Dr., conf. univ. GAMURARI Vitalie, Dr., prof. univ.

OSMOCHESCU Nicolae

SUVERANITATEA I DRE!TU" INTERNA#IONA"

!ro$le%e teoretice &i practice actuale

CU!RINS
. CUV'NT INAINTE..........................................................................................................................(. INTRODUCERE................................................................................................................................). CA!ITO"U" I. INTER!RETAREA CONCE!TU"UI DE SUVERANITATE *N CADRU" !RINCI!IU"UI EGA"IT+#II SUVERANE A STATE"OR. ,.,. Evolu-ia &i unificarea conceptelor suveranitate &i egalitate .n /reptul interna-ional..................0. ,.(. Natura 1uri/ic2 a principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor.......................................................(5. ,.6. Raportul /intre conceptul /e 4uveranitate &i unele principii /e /rept interna-ional..................67. CA!ITO"U" II. E"EMENTE"E CONSTITUTIVE A"E SUVERANIT+#II I

DETERMINAREA "IMITE"OR SUVERANIT+#II DE STAT. (.,. A4pectul politic &i 1uri/ic al 4uveranit2-ii /e 4tat.......................................................................85. (.(. Supre%a-ia &i 1uri4/ic-ia 4tatului ca for%e /e e9ercitare a 4uveranit2-ii /e 4tat........................8:. (.6. Aplicarea /reptului interna-ional .n or/inea 1uri/ic2 a 4tatelor prin pri4%a 4uveranit2-ii /e 4tat.....................................................................................................................................................;,. (.). Deter%inarea li%itelor 4uveranit2-ii /e 4tat .n /reptul interna-ional conte%poran...................:0. CA!ITO"U" III. SUVERANITATEA DE STAT <N RA!ORT CU =URISDIC#II"E ORGANISME"OR INTERNA#IONA"E. 6.,. R24pun/erea interna-ional2 a 4tatului .n vi>iunea ONU &i .n practica Cur-ii Interna-ionale /e =u4ti-ie.............................................................................................................................................,55. 6.(. =uri4/ic-ia Cur-ii !enale Interna-ionale .n raport cu 4uveranitatea /e 4tat...............................,,8. 6.6. Suveranitatea /e 4tat &i pro$le%a interven-iei u%anitare .n /reptul interna-ional..................,67. 6.). Solu-ia ?@o4ovoA &i aplica$ilitatea ei prin analo3ie conflictului ?tran4ni4treanA...................,8,. CONC"UBII...................................................................................................................................,7:. CIC"IOGRADIE............................................................................................................................,;).

DES!RE AUTORI I DES!RE VO"UM.....................................................................................,0(. CUV'NT <NAINTE De&i la pri%a ve/ere 4u$iectul propu4 e4te $ine cuno4cut &i 4tu/iat .n /octrin2, i/eea 4uveranit2-ii fiin/ a$or/at2 .n literatur2 /e >eci &i >eci /e ani, autorii a$or/ea>2 te%a /intrEun punct /e ve/ere propriu, ce 4e refer2 ne%i1locit la Repu$lica Mol/ova &i pro$le%ele cu care 4e confrunt2 ea .n pro%ovarea i/eii /e inte3rare european2. Actualitatea te%ei inve4ti3ate reie4e &i /in faptul c2 .n e9ercitarea func-iilor interne &i e9terne, 4tatul .&i coor/onea>2 ac-iunile cu nor%ele &i principiile /reptului interna-ional. Drept e9e%plu poate 4ervi a4i3urarea /repturilor &i li$ert2-ilor fun/a%entale ale o%ului, care e4te tot %ai %ult reflectat2 /e nor%ele /reptului interna-ional. <ntrEa/ev2r, /ac2 pFn2 relativ recent func-ia principal2 a /reptului interna-ional con4ta .n re3le%entarea rela-iilor /intre 4tate, a4t2>i o$iect al re3le%ent2rii interna-ionale 4unt &i rela-iile .ntre 4tat &i cet2-enii 42i. <n proce4ul anali>ei conceptului /e 4uveranitate, .n lucrare 4e porne&te /e la e9a%inarea conceptului /at .n ca/rul unuia /in principiile fun/a%entale ale /reptului interna-ional G e3alitatea 4uveran2 a 4tatelor, trecFn/ treptat la ten/in-ele conte%porane /e interpretare a 4uveranit2-ii. <nceputul noului 4ecol &i %ileniu 4Ea caracteri>at prin eveni%ente cruciale. Spore&te inter/epen/en-a .n lu%e, %ulte /in pro$le%ele interne cap2t2 un caracter interna-ional. !roce4ele ce au loc pe 3lo$, evi/ent c2 au un i%pact &i a4upra /reptului interna-ional. Diin/ /up2 natura 4a un /rept coor/onator, /reptul interna-ional preia &i ele%ente 4uprana-ionale, .n ca/rul lui apar ele%ente /e 4u$or/onare, ce 4e reflect2 .n crearea 4tructurilor in4titu-ionale core4pun>2toare. !re>int2 intere4 a$or/area pro$le%ei aplica$ilit2-ii /reptului interna-ional .n or/inea 1uri/ic2 intern2 a 4tatelor, pro$le%2 a$or/at2 prin pri4%a 4uveranit2-ii /e 4tat. Autorii %en-ionea>2 c2 pro$le%a aplic2rii nor%elor /reptului interna-ional .n Repu$lica Mol/ova nu poate fi 4olu-ionat2 .n afara ca/rului 4tu/ierii pro$le%aticilor ce -in /e %ecani4%ul i%ple%ent2rii lor, inclu4iv a tuturor ele%entelor ace4tui 4i4te% co%plicat. Evi/ent c2 perfec-ionarea %ecani4%ului i%ple%ent2rii nor%elor /reptului interna-ional, inclu4iv a /reptului co%unitar, tre$uie 42 /evin2 4copul /e $a>2 al or3anelor /e re4ort ale Repu$licii Mol/ova .n proce4ul /e inte3rare european2. Racor/area 4i4te%ului 1uri/ic al Repu$licii Mol/ova la 4tan/ar/ele 1uri/ice europene tre$uie 42 4e pro/uc2, .n pri%ul rFn/, prin incorporarea nor%elor /reptului interna-ional. Se aten-ionea>2 c2 no-iunea /e i%ple%entare vi>ea>2 nu /oar 4en4ul ei li%itat /e incorporare a nor%elor /reptului interna-ional .n le3i4la-ia intern2 a Repu$licii Mol/ova, ci &i utili>area unor in4tru%ente or3ani>a-ionale pe plan na-ional &i interna-ional. Nu pute% 42 nu aten-ion2% i%portan-a unei a4e%enea pro$le%e a$or/ate ca interven-ia u%anitar2. A4e%enea interven-ie ca prete9t pentru o a3re4iune .%potriva altui 4tat nu e4te ceva nou 6

.n practica interna-ional2. <n a4e%enea 4itua-ii 4unte% .n fa-a unor ten4iuni 1uri/ice .ntre /ou2 principii /e /rept interna-ional G re4pectarea /repturilor &i li$ert2-ilor fun/a%entale ale o%ului &i re4pectarea inte3rit2-ii teritoriale ale 4tatelor. <n lucrare e4te efectuat un 4tu/iu al pro$le%ei interven-iei u%anitare /in punct /e ve/ere al /reptului interna-ional conte%poran, e9a%inFn/ /iver4e 4itua-ii create .n IraH, So%alia, e9EIu3o4lavia, Haiti, etc. Evi/ent c2 a4pectul u%anitar nu %ai poate fi con4i/erat, la .nceputul 4ecolului JJI /oar o pro$le%2 intern2 a 4tatului. <n acela&i ti%p, .n lucrare e4te aten-ionat faptul, c2 a4e%enea interven-ii tre$uie4c re3le%entate /e /reptul interna-ional, fiin/ ela$orat2 .n ace4t 4en4 o proce/ur2 clar2 &i eficace .n 4copul prote12rii, .n pri%ul rFn/ a popula-iei civile. "a etapa conte%poran2 un a4e%enea or3an e4te Con4iliul /e Securitate al ONU. Dar, acor/Fn/ o a4e%enea co%peten-2, /reptul interna-ional tre$uie 42 preva/2 &i re4pon4a$ilitatea pentru aplicarea nea/ecvat2 a ace4tei in4titu-ii. Conceptul /e 4uveranitate e4te e9a%inat /in punct /e ve/ere teoretic, /ar %erit2 a fi apreciat &i caracterul aplicativ al lucr2rii, ce 4Ea %anife4tat prin propunerile privin/ intro/ucerea unor %o/ific2ri .n Con4titu-ia Repu$licii Mol/ova, Co/ul !enal al Repu$licii Mol/ovaK reali>area unor %24uri or3ani>atorice pentru ratificarea Statutului Cur-ii !enale Interna-ionale. <n opinia autorilor 4uveranitatea /e 4tat e4te .ntrEo oarecare %24ur2 li%itat2 /e /reptul interna-ional conte%poran, /ar acea4ta nu e4te altceva /ecFt un e9e%plu, c2 4unte% .n fa-a proce4ului /e recunoa&tere a 4upre%a-iei /reptului interna-ional .n 4ocietatea interna-ional2, la fel cu% .n 4ociet2-ile /e%ocratice e9i4t2 4upre%a-ia /reptului. !re>int2 intere4 a$or/area pro$le%ei 4tatutului re3iunii @o4ovo /in punct /e ve/ere a /reptului interna-ional conte%poran &i po4i$ilitatea aplic2rii ace4tei 4olu-ii prin analo3ie conflictului ?tran4ni4treanA, precu% &i altor conflicte ?.n3Le-ateA /in 4pa-iul fo4tei URSS. Conceptul /e 4uveranitate r2%Fne .n continuare e4en-a /reptului interna-ional, creat prin acor/ul 4tatelor 4uverane, .n %24ura .n care 4tatul .&i p24trea>2 locul /e ele%ent principal al 4i4te%ului interna-ional. !rin ur%are, 4uveranitatea nu /i4pare, ea /oar 4ufer2 unele 4cLi%$2ri, ea p24trFn/uE&i i%portan-a pentru 4tat &i pentru /reptul interna-ional. "ucrarea .n cau>2 va contri$ui la /e>voltarea /e>$aterilor &tiin-ifice conte%porane referitor la /iver4e pro$le%e cu care 4e confrunt2 conceptul /e 4uveranitate. Ar3u%entarea lo3ic2 &i con4truc-ia lucr2rii reco%an/2 pre>entul volu% ca fiin/ o lucrare ori3inal2 &i $ine conturat2 /in punct /e ve/ere &tiin-ific, fiin/ una /in pri%ele a$or/2ri la un a&a nivel a conceptului /e 4uveranitate /in punct /e ve/ere a /reptului interna-ional conte%poran .n Repu$lica Mol/ova. Prof. univ., dr. Xavier Philippe Univer4itM !aul CM>anneEAi9EMar4eille III DacultM /e Droit et /e Science !olitiNue )

Ai9EenE!rovence, Drance INTRODUCERE <n con/i-iile inten4ific2rii rela-iilor interna-ionale, rolul principal .n re3le%entarea lor revine /reptului interna-ional, care e4te un in4tru%ent nece4ar .n /iri1area unei lu%i contra/ictorii &i, toto/at2, unice .n proce4ul /e 3lo$ali>are. Un e9e%plu inconte4ta$il al cre&terii rolului /reptului interna-ional .l con4tituie /eclararea /e c2tre A/unarea General2 a Or3ani>a-iei Na-iunilor Unite a ulti%ului /eceniu al 4ecolului JJ O,005E,000P G Deceniu al /reptului interna-ional. Acea4t2 ac-iune /e anver3ur2 &iEa propu4 42 contri$uie la 4tu/ierea &i re4pectarea principiilor /reptului interna-ional, inclu4iv principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor. Cre&terea rolului /reptului interna-ional &i /iver4itatea pro$le%elor ce con4tituie o$iectul ace4tuia fac %ai actual2 ca nicio/at2 pro$le%a a4i3ur2rii raportului opti% /intre teoria &i practica /reptului interna-ional. <n ca/rul Deceniului o aten-ie /eo4e$it2 4e acor/2 &tiin-ei /reptului interna-ional, una /in 4arcinile ace4teia fiin/ pro%ovarea cercet2rilor .n /o%eniul /reptului interna-ional. <n 4copul propa32rii pe 4car2 lar32 a /reptului interna-ional, Declara-ia reco%an/2 4tatelor &i or3ani>a-iilor interna-ionale 42 pro%ove>e cercet2rile 4peciali&tilor .n %aterie, 42 cree>e .n ace4t 4cop centre, 42 pu$lice %ono3rafii &i alte %ateriale .n /o%eniu, 42 or3ani>e>e /iver4e 4i%po>ioane &i conferin-e. Cunoa&terea /reptului interna-ional e4te nece4ar2 le3iuitorilor, 1u/ec2torilor &i altor cate3orii /e 4peciali&ti. Ace4te cuno&tin-e tre$uie 42 /evin2 parte co%ponent2 inerent2 a oric2rui proce4 /e .nv2-2%Fnt. "ip4a ace4tui ele%ent con4titutiv /in proce4ul in4tructiv ar face i%po4i$il2 orientarea po>itiv2 .n evolu-ia vie-ii pe plan interna-ional. "a etapa actual2, fiecare 4tat tre$uie 42E&i e9ercite func-iile interne &i e9terne .n 4trFn42 corelare &i .n confor%itate cu nor%ele &i principiile /reptului interna-ional. A4tfel, activitatea /e a4i3urare a /repturilor &i li$ert2-ilor o%ului nu %ai e4te con4i/erat2 acu% /rept o pro$le%2 intern2 a 4tatului, ci tot %ai %ult /rept o pro$le%2 /e intere4 3eneral, $a>at2 pe nor%ele /reptului interna-ional. Dac2 pFn2 nu /e%ult func-ia principal2 a /reptului interna-ional o con4tituia re3le%entarea rela-iilor /intre 4tate, .n pre>ent o$iect al re3le%ent2rii interna-ionale au /evenit &i rela-iile /intre 4tat &i cet2-enii 42i. !ro%ovFn/ i/eea /e inte3rare european2 a Repu$licii Mol/ova, tre$uie 42 con&tienti>2% faptul c2 e/ificarea co%unitar2 european2 a pu4, /e la $un .nceput, pro$le%a /ele32rii /e c2tre 4tatele %e%$re c2tre Co%unit2-ile Europene a unei p2r-i /in 4uveranitatea na-ional2. Acea4t2 con4truc-ie a avut la ori3ine cLiar /e la .nceput un concept 4uprana-ional.

E9ercitarea /e c2tre Co%unit2-ile Europene a unor co%peten-e lar3i vine .n42 .n contra/ic-ie cu conceptul cla4ic al 4uveranit2-ii, care inclu/e cele patru ele%enteQ in/ivi>i$ilitate, e9clu4ivitate, inaliena$ilitate &i caracter plenar &i ori3inar. In/ivi>i$ilitatea, care pre4upune i%po4i$ilitatea fra3%ent2rii e9ercit2rii 4uveranit2-ii unui 4tat .ntre %ai %ul-i titulari, acceptat2 /e /octrina cla4ic2 a /reptului interna-ional, e4te 4upu42 unui proce4 evolutiv. Sunte% %artorii afir%2rii unui concept nou al 4uveranit2-ii, care core4pun/e i/eii /ivi>i$ilit2-ii 4uveranit2-ii 4tatului. E4te vor$a %ai /e3ra$2 /e /eter%inarea, .n func-ie /e co%peten-ele Co%unit2-ilor, cine G 4tatul 4au Co%unitatea e4te titularul unei 4au altei co%peten-e, f2r2 a e9clu/e, .n ca> /e nece4itate, ac-iunile co%une 4au ac-iunile /e co%peten-a 4tatului. Societatea interna-ional2 e4te co%pu42 /in 4tate recuno4cute /rept 4tate 4uverane .n propria 4fer2 teritorial2, ceea ce .n4ea%n2 c2 nu e9i4t2 in4tan-e 4uprana-ionale, care ar putea influen-a 4i4te%ul lor 1uri/ic intern 4au ar /eter%ina orientarea re3i%ului lor politic. Confor% /reptului interna-ional, 4uveranitatea /eter%in2 li%itele .n care 4tatul .&i 4ta$ile&te propriile prero3ative &i priorit2-i con4titu-ionale. Acea4t2 re3ul2 e4te con4acrat2 .n Carta ONU, care con4fin-e&te .n art. ( principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor. Na-iunile Unite au contri$uit con4tant la pro%ovarea %o/elului 4uveranit2-ii /e 4tat /e 4or3inte occi/ental2. Datorit2 Cartei ONU, re>olu-iilor A/un2rii Generale, precu% &i evolu-iei /reptului interna-ional care leEa in4pirat, /octrina 4uveranit2-ii a /evenit un ele%ent con4titutiv al le3iti%it2-ii interna-ionale. !e plan interna-ional, 4uveranitatea nu poate fi a$4olut2. Dreptul interna-ional repre>int2 un 4i4te% /e o$li3a-ii, prin inter%e/iul c2rora 4tatele accept2 re4trFn3erea li$ert2-ii lor /e ac-iune &i, .n ulti%2 in4tan-2, propria autono%ie politic2 intern2. Dac2 /i%en4iunile 1uri/ice ale 4uveranit2-ii 4unt relativ /eter%inate, a4pectele politice ale ace4teia 4unt %ai pu-in /efinite. <n realitate, conceptul /e 4uveranitate afir%2 o e3alitate 1uri/ic2 &i o in/epen/en-2 politic2 a 4tatelor %ai %ult 4au %ai pu-in for%al2 &i fictiv2. i acea4ta cu atFt %ai %ult cu cFt re4pectarea nor%elor /reptului interna-ional e4te $enevol2, iar violarea nor%elor ace4tuia rareori e4te 4anc-ionat2. De4eori 4e face /i4tinc-ie .ntre 4uveranitatea /e 4tat &i autono%ia lui politic2. Acea4t2 /i4tinc-ie 4e%antic2 reflect2 /i4tan-a .ntre conceptul 1uri/ic al or/inii 4tatale &i realitatea raporturilor puterii politice. Autono%ia e4te o no-iune ce reflect2 capacitatea relativ2 a unui 4tat /e aE&i 3e4tiona propriile tre$uri .n pofi/a con4trFn3erilor econo%ice, 4ociale &i 4trate3ice, i%pu4e prin conte9tul interna-ional. Ea e9pri%2 puterea 3uvernelor /e a ac-iona /e o %anier2 in/epen/ent2 .n concep-ie &i .n reali>area o$iectivelor lor .n politica intern2 &i cea e9tern2. Statele pot fi cu a/ev2rat autono%e, /ac2 reu&e4c efectiv 42E&i /eter%ine /e4tinul .n confor%itate cu nece4it2-ile &i a4pira-iile popoarelor lor.

<nceputul noului 4ecol &i al noului %ileniu a fo4t %arcat prin eveni%ente /eo4e$ite. A cre4cut inter/epen/en-a .n lu%e, %ulte pro$le%e interne &i re3ionale au /evenit interna-ionale. Acea4ta 4e /atorea>2 proce4ului /e 3lo$ali>are, care a /evenit unul i%inent &i irever4i$il. Se o$4erv2 tot %ai %ult ten/in-a /e inte3rare, /e ?&ter3ereA a frontierelor, /e creare a unui 4pa-iu politic, econo%ic, financiar &i 1uri/ic co%un, .n 4pecial .n cel european. Ace4te proce4e 4e r24frFn3 &i a4upra /reptului interna-ional, %arcat printrEo 4erie /e 4cLi%$2ri ce influen-ea>2 natura &i ele%entele lui caracteri4tice, rolul lui la nivel 3lo$al &i na-ional. Diin/ /e la $un .nceput prin .n42&i natura 4a un /rept coor/onator, /reptul interna-ional preia unele caracteri4tici 4uprana-ionale, .n ca/rul lui apar ele%ente /e 4u$or/onare, care 4e %anife4t2 .n crearea 4tructurilor in4titu-ionale core4pun>2toare. Toate ace4tea nu pot 42 nu influen-e>e conceptul /e 4uveranitate, inclu4iv .n ca/rul principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor, %o/ificFn/ .ntrEo anu%it2 %24ur2 &i /reptul interna-ional po>itiv, 4ta$ilit .n ur%a celui /eEal /oilea r2>$oi %on/ial. <n conte9tul celor %en-ionate, pre>enta lucrare .&i propune /rept 4cop 4tu/ierea conceptului /e 4uveranitate .n ca/rul /reptului interna-ional conte%poran, precu% &i pro$le%ele cu care 4e confrunt2 4tatele, pe /e o parte, &i co%unitatea interna-ional2, pe /e alt2 parte, .n /eter%inarea li%itelor 4uveranit2-ii /e 4tat .n ca/rul proce4ului /e 3lo$ali>are, precu% &i alte pro$le%e a/iacente. Din acea4t2 per4pectiv2, lucrarea pre>int2 intere4 atFt /in punct /e ve/ere teoretic, cFt &i practic. Scopul lucr2rii con4t2 .n anali>a conceptului /e 4uveranitate .n /reptul interna-ional, pornin/ /e la /eter%inarea naturii 1uri/ice a unuia /in principiile fun/a%entale ale /reptului interna-ional G e3alitatea 4uveran2 a 4tatelorK evi/en-ierea pro$le%elor cu care 4e poate confrunta un 4tat .n proce4ul /e e9ercitare a 4uveranit2-ii. Din acea4t2 per4pectiv2 vor fi e9a%inate 4upre%a-ia &i 1uri4/ic-ia 4tatului, nece4itatea a/ucerii le3i4la-iei Repu$licii Mol/ova .n confor%itate cu 4tan/ar/ele interna-ionale prin i%ple%entarea nor%elor &i a preve/erilor interna-ionale .n /o%eniu. <n ace4t 4cop va fi 4tu/iat2 practica %ai %ultor 4tate, .n 4pecial a celor europene. Unul /in o$iectivele /e $a>2 ale lucr2rii con4t2 .n eluci/area raportului /intre 1uri4/ic-ia or3ani4%elor interna-ionale &i 4uveranitatea /e 4tat prin pri4%a practicii 1u/iciare a Cur-ii Interna-ionale /e =u4ti-ie, a Tri$unalelor !enale Interna-ionale pentru e9EIu3o4lavia &i RRan/a, precu% &i a /octrinelor /iver4elor &coli &i a practicii Co%i4iei /e /rept interna-ional a ONU, a pro$le%elor cu care 4e confrunt2 4tatele .n proce4ul /e ratificare a Statutului Cur-ii !enale Interna-ionale. !entru reali>area 4copului tra4at, neEa% propu4 ur%2toarele o$iectiveQ e9a%inarea evolu-iei conceptelor /e 4uveranitate &i e3alitate, /eter%inFn/ locul &i rolul principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor .n /reptul interna-ional la etapa conte%poran2K ;

/eter%inarea naturii 1uri/ice a principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor &i %o/alitatea /e aplicare a lui .n practica ONUK /eter%inarea raportului /intre 4uveranitatea /e 4tat &i e9ercitarea /reptului popoarelor la auto/eter%inareK e9a%inarea proce/urilor /e i%ple%entare a /reptului interna-ional .n /reptul na-ional al 4tatelor, precu% &i aplicarea nor%elor /reptului interna-ional .n or/inea lor 1uri/ic2 intern2K /eter%inarea 1uri4/ic-iei 4tatului ca for%2 /e e9ercitare a 4uveranit2-iiK 4ta$ilirea li%itelor 4uveranit2-ii 4tatului .n /reptul interna-ional conte%poranK /eter%inarea raportului /intre 1uri4/ic-ia interna-ional2 &i 4uveranitatea /e 4tat. Conceptul /e 4uveranitate .n /reptul interna-ional e4te interpretat /e4eori .n confor%itate cu

preve/erile lui cla4ice, f2r2 a 4e -ine cont /e ten/in-ele conte%porane inte3ra-ioni4te /in lu%e, %otiv pentru care /e4eori ne lovi% /e necunoa&terea, .n 4pecial /e c2tre in4tan-ele 1u/iciare, a i%portan-ei aplica$ilit2-ii preve/erilor /reptului interna-ional .n or/inea 1uri/ic2 intern2 a 4tatelor. !roce4ul /e inte3rare european2, care a /e%arat /up2 cel /eEal /oilea r2>$oi %on/ial, a i%pu4 nece4itatea cre2rii unei noi or/ini 1uri/ice, care ar fi fo4t i%po4i$il2 f2r2 revi>uirea conceptului cla4ic al 4uveranit2-ii. Su$ influen-a 4i4te%ului /e /rept an3loEa%erican, prece/entul 1u/iciar a /evenit unul /in i>voarele /e $a>2 ale /reptului interna-ional. Cre&te rolul in4tan-elor 1u/iciare interna-ionale, .n 4pecial a Cur-ii Interna-ionale /e =u4ti-ie, Lot2rFrile c2rora au un caracter o$li3atoriu pentru 4tatele .n cau>2. De&i ulti%ele ten/in-e ne /e%on4trea>2 c2 CI= poate e9a%ina un ca> &i .n 4itua-ia cFn/ 1uri4/ic-ia 4a nu e4te recuno4cut2 /e 4tatul core4pun>2tor, totu&i, acea4ta are loc /oar .n con/i-iile .nc2lc2rii unor nor%e cu caracter erga omnes. Cre&terea rolului prece/entului 1u/iciar a /u4 la nece4itatea /eter%in2rii raportului /intre 1uri4/ic-ia interna-ional2 &i 4uveranitatea /e 4tat, acea4ta fiin/ .n %o/ tra/i-ional con4i/erat2 /rept prero3ativa intern2 4tatului. Noutatea &tiin-ific2 a lucr2rii con4t2 .n faptul c2 4Ea .ncercat o anali>2 profun/2 a evolu-iei conceptului /e 4uveranitate, /eter%inFn/uE4e con-inutul &i li%itele ei .n ca/rul /reptului interna-ional la etapa conte%poran2. !entru atin3erea ace4tui 4cop 4Ea efectuat un 4tu/iu al /octrinelor france>2, ru42, a%erican2 &i ro%Fn2, precu% &i al practicii 1u/iciare a unor in4tan-e interna-ionale, .n 4pecial a Cur-ii Interna-ionale /e =u4ti-ie. SEa .ncercat e9a%inarea unor /o%enii tra/i-ional interne ale 4tatelor /in punctul /e ve/ere al /reptului interna-ionalK a fo4t 4tu/iat2, fiin/ e9pu42 propria po>i-ie vi4ESEvi4 /e factorul interven-iei u%anitare, pro$le%a con4trFn3erii interna-ionale.

AvFn/ .n ve/ere c2 .ntre principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor &i principiul ?pacta 4unt 4ervan/aA e9i4t2 o le32tur2 4trFn42, a fo4t efectuat un 4tu/iu a4upra i%ple%ent2rii preve/erilor /reptului interna-ional .n or/inea 1uri/ic2 a 4tatelor &i pro$le%ei r24pun/erii interna-ionale .n ca> /e ne.n/eplinire 4au .n/eplinire nea/ecvat2 a o$li3a-iilor a4u%ate. <n 4copul a/ucerii le3i4la-iei Repu$licii Mol/ova .n confor%itate cu 4tan/ar/ele interna-ionale, au fo4t f2cute propuneri privin/ operarea unor %o/ific2ri .n Con4titu-ia Repu$licii Mol/ova &i Co/ul penal, /e4f2&urarea unor %24uri or3ani>atorice pentru ratificarea Statutului Cur-ii !enale Interna-ionale. "uFn/ .n con4i/era-ie pro$le%a 4eparati4%ului cu care 4e ciocne4c %ai %ulte 4tate, inclu4iv Repu$lica Mol/ova, .n lucrare 4Ea efectuat un 4tu/iu al pro$le%ei .n cau>2 G 4or3intea ace4tui feno%en &i efectele lui a4upra e9ercit2rii 4uveranit2-ii /e c2tre 4tatele .n cau>2. <n 4pecial 4Ea anali>at pro$le%a ?@o4ovoA &i po4i$ilitatea aplic2rii ace4tei 4olu-ii prin analo3ie ca>ului ?Tran4ni4triaA. Re>ultatele inve4ti3a-iei pot fi utili>ate .n proce4ul /e a/ucere a le3i4la-iei Repu$licii Mol/ova .n confor%itate cu 4tan/ar/ele interna-ionale, fiin/ aplicat2 practica 4tatelor europene privin/ i%ple%entarea /reptului interna-ional .n or/inea 1uri/ic2 intern2K prin aplicarea /irect2 /e c2tre in4tan-ele 1u/iciare a preve/erilor conven-iilor interna-ionale. !rin con-inutul 42u, .n opinia noa4tr2, lucrarea poate fi util2Q /eputa-ilor .n !arla%ent, .n 4copul fa%iliari>2rii cu practica /iferitelor 4tate .n proce4ul i%ple%ent2rii preve/erilor /reptului interna-ional .n or/inea 1uri/ic2 intern2K autorit2-ilor e9ecutive, .n 4pecial 4tructurilor re4pon4a$ile /e a/ucerea le3i4la-iei Repu$licii Mol/ova .n confor%itate cu 4tan/ar/ele interna-ionaleK 4peciali&tilor care 4e ocup2 /e ela$orarea proiectelor /e le3i .n confor%itate cu 4tan/ar/ele inten-ionaleK ca/relor /i/actice univer4itare, /octoran>ilor &i %a4teran>ilor care 4e ocup2 /e pro$le%ele /reptului interna-ionalK 4tu/en-ilor /e la facult2-ile /e /rept, .n 4copul aprofun/2rii cuno&tin-elor .n /o%eniul /reptului interna-ional pu$licK tuturor celor care 4e intere4ea>2 /e pro$le%ele actuale ale /reptului interna-ional.

CA!ITO"U" I. INTER!RETAREA CONCE!TU"UI DE SUVERANITATE <N CADRU" !RINCI!IU"UI EGA"IT+#II SUVERANE A STATE"OR 1.1. Evoluia i unificarea conceptelor suveranitate i egalitate n dreptul internaional Ni%ic nu ne e4te %ai nece4ar .n >ilele noa4tre /ecFt clarificarea no-iunilor antice. Suveranitate, li$ertate, autoritate, per4onalitate G ace4tea 4unt cuvinte, a c2ror i4torie &i /efini-ie neEo /ori% 4au, %ai /e3ra$2, /ori% 42 le cunoa&te% i4toria pentru c2 4u$4tan-a lor e4te, /e fapt, /efini-ia., Oa%enii nu accept2 4uveranitatea &i nu 4e 4upun 4uveranit2-ii. Ei accept2 autoritatea &i puterea &i 4e 4upun autorit2-ii 4au puterii. Autoritatea &i puterea 4unt realit2-i la fel /e vecLi &i /e o%nipre>ente ca &i 4ocietatea .n42&i, /ar nu pretutin/eni &i nu .ntot/eauna autoritatea &i puterea 4Eau $ucurat /e 4pri1inul 4ociet2-ii 4au au 4uferit /e pe ur%a con4trFn3erilor pe care 4uveranitatea, teorie 4au 4upo>i-ie /e4pre puterea politic2, .ncearc2 42 le i%pun2. De&i ne referi% cu u&urin-2 la 4uveranitate ca la un fapt concret ce poate fi /o$Fn/it 4au pier/ut, u>at 4au .nfloritor, ea nu e4te un fapt. E4te un concept pe care oa%enii lEau aplicat .n unele circu%4tan-e G o calitate pe care au atri$uitEo puterii politice 4au o preten-ie pe care au ri/icatEo fa-2 /e puterea politic2 pe care ei .n&i&i 4au al-i oa%eni o e9ercitau.( In/iferent /e atitu/inea oa%enilor /in 4ociet2-ile avan4ate G cLiar /ac2 .n ace4te 4ociet2-i 4uveranitatea a fo4t utili>at2 pentru a e9pri%a .n-ele4uri /iferite G ter%enul /e 4uveranitate a e9pri%at la ori3ine &i pentru o lun32 perioa/2 /e ti%p i/eea e9i4ten-ei unei autorit2-i ulti%e &i a$4olute .n co%unitatea politic2. De la $un .nceput, tre$uie 42 %en-ion2% c2 /e4pre conceptul /e 4uveranitate nu 4e poate vor$i .n 4ociet2-ile .n care 4tatul .nc2 nu 4Ea con4tituit. Conceptul /e 4uveranitate va apare /oar /up2 .ncLeierea proce4ului /e inte3rare 4au reconciliere .ntre 4tat &i co%unitate. !e /e alt2 parte, conceptul .n cau>2 4e va %anife4ta oriun/e &i oricFn/ ace4t proce4 va fi a1un4 .ntrEun anu%it 4ta/iu /e evolu-ie. O/at2 ce conceptul apare .n orice 4ocietate, /e>voltarea 4a /e %ai /eparte va fi /efinitiv le3at2 /e 4cLi%$2rile /in ca/rul rela-iilor /intre 4ocietate &i 3uvernare. Alte i/ei, 4trFn4 le3ate /e no-iunea /e 4uveranitate &i %ai pu-in atri$uite 3Fn/irii politice, au fo4t e9pri%ate /e oa%eni /eEa lun3ul i4toriei .n cuvintele putere &i conducere, imperiu &i ar, rege &i guvern, ele .n42 4unt %ai pu-in e9acte &i 4pecifice, %ai pu-in teLnice &i 4ofi4ticate /ecFt i/eea /e
, (

HINS"EI, D.H. Suveranitate. CLi&in2u. tiin-a, ,00:, p. ,. I$i/e%.

,5

4uveranitate. Suveranitatea e4te un concept fun/a%ental, .n $a>a c2ruia oa%enii au .ncercat 42 ar3u%ente>e for%ele %ai vecLi /e le3iti%are &i re4pon4a$ilitate 4au pe care au 4perat 42 .&i .nte%eie>e noile ver4iuni ale ace4tor %i1loace, prin care puterea /evine autoritate. Dunc-ia 4a .n i4toria politicii a fo4t fie 42 4u4-in2 reven/ic2rile puterii, fie 42 fortifice %o/ul .n care puterea politic2 poate fi tra42 la r24pun/ere. !entru pri%a /at2 4uveranitatea a fo4t invocat2 la etapa /e evolu-ie a 4ociet2-ii, cFn/ 4cLi%$2rile /in rela-ia /intre co%unitate &i 4i4te%ul /e con/ucere au f2cut ca reven/ic2rile &i criteriile /e verificare e9i4tente 42 fie ina/ecvate 4au peri%ate. OricFt /e tFr>iu ar fi ap2rut o a4tfel /e etap2 .n i4toria oric2rei 4ociet2-i, 4uveranitatea a fo4t /e la apari-ia 4a, /oar o nou2 4olu-ie pentru o pro$le%2 e9i4tent2, un nou %o/ /e a privi puterea &i con/ucerea, &i oricFt /e nou2 ar fi fo4t acea4t2 4olu-ie, atunci cFn/ ea a fo4t for%ulat2 pentru pri%a /at2, ea nu a fo4t /ecFt o /e>voltare a unor 4olu-ii %ai vecLi ale ace4tei pro$le%e. Evolu-ia principiilor fun/a%entale ale /reptului interna-ional pu$lic e4te 4trFn4 le3at2 /e evolu-ia &tiin-ei /reptului interna-ional. A efectua un 4tu/iu a4upra ace4tor principii e4te i%po4i$il f2r2 a cunoa&te %o%entele /e apari-ie &i evolu-ie a conceptului /e e3alitate .n rela-iile /intre 4tate. Doctrina /reptului interna-ional confir%2 faptul c2 /e>voltarea &tiin-ei /reptului interna-ional conte%poran .ncepe cu pri%a 1u%2tate a 4ecolului JVII &i e4te 4trFn4 le3at2 /e nu%ele %arelui 3Fn/itor olan/e>, nu%it p2rintele &tiin-ei /reptului interna-ional G Hu3o Grotiu4. 6 Evi/ent, c2 nu pute% afir%a faptul c2 anterior &tiin-a /reptului interna-ional a lip4it cu /e42vFr&ire. Dreptul e9i4ta .n rela-iile /intre 4tate, .n42, &tiin-a nu atin4e4e acel nivel /e /e>voltare, care ar fi core4pun4 cerin-elor /reptului interna-ional cla4ic &i conte%poran. Etapa anterioar2 apari-iei &tiin-ei /reptului interna-ional poate fi nu%it2 ?etapa /e pre32tireA. Acea4t2 etap2 .n3lo$ea>2 i4toria lu%ii antice, inclu4iv i4toria ce reflect2 lupta &i cooperarea /intre a&a %ari 4tate ale anticLit2-ii ca Ca$ilonul &i A4iria, E3iptul &i Carta3ina, Ro%a &i Grecia, CLina, In/ia, Ar%enia etc. Anali>Fn/ nor%ele jus gentium, unii autori au a1un4 la conclu>ia c2 dreptul popoarelor con-inea nor%e lip4ite /e influen-a local2, nor%e %ai fle9i$ile, %ai univer4ale, care erau aplicate atFt pentru re3le%entarea /iferen/elor politice /intre 4tate, cFt &i a rela-iilor private, n24cute /in jus civile.) <n Ro%a antic2 jus gentium ac-iona paralel cu jus civile, la .nceput ca un /rept inter4tatal, iar %ai tFr>iu G ca /rept privat co%un. Dup2 opinia 4avantului au4triac A. Ver/ro44 ?ace4te nor%e /e $a>2 reie4e /in pre%i4a e9i4ten-ei 4tatelor, .ntrucFt nici tratatul interna-ional, nici cutu%a interna-ional2 nu e9i4t2 .n afara lorT, /eoarece nor%ele /reptului interna-ional po>itiv 4Eau
6 )

DINH, N. U., DAI""IER, !., !E""ET, A. Droit international pu$lic. ".G.D.=. !ari4, ,00), p. (). GEAM+NU, Gr. Drept interna-ional conte%poran. E/. a (Ea. Cucure&ti. E/. Di/actica &i !e/a3o3ica, ,0;8. V.,, p. 60.

,,

con4tituit .n $a>a unit2-ii con&tiin-ei 1uri/ice a popoarelor. Drept e9e%plu poate 4ervi apari-ia /reptului interna-ional antic .n cultura /in Ca>inul Me/iteranean, n24cut /in jus gentium antic.A8 !Fn2 la con4tituirea jus gentium ca o totalitate /e nor%e /e /rept, rela-iile /intre 4tate erau re3le%entate /e tratate &i cutu%e, ce 4e refereau la o ra%ur2 4au alta a /reptului interna-ional. Sunt cuno4cute .n ace4t 4en4 nor%ele ce re3le%entau rela-iile .n ti%p /e r2>$oi &i ti%p /e pace, rela-iile co%erciale etc. Apari-ia principiilor /reptului interna-ional e4te 4trFn4 le3at2 /e apari-ia .n42&i a cooper2rii interna-ionale &i a /reptului interna-ional, iar for%ularea teoretic2 a principiilor a fo4t po4i$il2 /oar o/at2 cu apari-ia &i /e>voltarea &tiin-ei /reptului interna-ional.7 <n a4pect conte%poran, principiul e3alit2-ii a fo4t for%ulat a$ia .n 4ecolul JVII, /e&i ca nor%2 cutu%iar2 .n rela-iile /intre 4tate el e9i4t2 ti%p /e %ilenii. Cine.n-ele4, la .nceputuri e3alitatea 4tatelor nu ap2rea .n calitate /e principiu al /reptului interna-ional, /ar un lucru e4te certQ e3alitatea e9i4t2 .n rela-iile /intre 4tate la .nceput ca i/ee, iar %ai tFr>iu G .n calitate /e nor%2 cutu%iar2. I%portant e4te c2 erau con4i/erate e3ale /oar 4tatele in/epen/ente, in/iferent /e teritoriu 4au influen-2. De aici pute% tra3e conclu>ia c2 in/epen/en-a con4tituia pre%i4a &i con/i-ia nece4ar2 a 4uveranit2-ii 4tatelor. <n lu%ea antic2 reali>area /e c2tre 4tate a i/eii e3alit2-ii pre4upunea pre>en-a rela-iilor /e $un2 vecin2tate &i cooperare. Totu&i, nu pute% 4u4-ine c2 i/eea e3alit2-ii apare .n acea4t2 perioa/2 ca o a9io%2 .n rela-iile /intre 4tatele in/epen/ente. I4toria ne /ove/e&te c2 /iver4e 4tate, .n perioa/ele /e .nflorire i3norau cate3oric acea4t2 ipote>2.; Drept e9e%plu pot 4ervi Statul Ro%an &i Statul Elen, care 4e con4i/erau na-iuni 4uperioare G iar pe to-i ceilal-i .i tratau ca pe ni&te $ar$ari, cu care era i%po4i$il /e a 4ta$ili rela-ii prietene&ti. : Din cele e9pu4e 4e poate tra3e conclu>ia c2 i/eea e3alit2-ii 4tatelor .n lu%ea antic2 era .ntrEo 4tare e%$rionar2, iar .n practic2 4e aplica /e4tul /e rar. Dup2 /e4tr2%area I%periului Ro%an &i r24pFn/irea cre&tini4%ului i/eea e3alit2-ii .n rela-iile /intre 4tate re.nvie. O/at2 cu recunoa&terea principiului e3alit2-ii, /reptul interna-ional intr2 .ntrEo nou2 etap2 /e /e>voltare, lucru confir%at prin e/ictele $i4erice&ti /a la Con4tan-a O,),)E,),:P &i Ca4el O,)6(E,)):P. Referin/uE4e la 4ta$ilirea unor rela-ii nor%ale &i 4i4te%atice .ntre 4tatele in/epen/ente, N.A. BaLarov %en-iona c2 ?/up2 ce cultura &i %orala cre&tin2 au pu4 la $a>a ace4tor rela-ii re4pectul &i e3alitatea reciproc2, ace4te rela-ii au c2p2tat un caracter 1uri/ic.A0
8

VWXYXZ[[, \. ]^_`abcde`be^ fdcge. h^d^ge` i b^j^kleme nopqrsnZtZ V. \. u n\XvwnrxZy X. q. ]eilgc. rz`Ege ubei{dcbbe| }u{^dc{ad~, ,080, i{d. )6. 7 nZqZ]WxsW\, q. r. n gefdeia e judbej ieia^i{gegcbuu meia`cdi{g. [W]h. ,08:. t}cgb~| d^`cl{ed nXvqZ [. p. rz`Ege \lc`^juu xcal [[[X. ]eilgc. ,080, i{d. 8,0. ; C"O C+, I., SUCEAV+, I. Drept interna-ional u%anitar. Ca4a 4e e/itur2 &i pre42 ? an4aA SR". Cucure&ti. ,00(, p.,7E(5. : !O!ESCU, D., N+STASE, AD., COMAN, D". Drept interna-ional pu$lic. E/. "u%ina "e9. Cucure&ti. ,00), p. (7. 0 ]\xonx, n.\. hdubkuf dcgbefdcgu meia`cdi{g g j^_`abcde`bej fdcg^. Wd^gcb. rz`Ege Wd^gcbileme abug^diu{^{c. ,0;8, i{d. ,:.

,(

I/eea 4uveranit2-ii 4tatului a ap2rut la .nceput nu ca una 1uri/ic2, ci ca una politic2, care %ai tFr>iu a .%$r2cat for%a unui concept 1uri/ic. Ca fon/ator al teoriei conte%porane a 4uveranit2-ii e4te con4i/erat france>ul =ean Co/in, care a for%ulatEo .n 4ecolul JVI. Conceptul suveranitii de stat era cuno4cut .n anticLitate &i .n Evul Me/iu .ntrEo oarecare %24ur2, /ar anu%e =ean Co/in a fo4t acel care a intro/u4 .n teoria politic2 le32tura /intre no-iunile stat &i suveranitate.,5 Unii autori relev2 /irect c2 ?4uveranitatea con4tituie ele%entul politicoE1uri/ic nece4ar al 4tatului, care e4te caracteri4tic 4tatelor /in toate ti%purile.A,, Dreptul interna-ional ca &tiin-2 /e 4ine 4t2t2toare apare .n lucr2rile po4t3lo44atorilor. Dorin/ 42 corele>e teoria /reptului cu noile cerin-e ale vie-ii, ei aplicau nor%ele jus gentium &i ale dreptului natural. Drance>ii =ean Dor &i Cartol au .naintat principiul 4uveranit2-ii 4tatelor.,( !rincipiul 4uveranit2-ii 4tatelor e4te recuno4cut /efinitiv .n ti%pul %onarLiilor feu/ale a$4olute. <n Evul Me/iu, i/eea 4uveranit2-ii .n Europa, .n 4pecial .n Dran-a, .ncepe 42 4e /e>volte nu nu%ai /in punct /e ve/ere politicoE%oral Oca .n Grecia antic2P 4au ca un concept al /o%ina-iei %on/iale Oca .n Ro%a Antic2P, /ar &i 4trict /in punct /e ve/ere 1uri/ic, cFn/ pe pri%Eplan 4unt pu4e independena &i supremaia statului ca no-iuni cla4ice. Conceptul ap2rut .n Dran-a, potrivit c2ruia 4uverane 4unt /oar per4oanele cu func-ii .nalte .n 4tat, .n 4ecolul JVI a fo4t .nlocuit prin conceptul /e4pre 4uveranitatea %onarLului, c2ruia .i apar-ine puterea neli%itat2 .n 4tat &i el apare pe arena interna-ional2 ca unicul repre>entant. Din acea perioa/2 4e ate4t2 .n /reptul interna-ional principiul par in parem non habet imperium. <n 4ecolul JVII a$4oluti4%ului %onarLului iEa fo4t opu42 i/eea 4uveranit2-ii poporului, 4u4-inut2 /e GLet%an, "an3ue, CoucLM, iar %ai tFr>iu G /e Monte4Nuie &i Rou44eau. O contri$u-ie /eo4e$it2 la /e>voltarea conceptului 4uveranit2-ii a a/u4, /up2 cu% a% %en-ionat, %arele 3Fn/itor &i /iplo%at olan/e> Hu3o Grotiu4 O,8:6E,7)8P. El nu nu%ai c2 a fun/a%entat i/eea 4uveranit2-ii, /ar a &i f2cut o /eli%itare .ntre 4uveranitatea 4tatului &i 4uveranitatea %onarLului. <n cuno4cuta 4a lucrare De jure belli ac pacis O,7(8P, Grotiu4, anali>Fn/ un &ir /e nor%e 3enerale &i interna-ionale /e /rept, a a1un4 la conclu>ia privin/ nece4itatea /iferen-ierii purt2torului puterii /e 4tat &i a 4tatului ca 4u$iect al puterii &i 4uveranit2-ii.,6 Un rol /eo4e$it .n crearea /reptului interna-ional, .n 3eneral, &i a principiilor 4ale, .n 4pecial, lE a avut Tratatul /e pace /e la e4tpLalia /in ,7):, care a pu4 cap2t R2>$oiului /e trei>eci /e ani /in Europa. I%portan-a ace4tui tratat pentru /reptul interna-ional con4t2 .n faptul c2 pentru pri%a /at2 un act interna-ional a recuno4cut e3alitatea 4tatelor ca un principiu al /reptului interna-ional &i
,5 ,,

nWWnx, [.V. ri{edu fe}u{u^ilu a^bu|. ]eilgc. rz`Ege ]to. ,078, i{d. ,)7. qWrx, Y.p. Zibegb~^ fde}^j~ iegd^j^bbeme fdcgc. ]eilgc. teiduz`c{. ,08:, i{d. (55. ,( Y\rY, X., [hrxZr, n.. Zibegb~^ fdcgeg~^ iui{^j~ iegd^j^bbei{u. ]eilgc. ,00;, i{d. 67. ,6 tXZsry, t. Z fdcg^ ge|b~ u judc. du lbumu, g le{ed~ eib{i ^i{^i{g^bbe^ fdcge u fdcge bcde`eg, c {cl_^ fdubkuf~ fa}ubeme fdcgc. h^d^ge` i }c{ubileme [\nnWr \. q. ]eilgc. teiduz`c{, ,087.

,6

pentru pri%a /at2 .n i4torie 4tatele in/epen/ente ale Europei 4Eau unit .ntrEo co%unitate interna-ional2.,) <ncepFn/ cu a /oua 1u%2tate a 4ecolului JVII, practic, toate %ono3rafiile con4acrate pro$le%elor ce -in /e /reptul interna-ional 4e refereau, .n %o/ /irect 4au in/irect, la principiul e3alit2-ii 4tatelor. De&i e3alitatea 4tatelor a fo4t recuno4cut2 prin Tratatul /a la e4tpLalia /in ,7):, ace4t principiu era aplicat /oar .n rela-iile /intre Marile !uteri, lucru o$4ervat, %ai ale4, .n rela-iile /iplo%atice /intre 4tate. !rivile3iile Marilor !uteri 4e o$4erv2, %ai ale4, .n rela-iile e9terneQ nu%ai %arii %onarLi 4e $ucurau /e /reptul /e a nu%i repre>entan-i /iplo%atici /e ran3 4uperior Oa%$a4a/oriP, /e /reptul la cere%onial re3al etc. Statele %ici &i %i1locii nu 4e $ucurau /e a4e%enea /repturi, iar nere4pectarea ace4tor re3uli cere%oniale /e4eori /uceau la apari-ia ten4iunilor .ntre 4tate.,8 Caracteri4tic pentru /reptul interna-ional /in acea perioa/2 e4te pre>en-a ele%entului reli3io4, care e9clu/ea /in 4fera /e re3le%entare a /reptului interna-ional rela-iile cu popoarele &i 4tatele necre&tine. Su$iecte ale /reptului interna-ional erau con4i/erate /oar 4tatele cre&tine. Doctrina 1uri/ic2 a 4tatelor %u4ul%ane privea rela-iile cu 4tatele cre&tine ca ni&te rela-ii cu 4tate cu care 4e afl2 .ntrEo per%anent2 4tare /e r2>$oi O3iLa/P. Cu toate ace4tea, /e&i ace4t fapt nu e9clu/ea po4i$ilitatea 4ta$ilirii rela-iilor /iplo%atice cu 4tatele cre&tine &i .ncLeierii cu ele a tratatelor /e pace pe un ter%en 4curt, care, /e o$icei, nu /ep2&ea ter%enul /e >ece ani, ,7 privile3iile /e care 4e $ucurau 4tatele Europei /e Apu4 .n rela-iile cu -2rile /in Orient, /uceau la e9clu/erea de facto a principiului e3alit2-ii. Ace4t principiu a fo4t, practic, e9clu4 /in rela-iile /intre 4tatele /in Occi/ent &i Orient, /eoarece e9clu/ea .n42&i participarea 4tatelor /in Orient la rela-iile interna-ionale .n $a>2 /e e3alitate. O nou2 etap2 a /e>volt2rii principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor .ncepe /up2 Marea Revolu-ie Drance>2 /in ,;:0, fiin/ procla%at .ntrEun &ir /e acte. Dar &i .n acea4t2 perioa/2 o$4erv2% /e4eori .nc2lcarea lui. Drept e9e%plu pot 4ervi un &ir .ntre3 /e con3re4e &i conferin-e interna-ionale, .n ca/rul c2rora 4e /i4cutau pro$le%e i%portante ale 4ecolului JIJ, la care nu erau a/%i4e 4tatele %ici &i %i1locii, cLiar &i cele intere4ate ne%i1locit .n 4olu-ionarea ace4tor pro$le%e. ,; <n ca/rul Con3re4ului /e la Viena Oocto%$rie ,:,) G iunie ,:,8P, /e e9e%plu re3i%ul 1uri/ic al fluviilor interna-ionale a fo4t 4ta$ilit prin i3norarea po>i-iei 4tatelor riverane. "a Con3re4ele /e la Viena &i AaLen O,:,:P 4tatele Sfintei Alian-e au 4ta$ilit ran3urile repre>entan-elor /iplo%atice, iar
,) ,8

]\xonx, n.\. Op. cit., p. (;. ANGHE", I.M. Drept /iplo%atic &i con4ular. E/. "u%ina "e9. Cucure&ti, ,007, p. )8. ,7 p\X\\wrqr, Y.r. hdubkuf iag^d^bbeme dcg^bi{gc meia`cdi{g g j^_`abcde`bej fdcg^. ]eilgc. xcalc, ,0;:, i{d. ,0. ,; I$i/e%, p. (;.

,)

practica interna-ional2 a recuno4cut /reptul /e a acre/ita repre>entan-i .n ran3 /e a%$a4a/or nu%ai Marilor !uteri. !erioa/a inter$elic2 e4te caracteri>at2 printrEo 4erie /e eveni%ente &i factori, care au avut un rol /eci4iv .n /e>voltarea principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor. !ri%ul r2>$oi %on/ial a /u4 la crearea unui 4i4te% 1uri/ic, cuno4cut 4u$ /enu%irea /e 4i4te%ul Ver4ailleEa4Lin3ton, .n $a>a c2ruia .n Europa Central2 &i /e Su/EE4t 4Eau con4tituit 4tate noi, a4tfel fiin/ recuno4cute .n calitate /e 4u$iec-i /e /rept interna-ional nu /oar Marile !uteri, ci &i 4tatele %ici. Un pa4 i%portant .n ace4t 4en4 a fo4t f2cut o/at2 cu 4e%narea Tratatului /e la !ari4 .n ,0(:, cuno4cut 4u$ /enu%irea /e !actul CrianE@ello3. !e lFn32 faptul c2 participan-ii la tratat au /eclarat c2 vor renun-a .n rela-iile lor la r2>$oi .n calitate /e politic2 na-ional2, acor/ul preve/ea c2 toate /iver3en-ele &i conflictele, in/iferent /e natura lor, vor fi 4olu-ionate /oar prin %i1loace pa&nice. Totu&i, tre$uie 42 %en-ion2% c2 nici Tratatul /e la !ari4 /in ,0(:, nici Statutul Societ2-ii Na-iunilor, a/optat /up2 pri%ul r2>$oi %on/ial, nu au /at o interpretare ter%enului ?a3re4iuneA, inclu4iv nu acor/au 3aran-ii reale 4ecurit2-ii participan-ilor la via-a interna-ional2. <n anul ,06(, .n ca/rul conferin-ei /e la Geneva .n pro$le%a /e>ar%2rii, a fo4t propu4 un proiect nou pentru acea perioa/2. Conferin-a a /e%on4trat c2 Marile !uteri nu erau 3ata 42 /e%are>e proce4ul /e /e>ar%are. E4te /e %en-ionat c2 /ele3a-ia URSS a propu4 proiectul privin/ /efinirea a3re4iunii. Dup2 re4pin3erea .n ca/rul conferin-ei a ace4tui proiect, URSS a 4e%nat conven-ii privin/ /efinirea a3re4iunii cu ,5 4tate vecine. <n ca/rul proce4ului /e la Nrn$er3 .n ,0)7 no-iunea /e ?a3re4iuneA, propu42 .n ca/rul conferin-ei /e la Geneva, a fo4t con4i/erat2 /rept unani% recuno4cut2.,: O nou2 etap2 .n co/ificarea principiului e3alit2-ii 4uverane o repre>int2 a/optarea .n ,0)8 a Cartei ONU. Activitatea ace4tei or3ani>a-ii, .n pofi/a confrunt2rilor /in ti%pul a/opt2rii Cartei, /enot2 aportul 4u$4tan-ial al ONU la co/ificarea ace4tui principiu. O preve/ere principial nou2 inter>icea a3re4iunea &i 4ta$ilea un %ecani4% /e 4anc-iuni fa-2 /e 4tatele ce co%it a4e%enea acte. Confor% art. ( p. ) al Cartei, %e%$rii ONU &iEau a4u%at o$li3a-ia /e a 4e a$-ine .n rela-iile interna-ionale /e la utili>area for-ei &i aplicarea ei atFt .%potriva inte3rit2-ii teritoriale, cFt &i .%potriva in/epen/en-ei politice a oric2rui 4tat. Toto/at2, Carta ONU preve/e &i %ecani4%ele ce per%it aplicarea anu%itor 4anc-iuni .%potriva 4tatului a3re4or. O influen-2 %are a4upra con-inutului principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor a avut a/optarea nor%ei ce prive/e /reptul popoarelor la auto/eter%inare. Carta ONU con-ine preve/erea privin/ e3alitatea na-iunilor %ari &i %ici, privin/ /e>voltarea rela-iilor a%icale .ntre 4tate .n $a>a re4pect2rii principiilor e3alit2-ii .n /repturi &i a auto/eter%in2rii popoarelor. Ace4te preve/eri au 4ervit /rept
,:

qon\won, r.r. ]^_`abcde`be^ fdcge. Zc ci{. ]eilgc. rz`Ege pWn, ,00;, i{d. 7,.

,8

$a>2 1uri/ic2 .n lupta popoarelor ce 4e aflau 4u$ re3i% colonial pentru in/epen/en-2 &i crearea 4tatelor na-ionale. Dup2 cel /eEal /oilea r2>$oi %on/ial, principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor a intrat .ntrEo nou2 fa>2. Statele au procla%at ace4t principiu .ntrEun &ir /e acte interna-ionale. Drept e9e%plu poate 4ervi Statutul Or3ani>a-iei Statelor A%ericane, a/optat la ,) aprilie ,0):. Articolul 7 /in Statut preve/e c2 4tatele 4unt e3ale /in punct /e ve/ere 1uri/ic, 4e $ucur2 /e /repturi &i po4i$ilit2-i e3ale pentru reali>area lor, a4u%Fn/uE&i, toto/at2, o$li3a-ii e3ale. Dreptul unui 4tat nu /epin/e /e for-a pe care o po4e/2, ci /e e9i4ten-a 4tatelor ca 4u$iecte /e /rept interna-ional. ,0 Acea4t2 fra>2 repet2 con-inutul articolului ) /in Conven-ia pana%erican2 /in 7 /ece%$rie ,066 ?Cu privire la /repturile &i o$li3a-iile 4tatelorA, care preve/eQ ?Statele 4e $ucur2 /e /repturi e3ale &i po4e/2 capacitate /e e9erci-iu e3al2. Drepturile fiec2rui 4tat 4unt /eter%inate nu /e puterea pe care o po4e/2 pentru a le 3aranta, ci /e .n42&i pre>en-a lor .n calitate /e 4u$iecte /e /rept interna-ional.A(5 I4toria apari-iei principiului e3alit2-ii 4tatelor ne per%ite 42 face% ur%2toarele conclu>iiQ I/eea e3alit2-ii 4tatelor a ap2rut &i 4Ea cri4tali>at .nc2 .n anticLitate, .n epoca for%2rii &i /e>volt2rii 4tatelor, 324in/uE&i reflectare .n lucr2rile 3Fn/itorilor /in anticLitate, a4pectul 1uri/ic fiin/ con4fin-it .n pri%ele tratate $ilaterale. <n rela-iile /intre 4tatele antice principiul e3alit2-ii era fi9at .n tratatele /e pace &i /e prietenie. Caracteri4tic pentru pri%a etap2 /e /e>voltare a principiului e3alit2-ii .ntre 4tate e4te apari-ia lui .n calitate /e nor%2 cutu%iar2 /e re3le%entare a rela-iilor inter4tatale. Apari-ia &i evolu-ia principiului e3alit2-ii 4tatelor e4te 4trFn4 le3at2 /e evolu-ia principiului 4uveranit2-ii 4tatelor, care &iEa 324it confir%area .n Declara-ia A/un2rii Generale a ONU, a/optat2 la () octo%$rie ,0;5 .n ca/rul Re>olu-iei nr. (7(8 a 4e4iunii JJV referitoare la principiile /reptului interna-ional privin/ rela-iile /e prietenie &i cola$orare /intre 4tate, cFn/ ace4te /ou2 principii au fo4t unite .n unul 4in3ur G principiul egalitii suverane a statelor. Coraportul /intre pri%atul /reptului interna-ional &i 4uveranitatea unui 4tat luat aparte 4e /i4cut2 /in %o%entul cre2rii ONU. A4tfel, articolul ,) /in proiectul Declara-iei privin/ /repturile &i o$li3a-iile 4tatelor /in ,0)0, pre32tit /e Co%i4ia /e /rept interna-ional, recuno&tea pri%atul /reptului interna-ional .n raport cu 4uveranitatea oric2rui 4tat. !roiectul Declara-iei a fo4t re4pin4 .n42 pe %otiv c2 preve/erile articolului ,) ar /uce la crearea unui ?4upra4tatA, iar proiectul ar veni .n contra/ic-ie cu principiile /e $a>2 ale ONU, cu% ar fi e3alitatea 4uveran2 a 4tatelor, auto/eter%inarea popoarelor, nea%e4tecul .n afacerile interne ale unui 4tat. Drept re>ultat, 4Ea a1un4

,0 (5

]\xonx, n.\.,op. cit., p. 7;E7:. qon\won, r.r., op. cit., p. (06.

,7

la conclu>ia c2 proiectul 4u$%in2 4uveranitatea /e 4tat. (, !entru acea perioa/2 i/eea 4upre%a-iei /reptului .n raport cu 4uveranitatea /e 4tat era prea pro3re4i4t2. !rincipiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor e4te unul /in principiile fun/a%entale ale /reptului interna-ional. Re4pectarea 4trict2 a ace4tui principiu con4tituie $a>a proce4ului /e %en-inere a p2cii &i 4ecurit2-ii interna-ionale, a /e>volt2rii rela-iilor a%icale .ntre 4tate. (( El e4te 4trFn4 le3at /e re4pectarea /repturilor ce /ecur3 /in 4uveranitate, nu%ite /repturi 4uverane. Altfel vor$in/, 4tatele 4e $ucur2, .n confor%itate cu /reptul interna-ional, /e /repturi &i po4i$ilit2-i e3ale pentru reali>area lor. Statele, .n e3al2 %24ur2 .&i a4u%2 &i o$li3a-ii. Dup2 cu% a% %en-ionat, /reptul unui 4tat nu /epin/e /e puterea pe care o po4e/2, ci /e .n42&i e9i4ten-a 4tatului .n calitate /e 4u$iect /e /rept interna-ional. A&a /ar, 4uveranitatea 4tatului con4tituie $a>a e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor. "a rFn/ul 42u, re4pectarea e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor contri$uie la recunoa&terea &i con4tituirea 4uveranit2-ii /e 4tat .n /reptul interna-ional. =uri4tul a%erican A. @unt> 4u4-ineaQ ?Dac2 cineva .ntrEa/ev2r /ore&te 42 recunoa4c2 /reptul interna-ional, atunci tre$uie 42 porni% /e la /eter%inarea conceptului /e 4uveranitate, care a fo4t &i r2%Fne cea %ai %are frFn2 .n /e>voltarea atFt a /reptului interna-ional, cFt &i a &tiin-ei 4ale.A (6 Nece4itatea %o/ific2rii conceptului /e 4uveranitate a fo4t 4u4-inut2 &i /e al-i 1uri&ti a%ericani cu% ar fi C. I3lton, D. Ge44en, N. Hall, D. =on4on, G. Cri334 etc. Nor%ativi&tii con4i/er2, $un2oar2, c2 /repturile &i o$li3a-iile 4tatelor nu /ecur3 /irect /in e9i4ten-a 4tatelor ca 4u$iecte /e /rept interna-ional &i, prin ur%are, 4unt po4e4oare /e /repturi 4uverane e3ale, ci /in nor%ele co%une /e /rept, fi9ate .n tratate, cutu%e &i alte acte 1uri/ice. A4tfel, 1uri4tul a%erican H. @el4en %en-iona .n lucrarea ?!eace trou3L "aRA c2 principiul egalitii e4te /oar o interpretare 3re&it2 a principiului legalitii, a/ic2 a principiului .n $a>a c2ruia nor%ele /e /rept co%un tre$uie aplicate .n toate ca>urile cFn/ acea4ta reie4e /in con-inut. =uri4tul a%erican conclu>ionea>2 c2 principiul e3alit2-ii, /in punct /e ve/ere 1uri/ic, e4te o le3alitate for%al2 &i co%pati$il cu ine3alitatea de facto.() Avan4Fn/ acea4t2 teorie, autorul 4u4-ine c2 nor%ele 1uri/ice au for-2 /oar /ac2 4unt create prin tratate 4au cutu%e, iar nor%ele ce creea>2 a&aEnu%ita e3alitate a 4tatelor 4unt vala$ile nu pentru faptul c2 4tatele 4unt 4uverane, ci pentru c2 ace4tea 4unt nor%e ale /reptului interna-ional po>itiv. H. @el4en nu recunoa&te principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor ca nor%2 fun/a%ental2 a /reptului interna-ional. El con4i/er2 c2 ace4t principiu reie4e e9clu4iv /in acor/urile interna-ionale, .n ca/rul c2rora ace4ta poate fi 4upu4 unor con4trFn3eri 4au %o/ific2ri.(8
(, ((

Doc. ONU. AAC. ,,0".(, ,5 iunie ,07), p. (),E()(. rtx\WxnZ, t.r., ]^_`abcde`be^ fdcge, ]eilgc. ~ic le}c, ,008, i{d. ,5(E,56. (6 A%erican =ournal of International "aR, ,086, NE6, p. )7:. () @E"SEN, H. !eace trou3L "aR. "on/on, ,08), p. 67. (8 I$i/e%, p. 6:.

