METANUL CH4

Flescan Madalin Constantin

Metanul a fost descoperit de A. Volta n 177 n !"lul #$l%ilor &i a fost nu!it 'a( de #alt$. )n scoar%a terestr$ for!ea($ ($c$!inte n care puritatea poate atin'e **+. ,ara noastr$ posed$ ($c$!inte de !etan cu puritate ridicat$-* .**+/0 cele !ai i!portante fiind cele de la 1$r!$&el0 Cop&a Mic$0 2a(na0 Nade&0 3incai0 4eleni0 2o'ota etc. Metanul apare &i n !inele de c$r#uni unde0 !preun$ cu aerul0 for!ea($ a!estecul e5plo(i6 denu!it 'a( 'ri(u7 !ai apare n 'a(ele de cocserie &i cele de cracare.

8roprietati c9i!ice

Metanul este o su#stanta sta#ila 0 putin reacti6a in conditii o#isnuite. :n pre(enta unor reacti6i ener'ici ca o5i'enul sau clorul si in conditii potri6it alese - de te!peratura 0 presiune si catali(atori/ !etanul poate fi facut sa reactione(e 0 ducand la produsi de !are inse!natate practica. ;eactiile caracteristice pentru !etan sunt reactiile de su#stitutie.

Metanul se e5tra'e din ($c$!intele naturale cu a<utorul sondelor. 4e aici se transport$ la consu!atori -la#oratoare0 industrie0 ter!ocentrale0 locuin%e0 etc./ cu a<utorul conductelor. Metanul !ai este utili(at drept co!#usti#il dar a(i se pune un accent deose#it pe transfor!area lui ntr.o serie de co!pu&i c9i!ici de o !are i!portan%$ practic$. Aceast$ prelucrare se nu!e&te c9i!i(area !etanului. Este suficient s$ preci($! c$ prin c9i!i(are 6aloarea unui !etru cu# de 'a( !etan cre&te de circa => de ori0 ca s$ ne d$! sea!a de i!portan%a econo!ic$ a acesteia.

8rincipalele direc%ii de c9i!i(are a !etanului sunt?

a)

Chimizarea prin clorurare: 8rodu&ii o#%inu%i au diferite ntre#uin%$ri. Astfel0 clorura de !etil -CH=Cl/ este un #un a'ent fri'orific0 clorura de !etilen -CH@Cl@/ &i tetraclorura de car#on -CCl4/ se ntre#uin%ea($ ca sol6en%i. Tetraclorura de car#on se ntre#uin%ea($ &i la stin'erea incendiilor.

b) Chimizare prin oxidare: 4up$ cu! s.a 6$(ut n pa'inile anterioare0 !etanul0 prin o5idare n di6erse condi%ii0 poate for!a? Alcool !etilic0alde9id$ for!ic$ &i 'a( de sinte($. 8rin o5idare0 !etanul !ai poate for!a &i ne'ru de fu!0 confor! reac%iei? CH4 A B@ C C A @ H@B
ne'ru de fu!

;anda!entul de o#%inere a ne'rului de fu! prin acest procedeu este foarte !ic &i nerenta#il. Ast$(i se fa#ric$ ne'rul de fu! !ult !ai renta#il din produse petroliere0 de e5e!plu la noi n %ar$ la 8ite&ti. Ne'rul de fu! este utili(at n prelucrarea cauciucului0 o#%inerea cernelurilor de tipar0 tu&uri etc. C"nd o5idarea !etanului se face cu o5i'en din aer0 a(otul e5istent r$!"ne neco!#inat? CH4 A aer -B@ A N@/ C CB@ A @ H @B A N @ 8rocesul constituind o i!portant$ surs$ de a(ot.

c) Chimizare prin oxidare parial cu vapori de ap: 8rin o5idarea !etanului cu 6apori de ap$ se o#%ine 'a( de sinte($?
Ni

CH4 A H@B DDDDC CB A =H@

EF>.*>>GC 'a( de sinte($

Ha(ul de sinte($ o#%inut este folosit la scar$ industrial$ n di6erse sinte(e de alcooli0 alde9ide etc.

d) Amonoxidarea metanului: Este reac%ia !etanului cu a!oniac &i aer0 cu for!are de acid cian9idric?
8t0 1>>>GC

CH4 A NH= A =I@ B@ DDDDC HCN A = H@B

acid cian9idric

e) Obinerea din metan a acetilenei: 4in !etan se poate o#%ine acetilen$0 cu lar'i utili($ri practice. 8rodusele c9i!ice o#%inute prin reac%iile descrise !ai sus &i.au '$sit lar'i aplica%ii industriale n !arile co!#inate c9i!ice ale %$rii noastre0 fiind prelucrate n continuare0 prin alte procese c9i!ice.

Schema chimizrii metanului