Sunteți pe pagina 1din 34

Romdnia apicolii

FONDATA TN 1916 Revist5 lunar5 de informare tehnic5 $i $tiintific5, schimb de experienti $i opinii editat5 d e Asociatia Crescfitorilor de Albine din Romiinia

C O L E G I U L DE REDACTIE Ing. EI,ISEI T.4Rl.4 (Pre$erlinfe e.~eertliv, rerlaclor Ing. ION M I L O l l ~ (Secrelnr general rle redac(ie) Biol. 1IItiAEL.A SERBAN (Rehetor responsabil a1 rrtbricii A PIMAGAZIN) Dr. DAN IONESCII Bioch. CKISTIN..\ hl*ATEESCII Ing. Ell<;EN XIARZA Prof. VICTOR NE;\GI1 Col. (rez.) TRAIAN P/\$CI' Ing. ION POPESC'II (memhri)

$a

Anul LXXXIII * Nr. 1 * ianuarie


CUPRINS

* 1999

2 Elisei T A R T A : Maximii atentie exportului de miere 3 x x x: I n atenria tuturor apicultorilor! 4 Stefan S ~ V U L E S C U & Elisei TARTA: Problema Nr. I a apiculturii - exportul de miere
II Laurentiu ROSU: Calendarul l u c r i r i l o r apicole i n lunile februarie yi martie 12 x x x: Mierea $i ceara la T V R 13 Vasile POPESCU-ALBINA: Stimularea r i t m u l u i de dezvoltare a1 familiilor de albine p r i n completarea proviziilor proteice 15 George D. VASILIU; Ion POPESCU: 0 metodii simplificatl de determinare a pontei medii la matcii $i a puterii familiei de albine 18 Emilian T E L E G A R I U : Reuniuni ale apicultorilor 19 M i h a i LISOVSCHI: Omologarea remorcilor t i p pavilion apicol 22 Dan C I U B L E A : Apicultorii judeiului Timi? - beneficiarii unui amplu program tle formare $i informare i n domeniu 23 Victor NEAGU: Ecouri la o prestigioasii reuniune zootehnicii 24 Precizsri importante de la Registrul Auto Roman 25 Costin NEDELCU: C i n d u r i la inceput de an 26 x x x: Piireri despre revista noastrii 27 r x x: Reclamii: Fumidil B@ 28 Mihaela SERBAN: APIMACAZIN: Carl SII;iI;ER: S e poatc prevedca pre(ul mierii: I'lciu~.ilc volatile impotriva varroozei: 3larla SPIVAK, Gary S. REIITER: Performanla familiilor de albine cu comportament igienir intr-o stupin5 comercialfi; Karsten M~NSTED, Ilwe 1,ANG: \lierea riscori $i efecte adverse; A. h1ATIIISON: Situalia locii an~rricane - dilema industriei apicolc: Prolil: Dr. tlachiro SlllJlttS~tKl.
C o p e r t a I: Familiile de alhitre air iertrrtl hine Petilru ca ctcerrsld stare sfi corrlitrrtepcitrfi Irt rlesprinid~uircrre, ccinrl va frebui sii a~~enr familii puternice $i sfitrfifoasc, srrpra~~eglrerea nlenffi a slupinei eslc obligaforic Cifi!i arficolcle din pag. I I $i 13. (Diacolor: Constantin DINA) C o p e r t a IV: Macheta arh. Cristian MAIMADUC

REDACTIA $I ADMlNlSTRATlA REVISTE'I"ROMANIA APICO Str. Thomas Masaryk nr. 17, Bucurevti, sector 2, cod 70231; tel. 21 1.47.50, fax 21 1.80.30, telex I 1 205 apirom r; cont virament 45960102 Banca Agricola S.A. Sucursala Municipiului Bucure~ti.

MULTUMlRl
Cu prilejul Cr5ciunului ~i a1 Anului Nou 1999 redacfia qi Colegiul ei au primit mai multe mesaje scrise, felicitari, telefoane qi urari prin viu grai de la cititorii noqtri fideli, colaboratori, susfinatori qi prieteni ai revistei noastre care in acest an aniverseaza 83 de ani de la aparifia primului numar. Dintre mesajele transmise de persoane qi personalitati din cele mai diverse medii sociale din far5 qi strainatate reproducem trei in pagina 26. Tutoror celor care ni s-au adresat le mul~umim transmifandu-le sincere qi calde urari de sanatate, prosperirate ~i bucurii mai multe in acest an.

i n nulnclc
CO1,EGIlJLUI D E REDACTIE.

Elisei Tarta Rerlrrctor $ef

MAXIMA ATENTIE EXPORTULUI DE MlERE


A fost tema centrals inscrisa pe ordinea de zi a pedintei Comitetului Executiv al Asociatiei Crescatorilor de Albine convocata statutar in a doua jumitate a lunii decembrie (joi 17) a anului trecut. Au fost prezenti membrii Comitetului Executiv, domnii: ing. Aurel Malaiu, pre~edinte;ing. Eugen Zorici, secretar general; ing. Stefan Savulescu, vicepregedinte; ing. loan Fetea, vicepre5edinte; ing. llie Tudoran, viceprepedinte; ec. Nicoale Platon, director economic; ing. Dan Ciublea, ec. Aurel Mlndru, dr. Ion Mitrea, dr. Cornel Petrescu, ing. Vasile Puf - membrii; pi invitati domnii: ing. Eugen Mlrza, prepedinte de Onoare al A.C.A.; ing. Ion Popescu, secretar tehnic, Leonap Cihovschi, consilier juridic pi ing. Elisei Tarfa, redactor pef. Dupa supunerea la vot de catre dl. pre~edinte Malaiu a ordinii de zi s-a convenit ca principala t e m i a dezbaterilor sB o reprezinte contractarea, achizitia, valorificarea intern3 pi la export a mierii de albine in anul ce se incheia pi perspectivele pentru 1999. Rezultatele economico-financiare ale unititilor din structura asociatiei pe 9 luni ale anului 1998 au fost prezentate de dl. director economic Nicolae Platon, fiecare participant avlnd i n map5 sinteza acestor rezultate pi comparava \or cu ce\e inregistrate la 30 septembrie 1997 la principalii indicatori economici: venituri, cheltuieli, profitul brut pi profitul net. Chiar daca pe ansamblu veniturile inregistrate la 30 septembrie 1998 comparativ cu 1997 au fost mai mari cu 8%, profitul net s-a situat doar la 53,8% f a t i de cel inregistrat la aceeapi data a anului trecut. Din materialul prezentat de dl. director economic Platon au refinut cA "Aceasta situafie a fost determinata de faptul ca in anul 1998 S.C. Complex Apicol S.A. , pentru a impulsiona achizifia de miere prin unitafile A.C.A. a stimulat prep1 de achizifie prin diminuarea profitului refinut din operafiile de procesare a mierii destinate exportului qi care s-a situat la circa 1% fafa de anii precedenfi c l n d acesta a fost de circa 56%". Tot in expunerea amintiti s-a precizat: "Ca on element de informare este de refinut ca la 30 septembrie 1998 cantitatea de miere preluata prin unita!ile A.C.A. a reprezentat 88,3% din cea achizifionata in anul 1997 (plnd la 31 decembrie), respectiv 2.350 tone". S-a subliniat c i : "Legat de achizifia ~i valorificarea mierii la export, in anul 1998 qi in perspectiva anului 1999 se retine faptul c i s-a restrlns in mod semnificativ inceplnd cu luna august (1998) cererea, ajunglndu-se la situafia de a opri achizifia. Pentru mierea de albine, ca de alffel ~i pentru alte produse agroalimentare care fac obiectul exportului pe piafa vest europeana, exportatorul se confrunta, inceplnd din 1998 cu o serie de dificulta!i legate de: restricfii impose de Uniunea Europeana cu privire la calitate, prezenta antibioticelor in miere. h situafia in care Programul de monitorizare elaborat de Comisia Consiliului Uniunii Europene se va pune in aplicare (inceplnd) cu I ianuarie 1999, face incert exporful mierii de albine in farile vest europene. in cazul in care nu se intreprind masuri pentru a opri fratarea-unor boli la familiile de albine cu antiobiotice qi in mod deosebit cu streptomicina; lipsa cererii, prin scgderea consumului qi a ofertei din partea farilor mari producatoare la prefuri cu mult sub cele acceptate pe piaFa romlneasca".

Domnul preqedinte MHlaiu a informat pe cei prezenti despre situatia organizatoricg din unele filiale judetene c u probleme: Bistrita N i s i u d , Giurgiu, Bacau qi Braila. i n discutii n u au fost ocolite situatiile economice nesatisfacatoare din filialele judetene Harghita qi Caraq Severin. Problemele amintite qi cele prezentate i n continuare a u fost abordate i n luarile de c u v l n t ale domnilor: A. Malaiu, N. Platon, St. Savulescu, I. Tudoran, I. Mitrea, I. Fetea, V. Puf, I. Popescu, D. Ciublea, A. Mlndru. i n continuare dl. vicepreqedinte ing. Stefan Sgvulescu, director general al S.C. Complex Apicol S.A. a prezentat situatia contracarilor, achizitiilor, valorificarii la intern qi exportul de miere i n cursul anului 1998 qi perspectivele pentru 1999. Nu mai insistam asuspra expunerii domnului Savulescu pentru ca in paginile urmitoare publicam u n amplu interviu care, credem noi, lamureqte intr-o manierii de transparen@ d e p l i n i aspectele abordate de domnia sa i n gedinp. N u putem incheia relatarea noastra f3ra a sublinia apiisat aqa cum a m facut-o ~i in alte ocazii c5 prezenfa streptomicinei in mierea anului 1999 va deterrnina din partea partenerilor din Europa refuzul c u m p l r i r i i mierii romcinegti. Dac5 s e va intcimpla aga stup5ritul nafional va intra inr-un con de umbr5 falimentar g i extrem de periculos atcit p e termen scurf c l t ~i p e termen lung. De fapt aceasta apreciere a reieqit qi din intervenfiile participantilor insistlndu-se asupra unor masuri rapide qi hotarlte de automonitorizare menite rezolvarii favorabile a situatiei create prin Programul de monitorizare al Comisiei Consiliului Europei. La s f i ~ i t u qedintei l a u fost rezolvate unele probleme punctuale legate de activitatea curentii. (E.T.)

Inceplnd cu anul 1997 au fost inregistrate refuzuri repetate de loturi de miere din tara noastr5 de cHtre partenerii externi, datorit5 punerii i n evidentH a streptomicinei peste limitele admise de normele unificate ale !Hrilor din Comunitatea European%. Acest fapt s e datoreaza utilizHrii in mod absolut nejustificat $iabuziv de cHtre apicultori a streptomicinei it? prevenireo $i conlbrrterelr holilor bocteriene (11e nlhinelor $ia a$azisei stimuliri a mHtcilor. Subliniem cB aceste practici conduc - pe I i n g i impurificarea mierii $i ca urmare refuzul ei la export $ila aparitia fenomenului de rezistenti a ageniilor etiologici la efectele actiunii medicamentelor recomandate de speciali~tinerealizindu-se scopul scontat combaterea bolilor respective. in tratarea $i Pentru evitarea acestor neajunsuri atentionfim incB o datH pe aceastH cale, apicultorii streptomicina $i nlrtuni in coz~rlol)nriliei holilor din intreaga tar8 sH evite cu d e s i v l r ~ i r e hacterietie sfi foloseasci preparatul LOCAMlClN pulbere (pe bazi de oxitetracicilini) conform prospectului, tratamentul trebuind sH fie obligatoriu susqinut de mBsuri severe de dezinfectie, topire a fagurilor proveniti din familii bolnave $i de schimbarea m5tcilor. Asupra aspectelor relatate revista noastrs a atras atentia in mai multe rinduri, incepind cu anul 1997 iar Filialele A.C.A. judetene au primit oficial mai multe circulare pe aceasti3 tern&. Din p%cate,practicile piguboase datoriti cHrora apare streptomicina in miere au continuat. Ele trebuie sH inceteze imediat $idefinitiv pentru c i altfel nu vom putea f i competitivi la exporturile de miere realizate cu partenerii n o ~ t rtraditionali i sau mai recenti, nerealizlndu-se interesul principal a l apicultorilor -profilul obtinut ca urmare a valorificHrii corespunzfitoare a celui mai important produs al stupului - mierea.

uJalu! lunsuo:, un e!uewoN u! eze!iuap!~a !elu nu eaJa!w l!uarrap e urn3 ,,le!uolo3,, snp0Jd un nJJuad Je! ezeq ap alaluaur!le ad ealel!leaJ e:, ~ n j d e j '!uaw!u ! n p e 6 9 !a!l!wej al!Jnj!uah u!p Jlnur ap Inlsap eSe !O ajeod o nu !a eajata~:,uo3 Je! l:,a!qo alSa!nllaq:, el!:,eJes nes e:,eJes a!jelndod el !S e)uau!yad ajsa e!ieur~ojul + i ealej!leaJ n3 o e:, nquad xnl un $!uahap e Jol!ueluoJ le 3!ul!z ~nSo:,u! Jejuaw!le leJlua:,uo:, nes p~o3eul leibed iewnu nes gpexa a!jeuuoju! gjsease !je~ap!suo3 ,,,rrn ad 2ra.m aurur8 juaw!le e:, !!Ja!lu ear!soloj elenj:,e eJo e l .)eyodxa ap ~ ! q ! s o d aJa!ur a p ' ~ o l ! j g ! l u e : , ()s a/) p r u !nru !)urnsuoJ nrr rrpuror irn (luazard I I ~/ronlJo ) In/rraurour rrl -ma2 ~nrory~n/)o~d aro.7 ad ()VJ!/)!J)a~uur !n/niard !~l!lo)u/) !S sn/)o~drsmu nrlrrad y]saJ~ruuur I! !!ul~uror aJa2 ad lnzy2s !n/nsara/ir! p/!rorr)/) !)/lduryu! as n r ~ n l /sma p.? (illapd a/) luns) unds !!jradx;l w a . m 21) y/unim as u!i~npord u!p %06 !~podxa u!upuroy ro/!xys!yrs urm/rroj,, :gzealuJn ,,g~epodxaalsa aJa!w ap e!j3npoJd u ~ p %06,, ejsea:,e n3 lale~ed I ~ I I qns ! ~ '(a!j!zue~~ U!P,u!lS) s l ! q ~ ! luo!l!sue~l !S neaJeluJn a ! j n l o ~ a :EL eu!Bed u!p e q ~ q nel ~ 'aJe3 ul 8661 !S leuo!jeu lah!u el JolaA!l:,aja e alenue a,uqwa!ou 9-auqwopo 0& u!p (ua3ejv ap !a!inloha e au!6elu! o neaJajo a:, au!qle uewo8 lnlewnr) InirJnof ssarr!sng rru!rruwoy ap Jol!!l!luej ale alenue alu!luesua:,a~ :_ezalBua eqw!l u! gleuewgldgs e!jeyqnd ala:,e 8 6 ~ ~ ad 1 a~e:, E:,!ls!yeJS ap uip g s a ~ d ap a!feuuoju! O-J~U!aJeuu!juoD eleJlua3 a!i:,a~!a o els!xa 6861 ul eued ' J O I o 3sasgB yjseoneaulunp ap asnds ala3 ~ol!!j:,ezue lnlunloh ~~ yzeayoder e3ep nes ye!:,~awo:,eneaja~ apun a!gS as nu n!ualuop )sa:,e u! a $ e l ! ~ ! ~ : , e u! :,nporlu! o e!jSa:,e Je! aA!+:,er)e ! r n j a ~ d el ! U ~ U J O J ~ o l ! ~ o l e l ~ o d u eJajo r! o !ody ~ o l ! j g ~ u e : , e elez!le~)ua:, guap!r\a .eluoJe !& jsn6 ajSapueqop ejsea3e lagse o !:,!u 83 a ~ e d as !ode !8 aJeoleh u! asnd !S e:,!ula!opu! lun:,!Jo nes eqels alq!le:, lsoj ne nu a~e:, aansaJ allnur juns !ew ap J O ~eaJa!lu n:, (e:,ajsaure o ) ezearedn:, ~ : , u !y.4JalqoJd ysea2e n:, e~nle6al U I '6861 o ale:, ad alel!le:, eunq !elu ea:, ap e3seau u! 3!j3e~djez!leaJ e-s je:, u!p ~ 0 ie:,ew s -eluoJ aJa!w le!i!u! ( e v o d w ! ) e~edlun:, ! ~ e ia~sa:,e e 3 nJluad jar, a a . a o ! ~ d ! : , nes e3seaJnBun 'eueur~alj 'e3sea3~nl aJa!w ap ajualu!vos y s ! x 3 .au!zeBeu, ap a l a i a ~ a l l n u ap g!Jajo yodu,! ap eara!uJ ap ajernwo:, juns y a q ! l sie!d ad a1 -uaZaJd e:,seaueluoJ aJa!lu ap ala)ualu!yos 9661 irj norr rr!/) rulqnp nu-s !S alto1 ap ~ S O Z "1 e:, alsa pzeaJouo au nu a3 eaa3 6 1 a/"! /r)/qnp no-s u!upuroy .!Jew luns yodxa el !!Ja!lu prrpXunfu ' ~ 61-~(56 !!~ez!le!:,~auro:, e a ~ a l S a ~ap : , al!je$!l!q!sod U!/) 2a.M 21) a/!Jn/~od~;l.,:ez!3a~d- \JnS !nlnwann6 le ue!31jsi]ejs 'layJed '&I uyor ./p p:, pzeaJIsuouap a:, eaa:, ,,ppajo a~e3 ul 86611~ 'lu (!au!qle le ue3ualue ap a!zoldxa,, o el lugs!se 13 aunds e a ~ n d ln~ojne Sy . ! ! ~ ele i Se~o aJe:,!Jo u!p nes !lSa~n3ng lnlewnr) lewnor aag ue3uawv u! jn~gde ,ara!ru nJ ~r)!l)uour !n/n/muoJ a/u !!ru!~n~ , , :jel u!p a~ejualu!leo~tje aja!d u! empe - ~e!:,ads , u! eJaq!l eie!d ad apah as nmnl ~ s a 3 e -nj!gu! lo3!pe un-~ju!pajeJBeJed gnop le3!1qnd w e N I Z Q ~ ~ / L e3uqn.1 V ~ ~ Q el 'aJlseou !als!naJ !S (ejualu!yos e)e!Jeh aveoj !S aJew alsa aJa!ur ap eyajo IexopeJed -!ueq ueweJ e 8661 auqlualdas eunl ad 6 InJgwnu u! rn

