"oltarea oraselor, aparitia #locurilor si cladirilor massi"e, a corpurilor de $a#rici si u!ine cera imperios un nou i!"or de lumina, mai puternica, mai "ie, care sa poata $i distri#uita in numeroase puncte Iluminatul de"ine ast$el domeniul de #a!a al aplicarii electricitatii Cu acest prile% au $ost create &eneratoarele industriale si centralele electricecare au desc'is la randul lor drum electricitatii ca $orta in puternicul $ort al industriei Aceste "ictorii ale elctricitatii c'iar de la inceputul de!"oltarii ei se datoresc in #una parte lucrarilor Edison Multumita unor com#inatii speciale a pompelorde aer, in octom#rie ()*+, Edison a o#tinut un "id,o rare$iere in #alon- aproape de o milionime de atmos$era ,cu mult mai putin decat "idul pe care te'nica il poate o#tine a!i. pe atunci o $oarte mare reali!areIntr-una din noptile sale de munca din acea perioada, Edison , in la#oratorul sau cu&etand la una din pro#lemele o#isnuite, ce nu-I dadeau pace, $ramanta distrat intre de&ete un cocolos de $unin&ine, amestecat cu smoala, pe care il $olosea la tele$on In timp ce &andurile in"entatorului !#urau departe, de&etele lui turteau si rasuceau cocolasul int-un $iricel tot mai su#tire Cand Edison a pri"it intamplator $irul, i-a trecut prin minte sa incerce acest $ir la lampa electrica Spre marea satis$actie a lui Edison e/perienta $acuta imediat a dat re!ultate #une A continuat sa e/perimente!e $ilamentele de $unin&ine, in di$erite compo!itii si di$erite $orme Dupa numeroase e/periente Edison a con$ectionat o lampa cu $ir de #am#us car#oni!at in $orma de potcoa"a introdus intr-un #alon de sticla din care a e"acuat cu &ri%a tot aerul La 0( octom#rie ()*+, Edison a conectat lampa la circuitul electric, in lampa s-a aprins lumina Edison a marit intensitatea curentului , asteptand ca $iricelul su#tire san u mai suporte caldura pana la incandescenta Lumina s-a $acut insa mai stralucitoare Edison a continuat sa maresca intensitatea curentului electric, pana a a%uns la temperature de topire a diamantului A#ia atunci $ilamentul nu a mai putut re!ista si lampa s-a stins Asa s-a nascut #ecul electric cu $ilament de car#une una din cele mai mari in"entii ale secolului al XIX-lea Cu toate acestea au mai $ost necesare inca aproape (1 luni de munca si c'eltuieli de peste 23 333 de dolari pana ce lampa a $ost intr-atata per$ectionata incat sa poata $i pusa in practica pe scara lar&a
Mi%loacele de 4nc5l!it con"en6ionale se 4mpart 4n dou5 mari cate&orii7 mi%loace de 4nc5l!ire central5 ,&rupuri de locuin6e- 8i mi%loace de 4nc5l!ire indi"idual5 ,pentru $iecare locuin65 sau camer5La 4nc5l!irea central5, a&entul de 4nc5l!ire ,apa cald5, a#urul, sau mai rar, aerul cald- a%un&e 4n locuin6e printr-un sistem de conducte 8i distri#uitoare, 4nc5l!ind calori$erele care eman5 c5ldura 4n camerele 4n care sunt amplasate Este sistemul cu cel mai mic risc de producere a unui incendiu, practic ne$iind 4nre&istrate incendii care s5 ai#5 ca surs5 de aprindere radiatoarele acestui sistem Se pot produce incendii la centralele care deser"esc sistemul, acolo unde 4nc5l!irea a&entului termic se $ace 4n centrale termice de !on5, dar acestea sunt deo#icei amplasate la distan6e su$icient de mari $a65 de locuin6e Mi%loacele de 4nc5l!ire indi"idual5 $olosesc pentru producerea c5ldurii com#usti#ilii ,so#ele, microcentralele- sau ener&ia electric5 ,radiatoare, calori$ere, aerotermeToate aceste mi%loace de 4nc5l!ire, 4n anumite condi6ii, pot pro"oca incendii
Radiatoarele sunt compuse din una sau mai multe re!isten6e electrice, montate pe un suport termore!istent 8i electroi!olant 4ntr-o carcas5 de protec6ie Sunt alimentate de la re6eaua electric5 8i pot a"ea un sistem de re&la% al temperaturii prin termostat sau tempori!ator, conductorul de alimentare termin9ndu-se cu un 8tec'er de alimentare Re!isten6ele radiante pot $i 4n contact direct cu atmos$era ,la modelele mai "ec'i- sau prote%ate :rotec6ia este reali!at5 de re&ul5 din sticl5
termore!istent5, material ceramic simplu sau material ceramic placat cu metal Caloriferele electrice sunt asem5n5toare cu radiatoarele, deose#indu-se prin $aptul c5 re!isten6a de 4nc5l!ire este etan85 8i 4nc5l!e8te un a&ent termic ,de re&ul5 ulei special-, a&ent care mai departe transmite c5ldura prin elementele calori$erului ;#li&atoriu sunt pre"5!ute cu termostat 8i supap5 de suprapresiune Aerotermele au 4n a$ar5 de re!isten6a de 4nc5l!ire 8i un sistem de propulsare a aerului cald 4n 4nc5pere ,tur#osu$lant5, "entilator, etc-, put9nd $i dotate de asemenea cu termostat sau tempori!ator
BIBLIOGRAFIE: 'ttp7<<=== isucalarasi ro<mi%loace>03incal!it 'tm 'ttp7<<=== te'nicainstalatiilor ro<articole<pd$<nr?21<0@?0) pd$ 'ttp7<<=== clopotel ro<