Sunteți pe pagina 1din 17

CALITATILE UNUI BUN EDUCATORPORTRETUL SOCIO-PSIHOPEDAGOGIC

septembrie 3, 2011 by Goncear Daniela

in Activitatea profesionala :).

Realizarea obiectivelor educatiei depinde in mare masura de calitatile si competentele educatorului/educatoarei, care, prin actiunile sale, prin personalitatea sa, reprezinta un model pentru copil, un sprijin pentru familie, un factor de cultura in comunitate. Educatorul/ea indeplineste o misiune de o importanta deosebita aceea de a asigura formarea si pregatirea copilului catre viata.

Este dificil a descrie in citeva fraze trasaturile ce disting un bun educator. Chiar daca am incerca sa alcatuim o lista a ingredientelor necesare, nu v om reusi sa oferim decit o schita de portret, niste repere care ar putea servi ca ghid genera l de formare, si nu solutia certa pentru edificarea unui imagini integre.

Daca intrebam copiii cum ar vrea sa fie educatoarea lor, ei ne vor raspunde, desigur, frumoasa si buna. Chiar daca nu semanam cu zina cea buna, ea ii poate fermeca printrun zimbet sau printr-o privire incarcata de dragoste, prin calitati deosebite, prin voce-i blinda si copii o vor considera drept cea mai frumoasa si cea mai buna educatoare din lume.

Comportamentul didactic, insusirile de personalitate, competentele dobindite prin formarea initiala si continua, experienta, atitudinea si sentimentele fata de propria activitate si fata de copii, creativitatea, spontanietatea, capacitatea de a se transpune in lumea fantastica a celor mici, daruirea si pasiunea in munca la care se adauga si aptitudinile de lider sint doar citeva din asteptarile noastre fata de educator.

Ce i se cere, prin urmare, unui educator pentru a-si putea indeplini nobila sa misiune?

o mare dragoste fata de copii si problemele acestora. Fireste, dragostea fata de copii nu trebuie confundata cu sentimentalismul, cu blindetea lipsita de exigenta. Impletita cu o incredere nelimitata in potentialul copilului, adevarata dragoste este una exigenta: ea ofera mult, dar si pretind mult de la copil;

disponibilitatea pentru cunoastere, intelegerea si abordarea diferentiata a copiilor, potrivit posibilitatilor individuale si ritmul propriu de dezvoltare, trataea lor impartiala;

o o

increderea in fortele copiilor, in succesul devenirii lor (chiar si a recuperarii fiecarui copil); fermitate, perseverenta, consecventa, energie, daruire in tot ce intreprinde, independenta si dirzenie in sustinerea opiniilor sale pedagogice, promptitudinea in luarea de decizii in vederea bunului mers al activitatii didactice, educative si social-culturale;

o o

capacitatea de a le insufla copiilor incredere si curaj pentru depasirea obstacolelor, pentru afirmarea calitatilor proprii; empatie, care ii ofera sansa de a privi toate influentele prin prisma celor carora li se adreseaza, de a prevedea nu numai eventualele dificultati, dar si rezultate;

corectitudine, modestie, optimism, stapinirea de sine, spirit de initiativa, spirit de disciplina, exigenta de sine si nazuinta de a deveni un model moral al copiilor si al adultilor din preajma;

pregatirea temeinica in domeniile: pedagogie generala si prescolara, psihologie a copilului, metodici de specialitate, grevata de o bogata cultura generala;

o o o o

disponibilitate pentru cercetare, deschiderea catre nou, catre modernizare metodologica si utilizare a noilor tehnologii; spontanietate, creativitate, capacitate de adaptare la situatii neprevazute; calm, rabdare in comunicarea cu copiii si parintii acestora, cu membrii comunitatii si alti parteneri; implicare activa in actiunile metodice, autoperfectionare, participare la concursuri pentru obtinerea de grade didactice, la perfectionari periodice;

cooperare cu specialisti din alte institutii (scoala, reprezentanti ai Directiei de Invatamint, ai conducerii locale, sponsori), in perspectiva organizarii de activitati extracuriculare si obtinerii de fonduri;

tinuta vestimentara ingrijita si decenta.

Munca de mare raspundere pe care o indeplineste ii cere educatorului sa dovedeasca un larg orizont cultural, sa aiba cunostinte bogate in literatura si arta, in stiinta si tehnica, sa cunoasca evenimentele vietii social-politice. Aceasta ii va ajuta sa stabileasca o corelatie mai justa intre diferite arii curriculare, sa dea mai multa viata si personalitate activitatilor sale. Exercitarea optima a numeroase functii didactice necesita profesoinalism si eficienta, care trebuie sa sporeasca de la o zi la alta, odata cu sporirea exigentelor de calitate ale gradinitei.

Profesia de educator este una complexa si nobila, difiila si placuta, in care a sti nu inseamna nimic daca nu impartasesti aceasta stiinta copiilor cu emotie si forta spirituala.

Portretul educatorului ideal


Educatorul este, nainte de toate, discipolul copiilor si...