,;

Savantul france> G. Scelle, .n cur4ul 42u po4t$elic /e /rept interna-ional a/uce principiul e3alit2-ii 4tatelor la for%ula a$4tract2 ?e3alitatea .n fa-a /reptuluiA, ce nu e9clu/e 4uperioritatea .n rela-iile interna-ionale /intre 4tate. G. Selle 4u4-inea c2 ?/in punctul /e ve/ere al vie-ii interna-ionale 4e poate vor$i /oar /e4pre o 4in3ur2 e3alitate G e3alitatea .n fa-a nor%ei /e /rept &i a or3anelor 1u/iciare, in/iferent /e i%portan-a intere4ului na-ional. E4te vor$a /e4pre e3alitatea /in punct /e ve/ere al /reptului.A(7 Ca>Fn/uE4e pe o atitu/ine real2 fa-2 /e via-a interna-ional2, unii autori au .naintat teoria ?e3alit2-ii relativeA. Unul /in repre>entan-ii ace4tei teorii, france>ul R. !a/irac , e4te /e p2rerea c2 principiul e3alit2-ii relative e4te unicul principiu care poate core4pun/e /reptului interna-ional &i nor%elor ecLit2-ii.(; Acea4t2 po>i-ie nu poate fi acceptat2 a4t2>i, /ar, toto/at2, 4e o$4erv2 unele ten/in-e /e a /ep2&i li%itele interpret2rii tra/i-ionale a principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor. Cu e9cep-ia unor teorii re3ionale, /reptul interna-ional conte%poran recunoa&te ace4t principiu .n calitate /e nor%2 jus cogens. !articipFn/ la rela-iile interna-ionale .n calitate /e 4u$iecte 4uverane /e /rept interna-ional, 4tatele 4ta$ile4c rela-iile .ntre ele .n $a>2 /e e3alitate. <ntrucFt la $a>a /reptului interna-ional 4t2 acor/ul 4tatelor .n calitatea lor /e 4u$iecte 4uverane /e /rept interna-ional, 4tatele 4unt e3ale in/iferent /e /eo4e$irile ce apar .ntre ele G /i%en4iunile teritoriale, influen-a politic2, puterea econo%ic2 4au %ilitar2 etc. !entru a concepe principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor, care 4t2 la $a>a .ntre3ului 4i4te% al ONU, e4te nece4ar 42 ne referi% nu nu%ai la articolul ( /in Carta ONU, /ar &i la ace4t /ocu%ent inte3ral. <n ace4t 4en4 e4te /eo4e$it /e relevant conceptul unani%it2-ii Marilor !uteri .n Con4iliul /e Securitate, recuno4cut ca un %i1loc principal /e recunoa&tere &i 3arantare a e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor. <n acela&i 4cop Carta preve/e un &ir /e %i1loace /e 4olu-ionare a /iferen/elor interna-ionale G art. ,K 6)K 67K 6;.(: Un ele%ent nou .n con-inutul ace4tui principiu a fo4t intro/u4 prin Re>olu-ia A/un2rii Generale a ONU ,8,) OJVP /in ,).,(.,075 ?Cu privire la acor/area in/epen/en-ei 4tatelor &i popoarelor coloni>ateA.(0 Re>olu-ia con-inea ur%2toarele cerin-eQ /e a pune cap2t coloniali4%uluiK /e a acor/a /reptul la o in/epen/en-2 /eplin2K /e a re4pecta inte3ritatea teritoriilor na-ionale &i /e a nu per%ite /e>%e%$rarea unit2-ii na-ionale &i a inte3rit2-ii teritorialeK /e a re4pecta /reptul popoarelor la 4uveranitate a4upra re4ur4elor 4ale naturale etc. Alte /ou2 /ocu%ente a/optate .n ca/rul ONU prin Re>olu-ia A/un2rii Generale 6(:,OJJIJP /in ,(.50.,0;)65 G Declara-ia cu privire la noua or/ine econo%ic2 %on/ial2 /in
(7 (;

SCE""E, G. Cour4 /e /roit international pu$lic. !ari4, ,0):, p. ,,7. !ADIRAC, R. "M3alitM /Etat4 et lor3ani4ation international. !ari4, ,086, p. ((5E((,. (: RRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocu%ent$a4euncLart.p/f (0 LttpQ/acce44//4.un.or3/ocRESO"UTIONGENNR5,8)57IMGNR5,8)57.p/fOpenEle%ent 65 LttpQ/acce44//4.un.or3/ocRESO"UTIONGENNR5;)5)(IMGNR5;)5)(.p/fOpenEle%ent

,:

,0;) &i Carta /repturilor &i li$ert2-ilor econo%ice, au fo4t a/optate f2r2 a 4e lua .n con4i/era-ie intere4ele %arilor puteri econo%ice &i, /rept re>ultat, a&a &i au r2%a4 nu%ai pe LFrtie. Totu&i, ele au contri$uit e4en-ial la co/ificarea principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor. O interpretare fun/a%ental2, luFn/uE4e .n con4i/era-ie nivelul rela-iilor interna-ionale, a principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor a fo4t f2cut2 .n Declara-ia cu privire la principiile /reptului interna-ional, ce -in /e rela-iile a%icale &i cooperare .ntre 4tate .n confor%itate cu Carta ONU ORe>olu-ia A/un2rii Generale (7(8 OJJVP /in ().,5.,0;5P6, &i .n Actul Dinal al CSCE /e la Hel4inHi /in 5,.5:.,0;8. !otrivit ace4tor acte, toate 4tatele, in/iferent /e 4i4te%ul econo%ic, 4ocial, politic 4au /e alt 3en, 4e $ucur2 /e /repturi e3ale &i .&i a4u%2 acelea&i o$li3a-ii, fiin/ con4i/erate %e%$ri e3ali ale co%unit2-ii interna-ionale. Orice 4tat 4e $ucur2 /e /repturile ce reie4e /in 4uveranitatea /eplin2, ceea ce .n4ea%n2 c2 4tatele 4e vor re4pecta reciproc, .&i vor 4ta$ili &i vor /e>volta .n %o/ li$er 4i4te%ele econo%ice, politice, culturale &i 4ociale, au /reptul la a/optarea propriilor le3i4la-ii &i re3ula%ente. Statele vor 4ta$ili &i vor /e>volta rela-ii reciproce, pornin/ /e la propriile intere4e, re4pectFn/ nor%ele /reptului interna-ional. Orice 4tat e4te o$li3at 42 re4pecte calitatea /e 4u$iect /e /rept interna-ional a altui 4tatK 42 re4pecte inte3ritatea teritorial2 &i in/epen/en-a politic2 a celorlalte 4tate. Drontierele pot fi %o/ificate /oar .n $a>a /reptului interna-ional, pe cale pa&nic2 &i .n $a>a unui tratat interna-ional. Statele au /reptul 42 participe 4au 42 nu participe la lucr2rile unor or3ani>a-ii interna-ionaleK 42 /evin2 4au 42 nu /evin2 parte la un tratat interna-ional, inclu4iv la tratatele /e uniuneK 4tatele au /reptul la neutralitate. Statele particip2, .n e3al2 %24ur2, la rela-iile /in ca/rul co%unit2-ii interna-ionale, au acelea&i /repturi &i poart2 r24pun/ere e3al2 pe plan interna-ional. Statele 4unt o$li3ate 42 .n/eplinea4c2 .ntoc%ai &i cu $un2 cre/in-2 o$li3a-iile a4u%ate .n confor%itate cu /reptul interna-ional &i 42 pro%ove>e politica /e pace pe plan interna-ional. Nece4itatea recunoa&terii e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor ca un principiu fun/a%ental a fo4t e9pu42 .nc2 .n ti%pul celui /eEal /oilea r2>$oi %on/ial. SUA &i Marea Critanie lEau inclu4 .n Carta Atlantic2 /in ,).5:.,0),, la care, la ().50.,0),, a a/erat &i URSS. 6( "a 5,.5,.,0)( la a4Lin3ton a fo4t a/optat2 Declara-ia Na-iunilor Unite, 4e%nat2 /e repre>entan-ii a (7 /e 4tate, la care au a/erat .nc2 (, /e 4tate. !rin acea4t2 Declara-ie au fo4t recuno4cute principiile Cartei Atlantice. E3alitatea 4uveran2 a 4tatelor G ca principiu fun/a%ental al Or3ani>a-iei Na-iunilor Unite, a fo4t procla%at2 pentru pri%a /at2 .n Declara-ia /e la Mo4cova /in 65.,5.,0)6. 66 Dor%ula a/optat2 .n ca/rul Conferin-ei /e la Mo4cova 4una .n felul ur%2torQ Or3ani>a-ia viitoare va recunoa&te toate 4tatele iu$itoare /e pace /rept 4uverane &i e3ale.
6, 6(

LttpQ/acce44//4.un.or3/ocRESO"UTIONGENNR5685((IMGNR5685((.p/fOpenEle%ent p\X\\wrqr, Y.r., op. cit., p. 8(. 66 I$i/e%, p. 86.

,0

Ulterior principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor a fo4t inclu4 .n reco%an/2rile /e la Du%$artonEOaH4 .n au3u4tE4epte%$rie ,0)), care preve/eau c2 ?Or3ani>a-ia e4te con4tituit2 .n $a>a principiului e3alit2-ii 4uverane a tuturor 4tatelor iu$itoare /e paceA.6) !rincipiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor a fo4t fi9at .n Carta ONU .n re/ac-ia .n care a fo4t for%ulat .n ca/rul Conferin-ei /e la SanEDranci4co /in (8 aprilieE(7 %ai ,0)8, convocat2 .n 4copul ela$or2rii Cartei ONU.68 <n varianta /efinitiv2 principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor a fo4t fi9at .n p. , art. ( /in Carta ONU, un/e e4te 4tipulat c2 ?Or3ani>a-ia Na-iunilor Unite e4te fon/at2 pe e3alitatea 4uveran2 a tuturor %e%$rilor 42iA. Confor% principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor, .n accep-iunea Conferin-ei /e la SanE Dranci4co, e3alitatea de jure a 4tatelor nu /epin/e /e puterea de facto, /i%en4iunile teritoriale, nu%2rul popula-iei 4au /e al-i factori 4ocioEecono%ici 4au politici. Statele 4unt e3ale, fiin/ 4tate 4uverane, %e%$ri in/epen/en-i ai co%unit2-ii interna-ionale. Statele apar .n calitate /e 4u$iecte /e /rept interna-ional e3ale, 4unt po4e4oare /e /repturi &i o$li3a-ii e3ale .n confor%itate cu /reptul interna-ional &i au o$li3a-ia 42 re4pecte .n e3al2 %24ur2 preve/erile /reptului interna-ional.67 <n principiu, /reptul interna-ional nu ia .n calcul /eo4e$irile /e alt 3en &i tratea>2 conceptul /e e3alitate 4uveran2 /oar /in punct /e ve/ere 1uri/ic. Recunoa&terea e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor e4te inco%pati$il2 cu orice .ncercare /e a folo4i /eo4e$irile de facto /intre 4tate, ceea ce ar pune unele 4tate .ntrEo 4itua-ie /efavora$il2 .n raport cu altele. Recunoa&terea e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor 4erve&te /rept fun/a%ent 1uri/ic pentru rela-iile e3ale .ntre 4tate, in/iferent /e faptul 4unt ele 4au nu %e%$re ale unor or3ani>a-ii interna-ionale. AtFt .n ca/rul or3ani>a-iilor interna-ionale, cFt &i .n afara lor, 4tatele r2%Fn 4uverane &i e3ale.6;

1.2. Natura juridic a principiului egalitii suverane a statelor Co/ificarea principiilor fun/a%entale ale /reptului interna-ional a fo4t f2cut2 /e A/unarea General2 a ONU la () octo%$rie ,0;5, prin a/optarea Declara-iei privin/ principiile /reptului interna-ional referitoare la rela-iile a%icale &i /e cooperare .ntre 4tate confor% Cartei Na-iunilor Unite G Re>olu-ia (7(8 OJJVP.
6)

nXvqZ, [.p. ri{edu iez`cbu Zdmcbuzckuu Z^`ub^bb~ xcku|. Xczdce{lc {^li{c oi{cgc Zdmcbuzckuu Z^`ub^bb~ xcku| O,0))E,0)8P. ]eilgc. rz`Ege r]Z, ,075, i{d. (77. 68 I$i/e%, p. ,,(. 67 ow\nZ, x.\. [ag^d^bu{^{ g iegd^j^bbej j^_`abcde`bej fdcg^. ]eilgc. rz`Ege r]Z, ,076, i{d. ,75. 6; oxnrx, t.r. ^edu j^_`abcde`beme fdcgc. ]eilgc. ]^_`abcde`b~^ Z{be^bu, ,0;5, i{d. 6:;.

(5

!rintre principiile, con-inutul nor%ativ al c2rora e4te /e4cri4 .n Declara-ia %en-ionat2, e4te &i principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor. <n4u&i faptul c2 ace4t principiu a fo4t inclu4 .n acea4t2 Declara-ie /e%on4trea>2 c2 .ntre el &i alte principii ale /reptului interna-ional e9i4t2 o 4trFn42 le32tur2. Ace4t act nu nu%ai c2 interpretea>2 principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor, ci &i enu%er2 o 4erie /e alte principii, cu% ar fiQ nea%e4tecul .n afacerile interne ale unui 4tat, inter>icerea recur3erii la for-2 &i la a%enin-area cu for-a, re3le%entarea /iferen/elor interna-ionale pe cale pa&nic2 etc. !rintre cele %ai i%portante acte interna-ionale, ce /eter%in2 natura 1uri/ic2 a principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor, e4te %en-ion2% Declara-ia privin/ principiile ce 3uvernea>2 rela-iile /intre 4tatele participante la Conferin-a pentru 4ecuritate &i cooperare .n Europa, a/optat2 .n ,0;8 la Hel4inHi. Ace4t /ocu%ent a fo4t 4e%nat /e li/erii a trei>eci &i trei /e 4tate europene, SUA &i Cana/a. Con-inutul principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor, e9pu4 .n Actul Dinal /e la Hel4inHi, a fo4t ur%2torulQ ?Statele %e%$re vor re4pecta e3alitatea 4uveran2 a oric2rui 4tat, inclu4iv /repturile ce reie4e /in 4uveranitate, printre care /reptul fiec2rui 4tat la e3alitate de jure, la inte3ritate teritorial2, la in/epen/en-2 politic2. Statele vor re4pecta /reptul fiec2ruia /in ele la li$era ale3ere a 4i4te%ului politic, econo%ic, 4ocial &i cultural. Statele recuno4c /reptul la ela$orarea le3i4la-iei &i a re3ula%entelor propriiA. <n ca/rul /reptului interna-ional toate 4tatele 4e $ucur2 /e acelea&i /repturi &i .&i a4u%2 o$li3a-ii e3ale. Statele 4e $ucur2 /e /reptul /e a 4ta$ili rela-ii cu alte 4tate, $a>Fn/uE4e pe /reptul interna-ional &i con/ucFn/uE4e /e pre>enta Declara-ie. Statele au 4ta$ilit c2 frontierele pot fi %o/ificate nu%ai .n $a>a /reptului interna-ional, pe cale pa&nic2 &i .n $a>a ne3ocierilor. Statele pot participa 4au pot refu>a 42 participe la /iferite or3ani>a-ii interna-ionale, tratate $ilaterale 4au %ultilaterale, inclu4iv au /reptul /e a fi %e%$ru la tratatele /e uniune. Statele, la fel 4e $ucur2 /e /reptul la neutralitate.A6: A4tfel, 4tatele europene &iEau a4u%at o$li3a-ia /e a re4pecta &i /e a 3aranta e3alitatea 4uveran2, fapt ce preve/e aplicarea principiului e3alit2-ii 4uverane .n raport cu toate 4tatele, in/iferent /e careva factori. Confor% raportului Co%itetului II, f2cut .n ca/rul Conferin-ei /e la SanEDranci4co /in ,0)8,. principiul ?e3alitate 4uveran2A preve/e c2Q 4tatele 4unt e3ale de jureK 4tatele 4e $ucur2 /e /repturile ce reie4e /in 4uveranitatea /eplin2K capacitatea /e 4u$iect /e /rept interna-ional a 4tatului tre$uie re4pectat2 la fel ca &i inte3ritatea teritorial2 &i in/epen/en-a politic2K
6:

e uj judc, ^zefcibei{u u ie{da`bu^i{gc. n u{emcj [p[W, iei{eg^jai g ^}iublu 65 u} G , cgmai{c ,0;8. ]eilgc. ,0;8. i{d. ,;.

(,

.n confor%itate cu or/inea interna-ional2, 4tatele .&i vor .n/eplini $enevol o$li3a-iile interna-ionale a4u%ate.60 !roiectul Declara-iei privin/ principiile /reptului interna-ional referitoare la rela-iile a%icale &i

/e cooperare .ntre 4tate confor% Cartei Na-iunilor Unite a fo4t pre>entat A/un2rii Generale /e repre>entantul CeLo4lovaciei. !roiectul cuprin/ea nou24pre>ece principii, inclu4iv principiul privin/ e3alitatea 4uveran2 a 4tatelor.)5 Scopul ela$or2rii unui /ocu%ent privin/ principiile /reptului interna-ional, /up2 cu% 4Ea %en-ionat .n Re>olu-ia A/un2rii Generale ,:,8 OJVIIP /in ,07(, a fo4t ?recunoa&terea i%portan-ei proce4ului /e %en-inere a p2cii, $a>at pe li$ertate, e3alitate &i ecLitate 4ocial2 &i, ca re>ultat G /e>voltarea rela-iilor /e $un2 vecin2tate .ntre 4tate, in/iferent /e 4i4te%ul politic, econo%ic 4au 4ocialA. Tre$uie 42 %en-ion2% c2 .n ti%pul ace4tor /e>$ateri, repre>entantul $ritanic a venit cu propunerea /e a inclu/e punctul 8 ?CA, care preve/ea ?pri%atul /reptului interna-ional .n raport cu 4uveranitatea /e 4tatA. Acea4t2 propunere a fo4t .n42 re4pin42 /e %a1oritatea 4tatelor /in con4i/erentul c2 contravine principiului e3alit2-ii 4uverane. Dup2 un &ir /e /i4cu-ii, a%en/a%ente .naintate, te9tul /efinitiv al ace4tui principiu a fo4t apro$at .n %ai ,0;5, .n ca/rul &e/in-ei finale a Co%itetului 4pecial, iar %ai tFr>iu a fo4t a/optat .n ca/rul 4e4iunii JJV a A/un2rii Generale /in () octo%$rie ,0;5 ORe>olu-ia (7(8P ca unul /in principalele principii ale /reptului interna-ional. <n varianta final2 el apare .n ur%2toarea for%ul2Q ,. Statele 4e $ucur2 /e e3alitate 4uveran2. Ele 4e $ucur2 /e acelea&i /repturi &i .&i a4u%2 acelea&i o$li3a-ii, 4unt participan-i e3ali ai co%unit2-ii interna-ionale, in/iferent /e /eo4e$irile /e or/in econo%ic, politic, 4ocial 4au /e alt 3en. (. No-iunea /e e3alitate 4uveran2 inclu/e ur%2toarele ele%enteQ 4tatele 4unt e3ale de jureK 4tatele 4e $ucur2 /e /repturile ce reie4e /in 4uveranitatea /eplin2K 4tatele 4e o$li32 42 re4pecte reciproc capacitatea /e 4u$iect /e /rept interna-ionalK 4tatele recuno4c &i 3arantea>2 .n %o/ reciproc inte3ritatea teritorial2 &i in/epen/en-a politic2K 4tatele au /reptul la li$era ale3ere &i /e>voltare a 4i4te%elor 4ale politice, econo%ice, 4ociale, culturaleK 4tatele .&i vor .n/eplini $enevol o$li3a-iile interna-ionale. Vo% anali>a fiecare /in ele.
60 )5

UNCIO, V G VI. !. )8;. Doc. ONU. AAC. 7". 858 /in (7 octo%$rie ,07(.

((

A4tfel, no-iunea egalitate suveran a statelor, e9pu42 .n raportul Conferin-ei II &i acceptat2 /e pri%a co%i4ie .n ca/rul Conferin-ei /e la SanEDranci4co /in ,0)8, preve/eQ 4tatele 4unt e3ale de jureK 4tatele 4e $ucur2 /e /repturile ce reie4e /in 4uveranitatea /eplin2K 4tatele vor re4pecta capacitatea /e 4u$iect /e /rept interna-ional a altor 4tate, inclu4iv inte3ritatea teritorial2 &i in/epen/en-a politic2K .n confor%itate cu or/inea interna-ional2, 4tatul .&i va .n/eplini $enevol o$li3a-iile interna-ionale a4u%ate. Caracteri>Fn/ ace4te ele%ente prin pri4%a 4uveranit2-ii &i e3alit2-ii 4tatelor, con4tat2% c2 pri%ele /ou2 4e refer2 la principiul e3alit2-ii 4tatelor, iar celelalte 4e refer2 la re4pectarea 4uveranit2-ii /e 4tat. Din cele e9pu4e, pute% conclu>iona c2 autorii Cartei ONU, au /orit, .n pri%ul rFn/, 42 aten-ione>e c2 4tatele 4unt e3ale de jure. Toto/at2, e3alitatea de jure 4tatelor 4e afl2 .ntrEo 4trFn42 cone9iune cu a%$ele ele%ente, ce caracteri>ea>2 4uveranitatea, /eoarece 4uveranitatea apare ca un ele%ent co%un tuturor 4tatelorE%e%$re ale ONU. <n /o%eniul rela-iilor e9terne ace4t principiu preve/e 4upre%a-ia nu a unui 4tat luat aparte, ci a tuturor 4tatelor, $a>Fn/uE4e pe intere4ele reciproce, 3arantarea c2rora ar fi fo4t i%po4i$il2 f2r2 recunoa&terea e3alit2-ii lor. Rela-iile interna-ionale nor%ale 4unt po4i$ile /oar .n con/i-iile e3alit2-ii 4tatelor, &i nici /e cu% .n con/i-iile 4upre%a-iei unui 4tat. Iat2 /e ce /reptul interna-ional reie4e /in faptul recunoa&terii /epline a e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor, in/iferent /e /eo4e$irile e9i4tente .ntre ele. Dup2 p2rerea unor autori, inclu/erea .n principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor a celor /ou2 no-iuni G 4uveran &i e3al G ar .n4e%na nu nu%ai recunoa&terea e3alit2-ii de jure a 4tatelor, /ar &i /orin-a autorilor Cartei ONU /e a in/ica /reptul 4tatului la 4ta$ilirea in/epen/ent2 a rela-iilor 4ale e9terne, $a>Fn/uE4e pe preve/erile /reptului interna-ional.), !rincipiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor are un con-inut co%ple9, caracteri>Fn/uE4e prin raportul celor /ou2 principii for%ulate .n /reptul interna-ional G 4uveranitate &i e3alitate. Conceptul ?e3alitatea 4uveran2 a 4tatelorA 4ta$ile&te e3alitatea de jure a 4tatelor &i in/epen/en-a lor. Suveranitatea apar-ine 4tatului. Suveranitatea /e 4tat 4erve&te /rept fun/a%ent pentru principalele /repturi &i o$li3a-ii ale 4tatelor .n ca/rul rela-iilor interna-ionale. Ace4te /repturi &i o$li3a-ii 4unt 4ta$ilite /e c2tre &i .ntre 4tatele 4uverane &i 4unt prote1ate /e nor%ele /reptului interna-ional. !rincipalul /rept, ce reie4e /in 4uveranitatea /e 4tat G e4te /reptul 4tatului la recunoa&terea de jure a e3alit2-ii 4ale .n raport cu alte 4tate. Altfel vor$in/, 4tatele 4unt e3ale /in punct /e ve/ere 1uri/ic,
),

p\X\\wrqr, Y.r. hdubkuf iag^d^bbeme dcg^bi{gc meia`cdi{g g j^_`abcde`bej fdcg^. ]eilgc. xcalc, ,0;:, i{d. :7.

(6

/eoarece 4unt 4uverane &i nu vicever4a. <n ca/rul /reptului interna-ional toate 4tatele 4e $ucur2 /e acelea&i /repturi &i au acelea&i o$li3a-ii. Totu&i, acea4ta nu preve/e o e3alitate total2 a tuturor /repturilor &i o$li3a-iilor. <n $a>a acor/urilor interna-ionale, 4tatele /o$Fn/e4c /iferite /repturi &i .&i a4u%2 /iferite o$li3a-ii. E3alitatea 4uveran2 preve/e e3alitatea 4tatelor .n anu%ite /repturi &i o$li3a-ii, &i anu%e .n acele /repturi &i o$li3a-ii pe care 4tatele &i le a4u%2 .n $a>a e9ercit2rii capacit2-ii lor /e 4u$iect /e /rept interna-ional. Statul /evine 4u$iect /e /rept interna-ional .n $a>a 4uveranit2-ii /in %o%entul apari-iei 4ale, in/iferent /e faptul /ac2 va fi el recuno4cut /e co%unitatea interna-ional2 4au nu. Statele /evin 4u$iecte /e /rept interna-ional ipso facto.)( <n 3eneral, 4e con4i/er2 c2 o entitate poate fi 4u$iect /e /rept interna-ional pu$lic /ac2 .ntrune&te ur%2toarele con/i-iiQ e4te /e4tinatarul ne%i1locit al nor%elor /e /rept interna-ional &i ca atare e4te titular /irect /e /repturi &i o$li3a-ii interna-ionaleK particip2 .n %o/ ne%i1locit la raporturile 1uri/ice interna-ionale &i are acce4 /irect la proce/urile interna-ionale pentru aE&i ap2r2 /repturile Ofie .n fa-a unor in4tan-e 1u/iciare interna-ionale, fie .n ca/rul unor or3ani>a-ii interna-ionaleP. Statul nu /evine 4ucce4or al 4uveranit2-ii &i nici 4ucce4or al /repturilor ce reie4e /in 4uveranitate. Statul e4te po4e4or al ace4tor /repturi, iar .n $a>a 4uveranit2-ii e4te 4u$iect /e /rept interna-ional. Dac2 pre4upune% c2 ter%enul ?e3alitate 4uveran2A a fo4t interpretat /e autorii Cartei ONU, punFn/uE4e accentul pe no-iunea ?e3alitateA Oacor/Fn/uE4e o i%portan-2 %ai %are /ecFt no-iunii ?4uveranitateAP, vo% con4tata c2 acea4ta 4Ea fo4t f2cut /eoarece ?e3alitateaA li%itea>2 atFt ac-iunile reciproce ale 4tatelor, cFt &i ale Or3ani>a-iei fa-2 /e %e%$rii 42i, ne acor/Fn/uEi po4i$ilitatea /e a 4e tran4for%a .ntrEun 4upra4tat.)6 Acea4t2 nor%2, care 4ta$ile&te /repturile ONU .n rela-iile cu 4tatele %e%$re, a fo4t inclu42 .n Cart2 prin art. ( p. ;. Ea preve/e c2 ONU nu are /reptul 42 4e i%plice .n cLe4tiunile ce -in /e co%peten-a 4tatului &i nu poate o$li3a 4tatele %e%$re 42 pre>inte ace4te pro$le%e pentru a fi /i4cutate .n ca/rul or3ani>a-iei. <n confor%itate cu Declara-ia ONU /in ,0;5 &i Actul Dinal al CSCE /e la Hel4inHi /in ,0;8, principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor pre4upune c2 toate 4tatele 4e $ucur2 /e e3alitate 4uveran2, po4e/2 acela&i volu% /e /repturi &i o$li3a-ii, 4unt %e%$ri e3ali ai co%unit2-ii interna-ionale, in/iferent /e /eo4e$irile /e or/in politic, econo%ic, 4ocial 4au /e alt 3en. Dac2 e 42 ne referi% la capacitatea /e folo4in-2 &i /e e9erci-iu a 4tatului .n ca/rul /reptului interna-ional, vo% %en-iona c2,
)(

nadi j^_`abcde`beme fdcgc g ^i{u {ejc. t}cgb~| d^`cl{ed nZWxrnZ V.r. ej ,. heb{u^ u iabei{ iegd^j^bbeme j^_`abcde`beme fdcgc. \g{ed~ p\Z \.[., p\X\\wrqr Y.r., nZWxrnZ V.r.*. ]eilgc. xcalc, ,07;, i{d. ,);. )6 p\X\\wrqr, Y.r., op. cit., d. :7.

()

/e re3ul2, 4e face tri%itere la art. ) al Conven-iei /e la Montevi/eo /in ,066 privin/ /repturile &i o$li3a-iile 4tatelorQ ?Statele 4unt e3ale /in punct /e ve/ere 1uri/ic, 4e $ucur2 /e /repturi &i o$li3a-ii e3ale, inclu4iv /e po4i$ilitatea /e a le reali>a .n via-a /e toate >ilele. Drepturile unui 4tat nu /epin/ /e puterea 4a, /e po4i$ilitatea /e a le a4i3ura, /ar 4unt re>ultatul e9i4ten-ei 4tatului ca 4u$iect /e /rept interna-ionalA.)) Acea4t2 teorie a fo4t 4u4-inut2 .n ca/rul Conferin-ei pana%ericane /in ,0)8 prin art. 7, care preve/e c2 ?4tatele 4unt e3ale de jure, 4e $ucur2 /e acelea&i /repturi &i po4i$ilit2-i /e a le tra/uce .n via-2, toto/at2 a4u%Fn/uE&i acela&i volu% /e o$li3a-ii. Dreptul unui 4tat nu /epin/e /e for-a pe care o po4e/2, /ar reie4e /in capacitatea 4a /e 4u$iect /e /rept interna-ionalA. Acea4t2 nor%2 poate fi con4i/erat2 /rept o interpretare a ?e3alit2-ii 4tatelorA, ar3u%entul principal fiin/ G pre>en-a 4tatului ca 4u$iect /e /rept interna-ional. <n conclu>ie vo% %en-iona c2 principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor pre4upune /oar e3alitatea de jure a 4tatelor , /eci o e3alitate for%al2, care nu e4te i/entic2 cu e3alitatea de facto .n ca/rul rela-iilor interna-ionale. <n literatura /e 4pecialitate %ult ti%p a fo4t 4u4-inut2 teoria 1uri4tului france> !. DaucLille, care, punFn/ accentul pe ine3alitatea de facto a 4tatelor, 4puneaQ ?Acea4ta .n4ea%n2, .n pri%ul rFn/, c2 4tatele, fiin/ e3ale /in punctul /e ve/ere al po4e4iunii /e /repturi, nu 4unt e3ale /in punctul /e ve/ere al e9ercit2rii ace4tor /repturi. Statele, puterea, /i%en4iunile &i re4ur4ele c2rora 4unt ne e4en-iale, fiin/ total%ente 4uverane &i in/epen/ente, .n realitate nu pot 42 4e $ucure /e /repturile lor .n e3al2 %24ur2 ca 4tatele puterniceA.)8 Daptul c2 po>i-ia %a1orit2-ii 4tatelor &i, .n pri%ul rFn/ a %arilor puteri, are o i%portan-2 pri%or/ial2 .n proce4ul cre2rii nor%elor /e /rept interna-ional e4te recuno4cut /e %ai %ul-i autori, atFt .n Ve4t, cFt &i .n E4t. Dar, de jure, totu&i, acor/urile 4tatelor .n ca/rul ace4tui proce4 4unt e3ale. Din e3alitatea 4uveran2 a 4tatelor reie4e, c2 .n rela-iile interna-ionale ?4tatele nu pot crea nor%e o$li3atorii pentru alte 4tate &i nu pot i%pune ace4te nor%e altor 4tateA. )7 N.A. U&aHov con4i/er2 c2 ?ele%entul principal al e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor .n ca/rul rela-iilor interna-ionale con4t2 .n faptul c2 pentru un 4tat 4unt o$li3atorii /oar acele nor%e interna-ionale, care au fo4t acceptate /e el .n %o/ $enevol &i /irectA. ); A.N. Talalaev con4i/er2 c2 pre>en-a tratatelor ne e3ale vine .n contra/ic-ie cu recunoa&terea e3alit2-ii 4tatelor /in punct /e ve/ere 1uri/ic. ): <n le32tur2 cu aceea&i pro$le%2, .n ,07), .n ca/rul Co%itetului 4pecial al ONU, repre>entantul Sue/iei a %en-ionat c2
)) )8

Doc. ONU. HC. 7". 86;Rev. I /in (6 %artie ,07), p. (86. DAUCHI""E, !. TraitM /e /roit international pu$lic. Vol. ,. !ari4, ,0((., p. )7). )7 oxnrx, t.r. efdei~ {^eduu j^_`abcde`beme fdcgc. ]eilgc. teiduz`c{, ,07(, i{d. ,55. ); ow\nZ, x.\. [ag^d^bu{^{ g iegd^j^bbej j^_`abcde`bej fdcg^. ]eilgc. rz`Ege r]Z, ,076, i{d.,7)E,77. ): \q\q\W, \.x. ]^_`abcde`b~^ `emeged~ g iegd^j^bbej jud^. efdei~ fdcgc j^_`abcde`b~ `emegedeg g ig^{^ dce{~ ^bile| leb^d^bkuu ZZx ,07:E,070 mm. ]eilgc. ]^_`abcde`b~^ e{be^bu, ,0;6, i{d. ,8E(:.

(8

teoria confor% c2reia tratatele ne e3ale pot fi /eclarate nule, nu are 4uport .n /reptul interna-ional conte%poran &i nu e4te corect 42 acor/2% /reptul unei p2r-i /e a Lot2r. G apar-ine oare tratatul ace4tei cate3orii 4au nu. Referin/uEne la pacta sunt servanda, con4i/er2% c2 acea4t2 teorie e4te /i4cuta$il2. Diecare 4tat, parte la un tratat, pe careEl con4i/er2 inecLita$il, are /reptul 42 4e a/re4e>e c2tre cealalt2 parte pentru aEl revi>ui. Dac2, .n ur%a ne3ocierilor nu 4e a1un3e la un nu%itor co%un, atunci 4tatul poate 42 4e a/re4e>e la ONU. Sunte% /e p2rerea c2 acea4t2 pro$le%2 a fo4t 4olu-ionat2 o/at2 cu a/optarea .n ,070 a Conven-iei cu privire la /reptul tratatelor, .n care 4unt 4tipulate e9pre4 ca>urile .n care un tratat poate fi /eclarat nul. Dreptul la suveranitate deplin "e32tura 4trFn42 .ntre /reptul 4tatului la 4uveranitate &i principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor are /rept 4cop 3arantarea po4i$ilit2-ii 4tatelor /e a avea acce4 la ace4te /repturi. Ace4t /rept reie4e /in 4upre%a-ia 4tatului .n teritoriul 42u &i in/epen/en-a lui .n rela-iile interna-ionale. Supre%a-ia inclu/e /reptul fiec2rui 4tat la li$era 4olu-ionare a afacerilor 4ale interne &i e9terne. !ro$le%a ce -ine /e e9ercitarea ace4tor /repturi /e c2tre 4tate apare o/at2 cu reali>area lor .n practic2. Drepturile interne, ce reie4e /in suveranitate, 4e caracteri>ea>2 prin e9clu4ivitatea puterii pu$lice Ole3i4lativ2, e9ecutiv2, 1u/iciar2P a4upra popula-iei, fapt ce nu per%ite activitatea altei puteri pu$lice pe teritoriul 42u. =uri4/ic-ia 4tatului 4e r24frFn3e atFt a4upra propriilor cet2-eni, cFt &i a4upra cet2-enilor 4tr2ini, e9ceptFn/ ca>urile prev2>ute /e acor/urile interna-ionale. Ace4te /repturi prev2/ 4uveranitatea a4upra re4ur4elor naturale, /reptul /e a per%ite 4au /e a refu>a 4ta-ionarea $a>elor %ilitare 4tr2ine, /reptul /e aE&i ale3e propria cale /e /e>voltare .n intere4ul propriilor cet2-eni. Ace4te /repturi 4unt 3arantate prin recunoa&terea /e c2tre toate 4tatele a principiului /e nea%e4tec .n afacerile interne ale unui 4tat. Drepturile 4tatului .n /o%eniul politicii e9terne, ce reie4e /in conceptul /e 4uveranitate, 4unt e9ercitate .n $a>a /reptului interna-ional, .n con/i-iile inter/epen/en-ei 4tatelor. Drepturile principale 4unt enu%erate .n Carta ONU, .n pri%ul rFn/ G /reptul 4tatelor la e3alitate .n raport cu alte 4tate G nici un 4tat nu poate pretin/e la un rol privile3iat .n rela-iile cu alte 4tate &i nu poate 4upune 1uri4/ic-iei 4ale un alt 4tat. Deo4e$irile /e or/in politic, econo%ic, 4ocial, i4toric, 3eo3rafic etc. nu pot li%ita capacitatea /e 4u$iect /e /rept interna-ional al unui 4tat ca %e%$ru e3al al co%unit2-ii interna-ionale. Statele au /reptul 42 participe la conferin-ele interna-ionale, /reptul /e a face 4cLi%$ /e repre>entan-e /iplo%atice, con4ulare. Statele, in/iferent /e /eo4e$irile /e or/in 4ocial 4au econo%ic, au /repturi e3ale la 4olu-ionarea pro$le%elor interna-ionale &i la crearea nor%elor /e /rept interna-ional. Statele, fiin/ 4u$iecte pri%are &i ori3inare /e /rept interna-ional, au /reptul 42 participe .n %o/ li$er la via-a interna-ional2. E9plica-iile /e or/in politic, econo%ic, 3eo3rafic nu pot li%ita po4i$ilit2-ile 4tatului /e aE&i a4u%a o$li3a-ii ca %e%$ru e3al al co%unit2-ii (7

interna-ionale. Statele vor participa .n %o/ e3al la ela$orarea nor%elor /e /rept interna-ional. )0 !entru ca /reptul interna-ional 42 ai$2 un caracter univer4al, el tre$uie 42 -in2 cont /e intere4ele tuturor 4tatelor, inclu4iv &i ale celor nou for%ate. "a acea4t2 univer4alitate 4e a1un3e prin ela$orarea co%un2 a nor%elor /e /rept, 4ta$ilirea &i %en-inerea or/inii interna-ionale. Ace4t fapt preve/e /reptul /e a participa la proce4ul /e a4i3urare a 4ecurit2-ii colective OcFn/ nu contravine nor%elor con4titu-ionale ale 4tatuluiP, /reptul la le3iti%a ap2rare, ce poate fi in/ivi/ual2 4au colectiv2 O.n li%itele Cartei ONUP, /reptul 4tatului /e a participa la 4olu-ionarea pro$le%elor ce -in /e intere4ele 4ale, /reptul 4tatului /e a participa .n ca/rul or3ani>a-iilor interna-ionale univer4ale &i re3ionale. !entru a4i3urarea ace4tor /repturi, Carta ONU cere tuturor %e%$rilor .n/eplinirea cu $un2 cre/in-2 a tuturor o$li3a-iilor a4u%ate .n confor%itate cu /reptul interna-ional. Respectarea capacitii statului de subiect de drept internaional Re4pectarea capacit2-ii 4tatului /e 4u$iect /e /rept interna-ional con4tituie o$li3a-ia tuturor %e%$rilor co%unit2-ii interna-ionale, ce reie4e /in principiile fun/a%entale ale /reptului interna-ional. Ace4t fapt preve/e c2 re4pectarea capacit2-ii 4tatului /e 4u$iect /e /rept interna-ional, avFn/ o le32tur2 4trFn42 cu recunoa&terea principiul e3alit2-ii 4uverane, tre$uie interpretat2, luFn/uE 4e .n con4i/era-ie toate celelalte principii, inclu4iv re4pectarea /repturilor ce reie4e /in 4uveranitate &i e3alitate. Ace4t fapt, la rFn/ul 42u, cere /in partea 4tatelorE%e%$re ale co%unit2-ii interna-ionale, /reptul /e recunoa&tere reciproc2 a proce4ului /e a/optare a le3ilor &i a re3ula%entelor proprii, /reptul la li$era ale3ere a 4i4te%ului politic &i 4ocial. Su$iectele /e /rept interna-ional au o %ultitu/ine /e /repturi &i o$li3a-ii cu caracter interna-ional. Totalitatea ace4tor /repturi &i o$li3a-ii con4tituie 4tatutul /e 4u$iect /e /rept interna-ional. Re4pectarea 4tatutului /e 4u$iect /e /rept al 4tatului /uce la recunoa&terea /eplin2 a /repturilor &i o$li3a-iilor 4ale. !rintre ace4te /repturi %en-ion2% /reptul la in/epen/en-a politic2, inclu4iv /reptul /e aE&i re>olva /e 4ine 4t2t2tor pro$le%ele interne &i e9terne. Re4pectarea ace4tui /rept are le32turi 4trFn4e cu o$li3a-ia unor 4u$iecte /e /rept interna-ional, inclu4iv ONU, /e a nu 4e i%plica .n afacerile interne &i e9terne ale unui 4tat. "a fel, pute% face le32tura cu a$-inerea /e la a%enin-area cu for-a 4au aplicarea for-ei .%potriva inte3rit2-ii teritoriale 4au in/epen/en-ei politice, cFt &i .ntrEun alt %o/ inco%pati$il cu 4copurile ONU. Re4pectarea 4tatutului /e 4u$iect /e /rept pre4upune recunoa&terea inte3rit2-ii teritoriale &i a inviola$ilit2-ii ace4tui 4tat, altfel 4pu4, re4pectarea 4upre%2 a inte3rit2-ii teritoriale. Acea4ta inter>ice ane9area, ocuparea te%porar2 4au cucerirea unui teritoriu 4tr2in, ce cuprin/e 4pa-iul tere4tru, acvatic &i aerian, .n plu4, inter>ice orice activitate ne a%ical2 pe un teritoriu 4tr2in.
)0

qon\won, r.r. x^le{ed~^ gefdei~ le`uulckuu u fdemd^iiugbeme dczgu{u fdcgc `emegedeg. [.W.].h. ,077E,07;. ]eilgc, ,07:, i{d. 8,E;,.

(;

Recunoa&terea 4tatutului /e 4u$iect /e /rept e4te 4trFn4 le3at2 /e recunoa&terea /reptului 4tatului /e a coopera cu alte 4u$iecte /e /rept interna-ional, cu /reptul /e a participa la /iver4e conferin-e interna-ionale, /e a efectua 4cLi%$ cu repre>entan-e /iplo%atice, con4ulare 4au /e alt 3en. Ace4t /rept i%pune o$li3a-ia fa-2 /e 4u$iectele /e /rept interna-ional /e a cola$ora .n /o%eniul 4olu-ion2rii pro$le%elor /e or/in politic, econo%ic, 4ocial 4au u%anitar &i acor/2 /reptul /e a fi invitat la conferin-e interna-ionale, .n ca/rul c2rora 4unt /i4cutate ace4te pro$le%e. Recunoa&terea 4tatutului /e 4u$iect /e /rept interna-ional inclu/e /reptul 4tatului /e a participa la crearea nor%elor /e /rept interna-ional, la in4taurarea &i %en-inerea or/inii &i 4ecurit2-ii interna-ionale. Ace4tui /rept .i core4pun/e o$li3a-ia /e a 3aranta &i re4pecta o$li3a-iile interna-ionale, ce reie4e /in tratate &i alte i>voare /e /rept interna-ional, o$li3a-ia /e a purta r24pun/ere pentru .nc2lcarea nor%elor /e /rept interna-ional. Re4pectarea 4tatutului /e 4u$iect /e /rept interna-ional 4e afl2 .n corela-ie cu /reptul fiec2rui 4tat /e a fi %e%$ru cu /repturi /epline al or3ani>a-iilor interna-ionale G .n ca>ul .n care 4tatul .n/epline&te con/i-iile prev2>ute /e actul con4titutiv al or3ani>a-iei. Ace4t /rept preve/e /e e9e%plu, nu /oar acceptarea noilor %e%$ri .n ca/rul ONU, ci &i acor/area pentru ace4te 4tate a locurilor .n or3anele ONU, .n confor%itate cu principiul repre>ent2rii 3eo3rafice. Reie&in/ /in cele e9pu4e, pute% conclu>iona c2 re4pectarea 4tatutului /e 4u$iect /e /rept interna-ional al 4tatului, pre4upune recunoa&terea totalit2-ii /repturilor &i o$li3a-iilor 4tatelor, ce reie4e /in apartenen-a lor la co%unitatea interna-ional2 &i o$li3a-ia re4pect2rii $enevole a ace4tui 4tatut f2r2 nici o /i4cri%inare. Dreptul la integritate teritorial i independen politic Si4te%ul rela-iilor interna-ionale, $a>at pe raporturile /intre 4tate, create .n li%itele unui teritoriu, a4upra c2ruia 4e r24frFn3e 4upre%a-ia ace4tui 4tat, cu alte cuvinte, puterea e9clu4iv2 G pre4upune /rept con/i-ie a e9i4ten-ei 4tatului G /reptul la inte3ritate teritorial2 &i in/epen/en-2 politic2.85 Re4pectarea inte3rit2-ii teritoriale &i a in/epen/en-ei politice a 4tatelor pre4upune inter>icerea oric2ror ac-iuni, .n/reptate .%potriva inte3rit2-ii teritoriale 4au a in/epen/en-ei politice a unui 4tat. Acea4ta e4te 4ta$ilit .n Carta ONU .n calitate /e nor%2 i%perativ2 a /reptului interna-ional, care i%pune o$li3a-ia tuturor 4tatelor /e a 4e a$-ine .n rela-iile lor interna-ionale /e la a%enin-area cu for-a 4au aplicarea for-ei .%potriva inte3rit2-ii teritoriale 4au a in/epen/en-ei politice a oric2rui 4tat Op. ) art. (P. Acea4t2 nor%2 e4te con4acrat2 &i .n p. ( art. ; /in Cart2, care preve/e ne a/%iterea a%e4tecului .n afacerile interne ale unui 4tat atFt /in partea ONU, cFt &i /in partea altor 4u$iecte /e /rept interna-ional. Acea4t2 nor%2 &iEa 324it /e a4e%enea o3lin/irea .ntrEun nu%2r %are /e alte
85

qon\won, r.r. ]^_`abcde`be^ fdcge. Zie^bbc ci{. ]eilgc. rz`Ege pWn, ,00;, i{d. ,8.

(:

tratate interna-ionale. Recunoa&terea ace4tui /rept ca parte co%ponent2 a principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor .i i%pri%2 ace4tuia eficacitate &i 4ta$ilitate. Declara-ia privin/ in4taurarea unei noi or/ini econo%ice interna-ionale, a/optat2 .n ca/rul 4e4iunii a VIEa a A/un2rii Generale a ONU la 0 %ai ,0;) preve/eQ ?Noi, %e%$rii Or3ani>a-iei Na-iunilor Unite... /eclar2% nece4itatea in4taur2rii unei noi or/ini econo%ice interna-ionale, $a>at2 pe ecLitate, e3alitate 4uveran2, /epen/en-2 reciproc2, co%unitate /e intere4e &i cooperarea tuturor 4tatelor, in/iferent /e 4i4te%ul 4ocialEecono%icA. In4taurarea unei a4e%enea or/ini, 4u4-ine Declara-ia, va .nl2tura ine3alitatea, va /uce la .nl2turarea /iver3en-elor /intre 4tatele in/u4trialE /e>voltate &i cele .n cur4 /e /e>voltare, va a4i3ura o cre&tere a nivelului econo%ic &i 4ocial .n lu%e &i ecLitatea 3enera-iilor viitoare.8, Noua or/ine econo%ic2 interna-ional2 4e va $a>a pe recunoa&terea ur%2toarelor principiiQ e3alitatea 4uveran2 a 4tatelor, auto/eter%inarea tuturor popoarelor, ne a/%iterea acapar2rii unui teritoriu cu for-a, inte3ritatea teritorial2 &i nea%e4tecul .n afacerile interne ale altor 4tateK participarea efectiv2, $a>at2 pe e3alitatea tuturor 4tatelor, la 4olu-ionarea pro$le%elor econo%ice %on/iale .n intere4ul tuturor 4tatelor.8( De 3arantarea 4uveranit2-ii &i inte3rit2-ii teritoriale ale 4tatelor e4te 4trFn4 le3at2 &i pro$le%a pre>en-ei for-elor %ilitare 4tr2ine 4au a $a>elor %ilitare 4tr2ine contrar voin-ei 4tatelor. Declara-ia /e la Cairo /in ,07), a/optat2 .n ca/rul Mi&c2rii /e Nealiniere, preve/e c2 acea4ta vine .n contra/ic-ie cu principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor.86 Re>olu-ia A/un2rii Generale a ONU 66,) /in ,0;) ?!rivin/ /efinirea a3re4iuniiA, preve/eQ ?... pre>en-a for-elor %ilitare 4tr2ine 4au a $a>elor %ilitare 4tr2ine pe teritoriul altui 4tat, .n /ep2&irea ter%enului /e evacuare, cLiar /ac2 au fo4t 4ta$ilite .n %o/ le3al, e4te con4i/erat act /e a3re4iuneA.8) O le32tur2 4trFn42 e9i4t2 &i .ntre re4pectarea /reptului la inte3ritate teritorial2 &i in/epen/en-2 politic2 a 4tatelor &i inter>icerea e9peri%entelor care pot a/uce pre1u/iciu altor 4tate 4au pot pune .n pericol 4ecuritatea lor. Un rol i%portant .n ace4t 4en4 a avut Tratatul /e la Mo4cova /in ,076 cu privire la inter>icerea e9perien-elor nucleare .n cele trei 4pa-ii G 4u$ ap2, .n at%o4fer2 &i .n co4%o4 G ca &i Re>olu-ia A/un2rii Generale a ONU ,::) OJVIIIP /in ,;.,5.,076 &i ,07( OJVIIIP /in ,6.,(.,076.88

8, 8(

Doc. ONU. ARe4.6(5,SEVI /in 0 %ai ,0;). I$i/e%. 86 DAI""IER, !., !E""ET, A. Droit international pu$lic. ;Ee e/ition. ".G.D.=. !ari4, (55(, p. 007. 8) LttpQ/acce44//4.un.or3/ocRESO"UTIONGENNR5;)5;8IMGNR5;)5;8.p/fOpenEle%ent 88 DINH, N.U., DAI""IER, !., !E""ET, A. Droit international pu$lic. ".G.D.=. !ari4, ,00), p. ,7;.

(0

O$li3a-ia /e a re4pecta inte3ritatea teritorial2 &i in/epen/en-a politic2 reie4e /in o$li3a-iile 4tatelor /e a 4e a$-ine .n rela-iile interna-ionale /e la a/ucerea oric2rui pre1u/iciu principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor. Dreptul statelor la libera alegere i dezvoltare a siste elor politice! sociale! econo ice i culturale !rincipiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor pre4upune /reptul e3al al fiec2rui 4tat la 4uveranitate, ceea ce .n4ea%n2 c2 /reptul la li$era ale3ere a 4i4te%ului politic, econo%ic, 4ocial &i cultural -ine /e co%peten-a intern2 a fiec2rui 4tat .n parte. Ace4t /rept apar-ine nu 4tatului, ci poporului, care locuie&te pe teritoriul ace4tui 4tat &i /eriv2 /irect /in /reptul lui la auto/eter%inare, a/ic2 /in /reptul fiec2rui popor 42E&i /efinea4c2 4tatutul politic &i 42E&i /eter%ine /e>voltarea econo%ic2, 4ocial2 &i cultural2 f2r2 vreun a%e4tec /in afar2. Un alt principiu /e /rept interna-ional G auto/eter%inarea popoarelor, a 4uferit &i el %o/ific2ri e4en-iale. Con4acrat .n Actul Dinal al Conferin-ei pentru Securitate &i Cooperare .n Europa /e la Hel4inHi .n ,0;8, i%pu4 .ntrEo anu%it2 %24ur2 /e $locul 4ociali4t, el preve/ea /reptul la creare a unui 4tat /e 4ine 4t2t2tor .n li%itele teritoriului na-ional, /reptul la li$era ale3ere a for%ei /e 3uvern2%Fnt Oinclu4iv /reptul /e a intra .n uniuni fe/erale 4au /e a ie&i /in eleP, /reptul la ale3erea 4i4te%ului 4ocialEecono%ic.87 "a etapa conte%poran2, interpretFn/ principiul auto/eter%in2rii popoarelor, accentul e4te pu4 pe re4pectarea /repturilor &i li$ert2-ilor fun/a%entale ale o%ului, pe auto/eter%inarea etnic2, lin3vi4tic2, reli3ioa42, re4pectFn/uE4e, .n acela&i ti%p, principiile inte3rit2-ii teritoriale &i ale inviola$ilit2-ii frontierelor.8; Declara-ia ONU /in ,0;5 ?!rivin/ principiile /reptului interna-ionalA preve/e c2 ?orice 4tat are /reptul la li$era ale3ere &i /e>voltare a 4i4te%ului 42u politic, 4ocial, econo%ic &i culturalA. Actul Dinal /e la Hel4inHi /in ,0;8 %en-ionea>2 c2 4tatele participante la conferin-a panEeuropean2 ?vor re4pecta /repturile reciproce la li$era ale3ere &i /e>voltare a 4i4te%elor lor politice, 4ociale, econo%ice &i culturale, inclu4iv /reptul la a/optarea le3i4la-iei &i a re3ula%entelor propriiA. Dor%ulFn/ principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor, participan-ii la CSCE au a1un4 la un acor/, confor% c2ruia va fi re4pectat nu nu%ai /reptul la li$era ale3ere &i /e>voltare a 4i4te%elor 4ale politice, econo%ice, culturale &i 4ociale, /ar &i /reptul la li$era a/optare a le3i4la-iei &i re3ula%entelor proprii. !rin acea4ta 4tatele 4Eau o$li3at 42 4ta$ilea4c2 rela-iile .n $a>a re4pect2rii reciproce a le3i4la-iei &i a re3ula%entelor, atri$uin/ acea4t2 activitate co%peten-ei interne a 4tatelor. <n plu4, 4tatele %e%$re 4Eau o$li3at 42 4e a$-in2 /e la orice a%e4tec, ce ar avea /rept 4cop
87 8;

pq\Z\, x.. ]^_`abcde`be^ fdcge. ]eilgc. du`u^ilc }u{^dc{adc, ,0:;, i{d. ,,,E,,(. WXxrWxnZ, [.. ^edu j^_`abcde`beme fdcgc. ]eilgc. ej II. [{cd~^ u beg~^ {^ed^{u^ilu^ fde}^j~. ]eilgc. rz`c{^}i{ge xr]h, ,000, i{d. ,7:.

65

?e9ercitarea /repturilor /e c2tre un 4tat %e%$ru .n intere4ele altui 4tatA. Garantarea /repturilor &i li$ert2-ilor fun/a%entale ale o%ului era privit2 ca un factor al 4ta$ilit2-ii, p2cii &i cooper2rii, nece4are, confor% Capitolului VII al Actului Dinal, pentru a4i3urarea /e>volt2rii rela-iilor a%icale atFt .ntre 4tatele %e%$re, cFt &i .ntre celelalte 4tate, ce ar fi i%po4i$il /e reali>at f2r2 4tricta re4pectare a principiului nea%e4tecului .n afacerile interne ale unui 4tat. Doctrina conte%poran2 a /reptului interna-ional recunoa&te c2, /e&i 3arantarea /repturilor &i li$ert2-ilor fun/a%entale ale o%ului -ine /e co%peten-a intern2 a 4tatelor, ace4t principiu are un caracter 4upra4tatal, iar activitatea 4tructurilor interna-ionale .n ace4t /o%eniu nu contravine principiilor &i nor%elor /reptului interna-ional. Dreptul fiec2rui 4tat la li$era /e>voltare a propriului 4i4te% politic, econo%ic, 4ocial &i cultural reie4e /in art. ( Op. ,P al Cartei ONU, art. , al proiectului Declara-iei privin/ /repturile &i o$li3a-iile 4tatelor, ela$orat2 /e Co%i4ia /e /rept interna-ional a ONU, art. 8 $, 0 &i ,6 /in Statutul Or3ani>a-iei Statelor A%ericane, art. III al principiului I &i art. V al Statutului Or3ani>a-iei Uniunii Africane etc. "ndeplinirea cu bun credin de ctre state a obligaiilor asu ate n confor itate cu nor ele dreptului internaional <n conte9tul 4uveranit2-ii /e 4tat, principiul e3alit2-ii 4uverane pre4upune o$li3a-ia 4tatelor /e aE&i .n/eplini o$li3a-iile interna-ionale. <n re/ac-ia Declara-iei /in ,0;5 ?!rivin/ principiile /reptului interna-ionalA &i .n Actul Dinal /in ,0;8, ace4t principiu con4acr2 le32tura /irect2 .ntre acea4t2 o$li3a-ie &i e3alitatea 4uveran2 a 4tatelor. !unctul ( OeP al principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor /in Declara-ia ,0;5, con-ine ur%2toarea nor%2Q ?Orice 4tat e4te o$li3at 42E&i .n/eplinea4c2 cu $un2 cre/in-2 o$li3a-iile interna-ionale...A Actul Dinal /in ,0;8 preve/eQ ?Statele %e%$re vor re4pecta /reptul fiec2ruia la li$era e9ercitare &i 4ta$ilire a rela-iilor cu alte 4tate, $a>Fn/uE4e pe nor%ele /reptului interna-ional &i .n 4pri1inul pre>entei Declara-iiA. A4tfel, a%$ele acte recuno4c le32tura 4trFn42 .ntre principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor &i o$li3a-ia 4tatelor /e aE&i .n/eplini $un2 cre/in-2 .n/atoririle interna-ionale. Acea4ta e4te nece4ar nu /oar pentru 4ta$ilirea locului principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor .n 4i4te%ul rela-iilor interna-ionale, /ar &i pentru a4i3urarea uneia /intre cele %ai i%portante preve/eri ale Cartei ONU G ?crearea con/i-iilor .n care va fi po4i$il2 3arantarea ecLit2-ii &i re4pectarea o$li3a-iilor ce reie4e /in tratate &i alte i>voare /e /rept interna-ionalA. Altfel 4pu4, re4pectarea principiului e3alit2-ii 4uverane creea>2 con/i-ii, ce per%it a4i3urarea 4ta$ilit2-ii rela-iilor interna-ionale. !rincipiul pacta sunt servanda e4te fi9at .n p. ( art. ( al Cartei ONU. !rin con-inutul 42u el 4e refer2 nu nu%ai la o$li3a-iile a4u%ate /e 4tate confor% Cartei ONU, /ar, de facto, &i la o$li3a-iile ce reie4e &i /in alte i>voare ale /reptului interna-ional G articolul (7 /in Conven-ia /e la Viena /in ,070 privin/ /reptul tratatelor. Art. ,56 al Cartei ONU, care 4ta$ile&te pri%atul o$li3a-iilor 4ta$ilite 6,

/e Cart2, preve/e c2 acea4t2 .n/atorire nu 4e li%itea>2 /oar la cele prev2>ute /e Cart2, /ar 4e r24frFn3e &i a4upra o$li3a-iilor a4u%ate .n $a>a altor tratate. <n/eplinirea o$li3a-iilor interna-ionale e4te 4trFn4 le3at2 /e no-iunea ?cu $un2 cre/in-2A. Dac2 $una cre/in-2 are o i%portan-2 vital2 .n /reptul intern, .n rela-iile /intre 4tate ea 1oac2 un rol &i %ai %are, /eoarece .n ace4t /o%eniu lip4e4c %i1loacele 4peciale, ce ar per%ite .n/eplinirea o$li3a-iilor prin inter%e/iul in4tan-elor 1u/iciare, puterii /e 4tat &i 3arantarea le3alit2-ii. No-iunea ?$un2 cre/in-2A a fo4t prev2>ut2 .n %ai %ulte tratate &i /eclara-ii interna-ionale, .n ca/rul conferin-elor &i re>olu-iilor A/un2rii Generale a ONU. Re4pectarea ace4tui concept .n ca/rul rela-iilor interna-ionale e4te in4epara$il2 /e /e>voltarea cooper2rii interna-ionale, care 4e $a>ea>2 /oar pe $una cre/in-2. Cooperarea interna-ional2 e4te o .n/atorire, a4u%at2 .n li%itele Cartei ONU. "ip4a $unei cre/in-e .n ca/rul aplic2rii Cartei /uce la 4u$%inarea ace4tei cooper2ri. !rincipiul $unei cre/in-e apare .n con/i-iile conte%porane ca un i%portant i>vor /e /rept interna-ional, tran4for%Fn/uE4e /intrEun principiu %oral .n unul /e /rept. Onorarea ace4tei o$li3a-ii /uce la .%$un2t2-irea &i /e>voltarea rela-iilor prietene&ti /intre 4tate. !re>int2 intere4 /ificult2-ile, atFt .n a4pect teoretic, cFt &i practic, ap2rute .n proce4ul aplic2rii principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor .n practica ONU. E4te vor$a, .n pri%ul rFn/ /e ne concor/an-a e9i4tent2 .n .n42&i Carta ONU G pe /e o parte ONU 4e $a>ea>2 pe e3alitatea 4uveran2 a tuturor %e%$rilor 42i, iar pe /e alt2 parte G %e%$rii Con4iliului /e Securitate 4unt a$ilita-i cu .%puterniciri /eo4e$ite .n proce4ul /e %en-inere a p2cii &i a 4ecurit2-ii interna-ionale. Articolul privin/ principiile /e activitate ale ONU /in Cart2 preve/e c2 ?or3ani>a-ia e4te fon/at2 .n $a>a principiului e3alit2-ii 4uverane a tuturor %e%$rilor 42iA. Ace4t principiu 4t2 nu nu%ai la $a>a ONU, ci &i la $a>a 4i4te%ului /e re3le%entare a rela-iilor interna-ionale .n 3eneral. 8: Specificul /reptului interna-ional con4t2 .n faptul c2 4u$iectele lui 4unt 4tatele 4uverane. Nu to-i autorii 4unt /e acor/ cu acea4t2 teorie. E9i4t2 opinii, potrivit c2rora i/eea e3alit2-ii 4tatelor e4te un %it.80 Dreptul interna-ional per%ite, .n ca>uri e9cep-ionale, ine3alitatea .n /repturi, /ar ace4te /repturi e9clu4ive prev2/, toto/at2, &i a4u%area unor o$li3a-ii a/2u32toare. Cel %ai elocvent e9e%plu .n ace4t 4en4 e4te 4tatutul %e%$rilor per%anen-i ai Con4iliului /e Securitate al ONU. Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie a ONU a %en-ionat c2 ?... reie&in/ /in volu%ul /repturilor ce le po4e/2, pute% con4tata c2 .n orice 4i4te% /e /rept e9i4t2 ca>uri /e ine3alitate .ntre 4u$iectele /e /reptA.75 <n conte9tul ace4tor re3le%ent2ri, pute% conclu>iona c2 un 4tat poate participa la un nu%2r %ai %are /e tratate .n co%para-ie cu alt 4tat, a4u%Fn/uE&i un nu%2r %ai %are /e /repturi &i o$li3a-ii. Acea4ta nu 4e refer2 .n42 la /repturile ce reie4e /in 4uveranitate.
8: 80

qon\won, r.r. ]^_`abcde`be^ fdcge. Zc ci{. ]eilgc. rz`Ege pWn, ,00;, i{d. (7) A"CRECHT, U. Internationale !olitiH. MncLen, ,0:7, 4. 7;. 75 C.I.=. Recueil /e4 arrt4, avi4 con4ultatif4 et or/onnance4, ,0)0. !. ,;:.

6(

E3alitatea de jure a 4tatelor pre4upune c2 toate nor%ele /reptului interna-ional 4e aplic2 tuturor .n e3al2 %24ur2 &i au aceea&i for-2 1uri/ic2 o$li3atorie. Statele po4e/2 /repturi e3ale la e9ercitarea /repturilor &i la a4u%area o$li3a-iilor. Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie %en-ionea>2 c2 e3alitatea pre4upune /e a4e%enea li$ertatea e3al2 .n toate /o%eniile, inclu4iv .n /o%eniile ce nu 4unt re3le%entate /e /reptul interna-ional.7, !rofe4orul france> =. Scelle, interpretFn/ con-inutul art. ( p. , al Cartei ONU, %en-ionea>2 c2 ?.../in punct /e ve/ere filo>ofic acea4ta e4te i%po4i$il. Or3ani>a-ia interna-ional2 &i 4i4te%ul unani%it2-ii 4unt inco%pati$ile, /eoarece ace4t 4i4te% e4te li%itat /e c2tre cele cinci Mari !uteri, reie&in/ /in faptul c2 principiul suveranitii egale .n4ea%n2 c2 4tatul e4te le3at nu%ai prin acele nor%e /e /rept care 4unt 4e%nate /e c2tre 3uvernul 42u &i ratificate .n %o/ul core4pun>2torA.7( H. @el4en, co%parFn/ principiul unani%it2-ii %e%$rilor per%anen-i ai Con4iliului /e Securitate &i principiul e3alit2-ii 4uverane a %e%$rilor ONU, a1un3e la conclu>ia c2 privile3iul /reptului /e veto al %e%$rilor per%anen-i a Con4iliului /e Securitate .ncalc2 principiul e3alit2-ii, 4ta$ilit /e /reptul interna-ional.76 =uri4tul 3er%an D. Cer$er, co%parFn/ 4itua-ia .n care 4e aflau cele cinci Mari !uteri .n ca/rul Societ2-ii Na-iunilor, .n calitate /e %e%$ri a Con4iliului Societ2-ii, cu 4itua-ia .n care 4e afl2 cele cinci Mari !uteri G %e%$ri per%anen-i ai Con4iliului /e Securitate al ONU, a1un3e la conclu>ia c2 volu%ul privile3iilor ulti%ilor a cre4cut, /eoarece Marile !uteri nu nu%ai c2 au 4tatutul /e %e%$ri per%anen-i ai Con4iliului /e Securitate, /ar au &i /reptul /e veto, ceea ce con4tituie o a$atere /e la art. ( /in Carta ONU, care procla%2 principiul egalitii suverane a tuturor membrilor si.7) Totu&i, tre$uie 42 4pune% c2 acea4t2 teorie a egalitii relative nu e4te unani% recuno4cut2, inclu4iv /e practica Cur-ii Interna-ionale /e =u4ti-ie a ONU. <n ace4t 4en4 D. Carata&vili %en-ionea>2Q ?/up2 cu% 4e ve/e, recunoa&terea principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor .n Carta ONU nu pre4upune i3norarea realit2-ii de factoK a locului &i a rolului 4tatelor .n ca/rul co%unit2-ii interna-ionaleA.78 CFt prive&te aplicarea principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor .n ca/rul or3ani>a-iilor interna-ionale, ace4ta con4t2 .n acor/area /reptului e3al tuturor 4tatelor, .n calitatea lor /e 4u$iecte /e /rept interna-ional, .n participarea la activitatea or3ani>a-iilor interna-ionale, care au /rept o$iect e9a%inarea unor pro$le%e /e intere4 3eneral.

7, 7(

C.I.=. Recueil /e4 arrt4, avi4 con4ultatif4 et or/onnance4, ,085. !. (;8. SCE""E, G. !riala$le S linte3ration /une SociMtM international univer4elle. AtLMne4, ,07,, p. :E0. 76 @E"SEN, H. General TLeor of "aR an/ State. Ca%$ri/3e, ,08,, p. (8(E(8). 7) CERCER, D. "eL$rucL /e4 VlHerrecLt4. MncLen, ,075, 4. (,(E(,6. 78 p\X\\wrqr, Y.r., op. cit., d. ;5.

66

<n $a>a principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor, fiecare 4tatE%e%$ru al ONU are /reptul la for%ularea &i .naintarea unor propuneri pentru /i4cutarea lor .n ca/rul or3ani>a-iei, fiecare %e%$ru, confor% Cartei ONU, are /reptul la repre>entarea .n or3anele ONU, are /reptul 42 participe la /i4cutarea pro$le%elor. "a a/optarea Lot2rFrilor .n ca/rul ONU fiecare 4tat are un 4in3ur vot. !rincipiul e3alit2-ii 4uverane, ca &i rela-iile .ntre 4tate, tre$uie 42 4e $a>e>e .n e9clu4ivitate pe $un2 cre/in-2. Orice rela-ii 1uri/ice .ntre 4tate pot fi reali>ate /oar cu con/i-ia acor/ului $enevol /e voin-2 al tuturor participan-ilor, e9clu>Fn/ orice a%e4tec /in e9terior. Ace4t principiu preve/e c2 4tatele au /repturi e3ale &i nu 4e 4upun altei puteri /in e9terior. !rincipiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor inter>ice orice a%e4tec .n afacerile interne ale 4tatelor, a%enin-area cu for-a &i aplicarea ei .%potriva in/epen/en-ei politice a 4tatului, preve/e .n/eplinirea cu $un2 cre/in-2 a o$li3a-iilor a4u%ate /e c2tre 4tate .n confor%itate cu /reptul interna-ional &i .n/eplinirea altor o$li3a-ii ce reie4e /in Carta ONU.77 Dor%ulFn/ principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor, autorii Cartei ONU nu inten-ionau 42 procla%e un nou principiu /e /rept. Inclu/erea lui .n Cart2 a fo4t i%pu42 /e nece4itatea fi92rii recunoa&terii /epline &i re4pect2rii e3alit2-ii de jure a 4uveranit2-ii 4tatelor, recunoa&terii e3alit2-ii 4uverane ca principiu /e $a>2 .n rela-iile /intre 4tatele %e%$re ale ONU. <n confor%itate cu Carta ONU, nici un 4tat nu poate fi con4i/erat de jure 4uperior altuia. Cre/e% c2 ace4t principiu, privit /in per4pectiva e3alit2-ii .n /repturi a 4tatelor, in/iferent /e puterea lor, poate fi recuno4cut /rept cel %ai /e%ocratic principiu al co%unit2-ii interna-ionale. E3alitatea 4uveran2 a 4tatelor, pre4upune .n pri%ul rFn/, e3alitatea de jure. Din punct /e ve/ere al /i%en4iunilor teritoriale, a nu%2rului popula-iei, a nivelului /e /e>voltare, a puterii %ilitare, 4tatele nu 4unt &i nici nu pot fi e3ale, /e un/e &i reie4e ine3alitatea de facto al influen-ei politice a 4tatelor .n rela-iile interna-ionale. Cine.n-ele4, toate 4tatele 4unt intere4ate, .n e3al2 %24ur2, .n %en-inerea p2cii, /ar contri$u-ia 4tatelor la ace4t proce4 nu e4te &i nu poate fi aceea&i. <n42 e3alitatea de jure a 4tatelor nu /epin/e /e puterea &i rolul 4tatelor de facto. Acea4ta a fo4t prev2>ut &i /e Carta ONU, care -ine cont /e principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor &i /e contri$u-ia real2 a Marilor !uteri la %en-inerea p2cii. Statele, .n calitatea lor /e 4u$iecte /e /rept interna-ional, apar ca participan-i e3ali ai co%unit2-ii interna-ionale. Ele 4e $ucur2 /e /repturi e3ale, poart2 r24pun/ere e3al2 .n $a>a /reptului interna-ional &i au o$li3a-ia 42 re4pecte principiile &i nor%ele unani% recuno4cute ale /reptului interna-ional.7; Dup2 cu% 4u4-ine N. U&acov, acor/area /reptului /e veto pentru unele 4tate nu vine .n contra/ic-ie cu principiul e3alit2-ii 4tatelor %e%$re ale ONU, /eoarece 4tatele pot avea /repturi &i o$li3a-ii .n /iver4e /o%enii, lucru cu care 4tatele 4unt /e acor/.
77 7;

I$i/e%, p. 78. ow\nZ, x.\. hdubkuf ^`ubem}ciu g^}ulu `^d_cg g Zdmcbuzckuu Z^`ub^bb~ xcku|. rz`Ege \lc`^juu xcal [[[X. ]eilgc, ,087, i{d. 88E87.