extrern de redus 40-50 de grarne de miere pe an gi pe locuitor este de natura sa ne indreptiteasca a caracteriza cornet?ul intern cu rniere la un nivel absolut nesatisficator. Un cornet? aflat, ag econornica a zice, intr-o stare de restri~te tarii rnai ales daca asociern aceasta stare generala de fapt cu spectrul gomajului care afecteaza segrnente irnportante de potentiali consurnatori de rniere. Legat de ceea ce ati spus durnneavoasti-3 ag vrea s3 va' citez un fragment dintr-un articol editorial apirut miercun 4 noiembrie 1998 in ziarul ADEVARUL: "0 situnfie de-n

tlreptul incredibild se inregistrenzd iri rlomeniul comer!ului exterior cu pro(1use ngronlimenfnre. In vreme ce exporturile romirnqti rlr nsemenea produse sunt insignifinnte, in primele 8 lurii nle trnului 1998, importurile ngrotrlimentnre tru crescuf cu 445 In sutri!"

Firegte c3 in aceste importuri intr.3 ala'turi de fsini, came, brdnz3, fructe, legume gi mierea la care v-ati refent adicB inMi exportati de unii comercianti romBni gi apoi importat3 de aceeagi sau de altii care o "arunc3" pe piata intern3 a mierii. Nu gtiu gi poate nici nu e atat de important dace acest caruzel export-imporl le este profitabil. De aceea revenind la problematica achizitiei de miere - de c3tre societatea comerciali ce o conduceti - in vederea exportului m3 v3d obligat s3 v3 fac cunoscut3 o situatie de nemultumire, cred aproape generalizt3 pe care am constatat-o in anul trecut rnai ales intr-o penoad3 de la sfdrgitul verii cand m-am oprit la cdteva societ3ti comerciale, respectiv filiale din unele judete ale t i r i i Este vorba de un derapaj financiar, ca s3 nu zic blocaj in care se aflau aceste societdti comerciale din cauza imposibilititii de a achita la timp produc3tonlor sumele datorate pentru unele cantitsti destul de man de miere achizitiont3 gi livrat3 S.C. "COMPLEX APICOL" S.A. Ce preciza'ri aveti fat3 de aceste uneon man int8rzien in plata mierii achiziiionat3 din teritoriu? Cele sesizate de durnneavoas,trS sunt corecte ~i aspectele concrete sunt reale. Dar trebuie sa fac o mica paranteza ~i anurne: este bine s3 se gtie ca apicultorii au beneficiat de o parte din aceste surne gi nivelul acestor surne este

de clteva rniliarde de lei. Aceasta surni trebuia cornpletata cu o diferenta. Dar la ora aceea statearn pe stoc cu circa 500 de tone rniere adica cam un miliard ~i o suta de rnilioane lei care reprezentau surna pe care rnai trebuia sa o achitarn p l n a i n jurul datei de 5-10 decernbrie. Si am achitat-o. Nu se punea problerna ca s i rarnlni cineva neplitit gi nici n-a rarnas. i n acest moment al convorbirii noastre cred ca ati putea pune intrebarea: De unde a pornit aceastii diferenta care nu a putut fi achitata? Chiar aga, v i fog IBmuriti trangant aceasti situatie. h t l i de toate trebuie sa firn de acord ca acest fenornen generat de recesiunea econornici i n care suntern toti parteneri are faze rnai evoluate sau rnai putin evoluate sau voalate ca sa spunern aga gi el existi i n toata Europa. Aceasta recesiune econornica sigur ca a ingreunat la un moment dat capacitiitile de absorbtie a unor cantitiiti de rniere pe pietele europene. Astfel, din mierea pe care negustorii au irnportat-o i n 1996-1997 rnai detin stocuri nevlndute gi chiar i n Statele Unite ale Arnericii care sunt unul dintre rnarii irnportatori din lurne la nivelul de 3540.000 tone anual a renuntat s i rnai irnporte rniere. i n aceste conditii s-a creat o supraofeft3 i n Europa evaluata la ora actuala la circa 60.000 de tone i n special din Argentina, Mexic gi Uruguay. Acestei supraoferte ca sa poata fi valorificata i-au coborlt preturile p i n 5 la lirnita posibilului astfel ca sa poat5 fi vlnduta. i n comparatie cu prefurile noastre aceste preturi sunt mai scazute cu circa 150 $/tong. W Ceea ce afinnati dumneavoastra' se reg3segte gi in articolul d-lui PARKER din revista american3 amintit3 la inceputul interviului. Autorul apreciaz3 cB eel mai mare exportator de miere din lume pentru anul 1997 este Argentina care a vdndut in 1997 peste 43.000 de tone, mare parte spre Europa. Un fenomen care a creat probleme. Totugi haideti s i revenim la problemele noastre gtiut fiind c3 in Europa noi am fost gi sper cB vom fi in continuare exportaton' de miere. Aceste aspecte proprii pietii rnondiale ale rnierii au deterrninat i n

Europa comunitarh o intensificare a exigentelor pe linia de control a1 calitatii mierii care intra prin import i n ?rile membre ale Consiliului Europei - practic a tuturor statelor apusene a continentului nostru. Aceasta creeaza greutati i n exportul mierii pornind de la faptul ca anumite substante ca de pilda streptomicina, oxitetraciclina sau sulfonamidele sunt admise i n cantitati extrem de mici. Pentru noi exigentele de calitate gi puritate importatorii europeni pretinse de traditionali sau potentiali ai mierii r o m l n e ~ tcreeazi i gi ne vor crea probleme mai ales c l dorim sa devenim membrii cu drepturi depline ai Uniunii Europene. W Concret, care sunt aceste probleme? Trebuie sa pornim de la faptul c i a aparut problema prezentei unor anumite substante in miere care p i n g acum nu erau stipulate i n contractele externe, ele au inceput acuma sa devina conditii restrictive de contract. De exemplu streptomicina. De ce streptomicina? Se pare ca prezenp ei i n miere chiar i n cantit3ti extrem de mici creeaza la om prin consumul de miere un fel de lips2 de reactie a organismului atunci c i n d o boali este tratat3 cu antibioticul respectiv. Sau o surditate prin malfonnatii la urechea medie la copii de virste foarte fragede? Asta-i mai greu de spus. Sunt mai mult nigte supozitii, problema este incii de dezbatut. Ati putea preciza care sunt limitele admise ale streptomicinei in miere? La ora actuala nu se pune problema admisibilit3tii unei limite pentru c i inca nu existi legiferat pen5 la aceast3 dat5 (decembrie 1998) nivelul continutului de streptomicinl. P l n i acuma partenerul extern a restrictionat continutul la limita maximi de 100 ppb ( p l q i per billion). Am avut situatii c i n d la mierea livrati s-au decelat 200', 500 qi 700 ppb. Dar dupa 1 ianuarie 1999 avem inforrnatii c i nu se vor mai admite depagiri ale limitei de 100 ppb streptomicina (se vorbegte chiar de 20 ppb) gi loturile care depigesc aceste limite vor fi probabil returnate i n cel mai fericit caz data nu cumva vor fi retinute-blocate

acolo gi distruse fiind considerate nocive pentru consumatori. W Restrictiile acestea sunt numai la exporturile destinate Gennaniei? Nu! Sunt exigente valabile $i obligatorii pentru toate tarile comunitare (membre ale Uniunii Europene). Noi detinem contracte pentru export de miere gi cu Anglia, Austria ~iItalia, V r i care neau solicitat sa le specificam confinutul de streptomicina al mierii. Oe alffel Programul de Moniforizare a 1 Comisiei Consiliului Europei prevede obligativitatea confrolului unnaririi deceldrii prezentei antibioticelor in mai multe produse animaliere intre care pi la miere. Dupd cate mi-ati spus dvs. intr-un singur loc din tare, la Laboratorul Central se poate face aceasf5 detenninare calitativd pi cantitativd. Ay vrea sB v5 semnalez un articol apa'rut mai demult intr-un ziar provincial (Gazeta de Sud) cu titlul "Exportatorii craioveni sunt revoltati cd li se pun bete in roate" avand supratitlul: "Un singur om din Rominia poate aviza exportul de miere': ldeea acestui articol ar fi ca in acest singur loc din RomBnia (respectiv Laboratorul Central) in care se pot face analizele deceldrii streptomicinei, buletinul de analizs se elibereazd in 10-12 zile iar costul unei analize este de circa 300.000 lei. in atan condi!ii, considerati cd acele cantitdti de 4000 tone de miere pe an destinate exportului sau mai mult, tinBnd cont c3 a[; afirmat cd potentialul apiculturii rominegti este ma; mare, nu se ajunge la o strangulare a deruldrii exportului datorit5 acestor analize costisitoare pi de duratfi? Ajungem asffel la necesitatea automonitorizdrii. Automonitorizarea inseamnii bani! 0 instalatie completi de analiza cost3 75.000 DM. W Dar exist5 unele mai simple numai pentru analize calitative (decelarea doar a prezentei antibioticelor in miere). Da, aceste dispozitive simple care cost3 34.000 DM sunt capabile s l indice dace proba de miere respectiva contine sau nu antibiotice. Dar problema este alta. Bun! Mierea care nu contine antibiotice merge foarte bine la export. Oar cea care contine? Aceasta, vrei nu vrei, trebuie adusa la limitele admise pentru a

putea fi exportat& l a t i o problem5 care nu este a asociafiei noastre sau numai a asociatiei noastre. Este o problem5 a apiculturii romanegti gi ea trebuie privita intr-un context general. Si atunci problema analizei mierii ar trebui s2 intereseze laboratoarele asociatiei gi alte laboratoare cu preocupari similare. La o rata de schimb de 7000 ieill DM, 75.000 DM inseamnl 525 milioane lei i n conditii i n care nu exista nici un ajutor din partea nimiinui. W Dar Programul PHARE despre care se vorbegte in Agenda 2000 a Comisiei Europene? Nu ne-am putea folosi de un credit nerambursabil aconlat prin acest program? Nu credl DacB ati observat creditele nerambursabile PHARE s-au acordat cu precadere unor investitori persoane fizice pentru dezvoltarea unor activititi direct productive, creatoare de noi locuri de munca. Nu gtiu s5 se fi acordat bani pentru aparatura de laborator de inalti tehnicitate. W Stiut fiind ca' tr5im intr-o societate concureniiala' va' intreb domnule Director General cBti exportaton de miere exist5 in Romsnia? Din ceea ce gtiu eu la ora actuala gi din discutiile pe care le-am avut i n Biroul Executiv sunt 25-28 de firme exportatoare de miere care bineinteles au gi alte produse i n nomenclatorul activitatilor lor. W Dintre acestea c8te sunt viabile? Vreo 4-5 care exporti gi alte mirfuri nu numai miere. Ele reprezinti o foqa concurentiali3 pe piap mierii. Legat de exportul de miere va' semnalez ca' Firma Kremos a lui Dobre gi fiii a intocmit un memoriu ca'tre Ministerul Agriculturii gi Ageniia Sanitar Veterinar3 in care atrage atentia asupra dificult5tilor de ultim5 or5 in derularea activit6filor de expoti a rnierii din cauza im~unerii restrictiilor orivitoare la prezenfa 'streptomi,Cinei 'in ackst principal produs a 1 stupului. Intr-o frazB din scrisoarea lor se spune c5: "Blocarea exportului de miere

pe pie~ele europene ar fnsemna moartea apiculrurii prin desjiinfarea a 50-70% din efectivul familiilor de albine ~i a$a mull sub capacitatea realrf a {rfrii noastre care in trecut era o mare exporfatoare de miere $i alte produse ale stupului". Credefi ca' scrisoarea se

justific5 iar aceast5 afirmatie nu este cumva exagerata'? Omul a tras un semnal de alarm2 facend nigte aprecieri juste gi de bun simt. Este o realitate ce spune el legat de apicultura romiineasca. Spre deosebire de cateva p r i din jurul nostru care beneficiaza de subventii gi care creeaza nigte probleme insurmontabile chiar i n momentul i n care negociezi un contract de vlnzare a mierii cu partenerii din Comunitatea Europeana, i n Rominia situatia se pune i n alti termeni. SS va spun de ce. Costurile gi la noi gi i n Ungaria de exemplu, indiferent de evolutia salariilor gi a celorlalte cheltuieli sociale pe care le are un individ ca s i poati sa-gi duca traiul cotidian sunt aproape identice. Preturile sunt cam acelea~i, costurile, salariile asemhatoare. Nenorocirea este ca daca pe mine sa spunem ma costa 1 $ kilogramul de miere, tot ce se numegte cost: materiale, salarii, transporturi, gi pe cel din Ungaria, Slovenia, Slovacia, Cehia sau Polonia il costa tot atat. Dar cand mergi la acelagi partener extern de contract, cel de Ianga mine poate sa zica: accept un pret mai mic cu 30 de centi per kilogram. De ce? Pentru cii statul suporta diferenta printr-o serie de facilitati. Care sunt aceste facilitati? In primul r i n d subventia directi, apoi o serie de facilitati vamale . $ i acestea toate impreuna pot ajunge pan3 la aproape 30% diferenta intre oferta mea gi a concurentului. Astfel oricat ag vrea sa fiu de competitiv pe piata nu reugesc. Nu vorbesc numai de mine ci de oricare alt ofertant roman. Situatia aceasta este valabila la orice produs agroalimentar: grau, porumb, carne, fructe, legume. Atata timp cat aceasta subventie nu existi - bineinteles daca ea ar exista, ar trebui fiicuta cu cap - nu putem sa concuri3m intr-o piata saturati de o oferti mult mai mare decat cererea. Eu trebuie sa fiu congtient ca daca cedez acolo la pret nu 30 de centi cat da colegul meu ci 1 cent - intru i n pierdere. $i aceast2 pierdere din pacate nu are cine o acoperi. Trebuie sa ma lupt i n primul rand pentru a asigura apicultorului producator un pret de cumpirare atractiv pentru el adica un pret care sa-i acopere cheltuielile gi s5-i asigure un cat de mic profit gi i n al doilea rand pentru mine, ca unitate

exportatoare sa realizez nigte costuri minime ca sH pot prin insumare sa obtin un pret de vdnzare care sa-l multumeasca gi pe producator. Pentru conditiile de calitate beneficiarul extern a mai inchis ochii. Dar ne-au avertizat ca de la 1 ianuarie 1999 la calitate or sa ne judece la fel ca pe toata lumea. Daca alti ofertanti din alte tari vor avea o miere c u continut de substante mai scazut decdt cel din mierea noastra f i r e ~ t e ca vor fi preferati. VB referiti aici la streptomicinB? Nu numai la streptomicina ci gi la alte 6-7 substante c u caracter restrictiv - ca de pilda sulfone - care incepdnd cu acest an sunt nominalizate cu nivelele respective i n afara substantelor indicate plna acuma ca: substante organoclorurate, metale grele ~i altele. Caracteristica este o severitate extraordinara care protejeaza calitatea mierii admisa pe piata europeana gi provenita din importuri. Bineinteles intervine gi celalalt factor pentru ca negustorul este inclinat sa-gi inceapa motivatia pentru care cere o scadere de pret cu aceste noi exigente calitative. in anul 1997 dvs. afi exportat in jur de 4000 tone de miere... Da, circa 4000 de tone. Dar n-au fost 4000 ci vreo 2500. in 1998 la cBt estimati exportul? Cred ca ne vom cantona i n jurul cantitiitii de 2000-2200 tone. Deci va fi aproape nivelul de anul trecut. Dar mentinerea pe acest nivel s-a facut c u n i ~ t greutati e foarte mari. Greutati datorate calititii gi situatiei din piata mierii. W T5rile arabe, destul de mar; consumatoare de miere, din Magreb-Africa de Nord, din Orientul apropiat sau mai indepBrtat n-ar putea deveni parteneri de afaceri ca importaton' de miere romBneascB? Poate cB exigentele lor de calitate nu sunt chiar atBt de man... Orice tara poate sa devina partenerul nostru de afaceri. Dar apar probleme de finantare legate de piata valutara aflati sub un puternic proces inflationist ce determina scaderea valorii leului fat& de dolarul american sau marca germana. Patenerii din tarile arabe nu sunt de acord sa avanseze sumele necesare c u care noi sa putem achizitiona, prelucra, procesa, ambala gi expedia mierea. Aga ca