Meseria de educator este frumoas. O meserie care nu te prsete seara odat cu hainele de lucru; o meserie plcut, mndr i liber; o meserie care epuizeaz i nvioreaz, care te dispereaz i exalt, o meserie n care a ti nu nseamn nimic fr emoie, n care dragostea e steril fr fora spiritual, o meserie plin de farmec. Deloc uoar misiunea dat Educatorului edificarea viitorului umanitii, dar frumoase sunt roadele pe care le culege i ni le druie Oamenii. Educatorul are un rol crucial n viaa copiilor. Att abilitile pedagogice, ct i nsuirile de personalitate au repercusiuni profunde n inima discipolilor, provocnd reverberaii nc muli ani dup ieirea din grdini. Prin felul su de a fi ori de nu a fi, prin comportament i atitudine, educatorul apropie ori ndeprteaz copiii: motiveaz, pedepsete, povuiete, ncurajeaz etc. Studiile de specialitate susin c copilului i place sau nu-i place de educator, n funcie de personalitatea acestuia. Pentru a putea discuta orice subiect cu copiii si i a ine pasul, educatorul va nva n permanen de la ei. El trebuie s fie liderul care s inspire i s influeneze copiii prin intermediul personalitii sale, asemeni unui expert sau consilier, i nicidecum utiliznd puterea coercitiv. Un astfel de educator i cunoate bine profesia i este respectuos cu copiii si. Explorator fiind, ncurajeaz copiii s-i descopere Sinele.El poate s menin echilibrul dintre necesitile de instruire ale fiecrui individ i cele ale ntregului grup, realiznd prin aceasta idealul educaional: nvmnt pentru toi, nvmnt pentru fiecare. Un atare educator este corect i obiectiv n aprecieri, poart dialoguri deschise i rspunde mereu la solicitare.

Educatorul ideal este un entuziast incurabil , elanul su contagios cuprinde procesul educaional n general. Manifestnd exuberan, atitudini pozitive, pasiune i druire, el ncearc s-i ptrund pe copii de gndul c anume acesta este locul mplinirii sale, i nu altul. Un astfel de profesor este un inovator care modific sau nlocuiete strategiile, tehnicile atunci cnd a descoperit altele mai eficiente sau cnd cele existente au devenit plicticoase pentru copii. Inventnd diverse combinaii de tehnologii, el adapteaz predarea la diferite domenii curriculare, ceea ce faciliteaz nelegerea. Educatorul eficient este acel tezaurizator care valorific la maxim ideile copiilor si, utilizndu-le cu scopul de a mbunti calitatea procesului de predare-nvare. El este i comediant : tie cnd i cum s recurg la umor, fr a-l considera un factor ce ar distrage atenia copiilor sau i-ar periclita demersul. Profesorul ideal este ghidul care conduce copiii spre formarea i perfecionarea deprinderilor i abilitilor de lucru i, totodat, i pune n situaia de a descoperi singuri soluia i de a nva din greeli. Fiin uman genuin, educatorul ideal este un umanist care tie s fie critic cu sine nsui i cu absurditile vieii, fr a fi cinic sau disperat. Este o persoan care se autodezvluie. Pind sigur pe pmnt, educatorul de succes, prin exemplul propriu, ajut copiii s-i dezvolte voina, curajul i sperana n realizarea potenialului. Oferind un mediu focar de siguran intelectual i fizic, educatorul este santinela ce pzete inviolabilitatea acestuia. Educatorul ideal este un bun colaborator , acordnd valoare colegialitii. El i mprtete ideile, solicit implicarea prinilor n procesul instructiv-educativ i caut sprijinul colegilor atunci cnd nu poate surmonta de unul singur anumite probleme. Educatorul de succes este un idealist , un alt fel de idealist, fiind ferm convins c fr ideal nu poate exista evoluie. El se

recunoate n fiecare copil, realiznd care i-a fost contribuia i influena n vieile picilor si. Educatorul ideal aspir la toate cele menionate anterior i nc la multe altele. El apreciaz adevrul i corectitudinea, dar nu popularitatea sa. ncercnd s schimbe lumea, un astfel de educator se transform zilnic, transformndu-i i pe alii. El este un revoluioner care tie c rolul su este unul dintre cele mai vitale pe pmnt: pstrarea sanctitii vieii i a rezultatului ei firesc- educarea umanitii.
JURMNT DE EDUCATOR 1. Cu mina pe poveste Plin de farmece i dor, Jur n faa ta, copile S fiu un bun educator. 2. S te ocrotesc de rele S i spun poveti frumoase, Ca la grdini zi de zi S te simi ca i acas. 3. Jur ca-n orice diminea Cu zmbete s te-ntlnesc, Ca mmica ta s tie Ct de mult eu te iubesc. 4. Jur, c vei avea de toate: Poezii, poveti i carte, ntre prieteni muli vei fi i ntre multe jucrii.
Margarita Calos, metodist, instituia precolar Romania, s.Varnia

5. Jur s vin din poveti Toi cei pe care i iubeti: Znele fermectoare i ali eroi din lumea mare. 6. Jur s fiu mereu cu tine i voi face numai bine Te voi nva de toate Cine, ce i cnd se poate. 7. Jur s cutreerm pmntul Pe un cal iute ca vntul S-i art marea, pdurea Stelele, soarele i luna.

i toate cte vei afla Jur c-i va prinde bine-n viaa ta, Cci un bun educator

EDUCATR, -ORE, educatori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. m. i f. (Persoan) care educ copiii, tineretul (n coli); profesor, nvtor. 2. S. f. Persoan cu o pregtire special care se ocup de educaia copiilor precolari (n cmine i n grdinie). Din fr.ducateur, lat. educator, -oris. Educatorul anului 2013 este din Orhei
n jur de 55 de mii de cadre didactice din ntreaga republica , printre care i peste 1000 de pedagogi din raionul Orhei sunt srbtoriii zilei de astzi, 5 octombrie, cu ocazia srbtorii profesionale . i n acest an, Ziua Pedagogului a fost precedat de un eveniment organizat de Ministerul de profil. Este vorba despre concursulPedagogul Anului 2013 unde, la categoria Educatorul Anului a nvins Ecaterina Brtescu din Orhei. care activeaz la grdini nr. 8 din Orhei. Educatoare de la grdini nr. 8 din oras, care i-a nscris la activ deja 37 de ani n domeniu, a fost premiat cu 50.000 de mii de lei, ntr-o ceremonie care s-a desfurat la Chiinu, cu participarea prim-ministrului Iurie Leanca i Ministrei Educaiei, Maia Sandu. Ecaterina Brtescu a ajuns la etapa final, republican, a concursului dup ce a nvins n etapele local i raional.

