40 de sfaturi pentru a tri 100 de ani. S triesti ct mai mult, n stare de sntate si multumire, nu este prea complicat.

E suficient s aplici consecvent cteva retete simple. si longevitatea se nvat, ca orice lucru de pe pmnt. SNT TE ! 1. "i#ati pe ceaiul verde. $eaiul verde este o %utur traditional n $&ina , tara care numr o multime de persoane trecute de 100 de ani. $ercettorii de la ' "edical $ollege of (&io ' au descoperit n 1))* c pe lng antio+idantii continuti, ceaiul verde in&i% formarea si de#voltarea celulelor canceroase. ,. doptati o pisic. -aren llen, cercettor n medicin la .niversitatea /uffalo 0Statele .nite1, afirma c 'pisica 2oaca rolul de tampon asupra efectelor patogene ale stresului'. ( pisic n cas nseamn, deci, scderea tensiunii arteriale 3 ca urmare 3 si a riscurilor unei %oli cardiace. 4. 5escoperiti algele tineretii vesnice. Spirulina constituie, realmente, o sursa unica de oligoelemente si de aci#i grasi esentiali, ale cror proprietti n prevenirea m%trnirii nu mai tre%uie demonstrate. 6e#ultatul! o cura cu spirulin0capsule1 aduce un surplus de tonus si de vitalitate. 4. 7mitati al%inele si convertiti3va la miere si polen. .n studiu recent efectuat ntr3un spital din Ne8 9or: a demonstrat c ele actionea# po#itiv asupra colesterolului si a trigliceridelor. Este de retinut c speranta de viat la apicultori este superioara celei a populatiei n general. ;. $rutati3va partenerul<partenera de viat. ;= din ca#urile de cancer pulmonar se datorea# fumatului pasiv, cnd fumtor este tovarsul de viat sau colegii de %irou. .n studiu american a constatat o crestere cu ,4= a mortalittii coronariene la %r%atii nefumtori, cstoriti cu femei fumtoare. >. Tineti su% control tensiunea arterial. (dat cu m%trnirea, tensiunea arteriala afectea# tot mai mult speranta de viat. ?revenirea ei se %a#ea# pe reguli de viat %ine cunoscute! e+ercitiile fi#ice, regimul alimentar ec&ili%rat, sare cu msura si, la nevoie, reducerea e+cesului de greutate.

*. /eti apa cu pa&arul mare. $ercettorii americani au demonstrat c peste ; pa&are cu apa %ute #i de #i reduc cu >0= riscul afectiunilor cardiace. @. tentie la insulinA Bormon3c&eie al meta%olismului 3 adic al utili#rii energiei alimentare, insulina accelerea# procesul de m%trnire, atunci cnd este produs n cantitate prea mare. "orala! #a&arul putin va mentine tineri. "ncati miereA ). Supraveg&eati3va ereditatea. Ciecare dintre noi este dotat cu o mostenire genetica pe care ar tre%ui s o studiem ndeaproape, pentru c adeseori pre#entam aceleasi predispo#itii la o %oala sau alta ca si printii sau %unicii nostri. 10. Splati3va pe mini. ( igiena reprosa%il a minilor 04 splri pe #i1 va permite s contractati cu ,;= mai putine guturaiuri si cu ;0= mai putine gastroenterite, comparativ cu persoanele care se spla pe mini o singura data pe #i. 11. Caceti siesta. ( ec&ipa de cercettori de la .niversitatea din /oston a demonstrat c o siest fcut la mi2locul #ilei poate face s dispar semnele de o%oseala a creierului si s sporeasc performantele de memorie. Ei au constatat, de asemenea, o ameliorare cu ,0= a capacitatii de nvtare la persoanele care pot s doarm n orele de prn#. 1,. Evitati medicamentele com%inate. $ardiacii care iau medicamente pentru inima, dar si aspirina, pre#int un risc de cri#a cardiaca cu *;= mai mare dect cei care evita aceasta com%inatie 3 arata un studiu efectuat recent n Scotia pe *000 de su%iecti.