6)

i acea4t2 con/i-ie e4te evi/ent2, /eoarece reie4e /in acor/ul 4uveran al 4tatelor 4e%natare ale Cartei ONU.7: <n Carta ONU principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor, pentru pri%a /at2 .n i4torie, -ine cont /e po4i$ilit2-ile reale ale 4tatelor .n proce4ul /e %en-inere a p2cii &i 4ecurit2-ii interna-ionale. Acor/ul &i unani%itatea ac-iunilor Marilor !uteri 4unt nece4are pentru %en-inerea p2cii &i 4ecurit2-ii interna-ionale, /e un/e &i i/eea c2 unani%itatea e4te o 3aran-ie a re4pect2rii intere4elor tuturor %e%$rilor ONU.70 Recunoa&terea principiului unani%it2-ii .n ca/rul Con4iliului /e Securitate nu .ncalc2 principiul e3alit2-ii 4tatelor, care con4tituie unul /in pilonii /reptului interna-ional. Dreptul interna-ional re3le%entea>2 rela-iile interna-ionale, ce apar .ntre 4tatele 4uverane, altfel 4pu4, .ntre 4u$iectele /e /rept interna-ional. Unul /in participan-ii la conferin-a /e la SanEDranci4co, S.C. @r.lov, %en-iona c2 ?i/eea, confor% c2reia toate 4tatele iu$itoare /e pace 4unt e3ale nu pre4upune c2 ele vor avea aceea&i i%portan-2 politic2 .n ca/rul Or3ani>a-iei. Acor/area unor /repturi e3ale .n ca/rul Or3ani>a-iei, poate avea loc nu%ai .n ca>ul 4tatelor care vor avea o$li3a-ii &i r24pun/ere e3al2 .n ca/rul ei. Iar /ac2 un 4tat nuE&i poate a4u%a .n ca/rul Or3ani>a-iei acelea&i o$li3a-ii &i re4pon4a$ilit2-i ca &i alte 4tate, el nu poate pretin/e nici la acelea&i /repturi .n ca/rul ace4tei Or3ani>a-iiA.;5 <n conclu>ie vo% %en-iona c2 principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor, care e4te unul /in principiile fun/a%entale ale ONU, 1oac2 un rol i%portant .n cooperarea 4tatelor, 3arantFn/, toto/at2, tuturor 4tatelor /repturi 4uverane e3ale. Statele au /repturi e3ale .n 4olu-ionarea pro$le%elor interna-ionale ce -in /e intere4ul lor le3iti%.

7: 70

I$i/e%, d. 80E78. I$i/e%. ;5 nXvqZ, [.p. ri{edu iez`cbu Zdmcbuzckuu Z^`ub^bb~ xcku|. Xczdce{lc {^li{c oi{cgc Zdmcbuzckuu Z^`ub^bb~ xcku| O,0))E,0)8P. ]eilgc. rz`Ege r]Z., ,075, i{d. )).

68

1.#. Raportul dintre conceptul de suveranitate i unele principii de drept internaional Unul /intre principiile cu care e3alitatea 4uveran2 are tan3en-2 ne%i1locit2 e4te auto/eter%inarea popoarelor. "a etapa conte%poran2 a fo4t acu%ulat2 o $o3at2 teorie &i practic2 .n ace4t /o%eniu. Auto/eter%inarea popoarelor e4te interpretat2 %ai 4trict /ecFt .n trecutK 4unt 4ta$ilite unele criterii interna-ionale $ine /eter%inate referitoare la acea4t2 pro$le%2. Rolul /eci4iv .n interpretarea actual2 a naturii 1uri/ice a principiului auto/eter%in2rii popoarelor .i revine ONU. !e parcur4ul anilor, auto/eter%inarea popoarelor a fo4t interpretat2, luFn/uE4e .n con4i/erare rit%ul alert /e /e>voltare a rela-iilor interna-ionale. <n le32tur2 cu ace4t fapt a ap2rut nece4itatea /eter%in2rii naturii 1uri/ice a ace4tui principiu, -inFn/ cont /e proce4ele conte%porane, cu% ar fi /e e9e%plu proce4ul /e 3lo$ali>are &i inten4ificarea rela-iilor interna-ionale. !roce4ul /e 3lo$ali>are, evi/ent, /uce la /ele3area unei p2r-i a 4uveranit2-ii 4tatelor unor or3ani>a-ii interna-ionale, fapt ce nu contravine /reptului interna-ional conte%poran, /ar, toto/at2, atra3e popoareleE%inorit2-i .n ace4t proce4. A4tfel, 4unt i/entificate %o/alit2-i /e 4olu-ionare a pro$le%elor e9i4tente, f2r2 a 4e .nc2lca principiile fun/a%entale ale /reptului interna-ional conte%poran G re4pectarea e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor &i nea%e4tecul .n afacerile lor interne. <n con/i-iile luptei i/eolo3ice /intre E4t &i Ve4t nu pute% ne3li1a nici a4pectul politic la interpretarea ace4tui principiu. <n anii 75E:5 ai 4ecolului JJ %a1oritatea %e%$rilor co%unit2-ii interna-ionale o repre>entau participan-ii la %i&carea /e nealiniere, .n re>ultatul c2reia, .ncura1ate /e 67

proce4ul /e /ecoloni>are, popoarele au %er4 pe calea /o$Fn/irii in/epen/en-ei prin e9ercitarea /reptului la auto/eter%inare.;, !ractica a /e%on4trat c2 cele %ai %ari pro$le%e apar .n %o%entul 4ta$ilirii acor/ului /e voin-2 a unui popor 4au a unei na-iuni. Acor/ul poate fi e9pri%at atFt pe cale pa&nic2, cFt &i .n proce4ul luptei ar%ate. Cu re3ret, &i acea4ta 4e refer2 .n 4pecial la cel /eEal /oilea ca>, lip4e4c unele re3uli 1uri/ice 3enerale. CLiar &i .n ca>ul cla4ic /e e9pri%are a acor/ului /e voin-2 /in partea unui popor 4au a unei na-iuni prin or3ani>area ple$i4citului, nu .ntot/eauna pute% 4u4-ine univoc c2 e4te vor$a /e un acor/ li$er e9pri%at. "a finele anilor :5 G .nceputul anilor 05 ai 4ecolului JJ 4Ea f2cut re%arcat2 o alt2 ten/in-2, potrivit c2reia 4epararea teritoriului unui 4tat nu repre>int2 ele%entul /e $a>2 al auto/eter%in2rii. Iu. Re4Letov /e e9e%plu, 4u4-ine c2 /reptul la 4eparare nu con4tituie un ele%ent con4titutiv al /reptului interna-ional, /e&i el poate ap2rea .n calitate /e proce/ur2 con4titu-ional2, iar li%itarea interpret2rii /reptului la auto/eter%inare /oar la /reptul /e 4eparare e4te o interpretare e9tre%i4t2 a ace4tui /rept.;( <n 3eneral, tre$uie 42 %en-ion2% c2 nu e9i4t2 o interpretare unani% acceptat2 a no-iunilor popor &i naiune. Anali>Fn/ no-iunea popor, profe4orul A. Ei/e, %e%$ru al 4u$co%i4iei ONU pentru prevenirea /i4cri%in2rii &i protec-iei %inorit2-ilor, %en-iona .n unul /in /i4cur4ule 4ale, c2 prin no-iunea /e popor tre$uie .n-ele4 demosul &i nu etnosul.;6 Un alt ar3u%ent .n 4pri1inul ace4tei po>i-ii .l con4tituie /ocu%entele /e $a>2 ale ONU, potrivit c2rora popoarele 4unt acelea care 4e $ucur2 /e /reptul la auto/eter%inare, lucru %en-ionat &i .n Avi>ul con4ultativ al Cur-ii Interna-ionale /e =u4ti-ie /in ,7.,5.,0;8 cu privire la SaLara Occi/ental2.;) <n una /in pu-inele interpret2ri ale no-iunii popor, e9pu42 .n Me%oran/u%ul pre32tit /e 4ecretariatul Conferin-ei /e la SanEDranci4co /in ,0)8, 4e releva c2 prin popor 4e are .n ve/ere un 3rup /e oa%eni, ce poate con4titui un 4tat 4au o na-iune.;8 O 4erie /e criterii ce pre>int2 intere4 .n caracteri>area unui popor au fo4t propu4e /e Co%i4ia /e /rept interna-ional .n le32tur2 cu eveni%entele /in !aHi4tanul /e E4tQ i4torie, le32turi etnice, reli3ioa4e, culturale, lin3vi4tice co%une, 4ituarea .ntrEun loc 3eo3rafic co%un, $a>a econo%ic2 co%un2 &i pre>en-a unui 3rup cFt /e cFt nu%ero4.;7

;,

WXxrWxnZ, [.. ^edu j^_`abcde`beme fdcgc. ]eilgc. ej II. [{cd~^ u beg~^ {^ed^{u^ilu^ fde}^j~. ]eilgc. rz`c{^}i{ge xr]h, ,000, i{d. ,78E,7;. ;( XWwWZ, .\. hdcge bc icjeefd^`^}^bu^ u e{`^}^bu^. ]]h. ,, ,00), i{d. 6E). ;6 Doc. ONU. ECN. )Su$. (,0066), /in ,5 au3u4t ,006, p. ,;. ;) LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4c4u%%arie4c4a4o%%aire;8,5,7.Lt% ;8 [cjeefd^`^}^bu^ bcde`eg g j^_`abcde`bej fdcg^. [th. ,5, ,005, c{d. (;E68. ;7 LttpQRRR.un.or3laRilcin/e9.Lt%

6;

Un popor poate fi con4tituit /intrEo na-iune prepon/erent2 &i alte 3rupuri etnice %ici. !oporul poate fi con4tituit /in cFteva na-iuni, care nu 4e /eo4e$e4c /in punct /e ve/ere nu%eric. El poate fi for%at /in tri$uri, /iver4e 3rupuri etnice, care .nc2 nu 4Eau con4tituit ca na-iuni. ;; Dup2 p2rerea /Elui S.V. Cernicenco, pentru ca un 3rup 42 poat2 fi con4i/erat popor e4te nece4ar, .n pri%ul rFn/, ca ei 42 locuia4c2 pe un teritoriu co%un.;: <n al /oilea rFn/, e4te nece4ar 42 e9i4te o inte3rare econo%ic2 &i 4ocial2 a popula-iei core4pun>2toare. Iar .n al treilea rFn/, popula-ia /at2 tre$uie 42 po4e/e ele%ente ce in/ic2 pre>en-a unei culturi co%une.;0 <n opinia noa4tr2, al-i factori ce ar putea releva unitatea e9i4ten-ial2 a unui pot fi ele%entul ra4ial 4au lin3vi4tic, unitatea reli3ioa42. Merit2 a fi %en-ionate .n ace4t 4en4 conclu>iile for%ulate /e profe4orul A. Ei/e, %e%$ru al 4u$co%i4iei ONU pentru prevenirea /i4cri%in2rii &i protec-ia %inorit2-ilor, care 4u4-ine c2 principiul auto/eter%in2rii popoarelor, e9pri%at prin /reptul la 4eparare, e4te 4u$4ecvent principiului inte3rit2-ii teritoriale, .n con/i-iile .n care 4tatul a4i3ur2 e3alitatea popoarelor, iar .n co%ponen-a Guvernului 4unt inclu&i repre>entan-ii .ntre3ii popula-ii, .n afara oric2rei /i4cri%in2ri ra4iale 4au reli3ioa4e. Dl Ei/e aten-ionea>2 c2 e4en-a principiului auto/eter%in2rii o con4tituie /reptul popula-iei /e a participa la con/ucerea 4tatului. Atunci cFn/ Guvernul nu creea>2 con/i-ii pentru participarea repre>entan-ilor tuturor popoarelor &i ai tuturor p2turilor 4ociale la ace4t proce4, pro$le%a /reptului la auto/eter%inarea a /iver4elor 3rupuri ale popula-iei /evine una 4trin3ent2.:5 Natura 1uri/ic2 a principiului auto/eter%in2rii popoarelor, interpretat2 /e /reptul interna-ional conte%poran, preve/e, .n pri%ul rFn/, c2 reali>area ace4tui /rept nu tre$uie 42 a/uc2 atin3ere inte3rit2-ii teritoriale a 4tatelor core4pun>2toare, .n al /oilea rFn/, c2 proce4ul /e auto/eter%inare poate /ecur3e /iferit .n /iferite 4tate. <n acela&i ti%p, ace4te 4tate, re4pectFn/ /reptul popoarelor la auto/eter%inare, 4unt o$li3ate 42 pre>inte unele 3aran-ii 1uri/ice celor ce locuie4c pe teritoriile lor. <n ca>ul .n care unei 4au altei p2r-i a unui popor i 4e refu>2 /reptul /e a participa la con/ucerea 4tatului, pe teritoriul c2ruia locuie&te, nu i 4e 3arantea>2 p24trarea tra/i-iilor etc., 4e poate vor$i /e4pre .nc2lcarea /reptului la auto/eter%inare a .ntre3ului popor. De4eori /reptul popoarelor la auto/eter%inare e4te ar3u%entat prin faptul c2 4uveranitatea apar-ine poporului 4au na-iunii. Suveranitatea na-ional2 pre4upune e9i4ten-a unor particularit2-i calitative, care per%it recunoa&terea unei co%unit2-i /e oa%eni .n calitate /e na-iune, /reptul ei /e a /eci/e a4upra propriului /e4tin, a4upra teritoriului &i $o32-iilor 4ale, a4upra for%ei /e 3uvern2%Fnt. A4tfel, I.!. Cli&cenco e4te /e p2rerea c2 4uveranitatea na-ional2 .&i 324e&te e9pre4ia .n /reptul
;;

Aten-ion2% c2 .n /reptul interna-ional conte%poran conceptul ?na-iuneA cuprin/e totalitatea cet2-enilor unui 4tat, f2r2 a 4e lua .n 4ea%2 apartenen-a etnic2. ;: WXxrWxnZ, [.., op. cit., d. ,;7E,;;. ;0 I$i/e%, d. ,;;. :5 Doc. ONU. ECN. )Su$. (,00(6; /in , iulie ,00(, p. 68.

6:

popoarelor la auto/eter%inare.:, DElui 4u4-ine c2 anu%e poporul e4te principalul purt2tor al 4uveranit2-ii. Altfel 4pu4, el e4te 4u$iectul /e /rept interna-ional principal &i pri%ar. :( E9ercitFn/ /reptului la auto/eter%inare, poporul .&i e9ercit2, toto/at2, /reptul la crearea unui 4tat in/epen/ent &i la 4olu-ionarea pro$le%elor 4ale interne &i e9terne. Crearea unei autono%ii poate fi vali/2 /oar .n re>ultatul li$erei e9pri%2ri a voin-ei .ntre3ii popula-ii, ce locuie&te pe teritoriul .n cau>2, inclu4iv a voin-ei oa%enilor, care /in /iver4e %otive 4e afl2 te%porar .n afara teritoriului /at. E9ercitFn/uE&i /reptul la auto/eter%inare, orice popor 4au na-iune tre$uie 42 4e $a>e>e pe nor%ele &i principiile unani% recuno4cute ale /reptului interna-ional, precu% &i pe nor%ele &i principiile con4titu-ionale, 4ta$ilite .n confor%itate cu nor%ele &i principiile /reptului interna-ional. E4te foarte i%portant ca actele prin care e4te re3le%entat2 autono%ia 42 re3le%ente>e clar raporturile .ntre for%a-iunea autono%2 &i centru. Ace4te re3le%ent2ri vor preve/ea co%peten-a for%a-iunii autono%e .n /o%eniile politic, econo%ic, rela-iile na-ionale &i culturale, inclu4iv, /ac2 e4te po4i$il, /reptul /e a .ncLeia tratate interna-ionale, nivelul /e repre>entare. E4te vor$a, .n pri%ul rFn/, /e rela-iile cu 4tatele li%itrofe. <n confor%itate cu principiile re4pect2rii 4uveranit2-ii /e 4tat &i /reptului popoarelor la auto/eter%inare, for%a-iunea autono%2 poate .ncLeia tratate .n a&a /o%enii ca re3i%ul /e trecere a frontierei, co%er-ul, turi4%ul, protec-ia %e/iului, care atin3 intere4ele 3enerale ale 4tatului. O$li3a-iile interna-ionale a4u%ate /e c2tre 4tatul, pe teritoriul c2ruia a fo4t procla%at2 for%a-iunea autono%2, 4unt o$li3atorii &i pentru or3anele for%a-iunii autono%e, in/iferent /e faptul au ele un caracter conven-ional 4au cutu%iar. Deci>iile or3anelor for%a-iunii autono%e, a/optate .n li%itele co%peten-ei, /evin o$li3atorii pentru or3anele centrale, iar cerin-ele le3iti%e &i intere4ele vitale ale centrului, co%peten-a or3anelor centrale vor fi luate .n con4i/era-ie .n proce4ul reali>2rii o$iectivelor econo%ice, 4ociale, culturale pe teritoriul for%a-iunii autono%e. <n ca>ul apari-iei unor /iver3en-e privin/ co%peten-a or3anelor centrale &i ale for%a-iunii autono%e, ace4tea vor fi 4olu-ionate /e un or3an in/epen/ent. Si, .n 4fFr&it, 4tatutul for%a-iunii autono%e nu poate fi %o/ificat .n %o/ unilateral f2r2 acor/ul popula-iei for%a-iunii autono%e, acea4ta poate avea loc .n $a>a unui referen/u% ecLita$il. !ro$le%a /eter%in2rii li%itelor 4uveranit2-ii /e 4tat poate ap2rea &i .n ca>ul unui conflict ar%at, f2r2 caracter interna-ional. <n confor%itate cu nor%ele /reptului interna-ional conte%poran, nici un 4tat nu are /reptul 42 4e i%plice /irect 4au in/irect .ntrEun conflict ar%at intern /e pe teritoriul altui 4tat. Acea4t2 po>i-ie e4te for%ulat2 e9pre4 .n p. ( art. 6 /in !rotocolul II /in ,0;;, ce 4e refer2 la conflictele ar%ate f2r2 caracter interna-ional, a/i-ional celor IV Conven-ii /e la Geneva
:,

pqr WxnZ, r.h., YZXr\, . hd^k^`^b{~ g j^_`abcde`bej fa}ubej u ci{bej fdcg^. rz`. (E^. rz`Ege ]xr]h. ]eilgc, ,000, i{d. (6. :( I$i/e%, d. ().

60

/in ,0)0 cu privire la protec-ia victi%elor /e r2>$oi. Referin/uEne la conflictele conte%porane, aten-ion2% c2 .n conflictul /in @o4ovo O,000E(55,P, ce a tre>it %ulte /i4cu-ii, in4tru%entele re3le%ent2rii interna-ionale, cu re3ret, ?&iEau /e%on4tratA ineficien-a. Aplicate 4itua-iei conflictuale /in @o4ovo, cele /ou2 principii fun/a%entale ale /reptului interna-ional G auto/eter%inarea popoarelor &i inviola$ilitatea frontierelor G 4e e9clu/ reciproc. !ro$le%a continu2 42 r2%Fn una actual2 G /e pe ce po>i-ie tre$uie privit2 i%plicarea co%unit2-ii interna-ionale .n afacerile interne ale unui 4tat, .n 4pecial .n ca>urile a&aEnu%itelor ?interven-ii u%anitareA. De4tr2%area Iu3o4laviei a pu4 co%unitatea interna-ional2 .n fa-a /ile%ei G cine tre$uie 4u4-inut .n ace4t conflict G repu$licile na-ionale &i -inuturile autono%e, care 4unt parte co%ponent2 a unui 4tat 4uveran, 4au centrul fe/eral, care .ncearc2 42 %en-in2 inte3ritatea teritorial2 a 4tatului <n lip4a unor prece/ente .n 4olu-ionarea unor a4e%enea conflicte e4te 3reu /e /eli%itat ten/in-a /e 4eparati4% /e e9ercitarea /reptului la auto/eter%inare. Din cau>a ne co/ific2rii pre>int2 /ificult2-i &i aplicarea nor%elor ce re3le%entea>2 conflictele ar%ate .n ca>ul ac-iunilor %ilitare ce au loc pe teritoriul unui 4tat &i ur%2re4c 4epararea unei p2r-i /e teritoriu. "a etapa conte%poran2 /e /e>voltare a /reptului interna-ional tre$uie f2cut2 /eli%itarea .ntre %i&carea 4ece4ioni4t2 &i lupta pentru eli$erarea na-ional2, /eoarece .n ulti%ul ca> p2r-i .n conflict 4unt re3i%ul colonial, ra4ial 4au un 3uvern 4tr2in G pe /e o parte, &i poporul G pe /e alt2 parte. <n plu4, /reptul la auto/eter%inare a fo4t recuno4cut &i fi9at .n Carta ONU, .n Declara-ia A/un2rii Generale a ONU /in ,0;5. <n lupta pentru 4epararea unui teritoriu, p2r-i la conflict 4unt 3uvernul unui 4tat &i o parte a popula-iei 4ale, ce tin/e 42 4e 4epare. Un a4e%enea conflict intern 4e poate tran4for%a .ntrEun conflict ar%at interna-ional &i atunci, .n ca>ul cFn/ o a4e%enea 4eparare a avut loc de facto, acea4ta va i%pune aplicarea nor%elor prev2>ute conflictelor ar%ate interna-ionale.:6 <n ca>ul cFn/ 4epararea de facto nu a avut loc, p2r-ile .n conflict vor aplica nor%ele /e /rept prev2>ute pentru conflictele ar%ate f2r2 caracter interna-ional, cu con/i-ia c2 .n conflict nu 4unt i%plicate un 4tat ter-, un 3rup /e 4tate 4au o or3ani>a-ie interna-ional2.:) Eficien-a re3le%ent2rii conflictelor interne pe parcur4ul anilor 05 ai 4ecolului JJ a fo4t /e4tul /e li%itat2, fapt ce pune .n fa-a co%unit2-ii interna-ionale un &ir /e pro$le%e. Una /in ele, .n opinia noa4tr2, o con4tituie nece4itatea i/entific2rii unei 4olu-ii a/ecvate .n ca>ul /eclan&2rii unui conflict ar%at intern. Rolul principal .n ela$orarea unui %o/el eficient /e re3le%entare a conflictelor ar%ate interne revine or3ani>a-iilor interna-ionale, .n pri%ul rFn/ ONU &i CICR. I%plicarea ace4tor 4tructuri .n calitate /e %e/iatori activi &i po4i$ilitatea atra3erii /e c2tre Curtea !enal2 Interna-ional2

:6

po]rx, [.. x^le{ed~^ fde}^j~ fduj^b^bu j^_`abcde`beEfdcgeg~ bedj g i}ac^ geeda_^bbeme leb}ul{c b^j^_`abcde`beme cdcl{^dc. XW]h. (55,. [f^kuc}b~| g~fail. [cbl{Eh^{^dadm, (55,, i{d.;7E;;. :) I$i/e%.

)5

la r24pun/ere a per4oanelor culpa$ile .n co%iterea unor cri%e .%potriva u%anit2-ii vor crea un i%portant prece/ent .n /reptul interna-ional G recunoa&terea 4upre%a-iei 1uri4/ic-iei interna-ionale. !rincipiul e3alit2-ii 4uverane are o 4trFn42 le32tur2 &i cu principiul neutralit2-ii. !rovenit /in latina %e/ieval2, ter%enul /e neutralitate /efine&te 4itua-ia 4tatelor care .n ti%p /e r2>$oi nu particip2 la o4tilit2-i, ci continu2 42 .ntre-in2 .n %o/ i%par-ial rela-ii pa&nice cu toate -2rile, inclu4iv cu -2rile $eli3erante. Neutralitatea 3enerea>2 /repturi &i .n/atoriri 4peciale, care, /e re3ul2, nu e9i4t2 .n ti%p /e pace &i care .ncetea>2 o/at2 cu .ncLeierea r2>$oiului 4au .n %o%entul .n care 4tatul Lot2r2&te 42 renun-e la neutralitate &i 42 intre .n r2>$oi.:8 Dreptul la neutralitate, a&a cu% a fo4t el con4acrat .n /reptul interna-ional cla4ic, repre>int2 un ecLili$ru .ntre intere4ele $eli3eran-ilor, care ar /ori 42 re/uc2 pe cFt po4i$il co%er-ul .ntre ina%icii lor &i 4u$iec-ii neutri, &i ace&tia /in ur%2, care ar /ori 42 nu li 4e pun2 pie/ici .n ace4t 4en4.:7 Tra/i-ional, neutralitatea 4e $a>ea>2 pe /oi piloniQ pe a$-inerea /e la orice participare %ilitar2 la un conflict ar%at:; K &i pe atitu/inea /e i%par-ialitate fa-2 /e $eli3eran-i. Confor% /octrinei cla4ice, pentru a func-iona &i a pro/uce efecte 1uri/ice, 4tatutul /e neutralitate tre$uie 42 fie recuno4cut /e c2tre p2r-ile .n conflict .n ve/erea re4pect2rii /e c2tre ace4tea /in ur%2 a intere4elor 4u$iec-ilor neutri &i a ne utili>2rii teritoriului lor pentru opera-iuni %ilitare.:: In4titu-ia neutralit2-ii 4Ea con4tituit 4pre finele 4ecolului al JVIII pe $a>a unei practici, relativ unifor%e, ur%ate /e un %ic 3rup /e 4tate europene, .n 4pecial .n /o%eniul %ariti%, &i a fo4t tran4for%at2 .n /rept po>itiv prin Conven-iile V &i JIII /e la Ha3a /in ,05;, .n care neutralitatea ap2rea /eopotriv2 ca un act /i4cre-ionar, atri$uit .n co%peten-a e9clu4iv2 a 4tatului intere4at, &i ca un re3i% 1uri/ic, co%portFn/ un an4a%$lu /e /repturi &i o$li3a-ii. Dup2 p2rerea unuia /intre 4peciali&tii /e notorietate .n %aterie CLarle4 Rou44eau, ?neutralitatea e4te .n realitate un actEcon/i-ie care /eter%in2 aplicarea unui 4tatut /e /rept po>itivA.:0 Rela-iile /intre $eli3eran-i &i 4u$iec-ii neutri 4unt re3le%entate /e un &ir /e nor%e /e /rept interna-ional, ce /ecur3 /in rela-iile 4pecifice /intre $eli3eran-i &i 4u$iec-ii neutri. <n pre>ent ace4te nor%e nu %ai fac parte /in dreptul rzboiului. <n 4ecolele trecute, 4tatul era .n /rept 42 pornea4c2 un r2>$oi /e a3re4iune .%potriva altui 4tat 4au 42 r2%Fn2 neutru. Dreptul interna-ional conte%poran
:8

C"O C+, I., SUCEAV+, I. Drept interna-ional u%anitar. Ca4a 4e e/itur2 &i pre42 ? an4aA SR". Cucure&ti, ,00(, p.(7;. :7 I$i/e%. :; A$-inerea vi>ea>2 /eopotriv2 ne participarea /irect2 la o4tilit2-i, &i in/irect2, prin acor/area /e a4i4ten-2 unuia /intre $eli3eran-i. :: MONNIER, =. Developpe%ent /u /roit international Lu%anitaire et /roit /e la neutralitM. In4titut Henr Dunant. Genve, ,0:8, p. :E,5. :0 ROUSSEAU, CL. "e /roit /e conflit4 ar%M4. A. !e/one. !ari4, ,0:6, p. 6;,.

),

/e>avuea>2 r2>$oaiele /e a3re4iune, /ar nu inter>ice neutralitatea .n ti%pul unui conflict ar%at. Inter>icerea r2>$oiului /e a3re4iune nu /uce .n %o/ i%inent la licLi/area conflictelor ar%ate. Dreptul interna-ional conte%poran inter>ice utili>area for-ei ar%ate, e9cep-ie con4tituin/ /reptul la autoap2rare in/ivi/ual2 4au colectiv2, prev2>ut /e art. 8, al Cartei ONU, &i ca for%2 /e 4anc-iune i%pu42 prin re>olu-ia Con4iliului /e Securitate, a/optat2 .n $a>a Capitolului VII al Cartei ONU. !Fn2 la pri%ul r2>$oi %on/ial, evolu-ia in4titu-iei /e neutralitate era 4trFn4 le3at2 /e /reptul 4tatului /e a purta r2>$oi. I. @ant con4i/era c2, /ac2 /reptul interna-ional e4te $a>at pe e9i4ten-a 4eparat2 a %ai %ultor 4tate vecine in/epen/ente, atunci ?acea4t2 4itua-ie ea .n42&i pre4upune o 4tare /e r2>$oiA.05 Reie&in/ /in acea4ta, /octrina trata neutralitatea ca o parte co%ponent2 a ?/reptului r2>$oiuluiA. A4tfel, a%ericanul !.C. =e44up nu%ea /reptul neutralit2-ii ?4ora neLot2rFt2 a /reptului r2>$oiuluiA.0, Un alt 1uri4t a%erican, =.". @un> era /e p2rerea c2 acolo un/e nu e9i4t2 4tare /e r2>$oi, nu e9i4t2 nici neutralitate.0( Confor% teoriei 4avantului D. An>ilotti, neutralitatea per%anent2 are la ori3ine un tratat 4au, %ai 3eneral, un acor/, care poate .n e3al2 %24ur2 42 preia .n42&i for%a tratatului. 06 D. An>ilotti con4i/era c2 neutralitatea poate fi 4ta$ilit2, e9clu4ivQ printrEo /eclara-ie unilateral2, prin care e4te e9pri%at2 voin-a /e neutralitate per%anent2K acea4t2 /eclara-ie ar putea fi un pro3ra% politic, .n42 nu poate an3a1a 4tatele ter-e la un co%porta%ent /eter%inat, /eci nu poate /a na&tere la un verita$il raport 1uri/ic interna-ionalK printrEo /eli$erare a unui 4tat ter-, care printrEo /eclara-ie unilateral2 ar putea acor/a /repturi &i ar putea con/i-iona a4u%area unor o$li3a-ii reciproce /e c2tre 4tatele care au 4u4-inut /eclara-ia nu%it2. Toto/at2, actul /eli$erativ ar putea con4titui o propunere a/re4at2 unui 4tat, .n 4pecial o con/i-ie pentru a recunoa&te un nou 4tat, acceptat2 e9pre4 4au tacit /e 4tatul c2ruia .i e4te a/re4at2, printrEun acor/, care con4tituie $a>a 1uri/ic2 a neutralit2-ii.0) Confor% aceleia&i /octrine, 4e con4i/era c2 4tatul neutru ar fi un 4tat par-ial re4trFn4 .n /repturi 4au, /up2 cu% 4e %ai 4u4-inea, un 4tat ce nu po4e/2 4uveranitate /eplin2, .ntrucFt 4e afl2 .ntrEo 4itua-ie care nuEi per%ite 42 utili>e>e for-a, cu e9cep-ia ca>urilor /e autoap2rare. D. An>ilotti arat2 c2 unii autori con4i/er2 re>ona$il a face /i4tinc-ie .ntre ca>ul cFn/ actul /e neutralitate i%plic2 /oar o$li3a-ia 4tatelor neutre /e a nu .nc2lca neutralitatea altui 4tat 4au /in contra G i%pune ace4tui 4tat o$li3a-ia /e a nu recur3e la for-2Q .n pri%ul ca> nu 4unte% .n fa-a li%it2rii 4uveranit2-ii, 4tatul
05 0,

n\x, r. n g^beja juda dcl{c{~ e g^bej jud^. ]eilgc, ,076, i{d. 60. roxZ, Z. r. x^|{dc}u{^{ g j^_`abcde`bej fdcg^. h^dj, ,07:, i{d. 6. 0( I$i/e%. 06 ANBI"OTTI, D. Cour4 /e Droit international. !re%ier volu%eQ Intro/uction G TLMorie4 3MnMrale4. Sire. !ari4, ,0(0, p. (6:. 0) I$i/e%, p. (),.

)(

neutru nu 4e o$li32 42 nu recur32 la for-2 &i, ca re>ultat, .&i p24trea>2 4uveranitateaK .n cel /eEal /oilea ca> G 4unte% .n fa-a unei verita$ile li%it2ri a 4uveranit2-ii.08 !ri%ele .ncerc2ri /e a 4coate r2>$oiul .n afara le3ii 4e .ntreprin/ /up2 pri%ul r2>$oi %on/ial &i au fo4t f2cute .n ca/rul Societ2-ii Na-iunilor. Docu%entul cla4ic al ace4tei perioa/e e4te Tratatul /e la !ari4 /in ,0(:, cuno4cut 4u$ /enu%irea /e !actul Crian/E@ello3, care a inter>i4 r2>$oiul .n calitate /e in4tru%ent al politicii na-ionale a 4tatelor. Cu re3ret, nor%ele 4ale nEau fo4t recuno4cute /e la $un .nceput ca nor%e jus cogens. Drept $a>2 a 4ervit po>i-ia avoca-ilor .n ca/rul proce4ului /e la Nurn$er3, ceea ce a /u4 la nenu%2rate .nc2lc2ri ale preve/erilor 4ale. A$ia /up2 cel /eEal /oilea r2>$oi %on/ial, o/at2 cu a/optarea .n ,0)8 a Cartei ONU, r2>$oiul a fo4t 4co4 .n afara le3ii. !ri%ul cap /e acu>are .n ca/rul ace4tui proce4 era participarea la un plan concertat 4au la un co%plot avFn/ ca o$iect co%iterea /e crime contra pcii care, .n $a>a art. 7, pct. a /in Statutul Tri$unalului, erau /efinite ca ?pl2nuirea, pre32tirea, /eclan&area 4au purtarea unui r2>$oi /e a3re4iune 4au a unui r2>$oi cu violarea tratatelor, a 3aran-iilor 4au acor/urilor interna-ionale, precu% &i participarea la un plan pre%e/itat 4au la un co%plot pentru .nf2ptuirea unuia /in actele %en-ionate %ai 4u4A. <n cur4ul proce4ului, ap2rarea a f2cut o$iec-ii la ace4t cap /e acu>are, invocFn/ ur%2toarele ar3u%enteQ ... E(E la /ata cFn/ au fo4t co%i4e faptele i%putate, /reptul interna-ional nu le con4i/era cri%e, .ntrucFt, 4E a ar3u%entat G 4i4te%ul 4ecurit2-ii colective, in4tituit prin !actul Societ2-ii Na-iunilor, a /i4p2rut o/at2 cu /eclan&area celui /eEal /oilea r2>$oi %on/ial, iar rela-iile interna-ionale erau 3uvernate /e /reptul interna-ional cla4ic care a/%itea /reptul /e a recur3e la r2>$oi. Ca atare, Statutul Tri$unalului nu ar fi -inut 4ea%a /e caracterul ne retroactiv al /reptului penal violFn/ principiul unani% recuno4cut nulle crimen sine lege. CLiar /ac2 4Ear a/%ite c2 e9i4t2 un Tratat 3eneral vala$il, care /eclar2 r2>$oiul .n afara le3ii, ar3u%enta ap2rarea, valoarea ace4tui tratat nEar putea re>ulta /ecFt /in re4pon4a$ilitatea o$i&nuit2 a unui 4u$iect /e /rept interna-ional, pentru un /elict interna-ional &i nu .n re4pon4a$ilitatea 4a penal2, a c2rei e9i4ten-2 pare cel pu-in /u$ioa42. 07 Dreptul interna-ional conte%poran e4te un /rept al p2cii, .n con/i-iile c2ruia r2>$oiul nu poate &i nu tre$uie 42 4ervea4c2 /rept %i1loc /e 4olu-ionare a /iferen/elor interna-ionale. Con/i-iile care au /eter%inat apari-ia neutralit2-ii &i, i%plicit, a re3ulilor care o 3uvernea>2, 4E au 4cLi%$at ra/ical .n 4ecolul al JJElea, %ai ale4 .n a /oua 1u%2tate a luiQ 4ocietatea interna-ional2 4Ea /iver4ificat foarte %ult &i a /evenit %ult %ai co%ple92K /i4tinc-ia pe care o f2cea /reptul interna-ional cla4ic .ntre no-iunile /e pace &i /e r2>$oi 4Ea e4to%patK %o/alit2-ile 1uri/ice /e averti>are a ina%icului privin/ .nceperea o4tilit2-ilor &i cele /e .ncLeiere a ace4tora nu %ai 4unt /e actualitate 4au au fo4t a$an/onateK /reptul interna-ional conte%poran, /up2 cu% a% %en-ionat,
08 07

I$i/e%, p. ()(E()6. I$i/e%, p. );6E);).

)6

inter>ice a%enin-area cu for-a &i recur3erea la for-2K 4tarea /e r2>$oi, care /eclan&a punerea .n aplicare a /reptului /e neutralitate, nu %ai e4te /eclarat2. SEa 4cLi%$at, toto/at2, &i natura conflictelorQ /in li%itate, cu% erau pFn2 .n ,060, ele au /evenit 3enerali>ate, purtate cu %eto/e &i %i1loace /e r2>$oi /in ce .n ce %ai 4ofi4ticate, cu efecte ne /i4cri%inante, care au f2cut &i %ai precar2 4itua-ia 4u$iec-ilor neutri. <n locul r2>$oaielor cla4ice, purtate .ntre 4tate cu ar%ate or3ani>ate, au ap2rut for%e noi /e conflicte interna-ionale, care i%plic2 participarea unor entit2-i ne 4tatale, iar .n ulti%a vre%e %area %a1oritate a conflictelor au un caracter ne interna-ional, care nu %ai .ntrune4c con/i-iile cla4ice /e aplicare a /reptului /e neutralitate.0; Ca ur%are a tuturor ace4tor evolu-ii, neutralitatea a /evenit a4t2>i un concept e4en-ial%ente politic, vala$il atFt pe ti%p /e pace, cFt &i pe ti%p /e r2>$oi. Mai %ult, a&a cu% preci>ea>2 profe4orul =ean Monnier, ?Neutralitatea e4te pe cale 42 /evin2, /ac2 nu a /evenit /e1a, o atitu/ine facultativ2, pe care 4tatele ter-e &iEo re>erv2 42 o a/opte .n func-ie /e .%pre1ur2ri &i in/epen/ent /e calificarea for%al2 a conflictuluiA.0: "a %i1locul 4ecolului JJ, o/at2 cu crearea 4ecurit2-ii colective univer4ale .n $a>a ONU, 4Ea pu4 pro$le%a nece4it2-ii a .n42&i in4titu-iei neutralit2-ii. Statele %e%$re ale ONU 4unt o$li3ate 42 cola$ore>e .n 4copul %en-inerii p2cii &i 4ecurit2-ii interna-ionaleQ .n confor%itate cu art. )6 /in Carta ONUQ ?to-i %e%$rii Or3ani>a-iei, .n 4copul a/ucerii aportului la proce4ul /e %en-inere a p2cii &i a 4ecurit2-ii interna-ionale, 4e o$li32 42 ofere Con4iliului /e Securitate, la cererea lui &i .n confor%itate cu acor/uri 4peciale, for-e %ilitare &i %i1loacele core4pun>2toare .n 4copul %en-inerii p2cii &i 4ecurit2-ii interna-ionale...A Dac2 vo% .ncerca 42 interpret2% .n 4en4 4trict ace4te preve/eri, vo% con4tata c2 a/optarea unei po>i-ii neutre .n ca>ul unei a3re4iuni va fi con4i/erat2 /rept o .nc2lcare 3rav2 a Cartei ONU. 00 Totu&i, tre$uie 42 con4tat2% c2 acea4t2 %o/alitate /e a$or/are nu e4te unani% acceptat2. <n pre>ent /oar Elve-ia, care a /evenit %e%$ru al ONU .n toa%na anului (55( .n ur%a unui referen/u% petrecut, con4i/er2 /eoca%/at2, c2 participarea la orice 4i4te% /e 4ecuritate colectiv2 e4te inco%pati$il2 cu 4tatutul 42u /e 4tat neutru. Celelalte 4tate nu 4unt la fel /e cate3orice .n interpretarea 4tatutului /e neutralitate. Neutralitatea Au4triei, Maltei, TurH%eni4tanului, Repu$licii Mol/ova nu con4tituie o pie/ic2 .n calea ace4tor -2ri /e a participa la /iver4e ac-iuni u%anitare 4u$ e3i/a ONU. Referitor la in4titu-ia neutralit2-ii .n 4i4te%ul in4tituit /e Carta ONU, con4tat2% c2, .n pofi/a conceptului /o%inant privin/ inco%pati$ilitatea /intre /i4po>i-iile Cartei &i 4tatutul /e neutralitate,
0;

n\qotrx, .., h\qZ\, q.., Vr[WxnZ, r.. ]^_`abcde`be^ majcbu{cdbe^ fdcge. ]ubil. ^i^|, ,000, i{d. :)E:;. 0: MONNIER, =., op. cit., p. :. 00 "ISEN, G. So%e vieR4 on neutralit an/ %e%$er4Lip of tLe European Co%%unitie4Q tLe ca4e of SRe/en Co%%on MarHet "aR RevieR, ,00(. ( Ovol. (0P, p. (67.

))

practica ONU a /e%on4trat contrariul. Con4iliul /e Securitate e4te .%puternicit prin Cart2 42 /e4e%ne>e, printrEo re>olu-ie a 4a, 4tatele care ur%ea>2 42 participe la 4anc-iunile /i4pu4e /e ace4ta .n ca> /e a3re4iune ar%at2 &i 42 .ncLeie cu el, confor% art. (8, acor/uri 4peciale. !entru a /efini /iver4e 4itua-ii co%ple9e, au fo4t for%ulate no-iuni noi, cu% ar fi ne$eli3eran-a,55 4au neutralitatea calificat2,,5, invocate /e 4tatele r2%a4e for%al .n afara unui conflict, /ar care au acor/at a4i4ten-2 unuia /intre $eli3eran-i, violFn/, evi/ent, /reptul la neutralitate. Alte concepte au fo4t i/entificate pentru 4itua-ii ne$eli3erante, care .n42 acopereau anta3oni4%ele .ntre 4tate 4au 3rupuri /e 4tate. A4tfel, a ap2rut neutrali4%ul 4au neutralitatea po>itiv2, ca politic2 a unor 4tate con4tituite .n proce4ul /ecoloni>2rii, care .n perioa/a ?r2>$oiului receA au /orit 42 4e %en-in2 .n afara anta3oni4%elor /intre $locurile rivale. Ulterior a ap2rut %i&carea /e nealiniere, care avea /rept %e%$ri a&a 4tate ca In/ia &i Iu3o4lavia. Scopul ace4tei %i&c2ri con4ta .n ne participarea la $locurile rivale NATO &i !actul /e la Var&ovia &i %en-inerea neutralit2-ii fa-2 /e ace4te $locuri %ilitare. Toto/at2, for-ele ar%ate ale ace4tor 4tate erau /e4tul /e i%pun2toare. In/ia, /e e9e%plu, a /evenit %ai tFr>iu, de facto, 4tat po4e4or al ar%ei nucleare. Acea4t2 %i&care, /up2 p2rerea /Elui I. Clo&c2, traver4at2 /e curente contra/ictorii, a /i4p2rut a4t2>i aproape co%plet /e pe 4cena politic2,,5( /e&i de jure ea .nc2 %ai e9i4t2. Rivalit2-ile /intre alia-i .n ti%pul celui /eEal /oilea r2>$oi %on/ial au avut ca efect &i re4u4citarea neutralit2-ii per%anente, ca factor /e 4ta$ilitate &i ecLili$ru, %ai ale4 la inter4ec-ia intere4elor 4tatelor influente. Ca>ul Au4triei e4te relevant .n ace4t 4en4, .n42 el nEa fo4t 4in3urul. I%portan-a pe care o avea .n acele con/i-ii neutralitatea per%anent2 -ine nu atFt /e certitu/inea pe care o aveau principalii 42i parti>ani c2 4tatele /otate cu un a4tfel /e 4tatut vor r2%Fne neutre .n ca> /e conflict ar%at, ?cFt /e 3aran-iile care re>ult2 pentru ele /in o$li3a-iile /e a$-inere &i /e re>erv2, a4u%ate .n ti%p /e pace /e c2tre 4tatele per%anent neutreA.,56 Un rol /eo4e$it .n proce4ul /e %en-inere a p2cii &i 4ecurit2-ii interna-ionale revine aplic2rii in4titu-iei neutralit2-ii per%anente. Neutralitatea per%anent2 e4te 4tatutul 1uri/ic al 4tatului, care .&i a4u%2 o$li3a-ia /e a nu participa la nici un fel /e conflicte %ilitare, e9ceptFn/ ca>urile ce i%pun nece4itatea /e autoap2rare, iar .n ti%p /e pace G 42 pro%ove>e o politic2 ce nu ar per%ite antrenarea 4a .ntrEun eventual conflict %ilitar, .n 4pecialQ 42 nu participe la $locuri %ilitare, 42 nu per%it2 a%pla4area pe teritoriul 42u a $a>elor %ilitare 4tr2ine, 42 nuE&i .n>e4tre>e for-ele 4ale cu ar%e /e
,55

No-iunea /e ne$eli3eran-2 e4te un concept e%ina%ente politic lan4at /e teoreticienii fa4ci&ti pentru a caracteri>a politica ur%at2 /e Italia la .nceputul celui /eEal /oilea r2>$oi %on/ial, .ntre 6 4epte%$rie ,060 &i , iunie ,0)5 &i /e Spania francLi4t2 .n toat2 perioa/a r2>$oiului. ,5, Concept folo4it .n /octrina Statelor Unite, care /efinea atitu/inea 3uvernului a%erican pFn2 la ; /ece%$rie ,0),, cFn/ au intrat .n r2>$oi .n ur%a atac2rii lor /e c2tre =aponia. ,5( C"O C+, I., SUCEAV+, I., op. cit., p. (70. ,56 MONNIER, =., op. cit., p. 0.

)8

/i4tru3ere .n %a42 &i 42 pro%ove>e o politic2 /e coe9i4ten-2 pa&nic2 cu toate 4tatele. Statul ce &iEa /eclarat neutralitatea per%anent2 .&i a4u%2 o$li3a-ia pe plan interna-ional 42 r2%Fn2 neutru .n ti%pul unui eventual conflict %ilitar &i 42 pro%ove>e o politic2 neutr2 .n ti%p /e pace. Statutul 1uri/ic al neutralit2-ii per%anente pre>int2 un intere4 4porit pentru Repu$lica Mol/ova, Con4titu-ia c2reia, .n art. ,, alin. ,, preve/eQ ?Repu$lica Mol/ova procla%2 neutralitatea 4a per%anent2A. De aici &i i%portan-a 4ta$ilirii conceptului conte%poran al neutralit2-ii, /repturilor &i o$li3a-iilor 4tatelor neutre. Re>olu-ia cu privire la neutralitate, a/optat2 /e c2tre Con3re4ul a4ocia-iei interna-ionale a 1uri&tilor, a 4ta$ilit c2 conceptul conte%poran al neutralit2-ii /ifer2 /e cel tra/i-ional. El 4e $a>ea>2 pe ?/orin-a /e a p24tra pacea &i 4uveranitatea na-ional2A, .n ti%p ce neutralitatea tra/i-ional2 4e $a>ea>2 pe ten/in-a 4tatelor /e a 4e /eta&a /e politica for-ei, /e a nu fi i%plicate .ntrEun conflict ar%at cu participarea Marilor !uteri. Referin/uEne la neutralitatea po>itiv2, tre$uie 42 %en-ion2% c2 au for%ulate %ai %ulte /efini-ii, cu% ar fiQ ?!olitica /e neutralitate e4te politica e9tern2 a unui 4tat iu$itor /e pace, ce preve/e ne participarea ace4tui 4tat la /iver4e $locuri 4au 3rup2ri %ilitare, ne a/%iterea acor/2rii teritoriului 42u pentru /i4locarea $a>elor %ilitare 4tr2ine &i 4ta$ilirea .n $a>a reciprocit2-ii a rela-iilor prietene&ti cu alte 4tateA.,5) =uri4tul iu3o4lav ". Ra/ovanovici con4i/er2 c2 -2ri care pro%ovea>2 o politic2 /e neutralitate 4unt 4tatele care nu particip2 la /iver4e $locuri, pro%ovea>2 o politic2 /e pace, /e cooperare &i cola$orare.,58 O alt2 for%ul2 ar fiQ ?neutralitatea po>itiv2 repre>int2 politica e9tern2 &i 4tatutul 1uri/ic pe plan interna-ional al 4tatului, care nu particip2 la /iver4e $locuri %ilitare, refu>2 42 acor/e teritoriul 42u pentru a%pla4area $a>elor %ilitare 4tr2ine, pro%ovea>2 o politic2 /e pace, /ar careE&i re>erv2 /reptul /e a lua o po>i-ie proprie .ntrEun eventual conflict %ilitar .ntre alte 4tateA.,57 <n literatura /e 4pecialitate ace4t fapt /e4eori e4te ne3li1at, neutralitatea po>itiv2 fiin/ interpretat2 .n 4en4 %ai lar3, ceea ce creea>2 confu>ie, /eoarece 4e in/uce i/eea c2 4tatul &iEa a4u%at o$li3a-ia 42 nu participe la un eventual conflict ar%at. Un e9e%plu /e neutralitate po>itiv2 .l repre>int2 Sue/ia. A4tfel, una /in lucr2rile pu$licate la .nceputul celei /eEa /oua 1u%2t2-i a 4ecolului JJ, con4acrate pro$le%ei neutralit2-ii, care reflect2 po>i-ia fa-2 /e acea4t2 pro$le%2 .n acea perioa/2, nu face /eo4e$ire .ntre neutralitatea po>itiv2 &i neutralitatea per%anent2. ,5; Statele care f2ceau parte /in %i&carea /e nealiniere aveau o po>i-ie proprie .n ceea ce prive&te ?politica /e neutralitateA. =uri4tul in/ian TriloHi NatL @auli e4te /e p2rerea c2 ?4tatele nealiniate .&i p24trea>2
,5) ,58

t\xwnrx, p.. x^|{dc}u{^{ u b^fduie^`ub^bu^. ]eilgc. ]^_`abcde`b~^ e{be^bu, ,078, i{d. (6. X\YZ\xZr, q. he}u{ulc b^fduie^`ubugui i{dcb. p^}mdc`. ,07). ^{dc`u, (, i{d. 0. ,57 roxZ, Z.r., op. cit., d. 7. ,5; YoXYWxW[nry, .x. x^|{dc}u{^{ u c{ejbe^ eda_u^. [W]h. ,075. t}cgb~| d^`cl{ed oxnrx t.r. rz`E ge \lc`^juu xcal [[[X. ]eilgc, ,07,, i{d. ,58.

)7

li$ertatea /e ale3ere G /e a participa 4au nu la un eventual conflict %ilitar, pornin/ /e la intere4ele propriiA.,5: <n unele ca>uri, cFn/ ace4t fapt e4te prev2>ut /irect /e un tratat interna-ional, 4tatul care &iEa /eclarat neutralitatea po>itiv2, poate fi o$li3at 42 participe la un eventual conflict %ilitar. ,50 Iu.!ru4aHov e9a%inFn/ politica /e neutralitate po>itiv2 a unor 4tate,,,5 a1un3e la conclu>iaQ Statul care &iEa /eclarat neutralitatea po>itiv2 pornin/ /e la conceptul /e 4uveranitate, .&i poate p24tra neutralitatea .n ti%pul unui conflict ar%at /intre alte 4tate, .n42 nu e4te o$li3at 42 fac2 ace4t lucru. <n ca> /e conflict ar%at, 4tatul e4te .n /rept 42 ocupe o po>i-ie proprie, iar .n alte ca>uri prev2>ute /e un tratat, la care 4tatul /at e4te parte, e4te cLiar o$li3at 42 participe la conflictul ar%at .%potriva a3re4orului. Neutralitatea po>itiv2 &i neutralitatea per%anent2 coinci/ .n ti%p /e pace &i /ifer2 .n ti%p /e r2>$oi. Dac2 neutralitatea per%anent2 apare ca o 4tare o$li3atorie /in punct /e ve/ere 1uri/ic atFt .n ti%p /e pace, cFt &i .n ti%p /e r2>$oi, neutralitatea po>itiv2 e4te con4i/erat2 /rept po>i-ia politic2 &i 1uri/ic2 a 4tatului /oar .n ti%p /e pace, &i nu i%pune o$li3a-ii 1uri/ice .n ti%p /e r2>$oi. Referin/uEne la evolu-ia in4titu-iei /ate, preci>2% c2 pri%ul 4tat care &iEa /eclarat neutralitatea per%anent2 a fo4t Elve-ia. !entru pri%a /at2 ter%enul ?neutralitateA .n practica elve-ian2 a fo4t folo4it .n anul ,867.,,, <n anul ,7;) !arla%entul Elve-iei /eclar2 politica /e neutralitate per%anent2 .n calitate /e principiu politic. Ca>a 1uri/ic2 a neutralit2-ii per%anente a Elve-iei, 3arantat2 /e Marile !uteri, a fo4t pu42 la (5 %artie ,:,8 .n ca/rul Con3re4ului /e la Viena ,,( &i prin art. )68 /in Tratatul /e pace /e la Ver4aille4 /in (: iunie ,0,0. ,,6 <ncepFn/ cu 4ecolul JJ, Elve-ia e4te alea42 ca loc pentru a%pla4area /iferitelor or3ani>a-ii interna-ionale O/e e9e%plu, Uniunea !o&tal2, repre>entan-a european2 a ONUP. Aici 4e /e4f2&oar2 /iferite conferin-e, con3re4e interna-ionale. Starea /e ?neutralitateA .n rela-iile interna-ionale e4te /e ori3ine relativ recent2, intrat2 .n practica na-iunilor /up2 ce 4Ea pro/u4 o altera-ie profun/2 a conceptului /e ?r2>$oi /reptA. CFt ti%p ace4t concept, /e ori3ine teolo3ic2, a ocupat o po>i-ie /o%inant2, i%punFn/uE4e f2r2 /ificultate .n rela-iile /intre na-iuni, nEau e9i4tat pro$le%e privin/ atitu/inea 4tatelor .n fa-a unui conflict ar%at. ,,)
,5: ,50

TRI"O@I NATH @AU"I. {e {cle^ fe}u{ulc b^fduie^`ub^bu ?rb`uA, ,078, (, i{d. ). @E@@ONEN, I. Dinlan/a G o politic2 /e neutralitate. Cucure&ti. E/. !olitica, ,0;,. ,,5 hXo[\nZ, .]. x^|{dc}u{^{ g iegd^j^bbej j^_`abcde`bej fdcg^. [^du teia`cdi{ge u fdcge. bcbu^. 7, ,0;(, i{d. ,8. ,,, \xEMyYWx. ri{edu g^|kcdileme bcde`c. Tej ,. h^d^ge` i dcbkazileme fe` d^`clku^| X\YqZ\ .q. [f.Q hcb{^}^^g, ,:0:, ,:00. ,,( \l{ e{beiu{^}be fduzbcbu u mcdcb{u| fei{ebbeme b^|{dc}u{^{c wg^|kcduu u b^fduleibeg^bbei{u ^^ {^ddu{eduu. ]^_`abcde`be^ fdcge g uzdcbb~ `elaj^b{c. Tej ,. ]eilgc. r]Z, ,08;, i{d. 76E7). ,,6 YoXYWxW[nry, . x. O b^|{dc}u{^{^ wg^|kcduu. xege^ gd^j. ,088, (, i{d. 65. ,,) CR+DESCU, D. Stu/ii le3ionare po4t$elice, neutralitate &i 4uprave-uire. Vol. ,Q I/eea /e li$ertate .n epoca u%ani4t2. Ti%i&oara. Gor/ian, ,00), p. :E0.

);

Doctrina r2>$oiului /rept i%punea interven-ia tuturor na-iunilor .%potriva aceluia care tul$ura lini&tea altora. Neutralitatea nu putea fi acceptat2, .ntrucFt r2>$oiul /intre /ou2 4tate era con4i/erat &i perceput, .n principiu, ca o pro$le%2 /e intere4 3eneral.,,8 Diin/ /e intere4 3eneral, r2>$oiul /rept o$li3a toate na-iunile 42 4e 4itue>e G cLiar /ac2 acea4t2 4itua-ie le ne%ul-u%ea G /e partea /rept2-ii, .n orice ca>, 42 a/opte o po>i-ie neutr2. Statul neutru c2uta 42 convin32 lu%ea /e inactivitatea 4a total2 .n raport cu a3ita-iile altora. El vrea 42 r2%Fn2 in/iferent &i inactiv .n %i1locul nu i%port2 c2rui 3en /e r24turnare politic2. "u%ea .i e 4tr2in2K el fu3e /e orice re4pon4a$ilitate interna-ional2, profitFn/ /in plin /e pe ur%a /e>acor/urilor &i r2>$oaielor Oreci 4au /e alt2 natur2P careEl .ncon1oar2.,,7 Conceptul /e neutralitate per%anent2 e4te cu %ult %ai lar3 /ecFt cel al neutralit2-ii .n ti%p /e r2>$oi, /eoarece ea pro/uce efecte 1uri/ice nu nu%ai .n ti%p /e r2>$oi, /ar &i .n ti%p /e pace. A4tfel, /ic-ionarul ter%inolo3ic france> /e /rept interna-ional, /efine&te neutralitatea per%anent2 /rept po>i-ia politic2 &i 1uri/ic2 a 4tatului, care 4e o$li32 42 nu participe nicicFn/ la conflicte %ilitare.,,; ". OppenLei% /efine&te neutralitatea per%anent2 .n felul ur%2torQ ?4tatul neutru e4te acela, in/epen/en-a &i inte3ritatea c2ruia 4unt 3arantate prin tratate interna-ionale, .n $a>a c2rora 4tatul .&i a4u%2 o$li3a-ia /e a nu participa nicicFn/ la un eventual r2>$oi, e9ceptFn/ ca>urile /e autoap2rare, 42 nuE&i a4u%e o$li3a-ii care ar putea, .n %o/ in/irect, 42El atra32 .ntrEun conflict ar%atA.,,: !. Ca4ti/ e4te /e p2rerea c2 4tatul neutru e4te 4tatul care .&i a4u%2 o$li3a-ia /e a nu aplica for-a, e9ceptFn/ ca>urile /e ap2rare a in/epen/en-ei &i inte3rit2-ii 4ale.,,0 Tre$uie 42 con4tat2% c2 .n ulti%ii ani, o/at2 cu crearea 4i4te%ului univer4al /e 4ecuritate colectiv2, pro$le%a neutralit2-ii a /ec2>ut .ntrEo anu%it2 %24ur2. Dac2 vo% anali>a no-iunile %en-ionate, tre$uie 42 4pune% c2, o/at2 cu tran4for%2rile ce au avut loc .n ca/rul co%unit2-ii interna-ionale, a 4uferit 4cLi%$2ri .n4u&i conceptul neutralit2-ii per%anente. De e9e%plu, nu 4unte% /e acor/ c2 pentru a pro/uce efecte 1uri/ice neutralitatea tre$uie 42 fie con4acrat2 prin tratate interna-ionale. <n opinia noa4tr2, /reptul /e neutralitate /ecur3e /in 4uveranitatea /e 4tat, /in /reptul 4uveran al fiec2rui 4tat /e a pro%ova o politic2 in/epen/ent2, .n lip4a unui a%e4tec /in e9terior. Acea4ta reie4e /in con-inutul celor /ou2 principii fun/a%entale ale /reptului interna-ional conte%poran G e3alitatea 4uveran2 a 4tatelor &i nea%e4tecul .n afacerile interne ale altui 4tat. Nu e4te clar2 nici 4inta3%a ?politica ce ar putea antrena 4tatul .ntrEun eventual conflict %ilitarA. Acea4t2 4inta3%2 poate fi tratat2 /iferit, ceea ce poate pune /u$ii .n fa-2 unui 4tat neutru.
,,8 ,,7

!O"ITIS, N. "a neutralitM et la pai9. !ari4, ,068, p. (:. CR+DESCU, D., op. cit., p. ,5. ,,; Dictionnaire /e la ter%inolo3ie /u /roit international. !ari4. ,075, p. ),). ,,: O!!ENHEIM, "., "AUTER!ACHT, M. International "aR. VEI. "on/on, ,088, p. ()6. ,,0 CASTID, !. Droit /e4 3en4. Daculte I. !ari4, ,087E,08;, p. ,8(.

):

Neutralitatea Elve-iei, Au4triei, Sue/iei, TuH%eni4tanului, precu% &i a Repu$licii Mol/ova e4te prev2>ut2 prin le3i4la-ia intern2 a ace4tor 4tate. <n42, 4pre /eo4e$ire /e Repu$lica Mol/ova, neutralitatea TurH%eni4tanului, /e e9e%plu, e4te recuno4cut2 /e ONU, fapt ce pune unele .ntre$2ri, /e e9e%plu G care va fi reac-ia co%unit2-ii interna-ionale .n ca> /e a3re4iune .%potriva unui a4e%enea 4tat 4au .n ca>ul .n care 4tatul .&i va %o/ifica 4tatutul .n %o/ unilateral !entru Repu$lica Mol/ova, 4tat ce &iEa /eclarat neutralitatea .n $a>a unui act unilateral, e4te i%portant 42 e9i4te un concept $ine /eter%inat al neutralit2-ii per%anente. AvFn/ .n ve/ere cele e9pu4e, propune% ur%2toarea no-iune a neutralit2-ii per%anenteQ ?Statutul 1uri/ic al unui 4tat 4uveran pe plan interna-ional, care .&i a4u%2, .n $a>a unui act unilateral li$er e9pri%at 4au a unui tratat interna-ional, o$li3a-ia /e a nu participa la conflicte %ilitare, e9ceptFn/ ca>urile /e autoap2rare, iar .n ti%p /e pace 42 pro%ove>e o politic2, ce nu ar per%ite antrenarea 4a .ntrEun eventual conflict %ilitar, &i anu%eQ 42 nu fac2 parte /in vreun $loc %ilitar, 42 nu a/%it2 a%pla4area pe teritoriul 42u a unor $a>e %ilitare 4tr2ine, 42 nu fie parte la tratate ce ar putea antrena 4tatul la un conflict politic 4au econo%ic &i 42 pro%ove>e o politic2 /e cola$orare cu toate 4tatele lu%iiA. Specificul neutralit2-ii per%anente con4t2 .n faptul c2 ea poate apar-ine /oar 4tatului ca 4u$iect ori3inar .n /reptul interna-ional. Aplicarea 4tatutului /e neutralitate poate avea loc /oar .n con/i-iile 3arant2rii 4uveranit2-ii 4tatului. !e /e alt2 parte, o$li3a-iile ce /ecur3 /in conceptul /e neutralitate nu li%itea>2 .n nici un fel 4uveranitatea 4tatului. <n conclu>ie, /ac2 ne referi% la pro$le%a for-elor ar%ate pe care le poate avea 4tatul neutru, %en-ion2% ur%2toarele. Statul neutru, .n calitatea 4a /e 4u$iect /e /rept interna-ional, e4te po4e4or al 4uveranit2-ii /epline, care inclu/e &i /reptul la autoap2rare. <n plu4, una /in o$li3a-iile 4tatelor, .n $a>a /reptului interna-ional conte%poran, e4te /e a /a ripo4t2 a3re4orului, /eoarece ulti%ul pune .n pericol pacea &i 4ecuritatea interna-ional2. Ac-iunea pa4iv2 4au inac-iunea poate fi con4i/erat2, .n ace4t ca>, ca o cola$orare in/irect2 cu 4tatul a3re4or. Dreptul la autoap2rare /ecur3e /in conceptul /e neutralitate &i /in o$li3a-iile reciproce /intre 4tatul neutru &i co%unitatea interna-ional2. Deci, o$li3a-ia /e a nu participa la conflicte %ilitare nu e9clu/e /reptul 4tatului /e a avea for-ele 4ale ar%ate &i %i1loacele nece4are pentru aE&i e9ercita /reptul la autoap2rare &i /e a %en-ine or/inea pu$lic2 intern2. Drept e9e%plu a/uce% art. , al "e3ii privin/ neutralitatea per%anent2 a Au4trieiQ ?neutralitatea e4te procla%at2 .n 4copul %en-inerii in/epen/en-ei politice &i a inte3rit2-ii teritoriale ... Au4tria .&i va ap2ra neutralitatea cu toate %i1loacele e9i4tenteA.