Acelai parcurs excelent l-au avut i nvingtoarele n alte dou categorii ale concursului nvtorul 2013 i Profesorul 2013. Pedagogii laureatio au excelat la mai multe probe: Ora public, Proba de ingeniozitate, Realizarea unui studiu de caz n domeniu i Discursul cu genericul n numele viitorului. n afar de premiu bnesc, n mrime de 50.000 de lei, cele trei nvingtoare au primit gradul didactic urmtor celui pe care l dein n prezent

citate
Nu exista arta mai frumoasa decat arta educatiei, pictorul si sculptorul fac doar figuri fara viata, dar educatorul creaza un chip viu, uitandu-se la el, se bucura si oamenii, se bucura si Dumnezeu. Ioan Gura de Aur, citat despre arta Functia principala a educatorului este sa-i ajute pe indivizi sa-si creeze o ierarhie de valori. Nicolae Ceausescu, citat despre educatie

Specificul metodei Montessori

Rolul profesorului
"S nu faci niciodat pentru un copil ceea ce poate face singur." (Maria Montessori) n cadrul metodei sale, Dr. Montessori a conceput un rol cu totul nou pentru educator. De cele mai multe ori, ne referim la acesta sub numele de ghid sau director, ntruct educatorul Montessori nu pred n mod tradiional. Copiii nva singuri, folosind materialele specifice, timp n care rolul educatorului este s direcioneze, s stimuleze i s ghideze activitatea acestora. n prim instan, copiilor li se face o prezentare a materialelor. ncet i cu micri precise, educatorul utilizeaz materialul potrivit cu destinaia sa, timp n care un grup de copii sau un singur copil l urmrete. n timpul acestei demonstraii, cuvintele i micrile excesive sunt evitate, iar aciunile sunt segmentate astfel nct s se asigure o mai bun nelegere a conceptului prezentat. Decizia de a preda o anumit lecie rezult, de cele mai multe ori, din observarea atent a copiilor, precum i din evaluarea muncii lor anterioare. Unele lecii pot fi explicate din nou, dac se constat c un copil are nevoie de mai mult informaie sau de informaie nou. Educatorul nu se amestec niciodat atunci cnd un copil e concentrat, i nu intervine dect dac a constatat c acesta are nevoie de ajutor, nu tie ce s fac, sau i deranjeaz pe ceilali colegi. Ajutorul pe care un educator Montessori l ofer copilului, este ntodeauna extrem de limitat - att ct s se asigure c acesta a ieit din impas. Copilul nu este corectat atunci cnd greete. Se consider c nc nu a ajuns s stpnesc suficient conceptul respectiv iar materialul va fi strns i reluat cu alt prilej, dup o lecie individual, ori dup o anumit perioad de timp. Educatorul Montessori nu pedepsete copiii niciodat dar nici nu le ofer recompense. Se consider c singura recompens de care are nevoie un copil este cea provenit din mulumirea de sine, din faptul c a realizat un lucru bun i corect, bazndu-se pe propriile lui puteri. n cazul n care, un copil i deranjeaz pe colegii lui sau se comport ntr-un mod care afecteaz armonia si ordinea din clas, acesta va fi luat de catre educator i dus ntr-un loc retras de ceilali copii. I se va asigura jocul favorit, dar va fi lipsit de libertatea de a se deplasa prin clas dup voina proprie. Educatorul va veni din cnd in cnd i i va adresa cuvinte blnde, de simpatie sau ajutor, n cazul n care are nevoie. Se consider c lipsa libertaii de miscare i tratarea copilului ca pe un bolnav este suficient pentru a-l face s neleag c a greit. n loc s ncercm s-l cucerim din interior i s-l direcionm ca pe un suflet uman, ntotdeauna ne-am dorit s dominm copilul prin for, prin impunerea unor legi externe. n acest mod, copiii au trit pe lng noi fr s ajungem s fim capabili de a-i nelege vreodat. Dar dac dm la o parte toat artificialitatea cu care i-am nvluit i toat violena cu care, prostete, am ncercat s-i disciplinm, ei ni se vor arta nou n toat frumuseea firii lor copilreti, cu o gentilee i drglenie absolut. (Maria Montessorii Metoda Montessori - 1969) Dr. Montessori a observat cum copiii prosper atunci cnd li se ofer libertatea ntr-un mediu propice nevoilor lor. Dup o perioad de intens concentrare i lucru cu materiale care le strnesc interesul, copiii dau dovad de vitalitate i mulumire de sine. Concentrndu-se la o activitate liber aleas, nentrerupt, copiii ajung la auto-disciplin i pace interioar. Dr. Montessori a denumit

acest proces normalizare i este citat ca fiind cel mai important rezultat al muncii noastre. (Maria Montessori, Mintea absorbant 1949

