,

. . .

: Revistii

!I
-

: : :
,

'

i,

,, .-- . .
.

I.unari4 de informare tehnic5 $1 qtiintifieii, sckimb de experient6 gi opinii editat6 de Asocintia Crese8torilor de Albine din Romania Pregedink Eugen N.&RZA

I I .-. ... ..
.

1 ..,

Anul LXXVlll
CUPRINS

Nr. 8 august

1994

, .

I
I

, -. (

Jubileul cercet5rii vtiintifice apicole rom8ne~ti Ilie GORJEANU : Furtivagul : cauze, manifestare, efecte, prevenire i '---3 Paul BUCATA : Formarea deprinserii de a lu, -* cra cu albinele i.,..i 6 * * : Calendarul apicultorului pe Iuna sep1; ::. : tembrie ,. 7 * * * : 0 scrisoare de suflet ; CAteva date desI" : : .pre apicultura din Basarabia ,. ';.~. ._ .. 8 Viorel LUPU : Stupina lui Decebal ' 9 Ilie CLUJEANU : Familia d e albine - intre ! teams $i admiratie ! i.<c : .. ,. 10 * * * : 0 intdmplare tragic5 , : ,, ,. , ,. . : 11 Victor NEAQU : La pomul l5udat s5 nu te duci cu sacul I , . ": 12 * * : Apicultura pe tobogan ? , ., . . 14 Octav VITCU : Unde sunt bogtinarii de alt5,, .. datH ? 15 Ilie GORJEANU: : Din biologia albinelor mei, lifere (11) I 16 Academia UniversitarH Athenaeum - Institutul de Bioinginerie gi Management 18 Aurel PAPADOPOL : Succesiunea anotimpurilor $i dinamica sezonierii a albinelor, repcrc pentru practicarea unei apiculturi pe baze ecologice (IV) 22 * * : Apicultura pe plan mondial 25 Traian VOLCINSCHI, Elisei TARTA : CBrti apicole romlnegti ap5rute in secolul trecut (I) P 29 Ioan HA$ : $i albinele zboar5 - nu-i a$a ? (Roiul gi MIG-ul) 30 Yves DONADIEU : Un medicament esential : Propolisul (111) - - -w** ' L -' - C o p e r t a I : Luna august - ultima lun5 de crcstere a m5tcilor. Imagine dintr-o pepinierH a I.C.P.A. Apicultorul controleaz5 nucleele de imperechere (Diacolor Constantin DINA)
.
,

. ,-

, , .. .
b..'..

, ,

1 2

COLEGT~~L DE RSCACTIE Ing. AUREL MALAIU (Pregedinte de Qnoare), i n : . ELISE1 TARTA (Rodactot$ef - Preqedinte Exec~l+i\*i. PETRE MII-IAI BACAEL', MIHAI BE$LIU (Republ'crt Moldova). SC)RIN BODOLEA ( ~ e d a c t o r dt! rUbric3. NICOLAE V. ILIESIU. ing. ION MILOIU (secretar general de redactie), VICTOI: ! NEAGU, COSTACHE PAIU, , MINAELA SERBAN, ing. ' GTEFAN SAVULESCU, . i-7. ' TRAIAN VQLCPSCHI. (R-clactor $ef adjunct), ing. E'JGEN ZORICI (Redactor ! / adjunct). REDACTIA $1 ADMII?ls TRATIA EDITURII ' , "ALBINA ROMANEASCA* i Str. Tomas Masaryk n r : 11, ' Bucuregti, sector 2, Qoci 70231; Tel : 611.47.50 Fa:: 613.80.34 Telex 11205 apfrorn r Cont vir. 459601102 , B.A.S.A. Sucursala Muniripiului Bucuregti.

tL-

'

CE ESTE APITERAPIA
S .

+
1

Veninul de albinii afq i? j,% traditie Endelungatj ca mediu a1 artritei ~i ma-.! ladii!or degenerative. Cer- 5 cctjri recente au stabilit &PCtul lui remarcabil ca antiinflamator, analgezic, imunostimulant. Mierea pur5 (neincgbitl?) 1 este un remediu cert a t l t in- , tern c5t qi extern. Constipa- ; lia, insomnia $i obezitatea j sunt doar cdteva dintre indi- ; catiile ei ... Putini germeni, special adaptati gi anume nedSunHtori, rczistH E n miere-' i cei mai multi mor. In .tZu-i & I Franta, Germania, se r&b*
8

, I

perficiale sau profunde ...

-,',

C o D e r t a IV : Banca Agricol5 S.A. - Banca tuturor api&ltorilor (Macheta : arh. Florin STEFUREAC)
'.--'

1992.

--

tatii r\25rii Negre, 1995 !

LEI 200

-*
z ;

..":

. -I

_:_

.,*'.-+-&"
,

-;:'

,:;,

'

--

:.I

'

-,
'

.:. : :I-,.
2;-

'

'

'