)0

CA!ITO"U" II. E"EMENTE"E CONSTITUTIVE A"E SUVERANIT+#II I DETERMINAREA "IMITE"OR SUVERANIT+#II DE STAT 2.1. $spectul politic i juridic al suveranitii de stat E4te $ine cuno4cut faptul c2 nu tuturor colectivit2-ilor u%ane le e4te recuno4cut2 4uveranitatea pe plan interna-ional. Acea4t2 calitate le e4te recuno4cut2 /oar colectivit2-ilor li$ere /e orice 4u$or/onare .n ierarLia interna-ional2. !rincipalul 4u$iect /e /rept interna-ional e4te 4tatul. <n $a>a puterii lor 4uverane 4tatele creea>2 &i aplic2 nor%e interna-ionale. <n /reptul interna-ional 4tatul ca o cate3orie 1uri/ic2 .&i are 4pecificul 42u.,(5 Diin/ purt2tor al 4uveranit2-ii, 4tatul repre>int2 -ara .n rela-iile interna-ionale &i e4te po4e4or al /repturilor &i al o$li3a-iilor interna-ionale. ,(, <n /reptul interna-ional 4tatul repre>int2 for%a nece4ar2 /e or3ani>are a popula-iei pentru participarea la via-a co%unit2-ii interna-ionale, pentru repre>entarea &i prote1area intere4elor ei. Statul concentrea>2 4u$ controlul 42u cea %ai %are parte a raporturilor /intre el &i al-i participan-i la rela-iile interna-ionale, for%a-iuni na-ionale, per4oane fi>ice &i 1uri/ice. <n pofi/a unor ten/in-e /e a %ini%ali>a rolul 4tatului .n via-a co%unit2-ii interna-ionale, anu%e 4uveranitatea e4te acel ele%ent ce nu per%ite /i%inuarea rolului 42u. Mai %ult, la p2rerea unor 4avan-i /e notorietate, rolul 4tatului nu 4e va /i%inua nici .n viitorul apropiat.,(( Acea4t2 te>2 e4te 4u4-inut2 &i /e practica ONU, care a confir%at i%portan-a 4tatului ca 4u$iect /e $a>2 al co%unit2-ii interna-ionale. <n calitatea 4a /e 4u$iect /e /rept interna-ional, 4tatul .&i e9ercit2 atri$u-iile prin inter%e/iul colectivit2-ilor or3ani>ate, fapt recuno4cut /e teoria celor trei ele%ente con4titutive ale 4tatuluiQ teritoriu, popula-ie &i 3uvern.

,(5

noXYnZ, t.r. teia`cdi{ge g iui{^j^ j^_`abcde`beEfdcgegeme d^ma}udegcbu. nczcb. rz`Ege nczcbileme abug^diu{^{c, ,0;0, i{d. ,5(. ,(, qon\won, r.r. ]^_`abcde`be^ fdcge. Zc ci{. ]eilgc. rz`Ege pWn, ,00;, i{d. (06. ,(( WXxrWxnZ, [.. teia`cdi{ge lcl }ubei{, ia^l{ j^_`abcde`beme fdcgc u beiu{^} iag^d^bu{^{c. XW]h, ,008, i{d. ,;.

85

Apreciin/ i%portan-a fiec2ruia /intre ace4te ele%ente con4titutive ale 4tatului, /reptul interna-ional nu acor/2, totu&i, nici unuia /intre ele prioritateQ,(6 irelevan-a nu%2rului /e per4oane ce con4tituie popula-ia unui 4tatK /reptul interna-ional nu con-ine nici o con/i-ie 4au referin-2 cantitativ2 .n ace4t 4en4. Ca re>ultat, 4unte% %artori ai coe9i4ten-ei unor 4tate cu o popula-ie /e cFteva %ii /e per4oane. De e9e%plu, !rincipatul Monaco, 4uveranitatea c2ruia e4te inconte4ta$il2, coe9i4t2 cu 4tate cu o popula-ie 3i3antic2, cu% 4unt CLina 4au In/iaK /reptul interna-ional nu 4ta$ile&te re3uli vi4ESEvi4 /e 4tructura &i confi3ura-ia teritoriului 4tatului. De e9e%pluQ pFn2 la crearea Can3la/e4Lului .n ,0;,, !aHi4tanul era /ivi>at .n /ou2, fiin/ 4eparat /e teritoriul In/iei, 4au re3iunea @alinin3ra/, care e4te 4eparat2 /e Ru4iaK irelevan-a re3i%ului politic 4au con4titu-ional, a for%ei /e 3uvern2%Fnt a unui 4tat. Ulti%ul principiu e4te reafir%at .n ulti%ele /ecenii prin Re>olu-ia (7(8OJVP a A/un2rii Generale a ONU O/eclara-ia privin/ principiile /e /rept interna-ional ce 4e refer2 la rela-iile /e prietenie &i /e cooperare .ntre 4tateP, .n $a>a c2reiaQ ?toate 4tatele au /reptul inaliena$il /e aE &i ale3e propriul 4i4te% politic, econo%ic, 4ocial &i cultural f2r2 vreun a%e4tec /in partea altui 4tatA. Toto/at2, evolu-iile actuale /e%on4trea>2 nece4itatea lu2rii .n con4i/era-ie /e c2tre /reptul interna-ional a for%ei /e 3uvern2%Fnt .n 4tat. Afir%area net2 a caracterului o$li3atoriu al protec-iei /repturilor o%ului i%pune or3ani>area unor noi tipuri /e raporturi .ntre 3uvernan-i &i cei 3uverna-i &i apare ca o inci/en-2 4en4i$il2 .n or3ani>area puterii interne, inclu4iv a4upra e9ercit2rii ei.,() Tra/i-ional, e4te recuno4cut faptul c2 pentru e9i4ten-a unui 4tat e4te nece4ar cu%ulul celor trei ele%ente. Un 3uvern nu poate pretin/e an3a1area 4a, reie&in/ /oar /in faptul for%2rii 4ale. Crearea unui 4tat nu pre4upune auto%at e9ercitarea efectiv2 a autorit2-ii 4ale a4upra unei popula-ii a&e>ate pe teritoriul pe care pretin/e c2El con/uce. !ute% a/uce e9e%plul 3uvernelor .n e9il, /up2 cu% 3uvernul polone> .n ti%pul celui /eEal /oilea r2>$oi %on/ial nu putea pretin/e c2 repre>int2 le3al 4tatul .n rela-iile interna-ionale, /eoarece nu po4e/a efectiv totalitatea co%peten-elor 4uverane.,(8 !rin ur%are, 4uveranitatea a4upra teritoriului /e4e%nat 4e e9ercit2 prin punerea .n aplicare a unor co%peten-e acor/ate prin inter%e/iul /reptului interna-ional, ceea ce confer2 4tatului care le po4e/2 per4onalitate interna-ional2 G co%peten-a &i per4onalitatea con4tituie atri$utele 4uveranit2-ii.,(7
,(6 ,()

DU!UI, !.M. Droit international pu$lic. 8Ee% M/., Dallo>. !ari4, (555, p. 65. MORIN, =.I. In4titution international et /roit4 /e lLo%%eQ ver4 /e nouvelle4 e9i3ence4 /e le3i%ite /e l Etat, in SDDI, coloNue /e Nanc. !ari4. A. !e/one, ,006, p. (66E655. ,(8 E9cep-ie con4tituie 3uvernul @oReitului .n ti%pul ocupa-iei ile3ale a teritoriului 42u /e c2tre IraH .ntre au3u4t ,005 &i fe$ruarie ,00,, co%unitatea interna-ional2 ne recuno4cFn/ ane9area cu for-a f2r2 con4i%-2%Fntul popula-iei /ate. ,(7 DU!UI, !.M., op. cit., p. 6(.

8,

!rin no-iunea /e co%peten-2 4e 4u$.n-ele3e puterea 1uri/ic2, conferit2 4au recuno4cut2 /e /reptul interna-ional unui 4tat /e a fi la curent cu un fapt, /e a lua o /eci>ie, /e a e%ite un act, /e a .ntreprin/e o ac-iune.,(; Ter%enul competen e4te /e4eori utili>at ca 4inoni% al jurisdiciei O.n france>2 juridiction, .n en3le>2 jurisdictionP. Deli%itarea co%peten-elor /e 4tat poate fi f2cut2 prinQ conven-ie $ilateral2 4au %ultilateral2 Oe9. tratatele /e paceK acor/urile /e la "on/ra &i BuricL /in ,080 ?!rivin/ co%peten-a viitorului 4tat cipriotAP 4au printrEo /eci>ie ce e%an2 /e la o or3ani>a-ie interna-ional2 Oe9. Re>olu-ia A/un2rii Generale a ONU /in ,0)0 ?!rivin/ 4oarta coloniilor italieneAK Re>olu-iile Con4iliului /e Securitate al ONU /in ,00,, .n/reptate .%potriva IraHului .nainte /e .nceperea opera-iunilor poli-iene&tiPK act unilateralQ pentru a fi opo>a$il2 4tatelor ter-e acea4t2 /eli%itare Oe9. le3i4la-ia privin/ 1uri4/ic-ia penal2 4au privin/ na-ionalitateaP nu tre$uie 42 vin2 .n contra/ic-ie cu o re3ul2 recuno4cut2 .n /reptul interna-ional G Curtea !er%anent2 /e =u4ti-ie Interna-ional2 ca>ul Lotus, ,0(;,(: &i /e a4e%enea 42 core4pun/2 re3ulilor /reptului interna-ional G Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie 4pe-a Nottebohm O"iecLten4tein c. Guate%alaP /in ,088,,(0 4pe-a privin/ >onele /e pe4cuit OMarea Critanie c. Norve3ieiP /in ,08, ,65. Aici tre$uie 42 %en-ion2% c2 Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie a/%ite c2 ceea ce nu e4te e9pre4 inter>i4 /e /reptul interna-ional nu e4te nece4ar 42 fie autori>at G avi>ul con4ultativ /in : iulie ,007 privin/ le3alitatea a%enin-2rii 4au aplic2rii ar%elor nucleare.,6, !uterea /e ac-iune a 4tatului 4e r24frFn3e a4upra in/ivi>ilor O competen personalP, a4upra 4erviciilor or3ani>ate Ocompetena fa de serviciile publice P, a4upra 4pa-iului Ocompeten teritorialP. Co%peten-a teritorial2 %ai e4te nu%it2 suveranitate teritorial. Acea4t2 e9pre4ie e4te folo4it2 %ai %ult ca ter%en lin3vi4ticQ co%peten-a teritorial2 /ecur3e /in 4uveranitatea a4upra teritoriului, ea repre>entFn/ %anife4t2ri 4au con4ecin-e &i nu un con-inut. Suveranitatea teritorial2 e4te po4i$il2 /oar .n ca>ul e9clu4ivit2-ii 1uri4/ic-iei 4tatului a4upra teritoriului 42u. E4te i%portant /e 4u$liniat c2 ace4te co%peten-e 4unt cele %ai va4te &i cele %ai i%portante pe care /reptul interna-ional le acor/2 4tatului.,6(

,(; ,(:

RUBIE, D. Droit international pu$lic. ,7Ee% e/. Dallo>. !ari4, (55(, p. :8. !u$lication4 /e la Cour !er%anente /e =u4tice Internationale. SERIE A G ,5. "e ; 4epte%$re ,0(;. RECUEI" DES ARRETS. ADDAIRE DU "OTUS. LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4ccpi14erieAA,565"otu4Arret.p/f ,(0 LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4c4u%%arie4cl34o%%aire885)57.Lt% ,65 LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRcca4e4cuHncuHnc1u/3%entcuHnc1u/3%ent,08,,(,:.!DD ,6, LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRcca4e4cunancunanfra%e.Lt% ,6( DINH, N.U., DAI""IER, !., !E""ET, A. Droit international pu$lic. "GD=. !ari4, ,00), p. ))).

8(

<n ca>ul co%peten-ei per4onale, 4tatului .i e4te recuno4cut2 for-a 1uri/ic2 fa-2 /e cet2-enii 42i afla-i .n 4tr2in2tate, re3le%entFn/ 4tatutul lor per4onal &i acor/Fn/uEle o protec-ie.,66 Co%peten-a fa-2 /e 4erviciile pu$lice pre4upune for-a 1uri/ic2 recuno4cut2 unui 4tat /e aE&i e9ercita puterea, inclu4iv a4upra 4tr2inilor cu care contactea>2.,6) Statul nu e4te unica colectivitate u%an2 care poate pretin/e la o popula-ie, la un teritoriu &i la un 3uvern efectiv. i alte colectivit2-i autono%e pot reven/ica a4e%enea caracteri4tici. Cine.n-ele4, ace&ti concureni ai 4tatului nu ocup2 acela&i loc .n ierarLia 4u$iec-ilor /e /rept interna-ional. A/ev2rul e4te c2 /oar 4tatul poate pretin/e la eficacitate co%plet2 e9tern2 &i intern2. i ace4t lucru 4tatul .l /atorea>2 suveranitii. E4te inconte4ta$il2 .nc2rc2tura po>itiv2 a no-iunii /e 4uveranitate, cu atFt %ai %ult cu cFt ea /efine&te unul /in criteriile e4en-iale ale 4tatului. <n 4ocietatea interna-ional2 conte%poran2, .n %are %24ur2 inter4tatal2, 4uveranitatea fiec2rui 4tat 4e .n/reapt2 4pre cei care 4unt concuren-i &i e3aliK a/ic2 4pre alte 4tate. Cu alte cuvinte, .n opinia noa4tr2, 4pre /eo4e$ire /e po>i-ia voluntari4t2, li%itarea 4uveranit2-ii nu /ecur3e /in voin-a 4tatului, ci /in nece4itatea coe9i4ten-ei 4u$iec-ilor /e /rept interna-ional. Dup2 p2rerea 4avantului france> N3uen Uuoc DinL, e4te re3reta$il faptul c2 uneori un or3an na-ional pretin/e 42 /efinea4c2 /e 4ine 4t2t2tor &i .n %o/ unilateral co%peten-ele 4tatale co%pati$ile cu re4pectarea 4uveranit2-ii /e 4tat.,68 Suveranitatea apare .n acelea&i con/i-ii ca &i co%peten-ele 4tatului ce -in /e /reptul interna-ionalQ ele nu 4unt li%itate, /ar nici o alt2 entitate nu poate pretin/e la o 4uperioritate. Suveranitatea e4te un atri$ut fun/a%ental al 4tatului. <n le32tur2 cu principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatului, e4te /e %en-ionat c2 in/epen/en-a /e 4tat e4te cea care confir%2 4uveranitatea. =uri4pru/en-a interna-ional2 pune 4e%nul /e e3alitate .ntre 4uveranitate &i in/epen/en-2. A4tfel, ar$itrul Ma9 Hu$er 4Ea e9pu4 .n ca>ul lIle des Palmes /in ) aprilie ,0(: .n felul ur%2torQ ?4uveranitatea .n rela-iile /intre 4tate pre4upune in/epen/en-aA.,67 De4eori 4tatele 4unt prea ata&ate /e concep-ia a$4olut2 privin/ 4uveranitatea lor pentru a apela la %i1loacele /e protec-ie in/irect2, fon/ate pe a%$i3uitatea &i contra/ic-iile /in ca/rul principiului e3alit2-ii 4uverane 4au pe e9clu4ivitatea co%peten-elor lor teritoriale. ?!ericolulA poate veni /in partea /reptului interna-ional, care li%itea>2 pro3re4iv e9ercitarea /i4cre-ionar2 a co%peten-elor 4tataleQ replica o 324i% .ntrEo li%itare a priori a cF%pului /e aplicare a /reptului interna-ional &i a co%peten-elor or3ani>a-iilor interna-ionale Oteoria /o%eniilor re>ervateP. ,6; ?!ericolulA poate veni
,66 ,6)

RUBIE, D., op. cit., p. 78. I$i/e%, p. 70. ,68 DINH, N.U., DAI""IER, !., !E""ET, A., op. cit., p. )50E),5. ,67 LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4ccpi14erieEDrancai4E5)fr.p/f ,6; VERDROSS, A. "a co%petence national /an4 le ca/re /e lONU et lin/epen/ence /e lEtat. RGDI!, ,078, p. 6,)E 6(8.

86

/e a4e%enea /in partea altor 4tate, care, .n 4copul e9ercit2rii controlului a4upra actelor 4uverane ale altor 4tate, repre>entan-ilor puterii pu$lice 4au a4upra re4ur4elor pu$lice 4tr2ine, invoc2 propriul lor teritoriu /rept cF%p /e aplicare nor%al2 a or/inii lor 1uri/ice. <n ca>ul /at 4tatele recur3 la politici ?/e autoli%itareA, re4pectFn/ principiul reciprocit2-ii O4olu-ionarea conflictelor /e 1uri4/ic-ieP.,6: !rintre /iver4e tipuri /e 4u$iecte, e9i4tente 4au virtuale, ale /reptului interna-ional, 4tatul ocup2 un loc privile3iat, /eoarece e4te unicul po4e4or al 4uveranit2-ii, a/ic2 e4te 4u4cepti$il /e a fi con4i/erat 4u$iect /e /rept interna-ional. ,60 Ace4t privile3iu 4tatul .l /atorea>2 4uveranit2-ii. Statul &i 4uveranitatea 4unt in4epara$ile. !rin conceptul /e 4uveranitate 4e 4u$.n-ele3e 4upre%a-ia &i in/epen/en-a, a/ic2 calit2-ile 4uverane ale puterii /e 4tat, care repre>int2 e4en-a ei politicoE1uri/ic2 &i e4te reali>at2 .n for%ele core4pun>2toare ale activit2-ii 4tatului pe plan intern &i e9tern.,)5 Confor% cla4ific2rii, .n $a>a /octrinei /reptului interna-ional, a 4u$iec-ilor /reptului interna-ional, ori3inea con4tituie 4uveranitatea poporului, a na-iunii, a 4tatului. ,), I. Cli&cenHo con4i/er2 c2 4uveranitatea poporului poate fi /efinit2 ca 4upre%a-ia poporului .n Lot2rFrea /e4tinului 42u. ,)( Davi/ Ru>ie 4u4-ine c2 4tatul poate fi caracteri>at /in /ou2 puncte /e ve/ereQ ca feno%en politicoE4ocial &i ca feno%en 1uri/ic. ,)6 <n ti%p ce feno%enul politicoE4ocial pre4upune c2 4tatul reune&te trei ele%ente con4titutiveQ un teritoriu, o popula-ie &i o putere pu$lic2, feno%enul 1uri/ic preve/e /oar un 4in3ur criteriu G 4uveranitatea.,)) Ace4t criteriu nu ne per%ite .n42 42 -ine% cont /e po>i-ia 4tatului .n raport cu /reptul interna-ional. E4te nece4ar /e a 4ta$ili 4uveranit2-ii c2rui /rept 4e 4upune puterea /e 4tat. Suveranitatea /e 4tat cap2t2 e4en-2 prin activitatea 4tatului, prin co%peten-ele, func-iile &i /repturile 4ale. !uterea /e 4tat nu particip2 ne%i1locit la rela-iile interna-ionale G 4u$iec-i .n ca/rul ace4tor rela-ii 4unt 4tatele ca entit2-i &i per4onalit2-i 1uri/ice interna-ionale. !uterea /e 4tat, 4uveranitatea /e 4tat 4e reali>ea>2 prin activitatea 4tatelor participante la rela-iile interna-ionale. Suveranitatea /e 4tat a fo4t /efinit2 .n /octrina /reptului interna-ional ca ?4upre%a-ia unic2, /eplin2 &i in/ivi>i$il2 a puterii /e 4tat .n li%itele frontierelor teritoriale &i in/epen/en-a ace4teia .n raport cu orice alt2 putere, ceea ce 4e e9pri%2 .n /reptul e9clu4iv &i inaliena$il al 4tatului /e aE&i 4ta$ili &i reali>a /e 4ine 4t2t2tor politica 4a intern2 &i e9tern2, /e aE&i e9ercita func-iile, /e a reali>a %24urile practice /e or3ani>are a vie-ii 4ociale interne &i a rela-iilor 4ale e9terne .n $a>a re4pect2rii
,6:

EMMANUE""I, C. "i%%unite 4ouveraine et la coutu%e internationalQ /e li%%unite a$4olue a li%%unite relative. A.C.D.I. ,0:8, p. (7E0;. ,60 DU!UI, !.M., op. cit., p. (0. ,)5 qon\won, r.r., op. cit., d. (78. ,), \YZXZxvy, A.h. ]udbe^ ieia^i{gegcbu^ u j^_`abcde`be^ fdcge. ]eilgc. ]^_`abcde`b~^ e{be^bu, ,07), i{d. )7(. ,)( pqr WxnZ, r.h., YZXr\, . hd^k^`^b{~ g j^_`abcde`bej fa}ubej u ci{bej fdcg^. rz`. (E^. rz`Ege ]xr]h. ]eilgc, ,000, i{d. ((. ,)6 RUBIE, D., op. cit., p. :6. ,)) I$i/e%.

8)

4uveranit2-ii altor 4tate, a principiilor &i nor%elor /e /rept interna-ional acceptate prin acor/ul 42u /e voin-2A.,)8 Utili>area ter%enului 4uveranitatea poporului .n unele lucr2ri &tiin-ifice e4te re>ultatul 4tu/ierii &i tri%iterilor la opera lui @. Mar9. <n lucrarea ?Cu privire la critica filo>ofiei /reptului lui He3elA, vor$in/ /e4pre 4uveranitatea %onarLului &i a poporului, @. Mar9 .%$in2 4en4ul 1uri/ic al 4uveranit2-ii cu cel politicoEfilo>ofic. <ntre 4uveranitatea /e 4tat &i popor e9i4t2 o le32tur2 4trFn42. Dac2 4tatul ca for%a-iune coercitiv2 e4te te%porar /i4tru4, a/ic2 .&i pier/e per4onalitatea, /ar .&i %en-ine $a>a teritorial2 &i u%an2, co%unitatea interna-ional2 p24trea>2 4peran-a privin/ re4ta$ilirea lui &i con4i/er2 c2 4tatul nu &iEa pier/ut calitatea /e 4u$iect /e /rept interna-ional. De aici G p24trarea 4uveranit2-ii ca 4i%$ol 1uri/ic al in/epen/en-ei 4ale O/e&i de facto 4upre%a-ia teritorial2 e4te te%porar pier/ut2P. D2cFn/ o analo3ie .ntre 4uveranitate &i /rapelul %ilitar, pute% face ur%2toarea con4tatareQ unitatea %ilitar2, care &iEa pier/ut %area %a1oritate a efectivului, continu2 42 e9i4te /ac2 &iEa p24trat /rapelul. <n ca>ul .n care 4tatul .&i pier/e te%porar per4onalitatea pe plan interna-ional, iar poporul, care e4te i>vorul 4uveranit2-ii /e 4tat, 4e p24trea>2, pute% con4i/era c2 4tatul &iEa p24trat 4uveranitatea Oinclu4iv &i calitatea /e 4u$iect /e /rept interna-ionalP. !oporul care apare ca i>vor al 4uveranit2-ii, poate fi /efinit ca o co%unitate /e oa%eni 4au o colectivitate, unit2 teritorial &i avFn/ le32turi econo%ice &i culturale. Specificul poporului .n co%para-ie cu o colectivitate, care con4tituie o 4ocietate, con4t2 .n faptul c2 el 4e p24trea>2 .n $a>a le32turilor teritoriale &i culturale, iar le32turile econo%ice, care con4tituie un fun/a%ent, pot 42 4e 4cLi%$e calitativ. Unitatea lin3vi4tic2, na-ional2 4au reli3ioa42 nu con4tituie ele%entul o$li3atoriu care /efine&te un popor. !oporul poate fi %ultina-ional O/e e9e%plu, elve-ieniiP, .n42 culturile /iferitelor 3rupuri na-ionale, care for%ea>2 ace4t popor, tre$uie 42 repre>inte o anu%it2 4i%$io>2. Su$ influen-a %ai %ultor cau>e, poate avea loc /e4tr2%area unui popor %ultina-ional. Dar, .n principiu, atFta ti%p cFt ace4t popor e9i4t2, el e4te i>vor al 4uveranit2-ii, iar con-inutul 4ocial al 4tatutului 42u e4te /eter%inat /e caracterul 4ociet2-ii, pe careEo con4tituie la etapa core4pun>2toare a e9i4ten-ei 4ale. Suveranitatea /e 4tat e4te o no-iune e9clu4iv 1uri/ic2, in/iferent care ar fi interpretarea ace4tui ter%en. Suveranitatea /e 4tat e4te 4i%$olul 1uri/ic al per4onalit2-ii 4tatului, al in/epen/en-ei lui &i al or3ani>2rii politice a 4ociet2-ii /ate. I/eea confor% c2reia, po4e4or al 4uveranit2-ii e4te poporul &i nu 4tatul e4te /e4tul /e atr232toare, /ar, .n opinia noa4tr2, ea e4te %ai %ult populi4t2. Drept confir%are 4unt citate Con4titu-iile unor 4tate, care procla%2 c2 purt2tor al 4uveranit2-ii e4te poporul. De a4e%enea 4e a/uce /rept e9e%plu te9tul /in Carta ONU, care .ncepe cu cuvintele ?Noi popoarele Na-iunilor Unite, 4unte% Lot2rFte ... 42 cre2% con/i-ii ...A E4te $ine cuno4cut .n42 faptul
,)8

ANGHE", I.M. Su$iectele /e /rept interna-ional. E/. "u%ina "e9. Cucure&ti, ,00:, p. ,55.

88

c2 4u$ ter%enul /e Na-iuni Unite 4e 4u$.n-ele3e Statele Unite, tot a&a cu% /reptul interna-ional pre4upune /reptul inter4tatal. Ace&ti ter%eni 4unt utili>a-i .n %o/ tra/i-ional, aplicFn/uE4e jus gentiumul ro%an, care .n /iferite li%$i apare caQ dreptul ginilor, droit de geans, pravo narodov. Sunte% /e p2rerea, c2 teoria confor% c2reia 4tatul e4te purt2tor al 4uveranit2-ii, iar poporul con4tituie i>vorul ei, core4pun/e %ai %ult realit2-ilor &i ten/in-elor conte%porane .n ca/rul /reptului interna-ional. Suveranitatea e4te 4i%$olul in/epen/en-ei de jure, al 4upre%a-iei &i puterii 4tatului, iar puterea e4te e9ercitat2 ne%i1locit /e c2tre 4tat. Statul e4te un %ecani4%, /otat cu o putere /e co%an/a%ent &i nu e4te i/entic cu no-iunea popor, %ai preci4, 4ocietatea /2 na&tere ace4tui ?aparatA, .ntre-inFn/ le32turi 4trFn4e cu el. E4te clar, c2 .n lip4a poporului nu e9i4t2 4tatul cu putere /e co%an/a%ent, /ar con4i/er2% c2 .n4u&i ter%enul suveranitate de stat apare /rept ar3u%ent .n 4u4-inerea teoriei confor% c2reia 4uveranitatea apar-ine 4tatului. Un alt ar3u%ent .n 4u4-inerea ace4tei teorii e4te faptul c2 prin no-iunea popor /e4eori 4e pre4upune o na-iune 4au cLiar un 3rup etnic, care po4e/2 ele%entele unei na-iuni. Apare .ntre$area G purt2tor al c2rei 4uveranit2-i va fi fiecare /in ace4te popoare Dac2 fiecare popor e4te purt2tor al 4uveranit2-ii, atunci re>ult2 c2 e9i4t2 o 4in3ur2 4ocietate, un 4in3ur 4tat &i cF-iva purt2tori ai 4uveranit2-ii. Acea4ta vine .n contra/ic-ie cu caracterul in/ivi>i$il al 4uveranit2-ii. !ro$a$il, popoarele .n 4en4 etnic 4au na-ional pot for%a un popor .n 4en4ul lar3 al cuvFntului, ca i>vor al 4uveranit2-ii /e 4tat. Tre$uie 42 %en-ion2% c2 .n interiorul 4tatului 4uveranitatea reflect2, .n pri%ul rFn/, 4upre%a-ia puterii /e 4tat, iar pe plan e9tern G in/epen/en-a puterii /e 4tat. Specificul reali>2rii 4uveranit2-ii /e 4tat .n /o%eniul /reptului interna-ional con4t2 .n faptul c2 co%unitatea interna-ional2 e4te o co%unitate a 4tatelor 4uverane. !re>en-a 4tatelor .n calitatea lor /e 4u$iec-i /e /rept interna-ional apare ca fun/a%ent al e9i4ten-ei /reptului interna-ional conte%poran, precu% &i al or3ani>a-iilor interna-ionale. Acea4ta re>ult2 /in acor/ul /e voin-2 al 4tatelor, pe care 4e $a>ea>2 /reptul interna-ional .n 3eneral &i activitatea or3ani>a-iilor interna-ionale. E4en-a acor/urilor interna-ionale e4te 4trFn4 le3at2 /e a&a principii /e /rept interna-ional ca e3alitatea 4uveran2 a 4tatelor &i pacta sunt servanda. Di4pari-ia URSS, /e4tr2%area Iu3o4laviei, conflictele 4Fn3eroa4e /e pe teritoriul po4t 4ovietic, po>i-ia 4pecific2 a Statelor Caltice .n pro$le%a /o$Fn/irii in/epen/en-ei au /u4 la apari-ia unor interpret2ri noi ale conceptului /e 4uveranitate. Aici a% /ori 42 face% tri%itere la lucr2rile lui H. @el4en, care 4u4-inea c2 4uveranitatea apar-ine /reptului &i anu%e /reptului interna-ional. Teoria /at2 4e $a>ea>2 pe faptul c2 e9i4t2 /oar 4uveranitatea /reptului. <n $a>a ei /e>voltarea /reptului a atin4 un a&a nivel, .ncFt 4e 4ituea>2 /ea4upra 4tatului &i repre>int2 o or/ine univer4al2, unic2 /e /rept, care .n3lo$ea>2 atFt or/inea intern2, cFt &i pe cea interna-ional2. Dreptul interna-ional e4te 87

con4i/erat 4uperior celui intern, iar 4upre%a-ia 4uveranit2-ii apar-ine /reptului interna-ional ca unei or/ini /e /rept 4uperioare.,)7 Suveranitatea /e 4tat /ecur3e /in unul /in principiile fun/a%entale ale /reptului interna-ional G e3alitatea 4uveran2 a 4tatelor. Suveranitatea /e 4tat e4te /efinit2 ca 4upre%a-ia 4tatului .n li%itele frontierelor 4ale &i in/epen/en-a pe plan interna-ional. ,); E4en-a 4uveranit2-ii, particularit2-ile &i i%portan-a ei nu pot fi e9plicate .n afara le32turii /intre 4uveranitate &i puterea /e 4tatK ea 4e %anife4t2 ca atri$ut fun/a%ental al 4tatului, /eoarece con4tituie o .n4u&ire e4en-ial2 a puterii /e 4tat.,): !lecFn/ /e la acea4t2 con4tatare, /octrina tra/i-ional2 a pu4 la $a>a /i4tinc-iei /intre 4tat &i celelalte colectivit2-i interna-ionale cu o $a>2 teritorial2, conceptul /e 4uveranitateK .n /octrina cla4ic2 4a fo4t for%ulat conceptul /e 4uveranitate, potrivit c2ruia 4tatul e4te 4uveran, a/ic2 e4te /otat cu o autono%ie total2 &i cu o co%peten-2 neli%itat2 /e care nu $eneficia>2 nici o alt2 per4oan2 pu$lic2.,)0 Con-inutul 4uveranit2-ii /e 4tat la etapa conte%poran2 /ifer2 /e cel ce a e9i4tat .n perioa/a inter$elic2. M. AHeLur4t %en-ionea>2 c2 ?... atunci cFn/ 1uri&tii interna-ionali&ti 4pun c2 4tatul e4te 4uveran, ei pre4upun c2 4tatul e4te in/epen/ent, a/ic2 nu /epin/e /e un alt 4tat ..., iat2 /e ce ar fi %ai $ine /e .nlocuit ter%enul suveranitate prin independen, /eoarece el apare .n calitate /e ter%en e%o-ional &i nu 1uri/ic.A,85 Dup2 p2rerea %ai %ultor 4avan-i, inclu4iv a lui M. AHeLur4t, .n lu%ea occi/ental2 4uveranitatea nu %ai con4tituie un ele%ent canonic ca pe ti%puri. Statul repre>int2, .n pri%ul rFn/ realitatea politic2 &i 4ocial2, iar 4uveranitatea lui G reflectarea de jure a ace4tei realit2-i, a/ic2 realitatea 1uri/ic2 4au %ai corect G realitatea interna-ional2. <n e4en-2 e4te vor$a /e4pre unele i/ei privin/ nece4itatea utili>2rii ter%enului suveranitate, ten/in-e /e aEl pre>enta /rept o $analitate. A pune la .n/oial2 nece4itatea ace4tui ter%en e4te e3al2, practic, cu a pune la .n/oial2 p24trarea ter%enului ?4tatA. Orice 4Ear vor$i /e4pre 4uveranitatea /e 4tat .n /octrin2, practica /iplo%atic2 pFn2 .n pre>ent face tri%iteri la 4uveranitate, iar principiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor &iEa 324it o3lin/irea .n Actul Dinal /e la Hel4inHi, a/optat la 65 /e ani /up2 4e%narea Cartei ONU, inclu4iv /e 4tatele care tra/i-ional aveau o atitu/ine 4ceptic2 fa-2 /e 4uveranitate.

,)7 ,);

@E"SEN, H. TLeorie /u /roit international pu$lic. Recueil /e4 cour4, ,08(, p. ,)(. WXxrWxnZ, [.. ^edu j^_`abcde`beme fdcgc. ]eilgc. ej II. [{cd~^ u beg~^ {^ed^{u^ilu^ fde}^j~. ]eilgc. rz`c{^}i{ge xr]h, ,000, i{d. (;. ,): ANGHE", I.M., op. cit., p. 00. ,)0 I$i/e%. ,85 A@EHURST, M. A Mo/ern Intro/uction to International "aR. "on/on, ,0:), p. ,8E,7.

8;

2.2. %upre aia i jurisdicia statului ca for e de e&ercitare a suveranitii de stat Or3ani>area 4tatal2 a 4ociet2-ii e4te po4i$il2 /oar .n ca>ul /ivi>2rii popula-iei /up2 criteriul teritorial. Supre%a-ia teritorial2 pre4upune .%puternicirile 4tatului .n e9ercitarea puterii /epline &i e9clu4ive .n li%itele teritoriului /e 4tat. ,8, Supre%a-ia teritorial2 e4te prev2>ut2 &i 3arantat2 atFt prin le3i4la-ia intern2 a 4tatului, cFt &i prin nor%ele /reptului interna-ional, /eci pro$le%a 4upre%a-iei teritoriale e4te 4tu/iat2 nu nu%ai /e /reptul con4titu-ional, ci &i /e /reptul interna-ional. <ntrucFt 4upre%a-ia teritorial2 4erve&te /rept $a>2 1uri/ic2 pentru apari-ia &i re3le%entarea unui lar3 cerc /e rela-ii /e /rept con4titu-ional &i /e /rept interna-ional, care 4e refer2 la teritoriul /e 4tat, e4te nece4ar /e a /a /efini-ia no-iunii ?teritoriul /e 4tatA. <n /octrin2 teritoriul /e 4tat e4te con4i/erat ?teritoriul ce apar-ine unui 4tat, aflFn/uE4e 4u$ 1uri4/ic-ia 4a e9clu4iv2, fiin/ con4tituit /in 4ol, 4u$4ol, 4pa-iul acvatic &i 4pa-iul aerian /e a4upra 4olului &i a 4pa-iului acvaticA.,8( <%puternicirile 4tatului, ce 4e refer2 la e9ercitarea 4upre%a-iei teritoriale, 4erve4c /rept $a>2 1uri/ic2 pentru 4ta$ilirea &i /e>voltarea rela-iilor interna-ionale, o$iectul c2rora con4tituie teritoriul /e 4tat. <n unele ca>uri pro$le%ele /eli%it2rii teritoriale 4unt 4olu-ionate prin tratate interna-ionale, .ncLeiate .ntre 4tatele 4ucce4oare. Din tratatele interna-ionale prece/ente .&i p24trea>2 for-a 1uri/ic2 /oar acele nor%e care nu le>ea>2 /repturile na-iunilor cointere4ate. Dreptul interna-ional conte%poran recunoa&te efectele 1uri/ice pro/u4e /e 4ucce4iune, ca re>ultat al actelor a/optate .n re4pectarea principiilorQ inte3ritatea teritorial2 a 4tatelor, inviola$ilitatea frontierelor /e 4tat, auto/eter%inarea popoarelor. Drept e9e%plu pot 4ervi tratatele .n $a>a c2rora 4Eau 4ta$ilit frontierele .ntre URSS &i 4tatele vecine, parte la care /up2 /e4tr2%area URSS au /evenit ?noile 4tate in/epen/enteA. E9ercitarea puterii /e 4tat .n li%itele unui teritoriu nu pre4upune .n %o/ auto%at c2 ace4t teritoriu apar-ine 4tatului /at. S2 lu2% ca e9e%plu ca>ul aren/2rii unui teritoriu /e c2tre un alt 4tat cu re4pectarea preve/erilor /reptului interna-ional. Statul e9ercit2, .n anu%ite li%ite, puterea 4a pe ace4t teritoriu, aplic2 /reptul 42u, .n42 4pa-iul /at nu /evine parte co%ponent2 a teritoriului ace4tui 4tat. Drept e9e%plu pot 4ervi acor/urile .ncLeiate .ntre 3uvernul SUA &i =aponia, Coreea /e Su/K
,8, ,8(

qon\won, r.r. ]^_`abcde`be^ fdcge. Zie^bbc ci{. ]eilgc. rz`Ege pWn, ,00;, i{d. ,. nadi j^_`abcde`beme fdcgc g ^i{u {ejc t}cgb~| d^`cl{ed nZWxrnZ V.r. ej 6. Zibegb~^ ubi{u{a{~ u e{dci}u iegd^j^bbeme j^_`abcde`beme fdcgc. \g{ed~ WXW \trx \.x., t\xwnrx p.., onZ t.h.*. ]eilgc. xcalc, ,07;, i{d. ,,8.

8:

Ru4ia &i @.r3F>4tan, Ta/1iHi4tan, Ar%enia privin/ a%pla4area $a>elor %ilitare pe teritoriile ace4tor 4tate. Aten-ion2% c2 no-iunea ?4upre%a-ie teritorial2A /ifer2 /e ter%enul ?1uri4/ic-ieA, /ar .ntre ele e9i4t2 o le32tur2 4trFn42. Supre%a-ia teritorial2 pre4upune puterea /eplin2 &i e9clu4iv2 a 4tatului pe teritoriul 42u. E9ercitarea ace4tei puteri inclu/e activitatea or3anelor le3i4lative, e9ecutive &i 1u/iciare ale 4tatului. <n ca/rul teritoriului 42u, 4tatul poate aplica orice %i1loace le3ale fa-2 /e cet2-enii 42i, cet2-enii 4tr2ini &i apatri>i O.n lip4a unui acor/ 4pecialP. Toto/at2, nici un 4tat nu are /reptul 42 aplice %i1loace proprii /e con4trFn3ere pe teritoriul 4tr2in, inclu4iv fa-2 /e cet2-enii 42i. E9cep-ie /e la pre>enta re3ul2 o con4tituie 4tatutul 1uri/ic al for-elor ar%ate /i4locate pe teritoriul unui 4tat 4tr2in, prev2>ut2 prin acor/uri 4peciale, precu% &i al per4oanelor care 4e $ucur2 /e i%unitate &i privile3ii /iplo%atice. Nu e4te con4i/erat teritoriu /e 4tat &i nu 4e afl2 4u$ 1uri4/ic-ia 4tatului %area li$er2. Conven-ia /in ,0:( privin/ /reptul %2rii, preve/e c2 %area li$er2 e4te /e4cLi42 pentru toate na-iunile &i nici un 4tat nu are /reptul 42 pretin/2 la 4uveranitatea 4a a4upra oric2rei por-iuni /in %area li$er2. Din principiul li$ert2-ii %2rii li$ere reie4e c2 fiecare 4tat, in/iferent /e faptul /ac2 are ie&ire la %are 4au nu, 4e $ucur2 /e /reptul la navi3a-ie .n %area li$er2 4u$ pavilionul 42u. Navele 4unt 4upu4e 1uri4/ic-iei 4tatului /e pavilion. Conven-ia, totu&i preve/e ca>urile cFn/ o nav2 poate fi re-inut2 /e o nav2 %ilitar2 4tr2in2, ca /e e9e%plu, .n ca>ul pirateriei, ceea ce nu vine .n contra/ic-ie cu principiul /reptului /e pavilion. Nu 4unt 4upu4e 4uveranit2-ii /e 4tat fun/ul %2rii /incolo /e 1uri4/ic-ia 4tatului &i $o32-iile naturale ale Oceanului !lanetar. Mo/ificarea ace4tui re3i% poate avea loc /oar pe calea cre2rii nor%elor /e /rept interna-ional, care ar fi9a con/i-iile e9ercit2rii 4uveranit2-ii /e 4tat a4upra ace4tor teritorii.,86 Suveranitatea /e 4tat nu 4e r24frFn3e a4upra o$iectelor ce 4e afl2 .n afara !2%Fntului, /e e9e%plu a4upra "unii. Acea4t2 re3ul2 a fo4t 4ta$ilit2 prin Tratatul /in ,07; a4upra principiilor care 3uvernea>2 activitatea 4tatelor .n e9ploatarea &i utili>area 4pa-iului co4%ic, inclu4iv a "unii &i a celorlalte corpuri cere&ti, a %2rii li$ere &i 4pa-iului aerian /e a4upra ei, a Bonei, prev2>ute /e Conven-ia /e la Monte3o Ca /in ,0:(, a Antarcticii, prev2>ut2 /e Conven-ia /e la a4Lin3ton /in ,080. Din con-inutul no-iunii 4upre%a-iei /e 4tat reie4e c2 orice atentat la inte3ritatea teritorial2 a unui 4tat va fi con4i/erat2 ca atentat la e9ercitarea puterii 4uverane &i va fi con4i/erat2 /rept o .nc2lcare 3rav2 a 4uveranit2-ii /e 4tat. !rincipiul inte3rit2-ii teritoriale a 4tatului preve/eQ

,86

GIU"IANO, M. Diritto interna>ionale (Ee% e/. Giea4petti 3iuri/ici /ella coe4i4tan>a /e3li 4tati. Milano. Giuffri, ,0;), p. (;8.

80

nea/%iterea ocup2rii unui teritoriu 4tr2in prin folo4irea for-ei 4au prin a%enin-area cu for-a. Statele .&i a4u%2 o$li3a-ia /e a nu recunoa&te %o/ific2rile teritoriale, care au avut loc prin aplicarea for-ei 4au prin a%enin-area cu for-aK

inviola$ilitatea frontierei /e 4tatK nea/%iterea utili>2rii teritoriului unui 4tat .n lip4a unui acor/ .ntre 4tate. Acea4t2 preve/ere apare .n ca>urile nece4it2-ii acor/2rii /reptului /e trecere prin teritoriul unui 4tat 4tr2in 4au /reptului la e9plorarea &i e9ploatarea $o32-iilor lui naturaleK

nea/%iterea utili>2rii teritoriului 4tatului .n 4copuri care pot a/uce pre1u/iciu altor 4tate.,8) Statele .&i a4u%2 o$li3a-ia /e a 4e a$-ine /e la orice ac-iuni care pot /uce la aplicarea for-ei

4au la a%enin-area cu for-a &i la .nc2lcarea inte3rit2-ii teritoriale a unui 4tat. !rincipiul care i%pune o$li3a-ia /e a 4e a$-ine .n ?rela-iile interna-ionale /e la a%enin-area cu for-a 4au aplicarea ei .%potriva inte3rit2-ii teritoriale 4au in/epen/en-ei politice a unui 4tat, la fel ca &i prin alte %i1loace, ce vin .n contra/ic-ie cu 4copurile ONUA Op. ) art. ( /in Carta ONUP, e4te con4i/erat principiu fun/a%ental al /reptului interna-ional. !rincipiul inte3rit2-ii teritoriale a fo4t fi9at .n Declara-ia a/optat2 .n ca/rul 4e4iunii a JJV prin Re>olu-ia (7(8 a A/un2rii Generale a ONU /in ,0;5 referitoare la principiile /reptului interna-ional. Docu%entul inter>ice r2>$oiul /e a3re4iune, repre4aliile %ilitare, or3ani>area 4tructurilor para%ilitare, inclu4iv a celor /e %ercenari create .n 4copul /e a p2trun/e pe teritoriul altui 4tat. Ocuparea %ilitar2 a teritoriului altui 4tat, confor% Declara-iei, e4te con4i/erat2 /rept cri%2 interna-ional2. Elocvente .n ace4t 4en4 e4te preve/erea /in prea%$ulul Declara-iei, potrivit c2reia ?...4tatele 4e o$li32 42 4e a$-in2 .n rela-iile lor /e la pre4iuni politice, econo%ice 4au /e alt 3enA. InterpretFn/ principiul inte3rit2-ii teritoriale a 4tatelor, Declara-ia 4ta$ile&te c2 nici o %o/ificare teritorial2, re>ultat2 /in a%enin-area cu for-a 4au aplicarea for-ei, nu va fi recuno4cut2 le3iti%2, toto/at2, 4e 4ta$ile&te c2 acea4t2 preve/ere nu 4e refer2 la frontierele fi9ate pFn2 la a/optarea Cartei ONU.,88 Actul final al CSCE /e la Hel4inHi /in ,0;8 a for%ulat principiul inviola$ilit2-ii frontierelor .n felul ur%2torQ ?StateleEparticipante recuno4c inviola$ilitatea frontierelor 4ale, precu% &i a frontierelor celorlalte 4tate /in Europa &i 4e vor a$-ine /e la orice preten-ii teritoriale .n viitor. "a fel, 4tateleEparticipante /eclar2 c2 4e vor a$-ine /e la orice ac-iuni .n 4copul acapar2rii unei p2r-i /in teritoriul unui 4tatA.,87
,8) ,88

DU!UI, !.M. Droit international pu$lic. 8Ee% M/., Dallo>. !ari4, (555, p. 00E,55. qon\won, r.r. ]^_`abcde`be^ fdcge. Zc ci{. ]eilgc. rz`Ege pWn, ,00;, i{d. (86. ,87 tXrWqWxr[, .\. @ gefdeia e fdcgege| fdude`^ cl}u{^}beme cl{c [p[W. ,0;8. [W]h, ,0;0, i{d. ,7,E,;(.

75

Utili>area teritoriului 42u /e c2tre un 4tat nu tre$uie 42 a/uc2 pre1u/iciu teritoriului altui 4tat. Ace4t principiu are o i%portan-2 /eo4e$it2 .n ca>urile utili>2rii apelor fluviilor interna-ionale &i a rFurilor /e frontier2. <n $a>a acor/urilor interna-ionale a fo4t creat2 nor%a univer4al2, care preve/e ne a/%iterea utili>2rii ace4tor ape /e c2tre un 4tat riveran .n /efavoarea altui 4tat riveran. O nor%2 analo3ic2 poate fi aplicat2 &i altor 4pa-ii ale teritoriului /e 4tat, /e e9e%plu, 4pa-iului aerian. !rincipiul inte3rit2-ii teritoriale a 4tatelor nu e9clu/e po4i$ilitatea %o/ific2rilor teritoriale pe cale pa&nic2. Sunt acceptate, cu re4pectarea /reptului interna-ional, 4cLi%$ul /e teritorii, ce/area pe un anu%it ter%en a unei por-iuni /in teritoriul /e 4tat. Statele .&i pot %o/ifica teritoriile /e co%un acor/, .n >onele /e frontier2, luFn/ .n con4i/era-ie intere4ele econo%ice, politice reciproce 4au /e alt 3en. A4e%enea %o/ific2ri teritoriale pot avea loc 4u$ for%a 4cLi%$2rii frontierei .n unele locuri &i 4e efectuea>2 .n $a>a unui acor/ $enevol. De4eori re/e%arcarea frontierei e4te le3at2 /e 4cLi%$ul /e teritorii &i 4ta$ilirea frontierei .n confor%itate cu nor%ele /reptului interna-ional. <n a&a ca>uri pot ap2rea unele pro$le%e. Drept e9e%plu ne pute% referi la pro$le%ele ce -in /e /eli%itarea frontierei .ntre Repu$lica Mol/ova &i Ucraina .n re3iunea localit2-ii !alanca 4au la i4toria ce -ine /e acor/ul /in ,00) .ntre De/era-ia Ru42 &i R! CLine>2 privin/ linia /e frontier2 .n 4ectorul ve4tic, care nEa fo4t acceptat /e Du%a /e Stat. Dup2 cu% a% %en-ionat, activitatea /e4f2&urat2 .n li%itele teritoriului /e 4tat, inclu4iv activitatea ne inter>i42 /e /reptul interna-ional, nu tre$uie 42 a/uc2 pre1u/iciu altor 4tate. "a etapa actual2 o i%portan-2 /eo4e$it2 are pro$le%a ?pre1u/iciului tran4na-ionalA, care are .n ve/ere pre1u/iciul a/u4 altui 4tat prin ac-iuni ce au loc pe teritoriul 4au .n alt 4pa-iu, ce 4e afl2 4u$ 1uri4/ic-ia 4au controlul ace4tui 4tat. <n pri%ul rFn/, 4e are .n ve/ere pre1u/iciul a/u4 %e/iului .ncon1ur2tor. Ace4tei pro$le%e .i e4te con4acrat proiectul ela$orat /e Co%i4ia /e /rept interna-ional a ONU cu privire la r24pun/erea pentru ur%2rile 3rave .n ur%a ac-iunilor ne inter>i4e /e /reptul interna-ional. Unul /in ele%entele 4upre%a-iei teritoriale e4te aplicarea 1uri4/ic-iei e9trateritoriale, ,8; confor% c2reia 1uri4/ic-ia 4tatului a4upra cet2-enilor 42i 4e e9tin/e &i .n 4pa-iile interna-ionale. Navele %ariti%e, aeriene &i co4%ice .n 4pa-iile interna-ionale 4unt con4i/erate cva4iteritorii ale 4tatului /e pavilion. =uri4/ic-ia 4tatului 4e r24frFn3e a4upra activit2-ii or3anelor 4ale &i a per4oanelor .n func-ii, oriun/e nu 4Ear afla ele. Ace4te or3ane &i per4oane 4unt o$li3ate 42 re4pecte le3i4la-ia 4tatului 42u &i pe4te Lotare, inclu4iv fa-2 /e cet2-enii 42i, evi/ent, f2r2 a intra .n conflict cu /reptul local. Ace4t fapt e4te recuno4cut &i /e practica 1u/iciar2. A&a, 4erviciile 4ecrete ale SUA, e9ecutFn/ o opera-iune, au a/u4 pre1u/iciu localului unui cet2-ean a%erican pe teritoriul Hon/ura4ului.
,8;

qon\won, r.r. li{^ddu{educ}be^ `^|i{gu^ bckuebc}beme zclebc u j^_`abcde`be^ fdcge Vablkuebudegcbu^ j^_`abcde`beme fdcgc. ]eilgc, ,00(, i{d. 8E,,.

7,

Victi%a a atacat ace4te ac-iuni .n 1u/ecat2. In4tan-a /e apel /in SUA .n octo%$rie ,00) a recuno4cut 1uri4/ic-ia 4a .n ace4t ca>, inclu4iv /reptul recla%antului la 1u4ti-ie .n ca>ul .nc2lc2rii /repturilor 4ale con4titu-ionale /in partea func-ionarilor a%ericani, cLiar &i atunci cFn/ .nc2lcarea a avut loc .ntrEun teritoriu 4tr2in, .n ca/rul pro%ov2rii politicii e9terne a 4tatului.,8: =uri4/ic-iei e9trateritoriale .i apar-ine &i principiul per4onal, care reie4e /in 4upre%a-ia 4tatului fa-2 /e per4oane. <n $a>a ace4tui principiu efectele unor le3i ale 4tatului 4e r24frFn3 a4upra cet2-enilor 42i &i a apatri>ilor care locuie4c per%anent .n ace4t 4tat, .n perioa/a cFn/ ei 4e afl2 .n 4tr2in2tate. Acea4ta 4e refer2 cLiar &i la ra%urile coercitive /e /rept. De e9e%plu, Co/ul !enal al Repu$licii Mol/ova preve/e c2 ?cet2-enii Repu$licii Mol/ova &i apatri>ii cu /o%iciliul per%anent pe teritoriul Repu$licii Mol/ova care au 42vFr&it infrac-iuni .n afara teritoriului -2rii 4unt pa4i$ili /e r24pun/ere penal2 .n confor%itate cu pre>entul co/A Op. ( art. ,,P. Un alt principiu al 1uri4/ic-iei e9trateritoriale, /e4tul /e lar3 r24pFn/it a4t2>i, e4te principiul ap2r2rii. <n $a>a lui, 4tatul e4te .n /rept 42 atra32 la r24pun/ere penal2 per4oane, ce nu 4unt cet2-eni ai 42i, pentru co%iterea infrac-iunilor .n afara teritoriului 42u, /ar care 4unt .n/reptate .%potriva intere4elor 4tatului 4au a cet2-enilor 42i. Co/ul !enal al Repu$licii Mol/ova .n p. 6 art. ,, preve/eQ ?cet2-enii 4tr2ini &i apatri>ii care nu /o%icilia>2 per%anent pe teritoriul Repu$licii Mol/ova &i au 42vFr&it infrac-iuni .n afara teritoriului -2rii poart2 r24pun/ere penal2 .n confor%itate cu pre>entul co/ &i 4.nt tra&i la r24pun/ere penal2 pe teritoriul Repu$licii Mol/ova /ac2 infrac-iunile 42vFr&ite 4.nt .n/reptate .%potriva intere4elor Repu$licii Mol/ova, .%potriva p2cii &i 4ecurit2-ii o%enirii 4au con4tituie infrac-iuni /e r2>$oi, precu% &i pentru infrac-iunile prev2>ute /e tratatele interna-ionale la care Repu$lica Mol/ova e4te parte, /ac2 ace&tia nu au fo4t con/a%na-i .n 4tatul 4tr2inA. Noul co/ penal al De/era-iei Ru4e a 4ta$ilit aceea&i r24pun/ere .n p. 6 art. ,(K "e3ea SUA /in ,0:7 cu privire la a4i3urarea 4ecurit2-ii /iplo%atice &i luptei cu terori4%ul, a 4ta$ilit 1uri4/ic-ia penal2 a in4tan-elor 1u/iciare SUA pentru orice per4oan2 ce a 42vFr&it .n 4tr2in2tate un o%or a unui cet2-ean a%erican 4au iEa a/u4 le>iuni corporale 3rave.,80 Actualitatea principiului ap2r2rii .n le32tur2 cu cre&terea cri%inalit2-ii e4te evi/ent2. Toto/at2, pre>int2 pericol ten/in-ele actuale /e interpretare prea lar32 a ace4tui principiu, cFn/ el vine .n contra/ic-ie cu /reptul interna-ional. =uri4/ic-ia penal2 e9trateritorial2 poate fi e9ercitat2 &i .n $a>a principiului univer4alit2-ii. <n $a>a lui, orice 4tat e4te .n /rept 42 atra32 la r24pun/ere penal2 per4oana ce a 42vFr&it .n afara teritoriului /e 4tat o infrac-iune prev2>ut2 /e /reptul interna-ional. Drept e9e%plu poate 4ervi pirateria. Actual%ente un &ir /e conven-ii interna-ionale prev2/ ace4t principiu.,75
,8: ,80

qon\won, r.r. ]^_`abcde`be^ fdcge. Zie^bbc ci{. ]eilgc. rz`Ege pWn, ,00;, i{d. (. I$i/e%, d. 6. ,75 Conven-ia privin/ prevenirea &i pe/ep4irea pentru cri%e /e apartLai/ /in ,0;6 preve/eQ ?!er4oanele .nvinuite .n 42vFr&irea actelor enu%erate .n art. II al pre>entei Conven-ii, pot fi pre/ate in4tan-ei co%petente a 4tatului participant la pre>enta Conven-ie, care poate prelua 1uri4/ic-ia a4upra per4oanei .nvinuite...A Oart. VP.

7(

<n $a>a unui acor/ interna-ional 1uri4/ic-ia 4pecial2 a 4tatului poate fi e9tin42 &i a4upra 4pa-iilor interna-ionale. <n ,0;7 .n SUA a fo4t a/optat2 le3ea privin/ protec-ia re4ur4elor pi4cicole care a e9tin4 1uri4/ic-ia SUA .n /o%eniul re3le%ent2rii re4ur4elor pi4cicole pe un teritoriu /e (55 %ile %arine. <n ,0;: o le3e a4e%2n2toare a fo4t a/optat2 .n =aponia. <n ,0:) !re>i/iul Sovietului Supre% al URSS a a/optat Decretul Cu privire la >ona econo%ic2 e9clu4iv2 a URSS, confor% c2ruia ?URSS a4i3ur2 e9ercitarea %24urilor &i re3ulilor, ce 4e refer2 la re4ur4ele pi4cicole, .n afara >onei 4ale econo%ice e9clu4ive, .n $a>a acor/urilor .ntre URSS &i alte 4tate cointere4ateA. Drept e9e%plu .n ace4t 4en4 poate 4ervi acor/ul 4e%nat .ntre URSS &i =aponia .n ,0:8 Cu privire la cola$orarea .n /o%eniul e9ploat2rii re4ur4elor pi4cicole, care a recuno4cut .%puterniciri /eo4e$ite pentru or3anele 4ovietice fa-2 /e navele co%erciale nipone .n %area li$er2.,7, =uri4/ic-ia co%plet2 poate fi e9ercitat2 /oar .n e9ercitarea 4upre%a-iei teritoriale. =uri4/ic-ia func-ional2 poate avea loc atFt .n e9ercitarea 4upre%a-iei teritoriale, cFt &i .ntrEo %24ur2 re/u42, /incolo /e ea. Supre%a-ia teritorial2 a 4tatului .n li%itele teritoriului /e 4tat e4te e9ercitat2 .n li%itele 1uri4/ic-iei /e pre4crip-ie fa-2 /e per4oanele ce 4e $ucur2 /e i%unitate /iplo%atic2. Ace4te per4oane 4unt o$li3ate 42 re4pecte le3ile 4tatului /e re&e/in-2, /ar 4e $ucur2 /e i%unitate /e 1uri4/ic-ie penal2 &i a/%ini4trativ2. =uri4/ic-ia /e pre4crip-ie 4e r24frFn3e a4upra cet2-enilor ce 4e afl2 .n 4tr2in2tate .n $a>a 4upre%a-iei per4onale a 4tatului. =uri4/ic-ia /e e9ecutare for-at2 poate fi e9ercitat2 /oar .n li%itele teritoriului 4tatului.,7( <n calitate /e principiu /e $a>2 al e9ercit2rii 1uri4/ic-iei tre$uie evi/en-iat principiul teritorial ce reie4e /in 4upre%a-ia teritorial2 a 4tatului. De e9e%plu, .n Spania, .n $a>a ace4tui principiu le3i4la-ia penal2 &i cea ce re3le%entea>2 4ecuritatea 4tatului are 1uri4/ic-ie a4upra tuturor per4oanelor aflate pe teritoriul 4paniol.,76 "e32tura /intre teritoriul /e 4tat &i ace4t principiu e4te evi/ent2. Dreptul interna-ional con-ine %ulte e9e%ple ce /e%on4trea>2 aplicarea principiului teritorial. De e9e%plu, ?nor%a privin/ 4upunerea navelor aeriene 4tr2ine .n ti%pul afl2rii .n teritoriul unui 4tat tuturor le3ilor &i re3ulilor ce activea>2 .n ace4t teritoriu &i re3le%entea>2 >$orurile aeriene interna-ionale G e4te unani% recuno4cut2 ca nor%2 a /reptului interna-ional aerian. Orice >$or al oric2rei nave aeriene 4tr2ine .n 4pa-iul unui 4tat e4te 4upu4 4uveranit2-ii e9clu4ive &i /epline a ace4tui 4tatA. !rincipiul 1uri4/ic-iei teritoriale a fo4t /o%inant pe parcur4ul 4ecolelor JVIIE JIJ.,7)

,7, ,7(

qon\won, r.r. ]^_`abcde`be^ fdcge. Zie^bbc ci{. ]eilgc. rz`Ege pWn, ,00;, i{d. ). qon\won, r.r. li{^ddu{educ}be^ `^|i{gu^ ame}egbeme zclebc u j^_`abcde`be^ fdcge. XW]h, ,006E ,00), i{d. 6E:. ,76 nqxrnZ, .. hdubkuf~ eia^i{g}^bu fd^`fui~gc^| dui`ulkuu ]hh. ,, (55(, i{d. ,(. ,7) ANBI"OTTI, D. Cour4 /e Droit international. !re%ier volu%eQ Intro/uction G TLMorie4 3MnMrale4. Sire. !ari4, ,0(0, p. ;8.

76

Ace4t principiu a fo4t 4u4-inut &i /e /octrina 4ovietic2. N.A. U&aHov aten-ionea>2, c2 ?4upre%a-ia 4tatutului pre4upune 4u$or/onarea tuturor per4oanelor &i or3ani>a-iilor ce 4e afl2 .n teritoriul ace4tui 4tat. !uterea 4tatului e4te 4upre%2 .n raport cu orice per4oan2, or3ani>a-ie ce 4e afl2 pe teritoriul 42u. Orice per4oan2 4au or3ani>a-ie .n ace4t 4en4 e4te o$li3at2 42 4e 4upun2 puterii. E9cep-iile /e la acea4t2 re3ul2 4unt po4i$ile /oar cu acor/ul e9pre4 &i 4anc-iunile core4pun>2toare ale 4tatului Oe9e%plu, i%unitatea &i privile3iile %e%$rilor unei repre>entan-e /iplo%aticePA. ,78 Doctrina conte%poran2 preve/e c2 a4e%enea e9cep-ii 4e pot $a>a nu /oar pe acor/ul 4tatului, ci &i pe nor%ele /reptului interna-ional 3eneral. A&a /e e9e%plu, in4titu-ia i%unit2-ilor &i privile3iilor /iplo%atice .&i are ori3inea anu%e .n nor%ele /reptului interna-ional 3eneral &i nu nece4it2 un acor/ 4pecial /in partea 4tatului. Evi/ent, c2 conceptul 1uri4/ic-iei teritoriale a 4uferit unele 4cLi%$2ri. Drept e9e%plu al ela4ticit2-ii concep-iei 4upre%a-iei teritoriale, a po4i$ilit2-ii /e a 4e raporta intere4elor co%unit2-ii interna-ionale 4erve&te le3ea $ritanic2 /in ,0)5, prin care in4tan-elor 1u/iciare ale 4tatelor unionale 4e tran4%ite 1uri4/ic-ia a4upra infrac-iunilor 42vFr&ite /e per4oanele ce fac parte /in for-ele ar%ate unionale, &i a4upra infrac-iunilor ce 4e refer2 la /i4ciplina &i or/inea intern2.,77 Unul /in principiile care concurea>2 cu 1uri4/ic-ia teritorial2, /up2 cu% a% %en-ionat %ai 4u4, e4te cel al univer4alit2-ii. El pre4upune c2 /reptul interna-ional per%ite 4tatului 42E&i e9ercite 1uri4/ic-ia a4upra infrac-iunilor co%i4e .%potriva intere4elor .ntre3ii co%unit2-i interna-ionale. <n42&i natura ac-iunii o$li32 4tatul 42E&i e9ercite 1uri4/ic-ia, cLiar /ac2 ac-iunea a fo4t 42vFr&it2 .n afara teritoriului 42u &i nu /e un cet2-ean /eEal 42u, iar ac-iunea nEa fo4t .n/reptat2 .%potriva cet2-enilor 42i. A4e%enea ac-iuni pot fi actele /e a3re4iune, 3enoci/ul, .nc2lcarea /repturilor o%ului, inclu4iv 4clavia 4au /i4cri%inarea ra4ial2. =uri4/ic-ia univer4al2 4e aplic2 .n pri%ul rFn/ .n /o%eniul /reptului penal, /e&i ea poate fi aplicat2 &i .n /o%eniul /reptului civil privin/ repararea pre1u/iciului cau>at prin a4e%enea ac-iuni. <n 1uri4/ic-ia interna-ional2 principiul univer4alit2-ii &iEa 324it o3lin/irea, .n 4pecial, .n ca>ul !ilartiga v Pena"Irala. Recla%antul /e%on4tra c2 Dilarti3a a fo4t 4upu4 torturilor &i o%orFt /e !enaEIrala, fo4t in4pector /e poli-ie .n !ara3uai. Curtea /e Apel /e circu%4crip-ia a /oua a 4ta$ilit c2 ac-iunea recla%atului .ncalc2 nor%ele recuno4cute ale /reptului interna-ional, iar recla%antul e4te .n /rept 42 pornea4c2 proce4ul .n $a>a Cule3erii /e le3i a SUA, ce re3le%entea>2 /reptul 4tr2inilor la recla%a-ie .n in4tan-a 1u/iciar2 fe/eral2 pentru pre1u/iciul a/u4 prin .nc2lcarea /reptului interna-ional.,7;
,78 ,77

ow\nZ, x.\. [ag^d^bu{^{ g iegd^j^bbej j^_`abcde`bej fdcg^. ]eilgc. rz`Ege r]Z, ,076, i{d. ,8. ZhhWxtWy], q. ]^_`abcde`be^ fdcge. ej ,, fe}a{ej ,. h^d^ge` i cbm}u|ileme q\WXh\Z] t. ]eilgc. rz`. 7E^. teiub}u{uz`c{, ,0):, i{d. (00E65,. ,7; qon\won, r.r. ]^_`abcde`be^ fdcge g ia`c meia`cdi{g. [hK [nV XeiiuEx^gc, ,006, i{d. ((5.

