4 nu are baza scripturala. :raducianism: Gen 1.!( ' urmasii #mului dupa c7ipul si asemanarea lui &dam si Eva Evrei (.16 ' Eevi in .c#apsele lui &vraam/ a dat zeciuiala lui 1el7isedec. "reati#nismul ' fav#rizat de Grudem Ps 1$-.1$ ' .:u mi4ai int#cmit rarunc7ii/ 2saia 3!.5 Dumnezeu da .suflet cel#r ce mer% pe el (pamant) Discutia despre cauza primara si cauza secundara, de la cap despre suveranitate, se aplica si aici. Grudem nu vede nici # c#ntrdictie in faptul ca desi Dumnezeu creaza fiecare suflet, acesta este, prin creatie afectat (inclinat spre pacat) de pacat> E#c de discutii, dar nu merita sa insistam in apararea unuia sau a altuia din m#delele prezentate mai sus. EricDs#n fav#rizeaza traducianismul.

*## +eolo'ie Sistemati%a !rudem, -a.ne, Teologie Sistematica Introducere in doctrinele biblice )a%atul 0%ap 7;5

Ce este pacatul? De unde vine pacatul? %ostenim noi o natura pacatoasa de la 0dam? %ostenim noi vina de la 0dam? #xpli%atie si baze bibli%e A. De&initia pa%atului

ist#ria pacatului, a razvratirii si a planului de rascumparare fapte dar si atitudini ' p#runcile si predica de pe munte natura m#rala a #mului ' cauza esecului B#m 5.9 Efes !.$

Def: pacatul este esecul, incapacitatea de a ne conforma le#ii morale a lui Dumnezeu prin fapta, atitudine sau natura.

&lte su%estii: a. e%#ismul #biectii: 1. nu asta spune Scriptura !. # masura de e%#ism este buna (cine da navala pune mana (stapnire) pe 2mparatie) $. multe pacate reale nu p#t fi definite ca e%#ism ' umanism, id#latria, necredinta Pacatul definit in relatie cu le%ea m#rala si caracterul lui Dumnezeu: 12#an $.3 B#m !:1(4!Gravitatea pacatului: ne dauneaza, esec de a fi placuti Eui pacatul este esentialmente rau '. #pus in m#d direct fiecarui element al caracterului lui Dumnezeu/ *. Ori'inea pa%atului

Dumnezeu nu este aut#rul pacatului ' Gen 19.!5 2ac#v 1.1$ Scriptura nea%a de asemenea dualismul, sau faptul ca Dumnezeu ar fi luat prin surprindere de existenta pacatului Dumnezeu face ce vrea, deci si aparitia pacatului este parte a acestei )v#i*4 ca rezultat al ale%erii v#luntare ale creaturil#r m#rale prima manifestare a pacatului are l#c in lumea an%elica ' caderea lui Satan caderea lui &dam si a Evei: baza cun#asterii: .ce este adevarul/ baza standardel#r m#rale: .ce este drept/4 cine 7#taraste ce este bunAbine .cine sunt eu/ ' creatura, nu .ca Dumnezeu/ veridicitatea ist#ric a caderii: interpretarea din ,: ' B#m 5.1! 2rati#nalitatea pacatului ' r#stul razvratirii

. Do%trina pa%atului mostenit 1. >ina mostenita: 2oi suntem so%otiti vinovati din %auza pa%atului savarsit de Adam B#m 5.1! ' printr4un sin%ur #m, pacatul si m#artea, care ap#i )a trecut asupra tutur#r #amenil#r, din pricina ca t#ti au pacatuit* acest .au pacatuit se refera la pacatul lui &dam, nu la pacate pers#nale ' vezi B#m 5.1$413 m#artea )fara le%e* Principiul atri&uirii vin#vatiei si a nepri7anirii ' B#m 5.1941"l. : t#ti membrii rasei umane prezenti in &dam (%enetic, reprezentant) .Pacatul #ri%inar/ desemneaza deci pacatul m#stenit de la &dam si vin#vatia pentru acest pacat. Este asta c#rect<:

1. t#ti .pr#testatarii/ au pacatuit, si v#r fi 0udecati in c#nsecinta !. .daca am fi f#st in l#cul lui &dam, am fi facut la fel* ' nu4i c#nclusiv $. sa nu fim reprezentati de &dam dar .... nici de "7rist#s> rasa umana c#nsiderata un intre% #r%anic: ex. ' &dam, &can, Datan, &biram, etc pers#nalitate c#lectiva><

,u t#ti te#l#%ii sustin m#stenirea vin#vatiei lui &dam (arminienii) 7.)ervertirea mostenita: 2oi avem o natura pa%atoasa din %auza pa%atului lui Adam Ps. 51.5 ' inclinatie spre pacat in natura umana ' .eram din fire c#piii ai maniei, ca si ceilalti/ Efes !.$ asta nu inseamna ca suntem atat de rai cat ar fi p#sibil c#nstran%eri, civile, s#ciale, ale c#nstiintei a. Prin natura n#astra, in fata lui Dumnezeu, n#i suntem incapabili sa facem vreun bine spiritual: suntem afectati in intre%ime B#m (.19 :it1.15 2er. 1(.b. Dumnezeu c#nsidera ca prin faptele n#astre, n#i suntem incapabili sa facem vreun bine spiritual: nu avem abilitatea de a lucra mantuirea n#astra, separati de Dumnezeu necredinci#sii sunt r#biti pacatului (2#an 9.$3), nu intele% lucrurile Du7ului (1"#r!.13), nu ne putem apr#pia de Dumnezeu, sin%uri, de capul n#stru

Exista prin urmare libertate de ale%ere< "#nsecinta: a nu refuza #cazia de a primii p#cainta>

D. )a%atele reale din viata noastra 1. +oti oamenii sunt pa%atosi inaintea lui Dumnezeu 1.2mp. 9.36 B#m 1. 19 4$.!6 !. ?are incapacitatile n#astre ne limiteaza resp#nsabilitatea< Pela%ius (activ $9$ ' 3!3) ' #mul este capabil sa faca fata cerintel#r lui Dumnezeu si nea%a pacatul m#stenit, fiecare raspunde de sine insusi 8iblia afirma ca eram .m#rti in pacatele n#astre/ asta nu inseamna abs#lvire de resp#nsabilitate :. Sunt nou4nas%utii vinovati inainte de a %omite pa%ate reale? Grudem insista asupra vin#vatiei .inainte de nastere/ EricDs#n v#rbeste de # varsta a resp#nsabilitatii, cand pacatul #ri%inar devine )actual*. Grudem afirma p#sibilitatea re%enerarii unui c#pil c7iar inainte de nastere ' 2#an 8#tezat#rul, etc. "ati c#piii sunt in aceasta situatie, este neclar> "#piii credinci#sil#r au un statut privile%iat, desi si in acest punct Grudem este evaziv, el da ca exemplu primul c#pil al lui 8atseba. "#piii necredinci#sil#r care m#r de vreme< ,u se stie, dar mila D#mnului este mare> S#lutia in #rt#d#xie, sau la luterani, #ri cat#lici. ;. #xista 'rade de pa%atuire? a. >ina le'ala ?rice pacat ne face vin#vati, nu d#ar in sensul pacatului pe care il m#stenim ci si in sensul ca ) blestemat este #ricine care nu staruieste in t#ate lucrurile scrise in cartea Ee%ii, ca sa le faca* b. onse%intele pa%atului in viata si in relatia %u Dumnezeu 4 unele mai %rave decat altele .un mai mare pacat/ ' 2#an 1-.11 Ezec7iel 9 Predica de pe 1unte ' p#runci mici, p#runci mai insemnate 4 Pacate fara v#ie sau pacate intenti#nate 4 statutul (p#zitia lui) credinci#sului>< ' nu multi invatat#ri 4 p#zitia r#man#4cat#lica: pacate de m#arte si pacate scuzabile ' 12#an 5.1641( discutie "l. de#sebirea intre pacate este afirmata de Scriptura "#nsecinte:

ef#rt intru sfintire aprecierea pacatel#r unui prieten disciplinarea in biserica

?. e se intampla %and pa%atuieste un %restin? a. )ozitia noastra le'ala inaintea lui Dumnezeu ramane nes%6imbata