. .sal6ol$e1& e3npuoo ejeod elea e!jmnpo~d ep p~5011iu1au ~ja; !uenep ejeod,p3!jtju!!jd eehe3le3 le#se !elhnu ~ p 'elez~~elndod 3 ep ewjoj ejle nes e s e ~ w ..: . .. !6 !mQo~q 'pjs!nel u!ld 'loleleqf e epj!leln6e~ n3 ealej!pe u,ud m!Ieal ejeod es epee3y - . . >: 5 .? !!/edpu!~d juns elerr 1ol!~ojln3!de 101niqj eju!!j& :,".;:s-+ , -ue!3!jeuaq . elds eje3!yqnde!j ps !us ep epn3s apeorlad ed nes ue elem!, u!p p3!j!ju!.od eajej!n@3e:$ - : - ~ . -.; lol!lpjwa3 elajeflnzal h j u h U! 83 psuj l!jn wp~ep!su03 -e!ugwou u!p eu!qly ep lol!lojpDseO !e!je!3osy Inlpe3 u!p plo3!& ealeja31ao nljued n!j83!j!uwes le!l!cjnl juew!uata peoe e31w :-"B - -* e ep .pwnu jsoj e pljseou e!juejul .!!znlwoD 6 1 3 . 1 ) ss nes ! ~ a p a ~ d 3ej e ps ~ m e ~ o np ~ . '. --;,.....,. -jnj!jsu/'jsazu!p lolg6!/e!3eds :-.. .!!3unw..Inpol pju!zalde~ele3 &!j!ju!!jQ Ilpqunwoo L 1 ajle ep w n u un eienu!juoo. . : . u! pqqnd es eleuy ul '(eseo~olen e3!j!j~!!j.i!1g3,mwo3 001 aped pju!ze~des !un!jses {-. ala3 ul) ~L61-LE61.~ol!ue epeoped u! ejeculqnd ao!j!ju!!j.i lol!1p3!unwoololnjnI !!lojne..T !6 el!mlj!j pugzu!ldn3 xapu! juese~aju!un pju!z&d ' e n g ~ ua6n3 '6u! ep ,pweeugwol. . & . . . : . , . .-?A- 4 elnjln3!de uj e3!j!ju!!j6 !!.1pje3la3 e!~ojs! u!a, jelnj!ju! runlon jseoe u!p lo3!rte . :: /nw!ld u! -eleuy ap wnlon /nlu!~d pmej!pe !1pja31a3 ap Inj!jsul ' 6 ~ 6 1 lnue u! p3!pe '!ue -gpdnp 83 w!ju!we gs ~ n z else 3 h~61 flue pdna ' h ~ 6 1 pju!~ejalep~lnue el pruln uj ! w e. p . . oz n3 p e p pu!uanel '1nlo3!jlejndesu! weale3 n3 e a else ~ 'pleo!~adns 'pdeje euljln . .... ~ : . yjoj eeloaN .6u! ep . s ' Q - ~ n3 s &;ewj!un pdnp le!"noselnng~uejaj$' .: ...~-,. -., .6u! eajaonpuo3 qns eu!qw ep lol!lojp3sel3 !a!je!oosv le l o c ~ ! d jugwpjpnul ~ !6 ppj3zijold. . : , . . .' . . '!!pnjS ep !nlnljua3 j n ~ p wu! !Qjez!ue6lo e-s ploqde es-leja3la3 1 ~ 6 lnue 1 nipugde3u! . : : . x .. :(3eleg leuol.6u! ep o!uleweln !6 !!joj ee103?~ . -. -614 ep psnpuoo poj e e~njlnqcie)h ~ 6 ~ - ~ !!ue 5 6 e4 ~q eejej!n!joeje~nipjsap e-1.6 eled . ~.. . p~!mllno!3!1es ! i p~njln~!d n~juad y elelwe3 !!un!jejs eeleju!guj pju.&~da.~.o pdeja w k . .;.I ~ .!goj ee103!~ 3u.1. J W ~ ep3eWrn : - -'' 2 ; , ?. : L . : : ..~ + 'n3seu6ag u!lolj .la ap eleju!!ju el ep psppuo~ jsoj e p~njlni!deep e ! j w _'e3!uyajooz., . - ...~ .: ppjaqa3 ep Injnj!jsul ~ k 6 Inue 1 u! j!uenep t!a!ugwot( le quyejooz /euo!je~ !nlwnl!lsu/~nlpee, - ! .;. . . ,. u!p p~njln3!de ep !a!j3a~ eareju!!jy uud jez!ue6.10 n1pe3 un tpseaw!ld ps !Qazez~~euo!jn~!jsu! i . as ps adasu! ploqde ee1eja3.1a3 0661 lnue n3 pugdeouj 'jejple !ew we Lono eSy. . .+ -wo3.we . : ezojpwln loun e ! m o n3 !!uaoap ed ejez!jeluajs!s'ejuaza~dwon el ele3 ad ejuesalaju!- . . . ejij!/epeds ep %3!po!lad !6 a3!j!ju!!ji peje31e3 'eseololen aloo!de !mOolq !Q!$p3 ep 08 ejsed . . jnrgde ne qugwou uj nljsou !nlnlo5as ale !!ua3ap ! e ~e/aw!ld j UJ!ewnu pcflnjdej n!jeD!j!uwes 3I ejs3 -nl3nl ep e3!j!ju!!jS epojew !6 !quyej ejesuene !ew lola3 !e !~ojowold !6 I~ojejuew!ledxe !lojenrasqo 83 jeuil!je ne-s !ua!o!j3eld !6 !10j/n3!de !6ololt?n ep Bwees o p3 ajew - . n3 'Iez!ue6~o nlpe3 un jnne e nu p~jseou elej u!p p3,111iu!!jQ ea~eje3la30~6j~l u?-pi.q,j nm - : . '. -!j6euguo~ e~!j!ju!!gQ !!1pja31e3 !nlnjn3erl ejdnse pn!joedso~je~] . . a l y d pw3s o e3q e w u e d Injuewow !Q m30, ajsa e3 lep!suo= 8e!m36pjseale "3'. .. . ;plnj/nq* nljued e!jonpold !6 ppjewe3 ep Injnj!jsul, juezeld uj !6 @l!qelen eayunuap jeialdwo3 e-!Q -'eepj!n!j3e n,zlpj !ew !d-npugjlokep 'e~e3 eu!qw ep lol!lojgosa~ j *' !a!je!3osy le plnjln3& nljuad !1pja31a3 ep ~n)nl!jsul h ~ 6 1lnue n3 pugdaqu! ~ I H I ~ . ; . ;-.-. : as ele3 u!ld 6 ~ .iu 1 jejs ap !nln!/!suo3 !nlnjal=ea e!j!~ede el ep !ue ap oz oseu!lduy ss -.
,

) ", .