7)

Un alt proce4 1u/iciar $a>at pe principiul 1uri4/ic-iei univer4ale &i care pre>int2 un intere4 /eo4e$it e4te ca>ul #ttorne$"%eneral of the %overnment of Israel v &ichmann O,07,P. EicL%ann, fiin/ re4pon4a$il /e ?4olu-ionarea /efinitiv2 a pro$le%ei evreie&tiA, a fo4t r2pit .n Ar3entina, pre>u%tiv /e a3en-ii 3uvernului i4raelean. <n le32tura cu .nc2lcarea 4uveranit2-ii /e 4tat, Ar3entina a .naintat prote4t .n Con4iliul /e Securitate al ONU. Con4iliul /e Securitate a recuno4cut .nc2lcarea /reptului interna-ional &i 4Ea a/re4at 3uvernului i4raelean cu cererea /e a reac-iona .n %o/ul core4pun>2tor. !entru e9ecutarea ace4tei re>olu-ii a Con4iliului /e Securitate, Ar3entina &i I4raelul au .ncLeiat un acor/, confor% c2ruia inci/entul a fo4t con4i/erat ca fiin/ 4olu-ionat. <n $a>a ace4tui acor/, in4tan-a 1u/iciar2 a 4ta$ilit c2 orice .nc2lcare a nor%elor /reptului interna-ional /e ace4t 3en, ce au avut loc .n ur%a co%iterii cri%elor /e r2>$oi .%potriva o%enirii &i a poporului evreie4c va fi con4i/erat2 /rept reparat2, iar per4oana va fi atra42 la r24pun/ere .n confor%itate cu le3i4la-ia I4raelului. Specificul ace4tei Lot2rFri con4t2 .n faptul c2 la %o%entul co%iterii unor a4e%enea ac-iuni 4tatul I4rael .nc2 nu e9i4ta. <n re>ultatul proce4ului 4u4Enu%it, EicL%ann a fo4t recuno4cut culpa$il. Ap2rarea 4u4-inea c2 le3i4la-ia I4raelului contravine /reptului interna-ional, /eoarece le3iuitorul i4raelean, prev2>Fn/ pe/eap4a pentru ac-iunile co%i4e .n afara teritoriului na-ional, .%potriva unor per4oane care nu 4unt cet2-eni i4raeleni, &iEa /ep2&it .%puternicirile, iar .nvinuitul ac-iona .n e9erci-iul func-iilor 4ale .n nu%ele unui 4tat 4tr2in, a&aEnu%itul #cte of 'tate. In4tan-a 1u/iciar2 reie&ea /in faptul c2 cri%ele /e care era .nvinuit EicL%ann nu 4unt infrac-iuni /oar confor% /reptului i4raelean, ci 4unt cri%e .%potriva /reptului popoarelor .n 3eneral delicta juris gentium. <n ca>ul /at 1uri4/ic-ia 4e aplic2 .n $a>a principiului univer4alit2-ii. "e32tura /intre ac-iunea /at2 &i 4tatul I4rael lin(ing point con4t2 .n faptul c2 acea4t2 cri%2 avea /rept 4cop ni%icirea total2 4au par-ial2 a poporului evreie4c. A4e%enea ac-iuni au a/u4 atin3ere intere4elor vitale ale 4tatului I4rael, iar /reptul /e a tra3ere la r24pun/ere pentru a4e%enea ac-iuni reie4e /in principiul ap2r2rii. <n 3eneral, locali>area intere4ului 4uveran pe teritoriul 4tatului, ce 4ta$ile&te li%itele ac-iunii nor%elor 1uri/ice na-ionale, e4te criteriul /e $a>2 al le3iti%it2-ii .n 4ta$ilirea li%itelor ac-iunii nor%elor 1uri/ice na-ionale. "a etapa conte%poran2 e4te actual2 pro$le%a concuren-ei 1uri4/ic-iilor in4tan-elor 1u/iciare na-ionale &i a celor interna-ionale. <n Statutul Cur-ii !enale Interna-ionale /e la Ro%a /in ,00: a fo4t fi9at principiul co%ple%entar al 1uri4/ic-iei Cur-ii .n raport cu 1uri4/ic-iile in4tan-elor na-ionale.,7: Statutele Tri$unalelor penale pentru e9EIu3o4lavia &i RRan/a, /in contra, prev2/ c2 1uri4/ic-ia Tri$unalelor are prioritate .n raport cu 1uri4/ic-iile in4tan-elor na-ionale. Confor% art. 0 al
,7:

RRR.un.or3laRicc4tatutero%efra.Lt%

78

Statutului T!II,70 &i art. : al Statutului T!IR, ,;5 fiecare /in ele are /reptul la orice etap2 a proce4ului 1u/iciar 42 cear2 .n %o/ oficial in4tan-elor na-ionale tran4%iterea /o4arului .n confor%itate cu Statutul 42u, /e&i, .n principiu, a%$ele Statute prev2/ 1uri4/ic-ia paralel2 a Tri$unalelor &i a in4tan-elor na-ionale. <n e4en-2, .n toate ca>urile 4e are .n ve/ere concuren-a 1uri4/ic-iei 4tatului &i a in4tan-elor 1u/iciare interna-ionale. <n42 nici principiul co%ple%entar, nici recunoa&terea priorit2-ii 1uri4/ic-iei in4tan-ei 1u/iciare interna-ionale nu e9clu/ po4i$ilitatea concuren-ei 1uri4/ic-iilor. !ute% a/uce /rept e9e%plu ca>ul lui S. Milo4evici, e9Epre&e/intele Iu3o4laviei. El a fo4t pre/at, .n %o/ 4ecret, T!II cu 4e/iul la Ha3a, f2r2 re4pectarea preve/erilor le3i4la-iei u3o4lave, ceea ce per%ite, /up2 p2rerea unor autori, 42 con4i/ere ace4t act inco%pati$il cu /reptul interna-ional.,;, Dac2 e 42 ne referi% la 4itua-ia creat2 /in punct /e ve/ere 1uri/ic, e9clu>Fn/ a4pectul politic, vo% %en-iona c2 Iu3o4lavia OSer$ia &i Muntene3ruP .&i p24tra la %o%ent 1uri4/ic-ia .n raport cu S. Milo4evic, /e&i de facto el 4e afla 4u$ 1uri4/ic-ia Tri$unalului. E4te /e %en-ionat c2 o concuren-2 ?nor%al2A a 1uri4/ic-iilor 4tatelor, a/ic2, o concuren-2 ce nu creea>2 prece/ente pentru a con4i/era o parte vinovat2 /e .nc2lcarea unor nor%e ale /reptului interna-ional, nu ri/ic2 pro$le%a 4uperiorit2-ii uneia /intre 1uri4/ic-ii. Suveranitatea 4tatelor e4te e3ale, iar 1uri4/ic-iile lor ca for%2 /e e9pri%are a 4uveranit2-ii nu au prioritate una fa-2 /e alta. <n 3eneral, tre$uie 42 recunoa&te%, c2 ter%enul ?/reptul la reali>area 1uri4/ic-ieiA, pe care .l .ntFlni% &i .n pre>ent, nu e4te cel %ai reu&it. Or, 1uri4/ic-ia 4tatului e4te reflectarea 4uveranit2-ii 4ale. Acela&i lucru 4e poate afir%a &i .n privin-a celei /in ur%2. Nu pute% vor$i /e4pre /reptul la 4uveranitate G 4uveranitatea e4te 4au nu e4te. Dac2 e9i4t2 4tat 4uveran G e9i4t2 &i 1uri4/ic-ia ace4tui 4tat. Sta$ilirea &i e9ercitarea 1uri4/ic-iei /e c2tre un 4tat poate ri/ica pro$le%a .nc2lc2rii, .n unele ca>uri, a /repturilor altor 4tate. Statul .&i e9ercit2 .n %o/ fire4c 4uveranitatea 4a. Statul .&i 4ta$ile&te &i .&i e9ercit2 1uri4/ic-ia prin aplicarea unor acte 4uverane G prin a/optarea /e c2tre puterile e9ecutive &i 1u/iciare a actelor nor%ative, Lot2rFrilor. Anu%e ace4te acte &i nu 1uri4/ic-ia .n42&i 4unt con4i/erate ca re>ultat al reali>2rii /repturilor 4uverane. <n ca>ul cFn/ .ntre 1uri4/ic-iile 4tatelor apare concuren-a, care nu pune pro$le%a ile3alit2-ii preten-iilor la 1uri4/ic-ie /in partea unui 4tat, in/iferent /e faptul .n $a>a c2ror criterii 4unt aplicate 1uri4/ic-iile 4tatelor, nu pute% /a prioritate nici uneia /intre ele. Una /intre cele %ai lar3 r24pFn/ite concuren-e /e 1uri4/ic-ii e4te cea $a>at2 pe principiile teritorial &i per4onal. "a ace4t capitol a/uce% e9e%plul 3eneralului Norie3a, e9Epre&e/intele !ana%ei. <n ca>ul /at e4te vor$a /e concuren-a 1uri4/ic-iilor !ana%ei &i Dran-ei. In4tan-a 1u/iciar2
,70 ,;5

RRR.un.or3ictle3al/ocEfin/e9.Lt% RRR.ictr.or3DRENCH$a4ic/oc44tatutef.Lt%l ,;, WXxrWxnZ, Z.[. neblad^bku dui`ulku| meia`cdi{g u fede_`c^j~^ ^ fde}^j~ g j^_`abcde`b~ e{be^bu. ]hh. ) O:P, (55(, i{d. (5.

77

/e la !ari4 lEa con/a%nat la ,5 ani priva-iune /e li$ertate pentru ?4p2lareaA $anilor .n Dran-a, proveni-i /in traficul /e /ro3uri. Inculpatului iEau fo4t /e a4e%enea confi4cate $unurile %o$ile &i %i1loacele $2ne&ti. <n !ana%a au fo4t pronun-ate 4entin-e care preve/eau priva-iune pe un ter%en /e 75 ani. =uri4/ic-ia france>2 4Ea $a>at pe principiul teritorial, /eoarece ?4p2lareaA $anilor a avut loc pe teritoriul france>. Ea a fo4t reali>at2 /oar par-ial, /eoarece /oar $unurile &i %i1loacele confi4cate 4e aflau .n Dran-a, .n4u&i Norie3a .&i i4p2&ea pe/eap4a .n SUA. =uri4/ic-ia !ana%ei 4e $a>a pe principiul per4onal, /eoarece Norie3a era cet2-ean pana%e>.,;( E4te po4i$il2 &i concuren-a 1uri4/ic-iilor $a>at2 pe principiul per4onal. Dac2, /e e9e%plu, o per4oan2 cu /u$la cet2-enie a co%i4 o infrac-iune, prev2>ut2 /e le3i4la-iile a%$elor 4tate, a c2ror cet2-enie o po4e/2 &i 4e afl2 pe teritoriul unui 4tat ter-, poate ap2rea concuren-a .ntre 1uri4/ic-iile $a>ate pe principiul per4onal al 4tatelor a c2ror cet2-enie o po4e/2 per4oana. Confor% Conven-iei /e la Ha3a /in ,065 privin/ unele pro$le%e ce 4e refer2 la conflictele /intre le3ile cu privire la cet2-enie, fiecare /intre ace4te 4tate con4i/er2 per4oana /at2 ca fiin/ cet2-ean al 42u. E4te /e %en-ionat c2 reali>area 1uri4/ic-iei $a>ate pe principiul per4onal are loc, .n 4pecial atunci, cFn/ ea .ncepe 42 concure>e cu 1uri4/ic-ia penal2 a altui 4tat &i, /e re3ul2, ri/ic2 pro$le%a e9tr2/2rii. S2 lu2% ca e9e%plu ca>ul 3eneralului A. !inocLet, fo4t /ictator cLilian, re-inut .n Marea Critanie .n anii ,00:E(55,. E4te un ca>, ce are la ori3ine /iver4e 1uri4/ic-ii, care /au na&tere unor pro$le%e ce -in /e e9tr2/are &i protec-ie /iplo%atic2. <n anul ,00: A. !inocLet, aflFn/uE4e .n Marea Critanie, a fo4t re-inut /e or3anele $ritanice la cererea Spaniei prin inter%e/iul Interpolului, fiin/ .nvinuit /e aplicarea torturii &i /e o%orul cet2-enilor 4panioli, care 4e aflau .n CLili pe vre%ea /ictaturii. Cereri privin/ e9tr2/area lui A. !inocLet au fo4t .naintate /e a4e%enea /e c2tre Ger%ania, Dran-a, Elve-ia &i Sue/ia. <n toate ca>urile 1uri4/ic-iile 4tatelor 4e $a>au pe principiul per4onal, victi%ele fiin/ cet2-eni ai ace4tor 4tate. Or3anele cLiliene au .ncercat 42Ei ofere protec-ie /iplo%atic2, f2cFn/ tri%iteri la faptul c2 el, fiin/ 4enator, era .n po4e4ia unui pa&aport, ceEi acor/a /reptul la i%unitate. <n ace4t ca> tre$uie 42 face% /i4tinc-ie .ntre protec-ia /iplo%atic2, oferit2 /e 4tat cet2-enilor 42i afla-i pe4te Lotare &i e9tin/erea a4upra lor a 1uri4/ic-iei ace4tui 4tat .n $a>a principiului per4onal. A4e%enea protec-ie nu are ni%ic .n co%un cu con4trFn3erea 1uri/ic2 4au pericolul unei a4e%enea con4trFn3eri, 4trFn4 le3ate cu 1uri4/ic-ia 4tatului. Din cele %en-ionate, reie4e c2 concuren-a 1uri4/ic-iilor le3i4lativ2 &i e9ecutiv2 apare /oar .n ca>urile cFn/ acea4ta e4te prece/at2 /e concuren-a 1uri4/ic-iilor le3i4lative. Drept e9e%plu poate 4ervi ca>ul lui !. Coro/in, per4oan2 cu func-ie .n a/%ini4tra-ia fo4tului pre&e/inte al Ru4iei. AflFn/uE4e .n SUA .ntrEo vi>it2 privat2, el a fo4t re-inut /e or3anele SUA la cererea Elve-iei, care

,;(

I$i/e%.

7;

in4i4ta a4upra e9tr2/2rii lui, fiin/ $2nuit /e ?4p2lareaA $anilor. !rocuratura 3eneral2 a Ru4iei a /eclarat c2 nu are %otive pentru aEl tra3e pe !. Coro/in la r24pun/ere. <n ca>ul /at e4te vor$a /e4pre concuren-a a trei 1uri4/ic-iiQ celei ?e9ecutiveA a%ericane &i elve-iene &i ?le3i4lativeA ru4e. =uri4/ic-iile a%erican2 &i elve-ian2, practic, nu concurau .ntre ele. !ro$le%a con4t2 .n faptul /ac2 nor%ele /reptului interna-ional .n /o%eniul e9tr2/2rii, aplicate .n rela-iile /intre SUA &i Elve-ia, a/%it ca or3anele core4pun>2toare a%ericane 42 ai$2 /reptul la re-inere &i la e9tr2/are .n a4e%enea 4itua-ii. E4te vor$a .n ace4t ca> /e concuren-a 1uri4/ic-iilor e9ecutive a SUA &i Elve-iei, pe /e o parte, &i a 1uri4/ic-iei le3i4lative a Ru4iei, pe /e alt2 parte. CFn/ vor$i% /e4pre e9tr2/are tre$uie 42 %en-ion2% c2 /e4eori e4te pre>ent ele%entul politic. <n aprilie ,007, /e e9e%plu, Du%a /e Stat a De/era-iei Ru4e a a/optat Declara-ia privin/ ca>urile e9Epre&e/intelui A>er$ai/1anului A. Mutali$ov &i a e9E%ini4trului ap2r2rii R. Ga>iev, ,;6 care preve/ea c2 repre>entan-ii opo>i-iei a>er$ai/1ene ?&iEau 324it a>ilA .n Ru4ia, iar e9tr2/area lor c2tre A>er$ai/1an poate fi privit2 /rept ?ac-iune coor/onat2 .n 4copul licLi/2rii opo>i-iei politiceA. Du%a /e Stat a con4tatat c2 a4e%enea ac-iuni contravin Con4titu-iei De/era-iei Ru4e &i art. ,) al Declara-iei univer4ale a /repturilor o%ului, care nu a/%it e9tr2/area per4oanelor ur%2rite pentru vi>iunile lor politice. O alt2 pro$le%2 ce apare .n a4e%enea ca>uri 4e refer2 la faptul /ac2 i%unitatea /e care 4e $ucur2 per4oanele .n func-ie O&efi /e 4tat &i /e 3uvern, %ini&tri, /eputa-i .n parla%entP 4unt 4upu4e 1uri4/ic-iei 1u/ec2toriilor 4tr2ine !ractica interna-ional2 cunoa&te ca>uri /e cerere a e9tr2/2rii per4oanelor cu func-ii .nalte .n alte 4tate pentru co%iterea unor infrac-iuni /e /rept co%un Oca>ul citat %ai 4u4 al 3eneralului Norie3a, .nvinuit /e trafic /e /ro3uriP. Totu&i, ace4tea 4unt ca>uri unice. Cu totul altfel apare pro$le%a .n ca>urile cFn/ a4e%enea per4oane 4e afl2 .n 4fera 1uri4/ic-iei 4tatului 4tr2in. <n ,007 !rocuratura RD Ger%ania a eli$erat %an/at /e are4tare pe nu%ele %ini4trului /e 4piona1 al Iranului, $2nuit /e co%plicitate la o%orul con/uc2torilor opo>i-iei cur/e pe teritoriul 3er%an. Confor% %an/atului, .n ca>ul .n care %ini4trul 4e va afla .n 4fera /e 1uri4/ic-ie a 1u/ec2toriilor Ger%aniei, el va fi atra4 la r24pun/ere. O alt2 pro$le%2 o con4tituie relevan-a pentru in4tan-a /e 1u/ecat2 a faptului pe ce cale a fo4t 4upu42 1uri4/ic-iei per4oana $2nuit2. <n ,00, !arfionov, fo4t co%an/ant al OMONElui /in Ri3a, cet2-ean al URSS, a fo4t re-inut /e repre>entan-ii MAI al "etoniei pe teritoriul RSDSR &i tran4portat .n %o/ for-at .n "etonia. Su$ pre4iunea %a44E%e/ia, !rocuratura URSS a recuno4cut are4tul &i tran4portarea for-at2 /e pe teritoriul RSDSR a cet2-eanului URSS /rept .nc2lcare 3rav2 a 4uveranit2-ii URSS &i RSDSR.,;) Ac-iunile au avut loc /up2 recunoa&terea in/epen/en-ei "etoniei

,;6 ,;)

Xeiiu|ilc mcz^{c. ,007. 65 cfd^}. rzg^i{u. ,00,. 7 bed.

7:

/in partea URSS &i a RSDSR. <n acela&i conte9t ne pute% referi &i la ca>ul li/erului tira4polean I.S%irnov, re-inut /e or3anele MAI al Repu$licii Mol/ova pe teritoriul Ucrainei .n anul ,00,. !o>i-ia !rocuraturii, .n ca>ul /at, 4e $a>ea>2 nu /oar pe preve/erile /reptului interna-ional, ci &i pe practica 1u/iciar2 a 4tatelor. Ca>uri /e proce4e a4upra per4oanelor re-inute ile3al pe teritoriul altui 4tat 4unt cuno4cute. Dar ele nu 4unt nu%eroa4e &i 4unt ur%ate /e prote4te /in partea 4tatelor cointere4ate. A4e%enea ca>uri au avut loc .n practica Ger%aniei na>i4te, a I4raelului. <n ,0)0 Curtea re3al2 a Marii Critanii, .n ca>ul Eliot, a a/optat o po>i-ie, confor% c2reia are4tul ile3al pe teritoriul Cel3iei nu e9clu/e 1uri4/ic-ia in4tan-ei $ritanice. O po>i-ie 4pecific2, .n acea4t2 pro$le%2 ocup2 Curtea Supre%2 fe/eral2 a SUA, care con4i/er2 c2 re4pectarea /reptului interna-ional 4e refer2 /oar la puterea e9ecutiv2. !entru practica 1u/iciar2 conte%poran2 o i%portan-2 /eo4e$it2 are Lot2rFrea Ca%erei "or>ilor a Marii Critanii .n ca>ul Cennet /in anul ,006. Acea4t2 Hot2rFre preve/e c2 in4tan-ele en3le>e e9a%inea>2 cau>ele a4upra per4oanelor care au co%i4 infrac-iuni ca ?a$u> /e proce4A, /ac2 poli-ia en3le>2 a re-inut .n %o/ ile3al per4oanele re4pective pe4te Lotare. Ca%era a re4pin4 po>i-ia Cur-ii Supre%e a SUA, potrivit c2reia re4pectarea /reptului interna-ional .n a4e%enea ca>uri 4e refer2 .n e9clu4ivitate la puterea e9ecutiv2.,;8 Statul poate con4i/era c2, e9ercitFn/uE&i 1uri4/ic-ia, .&i e9ercit2 /repturile 4uverane &i /eci ac-ionea>2 .n confor%itate cu /reptul interna-ional. Dar, .n acela&i ti%p, un alt 4tat poate con4i/era acea4ta /rept .nc2lcare a /repturilor 4ale 4uverane, /rept ten/in-2 /e a .%pie/ica e9ercitarea 1uri4/ic-iei 4ale. Acela&i fapt .l pute% %en-iona &i .n ca>ul activit2-ii in4tan-elor 1u/iciare na-ionale, atunci cFn/ 4e ciocne4c cu a4e%enea pro$le%e. I. "uHa&uH, cercetFn/ pro$le%a aplic2rii /reptului interna-ional .n practica in4tan-elor 1u/iciare na-ionale, a a1un4 la ur%2toarea conclu>ieQ ?fiin/ or3an al 4tatului, in4tan-a 1u/iciar2 ap2r2, .n pri%ul rFn/, intere4ele interne &i e9terne ale 4tatului. Declara-iile 1u/ec2torilor cu% c2 ei 4olu-ionea>2 ca>urile /oar .n $a>a /reptului &i nu particip2 la e9ercitarea politicii e9terne a 4tatului, la %o%ent r2%Fn, .n cel %ai $un ca>, /eclara-ii /e inten-ii.A,;7 Ne referi% .nc2 o /at2 la ca>ul 3eneralului Norie3a. Dup2 ce for-ele ar%ate ale SUA au inva/at !ana%a, 3eneralul a fo4t re-inut, iar %ai tFr>iu a fo4t 1u/ecat /e in4tan-a a%erican2. Ma44E%e/ia /in SUA au con4tatat caracterul f2r2 prece/ent al ac-iunii &i au a1un4 la conclu>ia c2 ea a fo4t /ictat2 /e ra-iuni politice.,;; !rincipiul 1uri4/ic-iei per4onale nu e9clu/e e9ercitarea 1uri4/ic-iei e9trateritoriale fa-2 /e cet2-enii 4tr2ini. Acea4t2 1uri4/ic-ie e4te li%itat2. <n principiu /reptul interna-ional per%ite 4tatului e9ercitarea 1uri4/ic-iei fa-2 /e cet2-enii 4tr2ini, .n ca>ul .n care e9i4t2 o le32tur2 trainic2 .ntre 4tat &i
,;8 ,;7

qon\won, r.r. ]^_`abcde`be^ fdcge. Zie^bbc ci{. ]eilgc. rz`Ege pWn, ,00;, i{d. (7;E(7:. qon\won, r.r. ]^_`abcde`be^ fdcge g ia`c meia`cdi{g. [hK [nV XeiiuEx^gc, ,006, i{d. ;:. ,;; NeR4ReeH. ,0::, fe$r. ,8, p. (,.

70

cet2-eanul 4tr2in. !ractic, pute% vor$i /e4pre faptul c2 o a4e%enea le32tur2 tre$uie 42 e9i4te .n orice ca> la aplicarea 1uri4/ic-iei .n $a>a principiului per4onal. <n opinia noa4tr2, unicul con-inut al ace4tei le32turi con4t2 .n faptul c2 per4oana, fa-2 /e care 4e aplic2 1uri4/ic-ia, are atri$u-ie fa-2 /e e9ercitarea unor intere4e 4uverane e4en-iale pe teritoriul 4tatului core4pun>2tor, cu% ar fi /e e9e%plu .n /o%eniul fi4cal, al ap2r2rii etc.

2.#. $plicarea dreptului internaional n ordinea juridic a statelor prin pris a suveranitii de stat !roce4ul /e inte3rare european2 a Repu$licii Mol/ova e4te un proce4 co%plicat, influen-at /e %ai %ul-i factori. Noile 4tate %e%$re ale Uniunii Europene, care au a/erat la Uniunii Europene la 5,.58.(55), au pornit pe acea4t2 cale la .nceputul anilor 05 ai 4ecolului JJ. Acela&i lucru pute% afir%a &i .n raport cu Ro%Fnia &i Cul3aria, ce au /evenit %e%$re a Uniunii Europene recent, la 5,.5,.(55;. I%portant e4te /e con&tienti>at, c2 inte3rarea 4e pro/uce nu prin /eclara-ii &i lo>inci, ci prin proce/uri concrete, %ai pu-in cuno4cute &i, evi/ent, %ai pu-in populare.

;5

Do4tele 4tate 4ociali4te /in Europa au ini-iat un proce4 %inu-io4 /e ar%oni>are a le3i4la-iilor na-ionale cu preve/erile ca/rului le3al al Uniunii Europene. "a .nceputul %ileniului trei /reptul interna-ional are %enirea /e a %o/ifica .n %o/ e4en-ial rela-iile .n 4ocietate, care cuprin/e nu /oar 4ocietatea civil2 a unui 4tat, ci o%enirea in integrum. E4te $ine cuno4cut c2 evolu-ia /reptului interna-ional a /urat %ai %ulte 4ecole. Dreptul interna-ional e4te unul /intre cele %ai vecLi 4i4te%e /e /rept, care, reie&in/ /in vFr4ta &i practica $o3at2, are po4i$ilitatea /e a influen-a /reptul na-ional al oric2rui 4tat, inclu4iv al 4tatului /evenit recent 4u$iect /e /rept interna-ional, cLiar /ac2 4e con4i/er2 !utere re3ional2 4au %on/ial2. E4te $ine cuno4cut c2 unii noi actori ai co%unit2-ii interna-ionale /e%on4trea>2 .n %o/ f2-i& ata&a%entul lor fa-2 /e /reptul interna-ional, %ai %ult, .ncercFn/ o interpretare 4pecific2 a /reptului interna-ional conte%poran. Men-ionFn/ i%portan-a /reptului interna-ional, profe4orii I.A. Ca4Hin &i D.I. Deli/%an preci>ea>2 c2 ?....n conte9tul e9i4ten-ei %ai %ultor 4u$iecte 4uverane, in/epen/ente, /reptul interna-ional are nevoie /e un nivel /ina%ic /e 4ucce4iune. Teoretic, ne pute% i%a3ina un 4i4te% na-ional /e /rept ce apare /in ni%ic, /e&i, de facto, acea4ta e4te i%po4i$il.A,;: I%portan-a 4ocial2 a /reptului interna-ional conte%poran e4te unani% recuno4cut2, %otiv pentru care e4te 3reu 42 ne i%a3in2% vreEun 4tat, care nu lEar i3nora co%plet. !rincipiul pri%atului /reptului interna-ional /evine unul /intre cele %ai i%portante, /eoarece 4u$ influen-a 4a are loc unificarea 4pa-iului interna-ional, .n ca/rul c2ruia to-i, /e la in/ivi/ pFn2 la 4tatul 4uveran, 4unt o$li3a-i 42 re4pecte preve/erile nor%elor /reptului interna-ional. <n ca>ul /at apare .ntre$area firea4c2 /ac2 ri/icarea la un a4e%enea nivel .nalt a /reptului interna-ional nu /uce la ne3li1area rolului principiului e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor. <n nici un ca>, .n ca> contrar, ar tre$ui 42 nu %ai recunoa&te% a&a principii fun/a%entale ca nea%e4tecul .n afacerile interne 4au inte3ritatea teritorial2 a 4tatelor. Ca>ul $o%$ar/2rii teritoriului Ser$iei Montene3ro, opera-iunea %ilitar2 .n IraH, .n lip4a unui %an/at /in partea ONU, precu% &i aplicarea unilateral2 a unor 4anc-iuni econo%ice fa-2 /e unele 4tate, 4unt con4i/erate /rept .nc2lc2ri 3rave ale nor%elor &i principiilor /reptului interna-ional. Ca ar3u%ent poate 4ervi Re>olu-ia Con4iliului /e Securitate a ONU ,):6 /in ((.58.(556, .n $a>a c2reia for-ele ar%ate ale SUA, Marii Critanii &i alia-ilor lor au 4tatut /e for-e /e ocupa-ie, cu /repturile &i o$li3a-iile re4pective.,;0 AflFn/uE4e .n con/i-ii /e e3alitate &i e9i4tFn/ in/epen/ent unul /e altul, /reptul interna-ional &i /reptul intern al 4tatelor au &i unele tr242turi co%une.,:5

,;:

p\[nrx, .., VWqY]\x, Y.r. ri{edu j^_`abcde`beme fdcgc. ]eilgc. ]^_`abcde`b~^ e{be^bu, ,005, i{d. 7. ,;0 LttpQ/acce44//4.un.or3/ocUNDOCGENN5667:8)!DDN5667:8).p/fOpenEle%ent ,:5 prXnZ, h.x. ]^_`abcde`be^ fdcge. dui{. ]eilgc, (555, i{d. ,5.

;,

<n pri%ul rFn/, atFt /reptul interna-ional, cFt &i /reptul intern repre>int2 o totalitate /e nor%e &i principii Oo$li3atorii pentru 4u$iec-ii ace4tor nor%eP, a c2ror e9ecutare poate fi a4i3urat2 prin con4trFn3ere. <n al /oilea rFn/, ace4te /ou2 4i4te%e /e /rept au o 4tructur2 a4e%2n2toareQ principii 3enerale, care 3uvernea>2 .ntrea3a 4fer2 /e ac-iune a ace4toraK /ivi>area .n ra%uri, 4u$ra%uri, in4tituteK ele%entul pri%ar fiin/ nor%a 1uri/ic2. <n al treilea rFn/, /reptul interna-ional, precu% &i /reptul intern, utili>ea>2 acelea&i ter%eni &i con4truc-ii 1uri/ice. Cu toate ace4tea, .ntrucFt fiecare 4i4te% 1uri/ic are un anu%it 4pecific, conceptele &i cate3oriile /in /reptul interna-ional nu 4unt .ntot/eauna i/entice cu cele /in /reptul na-ional. V.G. CutHevici 4u4-ine c2, co%une pentru ace4te /ou2 4i4te%e /e /rept 4unt tr242turile care 4e re324e4c atFt .n /reptul interna-ional, cFt &i .n /reptul intern &i per%it unificarea i%a3inar2 a ace4tor /ou2 4i4te%e .n unul 4in3ur.,:, Ace4tea ar putea fi le3it2-ile e9i4ten-ei, %o/ific2rii &i /e>volt2rii /reptului .n 3eneral. Dar nu pute% fi /e acor/ .ntru totul cu acea4t2 afir%a-ie, /eoarece 4Ear putea crea confu>ia c2 /reptul interna-ional &i /reptul intern repre>int2 un tot .ntre3. <n realitate, .n42, ace4te /ou2 4i4te%e nu pot fi unificate, ele 4unt in/epen/ente, pre>entFn/ un &ir /e /eo4e$iri calitative, caracteri4tice fiec2ruia .n parte. Dreptul interna-ional prevalea>2 a4upra /reptului intern. Toto/at2, ace4t principiu /e 4upre%a-ie nu pre4upune c2 /reptul interna-ional 4e va aplica /irect .n or/inea intern2 ca /rept po>itiv.,:( Acea4t2 4itua-ie poate fi con4i/erat2 anor%al2. !rioritatea nor%elor /reptului con4titu-ional .n raport cu toate celelalte re3uli 1uri/ice e4te un principiu inconte4ta$il .n 4i4te%ele 1uri/ice ale %ai %ultor 4tate, ca /e e9e%plu, Dran-a, Cel3ia etc. Toto/at2, acea4ta nu pre4upune c2 nor%ele con4titu-ionale ale ace4tor 4tate vor cunoa&te o aplicare /irect2 .n %o/ 4i4te%atic. Supre%a-ia /reptului interna-ional a fo4t confir%at2 /e Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie .n Avi>ul con4ultativ /in (7.5).,0:: privin/ ?Spe-a co%pati$ilit2-ii le3ii anterioare a SUA cu Acor/ul /e 4e/iu al ONU, .n privin-a Ciroului Or3ani>a-iei pentru Eli$erarea !ale4tinei /e la NeREIorHA, care invoc2 ?principiul fun/a%ental al /reptului interna-ional al pree%inen-ei ace4tui /rept fa-2 /e /reptul internA.,:6 Dreptul interna-ional 4e afl2 .ntrEo 4itua-ie analo3ic2 fa-2 /e or/inea intern2. Dou2 tipuri /e /ificult2-i con4tituie o$4tacole .n calea ?$uneiA aplic2ri a /reptului interna-ional .n or/inea intern2.
,:,

ponWr, .t. [ee{be^bu^ gba{dumeia`cdi{g^bbeme u j^_`abcde`beme fdcgc. ~c le}c. nu^g, ,0:,, i{d. 6,. ,:( CARREAU, D. Droit international. ;Ee M/ition. A. !e/one. !ari4, (55,, p. )::. ,:6 LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4c4u%%arie4cLNa4o%%aire::5)(7.Lt% ?Applica$ilitM /e lo$li3ation /ar$itra3e en vertu /e la 4ection (, /e laccor/ /u (7 1uin ,0); relatif au 4i3e /e lor3ani4ation /e4 Nation4 Unie4A.

;(

!ri%a 4erie /e o$4tacole 4e refer2 la calitatea /reptului interna-ional ca pro$le%2. Altfel 4pu4, tot /reptul interna-ional, 4cri4 4au ne4cri4, conven-ional 4au cutu%iar, e4te el oare /irect aplica$il .n /reptul intern 4au /oar .n %o/ in/irect, utili>Fn/uE4e %eto/ele 4pecifice or/inii interne A /oua 4erie /e o$4tacole -ine /e or/inea intern2 .n42&i. <ntrEa/ev2r, 4tructura 1uri/ic2 a %ultor 4tate nu per%ite 4au per%ite .ntrEo %24ur2 li%itat2 /reptului interna-ional 42 4e i%pun2 cu toate con4ecin-ele 4ale .n or/inea intern2, a/ic2 42 pro/uc2 efecte /irecte. Aplica$ilitatea /irect2 a /reptului interna-ional tre$uie e9a%inat2 4u$ /ou2 a4pecte. Acea4t2 aplica$ilitate .%$rac2 efectiv /ou2 4en4uriQ unul %aterial &i altul for%al. <n 4en4 %aterial, aplica$ilitatea /irect2 a /reptului interna-ional 4e refer2 la un con-inut, la preci>area 4a, .ntrEun cuvFnt, la calitatea 4a interioar2. E4te vor$a /e4pre r24pun4ul la acea4t2 .ntre$are 3eneral2Q /reptul interna-ional e4te oare .n 4tare 42 3enere>e .n %o/ /irect /repturi &i o$li3a-ii, care 42 fac2 parte ne%i1locit2 /in /reptul po>itiv intern, aplicat &i 4anc-ionat /e 1u/ec2torul na-ional <n 4en4ul for%al al ter%enului, e4te vor$a /e4pre e9a%inarea %o/alit2-ilor /e aplicare a /reptului interna-ional .n /reptul na-ional. E4te vor$a /e4pre r24pun4ul la ur%2toarea .ntre$are G .n ce %o/ /reptul interna-ional /evine parte a /reptului na-ional po>itiv Dace oare /reptul interna-ional parte .n %o/ /irect /in /reptul na-ional po>itiv 4au e4te nece4ar2 aplicarea unor proce/uri 4pecifice <n 3eneral, /reptul interna-ional p24trea>2 t2cerea .n ceea ce 4e refer2 la for%a &i %aniera, .n confor%itate cu care re3ulile 4ale 4unt .ncorporate .n /reptul intern al 4tatului. Mo/alit2-ile /e aplicare a /reptului interna-ional .n or/inea intern2 4unt l24ate la /i4cre-ia 4tatelor care a/opt2, .n ace4t 4en4, 4olu-ii /iferite. Deci, /reptul interna-ional 4e %ul-u%e&te /oar cu afir%area priorit2-ii 4ale .n raport cu /reptul na-ional &i la42 4tatelor li$ertatea /e ale3ere a %i1loacelor pentru a4i3urarea punerii .n aplicare a ace4tui principiuQ a4tfel 4tatele care, .n $a>a 4uveranit2-ii po4e/2 1uri4/ic-ia /eplin2 &i a$4olut2, vor avea 4arcina 42 a4i3ure .n propria or/ine 1uri/ic2 4upre%a-ia /reptului interna-ional. <n ace4te con/i-ii, /ac2 4tatele nu a/opt2 %24urile nece4are pentru a4i3urarea aplic2rii /reptului interna-ional .n or/inea lor intern2, poate 4urveni r24pun/erea interna-ional2. Altfel 4pu4, /reptul interna-ional /iri1ea>2 cele /ou2 e9tre%it2-i ale ace4tui lan-. !e /e o parte, el i%pune 4upre%a-ia, iar, pe /e alt2 parte, el 4anc-ionea>2 4tatele .n ca>ul ne re4pect2rii nor%elor 4ale. A4tfel, 4tatelor le revine o$li3a-ia /e a a4i3ura .n or/inea lor 1uri/ic2 &i prin %i1loace la ale3erea lor i%ple%entarea /reptului interna-ional. Acea4t2 po>i-ie tra/i-ional2 a /reptului interna-ional e4te acceptat2, /e e9e%plu, /e /reptul co%unitar .n ceea ce 4e refer2 la re3i%ul 1uri/ic

;6

al /irectivelor care 4e i%pun 4tatelor, /ar care le la42 li$ertatea /e ale3ere a %i1loacelor pentru a le aplica.,:) Conven-ia /e la Viena /in ,070 privin/ /reptul tratatelor con-ine acelea&i preve/eri. A4tfel, articolul (7 preve/e principiul pacta sunt servanda, iar articolul (; preve/e 4upre%a-ia /reptului interna-ional .n raport cu /reptul intern G nici o /i4po>i-ie nu vine 42 preci>e>e %o/alit2-ile /e aplicare a /reptului interna-ional .n or/inea 1uri/ic2 intern2 a 4tatelor. Mai %ult, 4anc-iunile pentru ne aplicarea 4au aplicarea ne core4pun>2toare a tratatelor .n or/inea 1uri/ic2 intern2 a 4tatelorEp2r-i nu 4unt 4ta$ilite .n %o/ e9pre4, acea4t2 %aterie fiin/ retri%i42 in4titu-iei care 4ta$ile&te r24pun/erea interna-ional2 a 4tatelor. Ace4te con4i/era-ii 3enerale vala$ile pentru /reptul tratatelor, 4unt .n %24ur2 e3al2 aplica$ile &i actelor ela$orate /e c2tre or3ani>a-iile interna-ionale, care vin 42 pro/uc2 ?efecte /irecteA. i .n ca>ul /at, anu%e 4tatele /eter%in2 .n ce for%2 ace4te efecte /irecte 4e vor pro/uce .n or/inea lor 1uri/ic2 intern2. Mai %ult, e9i4t2 o re3le%entare 4upli%entar2, care ac-ionea>2 .n acela&i 4en4, privin/ cunoa&terea, a/e4ea in4uficient2, a ace4tor acte, care la42 1u4ti-ia$ilii .n necunoa&terea /repturilor &i a o$li3a-iilor lor eventuale. De aici 4urvine nece4itatea 4upli%entar2 /e ?tran4criereA .n or/inea intern2 a nor%ei 1uri/ice ceE&i are ori3inea .ntrEun act unilateral al unei or3ani>a-ii interna-ionale.,:8 Not2% c2 4anc-iunea privin/ ne re4pectarea /e c2tre 4tat a pree%inen-ei actului unilateral o$li3atoriu al unei or3ani>a-ii interna-ionale e4te aceea&i G an3a1area r24pun/erii interna-ionale a 4tatului. Ace4te principii 3enerale, cu unele 4pecific2ri, 4unt aplica$ile la fel .n ca/rul /reptului co%unitar, prev2>ut /e te9tul Tratatului /e la Ro%a. Dreptul interna-ional 3eneral e4te cel ce preve/e ?%i1loaceleA, prin inter%e/iul c2rora /reptul co%unitar va fi aplicat .n %o/ /irect .n or/inea intern2 a 4tatelor %e%$re. D2r2 .n/oial2, coro$orarea /i4po>i-iilor art. ,:0, al. ( Onoul art.()0, al. (P &i art. ,0, Onoul art. (8)P ale Tratatului /e la Ro%a ne per%ite 42 tra3e% conclu>ia c2 4i%pla pu$licare a preve/erilor .n )ournal *fficiel al Co%unit2-ilor Europene e4te 4uficient2 pentru a fi aplicate .n %o/ /irect .n or/inea 1uri/ic2 intern2 a 4tatelor %e%$re. <n 3eneral, /ac2 ne referi% la pro$le%a i%ple%ent2rii /reptului interna-ional, con4tat2% c2 4tatele pot fi 3rupate .n /ou2 %ari cate3oriiQ cele ce accept2 .n %o/ direct preve/erile /reptului interna-ional .n or/inea lor 1uri/ic2 intern2K

,:) ,:8

Ve>i art. ,:0, al. 6 al tratatului CEE &i noul art. ()0, al. 6. CARREAU, D., op. cit., p. )0,.

;)

cele ce le accept2 .ntrEo %anier2 indirect, altfel 4pu4, care accept2 preve/erile /reptului interna-ional .n or/inea 1uri/ic2 intern2 prin inter%e/iul unei le3i, pentru ca ace4tea 42 ai$2 valoare 1uri/ic2 /eplin2 .n /reptul po>itiv intern. Realitatea e4te .n42 %ai co%ple92, acea4t2 pro$le%2 i%punFn/ un 4tu/iu prin pri4%a

/iver4elor nor%e /e /rept interna-ional, fie c2 ne afl2% .n fa-a unei re3uli cutu%iare 4au conven-ionale 4au unui /rept /erivat al or3ani>a-iilor interna-ionale. $plicabilitatea direct a dreptului internaional cutu iar Sunte% .n fa-a unui /o%eniu, poate cel %ai co%plicat, pentru a aprecia acea4t2 aplicare a /reptului interna-ional .n or/inea intern2. Acea4t2 co%ple9itate 4e refer2 la .n4u&i caracterul cutu%ei. E4te vor$a /e4pre o re3ul2 ne4cri42, con-inutul c2reia e4te %ai pu-in preci4 &i care, 4pre /eo4e$ire /e tratate, nu e4te ?recep-ionatA .n or/inea intern2 printrEun act 4pecial. Nu e9i4t2 vreEo le3e privin/ ratificarea 4au aplicarea o$li3atorie a nor%ei cutu%iare a or/inii interna-ionale .n or/inea intern2. <n ace4te con/i-ii, ace4t /o%eniu e4te foarte rar a$or/at .n /reptul intern 4cri4, fiin/ l24at .n 3eneral la /i4cre-ia 1u/ec2torilor.,:7 A$or/Fn/ acea4t2 pro$le%2, Con4titu-iile 4tatelor, o fac .n ter%eni i%preci&i. Ca e9e%plu, ne vo% referi la prea%$ulul Con4titu-iei france>e /in (;.,5.,0)7, .n care 4e %en-ionea>2 c2 ?Repu$lica france>2, fi/el2 tra/i-iilor 4ale, 4e confor%ea>2 re3ulilor /reptului pu$lic interna-ionalA. i Con4titu-ia /in ,08: relev2 .n prea%$ul ?ata&a%entulA 42u fa-2 /e principiile vi>ate /e c2tre A/unarea Con4tituant2 .n ,0)7. Aceea&i i%preci>ie o .ntFlni% &i .n articolul ,5 al Con4titu-iei italiene /in (;.,(.,0);, care preve/e c2 ?Or/inea 1uri/ic2 italian2 e4te confor%2 cu re3ulile recuno4cute ale /reptului interna-ional 3eneralA. Ma9i%a $ine cuno4cut2 .n 4tatele +ommon la,, enun-at2 /e c2tre ClacH4tone .n ?Co%entariulA /in ,;78 International la, is part of the land, con-ine aceea&i i/ee.,:; Uneori, unele /i4po>i-ii con4titu-ionale 4unt %ai pu-in eliptice, .n42 3ra/ul /e preci>ie r2%Fne .nc2 /e4tul /e relativ. !rintre ele %en-ion2% art. (8 al Con4titu-iei RD Ger%ania /in ,0)0, care preve/e c2 ?Re3ulile 3enerale /e /rept interna-ional fac parte inte3rant2 /in /reptul fe/eral &i ele prevalea>2 .n raport cu le3ile interne, /Fn/ na&tere /irect2 /repturilor &i o$li3a-iilor pentru locuitorii /in teritoriul fe/eralA. Acea4t2 /i4po>i-ie e4te preci>at2 prin art. ,55 (, care 4tipulea>2 c2 ?=u/ec2torul na-ional poate refu>a aplicarea re3ulilor contrare /reptului interna-ional co%unA. i art. ; al Con4titu-iei 4paniole /in ,06, preve/e c2 ?Statul 4paniol va re4pecta nor%ele univer4ale /e /rept interna-ional, incorporFn/uEle .n /reptul 42u na-ionalA.,::
,:7

DUCOUIS, ". ?"application /u /roit international coutu%iere par le 1u3e francai4A, in "application /u /roit international par le 1u3e francai4. A. Colin, ,0;(, p. ;8 et 4. ,:; CERRAMDANE, A. "a LierarcLie /e4 /roit4. Droit4 interne4 et /roit4 europeen et international. "Har%attan. !ari4, (55(, p. 0. ,:: nebi{u{akuu meia`cdi{g Wgdef^|ileme [ezc. ]eilgc. rz`Ege pWn, ,00;.

;8

Nici Con4titu-iile altor 4tate, a/optate recent, nu 4unt cu %ult %ai preci4e. Dor%ul2ri 4i%ilare pot fi .ntFlnite .n le3ile fun/a%entale ale 4tatelor e9E4ociali4te /in Europa Central2 &i /e E4t. ,:0 A4tfel, noua Con4titu-ie a Ru4iei, a/optat2 .n ,006, preve/e .n art. ,8 O)P c2 ?principiile 3eneral recuno4cute &i nor%ele /e /rept interna-ional... fac parte /in 4i4te%ul /e /rept localA. Ne pute% referi la o /i4po>i-ie para"constituional, care recunoa&te caracterul o$li3atoriu al /reptului interna-ional 3eneral &i cutu%iar .ntrEun %o/ %ai preci4 G o Lot2rFre a !re&e/intelui Repu$licii Drance>e /in ,).5).,080, care a ac-ionat .n perioa/a, .n care Dran-a a e9ercitat !re&e/in-ia Co%unit2-ii &i care preve/ea c2 ?Confor% Con4titu-iei, tratatele &i acor/urile interna-ionale, precu% &i o$li3a-iile ce /ecur3 /in principiile 3enerale ale /reptului interna-ional, 4e i%pun 4tatelor Co%unit2-ii, care tre$uie 42 ia %24urile nece4are pentru a le aplicaA.,05 $plicabilitatea direct a dreptului convenional <n 3eneral, pentru ca un tratat 42 prea valoarea /reptului po>itiv, e4te nece4ar2 fie /e o preluare 4pecial2 a lui .n or/inea intern2, fie /e 4i%pla ratificare a tratatului, ur%at2 /e pu$licarea lui .n revi4ta oficial2 local2. Nece4itatea unei ?prelu2riA a tratatului .n or/inea intern2 G acea4ta e4te practica acceptat2 /e c2tre un %are nu%2r /e 4tate, potrivit c2reia un tratat interna-ional nu tre$uie 42 pro/uc2 efecte /irecte pe plan intern. !entru acea4ta, el tre$uie .n per%anen-2 42 fie ?tran4for%atA, recep-ionat printrEun act le3i4lativ intern. Un a4e%enea 4i4te% 4e aplic2 .n Marea Critanie, un/e unica 4ur42 /e /rept intern po>itiv 4unt le3ile votate /e !arla%entul /e e4t%in4ter. Cu unele 4pecific2ri, /e4i3ur, alte 4tate ca Irlan/a 4au Italia au ur%at acea4t2 caleQ un tratat pro/uce efecte .n or/inea 1uri/ic2 intern2 /oar .n ca>ul cFn/ e4te tran4for%at, recep-ionat printrEo re3le%entare na-ional2 O/e re3ul2, un act le3i4lativP, preluFn/ ter%enii 4au prev2>Fn/ aplica$ilitatea 4a .n or/inea intern2.,0, <ntrEun %are nu%2r /e 4tate ratificarea tratatului, fiin/ o proce/ur2 re3le%entat2 /e Con4titu-ie, ur%at2 /e pu$licarea 4a .n revi4ta oficial2, e4te 4uficient2 pentru ?incorporareaA .n /reptul intern &i, /eci, pentru aEi acor/a valoarea /e /rept po>itiv, careEi per%ite 42 pro/uc2 efecte /irecte ODran-a G art. 88K Ger%ania G art. (8K Ru4ia G art. ,8 O6, )PK Cul3aria G art. 8 O)PK Un3aria G art. ; O,PP.,0( $plicabilitatea direct a dreptului ce e an de la organizaiile internaionale

,:0

STEIN, E. International "aR in Internal laRQ toRar/ internationali4ation of CentralEEa4tern European Con4titution4. A=I", ,00), p. )(;. ,05 CARREAU, D., op. cit., p. )0). ,0, DUCOUIS, ". ?"application /u /roit international coutu%iere par le 1u3e francai4A, in "application /u /roit international par le 1u3e francai4. A. Colin, ,0;(, le4 rapport4 Clon/eau pour le4 tri$unau9 /e lor/re 1u/iciaire, p. )6 et Uue4tiau9 pour le Con4eil /Etat, p. 76 et 4. ,0( nebi{u{akuu zcda^_b~ meia`cdi{gQ o^be^ feieu^ [ei{. fde. ]\nq\nZ, .. G )E^ uz`. G ]eilgc. olter4 @luRer, (556.

;7

E4te /e %en-ionat c2 .n ace4t /o%eniu /o%ne&te o %are incertitu/ine. Materia nu e4te, .n 3eneral, re3le%entat2 /e /reptul con4titu-ional local, /eoarece ace4t feno%en al caracterului o$li3atoriu al actelor or3ani>a-iilor interna-ionale apare ca ceva nou. El nu e4te prev2>ut /e actele con4titutive ale or3ani>a-iilor interna-ionale, cu e9cep-ia unor ca>uri rare, .ncepFn/ cu e9cep-ia notorie a Co%unit2-ii Econo%ice Europene. S2 anali>2% 4olu-ia france>2. Con4titu-ia /in ,08: nu reflect2 aplicarea /irect2 a actelor or3ani>a-iilor interna-ionale .n or/inea 1uri/ic2 intern2 france>2. <n ace4t 4en4 ne vo% referi la Decretul /in ,).56.,086,06 privin/ ratificarea &i pu$licarea an3a1a%entelor interna-ionale 4e%nate /e Dran-a. Ace4t Decret %en-ionea>2 pe lFn32 conven-ii, acor/uri &i protocoale, ?re3ula%entele interna-ionale .n confor%itate cu care Dran-a &iEa a4u%at an3a1a%entulA. Ace4te re3ula%ente tre$uie 42 fie pu$licate .n )ournal *fficiel al Repu$licii Drance>e, .n ca>ul .n care ele afectea>2 /repturile &i o$li3a-iile per4oanelor private. Acea4t2 ulti%2 /i4po>i-ie, vrFn/ 42 evi/en-ie>e actele pri%ei in4titu-ii co%unitare, CECA, a fo4t pu42 .n aplicare prin Tratatul /e la !ari4 /in ,:.5).,08,. %oluia co unitar Con4truc-ia co%unitar2 european2 a ri/icat /e la $un .nceput pro$le%a ce/2rii unei p2r-i /in 4uveranitatea 4tatelor %e%$re, .n 4pecial .n /o%eniile care 4e refer2 la co%peten-a Uniunii Europene. Acea4t2 con4truc-ie a avut la ori3ine /e la $un .nceput un concept 4uprana-ional.,0) E9ercitarea /e c2tre Co%unit2-ile Europene a unor co%peten-e lar3i vine .n contra/ic-ie cu conceptul cla4ic al 4uveranit2-ii, care era co%pu4 /in patru ele%enteQ in/ivi>i$ilitate, e9clu4ivitate, inaliena$ilitate, caracter plenar &i ori3inar. Sunte% .n fa-a unei concep-ii noi /e4pre 4uveranitate, care core4pun/e i/eii /ivi>i$ilit2-ii 4uveranit2-ii. Nu e4te vor$a /e4pre o concep-ie cantitativ2 care ar a4i%ila 4uveranitatea unui teritoriu. E4te vor$a %ai /e3ra$2 /e a /eter%ina, .n func-ie /e 4ta$ilirea co%peten-elor Co%unit2-ii, cine G 4tatul 4au Co%unitatea, e4te titularul unei 4au altei cLe4tiuni, f2r2 a e9clu/e, .n ca> /e nece4itate, ac-iunile co%une 4au .n/eplinirea unor 4arcini /e co%peten-a 4tatului.,08 C. Aure4cu %en-ionea>2 c2 proce4ul /e inte3rare nu pre4upune, .n con4ecin-2, ce/2ri /e 4uveranitate 4u$4tan-ial2, care pot fi pier/ute /efinitiv. ,07 Totu&i, nu pute% i3nora faptul c2 re4trFn3erea 4uveranit2-ii .n conte9tul inte3r2rii europene i%plic2 li%it2ri .n /o%eniul e9ercit2rii 4uveranit2-ii /e 4tat. Toto/at2, participarea 4tatului .n ca/rul or3ani4%elor co%unitare .i per%ite ace4tuia 42 recupere>e ace4te co%peten-e tran4ferate prin e9ercitarea lor .n co%un.

,06 ,0)

=ournal Officiel /e la RMpu$liNue franai4e. ,8 %ar4 ,086., p. ()67. ROCHERE, =.D. "a 4ouverainetM /e lEtat et lUnion EuropMenne. Dallo>. !ari4, ,007, p. );. ,08 "OUIS, =.V. "or/re 1uri/iNue co%%unautaire. 8Ee% M/. !ari4, ,0:0, p. ,6. ,07 AURESCU, C. Noua 4uveranitate. E/. A"" CEC@. Cucure&ti, (556, p. 0:.

;;

Tratatul /e la Ro%a /in ,08; nu a/uce o claritate a$4olut2 .n ceea ce prive&te %o/alit2-ile /e aplicare /irect2 .n or/inea intern2 a 4tatelor %e%$re. Iat2 /e ce unele 4tate au ?profitatA /e acea4t2 i%preci>ie. De e9e%plu, Italia, ata&at2 la /octrina ?/uali4t2A pro%ovat2 /e D. An>ilotti, tre$uie 4i4te%atic 42 ?preva/2A .n or/inea 1uri/ic2 intern2 /i4po>i-iile /reptului co%unitar aplica$ile .n %o/ /irect. E4te /e notat c2 Curtea /e =u4ti-ie a Co%unit2-ilor Europene tre$uia 42 4anc-ione>e, .n ter%enii cei %ai clari, acea4t2 practic2 italian2. !entru Curte /i4po>i-iile co%unitare /irect aplica$ile ?p2trun/ .n or/inea 1uri/ic2 intern2 .n lip4a oric2rei proce/uri na-ionaleA.,0; Solu-ia co%unitar2 nu /eriv2 /in ter%enii /in tratat, ci /intrEo con4truc-ie reali>at2 /e c2tre Curtea /e la "u9e%$our3. Curtea fi9a4e principiile /e $a>2 privin/ efectul /irect al /reptului co%unitar .n ca>ul -an %ent et Loos.,0: !entru Curte o /i4po>i-ie /e /rept co%unitar cu efect /irect e4te ?/e4tinat2 a /eter%ina /reptul care intr2 .n patri%oniul 1uri/ic al particularilorA. !ro$le%a con4t2 .n /eter%inarea con/i-iilor .n care ace4te /repturi intr2 .n patri%oniul 1uri/ic al in/ivi>ilor. Criteriile e9pu4e /e Curte 4unt ur%2toareleQ pentru ca o o$li3a-ie 42 poat2 pro/uce efecte /irecte .n or/inea intern2 .n lip4a aplic2rii le3i4la-iei 4au a unei re3le%ent2ri 4upli%entare, o con/i-ie /e for%2 tre$uie 42 fie clar2. <n plu4, pentru acea4ta e4te nece4ar2 e9i4ten-a unui anu%it nu%2r /e con/i-ii /e fon/. Nor%a co%unitar2 ?/irect aplica$il2A tre$uie 42 fie necon/i-ionat2, .n 4en4ul ca aplicarea ace4tei re3uli nu tre$uie 42 fie 4u$or/onat2 oric2rui alt act, fie el /e ori3ine co%unitar2, fie /e /rept po>itiv intern. <n plu4, natura ace4tei re3uli tre$uie 42 per%it2 pro/ucerea efectelor /irecte .n or/inea 1uri/ic2 a 4tatelor %e%$re. !e 4curt, o$li3a-ia .n cau>2, care are valoare 1uri/ic2 /irect2 .n or/inea 1uri/ic2 intern2 a 4tatelor %e%$re tre$uie 42 fie co%plet2 &i perfect2 /in punct /e ve/ere 1uri/ic. AplicFn/ criterii preci4e &i 4tricte, C=CE a reu&it 42 fac2 o /i4tinc-ie .ntre /i4po>i-iile Tratatului /e la Ro%a /irect aplica$ile &i cele ce nu erau aplica$ile .n %o/ /irect. Ea a reali>at aceea&i proce/ur2 &i fa-2 /e /i4po>i-iile /reptului /erivat. A4tfel, ea a recuno4cut c2 /irectivele, .n unele /in /i4po>i-iile lor, pot o$-ine acea4t2 calitate i%e/iat2. Acea4ta e4te o vi>iune particular2, /ar 42 nu uit2% c2 &i /reptul interna-ional e9ercit2 o influen-2 a4upra or/inii con4titu-ionale a unui 4tat, acea4ta fiin/ o verita$il2 pro$le%2 a interna-ionali>2rii /reptului na-ional.,00 Te>a /o%inant2 .n ca/rul in4titu-iilor co%unitare e4te cea a 4pecificului /reptului co%unitar .n raport cu /reptul interna-ional. !rincipalul teoretician al ace4tei concep-ii e4te !. !e4catore. (55 Ea e4te conte4tat2 /e c2tre interna-ionali&ti .n frunte cu A. !ellet, care con4i/er2, c2 .ntre or/inea
,0; ,0:

CARREAU, D., op. cit., p. )0;. -an %ent et Loos, 8 fevrier ,076, aff. (77(, Rec., p. 6. ,00 STEIN, E., op. cit., p. )(;E)85. (55 !ESCATOR, !. "e /roit /e linte3ration. GMnve. IHEI. "e/en Sit1Loff, ,0;(K !ESCATORE, !. "or/re 1uri/iNue co%%unautaire, etu/e /e4 4ource4 /u /roit co%%unautaire. "ie3e. !re44e4 Univer4itaire4, /eu9ie%e M/ition, ,0;6.

;:

1uri/ic2 co%unitar2 &i or/inea 1uri/ic2 interna-ional2 e4te o /iferen-2 /e 3ra/ &i nu /e natur2. (5, Unul /intre cei care au 4tu/iat te%einic acea4t2 pro$le%2 a fo4t &i D. Si%on, care 4u4-ine teoria e9i4ten-ei 4eparate a or/inii 1uri/ice co%unitare &i a celei interna-ionale.(5( Acea4t2 4pecificitate a /reptului co%unitar .&i 324e&te ori3inea .n 1uri4pru/en-a C=CE, /up2 ce a relevat fi9area /reptului co%unitar .n /reptul interna-ional G notFn/ c2 ?Co%unitatea con4tituie o nou2 or/ine 1uri/ic2 a /reptului interna-ionalA.(56 Curtea 4Ea pronun-at .n fai%o4ul ca> +osta v &N&L, /eclarFn/ c2 ?4pre /eo4e$ire /e tratatele interna-ionale, tratatul CEE a in4tituit o or/ine 1uri/ic2 proprie, inte3rat2 4i4te%elor 1uri/ice ale 4tatelor %e%$reA O,8 1uillet ,07), aff. 77), Rec., p. ,,),P.(5) Acea4t2 4pecificare 4e $a>ea>2, toto/at2, pe autono%ia or/inii 1uri/ice co%unitare .n raport cu 4i4te%ele /e /rept na-ionale. !re%i4a unei a4e%enea autono%ii, care nu .n4ea%n2 altceva /ecFt in/epen/en-a 4au e9i4ten-a unui 4in3ur 4pa-iu 1uri/ic .ncLi4 &i .ncLeiat, precu% &i con4truc-ia unui 4pa-iu econo%ic co%un ce nu poate /epin/e /e 4tatutul con4titu-ional al /reptului interna-ional .n fiecare /in 4tatele %e%$re. Ecua-ia e4te 4i%pl2Q unei pie-e co%une tre$uie 42Ei core4pun/2 re3uli co%une &i o aplicare unifor%2. DeEa lun3ul ti%pului, con4truc-ia european2 4Ea aprofun/at &i %i&carea /e autono%i>are 4Ea con4oli/at, 1uri4pru/en-a creFn/ un proce4 /e con4titu-ionali>are a 4i4te%ului co%unitar, .n 4copul /e a %arca %ai evi/ent autono%ia 4a .n raport cu /reptul interna-ional. <n avi>ul cu privire la Spa-iul Econo%ic Social, C=CE re>u%2 .ntrEo for%ul2 4intetic2 /octrina .n %aterieQ ?tratatul CEE, .ncLeiat .n for%a unui acor/ interna-ional, nu con4tituie %ai pu-in carta con4titu-ional2 a unei co%unit2-i /e /reptA Oavi4 ,0,, Rec., IE75;0P.(58 Ace4t proce4 /e con4titu-ionali>are ini-iat /e Curte, 4u4-inut /e /octrin2 &i a/%i4 /e 1uri4/ic-iile con4titu-ionale ale Ger%aniei &i Italiei, (57 /e e9e%plu, &i actual%ente, .n cur4 /e /i4cu-ie /up2 a/optarea Cartei /repturilor fun/a%entale ale Uniunii, %arcLea>2 o e%ancipare 4au o /i4tan-are .n raport cu /reptul interna-ional. =uri4pru/en-a 3er%an2, /e e9e%plu, la fel ca &i a altor 4tate europene, aplic2 o concep-ie /uali4t2, in4i4tFn/ a4upra incorpor2rii /reptului interna-ional 4cri4, pe /e o parte, &i 4ituFn/ ace4t /rept .n ierarLia nor%elor interne, pe /e alt2 parte. Concep-ia /uali4t2 cla4ic2, in4pirat2 /e
(5,

!E""ET, A. "e4 fon/e%ent4 1uri/iNue4 internationau9 /u /roit co%%unautaire, Collecte/ Cour4e4 of tLe Aca/e% of European "aR, ,00), volE(, European Univer4it In4titute, Martinu4 Ni1Loff !u$li4ier4. (5( SIMON, D. "e4 fon/e%ent4 /e lautono%ie /u /roit co%%unautaire. Droit international et /roit co%%unautaire, per4pective4 actuelle4, colloNue /e la SDDI, Cor/eau9. !ari4, A. !e/one, (555, p. (5;E()0. (56 -an %ent et Loos, 8 fevrier ,076, aff. (77(, Rec., p. 6. (5) SIMON, D., op. cit., p. (8. (58 I$i/e%, p. (7. (57 O!!ENHEIMER, A. TLe Relation4Lip $etReen European Co%%unit "aR an/ National "aRQ TLe Ca4e4, Ca%$ri/1e Univer4it !re44, ,00), p. ),6 et 76: OCour con4titutionnelle alle%an/e, arrt /u ,: octo$re ,07;, Re3le%ent4 co%%unautaire4, Cour con4titutionnelle italienne, arrt /u (; /ece%$re ,0;6, !rontini./inistero Delle !inanzeP.

;0

H.Triepel, e4te acceptat2 .n 3eneral /e 1uri4pru/en-a &i /octrina 3er%an2. Conven-iile interna-ionale &i actele or3ani>a-iilor interna-ionale 4unt .ncorporate .n or/inea 1uri/ic2 intern2 prin inter%e/iul unei le3i. Tratatele co%unitare, la fel au fo4t in4erate .n or/inea 1uri/ic2 3er%an2 prin le3i interne. i, /eoarece .ncLeierea unui acor/ nece4it2 autori>area preala$il2 /in partea parla%entului Otratate ce re3le%entea>2 rela-ii politice &i cele ce 4e refer2 la le3i4la-ia fe/eral2Q art. 80 ( al "e3ii fun/a%entaleP, le3ea /e autori>are are o func-ie /u$l2Q ea autori>ea>2 .ncLeierea acor/ului pe plan interna-ional &i ?tran4for%2A con-inutul acor/ului .n /reptul intern. Curtea Con4titu-ional2 .n Lot2rFrea /in ,5.5(.,0;, 4Ea pronun-at .n felul ur%2torQ ?prin efectul le3ii a/optate .n $a>a art. 80 (, al. ( al "e3ii fun/a%entale, tratatul /evine .n %o/ /irect parte a /reptului intern. Interpretarea 1uri/ic2 a unei a4e%enea le3i nu 4e li%itea>2 /oar la a4pectul con4titu-ional G tran4for%area tratatului interna-ional .n confor%itate cu Con4titu-ia. "e3ea /e apro$are tran4for%2 con-inutul ace4tui tratat .n /reptul intern, /evenin/ a4tfel o$li3atoriu pentru or3anele /e 4tat &i cet2-eniAOarrt /u ,5 %ar4 ,0;,, Donte4 Iuri4 Gentiu%, A II, T. ;, p. :, n :P.(5; <n acela&i ti%p, e9i3en-ele interpret2rii tratatelor, .n confor%itate cu preve/erile Conven-iei /e la Viena privin/ /reptul tratatelor /in ,070 Oarrt /u ; 1uillet ,0;8, O4tvetra3e, Cverf GE, )5, p.,)5P, au /eter%inat Curtea Con4titu-ional2 42E&i 4cLi%$e atitu/inea. (5: Curtea a caracteri>at le3ea /e apro$are ca ?o or/ine /e aplicare 1uri/ic2 4pecial2A 4pre /eo4e$ire /e ?or/inea /e aplicare 1uri/ic2 3eneral2A relativ la art. (8, care 4e refer2 la /reptul interna-ional 3eneral Oarrt /u ,6 /ece%$re ,0;;, CV erf GE. )7, p. 6)(P.(50 Ace4t 4cLi%$ /e ter%inolo3ie preve/e c2 /reptul interna-ional 4cri4, recep-ionat .n or/inea intern2, nu %ai e4te tran4for%at .n /reptul 3er%an. El .&i p24trea>2 natura 4a /e /rept interna-ional. Dar .n ca>ul /at apare pro$le%a cFn/ actul interna-ional ne incorporat nu e4te aplicat /e c2tre 1u/ec2tor Oart. (5 6 al "e3ii fun/a%entaleP. Ace4ta .n42 nu e4te ca>ul /reptului co%unitar /erivat, care face parte ipso jure /in or/inea 1uri/ic2 3er%an2, .n $a>a art. () , al "e3ii fun/a%entale, confir%at prin art. (6 al "e3ii fun/a%entale, .n ur%a revi>uirii con4titu-ionale /in (,.,(.,00(.(,5 !rintre altele, Con4titu-ia a prev2>ut participarea ?ln/erilorA la ela$orarea /reptului interna-ional Oart. 6( al "e3ii fun/a%entaleP &i a /reptului co%unitar. (,, Ace4te co%peten-e .n ela$orarea /reptului interna-ional &i a /reptului .n ca/rul Uniunii Europene a 4ta$ilit co%peten-ele ?ln/erilorA .n aplicarea nor%ativ2 a ace4tui /rept. Ele vor aplica &i vor re4pecta /reptul
(5; (5:

SIMON, D., op. cit., p. 05. I$i/e%. (50 I$i/e%. (,5 CERRAMDANE, A., op. cit., p. ;:. (,, Art. (6 al "e3ii con4titu-ionale /in (, /ece%$rie ,00(, co%pletat prin le3ea cu privire la rolul Cun/e4ta3ului .n %aterie european2 &i le3ea privin/ cooperarea .ntre Cn/ &i "n/er .n %ateria inte3r2rii europene, a%$ele fiin/ a/optate la ,( %artie ,006 &i au .ntrat .n vi3oare la , noie%$rie ,006.