"#pii iertati ai lui Dumnezeu (pacate inainte de b#tez si dupa b#tez) ,e pastram 0ustificarea si infierea b. )artasia noastra %u Dumnezeu este a&e%tata, iar viata noastra %restina este deteriorata Dumnezeu este nemultumit de n#i intristarea Du7ului Sfant pedepseste pe cine iubeste si ca sa ne faca partasi sfinteniei Eui (Evrei 1!) B#dnicia este afectata epist#lele descura0eaza pacatul, care ne indeparteaza de Dumnezeu ' sursa vietii (2er 11<>) Petru v#rbeste de razb#i intre d#rintele pacat#ase si sufletul credinci#sului (1Petru !A11) Pierdem rasplata cereasca ' 1"#r $.1! ' discutie> %. )eri%olul pe %are il %onstituie @evan'6eli%ii ne%onvertitiA &s#cierea un#ra cu biserica fara a fi re%enerati, c#nvertiti ' 7ar ieftin> <. are este pa%atul de neiertat? :exte: 1atei 1!.$14$! 1arcu $.!-4$6 Evrei 6. 346 si 16.!6,!( sau 12#an 5.16,1( 1. ,umai cand "7rist#s era pe pamant. !. ,ecredinta care persista pana la m#arte ' nu la asta se refera $. &p#stazia un#r credinci#si autentici ' valabil ptr Evrei 6, nu si ptr textele din Evan%7elii. 3. .Bespin%ere ne#bisnuit de maliti#asa, v#ita si bat0#c#rit#are a lucrarii Du7ului Sfant care marturiseste despre "7rist#s si atribuirea acestei lucrari lui Satan* "azul din 1atei 1! 2mpietrirea inimii duce la ineficienta mi0l#acel#r mantuirii> #. )edepsirea pa%atului Pedepsirea pacatului este ceruta de dreptatea lui Dumnezeu ' B#m $.!5 un Dumnezeu nepri7anit pedepseste pacatul prin cel care a f#st pre%atit (randuit) pentru aceasta ' "7rist#s

#ri%Bson 79 Dimesiunile pa%atului

2n ;::

"fera de cuprindere a pacatului

Cniversalitate: ptr. ?amenii dintr4# anumita peri#ada ist#rica ,#e: Gen 6.5 %anduri zilnic rele 9.!14 t#ti pacat#si, exc. ,#e David: Ps 13, 5$ citat in B#m $ 12mp 9.36 ' nu exista #m care sa nu pacatuiasca 4 cativa fac exceptie (ind#ielnica) pers#ane .perfecte/: ,#e, &vraam, 1#ise. David dar 2saia 5$.6 ' t#ti rataceam 2n ,: universalitatea ' mai explicit menti#nata: B#m $. - 1641! !$ ' citat din Ps 13 si 5$ 2nclusi t#ti, c7iar si Pavel Efes !.$ Gal $.!! ' t#tul sub pacat t#ti si pretutindeni: +a 1(.$6 ' &tena p#runca p#caintei 2#an $.5 ' t#ti au nev#ie de transf#rmare universalitatea ' # realitate prezumtia este ca t#ti au pacatuit 2lustratii: Petru ' 1t 16.!$ 2ac#v si 2#an ' 1at !6.!64!9 :#ti sunt supusi m#rtii ' din pricina pacatului B#m $.!$ 5.1! 6.!$