>

'au!pni!ue3 o euyw !nln6&!unj !!mq3ep a!l!wej o el ap apu!wa as 6eS!unj ap Inwu!isu! I aeJwAa 'e~elmldxa ! S elau!ia~lulep J ~ U ~ J leSue13ap ~ I elepo ' e u ~ o j ap tua~aj!pul , e dwa el !k cam eaJenmp uud 'Jolau!qle 'gu!qle IeNaiu! un el w3 ap i . hIl!iualaJd 6 !!iw ee~alhunr,w d ! m n u g3 aJew !ow aisa ~ol!~nk!u!p~n ea~ep!y3sap pug:, I 'ew~rue a ~ m es d elelwe ala3 q a!mlmm o a3 'eulua01nes ~ J U A E Uap ~ ! !3a~ J ~ !ew alapeol~ad I ~ ~ i e ~ o g ad y ~ e e l ~ d w a I l ~ l ~ U l O ~ S W J !k ~ J ~ ! L ~ u? 'eqe~s al!!l!wej~e~ a ~ e w !ew g i u a ~ 3 ao ~ jn3 I JOI!J~~!U!PJ~ ea~ap!y3u!el a6~n3a~ as eieusuaiu! aikaulplu?as 6e8!unj ap g w ~ oeauawasv j n3 ~~sayueiu es 6ek1unjap ~n~u!lsu! !3unie 'ieNasqoau !JO allnu !eu ala3 I !k w a a '3la un3sea~~ '~msn!oun6 pu!soloj ap ale3 '(irlO!ull 6ek!un~) I!~~IUII Dele ap g w ~ o ~ alual !1ie61unj~0lldnlsea~aldoldeul enwja o !ulgiu! aleod !ew es (aiua~3a~j !eu ala3 iuns JOA as vnu!iuo3 1n6&!unj ale3 u~e!len~~s u( ale3) aiualo!A !Jglsajluewalsa3e e6ugl ad '~oqz ap e~npug3s 'l~nq!n3 al!!JdoJd a~ds a~a!w ap a l a ~ a z e ~ ad ap w3 9-s ap guoz o pugtda3xa 'lo~lad all~ay6u!isaue~g3JOA (!nlndJos e eseopq I ?.l-;*nes 31ua) p!3e n3 dnls !n~e3a1j 1 s qiej u!p g~6eau ea~eoln3 ednp ap~13soun3el) eiaw ;-_ : 'lol~alxa !nlalaJad eala6un !gu!dnls u!p au!qle alau!qp laj isa3a u?'1n~Q&js3sasp6.&-81eZ-. ap allll!uei a w l el ~o~!~nQu!p~n e a~eolezund alauFq~e vp emd wnq o,pup3,$ugci !nlndnis I -saJo3 ea~a3npa~ :el a3a~i eh as (efisv epu!16o ed pnu!luo3 &ualo!n aidnl a1sa3v we!pau! 16 e3!6~auaaJaleqwo3 'o eundw! 'EIeuow e ~ n ~ d a i3 uo ?~ d p e azaas!ullupe ~ 16-e~ es ieSue13ap e-s (n6eOlpnj lSn~oipug3 s!paw ele6 iuns IWOAO~U,~~ lnuawopqe n , : '?, . 'aieij3edec~ elsed inldwn lsoj e nas ~ e 'ewak!ig~qu? ! as elau!qle ale3 u ! ~ d apallp . Deds else Iruoi!ugJy pug3 e!jen]!s uj 'k!u!p~n aldnl eleJgAape da3ul ~ o q z ap elnpug3s ed nes !!~p4s!u!wpe ~ndw!l u? !nlndnls !e ad .!nlndnls la !Jouapa !!iaJad ad (qis!xa !Jo!Jelxa!!ieJad ed Jgyez ap !nlndo~!s !!~a6u!la~d g3ep) a!z!3a~dn3 3sasg6 a 1 a3 I!~IJIJO nes , - eaJel!Aa !Jgyez ap ~ndol!s ~e~ls!u!wpe pnslj aluajlp u ! ~ d'klu!p~nad qle3eie e!l!uej e-s ale3 u!p JolaseA e 'g~ea3ap ~ol!iganq ul qpunllgd gs a!nu!y3 as aulqle ailnw 'aie3eie e '(aue~ uod epel pulsoloj) !06 nes aJa!w n3 Jollllluej nes !a!l!wej e ~ o q zap a~npug3s ~ol!~n6ej e gu!dnp u ~ p ele!paw! ea~euqdapu? ad !6 lnk!u!p~nel asualu! ap 1e3!j!lsn!au Iplnleu saln3 ap al!sdll Jo(allz ~ndw!l ad !JnJoqz u ! ~ d gisaj!uew as 1ni3u!lsul !qasoapul !k !el!z (ndw!l ed au!qle ap JOII!I!U~~ .epe~d puglsd eapg? JOA aie3ele !nlnlo~luo:, !k !!Jap!yDsap eaJel!Aa !au!qle all!l!wej '!lgz!ue6~ozap !aisa3e Inpuoj ad ep !111wej !a~e9a!j ea~alnd ap a!i3unj ul ~ o l ! ~ n i ! u '(g3iew ap al!sd!l) auayo !8 (gsnpa~ e!iepdod -!pJn eaJeuo!suaw!p !eleJq!l!ySa iuauew~ad n3) aqels al!ll!wej aie3eie iuns !a~!qo aa : . !8 e3!ulalod ~olllllwej e gu!dn~s u ! ~!q!sod .a~a!w ap a l l ! Z l ~ ~en1 l d el e n~luad !!(!uej ' 1&3 ed ea~au!iuaw:e3 !ln6a~ e~alg3 elepedsa~ aile a3eie gs g3~ea3uj au!qle ap !Il!uej alaun 1 . !k ep~ap!suo3!nqaJi JOA 13u!lsu! ~oi!qn6gd ' l a j ~ v'a~eieoldxa !k a~auliallul ap e ~ u n w !nisa3e ea~ekuepap !uaAEtld e n~iuad u?pu!ka~6 'allld!~u!~d aikalnlul a 1 nu ln~olln3lde C . -' .a3!u~alnd allll!wej ~e!y3 d u ! u? ~ pug3 nes gllqeuaAuo3 eueJy gJajo el el!woldwo3 lod a3 p!j13ads!~11601oied !iua6e nu emleu !JO aig3 ep !lo gisaj!uew 1 1 6 alau!qle ' !j!~aj!pelnz~!ya~ lod es '!~l!wajal!Jajlp el ap 'gu!dnis ul lllopau i3u!lsu1 p a w .eJolla au!qle ap !!l!wej Joun e v3!uJalndiole elenlald euely u!~d '~olaulqp elia~3slp el giesg~ e~dnse !k aielo~iuo3au !~g361w laisax ~ i ! ~ o i e a eiou gp aleidepe ap Inpow g6ugl ,a3!6olo!q !igl!un ap al!qe!3a~de !~ap~a!d ad ale:, 'alie~aua6 u? e!le~aua6u!p !apads el leu!j u ! pugmp 'elle el ~u!dnls o PI ap 'ella el nlldold pullsu! un glu!ZaldaJ 1n6eSlunj < ,%