:5

interna-ional &i /reptul Uniunii Europene .n confor%itate cu art. (6 &i art. () ale "e3ii fun/a%entale &i a principiului con4titu-ional, .n $a>a c2ruia 3uvernul fe/eral le poate cere 42E&i .n/eplinea4c2 o$li3a-iile interna-ionale Oart. 6; al "e3ii fun/a%entaleP. In4tan-ele 1u/iciare vor aplica nor%ele /reptului interna-ional &i al Uniunii Europene .n raport cu /reptul ?ln/erilorA. !entru 1uri4pru/en-a italian2 un intere4 /eo4e$it pre>int2 ca>ul %en-ionat la .nceputul lucr2rii 'immenthal /in 50.56.,0;:, care a 4olu-ionat o contra/ic-ie .ntre Tratatul /e la Ro%a &i o le3e fi4cal2 italian2 ulterioar2. Confor% preve/erilor le3i4la-iei italiene, 1u/ec2torul tre$uie 42 4e4i>e>e Curtea Con4titu-ional2 a4upra ne con4titu-ionalit2-ii le3ii. <n ca>ul nu%it, 1u/ec2torul italian a con4i/erat nece4ar 42 4olicite Curtea /e =u4ti-ie a Co%unit2-ilor Europene pentru un avi> privin/ co%pati$ilitatea ace4tei proce/uri cu principiul aplica$ilit2-ii /irecte &i i%e/iate a /reptului co%unitar. AvFn/ .n ve/ere r24pun4ul pri%it la 50.56.,0;:, pute% %en-iona ur%2toareleQ Curtea a confir%at pree%inen-a univoc2 a tuturor nor%elor /reptului co%unitar Oori3inare 4au /erivateP fa-2 /e orice nor%2 a /reptului na-ional, inclu4iv fa-2 /e preve/erile con4titu-ionale, in/iferent /e caracterul anterior 4au po4terior al re3ulii co%unitareK referin/uE4e la re3ula /e proce/ur2, Curtea fiin/ 4e4i>at2 &i a4upra ace4tui a4pect, ea a confir%at co%peten-a 1u/ec2torului /e a 4ta$ili, prin propria autoritate, re3ula intern2 antico%unitar2, inclu4iv .n ca>urile unor le3i %ai recenteK po>i-ia a/optat2 /e Curte ar putea fi %ai le4ne .n-elea42, /ac2 a% reu&i 42 4ta$ili% ?lo3ica proprieA a /reptului co%unitar. =uri4pru/en-a Cur-ii re>ult2 /in atri$u-iile e4en-iale conferite /e Tratatul /e la Ro%a, &i anu%e /e a a4i3ura aplicarea unifor%2 a /reptului co%unitar .n toate 4tatele %e%$re. Altfel 4pu4, pri%atul a$4olut al /reptului co%unitar e4te o con/i-ie in/i4pen4a$il2 a aplic2rii 4ale unifor%e, care /eriv2 /in 4piritul Tratatului. Diin/ 3arant al /reptului co%unitar, Curtea nici nu putea 42 4e pronun-e altfelK e4te nece4ar 42 %en-ion2% c2 critica Cur-ii a vi>at nu atFt pro$le%e /e fon/, cFt cele /e co%peten-2, ceea ce pune .ntre$area, /ac2 Curtea nu &iEa /ep2&it co%peten-a, a4u%Fn/uE&i func-ia /e interpret al 1uri4/ic-iilor na-ionale privin/ atitu/inea a/optat2 .n ca>ul unui conflict .ntre /ou2 nor%e. Co%peten-a Cur-ii, confor% art. ,;;, e4te /e a ?interpretaA /reptul co%unitar. <n ca>ul /at pot ap2rea .n/oieli .nte%eiate privin/ co%pati$ilitatea interpret2rii /reptului co%unitar &i i%punerea 1uri4/ic-iilor na-ionaleQ cu% tre$uie 42 fie 4olu-ionate conflictele .ntre /reptul co%unitar &i /reptul na-ional. Ini-ial, in4tan-ele 1u/iciare italiene refu>au 42 aplice preve/erile ca>ului 'immenthal, continuFn/ 42 4e4i>e>e Curtea Con4titu-ional2 a4upra contra/ic-iilor /intre o re3ul2 co%unitar2 &i o

:,

le3e na-ional2 ulterioar2. <n cele /in ur%2, prin Lot2rFrea /in 5:.57.,0:), Curtea Con4titu-ional2 4Ea aliniat, cu unele re>erve, 1uri4/ic-iei Cur-ii /e =u4ti-ie a Co%unit2-ilor Europene, recuno4cFn/ in4tan-elor 1u/iciare na-ionale puterea /e a /eclara o le3e ca fiin/ .n contra/ic-ie cu preve/erile /reptului co%unitar Oca>ul %ranital c.#dministration des !inances, : 1uin, ,0:)P.(,( Con4titu-iile %o/erne nu pot i3nora locul re>ervat /reptului interna-ional pu$lic .n rela-iile inter4tatale. "o3ica 1uri/ic2 i%pune pri%atul /reptului interna-ional .n ca/rul rela-iilor interna-ionale. E4te vor$a /e4pre un pri%at e9i4ten-ial. Deoarece, /up2 cu% 4crie M. Virall , ?orice or/ine 1uri/ic2 4e afir%2 4uperioar2 fa-2 /e 4u$iec-ii 42iA. (,6 =. Co%$acau 4u4-ine c2 ?4uperioritatea 3lo$al2 a /reptului interna-ional .n raport cu /reptul na-ional al 4tatelor e4te con/i-ia e9i4ten-ei lui &i el nu poate fi conceput f2r2 eaA.(,) Mai %ulte Con4titu-ii 4ituea>2 /reptul interna-ional 4cri4 %ai 4u4 .n raport cu le3i4la-ia intern2 Oe9e%plu Con4titu-iile Ar3entinei O,:86P .n art. (,K E3iptului O,0:,P .n art. ,8,K @uReitului O,07(P .n art. ;5K Turciei O,0:(P .n art. 05 etc.P.(,8 Referin/uEne la practica SUA, aten-ion2% c2 in4tan-ele 1u/iciare ale SUA aplic2 principiul coor/on2rii nor%elor /reptului interna-ional, ce ur%ea>2 a fi aplicate cu nor%ele /reptului na-ional. <n le32tur2 cu acea4ta E. CorcLar/ 4u4-ine c2 ?....n principiu, in4tan-ele 1u/iciare na-ionale aplic2 /reptul interna-ional atunci cFn/ acea4ta nu e4te inter>i4 printrEun act le3i4lativ. <n ca>urile cFn/ coor/onarea /reptului interna-ional cu cel na-ional e4te po4i$il2, in4tan-a tre$uie 4Eo fac2. Dac2 un act le3i4lativ contravine /reptului interna-ional... in4tan-a va aplica actul le3i4lativ ce contravine tratatului interna-ional, care a fo4t .ncLeiat pFn2 la a/optarea actului le3i4lativ internA. (,7 <n a&a fel %en-ion2% c2, potrivit /reptului SUA, .n calitate /e la, of the land e4te recuno4cut /oar /reptul interna-ional, careQ nu contravine Con4titu-iei SUAK nu contravine actelor le3i4lative interne a/optate ulterior &iK e4te recuno4cut /e c2tre in4tan-ele 1u/iciare ale SUA. Confor% /reptului con4titu-ional al #2rilor /e =o4, tratatele care, reie&in/ /in con-inut, 4unt o$li3atorii pentru toate per4oanele, /evin aplica$ile .n /o%eniul intern al 4tatului /in %o%entul pu$lic2rii lor. E4te vor$a /e4pre pree%inen-a tratatului interna-ional, ce creea>2 /repturi &i o$li3a-ii ne%i1locit pentru 4u$iec-ii /reptului na-ional .n raport cu actul le3i4lativ intern, cLiar /ac2 ulti%ul a
(,( (,6

Revue tri%i4triel /e /roit europMen, avrilE1uin ,0:8, p. ),). VIRA""I, M. Sur un pont au9 ane4Q le4 rapport4 entre /roit international et /roit4 interne4, Melan3e4 offert4 a H.Rolin. !ari4. A. !e/one, (555, p. )::. (,) COMCACAU, =. "e /roit /e4 traite. !ari4. !UD, ,00,, p. :6. (,8 nebi{u{akuu zcda^_b~ meia`cdi{gQ o^be^ feieu^ [ei{. fde. ]\nq\nZ, .. G )E^ uz`. G ]eilgc. olter4 @luRer. (,7 trx[poXt, Y_. \j^dulcbilc duifda`^bku e gzcuje`^|i{guu j^_`abcde`beme u gba{d^bb^me fdcgc. teia`cdi{ge u fdcge. ), ,00), i{d. ,8,.

:(

fo4t a/optat /up2 intrarea .n vi3oare a tratatului interna-ional. Toto/at2, tratatul interna-ional nu nece4it2 a/optarea unui act le3i4lativ 4pecial /e i%ple%entare.(,; <n ace4t 4en4 pre>int2 intere4 practica Marii Critanii. Contrar /reptului interna-ional 3eneral, /reptul interna-ional 4cri4 &i /reptul pri%ar al Uniunii Europene nu 4unt aplica$ile ca atare. Ele tre$uie intro/u4e &i repro/u4e .n /reptul intern printrEun act nor%ativ intern, care are /rept 4cop tran4for%area naturii lorQ /in nor%e e9o3ene, ele /evin re3uli interne, aplica$ile .n for%ula e9i4tent2, $a>at2 pe ra-iunea 4uveranit2-ii le3i4lative, recuno4cut2 .n %o/ tra/i-ional parla%entului. Opera-iunea /e tran4for%are 4e /erulea>2 /up2 /ou2 teLnici cla4ice. !ri%a teLnic2 con4t2 .n faptul c2 un act intern Oo le3e 4au un order in +ouncil, a/optate .n $a>a unor .%puterniciri le3i4lativeP repro/uce e0pressis verbis acor/ul or3ani>a-iei interna-ionale, ?na-ionali>Fn/A a4tfel /i4po>i-iile 4ale, care /evin nor%e le3i4lative interne, /up2 pu$licarea lor. A /oua teLnic2 con4tituie votarea unei le3i ce face tri%itere la tratat, /eclarFn/uEl /rept aplica$il. Tratatul e4te repro/u4 in e0tenso, .ntrEo ane92 la le3e. E4te ca>ul &uropean +ommunites #ct /in ,0;(. &uropean +ommunites 1#mendment2 #ct /in (5.5;.,006 a .ncorporat Titlurile II, III &i IV al Tratatului privin/ UE &i protocoalele 4ale, e9cep-ie con4tituin/ protocolul cu privire la politica 4ocial2 &i a %o/ificat &uropean Parliamentar$ &lections #ct /in ,0;:, .n 4copul /e a -ine cont /e e9tin/erea .%puternicirilor parla%entului .n confor%itate cu preve/erile Tratatului /e la Maa4triLt. &uropean +ommunities 1#mendment2 #ct /in ,,.57.,00:, care a .ncorporat Tratatul /e la A%4ter/a% Oe9cep-ie fiin/ protocolul privin/ aplicarea art.1.;P &i a %o/ificat &uropean Parliamentar$ &lections #ct /in ,0;:. &uropean +ommunities 1#mendment2 #ct /in (7.5(.(55( a .ncorporat Tratatul /e la Nice &i a %o/ificat &uropean Parliamentar$ &lections #ct /in ,0;:.(,: <n cel /eEal /oilea ca>, tratatul .&i p24trea>2 natura 4a interna-ional2. Deci, /ac2 1u/ec2torul tre$uie 42 interprete>e ace4t acor/ ane9at la le3e, in4pirFn/uE4e /e re3ulile cla4ice ale /reptului interna-ional /e interpretare a tratatelor, ca &i .n pri%ul ca>, 1u/ec2torul interpretea>2 o re3ul2 intern2. !ro$le%a aplic2rii nor%elor /reptului interna-ional .n Repu$lica Mol/ova nu poate fi 4olu-ionat2 .n afara 4tu/ierii cLe4tiunilor ce -in /e %ecani4%ul i%ple%ent2rii lor, inclu4iv a tuturor ele%entelor ace4tui 4i4te% co%plicat. !erfec-ionarea %ecani4%ului i%ple%ent2rii nor%elor /reptului interna-ional, precu% &i a celui co%unitar, tre$uie 42 /evin2 4copul /e $a>2 al or3anelor /e re4ort %ol/ovene&ti .n proce4ul /e inte3rare european2. Dup2 p2rerea profe4orului V. "e$e/ev , ace4t 4cop poate fi atin4 prin 4olu-ionarea a /ou2 pro$le%e i%portanteQ

(,; (,:

hdcgegc iui{^jc xu`^d}cb`eg. ]eilgc. rz`Ege pWn, ,00:, i{d. (6E(). AMA@OUE, D., SATCHIVI, A. "e /Mclin /e lEtat en /roit international pu$lic. "Har%attan, (55,, p. (:0.

:6

4ta$ilirea unor %ecani4%e %o$ile /e inte3rare prin inter%e/iul unor in4tru%ente 1uri/ice &i or3ani>atoriceK perfec-ionarea %eto/elor /e i%ple%entare a 4tan/ar/elor interna-ionale &i europene .n Repu$lica Mol/ova .n toate /o%eniile Oecono%ie, /rept, cultur2, con&tiin-2P.(,0 Ar%oni>area 4i4te%ului 1uri/ic al Repu$licii Mol/ova cu 4tan/ar/ele 1uri/ice europene

tre$uie 42 ai$2 loc, .n pri%ul rFn/ prin i%ple%entarea nor%elor /reptului interna-ional. Tre$uie 42 %en-ion2%, c2 4u$ no-iunea /e i%ple%entare 4e are .n ve/ere nu /oar 4en4ul ei re4trFn4 /e incorporare a nor%elor /reptului interna-ional .n le3i4la-ia intern2 a Repu$licii Mol/ova, ci &i utili>area unor in4tru%ente or3ani>atorice atFt pe plan na-ional, cFt &i interna-ional .n 4copul reali>2rii nor%elor /reptului interna-ional. Dac2 vor$i% /e nivelul na-ional, el repre>int2 un 4i4te% /e in4tru%ente 1uri/ice ce are /rept 4cop reflectarea .n le3i4la-ia na-ional2 a nor%elor 1uri/ice, recuno4cute /e 4tatele europene, /e e9e%plu, /rept 4tan/ar/e. Si4te%ul in4tru%entelor 1uri/ice la nivel na-ional favori>ea>2 ar%oni>area le3i4la-iei na-ionale, altfel 4pu4, a/ucerea ei .n confor%itate cu 4tan/ar/ele interna-ionale, .n 4pecial .n /o%eniul re3le%ent2rii. Reali>area ne%i1locit2 a ace4tor 4tan/ar/e are loc prin antrenarea 4i4te%ului %eto/elor &i %i1loacelor or3ani>atorice, care e4te co%pu4 /in or3anele 4tatului ce a4i3ur2 .n activitatea /e i%ple%entare a nor%elor /reptului interna-ional la nivel na-ional. Acea4t2 pro$le%2 are &i un %o%ent 4pecific, &i anu%e G nor%ele /reptului interna-ional tre$uie 42 fie acceptate .n calitate /e 4tan/ar/e le3i4lative, inclu4iv /e fiecare cet2-ean .n parte .n calitate /e co%porta%ent.((5 "a rFn/ul 42u, 4i4te%ul in4tru%entelor /e i%ple%entare a 4tan/ar/elor la nivel interna-ional inclu/e acor/urile interna-ionale ce con-in nor%e 1uri/ice o$li3atorii pentru 4tatele %e%$re. Drept e9e%plu al influen-ei /reptului interna-ional poate 4ervi acor/area unor /repturi, fie &i re/u4e, unit2-ilor teritorialEa/%ini4trative ale Repu$licii Mol/ova, ca /e e9e%plu %unicipiului CLi&in2u, UTA Ga3au>ia. Sunte% /e p2rerea c2 .n viitor, oricare ar fi 4tatutul teritoriilor /in 4tFn3a Ni4trului, acea4t2 re3iune ar tre$ui 42 4e $ucure /e /reptul /e a .ntre-ine rela-ii cu alte unit2-i teritorialEa/%ini4trative ale altor 4tate, inclu4iv /e a .ncLeia acor/uri $ilaterale 4au /e a .nfiin-a repre>entan-e econo%ice pe teritoriul altor 4tate, avFn/ /rept e9e%plu practica unor 4tate ca Ru4ia, Ger%ania, Au4tria etc. E4te vor$a /oar /e4pre o activitate e9clu4iv econo%ic2, care nu tre$uie 42 vin2 .n contra/ic-ie cu le3i4la-ia Repu$licii Mol/ova, precu% &i cu preve/erile /reptului
(,0

qWpWYW, .. hde}^j~ ujf}^j^b{ckuu ^gdef^|ileme u j^_`abcde`beme fdcgc g ia`^beEfdcgega iui{^ja ]e}`eg~. cleb u _uzb. 0, (556, i{d. 8,. ((5 XoxsW[nry, .., tXrp, .. Z edjudegcbuu bcabe| lebk^fkuu ujf}^j^b{ckuu bedj ^gdef^|ileme fdcgc g Xeiiuu. ]hh. ), (55,, i{d. (E8.

:)

interna-ional. De e9e%plu, un 4tat /in co%ponen-a SUA poate .ncLeia un acor/ cu un 4tat 4tr2in, .n ca>ul cFn/ ace4t acor/ nu e4te 4upu4 ratific2rii o$li3atorii /in partea Con3re4ului SUA. <ncepFn/ cu anul ,006 Au4tria per%ite, .n acelea&i con/i-ii ca &i .n SUA, 4u$iec-ilor fe/era-iei .ncLeierea acor/urilor cu alte 4tate. <n Ger%ania Con4titu-ia -2rii per%ite lan/urilor .ncLeierea acor/urilor, cu con/i-ia c2 ele nu vin .n contra/ic-ie cu intere4ele fe/era-iei.((, Dreptul interna-ional a influen-at crearea .ntre3ului 4i4te% 1uri/ic al Repu$licii Mol/ova, .n 4pecial a fo4t %o/ificat /reptul penal, /reptul civil, 4unt ela$orate noi proiecte /e le3i. Dac2 ne referi% la aplicarea nor%elor /reptului interna-ional .n 4i4te%ul 1u/iciar al Mol/ovei, tre$uie 42 %en-ion2% c2 una /in pro$le%ele /e $a>2 o con4tituie interpretarea ace4tor nor%e. Tre$uie 42 recunoa&te%, c2 .n proce4ul interpret2rii nor%elor /reptului interna-ional 4au a /reptului Uniunii Europene tre$uie aplicate acelea&i re3uli ca &i .n ca>ul interpret2rii acor/urilor interna-ionale. "a fel /e i%portant2 e4te &i a4i3urarea aplic2rii lor unifor%e. Con4titu-ia Repu$licii Mol/ova, a/optat2 la (0 iulie ,00), nu e4te nici ea perfect2 la ace4t capitol. <n pri%ul rFn/, /up2 cu% %en-ionea>2 &i profe4orul V. "e$e/ev, Con4titu-ia Repu$licii Mol/ova con-ine un ele%ent nou /e o i%portan-2 %a1or2. ((( E4te vor$a /e4pre art. : alin. , al Con4titu-iei Repu$licii Mol/ova, .n confor%itate cu care 4tatul 4e o$li32 42 re4pecte Carta ONU &i tratatele interna-ionale la care e4te parte, 42E&i $a>e>e rela-iile cu alte 4tate pe principiile &i nor%ele unani% recuno4cute ale /reptului interna-ional. <n42 pentru practica interna-ional2, precu% &i pentru /octrin2, acea4t2 preve/ere e4te in4uficient2.((6 Con4i/er2% ra-ional /e a 4e intro/uce unele preci>2ri .n ace4t articol, /up2 cu% prev2/ &i le3i4la-iile altor 4tate, /eclarFn/ c2 principiile &i nor%ele unani% recuno4cute ale /reptului interna-ional, precu% &i acor/urile interna-ionale la care Repu$lica Mol/ova e4te parte 4unt parte co%ponent2 a 4i4te%ului /e /rept al Repu$licii Mol/ova. !oate ap2rea .ntre$area, cu% c2 nor%ele /e /rept interna-ional, fa-2 /e care Repu$lica Mol/ova nu &iEa e9pri%at con4i%-2%Fntul, nu pot fi parte co%ponent2 a 4i4te%ului /e /rept al Repu$licii Mol/ova, /eoarece vin .n contra/ic-ie cu conceptul 4uveranit2-ii /e 4tat. <n42, 4tu/iin/ practica interna-ional2, inclu4iv practica Cur-ii Interna-ionale /e =u4ti-ie la ace4t capitol, o$4erv2% c2 principiile fun/a%entale ale /reptului interna-ional 4unt recuno4cute .n calitate /e nor%e jus cogens, iar CI= .n cFteva 4pe-e a %en-ionat c2 nor%ele /e /rept interna-ional unani% recuno4cute fac parte /i o$li3a-iile erga omnes G ca>ul privin/ le3alitatea aplic2rii for-ei Iu3o4lavia v. SUAK(()

((,

SENARC"ENS, !. Mon/iali4ation, 4ouverainete et tLeorie4 /e4 relation4 internationale4. Ar%an/ Colin. !ari4, ,00:, p. ,;;. ((( qWpWYW, .. Xe} j^_`abcde`beme fdcgc g ieg^d^bi{gegcbuu nebi{u{akuu ]e}`eg~. cleb u _uzb. ,5, (55,, i{d. ;. ((6 I$i/e%. (() LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocHetcu4cu4fra%e.Lt%

:8

ca>ul 3arcelona 4raction, Light and Po,er +ompan$, Limited K((8 ca>ul privin/ 4imorul *riental O!ortu3alia c. Au4traliaP.((7 <n ca>ul CI= tre$uie 42 %en-ion2% c2 Statutul ei e4te ane92 la Carta ONU, iar 4tatele 4e%natare ale Cartei, .n %o/ auto%at /evin parte &i la Statutul CI=. De&i, pentru recunoa&terea 1uri4/ic-iei Cur-ii /e c2tre un 4tat e4te nevoie /e un acor/ 4pecial .n ace4t 4en4, practica Cur-ii /e%on4trea>2 c2 .n ca>ul .nc2lc2rii unei o$li3a-ii erga omnes, Curtea poate e9a%ina 4itua-ia creat2 &i .n lip4a unui a4e%enea acor/ Oca>ul privin/ le3alitatea aplic2rii for-ei Iu3o4lavia v. SUA, ,000P. "e3i4la-ia Repu$licii Mol/ova nu con-ine nor%e ce ar preve/ea tri%iterea e9pre42 la nor%ele interna-ionale .n ca/rul proce4ului 1u/iciar, /ar nici nor%e ce ar inter>ice 1u/ec2torului 42 fac2 acea4ta. Dac2 ne referi% la /o%eniul /repturilor o%ului, face% tri%itere la art. ) alin. ( al Con4titu-iei Repu$licii Mol/ova, care /eclar2 prioritatea nor%elor /reptului interna-ional .n raport cu /reptul na-ional, fapt ce pre4upune c2 in4tan-ele 1u/iciare ale Repu$licii Mol/ova pot 42E&i ar3u%ente>e po>i-ia inclu4iv prin nor%ele /reptului interna-ional. Con4titu-ia Repu$licii Mol/ova /eclar2 .n art. ) alin. ( prioritatea /reptului interna-ional /oar .n /o%eniul /repturilor o%ului. Cre/e% c2 acea4ta e4te in4uficient, /eoarece e4te nece4ar2 o preve/ere con4titu-ional2 /irect2 privin/ prioritatea /reptului interna-ional .n toate /o%eniile, &i anu%e $a>Fn/uE4e pe practica e9i4tent2 &i /octrina aplic2rii univer4ale a priorit2-ii /reptului interna-ional .n raport cu /reptul na-ional. <n Lot2rFrea nr. 88 /in ,).,5.,000((; Curtea Con4titu-ional2 a con4tatat c2 ?!otrivit teoriei &i practicii /reptului interna-ional, prin principii &i nor%e unani% recuno4cute ale /reptului interna-ional 4e .n-ele3 principiile &i nor%ele con4acrate ale /reptului interna-ional care au caracter 3eneral &i univer4alA. Toto/at2, Curtea concLi/e c2 ?Nor%ele &i principiile unani% recuno4cute ale /reptului interna-ional 4.nt e9ecutorii pentru Repu$lica Mol/ova .n %24ura .n care ea &iEa e9pri%at con4i%-2%Fntul /e a fi le3at2 prin actele le3ale re4pectiveA. Ne pune% atunci .ntre$area G care va fi 4olu-ia .n ca>ul .n care o nor%2 /e /rept interna-ional cu caracter 3eneral &i univer4al nu va fi recuno4cut2 /e or3anele /e re4ort ale Repu$licii Mol/ova Iar /ac2 ne referi% la o nor%2 cutu%iar2 /e /rept interna-ional, /e e9e%plu, recuno4cut2 ca o$li3a-ie erga omnes /e Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie, care ar fi proce/ura /e e9pri%are a con4i%-2%Fntului /in partea Repu$licii Mol/ova i /ac2 lip4e&te con4i%-2%Fntul G atunci ce G nor%a nu are caracter o$li3atoriu pentru Repu$lica Mol/ova Evi/ent c2 4unte% .n fa-a unei interpret2ri /ep2&ite .n /reptul interna-ional. Ave% /e1a o 4erie /e 4pe-e .n practica 1u/iciar2 interna-ional2, fie a Cur-ii Interna-ionale /e =u4ti-ie, fie a

((8 ((7

LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4c4u%%arie4c$t4o%%aire;55(58.Lt% LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRcca4e4cpacpac1u/3%ent4c!Ac1u/3%ent,0085765.p/f ((; Curtea Con4titu-ional2. Cule3ere /e Lot2rFri &i /eci>ii. ,000. CLi&in2u. (55,, p. 7)E77.

:7

Tri$unalului !enal Interna-ional pentru e9EIu3o4lavia O.n lucrare 4e face tri%itere la eleP .n care in4tan-a aplic2 nor%a cu caracter erga omnes in/iferent /e po>i-ia pe care o are 4tatul .n cau>2. <n final, Curtea Lot2r2&teQ ?E6E !rincipiile &i nor%ele unani% recuno4cute ale /reptului interna-ional, tratatele interna-ionale ratificate &i cele la care Repu$lica Mol/ova a a/erat 4.nt parte co%ponent2 a ca/rului le3al al Repu$licii Mol/ova &i /evin nor%e ale /reptului ei internA.((: <n a&a fel, Curtea Con4titu-ional2 a con4tatat c2 nor%ele &i principiile unani% recuno4cute /e /rept interna-ional 4unt parte co%ponent2 a 4i4te%ului /e /rept al Repu$licii Mol/ova. Toto/at2, preve/erile art. ) al. ( tre$uie 42 4ta$ilea4c2 prioritatea .n orice ca> 4au 4itua-ie a principiului aplic2rii ne%i1locite a nor%elor /e /rept interna-ional &i a tratatelor la care Repu$lica Mol/ova e4te parte, precu% &i a nor%elor &i principiilor unani% recuno4cute /e /rept interna-ional /e c2tre toate or3anele /e 4tat, per4oanele .n func-ii, precu% &i cet2-enii Repu$licii Mol/ova. <n ca>ul Repu$licii Mol/ova, acor/urile cu alte 4tate 4unt .ncLeiate .n $a>a principiilor &i nor%elor unani% recuno4cute ale /reptului interna-ional, /up2 cu% e4te prev2>ut &i .n le3i4la-ia intern2, /e aceea nici nu poate ap2rea pro$le%a ne recunoa&terii 4au .nc2lc2rii unei a4e%enea nor%e. Or, conceptul /e 4uveranitate .n /reptul interna-ional nu %ai e4te unul a$4olut. Unul /in principiile /reptului interna-ional O/e&i .nc2 ne recuno4cut /efinitivP e4te pri%atul /reptului interna-ional .n rela-iile interna-ionale, aplicat .n practica 1uri4/ic-ional2 &i /octrinar2, ((0 %en-ionat .n /eclara-iile politicienilor.(65 Art. ,0 al "e3ii Repu$licii Mol/ova ?!rivin/ tratatele interna-ionaleA /in (555 preve/e c2 Repu$lica Mol/ova va re4pecta cu $un2 cre/in-2 tratatele interna-ionale .n confor%itate cu principiul pacta sunt servanda. Toto/at2, "e3ea preve/e c2 Repu$lica Mol/ova nu va face tri%etere la preve/erile interne .n 4copul ar3u%ent2rii ne .n/eplinirii unui tratat, la care e4te parte. Ulti%a /i4po>i-ie repre>int2 unul /in 4tan/ar/ele interna-ionale 4ta$ilite /e C!=I "a 5).5(.,06( .n avi>ul cu privire la trata%entul na-ionalilor polone>i .n Dant>i3 OC!=I, SMrie AC, nE))P, (6, Curtea a 4ta$ilit c2 ?... confor% principiilor unani% recuno4cute, un 4tat .n raporturile 4ale cu un alt 4tat poate face tri%itere /oar la /reptul interna-ional.... Statul nu poate face tri%itere la propria Con4titu-ie, pentru a 4e e4cLiva /e la e9ercitarea o$li3a-iilor a4u%ate .n $a>a /reptului interna-ional...A Acea4t2 re3ul2 a fo4t reiterat2 /e Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie a ONU &i a fo4t fi9at2 .n art. (; al Conven-iei /e la Viena cu privire la /reptul tratatelor.(6(
((: ((0

I$i/e%. AURESCU, C., op. cit., p. ,06. (65 nZXWqq, . i{afc g JJIQ l fdujc{a fdcgc g j^_`abcde`b~ e{be^bu. ]eilgc. 5(.,,.(555. ]^_`abcde`be^ fdcge. ]eilgc, (55,, i{d. )8E7,. (6, LttpQRRR.ic1E ci1.or3ci1RRRc/eci4ion4ccpi14erieACAC))5,Traite%entnationau9polonai4Avi4con4ultatif.p/f (6( LttpQuntreat.un.or3ilcte9t4in4tru%ent4francai4traite4,,,070francai4.p/f

:;

2.'. Deter inarea li itelor suveranitii de stat n dreptul internaional conte poran Noile ten/in-e ale /e>volt2rii co%unit2-ii interna-ionale, caracteri4tice pentru finele 4ecolului JJ G .nceputul 4ecolului JJI, au pu4 .n fa-a &tiin-ei /reptului interna-ional un &ir /e pro$le%e teoretice &i practice, /e eficacitatea c2rora /epin/e .n %are %24ur2 ale3erea /irec-iei 4trate3ice a /e>volt2rii civili>a-iei u%ane. V. Gavrilov 4u4-ine, c2 una /in principalele 4arcini con4t2 .n 4ta$ilirea caracteri4ticilor viitoarei or/ini %on/iale, $a>at2 pe 4upre%a-ia /reptului &i crearea %ecani4%elor &i proce/urilor nece4are .n ace4t 4en4.(66 Actualitatea ace4tei pro$le%e 4e e9plic2 prin 4cLi%$2rile car/inale /in lu%e ce au /u4 la licLi/area 4i4te%ului /e rela-ii interna-ionale create /up2 cel /eEal /oilea r2>$oi %on/ial, caracteri>at prin confruntarea /intre E4t &i Ve4t. !e fon/ul cre&terii inter/epen/en-ei 4tatelor 4e o$4erv2 ten/in-a cre&terii nu%2rului conflictelor re3ionale etnice, %i&c2rilor 4eparati4te &i a terori4%ului interna-ional.(6) Cele %en-ionate %ai 4u4, evi/ent c2 i%pun revi>uirea unor 4au altor re3uli 4ta$ilite la %i1locul 4ecolului JJ, .n pri%ul rFn/ o$li32 4tatele la o cola$orare %ai 4trFn42 .n unele /o%enii, care .n %o/ tra/i-ional -ineau /e co%peten-a intern2 a 4tatului. "a etapa conte%poran2 /reptul interna-ional ie4e pe pri%ul plan .n ca/rul 4i4te%ului /e valori ale 4ociet2-ii,
(66

t\XrqZ, .. Xe} u zbc^bu^ iegd^j^bbeme j^_`abcde`beme fdcgc g d^ma}udegcbuu j^_`abcde`b~ e{be^bu| ]hh. 6, (55(, i{d. 6. (6) ZXnoxZ\, ]. [egd^j^bb~^ j^_`abcde`b~^ e{be^bu. ]eilgc, (555, i{d. )E0.

::

fiin/ un in4tru%ent nece4ar .n %en-inerea or/inii .n ca/rul 4i4te%ului /e rela-ii interna-ionale. Dreptul interna-ional apare ca un factor i%portant .n /e>voltarea 3lo$al2, luFn/ .n con4i/era-ie intere4ele co%unit2-ii interna-ionale.(68 Realit2-ile politice noi au tre>it o nou2 /i4cu-ie vi4ESEvi4 /e no-iunea &i li%itele 4uveranit2-ii /e 4tat. Ca ur%are al ace4tor /i4pute, 4Ea creat o i%a3ine po>itiv2 fa-2 /e faptul c2 ecLili$rul intere4elor 4tatelor .n lu%ea conte%poran2 tre$uie 42 fie corelat cu ?interna-ionali>area pro$le%elor tra/i-ionale interne, cu tran4%iterea unor /repturi /e intere4 co%un .n co%peten-a interna-ional2A. (67 Con-inutul no-iunilor ?co%peten-2 intern2 a 4tatuluiA &i ?afacerile interne ale 4tatuluiA e4te fle9i$il. El evoluea>2 conco%itent cu /e>voltarea rela-iilor interna-ionale &i .n confor%itate cu e9punerea voin-ei 4tatelor, care preiau for%a unor nor%e /e /rept interna-ional. Nor%ele /e /rept interna-ional nu con-in li%it2ri 4au re4tric-ii vi4ESEvi4 /e cercul /e pro$le%e care poate fi 4upu4 re3le%ent2rii interna-ionale, .n ca> c2 4e .ncalc2 /repturile altor 4u$iec-i /e /rept interna-ional &i e9i4t2 acor/ul $enevol al 4tatelor contractante. Iat2 /e ce, ?/e&i nu toate rela-iile 4ociale pot fi o$iect al re3le%ent2rii interna-ionale, nu 4uveranitatea /e 4tat, ci ne /orin-a 4tatelor /e a accepta a4e%enea re3le%entare con4tituie o pie/ic2 .n calea re3le%ent2rii interna-ionaleA.(6; Ter%enul ?4uveranitate /e 4tatA preve/e 4upre%a-ia &i in/epen/en-a, a/ic2 calit2-ile 4uverane ale puterii /e 4tat, care repre>int2 e4en-a ei politicoE1uri/ic2 &i e4te reali>at2 .n for%ele core4pun>2toare ale activit2-ii 4tatului pe plan intern &i e9tern.(6: Statul 4e i/entific2 prin 4uveranitate intern2 &i e9tern2, re>ultat al le3iti%it2-ii acor/ate /e c2tre popula-ia pe care o con/uce.(60 Suveranitatea intern2 e9pri%2 /o%ina-ia 4tatului .n interior. !e plan intern, 4uveranitatea e4te /efinit2 ca fiin/ criteriul .n4u&i al 4tatuluiK ea /e4e%nea>2 puterea /e /o%ina-ie necon/i-ionat2 pe care o e9ercit2 puterea pu$lic2 a4upra re4orti4an-ilor. Suveranitatea e9tern2 i%plic2 e9clu/erea /e la orice 4u$or/onare, /e la orice /epen/en-2 fa-2 /e 4tatele 4tr2ine G de jure 4tatele 4unt e3ale, 4uverane &i in/epen/ente. Tre$uie 42 %en-ion2% c2 4tatul .-i e9ercit2 puterea e9clu4iv2 .n li%itele teritoriului 42u, fapt ce i%pune o$li3a-ia 4tatului /e aE&i 4u%a r24pun/erea pentru ceea ce are loc pe teritoriul 42u. Doctrina /reptului interna-ional porne&te /e la pre%i4a c2 4uveranitatea &i r24pun/erea interna-ional2 4unt inter/epen/ente.()5 Din o$li3a-ia 4tatului /e a re4pecta nor%ele /reptului interna-ional, evi/ent c2 nu
(68

qon\won, r.r. t}ec}uzcku u j^_`abcde`be^ fdcge ]^_`abcde`be^ fdcge. [f^kuc}b~| g~fail, ub (55,, i{d. (8. (67 Xvp\nZ, ., [nZxrnZ, q., ]WW[nry, \. hdujc{ fdcgc g fe}u{ul^ ]^_`abcde`bc _uzb. ). ,0:0, i{d. 7(. (6; opXrqrx, .r. [ag^d^bu{^{ meia`cdi{g u ie{da`bu^i{ge g e}ci{u fdcg ^}eg^lc ]^_`abcde`be^ fdcge g iegd^j^bbej jud^. ]eilgc, ,00,, i{d. ;8. (6: qon\won, r.r. ]^_`abcde`be^ fdcge. Zc ci{. ]eilgc. rz`Ege pWn, ,00;, i{d. (78. (60 ANGHE", I. M. Su$iectele /e /rept interna-ional. E/. "u%ina "e9. Cucure&ti, ,00:. p. ,5(. ()5 qon\won, r.r. ]^_`abcde`be^ fdcge. Zie^bbc ci{. ]eilgc. rz`Ege pWn, ,00;, i{d. ,.

:0

re>ult2 li%itarea /repturilor 4uverane ale 4tatelor. Unii autori 4Eau 4ituat pe po>i-ia c2 4uveranitatea e4te li%itat2 prin /reptul po>itiv, inclu4iv prin /reptul interna-ional, principiile 3enerale /e /rept Oe9. /repturile o%uluiP, cFt &i prin 4uveranitatea altor 4tate.(), <n /octrina /reptului interna-ional 4Ea vor$it %ult /e4pre faptul c2 4uveranitatea &i /reptul interna-ional nu pot coe9i4ta. Autorii ace4tei po>i-ii porne4c /e la perceperea incorect2 a rolului &i a raportului /intre 4uveranitate &i or/inea interna-ional2. Diecare po4e/2 totalitatea co%peten-elor &i are un intere4 e3al ca ceilal-i 42 re4pecte /repturile 4ale. ()( !ute% 4pune, /eci, c2 /eparte /e a fi un o$4tacol .n calea cre2rii &i /e>volt2rii /reptului interna-ional, 4uveranitatea con4tituie principalul ele%ent al /reptului interna-ional &i ini-ial a fo4t /eter%inat2 /e nece4itatea coe9i4ten-ei pa&nice a Marilor !uteri. Reciprocitatea /repturilor &i intere4elor e4te unul /in factorii /eter%inan-i ai cre2rii &i aplic2rii /reptului interna-ional. Ar fi incorect 42 ve/e% .n 4uveranitate /oar un a$4oluti4% al puterii. Dac2 .ntrEa/ev2r 4uveranitatea e9clu/e crearea unei autorit2-i 4upra4tatale, atunci ea inclu/e conco%itent nece4itatea nor%ali>2rii con/i-iilor /e coe9i4ten-2 .n ca/rul unei 4ociet2-i interna-ionale. Ace4t fapt a fo4t %en-ionat &i /e Curtea !er%anent2 Interna-ional2 /e =u4ti-ie .n ca>ul Lotus ?/reptul interna-ional re3le%entea>2 raporturile .ntre 4tate in/epen/ente. Re3ulile /e /rept per%it 4tatelor 42 proce/e>e confor% voin-ei lor... "i%itarea in/epen/en-ei 4tatelor nu 4e pre>u%2.A()6 Dac2 porni% /e la faptul c2 4ocietatea interna-ional2 conte%poran2 a /ep2&it cu %ult etapa /e or3ani>are a ace4tei coe9i4ten-e, pentru a trece a4t2>i la etapa /e cooperare, .n 4pecial .n /o%enii re4trFn4e, atunci tre$uie 42 %en-ion2% c2 4uveranitatea fiec2rui 4tat are un rol foarte i%portant, /eoarece a4i3ur2 in/epen/en-a fiec2ruia G 42rac 4au $o3at, 4la$ 4au puternic. Una /in pro$le%ele ce apare o/at2 cu inten4ificarea proce4ului /e 3lo$ali>are, e4te rolul &i locul 4tatului .n /e>voltarea 4ociet2-ii la nivel na-ional &i interna-ional. <n literatur2 /e4eori 4e pot .ntFlni repro&uri la a/re4a 1uri&tilorEinterna-ionali&ti, c2 ace&tia acor/2 pu-in2 aten-ie pro$le%ei 3lo$ali>2rii.()) <n acea4t2 privin-2 e9i4t2 /ou2 po>i-ii. A/ep-ii pri%ei po>i-ii 4u4-in c2 capitali4%ul cu o concuren-2 li$er2 e4te unica for%2 /e or3ani>are a 4ociet2-ii, ce per%ite 3arantarea /repturilor o%ului &i a $un24t2rii lui. Re4pectiv, rolul coor/onator al 4tatului tre$uie li%itat la %ini%. Se vor$e&te /e4pre /ec2/erea rolului 4tatului ca principala for%2 /e or3ani>are a 4ociet2-ii, anticipFn/ cLiar &i 4fFr&itul 4tatului na-ional. A4e%enea p2rere a e9pu4, /e e9e%plu, 4peaHerul Ca%erei co%unelor G. HoR .n ca/rul conferin-ei A4ocia-iei /e /rept interna-ional. ()8 Rolul principal .n
(), ()(

GOE""NER, A. "e4 !ui44ance4 et le /roit international. NeucLatel, ,075, p. ):. DU!UI, !.M. Droit international pu$lic. 8Ee% M/., Dallo>. !ari4, (555, p. (E6. ()6 !u$lication4 /e la Cour !er%anente /e =u4tice Internationale. SERIE A G ,5. "e ; 4epte%$re ,0(;. RECUEI" DES ARRETS. ADDAIRE DU "OTUS. LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4ccpi14erieAA,565"otu4Arret.p/f ()) European =ournal of International "aR. ,00:. ), p. ;8,. ()8 LttpQRRR.Rorl/$anH.or3Lt%le9tp$annrep0;content.Lt%

05

coor/onarea proce4ului /e 3lo$ali>are 4e atri$uie %arilor corpora-ii. A$4ur/itatea ace4tei po>i-ii e4te evi/ent2. Drept ar3u%ent in/irect .n 4pri1inul ace4tei opinii poate 4ervi po>i-ia C2ncii Mon/iale. Ani la rFn/ Canca 4e opunea puterii 4tatelor na-ionale &i ?$irocra-iei lorA. <n42 .n ,00; Canca a pu$licat un raport con4acrat 4pecial ace4tei pro$le%e ?Statul .n lu%ea 4cLi%$2toareA, .n care recunoa&te c2 .n lip4a 4tatului e4te i%po4i$il2 /e>voltarea econo%ic2 &i 4ocial2 4ta$il2.()7 <n 3eneral i/eea /i%inu2rii rolului 4tatului e4te /e4tul /e r24pFn/it2 .n SUA, un/e co%paniile %ari e9ploatea>2 la %a9i% po4i$ilit2-ile oferite /e 3lo$ali>are. <n Europa %ai r24pFn/it2 e4te concep-ia, confor% c2reia capitali4%ul e4te privit ca un 4i4te% opti%al pentru ri/icarea nivelului /e trai. Statului .i revine o$li3a-ia /e a 4ta$ili re3uli civili>ate pentru concuren-a li$er2. Recuno4cFn/ rolul 4tatului, 4peciali&tii europeni %en-ionea>2, toto/at2, interna-ionali>area func-iilor 4ale. Un nu%2r tot %ai %are /intre ace4te func-ii pot fi reali>ate /oar .n cooperare cu alte 4tate. (); <n lucrarea fun/a%ental2 con4acrat2 ace4tei pro$le%e, profe4orul 3er%an S. Ho$e vor$e&te /e4pre 4cLi%$2ri ra/icale .n .n4u&i ter%enul ?4tatalitateA. !otrivit cercet2torului /Elui acor/ul 4tatului pentru o cooperare interna-ional2 /e1a e4te un ele%ent con4titutiv al 4tatalit2-ii.(): E4te evi/ent2 interna-ionali>area .ntre3ii activit2-i a 4tatului. <n42 acea4ta .n nici un ca> nu /uce la /i%inuarea rolului 4tatului. <n $a>a 4uveranit2-ii 4ale 4tatul a4i3ur2 or/inea .n teritoriul 42u, iar .%preun2 cu alte 4tate G pe plan interna-ional. Ca re>ultat, rolul 4tatului .n /iri1area proce4elor 4ociale nu nu%ai c2 nu 4e re/uce, /ar &i cre&te con4i/era$il. Se poate oare vor$i /e4pre li%itarea .ntrEo anu%it2 %24ur2 a 4uveranit2-ii .n ca/rul inte3r2rii econo%ice &i a proce4ului /e 3lo$ali>are. Su$ a4pect teoretic pro$le%a raportului /intre 4uveranitatea /e 4tat &i inte3rarea econo%ic2 a fo4t 4tu/iat2 &i /e E. U4enHo, care preci>a c2, pentru 4tu/ierea ace4tei pro$le%e, e4te nece4ar 4ta$ilirea con-inutul ter%enilor integrare &i suveranitate.()0 Rela-iile 4ta$ilite .ntre 4tatele 4uverane 3arantea>2 proce4ul /e inte3rare, nu%it inte3rare econo%ic2 interna-ional2. Dup2 p2rerea /Elui E. U4enHo, ten/in-a /e cre&tere a /iri12rii /in partea 4tatului i%pune .n /o%eniul interna-ional a&aEnu%ita ?inte3rare or3ani>at2A. (85 Drept e9e%plu 4e a/uce CAER. Nu pute% i3nora faptul c2 co%para-ia f2cut2 .ntre CAER &i Uniunea European2 are la $a>2 o anali>2 1uri/ic2 co%ple92. Dup2 p2rerea /Elui, CAER avea la $a>a 4a principiul 3arant2rii 4uveranit2-ii /e 4tat, pe cFn/ Uniunea European2 e4te o 4tructur2 4upra4tatal2. (8, Vo% a/uce cFteva e9e%ple /in /octrina occi/ental2, care confir%2 acea4t2 po>i-ie. <n %o%entul apari-iei
()7 ();

RRR.un.or3laRilcconvent4.Lt% SUR, S. Relation4 internationale4. !ari4, (555, p. (8). (): qon\won, r.r. ]udege| fed`el JJI g^lc. ]hh. ,, (55(, i{d. 7. ()0 o[WxnZ, W.. [ag^d^bbc meia`cdi{g^bbei{ i{dcbE}^beg [ lcl fd^`fei~}lc u cl{ed u ub{^mdckuu. \lc`^ju xcal [[[X. rbi{u{a{ teia`cdi{gc u fdcgc. ]eilgc, ,0:;, i{d. 8. (85 I$i/e%, d. ;. (8, I$i/e%, d. :.

0,

Co%unit2-ilor europene, %ul-i autori con4i/erau c2 inte3rarea econo%ic2 nu va fi po4i$il2 .n ca>ul p24tr2rii 4uveranit2-ii 4tatelor %e%$re. !24trarea 4uveranit2-ii 4tatelor %e%$re, confor% ace4tei teorii, con4tituie cel %ai %are o$4tacol .n calea oric2rei inte3r2ri. (8( Tre$uie 42 -ine% cont &i /e faptul c2 inte3rarea Europei Occi/entale era privit2 /e %ul-i ca o parte co%ponent2 a proce4ului /e inte3rare politic2 a 4tatelor %e%$re. (86 Teoria occi/ental2, la fel ca &i practica OCurtea /e =u4ti-ie, Co%i4iileP, 4u4-ine c2 /reptul co%unitar O/roit co%%unautaire, Ge%ein4Laft4recLtP creea>2 o nou2 for%2 autono%2 a or/inii /e /rept. CFt prive&te raportul /intre /reptul co%unitar &i /reptul interna-ional, e4te /e %en-ionat po>i-ia confor% c2reia .n ca>ul tran4%iterii 4uveranit2-ii O.ntrEun /o%eniu oarecareP or3anelor Co%unit2-ii, aplicarea /reptului interna-ional .n proce4ul /e inte3rare ar fi ap2rut ca un factor /e /e>inte3rare.(8) Con4titu-iile unor 4tate %e%$re ale Uniunii Europene %en-ionea>2 /irect faptul c2 4tatul tran4%ite o parte /in 4uveranitatea 4a ace4tei co%unit2-i OCon4titu-ia RD Ger%ania, art. ()P. Ace4t concept 4e $a>ea>2 pe pri%atul /reptului co%unitar, atFt .n raport cu /reptul interna-ional, cFt &i cu /reptul intern al 4tatelor %e%$re. Stu/iin/ rolul 4uveranit2-ii /e 4tat .n proce4ul /e inte3rare, tre$uie 42 -ine% cont &i /e efectul ace4tui proce4 a4upra 4uveranit2-ii. <n 3eneral, pute% 4pune c2 4uveranitatea nu e4te ceva per%anent. Ea e4te o cate3orie i4toric2, care 4ufer2 %o/ific2ri o/at2 cu 4cLi%$area rela-iilor 4ociale, ce 4tau la $a>a ei. Con-inutul 4uveranit2-ii 4tatelor .n /reptul interna-ional 4e e9pri%2 prin totalitatea /repturilor fun/a%entale ale 4tatului, care reie4e /in principiile unani% recuno4cute .n /reptul interna-ional. Dac2 vo% anali>a con-inutul ace4tui principiu, pute% %en-iona c2 4uveranitatea a 4uferit 4cLi%$2ri e4en-iale pe parcur4ul 4ecolului JJ G jus ad bellum, care ti%p /e 4ecole era con4i/erat /rept e9pri%area 4upre%2 a 4uveranit2-ii, a4t2>i nu %ai e4te un atri$ut al ei. <nc2 pFn2 nu /e%ult 4uveranitatea pre4upunea c2 nu%ai 4tatul poate fi ar$itru .n ca/rul unui conflict intern, /ar /e1a la 4fFr&itul 4ecolului JIJ 4tatele au a1un4 la conclu>ia nece4it2-ii cre2rii unor or3ane per%anente /e 1uri4/ic-ie interna-ional2, iar la finele 4ecolului JJ au prev2>ut Ar$itra1ul o$li3atoriu .n ca/rul Conven-iei /in ,0:( privin/ /reptul %2rii. <n ,00: .n ca/rul conferin-ei /iplo%atice /e la Ro%a a fo4t 4e%nat Statutul Tri$unalului !enal Interna-ional. E4te /e %en-ionat c2 .n ca/rul ela$or2rii /e c2tre Co%i4ia /e /rept interna-ional a ONU a ace4tui 4tatut unul /in /ele3a-i a %en-ionat c2 ?pro$le%a Tri$unalului !enal Interna-ional -ine /e 4ecolul JJIA.(88

(8( (86

HA""STEIN, . Die europai4cLe Ge%ein4cLaft. EconEVerla3. Du44el/orf, ,0;,, p. (5, 85. "ECHE"ER, H. Da4 europai4cLe GericLt4Lof un/ all3e%einen RecLt43run/4oit>e, ,0;,, p. ,6. (8) !ESCATOR, !. "or/re 1uri/iNue /e4 Co%%unautM4 europMenne4. "ie3e. !re44e4 Univer4itaire4, ,0;8, p. ,78. (88 LttpQRRR.un.or3laR,005E,000cLapter4cLapter,.p/f

0(

SfFr&itul 4ecolului JJ G .nceputul 4ecolului JJI 4Ea caracteri>at printrEun pro3re4 teLnicoE &tiin-ific, care a /u4 la crearea unui 4pa-iu infor%a-ional unic, la aprofun/area &i /iver4ificarea rela-iilor econo%ice interna-ionale, apari-ia unor noi teLnolo3ii .n in/u4trie &i %e/icin2. Ace&ti factori au f2cut ca inter/epen/en-a /intre 4tate 42 /evin2 3lo$al2. CercetFn/ pro$le%a e9tin/erii /o%eniilor /e activitate a /reptului interna-ional conte%poran, tre$uie 42 %en-ion2% c2 .n ulti%ul ti%p 4Ea r24pFn/it practica /e a re3le%enta rela-iile interne cu a1utorul nor%elor /e /rept interna-ional. <n unele 4tate nor%ele /e /rept interna-ional au fo4t /eclarate ca parte co%ponent2 a 4i4te%ului na-ional /e /rept, iar preve/erile tratatelor interna-ionale, .n ca> /e coli>iune, 4e $ucur2 /e prioritate fa-2 /e nor%ele /in le3i4la-ia na-ional2.(87 <n conte9tul celor e9pu4e apare .ntre$area G e4te oare nece4ar ca .n Con4titu-iile 4tatelor 42 fie 4tipulat faptul c2 4tatul e4te 4uveran Ger%ania, Dran-a, Cel3ia, #2rile /e =o4 .n proce4ul /e inte3rare au intro/u4 .n con4titu-iile lor %o/ific2ri care prev2/ a4i3urarea pri%atului tratatelor interna-ionale privin/ crearea co%unit2-ilor europene .n raport cu /reptul intern. Un ca> aparte .l con4tituie Con4titu-ia SUA, care nu con-ine no-iunea /e 4uveranitate. Ace4t vi/ le3i4lativ a fo4t co%pletat prin Lot2rFrea Cur-ii Supre%e .n ca>ul 5nited 'tates v +urtiss 6 7right &0port +orp /in ,067. Con4tatFn/ /reptul fe/era-iei .n /o%eniul re3le%ent2rii rela-iilor ce nuEi 4unt atri$uite /irect prin Con4titu-ie, !re&e/intele Cur-ii Supre%e Saterlen/ a %en-ionat c2 /o%eniul rela-iilor e9terne poart2 un caracter 4upracon4titu-ional &i e4te atri$ut al 4uveranit2-ii, pe care SUA au /o$Fn/itEo .n ur%a 4epar2rii /e %etropol2. E4en-a /octrinei Saterlen/ e4te ur%2toareaQ ?func-iile politice e9terne ale fe/era-iei nu 4e li%itea>2 la enu%erarea .%puternicirilor, 4ta$ilite prin Con4titu-ie, ci 4e r24frFn3 a4upra tuturor pro$le%elor, care .n ca/rul co%unit2-ii interna-ionale 4unt re3le%entate /e c2tre State.A(8; Diver4itatea con/i-iilor politice, 4ociale &i culturale e4te evi/ent2, fapt ce i%pune ca o %are parte /in ele 42 fie /iri1ate la nivel na-ional &i local. Ri/icarea nivelului /e /iri1are la nivel na-ional /ictea>2 nece4itatea p24tr2rii 4tatului centrali>at. Toto/at2, /iver4ificarea vie-ii 4ociale i%pune nece4itatea tran4%iterii unor .%puterniciri a/2u32toare unit2-ilor teritorialEa/%ini4trative, inclu4iv a unor .%puterniciri .n /o%eniul rela-iilor e9terne. Ace4t %o%ent &iEa 324it o3lin/irea .n actele interna-ionale europene. Conven-ia cu privire la protec-ia %inorit2-ilor na-ionale preve/eQ ?De>voltarea unei Europe tolerante &i .nfloritoare /epin/e nu nu%ai /e cola$orarea /intre 4tate, /ar 4e $a>ea>2 &i pe cola$orarea tran4frontalier2 /intre puterile locale &i re3ionale cu re4pectarea Con4titu-iei &i a inte3rit2-ii teritoriale a 4tatului.A <n calitate /e e9e%plu poate 4ervi &i practica De/era-iei Ru4e. Su$iec-ii De/era-iei, .n 4pecial repu$licile
(87 (8;

qW[Z, Z.x. hdembez dczgu{u j^_`abcde`beme fdcgc g JJI g^l^. ]]h. (, (55,, i{d. (;. q\Vr[nry, .r. 89:;9<= >?@ABCD;9AC9E9 :;DFD F G9C<HIHBJII KLM. [W]h. ,075. rz`Ege \lc`^juu xcal [[[X. ]eilgc. ,07,, i{d. (,7E(,;.

06

OTatar4tan, Ca4LHorto4tan &.a.P, confor% le3i4la-iei fe/erale .&i au repre>entan-ele lor econo%ice .n 4tr2in2tate. Ele 4unt .n 1ur /e ;5 &i conlucrea>2 4trFn4 cu repre>entan-ele De/era-iei Ru4e.(8: Via-a ne ofer2 tot %ai %ulte e9e%ple, care /enot2 rolul /eci4iv al 4tatului .n 3arantarea $un24t2rii 4ociet2-ii. Conflictele %ilitare interne au loc anu%e .n 4tatele, .n care puterea /e 4tat e4te ineficient2. Acea4ta con4tituie un pericol &i pentru alte 4tate. A4e%enea conflicte nu o /at2 au fo4t calificate /e c2tre Con4iliul /e Securitate al ONU /rept pericol pentru pace &i 4ecuritate O.n,075 Con4iliul /e Securitate a 4ta$ilit c2 4itua-ia creat2 ca re>ultat al /i4cri%in2rii ra4iale .n Uniunea Su/E African2 poate 4ervi pericol pentru pacea &i 4ecuritatea interna-ional2. <n ,006, ,00), ,008 Con4iliul /e Securitate a a/optat re>olu-ii privin/ 4itua-ia /in e9EIu3o4laviaP. Eveni%entele /in ulti%ii ani /e%on4trea>2 c2 a4e%enea 4tate 4erve4c /rept $a>e pentru terori4%ul interna-ional.(80 Dup2 p2rerea /lui !. Vella4, /reptul interna-ional conte%poran 4e caracteri>ea>2 prin ri/i%entari4%, /eoarece .n rela-iile inter4tatale lip4e4c or3anele le3i4lative, a/%ini4trative &i 1u/iciare 4upra4tatale cu 1uri4/ic-ie o$li3atorie, fapt ce nu per%ite 4ta$ilirea unui ecLili$ru .ntre autoritatea nor%elor /e /rept interna-ional &i 4uveranitate, inclu4iv a 4tatelor ce creea>2 ace4te nor%e.(75 !. Vella4 4u4-ine c2 proce4ul /e tran4for%are a 4tatului 4uveran tra/i-ional .n 4tat conte%poran are loc prin ce/area 4uveranit2-ii .n fa-a co%peten-ei. (7, DElui con4i/er2 c2 e4te foarte 3reu, poate cLiar i%po4i$il, /e 4ta$ilit li%itele co%peten-ei e9clu4ive, care e4te tot %ai %ult li%itat2, iar 4uveranitatea e4te .nlocuit2 prin 4tarea /e inter/epen/en-2. (7( E4en-a ace4tei teorii con4t2 .n faptul c2 proce4ul /e li%itare a 4uveranit2-ii .n favoarea unor or3ani>a-ii interna-ionale e4te pro3re4iv, fapt ce a fo4t /e1a e9e%plificat .n lucrare prin Con4titu-iile unor 4tate europene. Or3ani>area /iri12rii proce4elor %on/iale i%pune /eter%inarea corect2 a .%puternicirilor la orice nivel. !e plan %on/ial vor fi 4olu-ionate /oar pro$le%ele co%une. Dep2&irea li%itelor ra-ionale neap2rat va /i%inua eficacitatea %ecani4%ului 3lo$al &i va /uce la /i4cri%inarea i/eii propriuE>i4e. Un volu% con4i/era$il .n ace4t 4en4 va fi atri$uit la nivel re3ional. A propo4, e4te intere4ant2 .n ace4t 4en4 practica Uniunii Europene. AplicFn/ principiul 4u$4i/iarit2-ii, or3anelor Uniunii li 4e tran4%ite e9ercitarea /oar acelor .%puterniciri, care 4unt nece4are pentru 4olu-ionarea pro$le%elor co%une. E4te nece4ar 42 %en-ion2% c2 re4pon4a$ilitatea pentru /iri1area proce4elor /in lu%e, inclu4iv %en-inerea p2cii &i 4ecurit2-ii tre$uie 42 fie o pro$le%2 co%un2 &i 42 4e reali>e>e pe plan %ultilateral. Ace4t fapt e4te recuno4cut /e %ai %ul-i ani. E9ESecretarul 3eneral al ONU @.Annan aten-ionaQ ?4tatele tre$uie 42E&i recunoa4c2 rolul /u$lu .n lu%ea 3lo$al2. !e lFn32 re4pon4a$ilitatea in/ivi/ual2, pe care fiece 4tat o poart2 .n fa-a 4ociet2-ii 4ale, 4tatele 4unt 3aran-ii
(8: (80

LttpQRRR./iplo%atEc/.ru O_adbc} Yuf}ejc{ : e{ 5:.(55(.P VqWWX, Y.h. e|bc }u {e bc icjej `^}^ lebeju^ile^ eezd^bu^. )5, 5(.,,.(55,, i{d. (,. (75 VE""AS, !. Droit international pu$lic. !ari4. A. !e/one, ,0;5, p. ,7. (7, I$i/e%, p. (),E()7. (7( I$i/e%, p. 68(.

0)

vie-ii co%une pe planeta noa4tr2... Nu e9i4t2 nici o for%a-iune care ar fi .n 4tare 42 concure>e 4au 42 .nlocuia4c2 4tatul.A(76 !roce4ul /e 3lo$ali>are, /e&i nu li%itea>2 .ntru totul rolul 4tatului .n viitor, totu&i, i%punFn/ 4tatelor o cola$orare %ai 4trFn42, /uce la re/ucerea volu%ului 4uveranit2-ii. <n raportul %ood %lobal %ouvernance, e9ESecretarul 3eneral al ONU Coutro4 Coutro4EGLali %en-ionaQ ?A% p2&it .n etapa tran>i-iei 3lo$ale...A E4te /e4tul /e r24pFn/it2 p2rerea cu% c2 3lo$ali>area 4e refer2 /oar la econo%ie. Non4en4ul ace4tei i/ei e4te evi/ent, fiin/ %en-ionat &i .n actele interna-ionale. <n re>olu-ia A/un2rii Generale a ONU 88,5( /in (555 4e 4pune c2 ?3lo$ali>area e4te nu /oar un proce4 econo%ic, ea are /e a4e%enea conota-ii 4ociale, politice, ecolo3ice, culturale &i 1uri/ice...A (7) Orice 4tat tre$uie 42 ai$2 .n ve/ere ace4t fapt atFt .n activitatea intern2, cFt &i .n cea e9tern2. !entru a 4olu-iona pro$le%ele ce 4tau .n fa-a o%enirii e4te nece4ar2 crearea unei noi or/ini %on/iale, la $a>a c2reia va 4ta i/eea unit2-ii o%enirii. A/unarea General2 a ONU recunoa&te c2 ?/oar pe calea unor eforturi co%une, inclu4iv prin politica &i %24urile la nivel 3lo$al, creFn/ un viitor co%un $a>at pe toat2 u%anitatea /iver42, pute% face ca proce4ul /e 3lo$ali>are 42Ei cuprin/2 pe to-i, 42 fie ecLita$il &i 42 ai$2 cLip u%an...A(78 <n pofi/a conflictelor re3ionale &i a unui &ir .ntre3 /e al-i factori ne3ativi, lu%ea conte%poran2 ne a/uce %ulte e9e%ple, ce /e%on4trea>2 c2 o%enirea avan4ea>2 4pre o co%unitate interna-ional2 unitar2. <n ulti%ii ani 4e o$4erv2 ten/in-a 4pre re/ucerea po4i$ilit2-ilor 3uvernelor na-ionale /e aE&i 4olu-iona pro$le%ele .n li%itele frontierelor 4ale, f2r2 o 4trFn42 coor/onare reciproc2. !roce4ele /e inte3rare ce au loc a4t2>i .n via-a politic2, econo%ic2, infor%a-ional2, 4piritual2 i%pun nece4itatea unei 4trFn4e cola$or2ri /intre 4i4te%ele politice. Nece4itatea &i po4i$ilitatea inte3r2rii 4tatelor &i popoarelor, unificarea eforturilor /in partea tuturor 4tatelor e4te /ictat2 a4t2>i /e cre&terea pericolului 4ecurit2-ii 3lo$ale, ecolo3iei, /e%o3rafiei precu% &i e9plor2rii 4pa-iului co4%ic.(77 Ten/in-ele o$iective ale /e>volt2rii rela-iilor interna-ionale &i cre&terea inter/epen/en-ei /intre 4tate au /u4 la e9tin/erea /o%eniilor re3le%entate /e nor%ele /e /rept interna-ional, ce 4e e9pri%2 prin apari-ia unor noi ra%uri ale /reptului interna-ional. (7; A4tfel, nu%ai .n a /oua 1u%2tate a 4ecolului JJ 4Eau for%at /o%enii ca /reptul interna-ional al /repturilor o%ului, /reptului interna-ional al %e/iului, /reptul interna-ional penal etc. G. ScLRar>en$er3er 4u4-ine c2 4uveranitatea 4tatelor .%pie/ic2 for%area nor%elor i%perative .n /reptul interna-ional, /e4criin/ &a4e for%e ale 4uveranit2-ii /e 4tatQ
(76 (7)

ANNAN, @. ?e tLe !eople4A G TLe Role of tLe Unite/ Nation4 in tLe (, 4t Centur. U.N. (555, p. ,6. LttpQ/acce44//4.un.or3/ocUNDOCGENN558788(!DDN558788(.p/fOpenEle%ent (78 I$i/e%. (77 r, q.[. Z u}eieuu fdcgc bc JJI g^l. hdcgeg^`^bu^. ), (555, i{d. ,5E,,. (7; nqr]WxnZ, p.]. hde}^jc ^l{ugbei{u j^_`abcde`beme fdcgc C]h, ,00,. (, i{d. 6E).

08

/up2 con-inut G po>itiv2 &i ne3ativ2K /up2 for%a /e e9pri%are G politic2 &i 1uri/ic2K /up2 volu% G a$4olut2 &i relativ2. DElui e4te /e p2rerea c2 .n toate ca>urile factorul Lot2rFtor apar-ine for-ei .n rela-iile /intre

Marile !uteri.(7: El ve/e 4olu-ionarea pro$le%ei a$u>ului /e /repturi .n rela-iile interna-ionale .n li%itarea 4uveranit2-ii &i crearea unei or/ini %on/iale. (70 Cu cFt %ai .nalt e4te nivelul /e inte3rare pe plan interna-ional la nivel in4titu-ional, cu atFt %ai %ulte po4i$ilit2-i 4unt la aplicarea nor%elor $a>ate pe ecLitate, ceea ce e9clu/e a$u>ul /e /repturi 4au /e putere. !entru e9i4ten-a unui /rept puternic, e4te nece4ar2 pre>en-a unui or3an central, cu o putere neli%itat2. D2r2 acea4ta nu poate fi pace, iar f2r2 pace nu poate fi ecLitate. O a4e%enea or/ine e4te unica 4olu-ie contra r2>$oiului, care 4e caracteri>ea>2 prin anarLie &i fali%ent politic.(;5 Ion M. An3Lel relev2 c2 4uveranitatea e4te inaliena$il2, a/ic2 orice .n4tr2inare a 4a, cLiar &i una par-ial2, .n avanta1ul altui 4tat 4au al unui 3rup /e 4tate, ori al unor or3ani>a-ii interna-ionale, creea>2 rela-ii /e 4u$or/onare &i ine3alitate, /repturile &i intere4ele 4tatului re4pectiv fiin/ &tir$ite.(;, "o3ic vor$in/, tre$uie 42 recunoa&te% c2 4tatul fiin/ 4uveran, e4te .n /rept 42E&i Lot2ra4c2 /e4tinul, inclu4iv li%itarea $enevol2 a 4uveranit2-ii 4ale pFn2 la pier/erea ei /eplin2. De nenu%2rate ori 4Ea 4u4-inut c2 4uveranitatea 4tatului nu e4te a$4olut2, c2 nu pute% vor$i /e4pre /reptul 4uveran al unui 4tat 42 pretin/2 la 4uveranitatea altui 4tat. SEa %en-ionat /e a4e%enea c2 .ncLeierea .ntre 4tate a unui acor/, care con-ine ce/2ri reciproce, nu e4te altceva /ecFt li%itarea 4uveranit2-ii participan-ilor. Drept c2, /up2 cu% a% %en-ionat /e1a .n lucrare, ace4tei i/ei i 4e opune alt2 i/ee, confor% c2reia ace4te ce/2ri 4unt $enevole &i nu 4unt altceva /ecFt o reali>are a 4uveranit2-ii &i nu o li%itare a ei. S. CernicenHo 4u4-ine c2 ce/2rile $enevole pot 42 a/uc2 pre1u/iciu 4upre%a-iei teritoriale &i in/epen/en-ei 4tatului. Drept e9e%plu poate 4ervi fu>iunea a /ou2 4tate 4au intrarea $enevol2 a unui 4tat .n co%ponen-a altui 4tat. Ace4te ca>uri /uc la pier/erea 4uveranit2-ii /in partea 4tatelor ce fu>ionea>2 4au a 4tatului ce intr2 .n co%ponen-a altui 4tat.(;( <n realitate e4te foarte 3reu /e 4ta$ilit li%ita clar2 .ntre ce/2rile ce li%itea>2 4uveranitatea &i ce/2rile care nu o li%itea>2. Suveranitatea /e 4tat e4te un ele%ent care 4e caracteri>ea>2 prin unele caracteri4tici calitativeQ prin co%peten-a &i activitatea or3anelor /e 4tat.
(7: (70

SCHARBENCERGER, G. International laR an/ or/er. "on/onQ Steven4, ,0;,, p. :(. I$i/e%, p. ,5:. (;5 I$i/e%, p. ,50. (;, ANGHE", I.M., op. cit., p. ,5,E,5(. (;( WXxrWxnZ, [.. ^edu j^_`abcde`beme fdcgc. ]eilgc. ej II. [{cd~^ u beg~^ {^ed^{u^ilu^ fde}^j~. ]eilgc. rz`c{^}i{ge xr]h, ,000, i{d. 67E6;.

