URSUL POLAR

. Ursul polar are un stramos comun cu ursul brun, iar cei doi sunt si acum suficient de strns nruditi pentru a produce hibrizi fertili n programe de ncrucisare n captivitate. nsa ursul polar a dezvoltat diferite adaptari pentru viata n unul dintre cele mai reci, mai pustii si mai ostile medii de pe Pamnt - regiunea arctica circumpolara. Lucrul cel mai caracteristic este blana sa crem sau alb-galbuie, care se contopeste cu usurinta cu mediul, iar perii impenetrabili ai blanii sunt goi pe dinauntru si dispusi foarte des pentru a oferi maxima caldura n aerul si n apa deosebil de rece. Un strat gros de grasime de sub piele ofera si mai multa izolare, n special n timp ce ursul noata. Ursul polar are talpile picioarelor acoperite cu peri pentru a asigura tractiunea pe gheata, iar ghearele lungi, de care nu mai este nevoie pentru sapatul n pamnt si ruperea scoartei copacilor, sunt scurte si ascutite, pentru a putea apuca ferm prada care se zvrcoleste. Labele anterioare masive - cu diametre de pna la ! cm - sunt partial membranate si sunt folosite ca niste notatoare n timpul notului" labele posterioare au rolul de crma. Comportamentul natural. #olitari din fire, ursii polari hoinaresc pe ntinderi mari - n decursul unui an ei pot sa cutreiere peste $%.!!! &m' de teren nghetat si zilnic parcurg peste (!&m. nsa ma)oritatea ursilor apartin unor populatii care ramn n aceeasi regiune geografica generala. *abitatul lor preferat este ntinderea vasta unde calota glaciara polara ntlneste +ceanul nghetat si gheata se sparge. ,arna, cnd suprafata ghetii se extinde, ursii se deplaseaza spre sud si vara, cnd gheata se micsoreaza, se ndreapta spre nord. -nd este necesar, ei noata ore n sir pentru a a)unge de pe o bucata de gheata pe alta - pot nota aproape %!!&m fara odihna, cu o viteza medie de %!&m pe ora. .iteza lor de pe suprafata ghetii - atinsa ntr-o trre stngace a picioarelor - este mai mica, n medie (&m pe ora, dar daca este nevoie, pot sa fuga cu o viteza maxima de aproximativ (!&m pe ora. /i obosesc mai repede pe uscat, si desi pot sa umble prin zapada cu labele lor mari, ei se simt mai bine pe gheata si, uneori, pe pamntul golas. /i pot sa urce stnci abrupte de gheata si au fost vazuti alunecnd pe dealuri n )os pe burta, folosindu-si picioarele anterioare drept frne. Obiceiuri de hranire. *rana preferata a ursului polar, cel mai carnivor dintre ursi, este foca inelata, care, n ciuda marilor eforturi ale ursului, este cel mai abundent mamifer mare din regiunea arctica. *rana ursului polar consta din foca cu barba, foca de 0roenlanda si foca cu gluga, dar la nevoie, mannca adesea lesuri de morse si de balene. -onsuma si pesti si crabi, iar daca topirea ghetii din timpul verii l obliga sa se retraga spre interiorul regiunii arctice, el va mnca mamifere mici, rozatoare, pasari si ouale lor. -nd nu i ramne altceva, trece la vegetatie - fructe si plante. Cum ramne n forma.