14. Dnveliti3v. $onform unui studiu reali#at la .niversitatea din Eille , scderea %rusca de temperatura sporeste cu aproape 14= riscul unei cri#e cardiace. 14. $urtati tastatura calculatorului. /acteriologii de la .niversitatea din ri#ona au constatat c aceasta contine 3 n medie 3 ,;.000 de germeni micro%ieni, adic de 400 de ori mai mult dect colacul toaletei de la o institutie pu%lic.

1;. Testati unul din secretele snttii detinute de -neipp! mergeti cu picioarele goale prin iar%a uda de rou 0atentie la viespiA1. cest pastor din secolul 1), precursor al terapiilor alternative, o fcea n fiecare dimineata, pentru antrenarea re#istentei fi#ice. 1>. Dncercati &omeopatia. Studiile tind s demonstre#e tot mai mult c &omeopatia face s dispar numeroase simptome, mai ales cele ale fi%romialgiei, adic o%oseala cronica, de care sufer 13,= din totalul populatiei de pe glo%. E7"ENT T7E! 1*. $iocniti pa&arele. ?entru dr. Eeonard Fuarant de la 7nstitutul de te&nologie din "assac&usetts , consumul #ilnic de vin 01 pa&ar1 prelungeste speranta de viat cu aproape 40=. 1@. Eimitati consumul de carne. 5e aproape ;0 de ani, studiile epidemiologice atrag atentia oamenilor de stiinta asupra anumitor patologii cronice asociate consumului de carne. Ea modul ideal, un adult n3ar tre%ui s ingere#e mai mult de 1,0 g de carne de vita pe sptmn. 1).$onsumati otet de mere. .tili#area ca remediu a otetului de mere a fost populari#ata de un medic american din Germont , dr. Harvis. cesta a constatat longevitatea e+ceptionala a persoanelor care3l consumau si a nceput s l prescrie pacientilor si 0in do#e moderate1 datorita virtutilor sale drenante. ,0. "ncati ciocolat. ?restigiosul '/ritis& "edical Hournal' a pu%licat recent un studiu efectuat pe @000 de su%iecti, demonstrnd c cei care consumau o cantitate mica de ciocolata 0intre 134 ta%lete pe luna1, riscul mortalittii era mai sc#ut cu 4>= dect la cei care nu consumau ciocolata deloc. ,1. Nu negli2ati usturoiulA 5up ce3au descoperit un numr foarte mare de centenari n comitatul Hins&an, speciali#at n cultura usturoiului, cercettorii c&ine#i au a2uns la conclu#ia c acesta prelungeste viata. .sturoiul are capacitatea de a reduce tensiunea arteriala. ,,. $onsumati nuci, tofu si fasole. $ercettorii din Toronto au descoperit faptul c la persoanele care au introdus timp de o lun n alimentatia lor o%isnuita, nuci, tofu si fasole, nivelul colesterolului a sc#ut cu 40=.

,4. Nu sriti peste micul de2unA Ea persoanele care o%isnuiesc s mnnce dimineata, ca#urile de o%e#itate sunt cu 44= mai putine dect la cele care se a%tin. ,4. $onsumati %anane n fiecare #i. ( %anana pe #i aduce 400 mg de potasiu, care permite reducerea cu aproape 40= a riscului unui atac cardiacA ,;. $onsumati mere n fiecare #i. Ea persoanele care cedea# n mod regulat tentatiei de a musca dintr3un mr, riscurile unor %oli cardiace sunt cu 40= mai mici dect la persoanele care re#ista acestei tentatii. ,>. $onsumati salat #ilnic. Coile de salata verde contin luteina, o su%stant din familia carotenoidelor, puternici antio+idanti. Euteina pare s 2oace un rol %enefic pentru sntatea inimii si pentru sistemul imunitar. ,*. Savurati desertul 'anti3m%trnire'. Euati doi pumni de fructe rosii 0cirese, cpsuni, #meura, coac#e etc.1 si stropiti3le cu lapte acru. Dndulciti desertul 3 dup gust cu miere si veti o%tine un adevrat regal de flavonoide, su%stante care com%at o+idarea, cea care ne m%trneste celulele. ?S7B(E(F7E ,@. ?lngetiA Eacrimile permit evacuarea unui e+ces de tensiuni duntoare snttii. .nii afirma c&iar c longevitatea femeilor s3ar datora capacittii lor de a elimina to+inele plngnd. ,). Dm%rtisati copacii. $onform nvtturii taoiste, copacii au efecte %enefice asupra longevittii! transforma energiile negative n energii po#itive. Strngnd n %rate un copac, va rencrcati cu energie vital. 40. 7esiti din coc&ilie. ctivittile sociale si relationale m%unttesc speranta de viata! persoanele mai active social fumea# mai putin, mnnc mai sntos, fac regulat e+ercitii fi#ice si stiu s vor%easc despre pro%lemele lor.