n N V B f l I 0 3 a!lI ' 3 ~ 1
h

3UIN3ALWd ' Z T J ~ Z J' Z W J S Z L I I N ~ 'xzn v3 : ~ R ~ V S I J ; U O ~

. I O ] ~ U 2 . 7 1~ /~ 11~ll.l0]~11.7 /Il.IO)ll!I) !tl~

1 1 1 "

FORMAREA DEPRINDERII 'DE A LUCRA CU ALBINELE

.

Iliolog Pal11I~UCATA CcrcetBtor ~liinlific principal In I.C.P.A.

La intrcbarca 'Cum s3devenim stupari?" r6spunsul poate satislace numai in mgsura in care doritorii afli cheia reupitei lor in formarea deprinderilor gecesare lucrului cu albinele prin deplgirea unor b a riere", eronat considerate uneori inswmontabile. Nu trebuie sZ u i t h nici o clip6 c6 gi in apicullur5 practica este crilcriul adov6rului. "PoNcsc ca iubitorii de albine s i se foloseasc5 de indrumirile gi invi/6turile din cdrfi 'dup8 cum eu pre dSnpii cu toat5 inima iubesc ~ ; noroc i la finerea stupilor le poltesc." (text adaptat din Inalnte cwantare la %ULTURA ALBINELOR" de loan Tomici, 1823)
.. .

Examinarea corecta a familiei de albine pi inteven!iilor adecvate in -stup sau in afara . acestuia in cazuri de necesitate reprezinta cerinle "sine qua non" ale practicarii apiculturii rafionale, eficiente. Experienja acumulata de-a lungul -timpurilor pune la Pndembna celor al cator obiect de'activitate este albina melifera numeroase cunostinie $i deprinderi care . . -. - . ,. . . --. -. , .~ . . cdncuia la Tngrijirea albinelor fara riscuri si . neplaceri. S-a ajuns sa se stabileasca reguli de comportament cu albinele, re'spectarea lor a v h d o mare importan!i4 pract'lca. *-. . Teama sau frica de in!epaturi, rareori justifihta constituie una din cauzele pentru .-$are mul!i nu vin in contact cu albinele si deci nu se ocupa de cresterea lor. Practica/ .demonstreazgcaalbina este o insecta pe care . .mula poate crests $i dirija u p r asemenea %..;?- :.... altar specii, fara a avea de suferit de pe urma r r " ; ; . : faptului cti ea este inzestratti cu ac. Aceasta Tnsd,; numai atunci cdnd sunt temeinic . . - cunoscute .modul .de viaja al albinelor si' ; . , 'particulafita!ile lor comportamentale. 2-,w:7. -: i n general, albinele devin agresive si L-i.-. -'Aqeapa cAnb in Itiodul .lor normal de via!& . ,..:. . -.-- - --intervine . o schimbare care le irita. Cdnd &F.' - sunfern htipa!i trebuie sa ne dam seama ca afTc&hii~ pu!in o gresealg, pe care trebuie . .. . - ..::-. ., -~-e:-indreptam. .Cu' alte cuvinte, trebuie sa .. , Y~$+:~ ?inli%urZirncauza carea stenjenit ritmul de via!a ?' -: ..'-a' albirielor. Ekeptand un numar extrem de . . ,..: mic deJamilii de albine irascibile prin natura .' \ ?:-I. br;Cncele mai multe cazuri in care apicultorul 9,TG-r nurse comporta corect cu albinele, el . ..-,-. ,
I' 4

K.