Mediul i materialele dintr-o clas Montessori


Dr. Montessori a considerat c, pentru ca un copil s fac cele mai productive alegeri i s i exercite controlul asupra alegerilor fcute, mediul nconjurtor trebuie s fie special proiectat astfel nct s stimuleze o activitate constructiv din partea acestuia. Fiind una dintre modalitile prin care acest mediu este pregtit, ordinea faciliteaz concentrarea i dorina copilului de a alege. Bunul sim sugereaz c este mult mai uor s alegi obiectul dorit atunci cnd alternativele sunt aranjate ntr-o maniera ordonat. Materialele Montessori i ajut pe copii s fac alegerea dorit prin faptul c acestea sunt expuse pe rafturi aflate la o nlime potrivit vrstei, pe mese sau pe covorae (cnd le utilizeaz ali copii). Astfel, este foarte uor pentru copil s ia materialele de pe rafturi, s le utilizeze pentru un timp i apoi s le pun la loc. Din contr, n clasele tradiionale, materialele sunt de cele mai multe ori nchise n dulapuri i profesorul este cel care controleaz cnd i cum urmeaz s fie utilizate. O alt modalitate prin care mediul ajut copilul i i faciliteaz alegerea i controlul asupra activitii dorite, este dimensiunea mobilei. Aceasta const n scaune i msue din lemn care sunt create special pentru copii i care pot fi mutate acolo unde dorete fiecare copil s i desfoare activitatea, locurile nefiind prestabilite (acum un lucru obinuit n grdinie, se pare c este rodul inovaiei Mariei Montessori - Elkind, 1976). Clasa Montessori este aranjat pe zone, de obicei delimitate de dulpioare cu rafturi joase. Fiecare zon conine materiale specifice subiectelor respective (art, muzic, matematic, limb, tiin etc.) Materialele de pe rafturi au ca scop atragerea interesului copilului i acumularea cunotinelor prin utilizarea repetat. Cele mai multe sunt fcute din lemn, vopsite n culori primare sau culori care atrag interesul copilului (ex. Turnul roz). Fiecare material are un scop bine determinat i este de dorit ca s fie utilizat exclusiv n acel scop. Utilizarea corect a acestor materiale este de natur s promoveze o mai bun nelegere a unui anumit concept. Cnd se constat c materialele nu sunt utilizate conform cu destinaia lor, educatorii repet leciile. Deasemenea, curriculumul Montessori este extrem de bine structurat. Materialele care formeaz curriculumul sunt prezentate n secven ierarhic, existnd i o legtur complex cu materialele din diferite alte zone ale aceluiai curriculum.

De ce sunt importante grdinia i educatoarele pentru copilul tu Marele psihopedagog Pestalozzi , afirma acum dou secole c vrsta precolar a fost i va rmne pentru copii, temelia educativ a ntregii viei. Acest lucru se poate aplica i demonstra, chiar acum n zilele noastre. Pornind de la aceast premis, putem susine faptul c la o evoluie pozitiv a copilului, unul dintre cei mai importani factori este grdinia. Fiind prima verig a sistemului de nvmnt, ea reprezint un element crucial n procesul, dar i n dezvoltarea fizic, psihic i emoional a copilului. Un rol foarte important n realizarea cu succes a acestui proces l are educatoarea. Rolul acesteia este s promoveze, s coordoneze i s dirijeze ntregul proces educativ. Menirea fiecrei educatoare este de a i-l face pe copil partener n demersul educativ. Ea trebuie s

susin i s consolideze dezvoltarea i comportamentul copilului, raporturile cu sine i cu ceilali, astfel nct acesta s poat atinge momentul cnd i formuleaz singur reguli i principii. Educatorea trebuie s se transforme ntr-un model pentru cei care-i ndrum, creionnd profilul unei persoane calde i sensibile. Ea este mai mult dect un exemplu n materie de comportament, personalitate i prezen estetic. ns cum se poate atinge acest obiectiv, dac educatoarea nu este aceeai pe parcursul ntregului proces educativ? Acest element s-a transformat ntr-o problem foarte serioas care a acaparat sistemul de nvmnt romnesc. Continuitatea unui pedagog n rndul colectivului de copiii, constituie baza unui proces educaional eficient. Instituia precolar este indispensabil, iar integrarea i ncrederea copilului n mediul social, depinde de educatoare. Acest prim efort de adaptare la viaa social va avea un mai mare succes atunci cnd se consolideaz relaia ntre copil i educatoare. Trebuie neles faptul c fiecare copil va depi orizontul restrns al familiei i va avea nevoie de o persoan care s-l ndrume pe termen lung. Aceste schimbri de personal didactic nu fac dect s bulverseze procesul educativ i dezvoltarea emoional a copiiilor. Educatorea este prima persoan cu care cel mic ia contact i alturi de care i va petrece o mare parte a timpului. Este foarte important ca aceast persoan s se menin aceeai, indiferent de influenele externe. n aceste cazuri, singurii care vor avea de suferit sunt ei, copiii, cele mai inocente fiine. Dup prerea mea, exemplul pedagogului personific acele caliti pe care dorete s le regseasc la copii: implicare, entuziasm, curiozitate intelectual. Dac acest pedagog se schimb la intervale de timp, ncrederea, sigurana n forele proprii i in modelul ales, se nruie. Ne dorim copiii puternici din punct de vedere emoional, voioi, curajoi i perfect ancorai n vremurile pe care le triesc. Haidei s le dm aripi ntr-un proces educaional sntos i s facem tot posibilul ca ei s nu fie marcai de astfel de evenimente, nc de la nceputul vieii lor sociale.