Pentru a-si mentine greutatea masiva a corpului, ursul polar trebuie sa omoare o foca la fiecare $-1 zile. /l are un stomac foarte mare, care i permite sa mannce pna la 2!&g la o singura masa. Ursul si vneaza prada n mai multe feluri. Uneori asteapta rabdator ore n sir la copca de respiratie a focii. Ursul polar are simtul mirosului foarte dezvoltat, care i permite sa detecteze o foca ce se odihneste pe gheata la o distanta de peste !&m, sau n vizuina sa, sub o patura de zapada de %m adncime. Uneori pndeste o foca ce se odihneste notnd n liniste spre ea, apoi 3explodeaza3 din apa si o ia prin surprindere. 4a)oritatea ursilor polari sunt activi tot timpul anului, construind doar adaposturi temporare n zapada pentru perioadele cu vremea cea mai aspra. 5emelele care devin gestante n perioada de mperechere dintre aprilie si iunie hiberneaza n brloguri adnci si largi sapate n zapada, adesea pe un versant abrupt, de obicei la o distanta de pna la %!&m de coasta. 5emelele ursului polar ncep sa se mperecheze la vrsta de aproximativ $ ani" masculii sunt putin mai n vrsta. ,mplantarea ntrziata a ovulului determina prelungirea perioadei de gestatie ntre %6$-'1$ de zile, la sfrsitul careia femela este bine instalata n brlogul sau. n decembrie si ianuarie se nasc ntre unul si patru pui - cel mai adesea doi -, cntarind doar 2!!g. #e hranesc cu laptele bogat al mamei, si parasesc brlogul prin martieaprilie, cnd cntaresc aproape %'&g. Puii ramn cu mama lor pna la vrsta de cel putin ' ani - cnd sunt complet ntarcati. /i o urmaresc peste tot, calcnd n urmele ei si chiar mergnd calare pe spatele ei cnd intra n apa. n prima lor vara ea i nvata cum sa vneze, iar ei prind gustul sngelui si al grasimii de foca. 5emela nu se va mperechea din nou nainte ca puii sa o paraseasca. Supravietuirea ursului polar. Poporul nativ intuitiv7eschimos8 ucidea ursii polari pentru piele si carnea lor. -nd comerciantii de blanuri si vnatorii de balene au patruns tot mai mult n regiunea arctica, n secolul al 9.,,,-lea, populatiile de ursi au nceput sa sufere. n secolul 99 3sportivii3 si vnatorii de trofee au introdus echipamente sofisticate pentru localizarea si uciderea ursilor polari, iar numarul lor a scazut grav. n %62 cele $ natiuni din arealul ursilor polari au facut un proiect de lege pentru limitarea vnatorii, protectia habitatului si cooperarea n cercetari asupra ursilor polari. #U: a ratificat aceasta lege n %621. Ursii sunt vnati si n prezent, cu aproximativ %.!!! de animale rapuse pe an, nsa exista un sistem strict de autorizare. ;umarul lor pare acum sa se afle n crestere, cel putin '<.!!! de animale existnd n mi)locul naturii. =esi cooperarea natiunilor pentru conservarea ursului polar este privita ca un model care ar trebui aplicat si pentru alte specii, unii ecologisti sunt nca ngri)orati de soarta ursului polar, din cauza exploatarii zacamintelor de petrol si gaze naturale din regiunea arctica. -ontinuarea prote)arii ursului polar este considerata vitala pentru d si cel mai mare mamifer carnivor care traieste pe pamant. ;evoit sa supravietuiasca pe banchize, pe gheata, ursul polar a trebuit sa reziste in unul dintre cele mai reci, mai pustii si mai potrivnice medii de pe >erra? regiunea arctica a -ercului Polar. #i a reusit sa se adapteze aici, impotriva climei si a eschimosilor care l-au vanat fara incetare, pentru blana si carnea sa. =in acest motiv, in %62 , cinci tari, pe ale caror teritorii traiesc ursi polari, au colaborat la un proiect de lege pentru limitarea vanatorii, protectia habitatului si dezvoltarea studierii ursilor polari.

'