:'-.-,-

'

,,

, ,

; + C i < c .

"

determina ca- acestea sB fie agresive. Oricine poate lucra cu albinele fara sa fie intepat daca cunoaste, Qelege si respecti4 modul lor de via!a, in acest scop, apicultorul trebuie sB dea ,dovada de spirii de obsewaiie si ini!iativa pentru a preveni sau a rezolva operativ si , precis situa!iile ce apar In practica de zi cu zi. Cunoscbnd faptul ca fiecare familie are anumite particularitaji sunt necesy asadar, inteweniii specifice. Pentru cel care lucreaza cu albinele se cer multe calita!i, ce se formeaza In timp, ca de exemplu: rabdarea-de a suporta o in!epatura, stapbnirea de sine, atitudinea de bldhdeie . (bunavoifla) s comportament motrice specific, caracteristica principals fiind . miscarile domoale. Trebuie sa ne formam deprinderea de a lucra cu albinele de asa maniera incdt sa nu fim considera!i dusmani. in prezenta uneia sau a mai multor albine pe corp ne vom pastra calmul, intrucdt agitbndu-ne, le provocam agresivitatea. Apicultorul incepator va trebui sa se autoeduce pentru a putea suporta plimbarea, unei albine pe mbna sau chiar pe fa!& Albina nu trebule inlaturata prin efectuarea de manevre necontrolate. Miscarile repezi, mbouirea brutal& zgomotele, 'trepida!iile, zguduiturile, frecarile fagurilor unul de altul sau de peretii stupului iriti4 foarte tare albinele, fEc&ndu-le agresive. Apicultorul se va feri sB tuseasca deasupra stupului deschis (la controlul stupului) sau asupra albinelor (la dontro~u~ ramei).
\

lnainte de a intra in stupina pentru a controla starea ei, apicultorul se va spala bine cu apa si sapun obisnuit, neparfumat. Mirosurile iritante, de transpira!ie, ceapa, usturoi, alcool, deodorante, cosmetice parfumate sau alte substanle chimice asemanatoare, deranjeaza albinele, deterrninandu-le sB in!epe. Strivirea albinior si mirosul de venin nelinistesc foarte mult, creeaza o stare de agita!ie. Acesta este considerentul principal pentru care apicultorului i se cere sa lucreze cu multa aten\ie iar in cazul cand este in!epat sa-si scoata imediat acul si sa administreze fum la locul Cn!epaturii pentru a masca mirosul de venin, in caz contrar o in!epatura va fi urmata de multe altele si este posibil ca apicultorul sa f ~ enevoit sa renunle de a cerceta v a i departe stupul, sau sB treaca la urmatorul. De asemenea va trebui sa ne ferim sa controlam familiile de albine pe timpul caldurilor mari, pe timp rece, noros, cu vant sau dupa ploaie, intrucdt albinele in asemenea cazuri sunt foarte irascibile. Chiar si vara, la apariiia umbrei si a racorii de seara vom renun!a s5 deranjam albinele,. intrucat in aceste situaiii vom fi mai mult expu~ila intepaturi. Dupa o oarecare practica P n stupina vom putea deosebi albinele cercetase de cele care inteniioneaza sa atace. in general, o albina care se pregateqe sa inlepe se poate recunoaste dupa zumzetul ascqit, nervos pe care-l produce, precum si dupa zborul rapid, direct la "!intan. In cazul in care o albina ne dB tarcoale pentru a cerceta "cine suntem si ce vrem", sa n-o agitam dand din maria nelinistitbentru a o indeparta, ci sa ne acoperim usor ochiicu mana, daca lucram fara masca si astfel, in lscurt timp ne va lasa in pace. Daca o albina a patruns in par, trebuie sa ne grabim sa o strivim inainte ca ea sa ajunga sB hlepe, deoarece crezandu-se in pericol, cu sigurarqa va face acest lucru. La locul respectiv pi pe degete se va da cu fum pentru a masca mirosul de venin. Tinta de atac cea mai importanta a albinelor sunt ochii pentru ca le atrag atenlia prin luciu precum si datorita faptului ca

albinele, avand predileciie spre culori inchise, I atunci cand sunt iritate se indreapta spre sprancenele negre. Cele mai periculoase in!epaturi sunt la ochi (in lumina ochiului) dar acestea sunt extrem de rare, deoarece pleoapele sunt atat de senslbile incat se inchid ' instinctiv, in care caz albina Pn!eapa pleoapa ~i . nu ochiul. lata un motiv temeinic pentru care recomandam folosirea mastii nu numai de catre incepatori. Apicultorii cu experienp pot , lucra si fara ea. Persoanele straine care asista ; sau ajuta la controlul familiilor de albine . trebuie sa fie instruite asupra modului cum ' trebuie sa se comporte cu albinele, adica sa dea dovada de un componament linistit, s&nu execute miscari bruste, in cazul cand unele albine le cerceteaza, sa nu fuga. sa stea '' linistite protejand ochii cu mana gi la nevoie sa se retraga la umbra sau sa se adaposteasca. Astfel, dupa 1-2 minute albinele se liniatesc si singure se vor duce la lucrul lor. " Cei neini!ia!i considera albina foarte ,' primejdioasa si pregatita oricand sa atace orice fiinp care incearca sa se apropie de stup. Faptul cB apicaltorul nu "beneficiaz? de in!epsturi nici atunci cand lucreaza fara halat sau camasa este pus pe seama unei afirmaiil eronate cum ca "albinele isi cunosc stapanul". I Apicultorul va purta in stupina echipamentul de protecjie prevkut, fara sB se ..- . bazeze pe ideea ca albinele 1 vor recunoaste si nu-l vor ataca. Nu este recomandabil sa se umble descul! pe vatra stupinei, mai ales . copiii, care nu trebuie 18sa!i nesupraveghea~i. ' 3 Curiozitatea caracteristica varstei, normala si .. necesara, dar mai ales lipsa de experienIa Ti pot plasa in postura nedorita daca ajung sa 1 umble la stupi fara sa fie indruma!i. Apicultorul in trebuie sa fie prudent cand are v~z~tatori stupina pe care trebuie sa-i sub permanents supraveghere. Nu rareori amanuntele sunt de luat in seama. D a d nu rezistam tentavei de a mirosi o floarq vom - 1 face acest lucru cu oarecare pruden!a,, pentru ca s-ar putea intampla sa fie ascuna jmai bine zis, ramasti) o albina in ea. Vom contrala , Tnainte de consum alimentele (fructefe; bauturile dulci, fagurii cu miere) pe care ar . putea zabovi albine. s :-?. - 1 Este recomandabil ca pers&fe care doresc sa se ocupe cu cre$eea albinelor