07

Ace4t fapt ne per%ite 42 ar3u%ent2% po4i$ilitatea li%it2rii de jure a 4uveranit2-ii unor 4tate ce nu 4unt parte co%ponent2 ale unei fe/era-ii. E9e%pluQ Monaco &i "icLten4tein. Ace4te 4tate cu propriul popor, care con4tituie i>vorul 4uveranit2-ii lor, nu pot 4olu-iona /e 4ine 4t2t2tor unele pro$le%e Oprepon/erent .n /o%eniul rela-iilor e9terneP, ele fiin/ tran4%i4e Dran-ei &i Elve-iei, .n $a>a unor acor/uri 4e%nate .ntre ace4te 4tate. Reie&in/ /in cele e9pu4e, pute% tra3e conclu>ia c2 4uveranitatea /e 4tat poate fi li%itat2 /in cau>a /i%en4iunii cantitative. Nu 4e per%ite /oar li%itarea for-at2 a 4uveranit2-ii /e 4tat. S. Cernicenco a1un3e la ur%2toarea conclu>ie .n ace4t /o%eniuQ 4tatul poate 42E&i li%ite>e $enevol 4uveranitatea, cLiar 42 4e lip4ea4c2 /e ea, intrFn/ .n co%ponen-a unei fe/era-ii 4au fu>ionFn/ cu alt 4tatK intrFn/ .n co%ponen-a altui 4tat, el .ncetea>2 a %ai fi 4tat .n 4en4ul 4ocial &i po4e4or al 4uveranit2-ii .n 4en4 interna-ional, cLiar /ac2 le3i4la-ia 4tatului, .n ca/rul c2ruia a intrat, .l recunoa&te ca 4tat 4uveran 4au for%a-iune 4uveran2K toto/at2, in/iferent /e 4tatutul oficial .n ca/rul altui 4tat, 4tatul poate avea co%peten-a careEi per%ite a fi 4u$iect /e /rept interna-ionalK nu e9i4t2 le32tur2 /irect2 .ntre recunoa&terea 4tatului, ce a intrat .n co%ponen-a altui 4tat, 4uveranitate &i calitatea /e 4u$iect /e /rept interna-ional.(;6 <n /octrina /reptului interna-ional e4te acceptat2 Opar-ialP i/eea confor% c2reia unele ele%ente /in /o%eniul rela-iilor interne 4unt privite /rept o$iecte ale re3le%ent2rii co%une atFt .n $a>a nor%elor interne, cFt &i a celor interna-ionale. (;) Din ace4te cate3orii fac parte, /e e9e%plu, pro$le%ele ce -in /e /repturile o%ului, ocrotirea %e/iului, /eter%inarea 4tatutului 1uri/ic al unor anu%ite teritorii, precu% &i recunoa&terea &i 4ta$ilirea con-inutului unor concep-ii /e /rept etc. "a rFn/ul 42u, l2r3irea /o%eniilor /e ac-iune a nor%elor /e /rept interna-ional .n ca/rul rela-iilor econo%ice interna-ionale pot fi %en-ionate, .n 4pecial, prin e9e%plul activit2-ii Or3ani>a-iei Mon/iale a Co%er-ului, .n co%peten-a re3le%ent2rii c2reia /in co%peten-a intern2 a 4tatelor trec 4ta$ilirea &i aplicarea $arierelor tarifare &i ne tarifare, proprietatea intelectual2, proiectele inve4ti-ionale, nor%ativele ecolo3ice etc.(;8 Renun-Fn/ la 4uveranitatea a$4olut2 .n raport cu unele ac-iuni .n afacerile interne, 4tatele /o$Fn/e4c toto/at2 /reptul /e a influen-a acelea&i pro$le%e la 4car2 %on/ial2. Iat2 /e ce tratatele interna-ionale, orientate 4pre re3le%entarea rela-iilor ce 4e for%ea>2 .n interiorul unui 4tat, tre$uie privite nu ca %24uri /e li%itare a 4uveranit2-ii lui, ci .n calitate /e %i1loc /e coor/onare a
(;6 (;)

I$i/e%, p. )6. rtx\WxnZ, t.., roxZ, Z.r. ]^_`abcde`be^ fdcge. ]eilgc, (55,, i{d. ,,E,(. (;8 wo]rqZ, .]. ]^_`abcde`be^ fa}ube^ lebeju^ile^ fdcge o^be^ feieu^. ]eilgc, (55,, i. (0.

0;

acor/urilor /e voin-2 a /iferitelor 4tate, ce reie4e /in 4uveranitate. V.A. Va4ilenco 4u4-ine c2 ?Si4te%ul nor%elor /reptului interna-ional nu e4te altceva /ecFt un fun/a%ent /e co%porta%ent al 4tatelor, creat /e ele .n4ele, /e aceea nu 4unt %otive /e a vor$i /e4pre li%itarea, /i4tru3erea 4au a$4or$irea 4uveranit2-ii /e 4tat /e c2tre /reptul interna-ionalA.(;7 E9ESecretarul 3eneral al ONU Coutro4 Coutro4EGLali %en-iona c2 ?re4pectarea 4uveranit2-ii &i inte3rit2-ii teritoriale a 4tatului e4te o cerin-2 o$li3atorie pentru orice activitate co%un2 pe arena interna-ional2. <n42 ti%pul 4uveranit2-ii a$4olute &i e9clu4ive a r2%a4 .n trecut. Conceptul teoretic al 4uveranit2-ii nicicFn/ nEa coinci4 cu realitatea vie-ii. Sarcina con/uc2torilor 4tatelor con4t2 a4t2>i .n cunoa&terea ace4tui feno%en &i .n a4i3urarea ecLili$rului .ntre cerin-ele interne &i pro$le%ele lu%ii ce /evine tot %ai inter/epen/ent2A.(;;

(;7 (;;

\[rqWxnZ, .\. Zibeg~ {^eduu j^_`abcde`beme fdcgc. ~c le}c. nu^g, ,0::, i{d. ,8(. Doc. ONU \);(;; /in ,; iunie ,00(, d. 8.

0:

CA!ITO"U" III. SUVERANITATEA DE STAT <N RA!ORT CU =URISDIC#II"E ORGANISME"OR INTERNA#IONA"E #.1. Rspunderea internaional a statului n viziunea (N) i n practica *urii +nternaionale de ,ustiie Unul /in ele%entele ce caracteri>ea>2 /reptul interna-ional conte%poran e4te recunoa&terea r24pun/erii interna-ionale .n calitate /e in4titu-ie /e 4ine 4t2t2toare. Rolul /eci4iv .n ace4t 4en4 lEa avut a/optarea /e c2tre Co%i4ia /e /rept interna-ional a !roiectului /e Articole privin/ r24pun/erea 4tatelor pentru fapte interna-ionale ilicite, ane9at la Re>olu-ia 87:6 /in ,( /ece%$rie (55, a A/un2rii Generale a ONU.(;: Ela$orarea ace4tui proiect a /urat %ai %ult /e (8 /e ani, la ace4t proce4 participFn/ un nu%2r i%pun2tor /e 3uverne, care &iEau pre>entat o$iec-iile la articolele ela$orate /e Co%i4ie. De4eori po>i-iile 3uvernelor erau /ia%etral opu4e, ceea ce a /eter%inat A/unarea General2 42 a%Fne a/optarea proiectului .n ca/rul unei 4e4iuni or/inare. Ace4t /ocu%ent e4te re>ultatul unei %unci .n/elun3ate a Co%i4iei /e /rept interna-ional, .n ca/rul c2reia 4Eau ela$orat un &ir /e preve/eri principiale ale /reptului r24pun/erii interna-ionale ca una /in ra%urile /e $a>2 ale /reptului interna-ional po>itiv, inclu4iv au fo4t for%ulate principiile &i nor%ele lui. Re>ultatele ace4tei activit2-i enor%e au fo4t luate .n con4i/era-ie atFt /e practica interna-ional2, cFt &i /e /octrina /reptului interna-ional, care anterior con-inea opinii controver4ate referitor la pro$le%eleEcLeie ale r24pun/erii interna-ionale. <ncerc2% 42 pre4upune% c2 ea va influen-a &i in4titu-ia r24pun/erii .n /reptul na-ional al 4tatelor. <n or/inea interna-ional2 principiul r24pun/erii 4tatelor e4te la fel /e vecLi ca &i cel al e3alit2-ii. CLarle4 /e Vi44cLer pe $un2 /reptate afir%a ?le corollaire o$li3M /e leur M3alitMA. (;0 iEn >ilele noa4tre /reptul r24pun/erii interna-ionale r2%Fne .nc2 .n %are %24ur2 a fi unul cutu%iar &i controver4at, /e4tinat pentru a concilia /iver4e intere4e &i voin-ele 4uverane ale 4tatelor.

(;: (;0

RRR.un.or3laRre4pon4a$ilitfra.Lt% VISSCHER, CH. "a re4pon4a$ilitM /e Etat4. Ci$liotLeca Vi44eriana. "e/e. ,0(), to% II, p. :0E,,0.

00

Scopul /reptului interna-ional e4te /e a a4i3ura un co%porta%ent le3al al 4tatelor &i al altor 4u$iec-i, altfel 4pu4 G /e a a4i3ura o finalitate, care ?poate avea loc toc%ai ca ur%are a per4pectivei con4ecin-elor pe care le antrenea>2 o ...a$atere, /eci a func-ion2rii in4titu-iei r24pun/erii interna-ionaleA.(:5 =uri4pru/en-a interna-ional2 /e a4e%enea a recuno4cut r24pun/erea interna-ional2 .n calitate /e principiu al /reptului interna-ional. A4tfel, Curtea !er%anent2 /e =u4ti-ie Interna-ional2 OC!=IP, .n Lot2rFrea /in ,6 4epte%$rie ,0(: privin/ ca>ul 5sin de +horzo, OGer%ania v. !oloniaP, relev2 c2 ?.nc2lcarea unui an3a1a%ent atra3e o$li3a-ia /e a repara pre1u/iciul .ntrEo for%2 a/ecvat2, ceea ce repre>int2 un principiu /e /rept interna-ional. Repara-ia e4te ...ele%entul in/i4pen4a$il aplic2rii unei conven-ii, f2r2 a fi nece4ar, totu&i, ca ace4t lucru 42 fie prev2>ut .n conven-ieA OC!=I, SRIE A G ,;. RECUEI" /e4 ARRTS, ,6P.(:, Calificarea faptei interna-ionale ilicite are loc .n $a>a /reptului interna-ional. Calificarea faptei nu /epin/e /e faptul /ac2 acea4t2 ac-iune e4te le3al2 /in punctul /e ve/ere al /reptului na-ional. Acea4t2 preve/ere e4te recuno4cut2 &i /e practica 1u/iciar2. "a ) fe$ruarie ,06( .n avi>ul cu privire la trata%entul na-ionalilor polone>i .n Dant>i3 OC!=I, SRIE AC G )). RECUEI" /e4 ARRTSP,(:( Curtea a 4ta$ilit, c2 ?...potrivit principiilor unani% recuno4cute, un 4tat .n raporturile 4ale cu un alt 4tat poate face tri%itere /oar la /reptul interna-ional.... Statul nu poate face tri%itere la propria Con4titu-ie, pentru a 4e e4cLiva /e la e9ercitarea o$li3a-iilor a4u%ate .n $a>a /reptului interna-ional...A Acea4t2 re3ul2 a fo4t reiterat2 /e Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie OCI=P a ONU &i a fo4t fi9at2 .n art. (; al Conven-iei /e la Viena cu privire la /reptul tratatelor. Drept ac-iune a 4tatului e4te con4i/erat co%porta%entul oric2rui /intre or3anele 4ale, in/iferent /e locul pe careEl ocup2 .n 4i4te%ul /e 4tat, cu con/i-ia c2 ace4t or3an /e4f2&oar2 o activitate oficial2, fapt recuno4cut &i /e Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie, /e e9e%plu, .n ca>ul fra-ilor La %rand OGer%ania v. SUAP /in (; iunie (55,.(:6 Va fi con4i/erat2 /rept ac-iune a 4tatului &i un co%porta%ent al unei per4oane 4au a unei for%a-iuni, care /e&i nu activea>2 .n calitate /e or3an al 4tatului, totu&i, e4te po4e/2 unele criterii ale puterii /e 4tat. Daptul c2 or3anul, ce repre>int2 4tatul .&i /ep2&e&te .%puternicirile nu 4cute&te 4tatul /e r24pun/ere pentru un a4e%enea co%porta%ent. Ace4te preve/eri &iEau 324it reflectare .n actele interna-ionale, inclu4iv .n practica aplic2rii lor. !rotocolul I /in ,0;; a/i-ional celor patru Conven-ii /e la Geneva /in ,0)0 cu privire la protec-ia victi%elor /e r2>$oi preve/e c2 ?partea la conflict poart2 r24pun/ere pentru actele co%i4e /e
(:5 (:,

ANGHE", I.M., ANGHE", V.I. R24pun/erea .n /reptul interna-ional. E/. "u%ina "e9. Cucure&ti, ,00:, p. ,5. LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4ccpi14erieAA,;8)U4ine/eCLor>oRDon/Arret.p/f (:( LttpQRRR.ic1E ci1.or3ci1RRRc/eci4ion4ccpi14erieACAC))5,Traite%entnationau9polonai4Avi4con4ultatif.p/f (:6 LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocHetc3u4c3u4c1u/3%entc3u4c1u/3%ent(55,57(;.Lt%

,55

per4oanele ce fac parte /in for-ele 4ale ar%ateA Oart. 0,P. Co%entariul Co%itetului Interna-ional al Crucii Ro&ii la ace4t articol preve/e c2 el ?core4pun/e principiilor 3enerale ale r24pun/erii interna-ionaleA.(:) Drept ac-iune a 4tatului va fi con4i/erat co%porta%entul unei per4oane 4au al unui 3rup /e per4oane, careE&i /e4f2&oar2 activitatea .n nu%ele ace4tui 4tat. Hot2rFrea Ca%erei /e Apel a Tri$unalului !enal Interna-ional pentru e9EI3o4lavia OT!IIP /in ,8 iulie ,000, .n ca>ul 4adic preve/e c2 ?Drept con/i-ie pentru atri$uirea, .n $a>a /reptului interna-ional, a faptelor co%i4e /e per4oane fi>ice e4te controlul /in partea 4tatului a4upra ace4tor per4oaneA.(:8 Drept .nc2lcare a o$li3a-iei interna-ionale e4te con4i/erat2 ac-iunea 4tatului ce vine .n contra/ic-ie cu o$li3a-iile a4u%ate. Un ca> 4pecial .l repre>int2 a/optarea unei le3i /e c2tre un 4tat, care contravine o$li3a-iei interna-ionale a4u%ate. Anali>a practicii interna-ionale /e%on4trea>2 c2 nu e9i4t2 o nor%2 3eneral2 .n ace4t 4en4. <n unele ca>uri .n4u&i faptul a/opt2rii unei a4e%enea le3i vine .n contra/ic-ie cu o$li3a-iile 4tatului &i atra3e r24pun/erea interna-ional2. A4e%enea conflicte au fo4t e9a%inate /e c2tre T!II, /e e9e%plu .n ca>ul !urundjia /in ,5 /ece%$rie ,00:.(:7 <n alte ca>uri, .n4u&i faptul a/opt2rii unei le3i poate 42 nu fie con4i/erat /rept .nc2lcare a o$li3a-iilor a4u%ate, .n 4pecial cFn/ 4tatul are po4i$ilitatea 4Eo aplice f2r2 a fi .nc2lcat2 o$li3a-ia interna-ional2. O a4e%enea preve/ere a fo4t fi9at2 /e c2tre CI= .n ca>ul La %rand.(:; Confor% re3ulii 3enerale r24pun/erea iEa na&tere .n ca>ul .nc2lc2rii o$li3a-iei interna-ionale. Toto/at2, .ncetarea efectelor unei o$li3a-ii, /e e9e%plu .n ca>ul .ncet2rii unui tratat ca ur%are a .nc2lc2rii lui, nu influen-ea>2 raportul 1uri/ic 4urvenit .n ur%a r24pun/erii. Acea4t2 re3ul2 &iEa 324it o3lin/ire &i .n practica CI=, .n ca>urile #ffaire du +ameroun septentrional /in ( /ece%$rie ,076(:: &i +ertaines terres a phosphates a Nauru ONauru v. Au4traliaP /in (7 iunie ,00(.(:0 Confor% principiului r24pun/erii .n /reptul interna-ional 4tatul poart2 r24pun/ere pentru propriul co%porta%ent. Dar, uneori, fapta ilicit2 poate fi re>ultatul ac-iunilor cFtorva 4tate. <n ca>ul .n care un 4tat acor/2 a1utor altui 4tat la co%iterea unui act ilicit, el va purta r24pun/ere, /ac2Q 4tatul con&tienti>ea>2 c2 fapta e4te ilicit2K fapta ar fi fo4t ilicit2 .n ca>ul .n care ar fi fo4t co%i42 /e c2tre 4tatul ce acor/2 a1utor. <n ca>ul /at e4te vor$a /e4pre coparticiparea la fapta ilicit2. Cre/e% c2 al /oilea punct e4te /i4cuta$il, /eoarece acor/area a1utorului altui 4tat la .nc2lcarea acor/ului nu e4te o$li3atorie pentru
(:) (:8

ICRC. Co%%entar on tLe A//itional !rotocol4. Geneva. ,0:;, p. ,58). =u/3%ent, TLe !ro4ecutor v. Du4Ho Ta/ic. Ca4e ITE0)E,EA, ICTI Appeal4 CLa%$er, ,8 =uli ,000, para ,56. LttpQRRR.un.or3ictta/icappeal1u/3e%entin/e9.Lt% (:7 LttpQRRR.un.or3ictfurun/>i1atrialc(1u3e%entin/e9.Lt% (:; LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocHetc3u4c3u4c1u/3%entc3u4c1u/3%ent(55,57(;.Lt% (:: LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4c4u%%arie4ccuH4o%%aire76,(5(.Lt% (:0 LttpQRRR.ic1E ci1.or3ci1RRRcca4e4cnau4cnau41u/3%entcnau4c1u/3%ent,00(57(7e9ception4preli%inaire4.p/f

,5,

4urvenirea r24pun/erii 4tatul ce acor/2 a1utor &i, .n 3eneral contravine principiului $unei cre/in-e. Interpretarea ace4tei nor%e e4te po4i$il2 /oar prin aplicarea unui ele%ent /e noutate .n in4titu-ia coparticip2rii .n /reptul interna-ional. <n %a1oritatea ca>urilor acea4ta nu are un rol Lot2rFtor, /eoarece .n practic2, /e re3ul2, are loc acor/area a1utorului .n .nc2lcarea nor%elor unani% recuno4cute. Dup2 $o%$ar/a%entul /e c2tre avia-ia %ilitar2 .n ,0:7 a ora&ului Tripoli, "i$ia a prote4tat fa-2 /e SUA &i Marea Critanie, ulti%a punFn/ la /i4po>i-ie $a>ele 4ale %ilitare. Drept re>ultat, A/unarea General2 a a/optat la (5 noie%$rie ,0:7 Re>olu-ia ),6: ?DMclaration /e la ConfMrence /e4 cLef4 /Etat et /e 3ouverne%ent /e lOr3ani4ation /e lunitM africaine relative S lattaNue %ilitaire aMrienne et navale lancMe en avril ,0:7 par lactuel 3ouverne%ent /e4 Etat4EUni4 contre la =a%aLiria ara$e li$enne populaire et 4ociali4teA,(05 care cLe%a 4tatele la a$-inerea /e la acor/area oric2rui a1utor 4au %i1loace .n 4copul co%iterii actelor /e a3re4iune contra "i$iei. A/unarea General2 &i Con4iliul /e Securitate /e nenu%2rate ori au cLe%at 4tatele 42 4e a$-in2 /e la acor/area a1utorului %ilitar 4tatelor ce au co%i4 .nc2lc2ri 3rave ale /repturilor &i li$ert2-ilor fun/a%entale ale o%ului. Ca &i orice 4i4te% /e /rept, /reptul interna-ional preve/e 4itua-ii care e9clu/ fapta ilicit2, ce nu core4pun/e o$li3a-iei a4u%ate. A4e%enea 4itua-ii 4unt acor/ul, le3iti%a ap2rarea, contra%24urile, for-a %a1or2, cala%it2-ile &i 4tarea /e nece4itate. Acea4t2 li4t2 e4te /efinitiv2. Con/i-iile %en-ionate nu /uc la .ncetarea o$li3a-iei &i nu influen-ea>2 con-inutul ei. Ele /oar ar3u%entea>2 ne .n/eplinirea lor .n perioa/a, .n care are loc fapta. <n acea4t2 privin-2, %ecani4%ul r24pun/erii /ifer2 /e ne e9ecutarea unui tratat /rept con4ecin-2 a .nc2lc2rii lui, prev2>ut /e art. 75 al Conven-iei /e la Viena /in ,070 privin/ /reptul tratatelor. (0, A4upra ace4tui a4pect a atra4 aten-ia &i CI= .n ,00;, .n ca>ul Projet %abci(ovo"Nag$maros ?cLiar /ac2 e9i4ten-a 4t2rii /e nece4itate va fi 4ta$ilit2, ea nu /uce la .ncetarea unui tratat. Starea /e nece4itate poate fi invocat2 /oar pentru e9onerarea /e la r24pun/ere a 4tatului ce nEa .n/eplinit un tratat. CLiar /ac2 invocarea ace4tui %otiv va fi con4i/erat2 1u4tificat2, tratatul nu iEa 4fFr&it i%e/iatK el poate fi lip4it /e efect pe /urata 4t2rii /e nece4itate, /ar r2%Fne .n vi3oare atFt ti%p, cFt p2r-ile nuEl vor /e>avua printrEun acor/ co%un. Din %o%entul /i4pari-iei 4t2rii /e nece4itate, /atoria /e aE&i .n/eplini o$li3a-iile prev2>ute prin tratat rena&teA.(0( Hot2rFrea CI= /in (8 4epte%$rie ,00; .n ca>ul 3arrage de %abci(ovo"Nag$maros OSlovacia v. Un3ariaP relev2, c2 o/at2 /ep2&it2 etapa %24urilor /e pre32tire .nc2 rever4i$ile, /eci>iile Slovaciei con4tituie co%porta%ente ilicite, /eoarece contravin principiului propor-ionalit2-ii, /eci actele ilicite 4unt 4u4cepti$ile /e a an3a1a re4pon4a$ilitatea 4a.(06
(05 (0,

LttpQ/acce44//4.un.or3/ocRESO"UTIONGENNR5)0;75IMGNR5)0;75.p/fOpenEle%ent Conven-ia /e la Viena cu privire la /reptul tratatelor, 4e%nat2 (6.58.,070, .n vi3oare /in (;.5,.,0:5. LttpQuntreat.un.or3ilcte9t4in4tru%ent4francai4traite4,,,070francai4.p/f (0( LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocHetcL4cL41u/3%entcL4c1u/3%ent0;50(8fra%e.Lt% (06 I$i/e%.

,5(

!roiectul /e articole al Co%i4iei /e /rept interna-ional confir%2 e9i4ten-a unei circu%4tan-e, ce e9clu/e caracterul ilicit Oart. ((P, /e1a a/%i4 /e 1uri4pru/en-a ar$itral2 privin/ repre4aliile G ca>ul privin/ r24pun/erea Ger%aniei pentru pa3u$a cau>at2 .n coloniile portu3Le>e /in 4u/ul Africii G Naulilaa, Lot2rFrea /in 6, iulie ,0(:(0) 4au Lot2rFrea CI= /in (; iunie ,0:7 .n ca>ul /ilitar$ and Paramilitar$ #ctivities in and against Nicaragua ONicara3ua v. SUAP.(08 Co%i4ia /e /rept interna-ional a preferat e9pre4ia ?contra%24uriA ter%enilor tra/i-ionali, cu% ar fi ?repre4aliiA 4au ?4anc-iuniA Oulti%ul tre$uie re>ervat %24urilor aplica$ile, .n $a>a Lot2rFrilor unei or3ani>a-ii interna-ionale, .n ur%a .nc2lc2rilor /reptului, avFn/ con4ecin-e 3rave pentru co%unitatea interna-ional2P. !ute% e4ti%a c2 ace4tea nu 4unt contra%24uri, .n ti%p ce ele con4tituie circu%4tan-e ce e9clu/ caracterul ilicit al faptelor, ci fapte ilicite cu caracter interna-ional fa-2 /e care 4e ripo4tea>2. Statul culpa$il e4te o$li3at 42 re4tituie inte3ral pa3u$a 4urvenit2 .n ur%a faptei interna-ionale ilicite. O$li3a-ia /e a re4titui inte3ral /auna e4te un principiu 3eneral /e /rept caracteri4tic &i 4i4te%elor na-ionale /e /rept. Co/ul civil al Repu$licii Mol/ova .n art. ,) ?repararea pre1u/iciuluiA, preve/e c2 ?per4oana le>at2 .ntrEun /rept al ei poate cere repararea inte3ral2 a pre1u/iciului cau>at a4tfelA. <n /reptul interna-ional ace4t principiu 4Ea 4ta$ilit la .nceputul 4ecolului JJ. <n Lot2rFrea C!=I /in (7 iulie ,0(;, .n ca>ul 5sin de +horzo, Odemande en indNmnitNO compNtenceP 4e arat2 c2 ?principiul /e /rept interna-ional preve/e c2 .nc2lcarea unui an3a1a%ent atra3e o$li3a-ia /e a repara pre1u/iciul .ntrEo for%2 a/ecvat2. Repara-ia e4te... co%pli%entul in/i4pen4a$il aplic2rii unei conven-ii, f2r2 a fi nece4ar, totu&i, ca ace4t lucru 42 fie .n4cri4 .n conven-ieA.(07 R24pun/erea %aterial2 e4te o for%2 a r24pun/erii interna-ionale, prin care 4tatul culpa$il e4te o$li3at 42 repare /aunele %ateriale provocate /e el altui 4tat 4u$ /u$lu a4pectQ plata /e4p23u$irilor pentru /aunele provocate OreparatioP &i re4ta$ilirea /repturilor .nc2lcate OrestitutioP. Spre /eo4e$ire /e r24pun/erea %oral2, repara-ia /aunelor %ateriale are un caracter co%pen4atoriu &i nu punitiv. !rincipiul aplica$il e4te restitutio in integrum, cu preci>area c2 practica interna-ional2 con4acr2 re3ula, potrivit c2reia 4tatul culpa$il va repara nu%ai /aunele /irecte, nu &i pe cele in/irecte. Ca principiu 4u$4i/iar, cFn/ re4ta$ilirea 4itua-iei anterioare faptei ilicite nu e4te po4i$il2, r24pun/erea %aterial2 va con4ta .n plata unor co%pen4a-ii pentru pre1u/iciul provocat OreparatioP. Repararea pa3u$ei, cau>ate /e fapta interna-ional2 ilicit2 poate avea loc 4u$ for%a re4titu-iei, co%pen4a-iei 4au 4ati4fac-iei. Ele pot fi aplicate /e 4ine 4t2t2tor 4au .n cu%ul. !entru 4ta$ilirea for%ei 4e va lua .n con4i/era-ie po>i-ia 4tatului victi%2.
(0)

\Y[Zx, ]Wxqr Z. ]^_`abcde`b~^ ia`~ g fde}ej u a`a^j. teia`cdi{g^bbe^ uz`c{^}i{ge ubei{dcbbe| }u{^dc{ad~. ]eilgc, ,0);. (08 LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRcca4e4cnu4cnu4c1u/3%entcnu4c1u/3%ent,0:757(;.p/f (07 LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4ccpi14erieAA50(:U4ine/eCLor>oRCo%petenceArret.p/f

,56

Re4titu-ia e4te pri%a for%2 /e reparare a pa3u$ei. !rioritatea re4titu-iei e4te recuno4cut2 &i /e practica 1u/iciar2. Confor% cele$rului dictum /in (7 iulie ,0(;, e9pu4 /e C!=I .n ca>ul 5sine de +horzo, Odemande en indNmnitNO compNtenceP, o$iectivul principal al repara-iei e4te /e a .nl2tura toate con4ecin-ele faptei ilicite interna-ionale. De fiecare /at2, cFn/ acea4ta e4te po4i$il, prioritate va avea restitutio in integrum, ceea ce pre4upune re4ta$ilirea, .n li%itele po4i$ilit2-ilor, a 4itua-iei anterioare faptei ilicite interna-ionale .n raport cu alte for%e /e repara-ie.(0; <n ca>ul Te9acoECala4iatic, ar$itrul a 4ta$ilit c2 ? restitutio in integrum con4tituie ...4anc-iunea lo3ic2 a ne e9ecut2rii o$li3a-iilor contractualeA &i c2 ea nu poate con4titui o a$atere, /ecFt .n %24ura .n care, re4ta$ilirea status Puo 4e love&te /e o i%po4i$ilitate a$4olut2.(0: <n ca>ul .n care actul ilicit e4te un act 1uri/ic, tran4%iterea $unurilor .n 4tarea ini-ial2 con4i4t2 .n anularea 4a, in/iferent /e natura 4a, inclu4iv /ac2 e4te vor$a /e4pre o Lot2rFre 1u/ec2torea4c2 G Ar$itra3e, 6 %ai ,065, affaire /artini.(00 CI= .n Lot2rFrea /in ,) fe$ruarie (55( .n ca>ul Qerodia ORD Con3o v. Cel3iaP a e4ti%at, c2 Cel3ia ?prin %i1loace, la ale3erea 4a, va anula %an/atul /e are4tA, e%i4 .n %o/ ile3al .%potriva Mini4trului Afacerilor E9terne al Repu$licii De%ocrate Con3o ?&i va infor%a autorit2-ile pe lFn32 care ace4t %an/at a fo4t eli$eratA, 655 po>i-ie conte4tat2 /e unii 1u/ec2tori G R. Hi33in4, !. @ooi1%an4 &i TL. Cuer3entLalP.65, In4tan-ele interna-ionale nu au, .n principiu, co%peten-a /e a anula /e 4ine 4t2t2tor un act na-ional. Aceea&i re3ul2 4e aplic2 &i 1uri4/ic-iilor aplica$ile in4titu-iilor inte3ra-ioni4te, /rept e9e%plu fiin/ Curtea /e =u4ti-ie a Co%unit2-ilor Europene. Statului .i revine r24pun/erea pentru luarea %24urilor nece4are pentru eli%inarea faptei interna-ionale ilicite, care 42 nu %ai pro/uc2 efecte. Me%oran/u%ul acor/ privin/ re3ulile &i proce/urile /e re3le%entare a /iferen/elor .ntre 4tatele %e%$re ale OMC, ane92 la GATT /in ,00), preve/e li$ertatea /e a ale3e %i1loacele, cFn/ ne core4pun/erea re3ulilor contractuale e4te con4tatat2 /e ORD Oor3anul /e re3le%entare a /iferen/elor .n ca/rul OMCP. E9i4t2 o e9cep-ie cele$r2, /ar care, toto/at2, confir%2 re3ulaQ C!=I a fo4t autori>at2 printrEun co%pro%i4 pe care lEa 4e4i>at, .n ca>ul Rones franches .ntre Dran-a &i Elve-ia .n or/onan-a /in 7 /ece%$rie ,065 OSRIE A G (). RECUEI" /e4 ARRTSP, /eclarFn/ nulle et de nul effet o le3e france>2 /in ,0(6 inco%pati$il2 cu o$li3a-iile interna-ionale ale Dran-ei.65(
(0; (0:

I$i/e%. DAI""IER, !., !E""ET, A. Droit international pu$lic. ;Ee e/ition. ".G.D.=. !ari4, (55(, p. ;00. (00 Recueil /e4 4entence4 ar$itrale4 ORSAP, pu$liM par Nation4 Unie4, vol.II, p. 0;8. 655 LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocHetcCOCEcco$e1u/3%entcco$ec1u/3%ent(55(5(,).!DD 65, LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocHetcCOCEcco$e1u/3%entcco$ec1u/3%ent(55(5(,)Li33in4EHooi1%an4E $uer3entLalen3li4L.!DD 65( LttpQRRR.ic1E ci1.or3ci1RRRc/eci4ion4ccpi14erieAA();:Bone4francLe4HauteSavoieet!a4/eGe9(epLa4eOr/onn

,5)

O alt2 for%2 e4te co%pen4a-ia, care preve/e re4tituirea pa3u$ei financiare, inclu4iv lucrum cessans Oprofitul nereali>atP. Statul re4pon4a$il e4te o$li3at 42 co%pen4e>e /auna cau>at2 prin fapta interna-ional2 ile3al2 .n %24ura .n care ea nu e4te ra%$ur4at2 prin re4titu-ie. <n ca>ul 3arrage de %abci(ovo"Nag$maros, CI= a 4ta$ilit c2 ?e9i4t2 o nor%2 recuno4cut2 .n /reptul interna-ional, confor% c2reia 4tatul victi%2 are /reptul la co%pen4a-ie /e la 4tatul culpa$il, pentru /auna cau>at2A.656 !re>int2 intere4 faptul c2 co%pen4a-ia pentru pa3u$a a/u42 %e/iului poate avea loc &i .n ca/rul r24pun/erii pentru /e4f2&urarea unui conflict %ilitar. Re>olu-ia Con4iliului /e Securitate a ONU 7:; O,00,P preve/e re4pon4a$ilitatea IraHului confor% /reptului interna-ional ?pentru orice pier/eri, pa3u$2, inclu4iv cea a/u42 %e/iului &i folo4irea re4ur4elor naturale... .n re>ultatul a3re4iunii /in partea IraHului &i ocup2rii @uReituluiA Op. ,7P. 65) <n confor%itate cu acea4t2 re>olu-ie, Co%i4ia /e co%pen4are a ONU a in/icat .n %o/ /irect a4upra /iver4elor /aune a/u4e, inclu4iv %e/iului &i re4ur4elor naturale .n Lot2rFrea /in ,; %artie ,00( ?Criterii privin/ cate3orii /e preten-ii a/2u32toareA. Sati4fac-ia con4t2 .n e9pri%area 4cu>elor, onorurilor a/u4e /rapelului, atra3erea la r24pun/ere a per4oanelor culpa$ile, a4i3ur2rilor privin/ ne repetarea unor a4e%enea acte 4au &i /e4p23u$irilor no%inale 4au punitive Oplata unor 4u%e .n $aniP. Sati4fac-ia poate fi &i 4u$ for%a /eclar2rii faptului ca fapt ilicit /e c2tre un tri$unal interna-ional co%petent G Lot2rFrea ar$itral2 /in 7 %ai ,0,6, 4pe-ele +arthage &i /anouba658K Lot2rFrea CI= .n ca>ul DNtroit de +orfou /in ,8 /ece%$rie ,0)0K657 Lot2rFrea CI= .n ca>ul fra-ilor La %rand /in (; iunie (55,.65; Se poate vor$i /e4pre 4anc-iuni interne O%24uri a/%ini4trative 4au /i4ciplinareP fa-2 /e a3entul pu$lic autor al faptei ilicite. Sati4fac-ia con4tituie un %o/ /e reparare aplicat2 .n rela-iile inter4tatale pentru /aune concrete. Atunci cFn/ e4te atin42 onoarea, /e%nitatea, pre4ti3iul 4ati4fac-ia cap2t2 o i%portan-2 /eo4e$it2. E4te o proce/ur2 cuno4cut2 /e %ai %ult ti%p, /e4eori aplicat2 prin inter%e/iul %e/iatorilor, /e e9e%plu co%i4ia %i9t2 italian2Evene>uelean2 /in 6 %ai ,065 .n 4pe-a /artini65:. <n $a>a unui acor/ .ncLeiat .n ,0:7, /atorit2 %e/ierii Secretarului 3eneral al Na-iunilor Unite, Dran-a a a/u4 4cu>e Noii Belan/e O4pe-a Sainbo, 7arriorP .n ur%a 4a$ota1ului /in ,0:8 a unei nave 4tr2ine care 4e 324ea .n portul neoE>elan/e>, /in partea unor a3en-i 4ecre-i france>iK .n acela&i ti%p fiin/ pl2tit2 o 4u%2 /e $ani. !are ori3inal2 proce/ura /e .nlocuire a pe/ep4ei pentru a3en-ii 4ecre-i
ance,065,(57.p/f 656 LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocHetcL4cL41u/3%entcL4c1u/3%ent0;50(8fra%e.Lt% 65) LttpQRRR.un.or3frencL/ocu%ent44cre4,00,7:;f.p/f 658 Recueil /e4 4entence4 ar$itrale4 ORSAP, vol. IJ, p. );(. 657 LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRcca4e4ccccccc1u/3%entcCCc1u/3%ent,0)0,(,8.p/f 65; LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocHetc3u4c3u4c1u/3%entc3u4c1u/3%ent(55,57(;.Lt% 65: Recueil /e4 4entence4 ar$itrale4 ORSAP, vol. II, p. ,55(.

,58

france>i, con/a%na-i .n acela&i ti%p la priva-iune /e li$ertate /e tri$unalele neoE>elan/e>e, prin atra3erea la r24pun/ere .n 4tatul /e re&e/in-2K evi/ent, c2 nu putea fi vor$a /e4pre o pe/eap42 /i4ciplinar2 intern2. <n ca> /e ne re4pectare 4trict2 a ace4tui an3a1a%ent /in partea Dran-ei, con/uita ei ar fi fo4t /eclarat2 /e un ar$itra1 .n %o/ 4ole%n &i pu$lic, /rept o ?.nc2lcare e4en-ial2 a o$li3a-iilor 4aleA, ceea ce ?con4tituie, .n ace4te circu%4tan-e, o 4ati4fac-ie aplicat2 pentru pa3u$ele le3ale &i %orale a/u4e Noii Belan/eA G Lot2rFrea /in 65 aprilie ,005. 650 <n lip4a unei preve/eri privin/ co%pen4a-ia %onetar2, .n $a>a unui acor/ %utual, a fo4t creat un fon/ /e4tinat pro%ov2rii rela-iilor a%ia$ile .ntre cet2-enii celor /ou2 4tate, acor/ 4e%nat la (0 aprilie ,00, la ellin3ton. <n proiectul /e articole privin/ r24pun/erea 4tatelor, Co%i4ia /e /rept interna-ional a /i4tin4 a4i3ur2rile /e 3aran-iile ne re4pect2rii repara-iei stricto sensu Oart. 65PK .n 4pe-a La %rand, C=I a 4ta$ilit c2 e4te vor$a /e4pre for%e /e 4ati4fac-ie, inclu4iv 4cu>ele. <n Lot2rFrea /in (; iunie (55,, Curtea a relevat ?c2 4cu>ele nu 4unt 4uficiente, la fel cu% &i /e fiecare /at2 cFn/ cet2-enii 4tr2ini nu au fo4t avi>a-i f2r2 .ntFr>iere privin/ /repturile lor .n $a>a par. , al art. 67 al Conven-iei /e la Viena privin/ rela-iile con4ulare &i care au fo4t o$iectul unei /eten-ii prelun3ite, .n ca/rul c2rora au fo4t con/a%na-i la pe/ep4e 4evereA Opar. ,(6PK6,5 .n42 ea 4ta$ile&te ?c2 an3a1a%entul preluat /e Statele Unite /e a a4i3ura punerea .n aplicare a %i1loacelor 4pecifice a/optate .n e9ecutarea o$li3a-iilor 4ale, tre$uie 42 fie con4i/erate /rept 4ati4f2c2toare fa-2 /e cererea Ger%aniei privin/ o$-inerea unei a4i3ur2ri 3enerale /e ne repetare a unor a4e%enea ca>uriA Opar. ,()P.6,, Renun-area la vecLea ter%inolo3ie ofer2 avanta1ul /e a /e%on4tra lip4a unei cri%inali>2ri a in4titu-iei r24pun/erii interna-ionale a 4tatului Opute% invoca /e4tinul Ger%aniei /up2 cel /eEal /oilea r2>$oi %on/ial, cel al IraHului .n ur%a conflictului /in Golf 4au cel al re3i%ului tali$an .n Af3ani4tan, .n ur%a atentatelor /in ,, 4epte%$rie (55,, care poate fi co%parat cu o 4itua-ie /e ace4t 3enP. Evi/ent c2, .n lu%ea conte%poran2 e9i4t2 po4i$ilit2-i /e a repri%a co%porta%entele iliciteK .n42 acea4t2 repre4iune relev2, .n plan univer4al, %ecani4%ele Cartei ONU OCapitolul VIIP, un/e o$iectivul nu con4t2 .n punerea .n aplicare a r24pun/erii interna-ionale, ci .n %en-inerea p2cii &i a 4ecurit2-ii interna-ionale. <n avi>ul privin/ Sezervele la +onvenia pentru prevenirea Ti reprimarea crimei de genocid /in (: %ai ,08,, CI= a e4ti%at c2 ?.n ca/rul unei a4e%enea conven-ii 4tatele contractante nu au intere4e proprii, ele au /oar, toate &i fiecare, un intere4 co%un G cel /e a prote1a 4copurile /e $a>2 prev2>ute .n Conven-ieA.6,(

650 6,5

Revue Generale /e Droit International !u$lic, ,00,, p. :6:E:;:. LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocHetc3u4c3u4c1u/3%entc3u4c1u/3%ent(55,57(;.Lt% 6,, I$i/e%. 6,( LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4c4u%%arie4cppc34o%%aire8,58(:.Lt%

,57

Un alt e9e%plu poate 4ervi Lot2rFrea C!=I /in ,; au3u4t ,0(6 .n ca>ul 7imbledon, care a a/%i4, c2 4tatele p2r-i la o conven-ie %ultilateral2 pot an3a1a r24pun/erea unui 4tat, care nuE&i re4pect2 o$li3a-iile, /e e9e%plu, li$ertatea /e trecere printrEun canal interna-ional pentru navele 4u$ pavilionul altui 4tat, .n ca>ul cFn/ el nu e4te le>at .n %o/ /irect OC!=I, ,; aout ,0(6, affaire /u i%$le/on, Serie A n ,P.6,6 Articolul ): al !roiectului Co%i4iei /e /rept interna-ional preve/e c2 ?orice 4tat, altul /ecFt cel le>at e4te .n /rept 42 invoce r24pun/erea altui 4tat, /ac2Q ?...$P o$li3a-ia .nc2lcat2 e4te a/u42 co%unit2-ii interna-ionale .n an4a%$lul 42uA. Acea4t2 /i4po>i-ie vi>ea>2 viol2rile 3rave ale o$li3a-iilor ce /ecur3 /in nor%ele i%perative ale /reptului interna-ional 3eneral, precu% &i ale o$li3a-iilor erga omnes. CI= .n Lot2rrFrea /in 8 fe$ruarie ,0;5 .n ca>ul 3arcelona 4raction, Light and Po,er +ompan$, Limited OCel3ia v. SpaniaP, a 4u$liniat c2 ?Reie&in/ /in i%portan-a /repturilor .n cau>2, toate 4tatele pot fi con4i/erate ca avFn/ un intere4 1uri/ic .n ceea ce 4e refer2 la /repturile care tre$uie prote1ateK o$li3a-iile /e4pre care e4te vor$a 4unt o$li3a-ii erga omnesA.6,) Acea4t2 Lot2rFre con-ine e9e%ple /e4pre ?o$li3a-iile ce /ecur3 /in /reptul interna-ional conte%poran, care 4coate .n afara le3ii actele /e a3re4iune &i /e 3enoci/, la fel principiile &i re3ulile referitoare la /repturile fun/a%entale ale per4oanei u%ane, inclu4iv protec-ia contra practic2rii 4clava1ului &i a /i4cri%in2rii ra4ialeA.6,8 <n Lot2rFrea /in 65 iunie ,008 privin/ 4imorul *riental O!ortu3alia v. Au4traliaP, CI= a recuno4cut .n %o/ e3al c2 ?/reptul popoarelor /e a /i4pune /e ele .n4ele, prev2>ut .n Cart2, precu% &i /e practica ONU, e4te un /rept ce reie4e /in o$li3a-iile cu caracter erga omnesA.6,7 Sanc-iunile &i contra%24urile repre>int2 o for%2 /e con4trFn3ere fa-2 /e 4tatul culpa$il. !ro$le%a con4trFn3erii e4te tra/i-ional con4i/erat2 /rept una /in cele %ai i%portante .n /reptul interna-ional. D2cFn/uE4e tri%itere la lip4a unui aparat centrali>at /e con4trFn3ere, %ul-i 3Fn/itori ne3au caracterul 1uri/ic al /reptului r24pun/erii, acor/Fn/uEi caracterul unei %orale po>itive. <n realitate .n42 con4trFn3erea are un rol i%portant .n func-ionarea /reptului interna-ional &i repre>int2 unul /in ele%entele caracteri4tice ale %ecani4%ului /e func-ionare. !roce4ul /e 3lo$ali>are i%pune o le32tur2 tot %ai 4trFn42 .ntre 4tate, unin/uEle .ntrEun 4i4te%, /e nivelul /e func-ionare a c2ruia /epin/ intere4ele vitale ale 4tatelor. A4i3urarea func-ion2rii nor%ale a ace4tui 4i4te% i%pune nece4itatea re4pect2rii nor%elor /reptului interna-ional, inclu4iv i%ple%entarea r24pun/erii interna-ionale. Sca/e rolul con4trFn3erii /irecte &i cre&te rolul %i1loacelor a/optate /e or3ani>a-iile interna-ionale.
6,6 6,)

LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4ccpi14erieAA5,56i%$le/onArret5:,0(6.p/f LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4c4u%%arie4c$t4o%%aire;55(58.Lt% 6,8 I$i/e%. 6,7 LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRcca4e4cpacpac1u/3%ent4c!Ac1u/3%ent,0085765.p/f

,5;

Mi1locul univer4al /e influen-are a4upra 4tatului culpa$il con4t2 .n privarea ace4tuia /e po4i$ilitatea /e a 4e folo4i /e /repturile &i po4i$ilit2-ile ce reie4e /in 4i4te%ul /e raporturi 1uri/ice .nc2lcate, /in tratatul interna-ional 4au /in 4tatutul or3ani>a-iei interna-ionale. Avi>ul con4ultativ al CI= /in ,, iulie ,085 privin/ #frica de 'ud"-est %en-ionea>2 c2 ?Unul /in principiile /e $a>2, ce re3le%entea>2 rela-iile interna-ionale, ...e4te acela, confor% c2ruia partea, care renun-2 la o$li3a-iile 4ale &i nu le .n/epline&te, nu poate fi con4i/erat2 /rept parte ceE&i %en-ine /repturile, care ar reie&i, /up2 p2rerea ei, /in ace4te rela-ii.A6,; Con4trFn3erea ca ele%ent al %eto/ei /e func-ionare a /reptului interna-ional nu con4tituie o violare, ci un %i1loc /e reali>are a /reptului. Ele%entul /e $a>2 al con4trFn3erii e4te le3alitatea, inclu4iv /in punct /e ve/ere al fun/a%entului, al %eto/ei &i al volu%ului. Con4trFn3erea e4te /eter%inat2, .n pri%ul rFn/ /e 4copurile &i principiile /e $a>2 ale /reptului interna-ional. !ractica interna-ional2 conte%poran2, inclu4iv cea 1u/iciar2, recunoa&te contra%24urile /rept %i1loc /e i%ple%entare a r24pun/erii 4tatelor. <n Lot2rFrea ar$itrar2 /in 0 /ece%$rie ,0;:, .n ca>ul privin/ acor/ul francoEa%erican relativ la tran4porturile aeriene, 4e %en-ionea>2 c2 ?<n 4itua-ia, care, la p2rerea unui 4tat, repre>int2 o .nc2lcare a o$li3a-iei interna-ionale /in partea altui 4tat, pri%ul e4te .n /rept, .n li%itele 4ta$ilite /e nor%ele /reptului interna-ional privin/ aplicarea for-ei ar%ate, 42E&i apere /repturile prin contra%24uri. 6,: Toto/at2, ar$itra1ul a atra4 aten-ia c2 aplicarea contra%24urilor tre$uie 42 core4pun/2 unor cerin-e. Acea4t2 in4titu-ie acor/2 %ari po4i$ilit2-i pentru a$u>uri, .n 4pecial, /ac2 lu2% .n con4i/era-ie ine3alitatea 4tatelor /in punct /e ve/ere al po4i$ilit2-ii aplic2rii lor. Reie&in/ /in acea4ta, /reptul interna-ional acor/2 .n pri%ul rFn/, aten-ie 4ta$ilirii con/i-iilor &i li%itelor, care au ca 4cop %ini%ali>area po4i$ilit2-ii unui eventual a$u>. Contra%24urile 4unt li%itate prin ne .n/eplinirea te%porar2 a o$li3a-iilor /in partea 4tatului atentat fa-2 /e 4tatul culpa$il &i 4unt con4i/erate le3ale pFn2 cFn/ va fi atin4 4copul lor. Ele tre$uie aplicate .n a&a fel, .ncFt 42 per%it2 re4ta$ilirea aplic2rii o$li3a-iilor .nc2lcate. Acea4t2 re3ul2 e4te con4e%nat2 .n Conven-ia /e la Viena /in ,070 privin/ /reptul tratatelor, confor% c2reia ?.n ti%pul perioa/ei /e 4u4pen/are, p2r-ile tre$uie 42 4e a$-in2 /e la orice acte /e natur2 42 .%pie/ice reluarea aplic2rii tratatuluiA Oart. ;(. (P.6,0 "a fel, 4tatele tre$uie, /up2 po4i$ilit2-i, 42 alea32 contra%24urile aplicate. I%portan-a ace4tui %o%ent a fo4t %en-ionat &i /e CI= .n ca>ul 3arrage de %abci(ovo" Nag$maros.6(5 Totu&i, caracterul aplic2rii contra%24urilor nu poate fi con4i/erat a$4olut, /eoarece .n %ulte ca>uri ur%2rile lor nu pot fi licLi/ate.
6,; 6,:

LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4c4u%%arie4c44Ra4o%%aire855;,,.Lt% Recueil /e4 4entence4 ar$itrale4 ORSAP, vol. JVIII, p. )8). 6,0 Conven-ia /e la Viena cu privire la /reptul tratatelor, 4e%nat2 (6.58.,070, .n vi3oare /in (;.5,.,0:5. LttpQuntreat.un.or3ilcte9t4in4tru%ent4francai4traite4,,,070francai4.p/f 6(5 LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocHetcL4cL41u/3%entcL4c1u/3%ent0;50(8fra%e.Lt%

,5:

Co%i4ia /e /rept interna-ional /efine&te contra%24urile .n art. (( al !roiectului /e articole ca o con4ecin-2 ce e9clu/e ile3alitatea. Nu%ite .n %o/ tra/i-ional ?repre4aliiA, contra%24urile 4unt o practic2 vecLe, le3iti%itatea lor fiin/ /eter%inat2 printrEo 1uri4pru/en-2 care a 4ta$ilit li%itele, principala fiin/ e9i3en-a fa-2 /e propor-ionalitatea .ntre fapta ilicit2 interna-ional2 &i ripo4ta fa-2 /e ea. Co%i4ia /e /rept interna-ional a /eci4 42 inclu/2 contra%24urile .n partea a treia a proiectului 42u con4acrat ?punerii .n aplicare a r24pun/erii interna-ionale a 4tatelorA. Ace4te preve/eri 4tipulea>2 c2 r24pun/erea e4te /efinit2 ca o 4itua-ie nou2 ca re>ultat al unei fapte interna-ionale iliciteQ /reptul /e a recur3e la contra%24uri e4te o con4ecin-2 a ace4tei 4itua-ii. Dreptul interna-ional /eter%in2 un &ir /e o$li3a-ii, .nc2lcarea c2rora nu poate atra3e aplicarea contra%24urilor. Din ele fac parte o$li3a-iile ce reie4e /in nor%ele i%perative ale /reptului interna-ional. <n pri%ul rFn/, acea4ta 4e refer2 la o$li3a-iile ce /eriv2 /in principiul nea3re4iunii, care inter>ice aplicarea for-ei &i a%enin-area cu for-a, inclu4iv aplicarea contra%24urilor. E9cep-ie con4tituie /oar ca>ul /e le3iti%2 ap2rare. Declara-ia ONU /in () octo%$rie ,0;5 privin/ principiile /e /rept interna-ional referitoare la rela-iile /e prietenie &i /e cooperare .ntre 4tate confor% Cartei Na-iunilor Unite G re>olu-ia (7(8 OJJVP G preve/e c2 ?4tatele 4e vor a$-ine /e la acte /e repre4alii, care prev2/ aplicarea for-ei.A6(, Nu 4e aplic2 contra%24urile nici .n ca>ul .nc2lc2rii o$li3a-iilor .n /o%eniul /repturilor o%ului, a o$li3a-iilor cu caracter u%anitar, care inter>ic repre4aliile %ilitare. Ace4te preve/eri 4e con-in .n tratatele cu privire la /repturile o%ului &i /reptul u%anitar. Statul ce aplic2 contra%24uri nu e4te .n /rept 42 4e e4cLive>e /e la .n/eplinirea o$li3a-iilor privin/ 4olu-ionarea pa&nic2 a /iferen/ului, la fel ca &i a i%unit2-ilor /iplo%atice. Hot2rFrea CI= /in () %ai ,0:5 .n ca>ul privin/ personalul diplomatic Ti consular al '5# la 4eheran OSUA v. IranP, a 4ta$ilit c2 ?orice .nc2lcare pre4upu42 a unui tratat /e c2tre una /in p2r-i nu poate .%pie/ica acea4t2 parte 42 fac2 tri%itere la preve/erile Tratatului, ce preve/e 4olu-ionarea pa&nic2 a /iferen/elor.A 6(( Un alt e9e%pluQ nor%ele ce 4ta$ile4c i%unitatea /iplo%atic2 au /rept 4cop 3arantarea 4ecurit2-ii &i a inviola$ilit2-ii per4onalului &i repre>entan-ilor /iplo%atici. Toto/at2, ace4te nor%e nu inter>ic /eclararea /iplo%atului persona non grata, .ntreruperea 4au .ncetarea rela-iilor /iplo%atice etc. Contra%24urile tre$uie 42 fie propor-ionale .n raport cu /auna a/u42 &i valoarea /repturilor .nc2lcate. !ropor-ionalitatea con4tituie fun/a%entul /eter%in2rii le3alit2-ii contra%24urilor. M24urile ne propor-ionale /uc la 4urvenirea r24pun/erii /in partea 4tatului ce leEa aplicat. Hot2rFrea
6(,

Declara-ia ONU a4upra principiilor /reptului interna-ional privin/ rela-iile /e prietenie &i cooperare .ntre 4tate, a/optate .n ca/rul Re>olu-iei A/un2rii Generale (7(8 /in () octo%$rie ,0;5. ARES(;)0 OJJVP. LttpQ/acce44//4.un.or3/ocRESO"UTIONGENNRO;:;,(IMGNR5;:;,(.p/fOpenEle%ent 6(( LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRcca4e4cu4ircu4irc1u/3%entcu4irc1u/3%ent,0:558().p/f

,50

CI= /in (8 4epte%$rie ,00; .n ca>ul 3arrage de %abci(ovo"Nag$maros a 4ta$ilit c2 %24urile a/optate /e CeLo4lovacia, nu con4tituie contra%24uri le3ale, /eoarece nu au fo4t propor-ionale.6(6 <n principiu, pentru aplicarea contra%24urilor, 4tatul atentat tre$uie 42 cear2 /e la 4tatul culpa$il .n/eplinirea o$li3a-iilor, ce /ecur3 /in r24pun/ere, inclu4iv 42El pun2 la curent /e4pre a/optarea Lot2rFrii privin/ aplicarea contra%24urilor &i 42 propun2 .nceperea ne3ocierilor. De&i, 4tatul atentat e4te .n /rept 42 iEa %24uri ur3ente pentru a4i3urarea /repturilor 4ale, /e e9e%plu, 42 re-in2 nava i%plicat2 .n .nc2lcarea nor%ei /e /rept. Contra%24urile nu pot fi aplicate .n ca>ul .n care fapta interna-ional2 ilicit2 a luat 4fFr&it 4au /iferen/ul e4te .naintat in4tan-ei 1u/iciare 4au ar$itra1ului. A4tfel e4te privit ca>ul a/opt2rii %24urilor /in partea 4tatelor care nu au avut /e 4uferit, /ar care 4unt participan-i la o$li3a-iile 4ta$ilite, .n 4copul prote12rii intere4elor colective ale unui 3rup /e 4tate 4au ale unei o$li3a-ii ce 4e refer2 la co%unitatea interna-ional2 .n 3eneral. Oricare /in ace4te 4tate e4te .n /rept 42 atra32 la r24pun/ere 4tatul culpa$il, 42 iEa .%potriva lui %24uri le3ale pentru a4i3urarea .ncet2rii faptei interna-ionale ilicite. !ro$le%a la ace4t capitol con4t2 .n faptul c2 lip4e&te o interpretare a no-iunii ?%24uri le3aleA. !ractica conte%poran2 cunoa&te ca>uri /e a/optare a %24urilor colective, le3iti%itatea c2rora tre>e&te /u$ii. <n ,00:, .n re>ultatul eveni%entelor /in @o4ovo, 4tatele %e%$re ale Uniunii Europene au intro/u4 4anc-iuni .%potriva noii Ser$iei Montene3ro. !entru unele 4tate ace4te 4anc-iuni repre>entau .nc2lc2ri ale acor/urilor cu Ser$ia Montene3ro, fapt ce pre4upunea ile3alitatea lor. Ar3u%entele a/u4e la /enun-area acor/ului cu Ser$ia Montene3ro, .n lip4a prevenirii preala$ile /in partea Marii Critanii vi>au faptul c2 .nc2lc2rile /repturilor o%ului /in partea re3i%ului Milo&evici au privat 3uvernul 42u, /in punct /e ve/ere politic &i %oral, /e /reptul /e aplicare a ter%enului /e ,( luni /e avi> preala$il.6() <n re>ultatul anali>ei unei a4e%enea practici, Co%i4ia /e /rept interna-ional .n raportul c2tre A/unarea General2 a ONU a con4tatat c2 ?...la etapa conte%poran2 nu e9i4t2 un /rept evi/ent... al 4tatelor /e a aplica contra%24uri .n intere4e colective...A Sanc-iunile repre>int2 %24urile /e con4trFn3ere, a/optate /e c2tre o or3ani>a-ie interna-ional2 fa-2 /e 4tatul ce a co%i4 o fapt2 interna-ional2 ilicit2, .n 4copul o$li32rii lui /e aE&i .n/eplini an3a1a%entele interna-ionale. <n trecut ter%enul ?4anc-iuniA cuprin/ea toate %i1loacele /e con4trFn3ere fa-2 /e 4tatul culpa$il. Sunt $ine cuno4cute ur%2rile 3rave ale aplic2rii 4anc-iunilor .n %o/ unilateral /in partea Marilor !uteri, inclu4iv prin aplicarea for-ei.

6(6 6()

LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocHetcL4cL41u/3%entcL4c1u/3%ent0;50(8fra%e.Lt% qon\won, r.r. hdcge j^_`abcde`be| e{g^{i{g^bbei{u. ]hh. (, (55(, p. ),.

,,5

Co%i4ia /e /rept interna-ional utili>ea>2 ter%enul ?4anc-iuniA pentru /eter%inarea %24urilor a/optate /e c2tre or3ani>a-iile interna-ionale, .n 4pecial .n $a>a Capitolului VII al Cartei ONU. <n $a>a ei ONU poate aplica ur%2toarele 4anc-iuniQ ruperea rela-iilor econo%ice, feroviare, %ariti%e, aeriene, po&tale, ra/io &i a altor %i1loace /e co%unicare, ruperea rela-iilor /iplo%atice, aplicarea for-ei ar%ate Oart. ),, )(P.6(8 Ace4te %i1loace pot c2p2ta caracter o$li3atoriu pentru 4tate prin Lot2rFrea Con4iliului /e Securitate, .n ca> /e pericol pentru pace 4au a unui act /e a3re4iune. Stu/ierea practicii ONU .n ace4t /o%eniu /e%on4trea>2 c2 4anc-iunile pot avea un rol Lot2rFtor. !ute% a/uce e9e%plele Ro/e>iei /e Su/ &i al Repu$licii Su/EAfricane G re3i%urile ra4i4te /in ace4te 4tate au fo4t licLi/ate .n %are %24ur2 .n re>ultatul 4anc-iunilor i%pu4e /e c2tre ONU. O/at2 cu 4cLi%$area cli%atului politic &i acu%ularea practicii /in partea ONU 4e o$4erv2 ten/in-a /e recunoa&tere pentru acea4t2 or3ani>a-ie a po4i$ilit2-ilor cre4cFn/e .n /o%eniul aplic2rii 4anc-iunilor. Acea4t2 cerin-2 e4te i%pu42 /e nece4itatea %en-inerii p2cii &i 4ecurit2-ii interna-ionale, inclu4iv .n a&a ca>uri ca conflictul ar%at /in e9EIu3o4lavia, un/e 4anc-iunile ONU au avut un caracter po>itiv. Dup2 p2rerea /lui I. "uHa4LuH, .n anii ce ur%ea>2 ne pute% a&tepta la co%pletarea Capitolului VII al Cartei ONU ?Ac-iuni .n/reptate .%potriva p2cii, .nc2lc2rii p2cii &i acte /e a3re4iuneA cu noi re3le%ent2ri teoretice.6(7 Drept e9e%plu poate 4ervi practica aplic2rii 4anc-iunilor .%potriva IraHului .n ti%pul a3re4iunii fa-2 /e @uReit. Re>olu-iile Con4iliului /e Securitate au o$li3at 4tatele 42 aplice %24uri ce contraveneau o$li3a-iilor lor politice &i econo%ice fa-2 /e IraH. Acela&i lucru 4e poate 4pune &i /e4pre 4anc-iunile i%pu4e /e c2tre Con4iliul /e Securitate Ser$iei Montene3ro .n ti%pul conflictului /in Calcani, la aplicarea c2rora au participat 4tatele %e%$re ale Co%i4iei Dun2rene. Aplicarea ace4tor 4anc-iuni vine .n contra/ic-ie cu preve/erile Conven-iei /e la Cel3ra/ /in ,0): privin/ re3i%ul 1uri/ic al Dun2rii. Toto/at2, ele au a/u4 pa3u$e econo%ice %ari Cul3ariei, Ro%Fniei, Ucrainei, Un3ariei... <n ca>urile 4u4 %en-ionate for-a o$li3atorie a re>olu-iilor Con4iliului /e Securitate reie4e /in preve/erile art. ,56 al Cartei ONU. Tre$uie 42 %en-ion2% c2 4ta$ilirea 4anc-iunilor 4e refer2 nu /oar la rela-iile inter4tatale, ci &i la rela-iile 4ta$ilite cu participarea per4oanelor fi>ice &i 1uri/ice. De e9e%plu, Re>olu-ia 77, /in anul ,005 a Con4iliului /e Securitate, ce a 4ta$ilit 4anc-iuni econo%ice .%potriva IraHului .n ur%a a3re4iunii fa-2 /e @uReit, preve/e c2 ea e4te o$li3atorie, in/iferent /e faptul /ac2 contractul a fo4t .ncLeiat 4au licen-a a fo4t eli$erat2 pFn2 la a/optarea re>olu-iei. 6(; Altfel 4pu4, re>olu-ia inter>ice
6(8

Carta ONU /in (7.57.,0)8, .n vi3oare pentru Repu$lica Mol/ova /in 5(.56.,00(. !u$licat2 .n e/i-ia oficial2 ?Tratate interna-ionaleA, (55,, volu%ul (7. RRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocu%ent$a4euncLart.p/f 6(7 qon\won, r.r. hdcge j^_`abcde`be| e{g^{i{g^bbei{u. ]hh. (, (55(, p. ),. 6(; LttpQRRR.un.or3frencL/ocu%ent44cre4,00577,f.p/f

,,,

e9ecutarea contractului &i e9onerea>2 /e r24pun/ere pentru ne .n/eplinirea lui .n perioa/a aplic2rii 4anc-iunilor. De&i prin aplicarea 4anc-iunilor co%unitatea interna-ional2 .&i atin3e 4copul, ele, totu&i, au &i efect ne3ativ, /ucFn/ la apari-ia unui &ir /e pro$le%e, .n pri%ul rFn/, cu caracter econo%ic. Acea4ta a fo4t %en-ionat &i .n ca/rul Declara-iei %ileniului a ONU /in anul (555, unul /in 4copuri fiin/ %ini%ali>area efectului ne3ativ al 4anc-iunilor econo%ice i%pu4e /e ONU fa-2 /e popula-ia civil2 &i licLi/area con4ecin-elor ne3ative fa-2 /e ter-i Op. 0P.6(: Unul /in principiile /e $a>2 la aplicarea 4anc-iunilor e4te luarea .n con4i/era-ie a efectelor fa-2 /e 4tatele ter-e. Statelor ter-e, ce au 4uferit .n ur%a unor a4e%enea 4anc-iuni, li 4e acor/a a1utorul nece4ar pentru licLi/area con4ecin-elor ne3ative. E4te prev2>ut2 perfec-ionarea %ecani4%ului /e 4olu-ionare a pro$le%elor ce apar, .n i/eea c2 ace4te pro$le%e .&i vor 324i reflectarea .n Carta ONU. !ute% con4tata pro3re4ul .n aplicarea r24pun/erii 4tatelor pentru fapte ilicite interna-ionale la etapa conte%poran2. Drept e9e%plu a/uce% po>i-ia CI=, care .ntre anii ,000E(55), a tre$uit 42 4e e9pun2 /e %ai %ulte ori, pentru /e a 4e opune celor %ai 3rave viol2ri ale /reptului interna-ional &i anu%e .n ca>ul preten-iilor .naintate /e Ser$ia Montene3ro c2tre 4tatele %e%$re NATO, .n ur%a $o%$ar/2rii teritoriului ei, .n lip4a unei re>olu-ii /in partea Con4iliului /e Securitate a ONU OSer$ia Montene3ro v. Cel3iaK Ser$ia Montene3ro v. Cana/aK Ser$ia Montene3ro v. DranceK Ser$ia Montene3ro v. Ger%aniaK Ser$ia Montene3ro v. ItaliaK Ser$ia Montene3ro v. #2rile /e =o4K Ser$ia Montene3ro v. !ortu3aliaK Ser$ia Montene3ro v. SpaniaK Ser$ia Montene3ro v. Marea CritanieK Ser$ia Montene3ro v. SUAP.6(0 <n ca>ul Ser$ia Montene3ro v. SUA, Curtea a 4ta$ilit c2 ea nu po4e/2 1uri4/ic-ia, /eoarece lip4e&te recunoa&terea 1uri4/ic-iei /in partea 4tatului re4pon4a$il. <n trecut pro$le%a 4Ear fi 4topat aici. A4t2>i .n42, Curtea nu %ai poate 42 nu reac-ione>e .n ca>ul unei viol2ri 3rave a /reptului interna-ional. Curtea a 4ta$ilit c2 con&tienti>ea>2 ?re4pon4a$ilitatea 4a pentru %en-inerea p2cii &i 4ecurit2-iiA .n confor%itate cu Carta ONU &i Statutul 42u. Curtea &iEa e9pri%at preocuparea fa-2 /e tra3e/ia u%an2 /in @o4ovo &i a %en-ionat c2 ?...In/iferent /e faptul /ac2 4tatele recuno4c 4au nu 1uri4/ic-ia CI=, .n orice con/i-ii ele poart2 r24pun/ere pentru ac-iunile lor, care repre>int2 o .nc2lcare a /reptului interna-ional...A665 Curtea &iEa e9pri%at .n3ri1orarea .n le32tur2 cu aplicarea for-ei .n Ser$ia Montene3ro &i a %en-ionat c2 acea4ta poate /uce la apari-ia ?unor pro$le%e /e /rept interna-ional /ificileA. <n or/onan-a CI= /in ( iunie ,000, .n ca>ul privin/ le3alitatea aplic2rii for-ei ca>ul Ser$ia Montene3ro v. SUA, Curtea a a%intit c2 to-i participan-ii la /iferen/ tre$uie 42 proce/e>e ?.n
6(: 6(0

LttpQ/acce44//4.un.or3/ocUNDOCGENN558808(!DDN558808(.p/fOpenEle%ent LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocHetc$ec$efra%e.Lt% 665 qon\won, r.r. hdcge j^_`abcde`be| e{g^{i{g^bbei{u. ]eilgc. X\x. rth. olter4 @luRer, (55), i{d. (80.