Read more: http://sfatulparintilor.ro/prescolari/gradinite-bune/de-ce-sunt-importantegradinita-si-educatoarele-pentru-copilul-tau/#ixzz2kGnn8lBQ

REFERAT Educatorul model in gradinita


Timpul acestui inceput de mileniu este puternic impregnat de ideea libertatii. Nimic nu justifica tinerea individului intre zidurile inospitaliere ale unei colectivitati artificiale. Fie ca este vorba despre copii, oameni, norme sau institutii, nimeni nu are dreptul sa se opuna unei dezvoltari libere. Spiritul timpului acorda tot mai mult credit oricarui context favorabil incurajarii si sustinerii dezvoltarii libere fiecarui individ in parte. Libertatea in educatie nu impune si nici nu presupune suspendarea sau pasivitatea educatorului. Pus in fata unor realitati sociale conceptuale noi, educatorul, la inceputul

acestui inceput de mileniu este nevoit sa paraseasca mentalitatea si comportamentul managerului traditional, caruia ii apartineau intreaga decizie si intregul control al grupului. In prim planul activitatilor managerului modern, va fi sustinerea cresterii, a cooperarii si totodata preocuparea de a gandi impreuna cu discipolii sai, cea mai buna cale de imbunatatire a actului educativ, fie prin perfectionari succesive, fie prin descoperirea altor variante, alternative educationale. Pentru incurajarea si sustinerea cresterii reale a copilului, dorindu-si in orice moment libertatea in educatie, educatorului nu-i pot lipsi cateva dimensiuni spirituale: -sa accepte exceptiile: copii, situatii, evenimente, idei, solutii, preocupari; -sa-si afirme si exploateze calitatile creatoare si originale; -sa aiba un psihic bogat in preocupari, cautari si framantari culturale. Libertatea in educatie se deruleaza doar pe fondul crearii de sine a educatorului, care stie ca tot ceea ce creste are nevoie de spatiu, de miscare, de sens, de perspectiva. Educatorul propune, nu impune, el constituie un pretext pentru experienta individuala a copilului, el este o provocare si o posibila aventura in viata. Educatorul model trebuie; -sa evite imbatranirea psihologica; -sa nu refuze ceea ce i se pare nou si curios; -pentru ca spiritul sau sa nu leneveasca, sa nu isi doreasca linistea facilului, sa nu rataceasca in labirintul lucrurilor desarte; -sa se elibereze de orice infantilism, egocentrism; -sa fie marinimos, generos, dovedindu-se o fiinta eliberata, puternica, plina de bucurie; -sa iubeasca copiii - este un indiciu hotarator ca educatorul este liber si ca-i poate oferi copilului libertatea, dorinta, puterea de a creste. Daca educatorul reuneste in inima sa dragostea de profesiune si dragostea de copii, atunci putem spune ca este un educator desavarsit. Dragostea pentru copii se refera la preocuparea sistematica pentru ei, la interactiunea si dialogul pentru ei, de a nu fi plictisit sau de a-i plictisi pe copii. Copilul detine centrul vietii si preocuparilor educatorului, izvorul lor. Relatiile dintre cadru didactic si copii sunt influentate de trasaturile de personalitate ale educatorului, dragostea, solicitudinea, respectul, increderea, simtul de dreptate, simtul masurii, exigenta, grija si interesul fata de prescolari, de autoritatea de care se bucura in fata copiilor, de tactul pedagogic, de priceperea de a organiza munca individuala si in colectiv a prescolarilor, de cunoasterea aprofundata - sub multiple aspecte - a prescolarilor si de tratarea individuala a acestora;

A-l incuraja pe copil in eforturile lui de constructie si de infrumusetare, a nu-l amagi sau dezamagi, a-l respecta, sunt, la un loc, calitati ale educatorului indragostit de copii. Managerul modern trebuie sa ofere copiilor un mediu de experienta bogat care: -sa rezoneze cat mai mult cu tendintele interne ale copilului, care-i provoaca dezvoltarea si cresterea; -sa inlesneasca firesc si simplu contactele umane, comunicarea sociala, colaborarea, stiut fiind ca ele sunt conditii favorabile exprimarii libertatii persoanei; -sa trateze cu atentie fiecare copil; -sa intre cu sensibilitate in universul copilului. Atmosfera generala ce predomina in colectivul unei grupe sau alteia conditioneaza modul de organizare si conducere a activitatii acelei grupe, adaptarea prescolarilor si comportamentul acestora, optimizarea strategiilor didactice, rezultatele invatarii, formarea concomitenta a unor insusiri si trasaturi de caracter. Daca supunem observatiei noastre interactiunea dintre educator si copii, elevi si nu numai, putem constata faptul ca nu de putine ori cadrele didactice isi orienteaza atentia si explicatiile spre unii copii si ignora pe altii; ca ele acorda o intarire pozitiva si o incurajare a unor copii si nu tuturor; ca inlesnesc participarea activa a unor copii si o descurajeaza pe a altora, ca acorda o mai mare atentie copiilor buni, in timp ce copiii mai slabi sunt mai putin apreciati si incurajati. Ori, asemenea diferente de interactiune ofera unor copii posibilitati mai mari de afirmare in detrimentul altora, in cadrul aceleiasi grupe sau clase de copii; ofera conditii mai favorabile unor copii decat altora. Tactul pedagogic al cadrului didactic poate sa devina un factor ce stimuleaza geneza unei motivatii pentru invatatura. De exemplu relatiile de simpatie dintre prescolari si educatoare, elevi- invatatoare pot sa incurajeze interesul celor dintai pentru continutul predarii, in timp ce existenta unei antipatii poate, dimpotriva, frana simtitor dezvoltarea unor interese. In general, bunele relatii dintre educator si copii dau acestora din urma un sentiment de siguranta sau de ocrotire in mediul in care ei isi desfasoara activitatea (in micro grupul sau mediul fizic in schimbare) ori de aparare in unele situatii in fata familiei dezlantuite pentru anumite esecuri. Educatorul trebuie sa se simta acceptat de el insusi. El devine o resursa care favorizeaza informatia dorita, monitorul care apara grupul de orice autoritarism si e animatorul acestui grup. Educatorul trebuie sa caute ca efortul sau sa fie pe cat posibil in continuarea activitatii pe care copilul o prefera si o desfasoara din proprie initiativa. Fiecare va cauta sa cunoasca trebuintele si interesele copilului, pentru a le stimula pe cele normale si a le descuraja pe cele inacceptabile. Trebuie dezvoltata aptitudinea copilului pentru innoire si reinnoire, dorita de perfectionare si de noutate. Invocand mereu exemplul si argumentul majoritatii, educatorul se va bucura de orice tendinta a copilului de a crea, de a gasi si formula altceva.