I-

I /

s&gi verifice sensibiiit&tea la venin, adi& organismului la in!ep2lturile de albine. .re* In caz de manifestare a unei sensibilitaii Goare se fdce un tratament desensibilizant. Aceasta presupune aplicarea unei serii de fniepaturi, A !, inceput cu minim de venin, urm%ndapoi cu rnai multein!epaturi, din-plin. i n mod gradat se va continua c u infepaturi tot mai depline si rnai numeroase, 2-5 pi chiar mai multe. Prin acest procedeu se formeaza in arganismul uman anticorpi care-l fac cu timpul imun la fn!ep6turile de albinb. Fersoanele foarte sensibile trebuie sa se adreseze de la hceput unui rhedic specialist alergolog, care le poate aplica antidoturi clasice sau ii poate tralta preventiv prin injectarea in mod gradat de cantitaii mici de venin. Un minim de-venin se obiirse prin aplicarea iniepaturilor in cazul cend acul se scoate imediat. dupa prima Pn!epaturB, iar in!e@turile din plin sunt cand acul se va scoate dupa 3-5 minute. Cantitatea pe care o poate elibera la o in!ep8turB albina cu glanda de venin dezvoltata este de circa 0,3 mg venin lichid. i n cazul desensibilizarii cu venin ace1 minim de venin se rnai poate obiine
L

intruc8t la repetarea ifle&lturilor, in loc s& inte~ina imunizarea, ,create genslbiliitea organismului fa?&de componeqii veninului de albine. Ele sunt foarte sensibile la in!epatuW de albine si reac!ioneaza diferit in funciie de organism: urticarie, umflare (edem), respiraiie greoaie, voma, crampe abdominale, lesin, putand pmvoca chizir moartea. in!epaturile cele mai periculoase sunt cele aplicate in zona capului (gat, fap, gura si ochi) intrucat provoac4 dificulta!i in degluti!ie, respiraiie sau vedere, umflatura (edemul) putand produce astuparea cailor respiratorii, provocand asfixie. Persoanele cu un trecut alergic, care se stiu sensibile la venin sau care au rnai suferit un soc alergic vor consulta un afergolog care le va recomanda un set de medicamente pentru trusa medicala de urgenla, pe care le vor purta asupra lor atata timp cat sunt tn preajma albinelor. Pyzumptiva victim3 cat si cei din anturajul fam~llal trebuie sa qtie sB faca o injeciie sub piele cu medicamente antialergice prescrise, pana la sosirea unui cadru medical.

albine in care se g8seste si veninul. Din acest ' tritufat se prepara un extract care are 0, .concentra!ie de &teva mii de ori mai mica decflt cea a veninului curat, extract care-se .. . . injecteaza persoanelor hipersensibile. .,-Majoriiatea apicultorilor sunt imuni l a Cn!epaturile de albine tocmai prin faptul c&sunt .--. . iqepaii in repetate rflnduri si organismul lor isi dobande$e in timp imunitatea. Deci aceste .?' persanepot suporta chiar rnai multe sute do . . 'in!epaturi fara simptome de intoxicare. Dar . sunt si persbane cu o hipersensibilitate pronun!ata carora nu li se poate face .desensibllitarea prin inJepaturi de albine L ..~ . ., -. .. .. ..~. . *'* .,
.<>:

'

'

in!epaturile de albine, datoria lor este s Z i cunoascZi mijloacele de a acorda primul ajutor persoanelor hipersensibile in!epate de albine. in primul . rand .data acul insec!ei a ramas in piele, e l trebuie inlaturat cat rnai grabnic de la baza (radacina) cu unghia sau cu lama unui culit printr-o usoar8 miscare de & ~ i r e (desen alaturat, pozqia b). La scoaterea acului nu se va prinde de vezica cu venin cu degetele sau cu pensa (pozi!ia c), SntrucBt prin presarea acesteia pompam (injectam) in ran& tot veninul din punga cu venin. care inso\este Pntotdeauna acul. Se
.

.- -

. (Continuare in pag.13)

.-.-,

.
.

.-

-..
Y .

.. ..
.

.
.-

CALENDARUL APICULTORULUI PE LUNA

*
J

..

i :

: : ; . ?

*
.
.

SEPTEMBRIE
-~. . ..
- - -

i j
.