+ntensitatea pacatului

"at de pacat#s< 2nclinati spre bine< &bs#lut c#rupti< 2n ;: se v#rbeste despre pacat mai de%raba ca un act, decat # stare sau disp#zitie se are t#tusi in vedere m#tivatia ' ex. "rima nepremeditata ' cetati de scapare se avea in vedere insa si starea launtrica a pacat#sului ' invidia ' # stare launtrica # alta etapa in descrierea pacatului in scrierile pr##r#cil#r: 2eremia si Ezec7iel, pacatul este descris ca # b#ala pr#funda: 2er. 1( ' inima rea 2er. $1.$$ ' Ee%ea scrisa pe inima Ezec7iel 11.1- ' pr#m#siunea unui .alte inimi/ termeni care su%ereaza c#nditia pacat#asa: chasha& ' a planui in le%atura cu %andurile sau sc#purile lui Dumnezeu dar si in le%atura cu #amenii, vicleniile l#r ' Eclez. (.!6.!- Gen 6.5 ' %anduri spre rau 2saia 55. ( .sa se lase.../ c#ncluzia: pacate individuale #bicei de a pacatui Ps 51 ' pers#ana pacat#asa ' nev#ia de curatire, inn#ire 2n ,: 4disp#zitie launtrica: mat 5.!14!! ' manie 5.!(4!9 ' adulter 1!.!$4$5 ' p#mul si r#dul natura determina r#ada 4 Pavel: B#m (.5 'le%ea din madulare Gal 5.1( 'd#rintele carnii se lupta cu Du7ul faptele firii Gal 5. 1-4!1 pacatele sunt pr#duse de c#ruptia naturii umane 4 c#ncluzie: natura pacat#asa ' se manifesta prin pacat. 4 depravare t#tala: 4 Gen 6.5 )t#ate int#cmirile %anduril#r..* )minte intunecata, straini de Dumnezeu..* Efes 3.1941- :it 1.15 4 depravare, dar: 4 nu t#tal insensibila ' B#m !.15 4 nu atat de pacat#asa cat .incape* exista si #ameni %ener#si, altruisti 4 nu c#mite t#ate f#rmele de pacate p#sibile: &rist#tel ' virtutea # cale de mi0l#c intre d#ua extreme Depravare t#tala: Pacatul # pr#blema a intre%ii pers#ane: trup ' B#m 6.6 minte ' B#m 1.!1 em#tii ' B#m 1.!64!(. v#inta '

B#m 6.1( ' r#bi !:im !.!54!6 ' cursa diav#lului m#tivatie nep#trivita, c7iar si in cazul pers#anel#r altruiste fariseii, faceau multe fapte bune, dar ' 1at !$.!$ ' n4au dra%#ste de Dumnezeu 2n situatii de criza ' #amenii se manifesta pacat#s c#mparatia cu animalele in situatii n#rmale, r#lul aut#ritatil#r este de a pr#v#ca intimidarea cel#r cu intentii pacat#ase 1r. ,ice ' pacatul inteles ca .a nu iubi pe Dumnezeu si a nu4E #n#ra pe El/ pacat#sul este incapabil sa se sc#ata din starea de pacat: )m#rti in pacate* ' matuirea prin fapte este imp#sibila ' Efes !.9 ilustratie cu pr#fes#rul cu lista de $6 de caracteristici ale vietii crestine

Depravarea t#tala p#ate furniza # ima%ine extrem de pesimista asupra #mului si in extremis, p#ate pr#v#ca # #bsesie fata de pacatApacat#senie. Discutie. +eorii despre pa%atul ori'inar Este cumva v#rba de un fact#r c#mun, un a priori care determina manifestarea pacat#asa a fiintei umane< Baspunsul il da B#m 5.1! ' )printr4un sin%ur #m ..* &dam ' t#ti au f#st facuti pacat#si $ela#ianismul 36- vine in 2talia, ap#i a0un%e in "arta%ina m#ralist si s#c#teste ca nu este cazul sa avem # c#nceptie prea pesimista despre #m as#ciata cu un accent pus pe suveranitatea lui Dumnezeu, pentru a nu descura0a "#ntracarare: &ccent pe v#inta libera a #mului ?mul este liber de #rice influenta d#minanta de dupa cadere "reati#nist ' sufletul este curat 2nfluenta lui &dam ' un exemplu rau si nu # le%atura directa intre &dam si rasa umana ,u este nev#ie de un 7ar special 7arul este la indemana tutur#r (prin manifestarea v#intei libere, de exemplu, sau 7rul iertarii #btinut prin b#tez) Bespin%e predestinarea sustinuta de &u%ustin 2n c#ncluzie: ?mul p#ate sa indeplineasca p#runcile, fara sa pacatuiasca Ea inceput nu exista inclinatie spre pacat mai ap#i da, prin exemplu si prin #bicei rau 1antuirea ' nu de vin#vatie (nu exista) ci mentinerea statutului initial 8#tezul c#piil#r mici ' nu realizeaza re%enerarea, mai de%raba # binecuvantare Dezv#ltari ulteri#are: nu este necesar b#tezul c#piil#r &dam a f#st creat murit#r v#inta libera c#nfera #mului # independenta abs#luta fata de Dumnezeu 0rminianismul m#stenim # natura c#rupta nev#ie de 7ar incapacitatea nu afecteaza vinta vina ' nu # culpabilitate reala, ci d#ar pasibili de pedeapsa 7ar prealabil: "7rist#s anuleaza c#nsecintele 0udiciare ale pacatului lui &dam neutralizeaza c#ruptia m#stenita de la &dam Calvinismul # le%atura precisa intre &dam si rasa umana intre pacatul lui &dam si pacatul n#stru ' natura c#rupta si tendinta spre pacat m#artea ' d#vada vinei deci m#stenim atat natura c#rupta cat si vina ' B#m 5.1!41- (spre de#sebire de pela%ieni si arminieni) ,atura relatiei dintre &dam si rasa umana: +ederala ' spri0inita pe c#nceptia creati#nista despre suflet ' n4am f#st prezenti, dar &dam a f#st reprezentantul n#stru si deci suferim c#nsecintele paralela relatiei n#astre cu &dam si respectiv cu "7rist#s L B#m 5. 1!4!1: in &dam ' pacat#si in "7rist#s ' nepri7aniti ,atural ' traducianism ' am f#st prezenti realmente si deci t#ti am pacatuit (&u%ustin)