Ca sustinator al originalitatii, educatorul este un activ sustinator al dialogului, al intrebarilor. El este punctul fierbinte spre care se indreapta toate intrebarile discipolilor sai. Fiecare educator trebuie sa-i descopere interiorul, dezvaluindu-si scaderile, sa caute in el insusi si sa elimine defectele, sa imbrace haina blandetii, iubirii si intelegerii. Practic, hotarele libertatii admise in relatia educativa sunt fixate de educator. Masura libertatii depinde, in cea mai mare parte, de cultura, talentul si firea lui. Comportamentul rigid al educatorului nu duce la un control mai strict al discipolului, dimpotriva, genereaza un comportament agresiv, respingerea valorilor impuse, disimulare, il indeparteaza si-l instraineaza de relatia educativa in care este nevoit sa suporte liniaritatea unei gandiri sarace si a unei stari sufletesti cenusii. Prin practicarea unui management modern, discipolii vor fi constant implicati in formularea si redefinirea obiectelor, scopurilor activitatii desfasurate si in evaluarea performantei. Ei vor face sugestii pe care educatorul le va analiza si de care va tine seama in munca si deciziile ulterioare. In calitatea sa de manager modern, el va fi mereu inventiv, dinamic, va cauta, cooperand cu copiii, cai, mijloace, solutii pentru intretinerea si impulsionarea cresterii lor. Centrat pe redistribuirea deciziei si a controlului, managementul educational modern extinde posibilitatea copiilor de participare la delimitarea si sustinerea propriului destin. Managerul model trebuie sa fie model de creativitate, sa cunoasca si sa stimuleze potentialul creativ al fiecarui copil, sa recurga la creativitatea in grup, sa evite atitudinea de blocare a manifestarilor creatoare ale copiilor. Creativitatea este o insusire complexa a personalitatii; ea implica calitatile proceselor de cunoastere, afective, volitionale, de personalitate. Creativitatea devine educabila inca la varsta prescolara in conditiile in care noi educatoarele suntem preocupate pentru crearea unui climat corespunzator propunandu-ne sa utilizam metode active, sa realizam corelatii interdisciplinare, sa promovam manifestarea libera a copiilor in invatare, dar in primul rand, recurgand la creativitatea in grup, cel mai eficient procedeu sustinut de specialisti. Pornind de la aceste consideratii, se poate afirma ca eficienta intregii activitati didactice este determinata, in mod substantial de relatiile pedagogice existente. Multe dificultati de invatare, lipsuri in pregatirea si educarea copiilor, in constituirea colectivului grupei, a clasei, rezulta din relatiile deficitare sau incordate intre educatoare si prescolari, invatatoare si elevi. Datorita faptului ca aceste raporturi au un efect pedagogic multilateral, ele nu pot fi ignorate, dimpotriva, in didactica moderna sunt privite cu cea mai mare atentie; sunt interpretate ca fiind una din conditiile fundamentale ale organizarii si functionarii procesului de invatamant. Ele sunt considerate ca parte integranta din structura de ansamblu a procesului de predare- invatare ca un element fundamental al vietii prescolare. Se estimeaza ca daca aceste relatii nu satisfac nevoile afective ale copiilor, devine iluzorie imbunatatirea programelor si a materialelor de instruire. In calitatea lor de fenomene psihosociale, cu caracter subiectiv, aceste relatii pot sa devina un factor dintre cele mai puternice de intarire a caracterului educativ al procesului de invatamant.Managerul mileniului trei va apela cat mai putin la constrangere si cat mai mult la cooperare.

Bibliografie: 1. 2. 3. Blende, Paul, Iosifescu S.; Nita G, Pop V, Manual de management educational pentru directori de unitati scolare, Editura ProGnosis Bucuresti, 2000; Nicola I, Pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992; Revista Invatamantului Prescolar, nr. - 2000; - 2001; 1/2 2002; - 2003.

Educator precolar

Odat cu dezvoltarea economiei de pia n societate apare ptura social de persoane care au posib reveni la instruirea individual a copiilor tratnd-o ca o instruire multilateral i aprofundat care va ine co particularitile i abilitile individuale ale copilului. Deci, apare necesitatea de a pregti educatori precol

Educator precolar este neaprat o persoan comunicativ, care va gsi limb comun cu copilul, cu pedagogic perfect, cu harul argumentrii logice, emotiv, optimist, reinut i delicat.

Educatorul precolar va poseda neaprat tehnologiile pedagogice moderne, tehnica profesional a v s contacteze cu copilul i familia acestuia. Educatorul precolar trebuie s tie: bazele instruirii precolare clasice; limbile englez (francez, german), romn i rus; psihologia vrstelor; pedagogia general i procedeele de consolidare a relaiilor de familie; literatura pentru copii i istoria culturii universale, folclorul naional i universal; bazele alimentaiei corecte; bazele igienei; etica, estetica i regulile de conduit.