A noua luna calendaristic\3 "r.4pciuneW'este luna echinoc!iului de toamnl (23 septemb r w c d n d ziua este egals cu noaptea gi c i n d din punct de vedere meteorologic in mturg existif o nfare stabilitate atmosferica, mai ales in zonele deluroase gi de munte, cu precipita!ii in general reduse yi umiditate ?eIativ$. \ Odatd cu inceperea sezonului de toamnd zilele sunt mai scurte, durata de zbor a albinelor s e reduce, sursele de cules, cu exceppa zonelor din luncile inundabile yi Delta Dundrii dispar, nbp!ile devin mai reci gi ca urmare albinele din familii incep sd se restrhga pe fagurii cu puiet din mijlocul cuiburilor. Pe fagurii din cuibul familiilor de albine cantitatea de lade este din ce in oe mai redusd astfel c l spre sfirsitul lunii puietul aproape cB dispare din stupi. La albinele de iernare, in aceastd perioada, se apropie de sfdrgit acumularea in corp a unor importante cantit@ de glucide, protide gi lipide care alq3tuiesc "corpul gras" ce se intiade ca o cSptuyealt3 sub inveliyul chitinos dorsal, aflat deasupra diafragmei. Din aceasts substan!d glucidele servesc la func!ionarea mu$chilor, lipidele alcltuiesc rezervele grase iar proteinele sunt indispensabile pentru alimentarea larvelor gi a mdtcii in perioada cind al\ binele nu culeg polen din naturS.

Lucriri de executat in aceasti4 perioadi:

1 3 :
I

- strdmtorarea $i organizarea corespunzatoare a cuiburilor si a fagurilor $u puiet, miere si pastura ramasi in familii in vederea iernarii; - controlarea calita!ii mierii din faguri in scopul verificarii acesteia si eventuala identificare a mierii de mana; - incheierea pan8 la 15 septembrie a ac!iunii de completare a rezervelor de hrana necesare iernarii familiilor de albine; - unificarea famillilor si a roiurilor care nu s-au dezvoltat corespunzator si ocupa mai pu!in de 3-4 faguri acoperi!i de albine;

alegerea fagurilor necorespunzatori, reformarea si topirea acestora; - luarea de masuri pentru prwenirea si combatereafurti~agului la albinele d.in stupina; - hlocuirea matcilor vdrstnice sau newrespunzatoare cu matci tinere provenite din rezerva stupinei; - continuarea recondi!ionirii corpwrilor, fundurilor si capacelor la stupii in care urmeaza sa ierneze familiile de albine. - inceperea aplicarii tratamentelor de toamna pentru combaterea varrmzei din qapte in papte rile.

-3 '

I:
I

1' I

Mica publicitate
V~ND faguri artificiali, remorca apicola mono& tip RMA 10 no&, imbunataiita, fnscrisa in registrul auto, diferite G ~ si? reviste I apicole, seturi de diapozitive apicole, bidoane mari din plastic cu o capacitate de 150 1. Telefon: (01)643.46.75 (24) VAND pavilion apicol70 locuri, 45 l&i goale. ~elefon: 01/769.60.36 (25) VAND 30 stupi vertical cu doua corpuri p r e v k q i fiecare cu 20 rame STAS, supoqi metalici, inchizatoare de urdinis, centrifuga manuala pentru 3 rame, faguri artificiali pi alte utilaje, toate noi, la jumatate din prep1oficial. Telefon: 01/746.56.51, dupa orele 20. 126) -

0 SCRISOARE DL5 SUFLET

Cea mai mare bucurie o are oricine .imegte o scrisoare de la un Irate, de care vremurile si nefericitele imprejurari ale istoriei noasfre I-au desptirfit. . Cdnd basarabenii vin din Iara lor de bagtinti, de p e pdm5ntul in care dospeste sangele str3mogilor daco-ramani sim?im satisfac?iacti ntidejdile revederii sub acelagi acoperis nu-s zadarnice. Ne-a. scris s i ne-a trimis un articol pecare-l publictim acum domnul inginer Ion Soimu din or4gelul Cricova - raionul R+cani. Nu este lipsit de interes s B i cunoastem ~ d t e date ~ a personale. A facut lice111la lasi ~i fn 1944 nu a plecat fn Basarabia.. N.K.V.D. - iaimoasa poliiie politica a fostei URSS - TI rtipegte de pe.str&ile lagului - ~i pe temeiul unei sentinfe a unui tribunal militar sovietic ce functions la Constan!a este condamnat la 25 de ani de fnchisoare s i deportat in Extremul Nord, de unde va fi eliberat si reabilitat dupti moartea lui Stalin. Dup3 eliberare face un.institut de agronomic, apoi Institutu1agricol d e 5 ani din Moscova, dupB terminarea cgruia preda, timp de 14 ani apicumra fn diverse gcolidin Basarabia. Toate suferin?elei-au Intarit dragostea de lara gi neamul sdu Romdnia - gi se adreseazti . ast&i Buc!~restiului -pa si alttidatti cdnd se gBsea la lagi. Dornn:iie inginer fi!i binevenit fn paginile revisteinoastre s i in fara dumneavoastril!
'