41. ?riviti partea %un a lucrurilor. (ptimistii triesc mai mult dect pesimistii si pre#int mai putine riscuri de deces prematur. Cericirea si optimismul par, de asemenea, s sporeasc numrul celulelor noastre imunitare, armele cele mai eficiente ale organismului mpotriva %olilor. 4,. 6ecitati poe#ii. $ercettorii elvetieni au demonstrat c persoanele care recita poe#ii cate o 2umtate de ora n fiecare #i si reduc considera%il nivelul de stres si deci si riscurile unor maladii cardiace. 44. Studiati. $ercettorii californieni au descoperit faptul c femeile cu %acalaureat sau studii superioare sunt mai putin predispuse la %olile de inima dect tovarsele lor mai putin instruite. 44. /i#uiti3va pe inteligent. 5e curnd, oamenii de stiinta engle#i au pu%licat un studiu legat de relatia dintre coeficientul de inteligent 07I1 si longevitate. $onform re#ultatelor pre#entate pentru o perioada de >0 de ani, indivi#ii cei mai inteligenti au cele mai mari sanse s moar ultimii. 4;. (feriti3va o planta verde. ?ersoanele care locuiesc n #ona rural au o sperant de viat superioar celei a orsenilor. .n studiu al $entrului medical din To:io a demonstrat c populatia ur%ana care trieste in apropierea spatiilor ver#i m%trneste mai greu. 4>. "ama. .n studiu al scolii medicale de la Barvard a demonstrat c persoanele n relatii 'reci' cu mamele lor sunt cu )1= mai la risc de a contracta o %oal grav, n perioada vietii adulte. 4*. Citi credinciosi. "ersul regulat la %iseric sporeste speranta de viata, conc&ide 'Hurnalul international de psi&iatrie si medicina'. 5eose%it de eficienta pentru destresarea organismului si deculpa%ili#area sufletului, frecventarea lcasurilor de cult prote2ea# de asemenea digestia si respiratia. 4@. sterneti3v sentimentele pe &rtie. 5r. ?amela ?ee:e de la .niversitatea din /altimore va informea#! 'Trei minute pentru a e+prima cteva gnduri intr3un 2urnal sau cteva cuvinte adresate n scris unui prieten sunt suficiente pentru a calma strile de stres'. 5ovadaJ 5up 4 luni de incitare la scris, 4*= din pacientii astmatici aflati n tratamentul ei au manifestat o ameliorare a simptomelor. 4). "ergeti la cinema .Gi#ionarea unui film sau a unui spectacol de teatru sau pre#enta n sala de concerte ne a2uta s trim mai mult 3 acestea sunt conclu#iile unui studiu suede#

reali#at pe 1,.000 de persoane. 4>= dintre pasionatii de manifestri culturale au atins, efectiv, suta de ani, fiind nc n putere, pentru c aceste distractii stimulea# functionarea sistemului imunitarA 40. Gisati. $onform neurologilor, visele servesc la sta%ilirea unor legturi intre amintirile nmaga#inate de creier pe parcursul #ilei si amintirile mai vec&i. ?entru psi&analisti, visele e+prima aspecte negli2ate ale personalittii noastre. n am%ele ca#uri, visarea este o cale de a fi n armonie cu noi nsine, deci de a evita irasci%ilitatea si tul%urrile de comportament care pndesc persoanele private de somn.