%odel &i&lic B#m 5.1!414 v1! ' m#artea a venit prin &dam si este universala (t#ti pacatuiesc) 4 v1! si ap#i 15 si 1(: # %reseala, t#tusi t#ti m#r 4 arm#nizare: (1) t#ti au pacatuit deci t#ti m#r, adica este v#rba de # resp#nsabilitate pers#nala f#rma verbala pentru ) au pacatuit* este la trecut si nu la prezent,deci (!) pacatul lui &dam este pacatul n#stru 2n c#ncluzie: in &dam t#ata rasa umana a pacatuit si vin#vatia duce la m#arte. ? pr#blema speciala # c#nstituie cazul n#il#r4nascuti ' 1atei 19.$ 1-.13 ' exemplu pentru cei care v#r m#steni 2mparatia Bez#lvare: paralela &dam ' "7rist#s pacat#si inAprin &dam fara c#nsimtire pers#nala nepri7aniti in "7rist#s ' in aceeasi maniera< ' in virtutea identificarii Eui cu umanitatea prin incarnare evan%7elicii cred ca este necesara # acceptare pers#nala a lucrarii lui "7rist#s in fav#area n#astra, prin credinta similar, EricDs#n crede ca desi m#stenim # natura pacat#asa cat si vina lui &dam, acestea ni se imputa in urma unei ale%eri c#nstiente de a pacatui imputare c#nditi#nala a vinei natura unei astfel de decizii: primul pacat ' vin#vati in acel m#ment si de pacatul #ri%inar in m#mentul apr#barii (tacit) naturii n#astre pacat#ase, )actualizam* pacatul lui &dam putem sa respin%em prin p#cainta aceasta natura, sau sa # apr#bam.

#ri%Bson :8

Dimensiunile so%iale ale pa%atului

Pacate individuale si pacate c#lective

Di&i%ultatea re%unoasterii pa%atului so%ial

Participare la pacate prin implicare financiara, apr#bare fatisa, sau c#nsens tacit ,u suntem dispusi sa recun#asem ca suntem resp#nsabili decat in actiunile in care suntem implicati activ Percepem realitatea prinAdin perspectiva %rupului din care facem parte ' suntem c#nditi#nati de apartenenta la un anumit %rup: rasial, ide#l#%ic, etc ,u recun#astem e%#ismul de %rup (in situatii cand eventual, ne sacrificam pentru %rup) Excesele n#astre sunt mai putin evidente prin apartenenta la %rup (sup#rterii in %rup) Departarea de rau, il face mai putin real si diminueaza resp#nsabilitatea individuala.