nu putem incheia c u ei contracte cadru avantajoase. Totugi eu cred cB preturile de achizifie a nlierii de cBtre asociatia noastrB sunt un fel de preturi de referinfa. 91am sB vB explic de ce. Spre sfargitul anului am il~trebat la cBteva societBti comerciale care export2 miere cat oferB pe kilogram. RBspunsul a fost: deocamdats nu achizitionam 91 agtept51n pretul stabilit de Asociafia CrescBtorilor de Albine, respectiv Cornplexul Apico( $i prahabi( vom oferi 500-1000 lei in plus atunci ~ 2 n d conjunctura va fi favorabilB adic3 un pret ma; bun. Este real2 aceasti situatie? Da, dar n u trebuie uitat ca aceste patru, cinci mici intreprinderi deruleaza cantitati nu prea mari de miere, i n total pe an poate 4-500 de tone. Noi n u putem achizitiona mierea fara filialele noastre judetene, respectiv societatile comerciale din teritoriu. Apoi apicultorul producator caruia nu-i convine spotul de regula un pret actual de pret a ~ t e a p t a mai atractiv. El are mierea bagata i n bidoane de aluminiu pe care asociatia i lea dat i n folosinta c u titlu gratuit gi agteapta. Fireqte ca da mierea cui vrea la pretul pe care-l vrea. lstoricul $1 omul politic roman Tacitus care a trsit intre anii 55-120 d.Chr. spunea: "Multr

lucrrrri pcrrtrrr ctrrr rru sr pot lrrrr nuisuri vor irgi mrri hirtr (lrrtoritri irrtciny)lririiW. Nu cred cB

datoritB intBmplBrii lucrurile se vor indrepta, sau oricum nu m e se vor indrepta. Chiar dumneavoastrB aminteati cu altB ocazie cB producBtoru1, apicultorul care predB mierea la filial5 se bucurB de nigte facilitBti, de unele avantaje, de spri~in. Acestea toate il ajut5 pe apicultor sB desfggoare o activitate soldat5 cu profit. Filiala nu-; pune la dispozitie numai bidoane pentru miere ci gi utilaje, rame, faguri artificiali, medicamente, asistenfa tehnic5 in fine toate acestea se constituie ca factori favorizanti gi propulsatori de productie pe care stuparul nu-; gBsegte in altB parte. Cred cs el ar trebui sB fie fidel asociatiei gi sB rBmBn5 un partener traditional de afaceri in comeflu1 cu miere. Ce dacB oferB un alt cumpBriitor 500 sau 1000 de lei ma; mult? Cum altfel va exista un parteneriat corect intre asociatie gi membrii ei? Aveti dreptate daca noi am derbate aceste aspecte intr-o econornie agezati pe principii sanitoase gi sigure. Dar din nenorocire aceste convulsii mai ales de natura economici c u care se

confrunta intreaga societate qi econornie gi i n special agricultura, determini o alterare a derularii corecte a parteneriatului de care aminteati. Este foarte greu sa lamuregti un apicultor c5 fiind rnernbru al asociatiei qi beneficiind de unele facilitati pe care le-ati enumerat trebuie s5 fie trup gi suflet allturi de organizatia din care face parte. La ora actuala se profileaza altceva gi anume o categorie de apicultori profesionisti. Daca p l n a acurna unii rnai ficeau o apicultura de placere, de relaxare, altii s5-qi cornpleteze intr-un fel veniturile farniliei sau ceva din hrana zilnica, acegti crescatori de albine treptattreptat dispar sau oricum se reduc numeric. Apicultorul profesionist va inlocui pe aceqti rnici producatori. Pe el nu-l intereseaza unde gi cui preda mierea. El igi face un calcul exact: cat investegte i n stup gi cat cigtiga de la ace1 stup. Cred ca i n aceste conditii schimbate qi i n schimbare noi va trebui sa ne glndim cum atragern pe aceqti apicultori sa profesioniqti, cum sa-i inrnultirn pentru ca intr-un viitor foarte apropiat cei care vor dicta pretul pe p i a p mierii, cei care vor emite pretentii chiar la contracte i n situatiile i n care vor evolua condifiile de achizitie de miere pentru export, vor fi tocmai aceqti apicultori profesioniqti. Ei vor avea un cuvant greu de spus pe piata rnierii. CInd afirm aceasta ma bazez pe situatia din tirile Europei apusene ca de exemplu Franta unde am fost gi am constatat cum au evoluat i n timp lucrurile qi cum se desfagoara ele i n prezent. Acolo, o ferrna de 500 de farnilii de albine cu tehnologie total industrializati este desewiti de proprietar, trei mernbri ai farniliei iar i n v l r f de carnpanie mai sunt angajati 2-3 sezonieri. Deci o productivitate a muncii foarte ridicata. Despre o asemenea ferrns cu 1000 farnilii de albine ati publicat qi durnneavoastra i n 1995 un articol i n revista nr. 10 (octornbrie) la pag. 25 qi rnai de curand la pag. 22 din nr. 11 din luna noiernbrie a anului trecut despre o ferrna din Anglia cu 470 de stupi. Dar diversificarea produc;iei, adici obtinerea gi a altor produse ale stupului decit mierea nu e o cale de creytere a-profitului? Categoric da! lnsa vedeti durnneavoastrfi diversificarea a fost neglijata la noi i n ultirnii ani. S i luarn ca exernplu laptiqorul de mat&. Aga se face

c2 din exportatori de laptiqor am devenit irnportatori pentru a putea s i ne cornpletam integral necesarul de materie prima destinati realizarii de produse energovitalizante, concentrate alimentare, cosrnetice sau apiterapice. S-a ajuns la aceasta situatie pentru ca noi nu ne-am angrenat suficient i n actiuni de reclarna a acestui produs gi nu am acordat niqte inlesniri unor categorii de apicultori producatori pentru realizarea acestui produs care trebuia mentinut la un prag de interes corespunzator necesitatilor interne. Cred cB spre finalul discutiei noastre ar trebui s i reveniti la problema aceasta a prezentei streptomicinei in miere care mi se pare o problerna' foarte serioasi. Aveti prefigurat in profil tentorial de unde vine, de unde provine, mierea cu cea mai multi streptomicina'? Dace puteti preciza din care judefe? N-aq vrea s5 deranjez pe nirneni cu aceasta problerna. Dar pentru ca insistati, aceasti prezenti se constati i n aproape toate judetele !hi. Mai putin i n mierea provenita din Ardeal g( cu precadere i n toate judetele sudice ale tarii. Mentionand cB in revista' au apBrut de mai multe on recomanda'ri de eliminare cu desBvipire a streptomicinei din tratamentele medicamentoase sau hrBniri, credeti cB aceasta' problem5 trebuie sB fie mai mult mediatizats? Obligatoriu este nevoie de o sustinuta campanie de formare qi inforrnare a tuturor producatorilor i n directia pastrarii nealterate a calitifii rnierii. Si aici trebuie avute in vedere igiena individuala a crescatorului de albine, igiena stupilor, a utilajelor, a arnbalajelor, a incaperilor de depozitare. Chiar intr-un nurnar de anul trecut al revistei (nr. 6 - iunie - pag. 28) ati relatat despre exigentele inspectorilor ce rnonitorizeaza calitatea mierii i n Australia, despre vasele de inox, despre spatiile de conditionare $i depozitare etc. In nici un caz rnierea nu trebuie poluata cu streptornicing sau alte substante care deterrnina refuzul ei la export. Marile firrne care produc utilaje gi arnbalaje pentru recoltarea, extractia, conditionarea qi depozitarea rnierii ca de exernplu LEGA din ltalia sau THOMAS din Franp nu folosesc decit tabla gi accesoriile din inox gi chiar sudurile sunt facute t o t ' cu electrozi din inox.

,
I

!)q!l!qe ~ol!jS!le!:,ads In!pawJaju! u ! ~ d aJtJ - F u n !S a ~ a q 6 a ~ e ~ d 'loquo:, ns euweasul '!UellJOJ rol!rednjs J0Jn)nJ el!qe)!joJd jdej ap - ea.tez!Jol!uow + e~!je!:,ose e~njln:, geJeAape !L enou j aJezuoj!uolu gsea3e o-~ju!'qsea:,e u! a!Jg n , : paJ3 '9861-0861 euweasul a3 pn3s ad 1je31ydxaes eaJn 6~ Jol!ue epeo!~adu! sale !ew leuo!sajord !S 'a!Jo)e6!(q0 ajsa !ajs!AaJ :,!rolez!ue6ro 'yuya) aJapaA ap l ~ u n d u!p In!pawJaju! u ! ~ d !!rez!.ioj!uowojne !S !!~ez ea lso) e a : , eaa:, el eu!AaJ es !S eu!AaJ !S! -!~ol!uoweaJez!ge!paN '!ado~na!nln!l!suoD es ue jsa:,e ap n!upl !ew nu e : , !jej!l!q!sod !a!s!woD a(!!z!:,ap !S al!!i!zods!p n , : !S asJnsaJ aJe eu!q(e alsa are:, amads ajq!w~o~uo:, u! eaJa!w azanlod nu ~s aJe:, gsea:,e ap I?je) a~apundse~ aJew ap ~ O J n , : !ou ajuejsqns '!ou aapa3o~d 'apoaaw Joun ge~!~ e ld q u a w e u ~ a ~ n 6 aa!jez!ue6~o u e : , e~dnse '!6~el!ew je:, yajeqzap !S !!jn:,s!p Joun InJpe3 u! '!ro)ln:,!de ad e:,seaJnwel au!qlv ap ~ol!~ole:,sa~=) e!je!:,osv e : , alsa lnsundse~ '!~oj!n:,ol ap aueo!l!w ap cz ap es aJea we~6ord un je!paw! 1!w3oju! e ~ eo j el ew-npupaja~ jw!s !nlnunq q!w!l a!nqaJl - a ! j u a ~ a ~ dap a!u!l gsea:,e u! qsea:,v jt2lle!puOW eJnjln:,!de u! $so4 ad jn:,ej e-s a : , !jeqaqu! w!j ys jep juawow we a : , eaa:, w!uaAapaJ es e : , !ou wa:,ej un el eajnd WOA eleuo!jeu e~nj(n:,!de ps a!nqaq a 3 :alsa eaJeqaJju! + ap g e j a ~ a p u n d s e ~ a~e:,a~eo o waAe qapundsg~es salaju~aulq 16ljaund 0-A es 6 w aJe:, au!qly ap Jol!Jole:,saJ3 e!je!:,osy '!ON .gnpueAau eaJa!w n , : au!wgJ JOA 'ezne:, en o-luop u !je aJe3 ad aJeqaJju! o lesaJpe we-A nu g3 !japsv3 p e p nes 'aj8arnubiqo as ap eju!jSoun:,au u! 'laglV .alo:,ejsqo run3 e8e '16 ynne e1jn3srp ryuad 3sawnjlnw alsa:,e ap e:,eaJj es e : , ! : , e j es a!nqaq en na allenlw eauawase O-J~U! a6unle en a3 sale ,!ew !S .a~qeoldxa ap !S juawejeq Jojapolaw ala!ejue~ezap nu ija3npuo3 o a3 eajejal3os g3 p ~ e ~ a d s ap alenl:,e .aJez!Joj!uow euweasu! else !S alarejuehe 'a$el!A!j:,e epea:,e j 5 s!z-au!q !ew nes aJez!Jol!uow guweasu! u!p l ! j o ~ dun eu!jqo es JOA !S eJnjln:,!de m s v '!!pew le lenj:,e~juo:, InuawJaj u! azaA!pe es JOA a ~ e 3 Jola:, JoJnlnl lesgde u! eareJA!lau n ~ j u a d!Jez!leuad ap q w ~ o j !S el:, apeoj a:,!ldxa es !S !yei alajapn! qns ! n ( n ~ 0 ) ~ 0 d w al!!juaja~d ! ap :,saqJoA ajeoj u! a3!uqaj ! j e j ! ~ ! p e u! jeJgoy amldw! !ew nN jeawnl ejeoj a!jS es a!nqaJj as es a!nqaq eJjseou e!je!:,ose u!p aJap ejsv .ezne:, u! lnsnp0Jd auado~naa l ! ~ g -undseJ ap !!Jo&:,e) !jol epeo!~adepea3e u! !ew e ap e!j:,!p~aju! salaju!au!q U ! .a!(!Jde eun( u! e u ~ d we3 O J ! ~ S ~ J ap dw!j un waAe !ew y3 unds o ~s a!nqaJl !k BjnleA u! aJeojeJnjsn epuawe o snld 'sueAe u! ajese:,u! alawns aJapaA Inze:, jso) e nu e : , nguad juaws!paAe u! puFAe asuaw! !!je:,!ldwo:, n , : aje!l!zaJ un a~dsap 'gwrele o ardsap jeln:,s!p we nu ewn:,e rued p e g 'eJJseou e!juaje u! eals n!~o~t?Bjlqo 2saJnqaJj a l a j m ~ ~ u o 3 es a!nqaq EsnpaJ ap waqxa a!bodord u! .vodxa ap eajq!h!pe gea~6e ajsa nes y e a ~ 6 e ajsa nu aJa!w u? Jqpaw! ezea~polq as ! aJe0)elJodxa JOJE:, e asnp0Jd ajlelala:, !S eu!:, !!jy!un 'es!wpe alaJ!w!l e ~ s a d asnpo~d g u a z a ~ d aqu!p lnun ajSase6 as aJa!w u! p e a .Z -1wojdaJp !:,aa .!!~o)e6!lqo le~aua6 ajq!le:, ap al!!juajaJd wgda:,:,e es a!nqaJj !leu el v el ap e:,!~nd as qsa:,v '(nun wa:,!z es a6ale as 'alSaJd0 as ~ o ~ s apu a:,eol I! !w ~ J ~ -o!je~ado w!uaAap es e : , !!Ja!w e gua6!xa ,,u,, ala:, u!a .e!uew~a9 nes e!61aa 'e!gsny !S e:,!weu!p eje!d o-~ju! -!(euo!i!pe~j 'e!l6uy u!p eweh ap alapund aJju!p lnun nes !ou !~jSou !!Je!:,!)auaq ap aJenu!)uo3 u! el !juaza~d!j JOA a!i3adsu! gseaae e3ej !je!3a~de!le!3Jawo3 !~auaved ! j walnd nu y g s ! \ q ! p a ~ x !a3 -!~Sau.ewo~ !!Aa!w lnpueJ '!~!J!Jadwo:, !) w a ~ n dnu aJa!u!le ejsea:,e !S ~ U ! A es eA aJez!Joj!uow ap !!un!j:,e eJej Jea .auadoJna alawJou el wa!u!(e au (n~pe:, u! ' y o o el !z o-~ju! rea .!nlnvodxa gs !uaw!u e6!lqo au nN -6861 a!Jqwa:,ap jeu!gsap ~au!quo:, un-qu!p a!eojnq u! j!Sedap we-1 e : , jnza~3 we ax:, ad p!6!~ le!:,os !S :,!wouo:,a wap!s !nun ej!.tolep ap OL ala:, ajeoj azalo~juo:, gs !4 p e j s a p je!ueju! ne al!Jnsew e!uewotl UI 'via 1-es ~au!quo:, ednp Jau!quo:, nes uolwe:, -NOwldV J O ~ ~ S ~ J ~ U(n!al!Jd O=) n3 $ A ! J ~ o ~ ednp uo!we:, e! es g ! u e ~ 6 el eals es ~ndw!j el a(a ap eiu~jSoun:, lent we !ON !uaw!u ~ U ! Aes o nN ...a6~aw epew ...a:,ed u! ysel a1 &?awn(e j e o l :eSe we:, 3aqad y e ap OZ-sc wn3e ap e3ul auado~na alyyi u! aje:,!lde !S aj!pue6 l s o j ne !!Ja!w !!ig!Jnd as ! ~ ~ y z ! ~ o j ! ualaju!:,asuo:, ow !ou nquad e a~eqsed !S aJefal0Jd ap al!Jnsew .!!~oje6!lqo awJou Joun !!~!u!ldapu! e