Educatorul precolar trebuie s poat: dezvolta abilitile i talentele copilului; asigura confortul psihologic al copilului, a-i distrage atenia de la factorii negativi prin intermedi cntecului etc; organiza srbtori pentru copii, excursii etc; iniia copilul n dans, muzic, arte plastice etc; asigura copilului un regim raional de munc i odihn;

lucra cu copii de vrst diferit de la precolari pn la adolesceni, precum i cu copii cu handica acorda ajutor medical urgent; fi iniiat n ludotehnic i tehnica de multiplicat.
ntreaga activitate a educatorului este cluzit de vocaie. Aceasta const ntr -o nclinaie special pentru activitatea pedagogic, pentru cunoaterea copilului i dirijarea acestuia pentru formarea personalitii sale. Astfel, educatorul de vocaie face din profesia sa un crez existenial. Puine profesiuni cer atta competen, druire i umanism precum cea de educator, pentru c doar n cteva se lucreaz cu un material att de preios, de complex i de sensibil precum omul n devenire.

Ancorat n prezent, ntrezrind viitorul i sondnd dimensiunile posibile ale personalitii, educatorul instruiete, educ, dirijeaz, cultiv i organizeaz, corecteaz, perfecioneaz i evalueaz nencetat procesul formrii i desvririi calitilor necesare omului de mine. Este profesionistul elurilor nalte, al creaiei lupt permanent pentru autodepire. Munca sa este un prilej de bucurie i de satisfacie, iar normele profesionale i morale ale acesteia sunt provocri, n raport cu care se autodefinete nu numai ca exemplaritate, ci i ca promotor al nnoirii. FISA DE POST EDUCATOARE

1. Denumirea compartimentului:

2. Denumirea postului: Educatoare 3. Numele si prenumele salariatului: NUME SI PRENUME SALARIAT 4. Se subordoneaza:

5. Numele sefului ierarhic: NUME SI PRENUME SEF IERARHIC 6. Subordoneaza: Numai daca este cazul 7. Drept de semnatura: Intern: Extern: 8. Relatii functionale:

9. Pregatirea si experienta:

10. Autoritate si libertate organizatorica: Daca este cazul 11. Responsabilitati si sarcini: Capitolul I Sarcinile de serviciu obligatorii, reprezentand 100% din norma de baza, corespunzatoare unei parti de 100% din salariu de baza. 1.COMUNICARE- competente comunicationale 1a. Comunicarea educatoare- copil -Selecteaza modalitati de comunicare adecvate; -Selectarea modalitatilor de comunicare in functie de continutul informatiei, particularitatile de varsta si individuale ale copiilor, respectarea diversitatii culturale a acestora; -Transmite informatii cu caracter instructiv-educativ; -Accesibilizarea informatiilor cu caracter instructiv-educativ si respectarea obiectivelor din programa; -Utilizeaza feedback-ul in comunicare; -Selectarea unor situatii de lucru adecvata in scopul compararii mesajului transmis cu cel receptat de copil; -Faciliteaza comunicarea cu copiii; -Stabilirea unor situatii de comunicare care sa faciliteze schimbul de informatii educatoare-copil, copilcopil, cooperarea si interactionarea eficienta.

1b. Comunicarea intre cadrele didactice -Colaborarea cu celelalte cadre didactice pentru asigurarea continuitatii gradinita- scoala; -Se informeaza despre copii; -Comunicarea permanenta cu alte cadre didactice care desfasoara activitati la aceeasi grupa (optionale, extracurriculare) pentru a obtine informatii relevante despre evolutia copiilor; prelucrarea si corelarea informatiilor obtinute pentru a determina o apreciere obiectiva a copiilor; -Abordeaza aspecte metodice si pedagogice ale activitatii didactice; -Comunicarea permanenta cu celelalte cadre didactice pentru a identifica cele mai potrivite metode in vederea eficientizarii demersului didactic. 1c. Comunicarea cu parintii -Informeaza familia copilului; -Informarea periodica a familiei copilului cu privire la progresul acestuia, comportamentul social etc; -Solicita informatii; -Solicitarea unor date suplimentare despre comportamentul copilului in familie, atitudinea fata de invatare, alte informatii, pentru o cunoastere a copilului din perspective diferite; -Consiliaza familia copilului; -Descoperirea cauzelor unor comportamente si identificarea modalitatilor de solutionare a acestora. Indrumarea familiei catre persoane/ institutii specializate si autorizate pentru consiliere si desfasurarea unor cursuri cu parintii (in calitate de instructor autorizat); 2. PROIECTARE - competente proiective 2a. Planificarea si proiectarea activitatilor instructiv-educative -Analizeaza planul de invatamant si curriculumul corespunzator; -Cunoasterea, respectarea si aplicarea personalizata a curriculumului national, corespunzator specificului grupei de copii; -Alege materialele auxiliare; -Selectarea materialelor auxiliare in conformitate cu legislatia in vigoare si utilizarea lor conform capacitatilor de invatare ale copiilor; -Intocmeste planificarea calendaristica anuala si saptamanala; -Stabilirea si ordonarea coerenta si corespunzatoare colectivului de copii, a activitatilor; estimarea atenta si revizuirea periodica a bugetului de timp alocat fiecarei teme (proiect tematic) in functie de interesul manifestat de copii pentru aceasta si de capacitatile lor de invatare; -Intocmeste proiecte de activitate didactica/ schite de proiect; -Elaborarea proiectelor didactice pentru activitatile desfasurate cu copiii, tinand cont de urmatoarele repere: rigoare stiintifica, strategii activ-participative si obiective operationale corect formulate. 2b Planificarea si proiectarea curriculumului optional -Stabileste oferta de curriculum optional; -Analizarea resurselor materiale si umane de care dispune gradinita, precum si a intereselor copiilor in vederea stabilirii ofertei de curriculum optional; -Proiecteaza curriculumul optional; -Corelarea obiectivelor cu continuturile, respectand interesele copiilor; -Dezvolta curriculumul optional; -Identificarea resurselor informationale adecvate continuturilor stabilite; -Selectarea activitatilor de invatare cu un caracter formativ. 2c. Planificarea si proiectarea activitatilor extrascolare Stabileste oferta activitatilor extrascolare; Analizarea resurselor materiale si umane de care dispune gradinita, precum si a intereselor copiilor in vederea stabilirii ofertei de activitati extrascolare; Proiecteaza curriculumul pentru activitati extrascolare; Corelarea obiectivelor cu continuturile, respectand interesele copiilor; Dezvolta curriculumul pentru activitati extrascolare; Identificarea resurselor informationale adecvate continuturilor stabilite; Selectarea activitatilor de invatare cu un caracter formativ. 3. MANAGEMENT EDUCATIONAL- competente manageriale 3a. Asigurarea mijloacelor de invatamant, a materialului didactic si a auxiliarelor didactice -Identifica necesarul de material didactic