1;.
8;.
.IIf.' .
>

--

Prof.CostachePAIU

CATEVA
,

DATE DESPRE APICULTURA DIN BASARABIA

Ing. Ion SOIMU

polenizau spontan culturile agricole. Unele insecte care polenizau alaturi de albine salaria!i ai diferitelor organizaiii care au albine plantele au ajuns la un pas de a fi exterminate ..- - cum sunt colhozurile si sovhozurile, care se complet. Aga ca ast&i au ramas albinele cele r . mai sigure insecte pentru polenizare. Afara de ' i .*., ' .- . -men!in Jnca, procesul de privatizare fiind "in studiu". Scopul prisacarilor este de a ob!ine asta albinele pot sa fie transportate orictind la . produsele~albinelor, mierea, Ceara, propolisul, masivele ce urmeaza a f i polenitate . , . . , I . mai pqin IBpt@orulde matca iar in ultima asigurhdu-se numBrul de stupi la hectar in ; . . .-,, '.:weme se dezvona strangeraa veninului de dependen!& de cultura ce va fi pdenizata. . - albine. Afaa de aceste produse,. albinele sunt ;. - , 1 : . lnsectele celelalte nu pot fi dirijate, $.>+ '. .,. '. - - . . 'folosite pe o scara mare la polenizarea concentrate esa cum se pot folosi albinele. . .. ~. * ~ + ' Nu odata insa albinble au fost victime, chiar la ' cutturilor agricole entornofile. . -; .- . Sistemul , colectivizbii, al fostuiui regim, polenizare cand s-au folosit insecticide fara a , ? . . ~ . ; ,i.1 ..=:I. . . . . =? . .continua . s8 mai functioneze ca' o mogenire -sa preveni apicultorii din timp. Baza melifer8 . i- :-:&T;;;,grea si g m de ?nlatura! Tntr-un timp scurt. in Moldova este slab& si avem nevoie sa rr~/a; . .,. . I .I.. .~ lfi lupa cu bolile si vatamatorii plantelor practicilm apicultura pastoral8 care scurteazil , . .. , agri~le, fohindu-se pe scara mare insecticidele drumul albinelor de la stupl la plantele ' . , . . ~ I . ; , . ~ , : : : . a d d cu mult redus numarut insectelor care melifere, inmuYind intoarcerea lor de 2-3 or1 .. . : .-- .. . .

In Moldova apicultdrii sunt de doua feluri:

- - . - apicukri amatori (particulari) si apicultori

, ,

>''. ;/
, , .

. & .

Y;;,.,. ,

. . --

~.

.<- .

cu nectar dectlt 7 n cazul daca distan!a ar fi de 2-3 km. Prima polenizare se realizema la livezi in care scop colhozurile, care nu au albine ori au foarte puline, platesc, asigurbndu-se cu stupi suficienti de la apicultoriipayticulari. Culesul de la livezi este slab; e doar de lntrejinere si de dezvoltarea .familei prin cresterea puietului si cresterea fagurilo?pentru culesul principal la salcam si floarea-soarelui ce are loc ceva mai ttirziu. Salcamul alb si mai tarziu floarea-soarelui sunt culturi de baza in Moldova. Salcamul se afla in sate prin f a ~ i'intre i campurile gospodariilor agricole sau T n masive paduroase. Floarea-soarelui este insa cultivata in ultimii ani pe lntinderi mari pentru ca uleiul ei constituie o sursa de venituri pentru stat ca si pentru producatorul direct. Organele competente ale Ministerului Agriculturii ale lmperiului Sovietic de altadata, phi3 la prabusire, au comunicat in repetate +nduri cB numai polenizarea cu albinele dadea peste 2 (doua) miliarde si jumstate de ruble venit statului. Aceasta sumB era atunci

suficienta pentru a plati pe tali apicultorii fostului imperiu timp de un an' de zile. Veniturile realizate din apiculturi3 erau substan!iale motiv pentru care In vremea imperiului sovietic, nu au fost Impuse impozite apicultorilor amatori (particulari) indiferent de cate familii ar fi avut. In ceea ce prive~te teiul la noi el dh nectar o data la 3-4 ani si chiar mai rar, ceea ce nu ne dB dreptulde a ne baza pe acest cules.

m
I

"

- *

.=-

Sperdm cB apicultura basarabeans va reveni la faima pe care o avea p e vremea rdzeyilor orheieni gi lapugneni. Botna, Bdcul, lezerele Nistrului, Zagorna gi altele atdt de des pomenite de voievozii n o ~ t r i din veacurile Xlll gi pdna in nenorocitul an 1812 iy' vor recapata stupinele p e care le meritd iar basarabeanul mandria de rom4n p e care a incercat pa toate cgile s& i-o striveascg regimul sovietic. Si noi apicultorii sd ne darn mdna peste apele Prutului care nu va mai reusi cdndva sd ne mai despartd.

STUPINA LUI DECEBAL

Nu pllstrez de la bunicu, Nici teascol, nici alambkul l'lllinca de c u c u n ~ z S-o fabric m u m e Nu mi-a Ilsat meptepg. Drogostea p n t r u albine, Mi-a lfisat bltrllnul zestre imi npzreu atumi ca o micfi cetate Din nuiele, n~iiiestrit legate C q n i t a casa de bine Pentru harnicele albine. Si a riimas pentru mine 0 tainii de Cnceput. Si-n casiWiuntru, cu denmiinuntul

Fieci~re nuia pllrea stropitii cu nromii de stea. Cu nromii de miere de mai qi sfinziene Pentri~ ca alte roiuri tinere C n casii sii cheme. Bunicu-mi liisa sfut ;ri moatenire u k d : 0 cl~emare spre aselnenecl msil. $i fndemnul sii intre-n stupinii. Si ustfel belgugul la ai me1 si vinfi. Dulceafa Iivezii qi a poienii 0 am azl peste decenii. Nectar, faguri, propolis, izvor sfinfitiifii Sunt strPnse comori tn adPncul cetiitii. CBnd prive!ti stupii cu faguri inckmfi' GPndegte cii toti de Decebal iiisnfi..

- _ -r