CALENDARUL L U C ~ R I L O R APICOLE N LUNILE FEBRUARIE $1 MARTIE


Ing. Lauren@ RO$U
Cercetiitor ~tiintific in lnstitutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura

PROGNOZA METE0 Luna lui Faurar, din noul an, se anticipeaz5 mai aspr5 decdt in mod obignuit in cea rnai mare parte a duratei sale. Mai ales in zilele din prima pafte a lunii vor fi prezente fenomene ce sunt atribute caracteristice pentru decorul anotimpului hibernal: nopfi geroase, ninsori viscolite gi strat de zBpad5. Ca urmare, regimul termic mediu lunar se va situa la cote mai coborSte comparativ cu limita sa obignuit5 pentru aceast5 perioad,B calendaristic5 in majoritatea zonelor t3rii. In estul Munteniei gi pe alocuri in Transilvania, 1 Moldovei ca urmare a in nordul Criganei gi a depunerii unui strat de z5pad5 consistent, ce va persista pe parcursul celei rnai man pB@ din lun5, se vor inregistra temperatun mai scizute d e d t in mod normal. In cele mai reci nopti ale lunii temperatura va cobori sub 70C in toate regiunile tirii, iar in regiunile din centru gi nord chiar la -20C, put&nd atinge in depresiunile din estul Transilvaniei -25C. in eel ma; putin rece interval a 1 lunii, eel ma; probabil situat in a doua jum3tate a lui februarie, se agteapt5 atingerea unor temperaturi maxime cu valori de peste 10C in sudul tirii gi cu totul izolat in celelalte regiuni. Ca durat5 intewalele de timp cu vreme moinoas5 vor fi destul de reduse. Acestea vor favoriza producerea poleiului. Luna martie, se anticipeazi mai capricioas3 decaf in mod obignuit in cea rnai mare parte a duratei sale, nu numai in perioada "Babelor". Se agteapt5 chiar gi in zilele de dup5 echinoctiul de prim5var5 fenomene cracteristice anotimpului hibemal, cum ar fi ninsorile viscolite, posibile in estul gi sud-estul {Srii. Regimul termic mediu lunar se va situa la limitele sale obignuite pentru aceasti perioad5 calendaristic5 in majoritatea zonelor t3rii. in cele mai reci nopti ale lunii temperatura nu va cobori sub -10C deoarece in pnmele dou3 decade ale lunii nu se agteapt3 invazii de aer rece ma; impoftante. In cele rnai calde zile ale lunii, eel mai probabil situate in a doua decadB a lui rnarfie, se agteapt3 atingerea unor temperatun maxime cu valori cuprinse intre 20 gi 24C exceptdnd zonele deluroase din

Maramureg gi Transilvania unde se vor atinge numai 17-18C. Existti deci condifii pentru ca albinele s i efectueze zboruri de cur5tire iar apicultorul va putea controla sumar stupii prin ssltarea capacelor gi a podigoarelor. Precipitatiile, preponderent sub form5 de ploaie, vor fi in general excedentare, valori normale fiind probabile in vest gi sud-vest. Se agteapt5, eel mai probabil in utima parte a lunii, s5 se produc5 ninsori viscolite. APlDlAGNOZA i n aceasti perioada, i n familiile bune ~ifoarte bune matca, sub influenta conditiilor din interiorul ghemului, incepe ponta (depunerea de oua). Ghemul, p i n a acum cu o activitate relativ redusa incepe producerea de caldut-3 i n vederea asigurarii conditiilor optime pentru creqterea puietului. Mecanismele specifice de producere a caldurii determini variatii mari ale activititii de termogenezg i n interiorul ghemului de iernare. Ca urmare aparenta inactivitate a albinelor i n ghem este o falsa impresie, acestea avind o continua m i ~ c a r edin interiorul (miezul) ghemului, unde temperatura este mai ridicati spre "coaja" ghemului unde aceasta este mai mica. Variatiile externe de temperatura duc la o marire sau mic~orare a densitatii albinelor i n ghem aceasta ducsnd la o rnai buna reglare a temperaturii ghemului. 0 data cu aparitia puietului temperatura ghemului de iernare devine acum aproximativ +35"C, cresterea acesteia fiind realizati cu un aport crescut al consumului de glucide. Aceasta temperatura trebuie mentinut5 i n limite strinse (343-35C) variatiile rnai mari de temperatura i n minus ducind la o tarare a puietului $i apoi a generatiilor urmatoare de albine ce vor fi crescute. Mentinerea temperaturii se face cji prin cresterea densiatii ghemului (strhgerea ghemului). Orice curenti reci pot duce la un consum mai mare de glucide sau o concentratie

mai mare de C o g (bioxid de carbon) i n stup ca urmare a activitati mai intense a albinelor. 0 data cu CreSterea temperaturii medii, spre luna martie-aprilie ghemul de iernare incepe sa se desfaca (se afaneaza) iar activitatea albinelor devine din ce i n ce mai evidenta. Cre~terea ~ u i e t u l u i se desfaqora acum pe suprafete din ce i n ce rnai mari ducand la "foame de proteina". Este momentul c l n d se accentueaza schimbul intre generatia de albine de iernare ~i albinele de primavara. Se intensifica zborurile de curatire. ACTlUNl SPECIFICE Principala grija a apicultorului ramlne, pe intreaga perioada a iernii, supravegherea conditiilor de iernare c u accent pe asigurarea, acolo unde este cazul a rezewelor de hrana. inaceastg perioada, asigurarea necesarului de este conditie

Este strict interzis;i administrarea de streptomicina in turte, aceasta regasindu-se in mierea de salcam, f5c=nd-o improprie pentru valorificarea miere

Pentru favorizarea zborurilor de ,urgtire, atunci can^ este posibil, se vor ridica reductoarele de u r d i n i ~se , va curata u r d i n i ~ u l~i fundul stupului cu ajutorul unei sarme indoite la cap8t, iar dac8 temperatura se ,.idice peste 12-140~,se pot ridica capacele .+i pernitele pentru expunerea lasoare a podiSoarelor, In zilele mai calduroase, cand este posibil sa se lucreze i n stup, se vor indrepta starile anormale. Astfel in fami\ii\e cu rezerve scazute se poate introduce chiar in mijlocul cuibului un fagure cu rniere ~i pastura. Aceasta este posibil numai in zile mai calduroase, Cu temperaturi peste 1213'C qi c u soare, atunci c l n d ghemul este deSfacut. esentiala a supravietuirii familiilor. Un Familiile care au pierdut matca se control sumar, prin simpla ridicare a pot unifica cu familii mai slabe, procedeul capacului Si ~ o d duce ~ ~la ~ fiind ~ complicat, ~ l ~ impunand ~ cPteva zile cunoa~terea starii familiei $i intewentia c-.lduroase sau incalzita. ~ C O ~ unde O eSte C ~ Z U pentru ~ indreptarea Familiile se tin c-teva ore la c-ldura situatiilor anormale. Se Vor administra pentru a da posibilitatea ghemului sa se turte de ~ e r b e (zahar t pudr5 i n amestec cu desfaca, se introduc apoi i n acelaqi corp miere 30%) i n cantitate de 0,5-0,7 kg despieite printr-o rama invelita i n ziar aqezate deasupra ghemului de iernare, apoi se scoate stupul afara, Si se vor com~leta rezewelede hrat-15. ceea ce asiguri necesarul de h r a n i pe o Familiile mai agitate cu consum perioada de 10-15 zile. Familiile cu lipsa de rnai mare de hrana pot sa aiba rozatoare i n hrana se observg uqor prin faptul ca cuib. Aceasta situatie nedorita se poate ghemul este ridicat la p o d i ~ o r iar , albinele constata prin simpla observatie a au un bazait rnai puternic. i n a doua parte excrementelor de Soarece in cuib gi a iernarii se vor completa qi rezewele de jumatati19r de corpuri de albine. proteina, prin administrarea de turte de In zilele cu viscol, acolo unde este zahar c u miere c u adaos de polen 30%. cazul, stupii se vor proteja suplimentar.

MIEREA $I C E A R A LA T V R
Vineri 8 ianuarie a.c. la ora 17,00 d-na biolog Maria Driignn de In Institutul de CercemreDezvoltare pentru Apiculturri a fosl prezentd pe Posl~tlNa!ional TVR pe programul 1 in cadrul Emisiunii de educa~ie ecologicri. Emisiunca realizatri de Florin Crriciunoiu ~i Florin Cornea a avut ca temri Modelele lumii vii - o sursti nesecatd de inspirafiepentru invenmtori. Doamna Drrigan a vorbit despre cele doud minuni ale naturii: mierea ~i ceara de albine, precizcind unele aspecle ale procesului de realizare a celor douri produse, valoarea alimentard: a diferitelor sorturi de miere, secretin cerii ri alte anuinunte m i pufin cunoscutepublicului lnrg. Emisiunea a ctfrui reporter a fosl (1-ra Dana Cornea s-a bucurat de un larg interes din p&&z r e i e s p ~ ~ f a r , - / r f @ r d f i i w c uadfp'cspon'fd. (I.M.)

1 Din

experienfa unor apicultori

D nlBln FRln COmFlTfiRfi FROVlZlllOR FROTIC


~asi~ POPESCU-A e LBINA
Pregedinte interimar al Filialei S.I.R.A.R. Banat Un factor determinant a1 succesului activitafii apicole il constituie fira indoiala practicarea stuparitului cu familii de albine puternice gi viguroase in perioada optima a culturilor de plante melifere. Pentru realizarea acestui stadiu propice in momentul culesurilor principale gi obfinerii unor recolte apicole pe masura agteptarilor, familiile de albine trebuiesc dezvoltate la potenfialul biologic maxim. in vederea atingerii parametrilor scopului urmgrit este necesara asigurarea familiilor de albine, inca de pe timpul iernii, cu provizii stirnulatorii confinand toate elementele proteice ~i vitaminele necesare cre~teriiin cantitafi sporite de puiet timpuriu.

In contextul acestui deziderat imbratigat de orice apicultor consacrat impartagesc colegilor de stupgrit una dintre rnetodele eficiente de dezvoltare tirnpurie a familiilor de albine, metod5 care contribuie la succesul obtinerii de productii superioare. Astfel, deosebit de existents i n cuibul familiilor de albine a cantititii de miere necesara iernarii, hrana proteica este indispensabila unei dezvoltari sustinute, cunoscut fiind faptul ca: "pastura este pdinea puietului". Cum ins5 i n foarte rnulte cazuri acest produs proteic fie c8 scap5 din vedere apicultorului ori se gisegte i n cantitsti insuficiente sau i n locuri inaccesibile consumului fata de pozitia ghemului face ca familia de albine s i nu se dezvolte corespunz5tor gi timpuriu. In scopul inlaturarii acestui neajuns este absolut necesar a se i n t e ~ e n id u p i zborul general de curatire cu hrinirile completatoare cu proteine sub form5 de pasta din zahar farin cu miere i n care se incorporeaza pi dozele corespunz5toare de polen floral colectat de albine sau de substituientii acestuia precum gi alte elemente vitarninizante. Prepararea pastei din zahar, i n care se omogenizeaza gi elementele proteice vitaminizante se face prin incorporarea acestora astfel: la o cantitate de 650 g zahar pudra se adauga 200 g fain2 de

polen floral cules de albine sau substituientii acestuia compugi din: 100 g fain5 de soia cu granulatia de sub 0,3 rnrn, 50 g lapte praf gi 50 g drojdie de bere. Administrarea de inlocuitori de polen (substituientii) i n aceste doze asigura un procent de 12% protein5, concentratie ce se incadreaza perfect intre limitele optime de 10-15% necesare unei bune hraniri de completare stimulatorie. Substituientii bine omogeniza!i i n cantitatea de 650 g zahar pudra se umecteazg cu circa 150 ml ceai din extract de plante medicinale obtinut din infuzia rezultata din cantitsti egale de: sunhtoare, coada goricelului, rnugetel, menta, pelin gi rnaceg, ceai in care se mai adauga 25 g suc de ceap3 gi zeama de la o Iamiie sau 1 g de sare de lamilie (acid citric). La aceastg cornpozitie rezultata se rnai adauga, pentru ai da aromatizare, 50 g miere de albine gi apoi se framdnta pan3 ce amestecul devine o pasta de consistenta unui aluat ce nu se lipegte de degete dar nu este nici f5rdmicios. D a c i devine lipicios se rnai adauga zahar pudra iar daca este f5rdmicios se mai umecteaza cu ceai din extract de plante medicinale. Urnectarea zahirului pudri gi a polenului floral sau a substituientilor acestuia se poate face gi numai cu miere de albine insa personal prefer extractul de plante

medicinale cu sirop de ceapa $i zeamii de Iamiiie, pentru urmatoarele d o u i considerente concludente: 11 extractul de plante medicinale cu sirop de ceapa gi acid citric ii confer2 compozitiei o proprietate antibiotic5 gi o aromatizare naturals, factor ce stimuleaza albinelor s-o consume cu prioritate fa@ de provizia de miere existent5 i n stup, gi 21 din punct de vedere al costurilor, aceast3 provizie este mult mai economicoasa pentru apicultor pi contribuie in mai mare masura la stimularea depunerii ouslor de catre matca $i crepterii puietului influentfind astfel dezvoltarea timpurie a familiilor de albine. proteici astfel preparata se Pasta administreazs periodic, la intervale de 15-20 zile, in ratii de cAte 800-1000 g, sub form3 de turte in grosime de 10-12 mm pe suport de hartie subtire perforata cu un ac de dimensiunea suprafetei ghemului de iernare a albinelor respectiv al spatiului de sub podigor care este ocupat cu rame pentru iernat. Nu sunt adeptul folosirii tifonului ca suport al pastei cum - de regula procedeaza alti apicultori - atiit pentru faptul c2 d u p i consumarea pastei, albinele, din dorinta evacuarii tifonului se agita gi se gtranguleaza in firele acestuia, cat pi din motive economice deoarece tesatura este mult rnai scumpa deciit costul hfirtiei, iar evacuarea acesteia de catre albine se face cu mult rnai multa ugurinta ~i far8 pierderi din efectivul populatiei stupului. Ca o masur2 suplimentar8, cu dublu efect benefic pentru albine, se aplica deasupra turtei de pasta o foaie de polietilen8, care are rolul de a mentine prospetimea compozi!iei pe intreaga perioada piin5 la completa ei consumare, c2t gi ca suport pentru condensarea vaporilor produgi de temperatura ghemului familiei de albine, fenomen ce asigura necesarul de apa in interiorul cuibului pentru cregterea puietului pe timpul rece ciind albinele nu pot sB aduca acest element vital, care-i apa, din afara stupului. Utilizarea acestui procedeu pe care I-am instituit gi il aplic de multi ani ofera apicultorului atfit sentimentul de linigte datorat garantiei unei bune iernari a familiilor de

albine din stupina cat pi o serie de alte avantaje de ordin economic ~i productiv dintre care rnai importante se pot enumera urm8toarele: a. existenp i n perrnanenp de provizii deasupra ghernului de iernare qi stirnularea tirnpurie (inca din luna ianuarie) a rnatcii pentru inceperea ouatului i n mod intensiv qi pe u n perirnetru c l t rnai larg; b. asigurarea proteinelor necesare cregterii puietului i n lipsa pasturii cu care s-a intrat i n iarna c l t qi a instabilitatii i n perioada respectivi a recoltarii din afara a polenului de catre albine; c. rnentinerea unui rnicroclirnat optirn pentru populatia ghernului datorita existentei turtei de pasta de deasupra cuibului; d. prevenirea pieirii familiilor de albine ale caror provizii din perimetrul ghernului de albine se epuizeaza rapid i n perioada de tirnp a unei ternperaturi exterioare foarte sclzute c l n d este irnposibila deplasarea ghernului de albine pe rarnele c u provizii din stlnga sau dreapta lui; e. economisirea corespunzatoare a cantitatii de rniere neconsurnate din cuibul de iernare cu efecte pozitive at5t sub aspectul potentialului biologic al farniliei de albine c l t ~idin punct de vedere economic deoarece pretul rnierii este mult superior pastei din zahar proteice consurnate i n schirnbul rnierii. Practicarea in mod consecvent a metodei descrise mi-a adus satisfac!ii deosebite reugind sB ob\in an de an rezultate tot rnai bune in practicarea stup&ritului, fapt ce m-a determinat s i fac cunoscuta metoda gi altor apicultori dornici s5 realizeze productii apicole cfit mai mari ~i rnai sigure. Desigur, daca in cursul iernii se constata, chiar in cursul lunii ianuarie ca este necesar se poate interveni cu turte din zahsr pi miere dar fir5 polen sau inlocuitori. Aga cum am precizat la inceputul articolului turtele cu polen sau inlocuitori se administreaza numai dupB zborul general de curatire.