=e atunci, numarul ursilor albi nu a mai scazut? peste '!.!!! de exemplare traiesc in prezent in libertate, dintre care mai mult de )umatate populeaza zonele arctice canadiene. .ara, temperaturile nu depasesc %! grade -elsius. -and este iarna cu adevarat, iar termometrul arata - ! de grade, este ceva obisnuit. La aceste temperaturi trebuie sa traiasca ursii polari. ,ar pentru a rezista gerului, blana lor - crem sau alb-galbuie - a suferit mai multe transformari? perii sunt goi pe dinauntru, dar foarte desi, pentru a oferi o maxima protectie. ,n plus, sub piele, ursul polar are un strat de grasime gros de peste %! centimetri. #i picioarele sale s-au adaptat traiului in zone vesnic inghetate? talpile sunt paroase 7pentru a impiedica alunecarea pe gheata8, iar ghearele nu sunt lungi, ca ale altor ursi, ci scurte, dar ascutite, pentru a apuca prada care se zvarcoleste. 5emelele ursilor albi cantaresc peste !! de &ilograme, dar masculii pot avea chiar si dublul acestei greutati 7sau chiar mai mult8. #i talia lor este impresionanta? au o lungime de aproape doi metri si )umatate, iar cand merg in patru labe, capul lor se afla la inaltimea de %,$ metri. Un corp atat de masiv are nevoie de o hrana pe masura? peste ' &ilograme de grasime pe zi trebuie sa manance un urs pentru a rezista in conditiile climaterice in care traieste. ,ar aceasta ratie de calorii provine in special din carnea de foca inelata, hrana preferata a ursilor albi, care este o sursa de energie extrem de necesara in special ursoaicelor cu pui. =esi poate captura foci si pe gheata 7sau pe zapada8, cea mai eficienta vanatoare ramane cea la copca? ursul asteapta langa gaura din gheata pana cand foca iese la suprafata apei pentru a respira" o insfaca de cap cu labele, o scoate pe gheata si o devoreaza. -and nu poate vana foci 7inelate, cu barba, cu gluga sau de 0roenlanda8, ursul se multumeste cu lesuri de morse sau chiar de balene, dar si cu mici mamifere, rozatoare, pasari, sau chiar ouale acestora. -and nu mai are absolut nimic altceva de mancare, recurge la ultimul fel din meniu? fructe de padure. =ar acestea reprezinta doar desertul inghitit de foame.. #inguratici de felul lor, ursii polari hoinaresc continuu, in cautarea hranei, putand parcurge zilnic chiar si peste (! de &ilometri. >otusi, ei nu parasesc decat rareori regiunea in care s-au nascut, revenind mereu in zonele lor preferate, unde calota glaciara intalneste +ceanul ,nghetat si unde gheata se sparge - un loc foarte bun pentru vanatoare. ,n rest, traseele sunt mereu aceleasi? iarna, cand suprafata ghetii se extinde, se aventureaza spre sud, iar vara, cand zona inghetata se micsoreaza, revin in nord - cat mai aproape de pol. =aca este nevoie, ursii polari pot inota ore intregi, pentru a a)unge de pe un sloi pe altul, distante de ordinul a %!! de &ilometri neparand sa ii sperie pe inotatorii cu blana alba. =aca in apa se deplaseaza foarte usor 7putand inota cu o viteza de %! &m@ora8, mersul pe gheata este mai dificil pentru ursii polari? este mai degraba o tarare stangace a picioarelor, care nu le permite sa parcurga mai mult de ( &ilometri intr-o ora. ,n schimb, daca suprafata nu este foarte alunecoasa 7fiind inzapezita, sau iesind la suprafata si solul propriuzis8, viteza de deplasare poate deveni de zece ori mai mare, datorita salturilor mari de care ursii albi sunt capabili. >otusi, desi pot umbla foarte bine prin zapada 7datorita labelor mari8, ursii se simt mai bine pe gheata sau pe pamantul golas. =e asemenea, ei se pot catara pe stanci inghetate si au fost vazuti dandusi drumul pe pante inzapezite, alunecand pe burta, folosindu-si labele din fata in rol de frana. 4asculii sunt activi tot anul, construindu-si adaposturi temporare in zapada doar cand vremea se inrautateste foarte tare. 5emelele, insa, hiberneaza iarna in barloguri adanci si largi, sapate in gheata, cel mai adesea intr-un versant abrupt, aflat de obicei la maximum %! &ilometri de coasta.

>ot in perioada in care ursoaica hiberneaza se nasc si puii. ;umarul micutilor ursi nounascuti oscileaza intre unu si cinci, dar cel mai adesea este vorba despre doi. Ursuletii vin pe lume in decembrie sau ianuarie si nu cantaresc, la nastere, mai mult de 2!! de grameA ,n prima parte a vietii lor, se hranesc doar cu laptele gras al mamei si parasesc barlogul abia in martie - aprilie, cand fiecare pui cantareste aproape %' &ilograme. Puii raman cu mama lor cel putin pana la varsta de doi ani, perioada in care ursoaica ii apara de pericole, inclusiv de atacurile altor masculi adulti. Puii de urs polar isi urmaresc mama peste tot, calcand la propriu pe urmele ei si chiar urcandu-i-se in spate cand aceasta intra in apa si inoata. ,n prima vara a vietii micutilor, ursoaica ii invata sa vaneze, astfel incat ursuletii sa deprinda gustul sangelui si al grasimii de foca. -oncurnd cu ursul brun pentru titlul de cel mai mare carnivor terestru, maiestuosul urs polar este regele banchizelor din regiunea arctica. :daptarea sa la apa il clasifica drept mamifer marin. Ursul polar are un stramos comun cu ursul brun, iar cei doi sunt si acum suficient de strns nruditi pentru a produce hibrizi fertili n programe de ncrucisare n captivitate. nsa ursul polar a dezvoltat diferite adaptari pentru viata n unul dintre cele mai reci, mai pustii si mai ostile medii de pe Pamnt - regiunea arctica circumpolara.