$nvatatura bibli%a
1umea 4 Baul are un statut independent de #rice v#inta umana individuala si # subzistenta pr#prie, # baza #r%anizata sau structurata. :ermenul %recesc este D#sm#s si descrie # entitate siprituala #pusa 2mparatie lui Dumnezeu. 4 ?stilitatea fata de "7rist#s si biserica sa: )lumea ma uraste..* ' 2#an (.( la fel si pe credinci#si 2#an 15.1941-, sau in 2#an 1(.13 4 Pavel descrie antiteza dintre #mul du7#vnicesc si cel firesc: n#i am primit nu du7ul lumii ci Du7ul care vine de la Dumnezeu, ca sa putem cun#aste ' 1"#r !.1! un alt cadru de referinta pentru cele d#ua situatii 2n acelasi sens, D#mnul pr#mite venirea Du7ului pentru ucenici si nu pentru lume, pentru calauzire si cun#asterea lui ' 2#an13.1(,14 Eumea reprezinta # putere #r%anizata, # f#rta sau #rdine care este #pusul 2mparatiei lui Dumnezeu. Efes !: inainte erau .m#rti/ ' .dupa mersul lumii acesteia/ traiau c#ntr#lati de p#ftele firii pamantesti, c#pii ai maniei. "#l !.9 ' sunt menti#nate .spiritele elementare ale universului/ care %uverneaza #rdinea at#t4cuprinzat#are a lumii. 2esirea de sub aceasta d#minatie este prin "7rist#s, deci credinci#sii nu mai trebuie sa traiasca dupa n#rmele lumii Sistemul malefic al D#sm#sului se afla sub c#ntr#lul diav#lului ' Efes !.! (d#mnul puterii vazdu7ului) 12#an 5.1(lumea zace in cel rau) 2#an 13.$6 (stapanit#rul lumii acesteia). Stapanirea Satanei se manifesta prin diversi a%enti (aut#ritati terestre). 2spitirea D#mnului ' #ferta Satanei, uzurpat#rul. ,atura lumii este determinata de caracterul stapanului ei de aici c#nflictul lui "7rist#s cu lumea "7rist#s nu are nimic c#mun cu atitudinile si practicile lumii 2ac#v 1.!( ' neintinati de lume 2ac. 3.3 prietenia lumii G vra0masie cu Dumnezeu avertisment puternic in 12#an !.1541( "redinci#sul in lume: .fara pri7ana si curati, c#pii ai lui Dumnezeu, fara vina, in mi0l#cul unui neam tical#s.../ +il !.15 1atei 5.16 ' lumina in lume

Eumea este c#ndamnata : 12#an 3.345 5. 345 'biruinta asupra lumii nu este us#r, dar credinci#sul este incura0at ' 2#an 16.$$ sa indrazneasca daca suntem disciplinati este ca sa nu fim pedepsiti # data cu lumea (c#ndamnata) 1"#r 11.$! credinci#sii v#r 0udeca lumea "redinci#sul nu trebuie sa fie sub c#ntr#lul lumii acesteia. Puterea lumii a f#st infranta prin crucea lui "7rist#s ' Gal 6.13

"#ncluzii: Bealitatea lumii ca sistem malefic #r%anizat, m#d de %andire si cadru de referinta, intruc7ipare a raului, cu existenta independenta si #stila lui Dumnezeu. Eumea este sub c#ntr#lul lui Satan, pe care # f#l#seste spre asi realiza sc#pul. Eumea este rea si c#rupe t#tul ' evitarea lumii. Eumea si stapinit#rul ei sunt c#ndamnati.