14
L

0 METODA SIMPLIFICATA DE DETERMINARE A PONTEI MEDll LA MATCA SI A PUTERll FAMlLlEl DE ALBINE


Dr. fiz. George 0 . VASILIU, Drd. ing. Ion POPESCU
1. Aspecte generale LucrSrile de specialitate recomanda pentru determinarea prolificitS!ii m5tcii pi a cantitatii totale de puiet, metoda ramei Netz. Aceasta se aplica unui lot de stupi selectionati pentru studiu, fiind i n mare parte apanajul cercetitorilor pi a specialiptilor. Apicultorul amator sau chiar profesionist aplica greu aceasta metoda, depi este foarte interesat in cunoa~tereadin timp a calitatii matcilor pi anticiparea puterii fiecarei familii de albine, pentru a lua masuri in consecinti. in prezent, practicianul obtine aceste informatii cu aproximatie, estimand numsrul ramelor cu puiet existente in stup la o anumita data. In cele ce urmeaza, se propune o metoda rnai simpla ~i rnai exact2 de determinare a pontei mitcilor pi a cantitatii totale de puiet la un moment dat. Metoda se poate aplica la toate familiile unei stupine qi nu doar la stupi selectati. 2. Descrierea metodei Se ptie cB o ram5 de tip Dadant, are o suprafata interioara de circa 11,2 dm2, suprafata efectiva a fagurelui, cu celule normale in care se poate crepte puiet fiind de circa 10 dm2. Dupa construirea celulelor pe ambele fete, o ram5 are 20 dm2 de fagure construit, cu 440 celuleldm2, deci cu un total de circa 8800 celule, din care o parte rnai mica sau rnai mare poate fi ocupata cu puiet I l l- 161. Metoda propusa const2 i n determinarea cantitatii totale de puiet capacit prin determinarea suprafetei ocupate de acesta, i n ziua masuratorii. Prin efectuarea unor calcule simple, se poate determina a t i t ponta zilnica a matcii c i t ~icantitatea totala de puiet existent5 i n stup. Pentru aceasta se va examina fiecare rams cu puiet din stup ~i se va evalua suprafata acoperita de puietul capgcit, care este mult mai upor vizibil. Aceasta se poate face fie global pentru intreaga suprafat8 a ramei, fie pentru inceput $i o evaluare mai exacts, se imparte "mental" suprafata unei rame Dadant in 4 dreptunghiuri identice, ca in figura 1. Suprafata fiecsrui dreptunghi este So = 2,5 dm2 (20 x 12.5 cm). Zona hapurat5 reprezinta suprafata cu puiet cap5cit (aleas5 pentru exemplificare). Se estimeaza cat (fractiunea F) din suprafata fiecarui dreptunghi imaginar este ocupata cu puiet capkit (PC). in cazul ales, vom avea: F1 = 215, F2 = 215, Fg = 617 pi Fq = 617. Suprafata totala va fi: Sa = Sox(F1+F2+F3+F4) = 2.51 x So (1 Similar vom proceda pi cu cealalta suprafat5 a ramei, obtinand suprafata Sb, suma lor Sa + Sb, reprezentand suprafata S1 cu puiet capacit, existents pe prima ram& La fel vom masura pentru celelalte rame S2, Sg, Sq, ...Sn. S5 presupunem c5 in familia respectiva exist2 in ziua "z" (de exemplu intre 1 rnai $i 20 iunie), 6 rame cu puiet capkit, acesta ocupand suprafetele: S1 = 9, S2 = 10, Sg = 11, S4 = 11, S5 = 10 pi S6 = 8 dm2, determinate cu ajutorul relatiei (1). Suprafata total5 cu puiet cipacit din familia respectiva va fi: STpc(z) = S1 + Sp + Sg + S4 + S5 + Sg (2) iar numarul efectiv de celule cu puiet capacit va fi: TPc(z) = ~ ~ ~ ~ ( z x ) 4400 d m celuleldm2 Z (3) Pentru exemplul ales, STpc(z) = 59 dm2 $i TPc(z) = 25960 celule. Puietul capkit are maximum 12 zile; el nu poate avea rnai mult de 12 zile caci ar ecloziona. Cantitatea PC calculata cu relatia (3), va corespunde deci, acumularii de puiet cipacit din ultimele 12 zile anterioare zilei "z", adica din intervalul "z - 12"... .."z". Daci imp8qim la 12 numarul total de celule cu puiet capacit dat de relatia (3), obtinem: Po = TPc(z) 1 12 (4)

ap ~olaluaweuo!ie~ e e3ye~6 aJeJlsnl! o elu!za~d as 'z eJn6y ul .aJew !ew IJ eA aiel!leaJ ap eiej eiua~ayp Jep ',,z,, !al!z !S ele13ose y a)eod aJeoleh ejsea3\j .(l!Sedg3 ja!nd + amel + e n o ) o ~ ~ c ; ~ e3~13 ap IJ eA la!nd ap elelol ealel1lue3 '(9) !a!/ela~w~ojuo:, 'sale 1nze3 nJluad (9) (z)3d1xv I L = (S L - z)od x LZ = @ ) d l :IJ eA ',,p - z,, en!z u! ~ I p a d s a '!nln(elualu! ~ e !z ew!)ln u! dnls u! eluals!xa (pede3 IS aluel 'eno) la!nd ap elelol ealel!lue3 ',,p- z,, en!z el ,,GZ- z,, en!z el ap AIpadsaJ - au!qle el !azoyowejaw eleJnp alsa le3 - al!z ap L Z el ~ I J ~ ~ U I Iapu!lxa S WOA o ,,6 - z#; -..,,IZ - z., InleNalu! ad a!paw e3 ,,c; L - z , en!z n~luad eleln3le3 a!paw eluod e3ea '(st - ~ ) o p da p alsa o d ',,G L-z. !al!z ~ t p a d s a ~ ' l e n l e ~ a1!3edec, ~nla!ndsnp0Jd e a3 eluod ap !nlnleNalu! !!ielewn[ eiupasuo3 u! !nq!Jle UOA o !aluod e a!pau eaJeoleA .es!~z~sap epolaw U I J ~leu!wJalap p e d e o !n(nla!nd lnlelol el a!nq!~luo3 a3 alaw!jln putg '"z,, en!z u! alpede:, IJ JOA ,,6-z,, en!z u! asndap ala3 Je! ',,zt-z., en!z u! ~!padsa 'a(!z ~ 6 ednp alpede3 y JOA ,,Lz-z,, en!z u! asndap aleno pe3 ',,~-Z,;,...,,LZ-~,, InleNaiu! u!p !aluod InlellnzaJ alsa 'al!JoleJnselu l n x j ne-s a ~ e 3 u! ,z,, en!z u! eleleisuo3 'lpede:, la!nd ap ea~elnwn3 ja!paw ~ eluod e l s e a x apundsaJ03 ! al!z t a ~ wapah q es 'pueJ ea(!op le uj ,aleJap!suo3 al!z ~ola3 a~eolezundsa~o:, 'alpaw aJeoleA o y eA 'eleln3le3 eaJeoleA 'alaltz aleol u! !Seaax alsa nu eluod 'ale)!leal u! a ~ a ~ e o a 'pueJ p ~rIw!Jdul '(s) !9 (p) al!!jela~ n3 elelnqe3 eaJeoleA aJe a1ie31~tuwas a j

*
OOP
~

*
i

(s) z II OW x ( z ~ ~ d=lod s :waAe '(p) !S (E) al!!iela~ pueu!qwo3 y e n o 9 ap 1 eaJeoleA ~ 'a~e3y1ldwaxa n ~ l u a dsale 1nze3 u! pueAe 15 e31ul!z eluod pueluaza~da~

Jol!!z!3ap eaJenl !S Jolalep ez!leue n~luad 'e~esa3au p!~ls alsa !au!dnls 1nlate3 u! JolalellnzaJ eiuap!~a e3 a6alaiu!qns a s .eu!tua)u! es a!nqaq p u p !S apun $!3!1dw! !S erolsaae e!inlo~a w 'I!$n dw!l u! !B $uauewJad e3seoun3 es ealnd 'ales Jol!!l!Luej e !S ~ o l ! 3 $ ~ea)e)!le3 eA '(aled!3u!~d ~ol!~nsaln:, alapeo!~ad u! nu Jep - !ueweides 2 el nldwaxa ap) d w ~ap l alehlalu! al!lunue el al!ro$eJnsyw pugadar snld u( ,a!z!3ap !4 ez!leue ap rn6!s !ew n!Jal!J3 un es ea)e1!~!13e u! pup3npoqu! 'eA!$3adsa~ qipel ,,eals es a!nqarl wnq, ap g e j ,,gs wnq,S I! e A la 'eJnleJal!lu!p alalep n3 a!/eJedlu03 U ! J.ea ~ alsa eunq ap je3 nes eqels ap'le:, IS 13'eunq aueoj nes eunq 'eqels alsa a!l!wej o e3ep !elunu nu S I ! e A1 3 ,ales al!!l!wej ardsap jlnw !ew !)9 eA 'epo)aw gsea3e alSasoloj are:, 1nro)ln3!de 'a)ua!ua~uo3u!apa3e ale01 n 3 ',,p- z, a~eolezundsa~o:, eaJeo(eA u ! ~ d eleu!luJalap eaualuase ap alsa )a!nd ap elelol a)e)!lue3 .(,,z,, en!z) aJeoleJnsew 1n3ej e-s a ~ e 3 u! en!z ap alu!eu! !ueweldes 2 e3~!3 n3 pap ,,sl-z,, !al!z a~eolezundsa~o:, aqul!z !aluod e !!paw !!JoleA eaJeu!luJalap Jeop a)!luJad e3 ~n!elue~ezap !Snlol aJe epolayy '!~0lln3!de ap !!~06ale3 al!wnue n~luad leuasqo ap n a ~ 6 luns a ~ e 3 'Joleno e ~ ! s n p u'la!nd ! ap !/el!lue3 116a~lu! eaJeu!luJalap a3ej as a~e:, u ! ~ d ',,e~!sep,, epolaw ap e/ej '1!qe!!l6au 3olap relue~e un eaualuase ap alsa 'al!q!z!A ~oSn l e u llnw 'al!3ede3 ~olalnlac, eaJeu!wJalaa '~ol!~olln3!de ealel!~o!ew n~luad !a !!/el!l!q!same e eju13asuo3u! !B !!iel!ldw!s lnrelue~e ale epolayy 'lep luauow un el ia!nd ap alelot !!iel!lum e !S !!3lew e !!paw a3!ul!z ialuod eaJeu!wJalap alllu~ad'sns !elu es!~3sapepolayy !!znpuoD 'C .(a !nlnleNalu! ealwaurn! alsa , , s ~ - z , , ) !,,vz,, en!z u! dnjs u! puWs!xa la!nd l q o l p u ~ u a z a ~ d 'a!3pdp3 a ~ aa!nd + aNel

+ eno 'aJelncun3e ap InleNalu! - a !d InleNa$u!u! aleno '!au!qle e aJeuo!zol?a ap InleNalu! - 3


:d InleNalu! u! jeno '$!3pdp3$a!nd n : , InleNa$u! 3d !(al!z z ~quod ) ap Inleiualu! d

- z .6!4

.~w1 p = 0s '!/led 01 u?e)!j.tedw! eun n~luad Je! ' p p cj = 0s p o p u! y)Jedw! luepea eweJ o n~luad nldluaxa a a .~olezundsa~o:,plelnqrm '0s n~luad elepose eaJeoleA !S ale6a ay es a!nqaJl a13 .!Jn!~$%~nldaJp au!/nd !elu nes allnu !elu u! !S a3ej aleod as !awe] eaj!bedw! .ZLUP2 = 0s e/ejeJdns z m :,sax u! pugm !q6unlda~p a~e3a1 'Zlup ~ 8 ! e m u ap !aweJ e etvpaja e/e~eJdns ne esu! a m !/erela!llnw J0lldnls ! S m l d e aleod as epolalu luap!A3 .1!3edg3 la!nd n3 ~olajaje~dns eaJeu!luJalap el a w e j Jol!JoJa el!Jolep 'yew !ew psu! IJ lod 'a1eaJ al!Jaieqv '!apolaw ale a31la~oa) !Jaleqe luns 'sns !eu aiein3s!p al!Jaleqv 'aJew !elu pu!y ealel!Je!u!lau '21 ap ejej al!z ap 12 AIpadsaJ 'pleu!luJalap is04 e ale3 n~luadla3 le3ap aJew telu lehlalu! un el esu! esu!lxa a!paw eluod alSasoloj as ~nqeo u! a3a~eoap '!Jew !ew luns al!JoJa 'ze3 eapop p a p la3 u l 'al!z 21 ap lehlalu! un-JIU! a)el!Je!u!l el ap !aluod e ~ I U J !Jaleqe !sun ezealolep as z m ~ n w ! ~ u!p d p ! w eaJeoJ3 'e!nlsa3e al!iel!lua~lxael lec~apgual !ew pu~yIaluod e!/eye~'!nlnlehlalu! 1n3ol!!w el p!w l e u tuns

Exactitatea informatiilor obtinute prin aceasta metodi, depinde esential de exactitatea estimirii suprafetelor cu puiet capacit. Dupa un exercitiu nu prea indelungat, aceasta nu va mai fi o problem8, determinarea putandu-se face chiar dintr-o data pentru intreaga rami, cu o precizie acceptabila. Degi simpla, metoda este surprinzator de exact:, gi furnizeaza informatii de importan!: practic8 incontestabil.3, apicultorul putand face un pas inainte pe calea transformarii artei gi experientei sale intr-o tehnologie mai exact& bazat: pe mijloace de investigatie cantitative, gtiintifice, tehnologia sa devenind mai eficienta. Dat fiind importan!a determintirii puterii familiei de albine la un moment dat, anticiparea dezvoltarii pentru o periaod: data gi corelarea dezvoltarii in raport cu aparitia culesurilor de productie gasim aceasta preocupare la numerogi specialigti ~i practicieni in apicultura (vezi "Romania apicol:" nr. 611992, p. 11, nr. 511996, p. 2).
BlBLlOGRAFlE / I / A. MAlaiu: "Stup.3rituln,Editura Ceres, 1971. 121 E. Marza, N. Nicolaide: "lnitiere gi practicg i n apiculturAU, Bucuregti, 1990. 131x x x: Manualul apicultorului, editia VI, Bucuregti, 1986. 141 L.A. Msrghitag: Cregterea albinelor", Editura Ceres, Bucuregti, 1995; "Albinele gi produsele lor", Editura Ceres, Bucuregti, 1997. 151M. Bura: "Crevterea intensiv.3 a albinelor", Editura Helicon, Tmigoara, 1996. I61 C.L. Spataru g.a.: "Apicultura gi sericicultura", Editura Didactics gi Pedagogich, Bucuregti, 1983. I71 G.D. Vasiliu: "Programul PONTASIM pentru evaluarea comparativa a pontei". 1998 (nepublicat). 181G.D Vasiliu: "Programul APlSlM de simulare a dinamicii familiei de albine", 1997 (nepublicat) 191 G.D. Vasiliu, I. Popescu: "Familia de albine, calculatorul gi tehnica de calcul", "Romania ap~colh"nr. 1011997.

REUNIUNI ALE APICULTORILOR


i n cndrul prograrmrlui de Conferin!e apicole cnre se rlesfri~onrri i n jiecnre sezon cle toamnri-inrnri i n jilialele judefene nle orgnrrizntiei nonstre, i n ziun rle 14.01.1999 i n snln Tmtrului de pripugi din Albn Iulia +nu rlnt inliilnire npicultorii din jurleful AIbn. Pe parcursul n pesie trei ore, Secretnrul gerrernl nl A.C.A. din Romrirrin, ing. Eugen Zorici n prezentnt pscultritorilor reglemeniririle legislnlive in vigoare referitonre In nctivitnterr rlin npiculturri. I n continuare a rrispuns In intrebdrile rlomnilor: Florian, Rotaru, Srrs. Pec~n, Ardelennu, Cristea, Cenpn, Rusu, Telegnriu. Intrebririle se referenu nt2t la subiectul temei conferintei dnr mai ales In problemele nctunle cnre frrimiintri pe npicultorii prorlucritori: ncliizifin produselor apicole ~i nivelele pre!urilor de cumprirare; cnlitnten utilnjelor, medicamentelor, materialului biologic oferite la viinznre i n magnzinele societrifilor comercinle rlirr structurtr A.C.A. Tot in cn(lru1 unui dialog ce cuprinden intrebnrea ~i rrispurrsul nferent, rru fost nbordnte rrspecte prnctice privinrl: orgnnizarea cnmpnniei de stupririf prrslornl, locul npiculturii romiirregti in circuitul monrlinl nl vnlorilor npicole, renliznren unor videocnsele cu tematicri rrpicolri, reclrmtn ~i publicitnterr apicolri prin tonteformele de mnss-merlin etc. Continunfe irr cerc restriins In serliul Filialei judefene n Asocin!iei, rliscu!iile nu fost concluzionate cnjiinrl benefice gi incurnjatonre pentru viitorul npiculturii.