-Identificarea mijloacelor de invatamant, a materialului didactic si a auxiliarelor didactice adecvate particularitatilor de varsta ale copiilor, nivelului de dezvoltare intelectuala si continuturilor activitatilor planificate -Elaboreaza/ confectioneaza/ achizationeaza material didactic, mijloacele de invatamant auxiliare didactice necesare -Elaborarea/ confectionarea/ achizationarea de material didactic, mijloace de invatamant si auxiliare didactice necesare, avand in vedere functiile pe care acestea trebuie sa le indeplineasca 3b. Organizarea si amenajarea mediului educational -Organizeaza spatiul educational; -Amenajarea mediului educational in conformitate cu tipul de activitate desfasurata (activitate in perechi, invatarea prin cooperare etc.) astfel incat sa ofere posibilitati multiple de desfasurare eficienta a activitatilor; -Amenajarea ariilor de stimulare/ colturi/ zone/ centre de interes in sala de grupa, in vederea unei invatari stimulative si eficiente; -Incurajeaza implicarea copiilor in amenajarea mediului educational; -Valorizarea eforturilor tuturor copiilor prin expunerea lucrarilor realizate, prin amenajarea coltului tematic al grupei atunci cand se trece la o noua tema, prin marcarea diferitelor evenimente (trecerea anotimpurilor, evenimente istorice, religioase etc.); -Implica parintii copiilor in amenajarea mediului educational al grupei; -Implicarea parintilor in luarea deciziilor privind amenajarea spatiului educational in beneficiul copiilor. 3c. Conducerea procesului didactic -Desfasoara metodic activitatile cu copiii; -Conducerea activitatilor desfasurate cu copiii in conformitate cu proiectul/ schita de proiect stabilit(a); gasirea de cai si mijloace eficiente pentru a transmite cunostinte copiilor, respectand principiile didactice; crearea unor situatii noi in vederea aplicarii cunostintelor si deprinderilor insusite de copii; -Implica activ copiii in procesul instructiv- educativ; -Stimularea copiilor in vederea participarii acestora la propria lor formare si dezvoltare; individualizarea activitatii cu copiii; -Asigura securitatea copiilor in timpul desfasurarii activitatilor; -Verificarea permanenta a starii spatiului grupei (mobilier, echipamente etc) a materialelor puse la dispozitia copiilor cu prilejul activitatilor instructiv- educative planificate, in vederea prevenirii unor accidente sau evenimente neprevazute. 4. EVALUARE- Competente evaluative -Elaboreaza instrumente de evaluare; -Elaborarea unor instrumente alternative de evaluare, adecvate atat continutului, cat si obiectivelor propuse; -Aplica instrumente de evaluare; -Aplicarea unor probe de evaluare, in diferite momente ale procesului didactic, in functie de obiectivele evaluarii. 4b. Inregistrarea si valorificarea rezultatelor copiilor -Completeaza caietul de observatii asupra copiilor -Inregistrarea periodica in caietul de observatii asupra copiilor, a aprecierii juste a performantelor acestora. -Completeaza fisa de evaluare a copilului; -Consemnarea in fisa psihopedagogica a copilului, cu responsabilitate, a unor date relevante despre dezvoltarea acestuia la sfarsitul prescolaritatii, pentru a oferi familiei si invatatorului informatiile necesare; -Valorifica rezultatele; -Revizuirea periodica a planificarii calendaristice sau saptamanale si ajustarea acesteia tinand cont de rezultatele evaluarilor initiale, continue sau sumative; identificarea masurilor ameliorative pentru copiii cu dificultati de invatare si a masurilor de dezvoltare pentru copiii cu performante. 5. DEZVOLTARE PROFESIONALA- Competente de dezvoltare 5a. Identificarea nevoilor de formare si planificarea activitatilor metodice -Identifica nevoile proprii de formare; -Identificarea necesarului propriu de formare, in functie de dinamica informatiei din domeniu; -Manifestarea unei atitudini obiective in autoevaluare; -Planifica activitati metodice;

-Planificarea activitatii metodice zilnic, tinand cont de nevoile proprii identificate, de activitatile metodice si de perfectionare communicate la nivel national, la nivel de judet sau la nivel de unitate. 5b. Participare la propria formare si valorificarea achizitiilor -Participarea la propria formare si dezvoltare personala si profesionala; -Manifestarea unui interes constant pentru activitati care conduc la propria dezvoltare, atat in plan profesional cat si in plan personal; -Valorifica informatiile achizitionate; -Aplicarea, in activitatea didactica, a informatiilor obtinute in cadrul intalnirilor metodice, a cursurilor de formare sau prin studiu individual.

http://contabilitateafirmei.manager.ro/fise_de_post/fisa_de_post_educatoare.htm

S-ar putea să vă placă și