Domniile
Gandirea iudaica cu privire la f#rte nevazute care d#mina lumea ' diferite an%el#l#%ii. &u in c#mun (1) acestea sunt fiinte spirituale, pers#nale (!) influenteaza evenimentele din ist#rie. Pavel face # distinctie intre fiinte spirituale malefice pers#nale si f#rte impers#nale (st#iDeia ' spirite elementare) B#m 9.$94$"a entitati reale create, d#mniile si stapanirile nu sunt inerent rele ' "#l 1.16 Dupa cadere, d#mniile sunt aliate cu Satan si urmaresc sc#purile lui ' Efes 6.1! )2n spatele structuril#r si institutiil#r vizibile ale s#cietatii si culturii, f#rtele rele sunt la lucru f#l#sind aceste puteri invizibile pentru a4i inr#bi si le%a pe credinci#si, pentru a4i ataca si a le face rau* Disputa din "#l#se. +#rme specifice ale puteril#r si d#mniil#r: m#duri de %andire sisteme m#rale, intelectuale, instituti#nale. De multe #ri indivizii acti#neaza in c#nf#rmitate cu influenta acest#r f#rte, fara a c#nstientiza acest lucru si fara a putea sa #bserve si existenta alt#r #ptiuni. Eucrarea lui "7rist#s pe cruce cu privire la aceste puteri ("#l !.1$415): dezarmat, neutralizat Ee4a facut de rusine intr4# pr#cesiune publica "7rist#s a triumfat asupra d#mniil#r: (1) prin m#artea Sa (!) prin dezarmarea l#r ;ict#ria finala, t#tala inca in viit#r: 1"#r 15.!3, !6, 5345(

$ersonalitatea colectiva
&ctiunea individului se rasfran%ea asupra c#lectivitatii ' &can G#liat si David. Pavel f#l#seste acest m#del in paralele dintre &dam si "7rist# ' B#mani 5. 2ndividul este c#nditi#nat de realitatile s#ciale in care traieste: Bealitati p#litice: sistemul de %uvernare ia decizii care ne an%a0eaza si afecteaza pe t#ti si p#t duce la practici pacat#ase impuse credinci#sil#r. ?ptiuni m#rale inc#recte ' ale%erea raului mai mic. Sisteme intelectuale ide#l#%ii #primante, abs#lutiste urmarirea unei )cauze* p#ate .0ustifica/ unele mi0l#ace .freed#m fi%7ter/ 2nfluente din partea familiei ' p#t pune limite libertatii pers#nale prin pr#m#varea un#r tipare c#mp#rtamentale cum se transmit acestea< Exemple din diferite s#cietati ' af%ana, albaneza, r#mana. Existenta b#lil#r ' &frica. Ec#sistemul ' influenteaza ale%erile in viata: dieta, etc. "#ncluzie: puternic c#nditi#nati si limitati de realitatile s#ciale din 0ur. :#ate acestea trebuiesc evaluate in c#ntextul caderii, blestemele> 2zbavirea are un caracter c#smic, pe masura caderii: B#m 9.!14!!.

Strate'ii pentru in&ran'erea pa%atului so%ial )e#enerarea

"ei care c#nsidera ca pacatul s#cial este d#ar suma pacatel#r individuale, vad s#lutia in transf#rmarea individului. Se bazeaza pe c#nvin%erea depravarii t#tale a fiintei umane: sc7imbarea mediului nu va afecta in m#d esential individul.

&ccent pe individ Puternic accent evan%7elistic al sustinat#ril#r acestei perspective partasia crestina, sau implicarea s#ciala

)eforma
,u d#ar individul ci structurile s#cietatii trebuiesc transf#rmate in m#d direct: structura p#litica a s#cietatii, sc#aterea raului in ile%alitate. Se c#nsidera ca structura %rupului are # realitate a ei, aparte de v#intele indivizil#r care c#mpun %rupul. Presiuni ec#n#mice: b#ic#t, rezistenta n#n4vi#lenta

)evolutia
"ea mai radicala met#da pentru sc7imbarea structuril#r unei s#cietati. Se crede ca structurile sunt atat de c#rupte incat nu p#t fi recuperate prin transf#rmare. Se pesupune de asemenea ca #mul este esentialmente bun,sau cel putin neutru din punct de vedere m#ral, ab#lirea structurii ar putea fi # sansa de mai bine. Cn alt aspect este presupunerea ca influenta s#cietatii asupra indivizil#r este de scurta durata: disparitia structuril#r duce la disparitia influentel#r ei. ?rHel 1-93 te#l#%ii ale eliberarii. "#ncluzie: # c#mbinatie de strate%ii. Bev#lutia este un pr#cedeu prea vi#lent, ce incalca invataturile lui "7rist#s. Be%enerarea si ref#rma n#n4vi#lenta ar aduce mai multe rezultate. Pentru aceasta ar fi necesar un puternic accent pe evan%7elizare, pe etica pers#nala si pe etica s#ciala.