Ing. Emilian TELEGARIU Vicepl.e$edinte al Filialei A.C.A. a,judetului ,\lba

MICA PUBLICITATE
VAND doua pavilioane apicole: c u 84 de locuri gi lazi Dadant; c u 36 locuri. Miercurea Sibiu. Telefon: 069153.32.11. VAND casa gi vatra de stupina (1000 mp) i n z o n i melifera, 40 km de Bucuregti, Telefon: 011336.93.63, dupii orele 19.

I Preciza'ri utile despre.. . 1


OMOLOGAREA REMOKCILOR TIP PAVILION APICOL
Ing. Mihai LlSOVSCHl
S.C. PAVERTI COMIMPEX S.R.L. a publicat in revista "Romania apicol3" din noiembrie 1998 o oferta complex% legat3 de remorcile pentru transportul stupilor. N~lmerogi apicultori ne-au contactat la telefonul mobil 094505469; fax 011232.42.70 pentru relatii suplimentare cuprinzand o mare diversitate de problerne, pe care noi le vom lamuri in numerele ce vor urma ale revistei. in numsrul prezent veti face cunogtinta cu filiera complet5 pentru omologarea remorcilor tip pavilion apicol. 1. S.C. PAVERTI COMIMPEX va intocmi o fig$ tehnica a vehiculului continand toate datele necesare conform modelului anexat. in plus, la figa se va mai anexa o schita de ansamblu a vehiculului, pe care sa fie notate principalele cote de gabarit gi functionale, subansamblele principale, precum gi dispunerea elementelor instalatiei de ilurninare-semnalizare. DacS la constructie s-au folosit elemente componente preluate de la vehicule construite industrial, far8 modifidri gi folosite in aceleagi conditii ca la vehiculul de origine, este suficienta indicarea in figa tehnica a marcii gi tipului vehiculului de la care s-a preluat subansamblul respectiv. In cazul in care unul sau mai multe elemente constructive care concurs la siguranta circulatiei sunt construite artizanal, modificate sau sunt folosite altfel decat la vehiculul de la care provin, se va anexa gi schita subansamblului rspectiv, insotit3 de un calcul de verificare gi de lista de materiale folosite. Subansamblele pentru care sunt necesare aceste date suplimentare sunt: gasiul, puntile, instalatia de franare, sistemul de directie, pro!apul. Pentru gasiu, punti gi protap se va anexa schita cu forma constructiva, cotele principale pi calculul sumar de verificare. Pentru instalatia de franare se va anexa schema instalatiei, cu indicarea aparatelor de f r i n i folosite gi capacitatea rezervorului de aer (in cazul franei pneumatice) sau dimensiunile gi calculul mecanismului de actionare (in cazul franei ineqiale). Pentru mecanismul de directie, se va anexa schema mecanismului, desenele pieselor confectionate artizanal gi calculul de verificare pentru acestea. Figa tehnica impreuna cu toate anexele se va semna de &tre S.C. PAVERTI COMIMPEX S.R.L. pi de catre proprietar. Pe aceasta cale, rugim pe cei interesa\i, sd ne contacteze i n scris, completand FISA TEHNICA dupa modelul anexat, cu cat mai multe detalii pentru o analiza corecta din partea noastr8, urmand ca noi s8-i contactam pe solicitan!i. in cazul in care din analiza figei tehnice se constata cB nu se poate omologa remorca respectiva, noi vom face cunoscut aceasta solicitantului pentru a-l feri de cheltuieli inutile. D a c i ins& din figa tehnic5 reiese ca remorca corespunde din punct de vedere tehnic un specialist al societatii noastre se va deplasa la fata locului gi va intocmi FISA TEHNICA definitivii. 2. S.C. PAVERTI COMIMPEX S.R.L. va depune FISA TEHNICA la R.A.R. pentru avizare. Tariful perceput pentru aceste formalitati va cuprinde comisionul datorat societatii noastre ce se va negocia de la caz la caz in functie de cornplexitatea lucrarii gi comisionul R.A.R. ce se va achita acestuia ulterior, dupg analiza documentatiei. 3. Reprezentantul R.A.R. Bucuregti, in urma analizei solutiilor prezentate i n figa tehnics, intocmegte un referat de constatare gi de avizare a acestor solutii, acords numarul de omologare gi intocmegte certificatul de ornologare individuali. Certificatul de omologare individuals este finalizat de cstre reprezentantul R.A.R. care verifics efectiv vehiculul. Referatul de constatare in 2 exemplare gi certificatul de omologare in 3 exemplare se inmaneaza proprietarului vehiculului.

4. Proprietarul vehiculului se va prezenta cu documentele mentionte la cea mai apropiata reprezentanta R.A.R., unde va solicita deplasarea in teren a unui reprezentant autorizat pentru verificarea tehnica propriu-zisa in vederea omologarii. Proprietarul are obligatia de a asigura transportul reprezentantului R.A.R. la gi de la locul de garare al pavilionului, ca gi existents la fata locului a unui tractor rutier echipat corespunzator pentru efectuarea unor probe sumare. De asemenea, se va asigura gi echipamentul apicol de protectie specific. 5. Reprezentantul R.A.R. care se depalseaza la locul de garare va verifica la fata locului daca datele mentionate in referatul de constatare corespund cu realitatea. De asemenea, se vor efectua: proba sumara a instalajiei de franare, proba completa a instalatiei de iluminaresemnalizare gi verificarea celorlalte subansamble conform RNTR 1. Se va efectua gi poansonarea numarului de identificare pe vehicul. 6. Daca nu se constata nereguli $ilsau neconcordante, reprezentantul R.A.R. care a efectuat deplasarea, va finaliza omologarea prin semnarea pi gtampilarea certificatului de omologare individuala artizanala, eliberarea CIV, a anexei la certificatul de inmatriculare gi a ecusonului de verificare tehnica. Se va incasa gi contravaloarea prestatiilor efectuate

(omologare individual2 artizanala - cod NOA04 + WlH08, deplasare la domiciliu W1 H I 1, poansonare - cod W1 F10). Se vor arhiva: raportul de verificare tehnica in vederea omologirii, un exemplar al referatului de constatare gi un exemplar al certificatului de omologare individuals artizanal8. Cele 6 puncte detaliate mai sus, reprezinta fidel "instruc~iunile pentru omologarea remorcilor tip pavilion apicol" elaborate de R.A.R. gi insugite de S.C. PAVERTI COMIMPEX S.R.L. Pentru reugita deplina a actiunii va trebui ca impreuna sa respectam fluxul formalit8tilor descrise. Tarifele R.A.R. pentru cele patru operatii ce le efectueaza sunt la data de 21 dec.1998 in valoare de. Cod NOA04 104.900 lei, cod WlH08 - 4.100 lei, cod W I H I 1 - 71.400 lei, cod W l F l O - 9.100 lei, total 189.500 lei. La aceasti sum& se adauga gi comisionul pentru S.C. PAVERTI COMIMPEX S.R.L. ce se negociaza de la caz la caz in functie de complexitatea lucrarii gi costurile deplaserii la sediul beneficiarului. De remarcat faptul c5 vehiculul (pavilionul apicol), in conformitate cu prevederile Decretului 328 privind circulatia pe drumurile publice, trebuie sB fie inmatriculat $i sB poarte numar de circulatie. In caz contrar, punerea in circulatie a acestuia constituie caz penal $i se pedepsegte ca atare.

Categoria vehiculului: rernorca Subcategoria I destinalia: agricola I pavilion apicol Proprietar: ..................... , domiciliat i n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tipul remorcii: ......... ...') cu o ax& cu doua axe, cu trei axe, etc ...... Numarul de identificare (seria de vasiu): ...... se va trece seria acordata de catre lnspectoratul de Politie teritorial sau seria qasiului preluat de la un vehicul de serie dace acesta nu provine din casari pi daca seria exists efectiv poansonata pe pasiu de catre uzina constructoare. Anul fabricatiei: ................ Culoarea:............................ Dimensiuni de gabarit (mm): - lungirne totala .................. lungirnea caroseriei... . . . . . . . . . - Istime totala ..................... inaltime totals ..................... - ampatament. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ecartament (fatalspate)... . . . . . - inaltirnea platformei........... consola fats .................... - consola spate .................. garda la sol ....................... Mase (kg): - rnasa totala maxima autorizata.......... masa proprie ................. - masa maxima autorizata pe: axa fata ........... axa (axele) spate ........... Caracteristicile incarcaturii:

dispunerea stupilor . . . . . . . . . . . . . . . . Numarul de stupi transportati ................ .... ..... . . . . . . . . . . . . . se va anexa o schita cu pozitionarea acestora ............................ .................................... Stupii sunt (nu sunt demontabili) . . . . . . . . . ...... . ..... . Caracteristici constructive: Principalele subansambluri provin de la: ............ se vor indica marcile gi tipurile vehiculelor de la care au fost preluate principalele subansamble ......... Saulgi sunt constructie proprie............. daca este cazul .............................. Sasiul .... se vor indica marca gi tipul vehiculului de la care a fost preluat daca nu exista modificari; daca exist6 rnodificari rnajore sau daca este constructie proprie se va anexa o schita a subansamblului insotita de verificarea prin calcul. Puntea fata .................................... vezi Puntea (puntile spate) ...................... vezi punctul 1 din articol Sistemul de direcfie ......................... vezi Suspensia .............................................................................................. Rotile ..... se va indica numarul de roti total gi pe fiecare ax& dimensiunea (dimensiunile) anvelopelor gi dimensiunea jantelor ........................................................................... lnstalatia de frPnare ............ i n cazul i n care instalatia nu este identic3 gilsau nu se folosegte i n aceleagi conditii de functionare cu instalatia vehiculului de serie de la care a fost preluata, se va anexa schema instalatiei cu indicarea aparatelor de frana folosite, a legaturilor dintre ele, a capacitatii rezervorului de aer (in cazul frPnei pneurnatice) sau schita mecanismului frenei ineqiale; de asernenea, se va descrie sumar frPna de stationare (solutia constructiv8, axa actionat8, dispunerea pe vehicul a organului de ...................................................................... actionare) .......................... . . . Protapul ............... Caroseria se va descrie sumar constructia, cu indicarea materialelor folosite pentru podea, pereti, acoperig. Se indica numarul de ugi de acces gi dispunerea lor ... lnstalatia de ilurninare - semnalizare cuprinde: dothri obligatorii - priza electrica auto standardizata cu 7 poli (12 V). - cablaj electric alcatuit din conductori tip VLPY (multifilari tip auto), de sectiune suficienta, potejati, izolati gi pozati corespunzator. - la partea din fat& doi catadioptri netriunghiulari de culoare alba, doua lampi de pozitie cu lumina alba cu bec de 5W ( d a d IBtirnea este mai mare de 1600 mm); pentru latimi mai mari de 2100 mm se vor monta i n plus gi doua lampi de gabarit cu lumina alba cu bec de 5W; - lateral: pe ambele flancuri ale caroseriei catadioptri netriunghiulari galbeni intr-un numar suficient astfel incat distanta dintre doi catadioptri succesivi situati pe aceeagi parte sa nu fie mai mica de 3 m; - la partea din spate: - doua lampi cornpartimentate care cuprind fiecare cPte o lanterna de semnalizare cu lumin5 portocalie sau galben auto cu bec de 21W, cPte o lantern5 de pozitie cu lumin.3 rogie cu bec de 5W gi o lanterna de stop frana cu lumini3 de culoare rogie cu bec de 21W. - o lanterna cu lumina alba cu bec de 5W pentru iluminarea plgcii de inmatriculare, a carei IuminB sA fie proiectata nurnai pe aceasta; - o lanterns cu lumina rogie, cu bec de 21W, rnontata i n paralel pe circuitul lampilor de pozitie .$i prevgzuti cu intrerupator separat, montata i n partea stanga, pentru ilumianre suplimentara numai pe timp nefavorabil (ceata); doi catadioptri triunghiulari de culoare rogie cu latura de 150 mm; - o placa de identificare pentru vehicule lente, reflectorizanta gi fluorescent& omologatg de forma triunghiulara cu latura de 450 mm; - doua lampi de gabarit cu lumina rogie, cu bec de 5W daca latimea depagegte 2100 rnm. Dotari suplirnentare ............. se va indica dotarea cu lanturi (cabluri de siguranta, precum gi cu stingator de incendiu gi cale de blocare a rotilor (numai pentru vehicule cu masa totala maxima autorizata peste 3500 kg) ...................

PROPRIETAR, Numele, prenumele, Semnatura

~NTOCMIT, Numele, prenumele, Semnatura

' IAcolo unde este folosita o rernorca ornologat3 (exemplu: R BL-4, 2 R B 50 etc.).

[in perioada repausului de iarns pentru albine

APlCULTORll JUDETULUI TIMIS - BENEFlClARll UNUl AMPLU PROGRAM DE FORMARE $I INFORMARE i~ DOMENIU
in conditiile etapei actuate ale economiei de piafa. pcntru practicarea unei apiculturi modcrne. intensive $i prolitabile. este obligatorie continua forrnare. informare $i perltc(ionare a celor care doresc sB practice aceasta nobila Si straveche indeletnicire. in aceasta perioada rct igorarca apiculturii estc absolut necesara tit pentru obtinerea unui profit direct dc catre cei cc o practica. c5t $i pentru beneticiarii produselor apicole $i a unui mcdiu arnbiant sanatos. In urma mediatizarii s-au inscris 104 cursanti tinii~oreni. de virste ~i profesii diferite. pensionari. studenli. cetateni angajati in diferite sectoare de activitate. Aceste cursuri au avut loc la Timi~oara incepind din toamna anului 1998 in sala de conferinle a Direcliei Agricole. a v h d la baza tematica orientativa. elaborata de Departamentul Tehnic al A.C.A. din Romania. care a fost discutata $i adaptata conditiilor locale de catre Comitetul 1:ilialei A.C.A. ;~judc(ului Timi$. Cursurile dc initiere au fost tinute dc Conf. dr. ing. Carmen 1.ia SpBtaru. pregedintcle 1:ilialei ,jude{ene Timi? ~i prof: Ion Pescaru. pre~edintele Ccrcului Apicol 'Fimi~oara.iar deplasarilc pe tcren au avut loc la stupina d-lui Ion Secara din Jebel. unde cursantii au beneticiat de toate inforrnatiile solicitate. prezenthdu-se practic lucrarile specilice sezonului respectiv. Cursuri de initiere in apicultura s-au tinut $i in cadrul Cercului Apicol Lugo,i, avind 45 de cursanti. sub indrumarea dirccta a d-lui Ghcorghe Rista. pre~edintele cercului. De asernenea $i la Buzia~ a existat aceasta preocuparc. participariii liind I5 cursanli. iar lccliile sustinutc de d-nu1 Petre Dota. pre~edintcle ccrcului. Paralel cu aceste cursuri dc initierc. o preocupare >i un interes deosebit s-a manil'cstat in directia linerii conferinfelor lunare la Timigoara gi Lugqi. acestea devenind o traditie pcntru apicultorii banateni. l,a acestc rnanifestari. cu scop asociativ. surit invitati confercnliari. spcciali~tidin Hucuregti. de la Asociatia Crescatorilor de Albine precuni $i de la lnstitutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura care reuSesc sa irnprime acestei activitati succesul $i prestigiul binerneritat. in zilele de 9 $i 10 ianuarie a.c. apicultorii judetului Timi? au avut invitat $i au beneliciat de prezenta la conferinte a d-lui drd. ing. Ion Popescu, secretarul tehnic a1 A.C.A. din Romdnia. Conferintele au fost organizate s&rnbatA9 ian. in municipiul Lugqi la care au participat peste 50 de apicultori consacrati $i incepatori. iar duminica 10 ian. in Tirnisoara. la care au fost prezenti mai mult de 100 de apicultori reprczentfind intreg spectrul social $i profesional al judelului 1.a propunerea organizatorilor s-au dezbatut urmatoarele terne:
I) 2) 3)
Condipi rehnice, urganizarorice$i biologicr penrrrt brrna iernarr a firmiliilor cle ulbirre; Renrabilizarea aclivifrlfii in upiculrrtrci prin clinunsionarru oplinvf a e.rploulo~iilorapicole $i aplicarea unor Speciolisrul la dispozi{ia apicullorilor - fnlrebrlri $i rrlspunsuri perlinenre privincl pracricarra unei apiculturi rentabile.

1.a ambele cercuri apicole durata dialogului (conferinlei) a fost dc peste 3 ore. tematica dezbatuta tiind de mare actualitate pentru participanti iar pregatirea profesional3. experienta practica in domeniu. rnodul atractiv $i convingator de expunere al domnului ing. Ion Popescu a suscitat un mare interes pcntru apicultorii judelului Timi$. fiind invitat sa revina $i la alte conferinte de specialitate organizate de apicultorii bana\eni.Cornitetul Filialei A.C.A. judetul Timi$ apreciaza reu~itadeplina a conferinlelor. mul[umind participantilor $i lectorilor.Toti apicultorii prezenti la aceste rnanifestari debutanti. incepatori sau consacrati, beneticiaza de cunoa$terea ultimelor noutari $i strategii in domeniu. care consideram ca in final prin aplicarea $i adaptarea lor la conditiile concrete le vor asigura satisfactii morale $i materiale. Ing. Dan CIUBLEA Vicepre~edintc al 1:ilialeijud. A.C.A. Tim15

ECOURI LA 0

PRESTIGIOASA

REUNIUNE

ZOOTEHNICA

(din 23 iunie 1998 Bucuregti)

Prof. Victor NEAGU


In organizarea Sectiei de zootehnie a Acaderniei de Stiinte Agricole pi Silvice "Gheorghe lonescu-Sisepti" s-au desfggurat la 23 iunie 1998 la Bucuregti i n Aula Magna de la sediul din Bd. MBrBgti 61, sector 1 lucrarile sesiunii ptiintifice cu terna "Bazele gtiintifice ale dezvoltarii produciiei anirnale". La prezidiu au luat loc o serie de personalit5ti din Ministerul Agriculturii gi Alimentaliei. S-a subliniat ca in etapa actuala agricultura ramane o sans3 pentru Romania, iar gtiinta rgrnsne o sans5 pentru agricultura. Zootehnia reprezinta industria grea a agriculturii rorninepti, degi ne aflsrn in faza unei crize a agriculturii. Din partea Asociatiei Crescatorilor de Albine din Rominia a participat biol. Paul Bucata - Director ptiintific al 1.C.-D.A. Materialul expus a fost "Conditiile necesare pentru organizarea fermelor apicole", material publicat pi in revista "Romania apicol8" nr. 9 din 1998. in material se arata cB practicarea apiculturii profesioniste presupune efectuarea unui volum anual de 2000-2400 de ore rnuncg, fapt ce irnpune angajarea de personal calificat suplimentar i n perioadele de varf de activitate. Surprinzstor ramine faptul c5 din tot rnaterialul prezentat nu reiese un singur cuvint privind declararea ca "rneserie" pi de aici drepturile care decurg din aceasta: vechirne in rnunca, asigurari gi prevederi sociale. SSi fie o scapare? Am spus-o inca de la inceputul anilor nouszeci, in condifiile noii societsfi romlnegti, politice gi in special economice, apicultura romlneascg curenti, zis5 de "intlmpinare realist5 ", a trebuit sB-gi revizuiasci nu doar metodologia de lucru, ci chiar rostul ei. A devenit pe parcurs tot mai limpede c5 vechile noastre obiceiuri, nu se mai potriveau cu noul orizont de agteptare gi dezvoltare, mai mult, visul nostru, care era, poate, viciul nostru de a fi nigte apicultori profesionigti de gust gi performanf5, nu se poate realiza cel pufin nu in formula din vremea regimului trecut. in acele vremuri apicultura era destul de mediatizata, dar blazata, apicultorul pufin in concurenfa cu el insugi, nu o data tentat de a fi sau nu, in afara serviciului. AZI, se cuvine sB apars apicultorul profesionist 1 interesuoarecum mediator, provocator a lui gi oarecum obligatoriu agent de publicitate a/. apiculturii, cu amendamentul pgstrarii rolului nu obiectiv ci obligatoriu profesionist dictat de situafia de moment a economiei romdnegti gi de perspectivi. Proliferarea, posibilitatea de inzestrare tehnico-material3 imediat dupa 1990 ar fi trebuit s i conducd la aparifia multor apicultori profesionigti, devotafi migcirii apicole. Dacii nu s-a intlmplat aga, e fara indoiala gi pentru cd nici statutul de apicultor profesionist nu a fost gi inc5 nu e incadrat legal gi corespunzator in legislafia muncii, a asiguririlor sociale, in ciuda faptului c3 se arat5 des in ultima vreme c5 in apiculturi se depune un volum de ore muncd anual, echivalent cu alte profesii. Din ce in ce mai des se recunoagte cii apicultura a devenit o problem3 de profesionist, o meserie ca oricare alta, dar nici un cuvlnt despre grija forurilor tutelare faf5 de acest apicultor profesionist. MB bucur cd; se intlmpli3 una ca asta, vezi recunoagterea apicultorului ca profesionist, a necesitafii existenfei lui, dar dincolo de toate conjuncturile, recunoagterea meseriei de apicultor, doblndirea statutului socio-profesional corespunzdtor reprezinta in cazul nostru un semn de recunoagtere de catre noi ingine a propriei vocafii dar numai a t l t ... Ag vrea si3 fie o alffel de prezentare declt am facut-o in trecut tot intr-on numar a 1 revistei "Romlnia apicol5': dar daca nu are reacfii palpabile din partea forurilor

competente totul devine a p l de ploaie. Teoretic e relativ bine, dar n u gtiu dace de aceasta data am izbutit s5 prezint situa!ia aga cum o glndesc. Oricum "orice inceput se vrea fecund", numai cd, deqi sunt dispus s5 ma dedau risipei cu explicafiile, n u mi-e inca limpede daca con;inutul e bine infeles sau DORIT. in acest inceput de drum propun sa ne acordam reciproc o gansd. Noi apicultorii sa devenim adevarat

profesioniqti iar cei de sus sa ne recunoasca prin prevederile din legislapa muncii. Apicultori sunt, baze melifere agijderea, timp ~i loc de comentat DA, g i fie, ca in cadrul filialelor apicole din judefe q i sub obladuirea Ministerului Muncii ~i Protecfiei Sociale, apicultorul profesionist - meseriag, s5 prospere. E i bine, increderea, certitudinea este g i i n scopul acestui articol. Cu vorbele altui apicultor: "chiar pentru asta m-am agternut la scris".

REGISTRUL AUTO

ROMAN
Nr. 7593 din 21 .X11.98

Calea Grivitei 391, sector 1. 78341 Bucureqti

Cgtre

ASOClATlA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA


str. Thomas Masaryk nr. 17, sector 2, 70231 Bucureqti Referitor la scrisoarea dv. privind efectuarea inspectiei tehnice periodice a pavilioanelor apicole v5 comunicam urmatoarele: In cazul i n care este posibili deplasarea vehiculului, inspectia tehnici periodic5 se poate face la oricare statie de inspectie tehnici periodica autorizata. In cazul i n care nu este posibila deplasarea vehiculului, inspectia tehnicg periodici a acestor vehicule se poate face gi la locul de garare, i n acelea~i conditii i n care s-a facut ~iverificarea tehnica i n vederea omologarii: asigurarea deplasarii, a chipamentului de protectie (dac5 este cazul), a unui tractor pentru verificarea nctionarii sistemelor de frinare gi de iluminare semnalizare. i n acest caz, inspectia h n i c l va fi efectuati nurnai de ciitre reprezentantele R.A.R. i n ultirna perioada a aparut insa diversificarea foarte mare a activiEttii prezentantelor, i n conditiile i n care numarul de personal a ramas practic constant; e Ifinga activititile desfagurate la sediul reprezentantei se desfaqoari acurn gi ctivitati de auditare a atelierelor de reparatii, a statiilor de inspectie tehnica, etc. Din cest rnotiv, posibilitiitile practice de a rezolva problema i n acest fel sunt destul de rnitate, deplasarile la locurile de garare fiind rnari consumatoare de timp. In consecinp, va rugarn sa aveti i n vedere ca, prin filialele A.C.A. judetene ~i rin punere de acord cu reprezentanp R.A.R. locali, sg organizati aceasta actiune, colo unde este posibil, prin gruparea efectuarii acestor inspectii astfel i n c i t la o ingura deplasare s i se efectueze inspectia tuturor pavilioanelor dintr-o anume zon5, entru ca problerna s& fie rezolvaa intr-un numar minim de deplasari $i cu un minim onsum de tirnp. Este recomandabil ca, impreuna cu geful reprezentantei R.A.R., s i e intocmeasca o programare sau un grafic a1 deplasarilor. In alte conditii, degi i n principiu suntern de acord cu verificarea la locul de arare, nu vom putea pune i n practica decfit cu mare dificultate cele stabilite sau iar vom fi nevoiti sa aminam sau sa anulim deplasirile, din cauzele mentionate

G ~ D U R ILA ~NCEPUT DE AN
Costin NEDELCU

Surtt urr tiinfir rrpicultor cle .?I crni yi pe lfirtgri profesicr me([ rle ingirter constructor imif"c ( /imp ,si perrtru nlhinc Pot spurre "tfinrir" (leottrece e.~perien~n nren pe cont proprirr este rle nirmrri cfi!ivrr crrri. AltfeI cu rrlbinelc sun1fcrmilirrriznt rle multd vreme, rleonrece hurricul mey sc ocupn cu rrcrcrstri fr~tmonsri irrdeldrricire, Irr crrre mrri pcrrlicipam $i cu din crinrl in cirrrl. lncepcirr(l rlirr ncmstri vnrri nnr Irottircit sri mri implie mni mrrlt in creyteren crlhinclor, sri-mi formez o mrri hunri hrr:ri teoreticri yi prncticri prirr pnrlicipnrnr lrr cursurile grrrtuite orgnni:crte cle A.C.A., prin rrbonnmentul In rrvistrr "Romcinirr rrpicoli" gi nlte rrc{iurri yi rliscurii cu nyiculrorii rsperirncntnfi. Pot sri spun c t S cl(rcri penlru mine cresleren nlhirrelor n fost un hobh.y, crcum clorcsc sri f i e cevn mni mull. Fnctorul umnrt irrfluentmzri irr cen mni mare mrisurri rnnrlnmerrtul in npicultirrti, este prohabil cel mni importlmt yi este rrecesnrri o instruire corespurrzritorrre. Pcirrri ncum rtu rrm RVUI un plcrrr pe cure s6 cnut sri-1 urmriresc irrtlmpronpe, a fost a elrrpn' in cnre nm criutnt sri-mi irr.suye.sc dirtrrmicrr fnmiliei rle nlhine in rlrcursul unui nrr. La itrceput rrm fricut multe greyeli din care crm (rvrtt (Ie invri!nt, nm intilnit multe obstncole chinr deznrmante, urrele existii yi i n prezmt, clnr mi-crm propus sri trec peste tot yi nstlr clntorilii fcrptului cri irr ultimirl limp roaclele nu inceput sri se vntlri. Pe viitor mi-nm propus cn sd obtirr urr profit irtcl~erenl c i t rle mic, ceerr cc pentru mirte problemn se reduce perttru incepuf In un p l r n cle venituri yi clreltuieli mirru!ios intocmit yi respectcrt yi rrstn rleonrece in eecononrin cle picrtri tonte nctivitritile irr crrre se face a investitie in hnrri yi nrund trehuir sri nclucri yi profir. GLtrlesc cri i n primul r i n d trehuie sri merg irtrrirrte pe forte proprii ~i sri nu mri hnzcz pe cijutor clirr nltri pnrte, crici In urr mornerrt rlnt voi oh!ine yi njutor. 0 cortcluzie 1 1 1enre urn cijurrs este cri o sfupirrti micci rtu rerrtecrzri, rrslrr in ctrzul ht crrre esistii limp yi rloresc sri grisesc urt rrumtir rr(1ecvrrt clefrrmilii cle nlhirre cnre sri-mi coresl)unclri rlirr tonte purrdele rle velrre. Mul!umitri Asocirr!iei Crescritorilor cle Albirte ncrim in Ronrrinirr existri Legm Apiculturii I ceerr cr reprezintri urr print prrs forrrte iml)ortrrnt, nrrri cr1e.s cri (rcerrslri I g e crre un crrrrrcter stimulati~. Este fo(irte cr(1evtirrrt cri in conrli!iilc crcturrle rrle economiei din !crr(r rrorrstrri rrpicultorii clevin din ce in ce mrri pu!irri gi frirri o investitie pentru incepuf de ccitevcc miliorrne de lei nu se ponte porrri irr creyterm crlbinelor. Mai este nevoie rle o jresibilitntr ~i cle o putere mare cle ndnptnre Irr sclrimbririle de orice nrrturri care npcrr cn de nltj2l in oricc clr~mmiu. Acum sun1 necesare cunoylin!e nu numai cele legnte strict defnmilicr rle nlhine, prohlemele errre rrpnr surrt de orrlin tehnic, ecorromic snu jirri(1ic yi frirri o hunri,formrrre yrofesiorrnlri nu pot f i cleptiyite. Rrrl,ortirl verrituri / clreltrtieli este irrrliccrturul rle lcr ccrre nm pornit irr rr-mi rerttnbilizrr stupirtrr. Aceastn se poale fnceJie mririrrd verriturile prin riclicrrren prefului proclusului (cu ccn ntrri mare portrlere fiincl mieren) ceecr ce prnctic nu se ponte, f i e prin micgornrm chelfuielilor snu chinr eliminnrea pierderilor. Penlru ncensta consirler cri primordinl estc Irirgiren orizontului teoretic prin pnrlicipnrea In cursurile orgnniznte de Asociafie, documenta!in tehnicd cu nutori de prestigiu, npicultorii experimentn!i, profesioniyti y i nu i n ultimul r i n d pentru n f i bine $i rnpirl informnt nbonamentu/ In revism lunarri "Romrinia apicolri". De nlljel in paginile "Romriniei npicole" i n uhimii nni nm ohservat o pondere tot mni mare n nrlicolelor rle marketing / manngement $i citesc cu foarle mure interes relnlririle i n cnre npicultori din @rile cu o ecottomie cle pinpi indelungatri prezirrtri prohlemele ye ctrre Ie-nu nvut $i rezolvdrile pe care le-nu grisit. Drrtoritri evolrr~ieirnpicle (I cuno~tin!elor $tiin!iJice cn i i n situn~iilor economice, este necescrrri o informare permnnmtri, crltj2l vrr f i repede rlepdyit. Un mare avnntnj este INTERNET-ul crrre rerluce clistnn!ele gi costurile extrem de mult, npicultorii de pe tot globul nu posibilitnten sri irr legriturcr instnntarreu $i pot cercetn bnzele de (late din diferite {riri cu costuri minime. Consider cd prin mririrea rubricii de micn publicitate $i publicaren (Ie nnun!uri grntuit, revistn vn deveni mai cciutntri.

La fncepu t de an

PXRERI

DESPRE REVISTA N O A S T ~

Excelenfa-Sa Domnul JAMES ROSAPEPE Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucurepti: "Sunt on mare admirator a1 apiculturii romlnegti unde am observat poten!ialul imens, o bogatd istorie gi crescdtorii de albine au jucat gi joacd un rol important in acest cadru. Apreciez ocazia de a vedea in revista "RomBnia apicold" promovarea efortorilor ambasadei noastre de a simplifica procedurile de obfinere a vizei pentru romsni. Apreciez gi rnai molt faptul cii revista a preluat anun!ul (in nr. 10/1998 la pag. 19). Doresc noroc apicultorilor romlni pentru noul an gi LA MULTI ANI!" (urarea a fost f i c u t i in limba romani). * * Domnul CRlSTlAN TRlF apicultor din Oradea, judepl Bihor: "Stimati domni, Cu admiratie pentru dumneavoastri, doresc s i v i felicit sincer pentru munca depusi i n a mentine nivelul informational la linia de plutire pe cat este posibil, i n aceste momente vitrege apiculturii. Micar noi cei stipaniti de pasiunea pentru apiculturi3, in ciuda piedicilor, s i nu o I i s i m s i dispari deoarece a fost practicati de mopii pi strimopii noptri pi este binecuvantati ca $i roadele ei. Deci sA ne incurajim unii pe altii pentru a putea continua. V i multumepte cu stimi3, un simplu apicultor." Domnul ION P~RGHIE apicultor din Vicovu de Jos, judetul Suceava: "Stimati editori, membri ai colegiului de redactie, i n primul rand vreau s i v i urez LA MULTI AN1 pi sinitate, s i v2 dea Dumnezeu tot ce v i doriti, putere de munci ca s i ne puteti scrie frumoasele articole care le apterneti in revisti pi care ne trezesc spiritul pi initiativa de a ingriji albinele cu cat mai mare dragoste pi devotament. Ap vrea s i - l felicit pi s i - i mul\umesc frumos domnului ing. Eugen Marza care a scris atst de frumos despre consiteanul meu loan Vicoveanu pe care I-am cunoscut bine."

Potrivit art. 206 din Codul Penal responsabilitatea juridic5 pentru continutul articolelor publicate apaeine autorilor. De asemenea, in cazul unor agentii de pres5, publicatii qi personalitati

sanofi santC animale romiinia s.r.1.


FILIALA S A N O F I SANTE NUTRITION ANIMALE

Srr. Cristofor Columb 13, sector 1, Bucuresti 7018 1 tel: (01121 1 7363; fax: (01) 21 1 7427

ar ue inlormare apic0lil internar~unara reuacrrtr suo ausplclriie lnstitutului Internafional de Tehnologie gi Econornie ApieolH s l APIMONDIA

MARKETING APICOL
SE POATE PREVEDEA PRETUL MIERII? Prof. Carl SHAE'ER
Departamentul de Econornie Agrars - Universitatea A&M Texas-SUA

In timp ce tendintele pe termen lung in ce privegte productia de miere din SUA evidentiaza o scadere, importurile crescute au aprovizionat cerintele din ce in ce mai mari in consumul mierii in SUA. Pretul produc~torului exceptional de ridicat i n 1996 gi 1997 a fost datorat se pare cantitatilor de miere destul de mici din stocul mondial . Cregterea importurilor in ultimul timp gi intr-o mai mica masurii creqterea stocurilor, au condus la o scadere upoar3 a preturilor in SUA in 1997 i n timp ce pretul la vgnzarea cu amanuntul qi profitul au ramas la fel de neconvenabile. Preful (cost) de productie al mierii in 1998 va depinde in mare rnasura de 3 factori: - productia de miere; - managementul stocurilor ca raspuns (rezultat) la pretul agteptat; - rolul importului de miere ca parte din totalul cantitstii de miere din SUA. in prezent, programul guvernamental de sustinere (subventie) a pretului nu mai existi. Productia de miere este in continua scadere, degi consumul este in cregtere. Acest consum a fost asigurat prin importuri. Exportul este slab, dar stabil - 4% din productia SUA iar prep1 s-a stabilizat. intr-o foarte elementari prezentare se sugereaza factorii majori care pot influenla pretul de la an la an. Care sunt Determinantii pretului mierii? 1. Producfie; 2. Stocuri; 3. Importuri; 4. Factorii cererii (interni, exporturi); 5. Marketing (care asigura profitul). Productia interna, contributiile la stocul intern, importurile, reprezintg cantitatea total5 anuala, Consumul intern, exporturile, iegirile din stoc, diferentele i n activitatea de marketing reprezints cererea la nivelul produc8torului. Modificarile la nivelul ofertei sunt i n general mai mari decgt cele la nivelul cererii. De aceea, factorii care influenteaza oferta sunt factori critici cgnd se incearca explicarea modificarilor de pret. in timp ce productia se poate predetermina, stocurile gi importurile influenteaza pretul. Aceasti situatie poate face dificila prevederea pretului deoarece preturile mari m5resc importul gi acest fapt conduce la scgderea pretului ~iimplicit a importului $.a. Pentru a se individualiza efectul fiecarei variabile asupra pretului se cere un numar destul de mare de ani pi date.
Traducere din American Bee Journal, nr. 5, mai 1998.

=PIE
ULElURlLE VOLATILE ~MPOTRIVA VARROOZEI

APICOL~

Chiar d a c i stuparii au inceput s i se o b i ~ n u i a s c ic u inamicul nr. 1 al albinelor Varroa Jacobsoni lupta continui. Cercestorii incearci s i g i s e a s c i alternative la metodele chimice existente datoriti aparitiei mecanismului de rezistenti semnalat i n ltaiia $i datoriti incercarilor

de a elimina reziduurile care ar putea apare i n miere gi ceara datorita folosirii indelungate sau incorecte a chimicalelor. 0 noua m e t o d i ar putea fi aceea a folosirii uleiurilor volatile (eterice) impotriva varroozei. Robert C. Noel, stupar american din Cuhberland, Statul Maryland a descoperit c3 folosirea uleiurilor volatile reduce drastic infestarea c u parazitul Varroa. i n vara gi toamna lui 1995, Robert C. Noel a hranit familiile de albine c u sirop continsnd uleiuri volatile i n special ulei de perigor (Wintergreen Oil). El a amestecat 10 la 20 de picaturi (112 c.c.) de ulei i n 453 grame de zahar intr-un vas de un litru restul cornplet5nd c u apa calda. El a hranit albinele c u acest sirop folosind un hranitor de urdinig. Dupa 30 de zile de tratament infestarea s-a redus drastic, albinele fiind aproape fara paraziti. Robert C. Noel, folosegte uleiurile volatile i n 3 moduri: sub forma de sirop, sub forma de turte gi sub form3 de alifii pe fsgii de plexiglas. Dupa primele comunicari facute de Robert C. Noel gi Marry Mallow - fost pregedinte al Asociatiei Stuparilor din Statul Maryland prof. James W. Amrine entomologist la Universitatea West Virginia a inspectat familiile de albine gi prin studii a ajuns la urmatoarele concluzii: tratamentele c u uleiuri volatile sunt eficiente daca ele ajung i n aria de puiet; - folosirea uleiurilor volatile sunt capabile sa ucida parazitii Varroa prin contact direct i n 24 ore sau mai putin. Albinele n u sunt afectate de uleiurile volatile; se pare ca uleiurile volatile pe flgiile de plexiglas sunt capabile sa rupa buna functionare receptorilor chimici de pe tarsiile gi partile bucale ale parazitilor. Parazitii n u mai sunt capabili sa recunoasca o larva matura de albin5 datorita prezentei uleiurilor volatile; i n prezenta uleiurilor volatile se pare c3 parazitii nu se mai pot reproduce normal. Pe fondul mai multor celule cercetate s-au gasit paraziti imaturi rnoqi. In concluzie se pare c3 uleiurile volatile rup mecanismul reproducerii parazitului Varroa. Sa fie oare uleiurile volatile medicarnentele viitorului i n lupta impotriva varroozei?

Traducere de Gheorghe T A M A ~ din American Bee Journal, n r 6, 1998.

PERFORMANTA FAMlLllLOR DE ALBINE CU COMPORTAMENT IGlENlC PNTR-o STUPINA COMERCIALA Marla SPIVAK, G a r y S . REUTER
Departarnentul de Entornologie al Universitatii din Minesota St. Paul. SUA

Colonii cu rnhtci irnperecheate natural dintr-o linie de albin5 italiana (A. ligustica) cu comportament igienic dezvoltat au fost cornparate cu colonii dintr-o linie neselectionat5 pe comportarnent igienic, tot din rasa albinei italiene. S-au cornparat urmatoarele caracteristici: - rata indeparthrii puietului ornorat prin inghetare; - gradul de infectare cu puiet v5ros; - inciden!a locii americane; produc!ia de rniere; - numhrul de paraziti varroa pe albinele adulte. Coloniile cu comportament igienic au indep5rtat semnificativ mai mult puiet inghetat decat coloniile neselectionate.

S-a gisit rnai putin puiet varos, nu s-au imbolnivit de l o c i americana ~i au produs mai multi miere. S-au gisit de asemenea rnai putini acarieni Varroa in 3 din 4 stupine. Acesta a fost primul studiu care s3 evalueze liniile de albini cu comportament igienic i n colonii i n d m p deschis, cu rnitci imperecheate natural. Comportarnentul igienic al albinelor este un mecanism de rezistenti la maladiile puietului gi este unul din modurile de apirare irnpotriva acarianului Varroa. In ciuda avantajelor evidente pe care le aduc farniliile selectionate pentru comportamentul igienic, putini crescitori de rnitci selec!ioneazi acest caracter. Scopul acestui studiu a fost acela de a se compara familii cu rnitci irnperecheate natural, provenite dintr-o linie de albine italiene cu un pronuntat caracter igienic (A.m. ligustica spinola), cu familii provenite dintr-o linie cornerciali de albine italiene neselectionate pentru acest caracter (martor). In studiile precedente care au urmirit relatia dintre comportamentul igienic pi rezistenta la boli pi acarieni, coloniile testate s-au format cu mitci insimintate artificial. Acest studiu s-a facut pe familii formate cu rn5tci imperecheate natural. S-au enumerat urrnitorii parametri (caracteristici): - (procentul) rata eliminirii puietului omorat prin frig; - prezen\a puietului v5ros (nivele de infectie); - prezen!a locii americane; - productia de miere; - numarul de Varroa pe albine adulte. in general, apicultorii comerciali folosesc mitci imperecheate natural, doar crescitor-ii (selectionatorii) de rnitci utilizeaza insamantarea instrumental& In primul caz poate exista un control genetic al acestui comportament igienic prin saturarea arealului de imperechere cu trantori proveniti din familii care manifest5 acest comportament. Pentru selectionatori, mitcile obtinute trebuiesc testate pentru urrn5toarele cornportamente: - eliminare a puietului omorst prin frig; - incidents puietului varos pi a locii americane; - prezenta pi in ce masuri a Varroa; - productia de miere. Selectarea cornportamentului igienic nu compromite productia de miere, aceste doui trisaturi fiind corelate pozitiv genetic.
Traducere Si prelucrare din revista APIDOLOGIE, mai-iunie 1998.

PRODUSE APICOLE
MIEREA - RlSCURl $I EFECTE ADVERSE
D r . K a r s ten ~ S T E pi D D r . Uwe LANG (doctor in medicina) Geissen, Gerrnania

Botulismul infantil Botulismul infantil, insotit de constipatie ca prim simptom a fost pentru prima oara descris i n 1976. .In 1989 s-au gasit mai mult de 600 cazuri i n SUA. Unele studii (Arnon, 1979) au descoperit asocierea dintre botulism ~ihrrinirea c u miere a copiilor la 27-29% din cazurile cercetate. In cel mai recent studiu (1989, Spika) s-a gasit indreptltits aceastri asociere la 15% din cazurile studiate. Studii microbiologice au arritat c i 4% pPna la 25% din probele de miere contineau spori de Clostridium bofulinium. Aceqti spori sunt rezistenti la temperaturi mari p5nS la llOC, la temperaturi mai mari fiind distruqi dupri 30 min.

0 ipotezs privind etiologia stabilegte c2 i n intestinul copiilor exist2 diferente flora intestinal2 i n functie de forrna de hr2nire calitative gi cantitative i n ce p r i v e ~ t e (lapte rnatern sau inlocuitori). Aceste diferente pot influen9 germinarea, rnultiplicarea gi dezvoltarea (elirninarea p r o d u ~ i l o toxici) r i n urrna ingestiei sporilor de Clostridium botulinum. De exernplu, este cunoscut din studii i n vitro, cs anurnite specii de ruterobacteriaceae gi Clostridia pot distruge toxinele botulinice gi inhiba dezvoltarea C. botulinium. Deoarece cunogtintele nu sunt complete i n acest sens se interzice adrninistrarea rnierii i n hrana copiilor rnai rnici de 1 an gi i n special celor rnai rnici de 6 luni, din motive de sigurant2.
Traducere din American Bee Journal nr. 5. rnai 1998.

SlTUATlA LOCI1 AMERICANE - DILEMA INDUSTRIEI APICOLE A. MATHISON


Pre~edinte al Cornitetului Industrial al Fermierilor apicoli din Australia

Trebuie s i fie recunoscut faptul c i loca arnericani atinge propoqiile unei epidernii in intreaga industrie apicola australiani, 30% din totalul stupinelor avind 1% din totalul stupilor infectati. Situatia a luat amploare din 1977 c i n d rnai putini de 1% din totalul apicultorilor aveau loca in familiile lor. Unii apicultori din sectorul cornercial prornoveazi in prezent conceptul de utilizare, universal valabil, al antibioticului oxitetraciclina (OTC) i n profilaxia locii arnericane. in America, OTC a fost cu succes folosit2 in profilaxia bolii pentru rnai rnult de 30 de ani. In acelagi tirnp, procentul stupilor infectati in SUA a crescut de la 1% la 100% in unele locuri. Asociatiile de producetori cornerciali de rniere pi a polenizatorilor din Australia care au pistrat stupinele libere de loca printr-un management corect, disciplinat se gisesc din nou in fata acestei boli cauzate de neglijen!a pi nepisarea altor apicultori din zonele cu o mare concentratie de farnilii de albine (necesare polenizirii sau productiei de rniere). in tirnp ce trebuie recunoscut ca loca arnericani este epidernici, este probabil ca 60% dintre stupine s3 fie libere de loca in prezent. Legile curente sunt inc2lcate prin transrniterea bolilor pi a rnierii cu reziduuri de OTC, intre tiri, i n cantititi rnari, bine irnpachetate (rnascate). in !imp ce industria poate pi trebuie sB f a c i mutt rnai rnult pentru a se autoregla, pe terrnen lung epecul i n a face ceva acurn pentru a controla loca arnericana, va conduce la situatia de a se utiliza oxitetracicilina in 100% din stupi pentru a se controla loca pi a supravietui industria apicol2. OTC, depi este singurul medicament disponibil cu prescriptie pentru a controla loca europeani, este utilizat pi in tratarnentul locii arnericane $i este irnportat la cerere. F i r i reguli de disciplini pi legislative, precum $i f i r i controlul rnierii la vAnzitorii en gross nu se vor putea preveni unele infectii. Degi este probabil ca utilizarea pe scari largi a OTC de citre apicultorii cornerciali, pentru a 'trata loca arnericani, s i fie cel rnai eficient tratarnent pentru loci, consurnatorii de rniere vor deveni conptienii, inevitabil, de faptul c i rnierea este obtinuts (produsi) utilizind un antibiotic pi c i aceasta nu rnai este un produs pur. Va exista probabil o reactie a pietii. in ultirnul tirnp, utilizarea antibioticelor in producerea hranei ornului cum ar fi produsele anirnaliere a devenit o problem2 a cornunit8!ii rnedicilor pi oarnenilor de ~tiinta. Antibioticele folosite considerate ca fiind eficiente permanent in tratarnentul unor boli ale ornului sunt in prezent in situatia de a fi retrase din tratarnentul rnultor infectii

comune, in patologia umana ~i se prevede a deveni inutile in tratarnentul rnultor boli data fiind rezistenta ageniilor patogeni ai bolilor la antibiotice. Deci este probabil c3 utilizarea antibioticelor in profilaxia unor boli care afecteaza obtinerea de produse pentru hrana omului, s i fie abandonat3 in viitorul apropiat. in acest context, industria apicoa poate deveni falimentara ~i cu nici o variants de salvare prin folosirea sau interzicerea utilizarii OTC. De aceea productia de miere, campaniile de irnbuteliere $i securitatea pieiii, in prezent va suporta o presiune mare a importurilor creind o multime de pierderi serioase. Astfel, deocamdata, singura solutie r a m h e un management corect, distrugerea materialelor infectate, ca m3sur5 de profilaxie in aceasta boala.

1-

Traducere din The Australasian Beekeeper, iunie 1998.

Dr. HA CHIRO SHlMANUKl


Pre~edinte al I.B.R.A. (International Bee Research Association - Asociatia lnternationala a Cercetarilor Apicole)

S-a ndscut qi a copildrit in Hawai; qi-a luat bacalaureatul qi licenfa la Universitatea din Iowa, Hawai. Shim, aqa cum este cunoscut de cei mai mulfi prieteni, a studiat apicultura cu Dr. Walter C. Rothenbuhler. Dupa terminarea facultafii (1963), s-a angajat la Departamentul de Agricultura din SUA la laboratorul pentru apiculturti din Laranne, Wyoming. in 1966 s-a transferat la Beltsville in Maryland ca qef de investigafii in bolile albinelor. in prezent este cercetator qef in cadrul aceluiaqi laborator din Beltsville, eel mai vechi laborator din USDA (Departamentul de Agricultura din SUA). Dr. Shimanuki a scris multe articole qtiinfifice qi capitole de caqi ocuprinduse in primul rdnd de bolile albinelor, nutrifia albinelor legata de patologie. Unul din multele lui roluri este sa serveasca drept legatura, consultant, reprezentant tehnic in universitcifi, agenfii de stat sau federale, la nivel guvernamental qi in diferite organizafii nafionale qi internafionale. Dr. Shimanuki a fost membru a1 Consiliului /BRA editor SUA a1 publicafiei APIDOLOGIE, membru a1 Comisiei de Patologie apicold a APIMONDIA, membru in Agenfia SUA pentru albinele africanizate qi in grupul de lucru tehnic pentru parazitii traheali, precum qi membru in Comitetul celor 3 fari - SUA, Canada qi Mexic. Dr. Shim a fost membru in IBRA, Societatea americand de Entomologie, Societatea americana de Microbiologie, Sigma Xi, Societatea pentru Patologia Insectelor, Federatia Americana de Apiculturri, Asociatia Producatorilor Americani de Miere, Societatea Apicultorilor din Est, Asociafia ~ m e r i c a n a a Apicultorilor Profesioniqti, membru de onoare in Asociafia lnspectorilor Apicoli din America. Alegerea lui ca preqedinte a1 /BRA vine ca o urmare a vastelor cunoqtinfe acumulate in apicultura. Dr. Shim a vizitat laboratoare apicole din SUA, Mexic, Canada, Paraguay, Brazilia, Japonia, Vietnam, Tunisia, India, Pakistan, Tailanda, Israel, Yugoslavia, Polonia, Germania, Franfa, Italia, Anglia, Noua Zeelanda, Costa Rica, Belgia, Argentina qi Egipt. Casatorit cu Susan, au 2 copii: Eli qi Annie. Susan este apicultoare in adeviratul sens a1 cuvdntului, avsnd 35 familii de albine in Maryland qi in New York, a cdqtigat multe premii pentru miere, ceara, refete culinare.
Traducere din Bee Wold, n r 3/1998. Traduceri ~iprelucrari de ing. Eliza COZMA-CAUIA

RUBRICA' REDACTATA"DE BIOL. MIHALELA JERBAiV

Mrmbru rlr Ot~oarrnlAPIMONDIA