,,(

confor%itate cu o$li3a-iile lor ce /ecur3 /in Carta Or3ani>a-iei Na-iunilor Unite &i /in alte nor%e /e /rept interna-ionalA.66, Dup2 cu% ve/e%, /e&i Curtea nu po4e/a 1uri4/ic-ia .n ca>ul /at, ea 4Ea pronun-at /e4tul /e clar vi4ESEvi4 /e actul /e ?a3re4iuneA /in partea 4tatelor NATO. Noua or/ine %on/ial2 va fi influen-at2 /e ten/in-ele cre&terii priorit2-ii func-iilor /e 3arantare a intere4elor co%unit2-ii interna-ionale, fapt recuno4cut nu /oar /e teoreticieni, ci &i /e repre>entan-ii 4tatelor. A4tfel, .n ca/rul Co%itetului VI al A/un2rii Generale a ONU O4e4iunea a 85E aP, repre>entantul Au4triei %en-iona c2 a4t2>i pe pri%Eplan 4e 4ituea>2 a4pectele noi ale activit2-ii nor%ative, acea4ta /evenin/ o o$li3a-ie a 4tatelor fa-2 /e co%unitatea interna-ional2 .n an4a%$lul 42u.66( !rioritatea intere4elor co%unit2-ii interna-ionale nu .n4ea%n2 le>area intere4elor 4tatelor. Scopul con4t2 .n 324irea unei variante opti%e, /reptul interna-ional 4ervin/ ca in4tru%ent /e 4olu-ionare a ace4tei pro$le%e. Stu/iul a4upra !roiectului /e articole privin/ r24pun/erea 4tatelor pentru fapte interna-ionale ilicite, ela$orat /e Co%i4ia /e /rept interna-ional, poate 4ervi /rept e9e%plu al pro3re4ului la care 4E a a1un4 pe parcur4ul ela$or2rii /reptului r24pun/erii interna-ionale .n ulti%ii ani. E4te evi/ent2 nece4itatea cre&terii eficacit2-ii /reptului interna-ional, perfec-ion2rii %ecani4%ului 42u. Tre$uie luat .n con4i/era-ie faptul c2 i%ple%entarea principiilor &i nor%elor ace4tei ra%uri .n practica 4tatelor, acceptarea /in partea li/erilor politici &i con&tienti>area .n %a42 i%plic2 /ificult2-i %ari .n co%para-ie cu alte /o%enii, /e e9e%plu /reptul tratatelor 4au /reptul /iplo%atic. <n ace4te con/i-ii rolul r24pun/erii interna-ionale .n ri/icarea nivelului /e /iri1are a 4i4te%ului interna-ional /evine Lot2rFtor. Evi/ent c2 ace4t proce4 .ntFlne&te /ificult2-i .n calea 4a, .n pri%ul rFn/ /e or/in politic. Dup2 p2rerea 4peciali&tilor, /ificult2-ile cu care 4e confrunt2 .n proce4ul /e co/ificare /reptul r24pun/erii interna-ionale, -in nu /oar /e 4pecificul ace4tei ra%uri, /ar .n %are %24ur2 4unt /e or/in politic. Ni%ic nu poate a/uce un aport %ai %are la cre&terea autorit2-ii /reptului interna-ional /ecFt recunoa&terea caracterului i%inent al r24pun/erii pentru .nc2lcarea lui.666

66, 66(

LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocHetcu4cu4fra%e.Lt% qon\won, r.r. hdcge j^_`abcde`be| e{g^{i{g^bbei{u. ]eilgc. X\x. rth. olter4 @luRer, (55), i{d. (7(. 666 I$i/e%, p. 6;;.

,,6

#.2. ,urisdicia *urii -enale +nternaionale n raport cu suveranitatea de stat Natura juridic a %tatutului *urii -enale +nternaionale A/optarea Statutului Cur-ii !enale Interna-ionale la ,; iulie ,00: la Ro%a a fo4t 4alutat ca un pro3re4 e4en-ial al 1u4ti-iei interna-ionale. Ace4t eveni%ent con4tituie G pe un plan %ai lar3 G o a/ev2rat2 .ncununare a 3Fn/irii 1uri/ice cu privire la re4pectul /reptului interna-ional &i 4anc-ionarea celor ce 4e fac vinova-i /e cri%e .%potriva .ntre3ii u%anit2-i.66) Toto/at2 ace4t entu>ia4% nu acoper2 toate /ificult2-ile ce vor ap2rea .n viitor .n 4copul unei creativit2-i efective a ace4tei noi in4titu-ii. !ri%a pro$le%2 4e referea la intrarea .n vi3oare a Statutului Cur-ii, con/i-ionat2 /e ratificarea lui /e un nu%2r /e 75 /e 4tate. Acea4t2 pro$le%2 a fo4t 4olu-ionat2 la ,, aprilie (55(, cFn/ la Geneva, la 4e/iul ONU, Mar Ro$in4on, <naltul Co%i4ar pentru Drepturile O%ului, anun-a4e /e4pre /epunerea in4tru%entelor /e ratificare /e c2tre al 75Elea 4tat.668 Curtea !enal2 Interna-ional2 O.n continuare C!IP a fo4t in4tituit2 .n ca/rul conferin-ei /iplo%atice /e la Ro%a, 4u$ e3i/a Or3ani>a-iei Na-iunilor Unite, ce a avut loc la ,8E,; iulie ,00:. Statutul C!I a intrat .n vi3oare la 5, iulie (55(, 667 /up2 ce .n confor%itate cu preve/erile art.,(5 al Statutului, 75 /e 4tate au /epu4 in4tru%entele /e ratificare. "a 5,.,,.(557 in4tru%entele /e ratificare au fo4t /epu4e /e ,56 4tate, inclu4iv (: /e 4tate /in Africa, (7 /e 4tate /in Grupul /e 4tate /in Europa occi/ental2 &i alte 4tate, ,8 G Europa /e e4t, (( G A%erica "atin2 &i Carai$ele &i ,( 4tate /in A4ia.66; !rintre 4tatele ce au ratificat /e1a Statutul C!I 4unt /oi %e%$ri per%anen-i ai Con4iliului /e Securitate G Marea Critanie &i Dran-a, precu% &i a&a 4tate influente ca Ger%ania, Italia, Cana/a, Repu$lica Su/EAfrican2, Ar3entina, etc. De4eori .n fa-a 4tatelor, atFt cele ce au fini4at proce/ura /e ratificare, cFt &i cele .n ca/rul c2rora ace4t proce4 ce afl2 la /iferite 4ta/ii, apare pro$le%a confor%it2-ii Statutului Con4titu-iilor na-ionale.66: Ace4te pro$le%e nu o/at2 au fo4t e9a%inate .n ca/rul 4e%inarelor, or3ani>ate /e Dele3a-ia re3ional2 /e la Mo4cova a Co%itetului Interna-ional al Crucii Ro&ii cu participarea repre>entan-ilor 4tatelor CSI &i a e9per-ilor invita-i /in alte 4tate.660
66)

DUCU"ESCU, V., DUCU"ESCU, G. =u4ti-ia european2. Mecani4%e, /e>i/erate, per4pective. "u%ina "e9. (55(, p.,7(. 668 RRR./roit4Lu%ain4.or3=u4tice5(/e$at5(.Lt% Mar Ro$in4on. 5n cadre pNnal universel pour mettre un terme U lmpunitN des atteints les plus odieuses au droit international. 667 RRR.un.or3NeR4frEpre44/oc4(55("(0;0./oc.Lt% Co%%uniNuM /e pre44e "(0;0. 66; RRR.iccEcpi.int4tate4partie4.Lt%l A4 of , Nove%$er (557, ,56 countrie4 are State4 !artie4 to tLe Ro%e Statute of tLe International Cri%inal Court. Out of tLe% (: are African State4, ,( are A4ian State4, ,8 are fro% Ea4tern Europe, (( are fro% "atin A%erica an/ tLe Cari$$ean, an/ (7 are fro% e4tern Europe an/ otLer State4. 66: Ve>iQ Report on Con4titutional I44ue4 Rai4e/ $ tLe Ro%e Statute of tLe International Cri%inal Court. Venice Co%%i44ion, CE Doc. CD"EIND O(55,P ,. 660 Ve>i /e e9e%pluQ ]^_`abcde`b~| ame}egb~| ia`Q dc{uulcku u ujf}^j^b{cku bc bckuebc}bej adegb^. ]c{^duc}~ d^muebc}be| leb^d^bkuu. ]eilgc, (5E(( jcd{c (55, m.K ]^_`abcde`b~| ldam}~| i{e} fe j^_`abcde`beja majcbu{cdbeja fdcga. ]eilgc, ,7E,0 i^b{d (556 m.K ]^_`abcde`b~| ldam}~| i{e} fe j^_`abcde`beja majcbu{cdbeja fdcga. ]eilgc, (6E(7 bed (55).

,,)

"uFn/ .n con4i/era-ie faptul c2 %a1oritatea preve/erilor Statutului /e la Ro%a nu 4e aplic2 .n %o/ auto%at,6)5 .n fa-a 4tatelor, ce 4Eau /eci4 42El ratifice, 4t2 o cLe4tiune i%portant2 G racor/area le3i4la-iei na-ionale la cerin-ele Statutului, .n 4copul conlucr2rii cu C!I. Din %o%entul a/opt2rii Statutului 4Ea acu%ulat o anu%it2 practic2 privin/ i%ple%entarea preve/erilor 4ale, precu% &i perfectarea preve/erilor core4pun>2toare a /reptului %aterial &i proce4ual. Stu/iul co%parativ al practicii 4tatelor per%ite ela$orarea %eto/elor &i %i1loacelor opti%ale pentru i%ple%entarea la nivel na-ional a preve/erilor Statutului C!I. Aten-ion2%, c2 rit%ul /e ratificare a Statutului e4te influen-at /e ne confor%itatea preve/erilor con4titu-ionale, nivelul 4la$ /e infor%are a opiniei pu$lice, a or3anelor /e 4tat, inclu4iv a per4oanelor cu func-ii /e r24pun/ere, privin/ activitatea C!I, etc. Racor/area nor%elor Statutului /e la Ro%a &i a preve/erilor con4titu-ionale e4te, /up2 caracterul 42u, cea %ai /ificil2 pro$le%2, /e&i e9i4t2 o anu%it2 practic2 la ace4t capitol. !ro$le%ele /e or/in con4titu-ional -in .n %are %24ur2 /e inter/ic-ia e9tr2/2rii propriilor cet2-eni, i%unitatea per4oanelor cu func-ii /e r24pun/ere, aplicarea principiului co%ple%entarit2-ii, preve/erilor interne .n /o%eniul 3ra-ierii, precu% &i a principiului ne bis in idem, prev2>ut /e Con4titu-iile %ultor 4tate. <n practica interna-ional2, c2ile /e re3le%entare a pro$le%elor con4titu-ionale /ifer2 &i varia>2 .n /epen/en-2 /e faptul, /ac2 or3anele 1uri4/ic-iei con4titu-ionale 324e4c contra/ic-ii .ntre Statut &i nor%ele con4titu-ionale na-ionale.6), Referin/uEne la a4i3urarea confor%it2-ii nor%elor Statutului &i a preve/erilor fun/a%entale con4titu-ionale, enu%er2% cFteva %o/ele 1uri/ice. <n pri%ul rFn/, .n ca>ul .n care or3anele 1uri4/ic-iei con4titu-ionale nu 324e4c contra/ic-ii /intre Statut &i Con4titu-iile na-ionale, nu apare nece4itatea intro/ucerii %o/ific2rilor &i e4te vor$a /oar /e proce/ura /e i%ple%entare a preve/erilor 4tatutare .n le3i4la-ia curent2. <n al /oilea rFn/, .n ca> c2 contra/ic-iile 324ite au un caracter ne e4en-ial, .n Con4titu-ie poate fi intro/u4 un a%en/a%ent /e or/in 3eneral, privin/ recunoa&terea 1uri4/ic-iei Cur-ii Oa&a a proce/at, /e e9e%plu, Dran-aP. <n al treilea rFn/, e9i4t2 po4i$ilitatea %o/ific2rii unor nor%e con4titu-ionale concrete, ce 4e refer2, .n 4pecial la inter/ic-ia e9tr2/2rii propriilor cet2-eni, i%unitatea per4oanelor cu func-ii /e r24pun/ere, aplicarea principiului ne bis in idem, .n 4copul a4i3ur2rii confor%it2-ii Statutului &i a Con4titu-iilor na-ionale.
6)5

Se are .n ve/ere, c2 o $un2 parte a preve/erilor Statutului nu pot fi aplicate /e c2tre 4tate .n %o/ /irect, .n lip4a le3i4la-iei core4pun>2toare /e i%ple%entare. Se aplic2 .n %o/ /irect tratatele interna-ionale, ce con-in e9pre4 o$li3a-iile 1uri/ice, ce re3le%entea>2 .n %o/ auto%at rela-iile cu participarea 4u$iec-ilor /e /rept na-ional. 6), Core4pun/erea Statutului /e la Ro%a &i a unor nor%e con4titu-ionale na-ionale a fo4t e9a%inat2 /e or3anele 1u4ti-iei con4titu-ionale ale Cel3iei, SpanieiK Dran-ei, Ucrainei, etc.

,,8

Mo/elul $a>at pe intro/ucerea %o/ific2rilor .n Con4titu-ie, .n ca/rul 4i4te%elor /e /rept, ce prev2/ proce/uri /ificile, pare a fi /e4tul /e pro$le%atic &i poate a%Fna pe un ti%p .n/elun3at participarea 4tatelor core4pun>2toare la Statut. !are a fi %ai opti%al %o/elul, ce e9clu/e refor%ele con4titu-ionale, /e&i a/%ite%, c2 orice 4tat poate ale3e varianta ce core4pun/e intere4elor 4ale, precu% &i principiile 4i4te%ului /e /rept. Ma1oritatea 4tatelor ODran-a, Slovenia, Ar3entina, Repu$lica Su/EAfrican2, etc.P au i%ple%entat preve/erile Statutului /up2 ratificarea lui. Altele OE4tonia, Cana/a, Dinlan/a, Au4tralia &.a.P au %er4 pe calea a/opt2rii preve/erilor /e i%ple%entare /up2 ratificarea 4tatutului. De e9e%plu, Dinlan/a a %er4 pe calea a&a nu%itului acord simultan, fiin/ a/optat ?Actul cu privire la cola$orarea cu Curtea !enal2 Interna-ional2A la (:.,(.(55(, iar la (0.,(.(55( a ratificat Statutul C!I.6)( Statele %e%$re a Uniunii Europene, inclu4iv cei /oi %e%$ri per%anen-i a Con4iliului /e Securitate a ONU, /up2 cu% a% %en-ionat %ai 4u4, au ratificat Statutul C!I. Dran-a a /evenit parte la Statutul /e la Ro%a prin a/optarea ?Loi autorisant la ratification de la +onvention portant statut de la +our Penale Internationale A, le3ea n (555E(:( /in 65 %artie (555, pu$licat2 .n )urnal *fficiel n ;; /in 6, %artie (555.6)6 Ur%2torul pa4 a fo4t a/optarea avi>ului privin/ racor/area /reptului na-ional la Statutul Cur-ii !enale Interna-ionale la (6 noie%$rie (55,. 6)) !roce/ura /at2 la .nceput p2rea a fi /e4tul /e .n/elun3at2, /eoarece o Lot2rFre a Con4iliului Con4titu-ional /in ((.5,.,000 a /eclarat cFteva /i4po>i-ii /in Statutul /e la Ro%a contrare Con4titu-iei. Altfel 4pu4, ratificarea Statutului i%punea o revi>uire con4titu-ional2. <n Dran-a, /e e9e%plu, i%ple%entarea nor%elor /reptului interna-ional .n /reptul na-ional e4te prev2>ut .n Capitolul VI al Con4titu-iei /in ,08:. <n confor%itate cu art. 8), /ac2 un an3a1a%ent interna-ional con-ine o clau>2 ce contravine Con4titu-iei, ratificarea ace4tui an3a1a%ent nu poate avea loc /ecFt /up2 o revi>uire con4titu-ional2. !re&e/intele Repu$licii &i !ri%E%ini4trul au cerut avi>ul Con4iliului Con4titu-ional privin/ interpretarea ace4tui articol .n raport cu Statutul C!I. E4te vor$a /e4pre un avi> preala$il, care pare a /eveni o practic2 curent2 .n %aterie /e inte3rare a nor%elor interna-ionale /up2 4e%narea Tratatului /e la Maa4tricLt .n ,00(. Con4iliul poate, .n aceia&i %24ur2, 42 avi>e>e a posteriori, .n $a>a art. 7,, pentru a 4tu/ia confor%itatea le3ii privin/ ratificarea tratatului, care pare a re-ine proce/ura /e revi>uire. Con4iliul Con4titu-ional a a/optat Lot2rFrea la ((.5,.,000. Co%pu42 /in cinci para3rafe e4en-iale O)( /e con4i/era-iiP, ea porne&te prin relevarea principalelor /i4po>i-ii a ?con-inutului
6)(

Datele au fo4t pre>entate .n ca/rul 4e%inarului interna-ional pe pro$le%e /e /rept u%anitar, or3ani>at /e Co%itetul Interna-ional al Crucii Ro&ii la Mo4cova, ,7E,0 4epte%$rie (556, la care a participat &i autorul. 6)6 RRR.4enat.fr/o44ierle3p1l00E((0.Lt%l 6)) RRR.co%%i44ionE/roit4ELo%%e.fr$inTravau9afficLa3eAvi4.cf%IDAVIS786iCla44e,

,,7

an3a1a%entului .naintat Con4iliului Con4titu-ionalA, ur%Fn/ 4cLe%a StatutuluiQ %o/alitatea /e in4tituire a Cur-ii, co%ponen-a, %o/ul /e 4e4i>are, proce/ura &i e9ecutarea 4entin-elor. Al /oilea para3raf repet2 .ntrEo %24ur2 tra/i-ional2 nor%ele ce 4e refer2 la aplicare, .n confor%itate cu care Con4iliul Con4titu-ional va e9a%ina tratatul. E4te vor$a /e4pre nor%ele con-inute .n an4a%$lul $locului con4titu-ional ODeclara-ia /repturilor o%ului &i a cet2-eanului /in ,;:0, !rea%$ulul Con4titu-iei /in ,0)7 &i Con4titu-ia /in ,08:P, ce 4e refer2 la /repturile o%ului &i la principiul 4uveranit2-ii na-ionale. Ur%2toarele trei para3rafe 4unt /e o natur2 /iferit2, proce/Fn/ la e9a%inarea /e fon/ a /i4po>i-iilor ce 4e con-in .n Statutul /e la Ro%a. Ele 4e refer2 la re4pectarea /i4po>i-iilor con4titu-ionale privin/ re4pon4a$ilitatea per4oanelor cu func-ii /e r24pun/ere, re4pectarea principiilor con4titu-ionale aplica$ile /reptului penal &i proce/urii penale &i la re4pectarea con/i-iilor e4en-iale /e e9ercitare a 4uveranit2-ii na-ionale. Dou2 %otive /e ne confor%itate reie4e /in para3raful ce 4e refer2 la 4uveranitate. !re>entat la apari-ia 4a .n calitate /e co%pro%i4 .ntre %oral2 &i politic2, .ntre 1u4ti-ia interna-ional2 &i 4uveranitatea /e 4tat, Statutul /e la Ro%a i%pune %ulte critici /in partea o$4ervatorilor 42i. 6)8 Con4iliul Con4titu-ional putea 42 e4ti%e>e c2 Statutul con-ine alte /ou2 /i4po>i-ii care pot a/uce pericol 4uveranit2-ii france>e. Con4iliul Con4titu-ional al Dran-ei a a1un4 la conclu>ia c2 ratificarea Statutului va i%pune %o/ificarea Con4titu-iei. Ca ur%are Con4titu-ia a fo4t %o/ificat2, fiin/ intro/u4 un articol nou, care preve/e c2 ?Repu$lica poate recunoa&te 1uri4/ic-ia Cur-ii !enale Interna-ionale, confor% preve/erilor tratatului, 4e%nat la ,: iulie ,00:A. <n Cel3ia, Con4iliul /e Stat a a/optat avi>ul /in (,.5).,000 la proiectul /e le3e privin/ acceptarea Statutului /e la Ro%a.6)7 Avi>ul la proiectul privin/ acceptarea Statutului /e la Ro%a a fo4t for%ulat la cererea Mini4terului Afacerilor E9terne. Ace4t avi> con-ine 4tu/iul unor pro$le%e privin/ con4titu-ionalitatea lor, i%pu4e cu oca>ia ratific2rii Statutului &i a a1un4 la conclu>ia c2 Statutul nu core4pun/e unor preve/eri ale Con4titu-iei. Con4iliul /e Stat a propu4 .n loc /e %o/ific2ri /e a intro/uce .n Con4titu-ie ur%2toarea nor%2Q ?Statul a/er2 la Statutul Cur-ii !enale Interna-ionale, a/optat la Ro%a la ,; iulie ,00:A. Guvernul Cel3iei a Lot2rFt 42 ratifice Statutul pFn2 la intro/ucerea %o/ific2rilor .n Con4titu-ie. Reie&in/ /in faptul c2 Statutul va .ntra .n vi3oare /oar /up2 ratificarea lui /e un nu%2r /e 75 /e 4tate, 3uvernul a con4i/erat c2 va avea /e4tul ti%p, .n ca> /e nece4itate, /e a intro/uce %o/ific2rile core4pun>2toare .n Con4titu-ie &i le3i4la-ia na-ional2. O/at2 cu ratificarea Statutului /e
6)8 6)7

EC@E", !L. "a C.!.I. pre4entation 3enerale. Revue Generale /e Droit International !u$lic. ,00:E), p. 0:6E006. Avi> /u Con4eil /Etat /u (, avril ,000 4ur le pro1et /e loi ?portant a44enti%ent au Statut /e Ro%e /e la Cour pMnale internationale, fait S Ro%e le ,; 1uillet ,00:A, !arlia%entar Docu%ent (E(60 O,000(555P, p. 0).

,,;

c2tre Cel3ia, preve/erile lui vor fi aplicate .n /reptul na-ional, anulFn/ nor%ele ce nu core4pun/. 6); "e3ea privin/ acceptarea Statutului /e la Ro%a a fo4t a/optat la (8 %ai ,000, Cel3ia ratificFn/ Statutul la (: iulie (555. <n "u9e%$ur3, Con4iliul /e 4tat a ela$orat avi>ul privin/ acceptarea Statutului /e la Ro%a al Cur-ii !enale Interna-ionale la ) %ai ,000.6): <n avi> Con4iliul /e 4tat a e9a%inat unele pro$le%e con4titu-ionale, ce apar .n le32tur2 cu ratificarea Statutului &i a a1un4 la conclu>ia, c2 unele preve/eri contravin Con4titu-iei "u9e%$ur3ului. A fo4t a/optat2 ur%2toarea for%ul2Q ?!reve/erile Con4titu-iei nu .%pie/ic2 la acceptarea Statutului /e la Ro%a a C!I, a/optat la Ro%a la ,; iulie ,00:, inclu4iv .n/eplinirii o$li3a-iilor, ce reie4e /in Statut, confor% con/i-iilor prev2>ute /e elA. 6)0 Statutul a fo4t ratificat la 5:.50.(555. <n Spania a4upra ace4tei pro$le%e 4Ea e9pu4 Con4iliul /e Stat .n avi>ul /in ((.5:.,000. 685 Confor% ace4tui avi>, Con4titu-ia nu .%pie/ic2 la ratificarea Statutului /e la Ro%a, .n42 +ortes %NnNrales tre$uie 42 per%it2 ratificarea prin a/optarea unei le3i or3anice. O a4e%enea le3e a fo4t a/optat2 la 5).,5.(555 OLe$ organica V.WXXX d&l Y de octobre, pro la Pue se autorisa la ratification pro &spana del &statuto de la +orte Penal Internacional P. Spania a ratificat Statutul /e la Ro%a la ().,5 (555. <n Co4taERica avi>ul ?Con4ulta preceptiva /e con4itucionali/a/ 4o$re el proecto /e le /e apro$acion /el E4tatuto /e Ro%a /e la Corte !enal InternacionalA a fo4t a/optat /e Curtea Con4titu-ional2, la cererea pre&e/intelui A/un2rii Generale, .n confor%itate cu articolul 07 al "e3ii privin/ 1uri4/ic-ia con4titu-ional2 OLe$ de la )urisdiccion +onstitucional P.68, Curtea a 4tu/iat unele preve/eri ale Statutului C!I, 4ta$ilin/ c2 Statutul /e la Ro%a core4pun/e Con4titu-iei Co4taERica. Statutul /e la Ro%a a fo4t apro$at /e A/unarea General2 .n %artie (55, O La %aceta, Diario official, WX /arch WXXZP. Co4taERica a ratificat Statutul /e la Ro%a la 5;.57.(55,.

6);

Rapport fait au no% /e la Co%%i44ion /e4 relation4 e9terieure4 et /e la /efance, E9po4M intro/uctif /u ViceEpre%ier Mini4tre et Mini4tre /e4 Affaire4 Mtran3ere4, Doc. parl. (E6(0( O,000(555P, p. ,E8. 6): Avi> /u Con4eil /Etat portant 4ur un pro1et /e loi portant appro$ation /u Statut /e Ro%e /e la Cour penale internationale, No )).5::, preluat /in ?efdei~, lcicu^i Xujileme i{c{a{c O,00: m.P ]^_`abcde`beme ame}egbeme ia`c, le{ed~^ dciijc{dugc}ui nebi{u{akuebb~ju ia`cju u teia`cdi{g^bb~ju ieg^{cju dcz}ub~ i{dcb. nebia}{c{ugbc i}a_c fe j^_`abcde`beja majcbu{cdbeja fdcgaA. ]eilgc. (55). 6)0 "oi /u ,) aout (555 portant appro$ation /u Statut /e Ro%e /e la Cour penale internationale, fait a Ro%e, le ,; 1uillet ,00:, Me%orial G =ournal officiel /u Gran/EDucLe /e "u9e%$our3 AENo.:(, (8 Au3ou4t (555, p. ,07:. 685 Dicta%en /el Con4e1o /e E4ta/o /e (( /e A3o4to /e ,000 O4o$re el E4tatuto /e Ro%aP, No.,.6;)0000MM, preluat /in ?efdei~, lcicu^i Xujileme i{c{a{c O,00: m.P ]^_`abcde`beme ame}egbeme ia`c, le{ed~^ dciijc{dugc}ui nebi{u{akuebb~ju ia`cju u teia`cdi{g^bb~ju ieg^{cju dcz}ub~ i{dcb. nebia}{c{ugbc i}a_c fe j^_`abcde`beja majcbu{cdbeja fdcgaA. ]eilgc. (55). 68, E9p. 55E55:6(8E555;, Re4. (555E507:8, 5,.,5.(555, preluat /in ?efdei~, lcicu^i Xujileme i{c{a{c O,00:m.P ]^_`abcde`beme ame}egbeme ia`c, le{ed~^ dciijc{dugc}ui nebi{u{akuebb~ju ia`cju u teia`cdi{g^bb~ju ieg^{cju dcz}ub~ i{dcb. nebia}{c{ugbc i}a_c fe j^_`abcde`beja majcbu{cdbeja fdcgaA. ]eilgc. (55).

,,:

!re>int2 intere4 avi>ul Cur-ii Con4titu-ionale a Ucrainei ,E68(55, /in ,,.5;.(55, privin/ confor%itatea Con4titu-iei Ucrainei Statutului /e la Ro%a. 68( A/re4area vi4ESEvi4 /e con4titu-ionalitatea Statutului /e la Ro%a, a fo4t f2cut2 /e !re&e/intele Ucrainei .n $a>a articolului ,8, al Con4titu-iei Ucrainei. Curtea Con4titu-ional2 a 4ta$ilit c2 %a1oritatea preve/erilor Statutului /e la Ro%a core4pun/ Con4titu-iei. E9cep-ie con4tituie partea ,5 a !rea%$ulului &i articolul ,, ce 4tipulea>2, c2 1uri4/ic-ia C!I are un caracter co%ple%entar fa-2 /e 4i4te%ele 1u4ti-iei penale. Confor% articolului 0 al Con4titu-iei, .ncLeierea tratatelor interna-ionale ce contravin Con4titu-iei, poate avea loc /oar /up2 intro/ucerea %o/ific2rilor core4pun>2toare .n Con4titu-ie. De re3ul2, pro$le%ele ce apar .n fa-a le3iuitorului 4unt /e or/inQ interpretarea ter%enilor e9tr2/are &i pre/areK aplicarea in4titu-iei /e 1ura-iK /eten-ia pe via-2K aplicarea nor%elor privin/ 3ra-ierea.686 <n fa-a Repu$licii Mol/ova, .n le32tur2 cu ratificarea Statutului C!I poate ap2rea pro$le%a %o/ific2rii Con4titu-iei &i anu%e .n ce prive&te art. ,: Ointer/ic-ia e9tr2/2rii cet2-enilor 42iP, art. ;5 Oinco%pati$ilit2-i &i i%unit2-i ale !re&e/intelui Repu$licii Mol/ovaP, art. ,,8 &.a. De a4e%enea ratificarea va i%plica %o/ificarea unui &ir /e acte nor%ative care vin .n contra/ic-ie cu preve/erile Statutului &i anu%e cele ale Co/ului !enal &i ale Co/ului /e !roce/ur2 !enal2 a Repu$licii Mol/ova, &i re4pectiv acea4ta va i%plica, nu .n ulti%ul rFn/, a/optarea unor acte nor%ative in/ivi/uale cu privire la cooperarea cu C!I. S2 anali>2% acu% confor%itatea unor preve/eri ale Statutului /e la Ro%a cu Con4titu-ia Repu$licii Mol/ova. <n confor%itate cu preve/erile Con4titu-iei Repu$licii Mol/ova 1u4ti-ia e4te e9ercitat2 /e c2tre ?Curtea Supre%2 /e =u4ti-ie, Cur-ile /e apel &i 1u/ec2toriiA Oart. ,,8P. C!I nu 4e .nca/rea>2 nici .n una /in ace4te /ou2 cate3orii. De a4e%enea .n ca/rul alin. ( al aceluia&i articol 4e 4ta$ile&te c2 ?crearea /e in4tan-e e9traor/inare e4te inter>i42A. <n ace4t ca>, cLiar fiin/ atri$uit2 la cate3oria unor a4e%enea in4tan-e, acea4t2 po4i$ilitate e4te /in 4tart e9clu42. Re>ult2 c2 /up2 ratificarea Statutului C!I va fi nece4ar2 %o/ificarea ace4tei preve/eri. Su$ ace4t a4pect 4e poate preci>a c2 unele preve/eri ale Statutului /e la Ro%a 4unt /e e9ecutare i%e/iat2 f2r2 a nece4ita unele le3i 4peciale /e i%ple%entare, .n42 4unt un &ir /e preve/eri care tre$uie pu4e .n aplicare /oar prin ela$orarea &i %o/ificarea unor noi acte le3i4lative 4au prin %o/ificarea Con4titu-iei Repu$licii Mol/ova. Din ace4te con4i/erente, /ac2 4i4te%ul le3i4lativ al Repu$licii Mol/ova, nu va con-ine .n ca/rul 42u nor%ele %ateriale &i proce4uale nece4are pentru
68(

!ro3re44 Report $ UHraine. TLe I%plication4 for Council of Europe Me%$er State4 of tLe Ratification of tLe Ro%e Statute of tLe International Cri%inal Co/e. Stra4$our3, 0 Au3u4t (55,, CE Doc. Con4ultICC O(55,P (7. 686 <n lucrare 4unt utili>ate /ocu%entele Serviciului con4ultativ pe /reptul interna-ional u%anitar, pre>entat /e Dele3a-ia /e la Mo4cova a Co%itetului Interna-ional al Crucii Ro&ii. !lu4, .n lucrare e4te utili>at raportul Co%i4iei /e la Vene-ia O&uropean +ommission for Democrac$ through La,P ?cu privire la pro$le%ele con4titu-ionale ap2rute la ratificarea Statutului /e la Ro%a a Cur-ii penale interna-ionaleA OCD"EIND O(55,P,P, a/optat .n ca/rul &e/in-ei plenare a Co%i4iei ,8E,7 /ece%$rie (555. "a fel au fo4t utili>ate %aterialele celei /eEa /oua conferin-e europene, con4acrate pro$le%elor i%ple%ent2rii Statutului C.!.I. O,6E,) 4epte%$rie (55,, Stra4$our3P.

,,0

a4i3urarea coe9i4ten-ei o$li3a-iilor particulare ale Statutului C!I, aplicarea ace4tuia /in ur%2 poate fi /e4tul /e /ificil2 4au cLiar ireali>a$il2. Doar 4i%pla ratificare a Statutului /e c2tre Repu$lica Mol/ova nu va 4olu-iona pro$le%a cooper2rii efective cu Curtea, %o/ificarea 4i4te%ului le3i4lativ fiin/ .n ace4t ca> o alternativ2 o$li3atorie. Solu-iile care tre$uie luate .n ace4t 4en4 4unt /e o$icei le3ate /e 4i4te%ele 1uri/ice na-ionale. <n ace4t 4en4 a/uce% e9e%plu e9pre4ia lui G. Da% ?/reptul interna-ional cere ca el 42 4e reali>e>e .n /reptul na-ional, /ar /reptul interna-ional nu /eter%in2 cu% ace4t lucru 4e va reali>a /e fapt. Ale3erea %o/alit2-ii &i teLnicii /e i%ple%entare e4te a4i3urat /e /reptul na-ional.A68) <n le32tur2 cu i%ple%entarea Statutului Cur-ii !enale Interna-ionale e9i4t2 /iferite variante &i anu%eQ a/optarea unui act nor%ativ, care ar cuprin/e toate pro$le%ele le3ate /e i%ple%entareK operarea %o/ific2rilor &i co%plet2rilor .n actele nor%ative e9i4tente, care ar fi ur%ate .n ca> /e nece4itate /e a/optarea unei le3i privin/ cooperarea cu C!I. Su$ a4pectul practicii Repu$licii Mol/ova .n /o%eniul i%ple%ent2rii, nu poate fi 324it vreEun ca> /e a/optare a unui act nor%ativ, care ar cuprin/e toate %o/ific2rile ce ur%ea>2 a fi operate .n le3i4la-ia na-ional2, cu% ar fi practica unor 4tate ca E4tonia, Dinlan/a, Cana/a &.a. %en-ionate la .nceputul lucr2rii. Si4te%ul 1uri/ic al Repu$licii Mol/ova .n %o/ tra/i-ional 4e orientea>2 4pre %o/ificarea preve/erilor /e /rept %aterial &i proce4ual, /e un/e reie4e c2 varianta opti%2 a i%ple%ent2rii preve/erilor Statutului /e la Ro%a .n le3i4la-ia Repu$licii Mol/ova va fi efectuat2 .n /ou2 etapeQ 4ta$ilirea confor%it2-ii /intre preve/erile Statutului &i Con4titu-iei Repu$licii Mol/ova. <n ace4t 4en4, proce/ura /e ratificare va tre$ui prece/at2 /e interpretarea unor articole /in Con4titu-ia Repu$licii Mol/ova /e c2tre Curtea Con4titu-ional2, precu% &i /e ela$orarea unui proiect /e operare a %o/ific2rilor Con4titu-iei Repu$licii Mol/ova. "a %o%ent Mini4terul =u4ti-iei a pornit proce4ul /e control al le3i4la-iei na-ionale pentru /eter%inarea nu%2rului /e %o/ific2ri nece4are. intro/ucerea %o/ific2rilor nece4are .n preve/erile le3i4lative, inclu4iv ela$orarea unor le3i 4peciale, care ar per%ite 4olu-ionarea pro$le%ei 4u$ toate a4pectele. Acea4t2 etap2 pre4upune un volu% %ai %are /e lucru, fapt ce per%ite 42 fie efectuat2 /up2 proce/ura /e ratificare a Statutului /e la Ro%a. S2 anali>2% o 4itua-ie concret2. <n IraH 4e afla un 3rup /e 3eni&ti ai Ar%atei Na-ionale a Repu$licii Mol/ova, .n $a>a unui acor/ 4e%nat cu Guvernul SUA. !re4upune%, c2 unul /in 4ol/a-ii
68)

[\V\XZ, x. hde}^j~ e^if^^bu iegj^i{ujei{u Xujileme [{c{a{c ]^_`abcde`beme ome}egbeme [a`c. pcla. (55( m., i{d.,5.

,(5

%ol/oveni co%ite o fapt2, ce e4te recuno4cut2 ca infrac-iune /e Conven-ia /e la Ha3a /in ,08) privin/ protec-ia $unurilor culturale .n ti%p /e conflict ar%at. Apare .ntre$area G cine e4te .n /rept 42El atra32 la r24pun/ere <n ca>ul /at, e4te evi/ent c2 4e va aplica 1uri4/ic-ia Repu$licii Mol/ova fa-2 /e cet2-enii 42i. Co/ul !enal al Repu$licii Mol/ova, cu re3ret, nu preve/e r24pun/erea pentru .nc2lc2ri 3rave a preve/erilor Conven-iei /e la Ha3a &i a !rotocolului I /in ,08) cu privire la protec-ia $unurilor culturale .n ca> /e conflict ar%at. !lu4, la 50.56.(55) a intrat .n vi3oare !rotocolul II /in ,000 a/i-ional Conven-iei /e la Ha3a /in ,08), care va tre$ui pu4 .n /i4cu-ie .n 4copul ratific2rii lui &i .n Repu$lica Mol/ova. Ne atr23Fn/ per4oana /at2 la r24pun/ere, Repu$lica Mol/ova .&i .ncalc2 o$li3a-iile interna-ionale, care &i leEa a4u%at, .n ur%a 4e%n2rii Conven-iei %en-ionate. !re4upune%, c2 .n 4itua-ia creat2, fiin/ .nc2lcat principiul pacta sunt servanda G nor%2 jus cogens, poate 4urveni r24pun/erea interna-ional2 a 4tatului pentru ne.n/eplinirea 4au .n/eplinirea necore4pun>2toare a o$li3a-iilor 4ale interna-ionale. Con4i/er2% c2 e4te nece4ar 42 aten-ion2% a4upra faptului, c2 ratificarea Statutului Cur-ii !enale Interna-ionale con4tituie o con/i-ie ne4cri42 .n proce4ul /e inte3rare european2, fiin/ un an3a1a%ent /in partea 4tatului no4tru, prev2>ut prin !lanul /e Ac-iuni Repu$lica Mol/ova G Uniunea European2, 4e%nat la (6.5(.(558. Ori, noii %e%$ri ai Uniunii Europene G Cul3aria &i Ro%Fnia G au /epu4 in4tru%entele /e ratificare a Statutului /e la Ro%a la ,,.5).(55(, 688 .n pofi/a pre4iunilor interne &i e9terne, cu care 4Eau confruntat. +nterdicia e&trdrii propriilor ceteni Con4titu-ia Repu$licii Mol/ova, la fel ca &i Con4titu-iile altor 4tate, con-ine preve/erea confor% c2reia, cet2-enii proprii nu pot fi e9tr2/a-i. Cet2-enia ca fun/a%ent pentru refu>ul /e la e9tr2/are G e4te o re3ul2 acceptat2 /e practica conven-ional2 a 4tatelor, inclu4iv a Repu$licii Mol/ova. De e9e%plu, 4tatele %e%$re a Co%unit2-ii Statelor In/epen/ente, /in care face parte &i Repu$lica Mol/ova, 4unt parte la Conven-ia privin/ a4i4ten-a 1uri/ic2 &i raporturile /e /rept .n proce4ele civile, fa%iliale &i penale /in ((.5,.06, ce preve/e po4i$ilitatea refu>ului /e a e9tr2/a propriii cet2-eni Oart. 8;P. <n plu4, Repu$lica Mol/ova, ca %e%$ru a Con4iliului Europei, a ratificat la 5(.,5.,00; Conven-ia european2 /e e9tr2/are /in ,6.,(.,08;. Articolul 7 al pre>entei Conven-ii preve/e /reptul !2r-ilor Contractante /e a refu>a e9tr2/area propriilor cet2-eni. "a ratificarea Conven-iei, Repu$lica Mol/ova, la fel ca &i alte 4tate, a f2cut /eclara-ia c2 nu va e9tr2/a cet2-enii 42i, .n confor%itate cu preve/erile art. 7.

688

RRR.iccEcpi.intli$rara$outofficil1ournalStatut/uro%eE,(5;5)EDR.p/f

,(,

Acor/urile $ilaterale ale Repu$licii Mol/ova privin/ a4i4ten-a 1uri/ic2 &i e9tr2/are, la fel 4e con/uc /e re3ula inter/ic-iei e9tr2/2rii cet2-enilor 42i.687 Spre /eo4e$ire /e nor%ele con4titu-ionale na-ionale, ce inter>ic e9tr2/area cet2-enilor, Statutul /e la Ro%a, .n art. :0, prev2>Fn/ o$li3a-ia 4tatelor %e%$re /e a pre/a per4oanele enu%erate Cur-ii, nu face e9cep-ie fa-2 /e pre/area cet2-enilor acelor 4tate, c2rora le e4te a/re4at2 a4e%enea cerere. Confor% art. :0 O,P, Curtea are /reptul 42 ane9e>e la cererea privin/ are4tarea &i pre/area per4oanei, %aterialele prev2>ute .n art. 0, oric2rui 4tat, pe teritoriul c2reia 4e poate afla per4oana /at2, a/re4Fn/ ace4tui 4tat cererea /e a coopera .n 4copul are4t2rii &i pre/2rii ace4tei per4oane. Statele participante, .n confor%itate cu Statutul &i proce/ura prev2>ut2 /e le3i4la-ia na-ional2 e9ecut2 cererea privin/ efectuarea are4t2rii &i pre/2rii. "uFn/ .n con4i/era-ie po4i$ilele coli>iuni /intre /reptul na-ional &i preve/erile Statutului, art.,5( face /iferen-iere /intre ter%enii ?e9tr2/areA Oe0traditionP &i ?pre/areA OsurrenderP. !ro$le%a e9tr2/2rii propriilor cet2-eni con4tituie un a4pect /e4tul /e controver4at care ar nece4ita unele %o/ific2ri, /eoarece Con4titu-ia Repu$licii Mol/ova .n art. ,: O(P preve/e e9pre4 c2 cet2-enii %ol/oveni nu pot fi e9tr2/a-i. Ace4t lucru 4Ear p2rea c2 i%plic2 &i ca>ul C!I. <n42 ace4t conflict va /i4p2rea .n %o%entul .n care .n Con4titu-ia Repu$licii Mol/ova 4Ear opera %o/ificarea confor% c2reia 4Ear face /i4tinc-ia conceptual2 .ntre ter%enul ?e9tr2/areA &i cel /e ?pre/are unei Cur-i !enale Interna-ionaleA. Statutul face /e fapt /i4tinc-ia .ntre ace4te /ou2 concepte, /up2 cu% a% 4pu4, preci>Fn/ c2 pre/area e4te ?pre/area unei per4oane /e c2tre un 4tat unei cur-iA Oart. ,5( OaPP, .n ti%p ce e9tr2/area repre>int2 ?pre/area unei per4oane /e un 4tat unui alt 4tatA Oart. ,5( O$PP. Deci, nu e4te /oar o /iferen-iere /e ter%inolo3ie, ci prin .n42&i natura &i 4u$iec-ii i%plica-i G ace4tea /ifer2. Cu atFt %ai %ult, C!I e4te o in4titu-ie care tre$uie, /up2 cu% e4te 4ta$ilit .n 4tatutul ace4teia, 42 .ntrunea4c2 cele %ai .nalte 4tan/ar/e ale i%par-ialit2-ii &i ecLit2-ii. !re/area unei per4oane C!I, inclu4iv a na-ionalului /ifer2 con4i/era$il /e e9tr2/area lui unui alt 4tat. A4tfel, cLe4tiunea referitoare la inter/ic-ia con4titu-ional2 a e9tr2/2rii na-ionalilor nu 4e aplic2 &i pre/2rii unui na-ional C!I.68;

687

Ve>iQ Tratatul .ntre Repu$lica Mol/ova &i De/era-ia Ru42 privin/ a4i4ten-a 1uri/ic2 &i raporturile 1uri/ice .n %aterie civil2, fa%ilial2 &i penal2 /in (8.5(.06K Tratatul .ntre Repu$lica Mol/ova &i Ucraina privin/ a4i4ten-a 1uri/ic2 &i raporturile 1uri/ice .n %aterie civil2 &i penal2 /in ,6.,(.06K Tratatul .ntre Repu$lica Mol/ova &i Ro%Fnia privin/ a4i4ten-a 1uri/ic2 .n %aterie civil2 &i penal2 /in 57.5;.07K Tratatul .ntre Repu$lica Mol/ova &i Repu$lica "ituania privin/ a4i4ten-a 1uri/ic2 &i raporturile 1uri/ice .n %aterie civil2, fa%ilial2 &i penal2 /in 50.5(.06K Tratatul .ntre Repu$lica Mol/ova &i Repu$lica "eton2 privin/ a4i4ten-a 1uri/ic2 &i raporturile 1uri/ice .n %aterie civil2, fa%ilial2 &i penal2 /in ,).5).06K Tratatul privin/ e9tr2/area &i a4i4ten-a 1uri/ic2 .n %aterie penal2 .ntre Re3atul Cel3iei, "u9e%$ur3 &i Re3atul #2rilor /e =o4K Acor/ul $ilateral .ntre Repu$lica Mol/ova &i Repu$lica Turcia privin/ a4i4ten-a 1uri/ic2 &i raporturile 1uri/ice .n %aterie civil2 &i penal2 /in ((.58.07K Acor/ul /e cola$orare .ntre !rocuratura General2 a Repu$licii Mol/ova &i !rocuratura Repu$licii U>$eHi4tan .n /o%eniul a4i4ten-ei 1uri/ice /in 50.,5.0(. 68; RRR.convention4.coe.intTreatENca/reprincipal.Lt%

,((

O a4e%enea tratare creea>2 con/i-ii efective .n 4copul evit2rii proce/urii intro/ucerii %o/ific2rilor .n Con4titu-ie, .n ca>ul unei inter/ic-ii e9pre4e a e9tr2/2rii cet2-enilor 42i. <n plu4, practica conte%poran2 a 1uri4/ic-iei con4titu-ionale a /iferitor 4tate, inclu4iv /in 4pa-iul CSI, /e%on4trea>2 c2 e9i4t2 o /iferen-2 principial2 .ntre proce/urile %en-ionate G e9tr2/area &i pre/area. De e9e%plu, Curtea Con4titu-ional2 a Co4taERica, e9a%inFn/ preve/erile core4pun>2toare a Statutului, a concLi4, c2 3arantarea con4titu-ional2, prev2>ut2 .n art. 6( al Con4titu-iei, confor% c2reia nici un cet2-ean al Co4taERica nu poate fi i%pu4 42 p2r24ea4c2 teritoriul na-ional, nu are caracter a$4olut &i c2 la /eter%inarea li%itelor aplic2rii ei, tre$uie luat .n con4i/era-ie criteriul propor-ionalit2-ii &i al $unului 4i%-. Ca>Fn/uE4e pe 4piritul Con4titu-iei, Curtea a concLi4 c2 recunoa&terea ace4tei 3aran-ii tre$uie 42 core4pun/2 /reptului interna-ional al /repturilor o%ului, iar Con4titu-ia tre$uie conceput2 nu ca pie/ic2 la intro/ucerea noilor ten/in-e .n ace4t /o%eniu, ci ca factor care va contri$ui la acea4ta. Curtea a concLi4, c2 noua or/ine interna-ional2 a protec-iei /repturilor o%ului, prev2>ut /e Statutul /e la Ro%a, e4te co%pati$il cu 3arantarea con4titu-ional2, prev2>ut2 /e art. 6(.68: Diferen-a /intre natura 1uri/ic2 a ?e9tr2/2riiA &i ?pre/2riiA per4oanelor a fo4t recuno4cut2 &i /e Curtea Con4titu-ional2 a Ucrainei, care .n avi>ul 42u cu privire la Statutul /e la Ro%a /in ,, iulie (55, a aten-ionat, c2 ter%enii ?pre/areA &i ?e9tr2/areA .n 4en4 3eneral, /e4eori 4unt privi-i ca 4inoni%e, .n42 .n /ocu%entele 1uri/ice interna-ionale con-inutul /ifer2, ceea ce face ca natura 1uri/ic2 a ace4tor no-iuni 42 /ifere. !re/area unei per4oane unui alt 4tat 4uveran /ifer2 principial /e pre/area unei per4oane Cur-ii, create .n $a>a /reptului interna-ional, cu participarea &i acor/ul 4tatelor cointere4ate... Confor% art. (8 al Con4titu-iei Ucrainei e4te inter>i42 e9tr2/area cet2-enilor Ucrainei unui alt 4tat. Altfel 4pu4, inter/ic-ia 4e refer2 la 1uri4/ic-ia na-ional2 &i nu cea interna-ional2. Ea are /rept 4cop 3arantarea caracterului o$iectiv al ur%2ririi 1u/iciare, al ecLit2-ii &i al le3alit2-ii pe/ep4irii cet2-enilor 42i. C!I nu poate fi ecLivalat2 cu o in4tan-2 1u/iciar2 a altui 4tat, /eoarece e4te creat2, /up2 4Ea 4pu4 /e1a, cu participarea &i acor/ul 4tatelor %e%$re, .n $a>a /reptului interna-ional G &i nu na-ional. O$iectivul ur%2rit la inter/ic-ia e9tr2/2rii cet2-enilor unui 4tat unui alt 4tat e4te atin4 .n ca/rul C!I, prin inter%e/iul aplic2rii preve/erilor core4pun>2toare a Statutului, ela$orate O4au acceptateP /e 4tatele %e%$re. Ace4te preve/eri au la ori3ine pactele interna-ionale, fa-2 /e care Ucraina &iEa /at acor/ul. Iat2 /e ce preve/erile con4titu-ionale privin/ inter/ic-ia e9tr2/2rii cet2-enilor Ucrainei OcLiar &i cu con/i-ia unei interpret2ri lar3i a ter%enului ?e9tr2/areAP nu poate fi e9a%inat2 4eparat /e o$li3a-iile interna-ionale ale Ucrainei. 680 O a4e%enea

68:

Con4ulta preceptiva /e con4itucionali/a/ 4o$re el proecto /e le /e apro$acion /el E4tatuto /e Ro%a /e la Corte !enal InternacionalA*, E9p. 55E55:6(8E555;, Re4. (555E507:8, , nov. (555. 680 +azul privind 'tatutul de la Soma, ,, iulie (55,, 6Eg(55,.

,(6

interpretare, ce acor/2 con-inut &i natur2 1uri/ic2 /iferite ?e9tr2/2riiA &i ?pre/2rii per4oanelorA, per%ite evitarea proce/urii /ificile /e intro/ucere a %o/ific2rilor .n Con4titu-ie. !ute% a/uce &i un alt e9e%plu. Con4titu-iile Geor3iei &i a Repu$licii @a>aL4tan prev2/ po4i$ilitatea e9tr2/2rii .n ca>urile cFn/ acea4ta e4te prev2>ut .n acor/urile interna-ionale, .ncLeiate /e c2tre ace4te 4tate. Art. ,, al Con4titu-iei Repu$licii @a>aL4tan preve/e c2Q ?Cet2-eanul Repu$licii @a>aL4tan nu poate fi e9tr2/at unui alt 4tat, e9cep-ie con4tituin/ ca>urile, cFn/ po4i$ilitatea e9tr2/2rii e4te prev2>ut2 /e tratatele interna-ionale ale Repu$licii.A O preve/ere analo3ic2 con-ine &i Con4titu-ia Geor3iei Oart. ,6 O)PP. A4e%enea tratare, /e&i nu 4olu-ionea>2 pro$le%a G o 4i%plific2 con4i/era$il. <n ca> c2 nor%ele con4titu-ionale a/%it e9tr2/area cet2-enilor .n $a>a tratatului, ratificarea Statutului, ce con4tituie un tratat interna-ional, va face po4i$il2 pre/area cet2-enilor Cur-ii !enale Interna-ionale. + unitatea persoanelor cu funcii de rspundere De re3ul2, Con4titu-iile 4tatelor prev2/ o cate3orie 4pecial2 /e i%unit2-i pentru per4oanele cu func-ii /e r24pun/ere, privite ca 3aran-ie a activit2-ii le3ale .n func-ia ocupat2. O$iectivul ur%2rit /e i%unitate e4te 3arantarea activit2-ii le3ale a per4oanei cu func-ie /e r24pun/ere, inclu4iv a4i3urarea protec-iei /e la o ur%2rire nefon/at2. Drept e9e%plu poate 4ervi Hot2rFrea Cur-ii Con4titu-ionale a De/era-iei Ru4e /in (5 fe$ruarie ,007 ?Z fdeg^dl^ lebi{u{akuebbei{u fe}e_^bu| ci{^| f^dge| u g{ede| i{c{u ,:, i{c{u ,0 u ci{u g{ede| i{c{u (5 V^`^dc}beme clebc e{ : jc ,00) m. Z i{c{ai^ `^fa{c{c [eg^{c V^`^dckuu u i{c{ai^ `^fa{c{c teia`cdi{g^bbe| Yaj~ V^`^dc}beme [edcbu Xeiiu|ile| V^`^dckuuA.675 Din cate3oria per4oanelor, ce 4e $ucur2 /e i%unitate /e re3ul2 fac parte &efii /e 4tate, /eputa-ii parla%entului, 1u/ec2torii etc. Atra3erea la r24pun/ere penal2 a per4oanelor, ce 4e $ucur2 /e i%unitate, e4te po4i$il2 /oar cu re4pectarea unor re3uli proce/urale 4peciale, 4ta$ilite /e le3i4la-ia na-ional2. <n42, 4pre /eo4e$ire /e preve/erile 1uri/ice na-ionale, ce re3le%entea>2 proce/ura /e atra3ere la r24pun/ere a per4oanelor ce 4e $ucur2 /e i%unit2-i, Statutul /e la Ro%a Oart. (;P, preve/e, c2 nor%ele 4ale 4e aplic2 .n e3al2 %24ur2 tuturor per4oanelor, in/iferent /e func-ia ocupat2. <n 4pecial func-iile &efului /e 4tat, a &efului /e 3uvern, a %e%$rilor 3uvernului 4au a parla%entului, nici .ntrEun ca> nu eli$erea>2 per4oana /at2 /e la r24pun/ere penal2 .n $a>a Statutului, inclu4iv acea4t2 func-ie nu e4te privit2 ca circu%4tan-2 atenuant2 la a/optarea 4entin-ei. I%unit2-ile 4au nor%ele proce4uale 4peciale, ce 4e refer2 la func-ia ocupat2, fie .n $a>a /reptului na-ional, fie a /reptului interna-ional, nu tre$uie 42 con4tituie pie/ic2 .n calea e9ercit2rii /e c2tre Curte a 1uri4/ic-iei fa-2 /e per4oane O ratione
675

^i{bul nebi{u{akuebbeme ia`c Xeiiu|ile| V^`^dckuu. ,007. N (.

,()

personaeP. I%unit2-ile per4oanelor cu func-ii /e r24pun/ere nu pot fi privite ca %i1loc 1uri/ic ce ar a4i3ura neatra3erea la r24pun/ere a per4oanelor /ate, pentru co%iterea cri%elor ce ca/ 4u$ 1uri4/ic-ia C!I, .n plu4, e4te vor$a /e4pre fapte /eo4e$it /e 3rave, ce .n3ri1orea>2 .ntrea3a co%unitate interna-ional2. Nece4itatea prevenirii ace4tor fapte, .n principiu, reie4e /in /reptul interna-ional cutu%iar.67, Din %otive politice, .n 1urul ace4tor pro$le%e 4e /e4f2&oar2 /i4cu-ii vii, /e&i /up2 p2rerea noa4tr2, .n 4pa-iul e9E4ovietic in4titu-ia r24pun/erii per4oanelor ce ocup2 anu%ite func-ii /e con/ucere, /e e9e%plu, tre$uie recuno4cut2 /rept parte co%ponent2 a 4i4te%ului na-ional /e /rept, /in %o%entul intr2rii .n vi3oare pentru URSS .n ,08) a Conven-iei privin/ prevenirea cri%ei /e 3enoci/ &i r24pun/erea pentru ea /in ,0):.67( Articolul IV al Conven-iei preve/e atra3erea la r24pun/ere a tuturor per4oanelor vinovate /e co%iterea faptelor ce con4tituie cri%2 /e 3enoci/, ?in/iferent /e faptul /ac2 4unt per4oane cu func-ii /e r24pun/ere 4au per4oane private confor% con4titu-iilor 4tatelorA. Nici un 4tat /in 4pa-iul e9EURSS, inclu4iv Repu$lica Mol/ova nu a f2cut vreEo re>erv2 .n raport cu articolul IV al Conven-iei, fiin/ /e acor/ cu lip4a i%unit2-ii per4oanelor cu func-ii .n raport cu r24pun/erea penal2 pentru 3enoci/. 676 <n a&a fel, i%unit2-ile per4oanelor cu func-ii /e r24pun/ere nu pot con4titui pie/ic2 la e9ercitarea ur%2ririi penale pentru co%iterea cri%elor interna-ionale, .n 4pecial pentru 3enoci/. Articolul VI al Conven-iei preve/e po4i$ilitatea atra3erii la r24pun/ere a per4oanelor vinovate .n 42vFr&irea cri%ei /e 3enoci/ /e c2tre o in4tan-2 penal2 interna-ional2. Nor%ele conven-iei, care a fo4t ratificat2 /e %a1oritatea 4tatelor lu%ii, pot fi con4i/erate nor%e erga omnes, ceea ce /e%on4trea>2 caracterul ei o$li3atoriu pentru .ntrea3a co%unitate interna-ional2. Or3anele /e 1uri4/ic-ie con4titu-ional2 a unor 4tate, la e9a%inarea pro$le%ei confor%it2-ii Statutului /e la Ro%a &i a Con4titu-iilor na-ionale, au a1un4 la conclu>ia c2 nu e9i4t2 contra/ic-ii .ntre nor%ele con4titu-ionale, ce prev2/ i%unitatea per4oanelor cu func-ii /e r24pun/ere &i preve/erile art. (; al Statutului C!I. Con4iliul /e Stat al Spaniei, .n avi>ul /in (( au3u4t ,000 ?Cu privire la Statutul /e la Ro%aA67) a f2cut /i4tinc-ie .ntre i%unit2-i &i proce/urile 4peciale /e are4tare &i ur%2rire penal2 Oprivileges de jurisdictionP.

67,

Ve>iQ Avi>ul con4ultativ al Cur-ii Interna-ionale /e =u4ti-ie /in (: %ai ,08, ?Cu privire la re>ervele la Conven-ia privin/ prevenirea cri%ei /e 3enoci/ &i r24pun/erea pentru ea.A International Court of =u4tice. Report4. Vol. ,8. ,08,. 67( K[9;CI\ A?]<HFB^_I` A9E9F9;9F, <9EaDb?CI], \9CF?CJI], cD\a^d?CC=` KKKe < IC9<H;DCC=>I E9<BAD;<HFD>I. ~fail JVIE]., ,08; m., i{d. 77E;,. 676 Infor%a-ia privin/ 4tatele participante la ?Conven-ia privin/ prevenirea cri%ei /e 3enoci/ &i r24pun/erea pentru eaA, ve>i pe 4itulQ LttpQRRR.unLcLr.cLLt%,%enu6$treat,3en.Lt% 67) Dicta%en /el Con4e1o /e E4ta/o /e (( /e A3o4to /e ,000 O4o$re el E4tatuto /e Ro%aP, No. ,.6;)0000MM

,(8

<n cel /eEal /oilea ca>, Con4iliul a concLi4, c2 pre/area .%puternicirilor 1uri4/ic-ionale in4tan-ei interna-ionale nu .ncalc2 preve/erile art. 06 al Con4titu-iei. Reie4e, c2 neaplicarea nor%elor proce4uale 4peciale, prev2>ute pentru per4oanele, ce ocup2 anu%ite func-ii, nu contravine Con4titu-iei, .n 4pecial art. ;,, ce 4ta$ile&te 4tatutul /eputa-ilor &i a 4enatorilor. Confor% art. ;, O,P al Con4titu-iei Spaniei, /eputa-ii &i 4enatorii 4e $ucur2 /e inviola$ilitate. Nu 4e a/%ite ur%2rirea parla%entarilor pentru opiniile e9pu4e .n ti%pul e9ercit2rii func-iilor. <n plu4, art. ;, O(P preve/e, c2 pe parcur4ul e9ercit2rii %an/atului, /eputa-ii &i 4enatorii 4e $ucur2 /e inviola$ilitate &i nu pot fi re-inu-i, e9cep-ie con4tituin/ ca>urile, cFn/ per4oana e4te re-inut2 .n ti%pul co%iterii infrac-iunii. "a fel nu li 4e poate .nainta .nvinuire, ei nu pot fi atra&i la r24pun/ere f2r2 acor/ul ca%erei core4pun>2toare.678 Referin/uE4e la i%unitatea %e%$rilor A/un2rii /e r24pun/ere pentru e9pri%area opiniilor &i votarea .n !arla%entK Con4iliul /e Stat a aten-ionat c2 e4te pu-in pro$a$il 42 apar2 vreEo coli>iune, luFn/ .n con4i/era-ie caracterul cri%elor ce ca/ 4u$ 1uri4/ic-ia C!I, e9cep-ie con4tituin/ /oar in4ti3area /irect2 &i pu$lic2 la 3enoci/. Curtea Con4titu-ional2 a Ucrainei, .n ca>ul %en-ionat %ai 4u4 privind 'tatutul de la Soma, a 4ta$ilit c2 preve/erile Statutului nu inter>ic intro/ucerea &i nu anulea>2 preve/erile Con4titu-iei Ucrainei ce 4e refer2 la inviola$ilitatea /eputa-ilor Ucrainei, a 1u/ec2torilor etc., ci /oar reie4e /in faptul, c2 inviola$ilitatea ace4tor per4oane 4e refer2 la 1uri4/ic-ia na-ional2 &i nu poate fi o$4tacol le e9ercitarea 1uri4/ic-iei C!I .n raport cu per4oanele ce au co%i4 cri%e prev2>ute /e Statut. Curtea Con4titu-ional2 a Ucrainei a concLi4 c2 cele e9pu4e core4pun/ .ntru totul o$li3a-iilor interna-ionale a4u%ate /e Ucraina. !reve/erile Con4titu-iei Ucrainei privin/ inviola$ilitatea cate3oriilor %en-ionate tre$uie4c interpretate conco%itent cu preve/erile art. ,: al Con4titu-iei Ucrainei. Inviola$ilitatea unei cate3orii /e per4oane cu func-ii /e r24pun/ere G nu e4te un privile3iu al lorK ea -ine /e .n/eplinirea unor func-ii /e 4tat /e o i%portan-2 %a1or2, /e aici reie4e c2 confor% Con4titu-iei Ucrainei, a o$li3a-iilor interna-ionale ale Ucrainei, inviola$ilitatea nu poate fi privit2 ca 3aran-ie a neatra3erii la r24pun/ere. Inviola$ilitatea per4oanelor cu func-ii /e r24pun/ere Oa /eputa-ilor, 1u/ec2torilor etc.P pre4upune /oar con/i-iile 4peciale /e atra3ere la r24pun/ere penal2. !er4oanele, ce 4e $ucur2 /e inviola$ilitate, pot fi atra4e la r24pun/ere penal2 .n $a>a /reptului na-ional, a o$li3a-iilor interna-ionale core4pun>2toare a 4tatului, prin inter%e/iul %ecani4%elor 1u/iciare na-ionale. Confor% principiului co%ple%entarit2-ii, Oart. ,;P, ce 4t2 la ori3inea Statutului, C!I nu porne&te e9a%inarea ca>ului, /ac2 per4oana core4pun>2toare a fo4t 1u/ecat2 /e c2tre o alt2 in4tan-2 Oinclu4iv na-ional2P pentru faptele inter>i4e /e Statut Oart. (5P, cu re4pectarea proce/urilor

678

nebi{u{akuu meia`cdi{g Wgdef^|ileme [ezc f9A ;?A g M h\BCi\9FD ]eilgc.Q xZX]\ErxVX\, ,000.

,(7

le3ale prev2>ute. Ca ur%are, art. (; al Statutului nu contravine preve/erilor p2r-ii , &i 6 a art. :5K p2r-ii , a art. ,58 &i p2r-ii , &i 6 a art. ,(7 a Con4titu-iei Ucrainei.677 <n le32tur2 cu i%unit2-ile &i co%pati$ilitatea nor%elor Con4titu-iilor na-ionale cu preve/erile art. (; al Statutului /e la Ro%a e4te nece4ar 42 aten-ion2%Q .n pri%ul rFn/, nor%ele na-ionale, ce 4ta$ile4c i%unit2-ile %en-ionate repre>int2 3aran-ii 1uri/ice, acor/ate la nivel na-ional, .n 4copul evit2rii proce/urii /e ur%2rire /in partea or3anelor 1u/iciare na-ionale. Ace4te nor%e nu pot fi aplicate O.n 4pecial, luFn/ .n con4i/era-ie principiul co%ple%entarit2-iiP .n ca>ul ur%2ririi /in partea Cur-ii !enale Interna-ionaleK .n al /oilea rFn/, nici o preve/ere nor%ativ2 nu poate fi interpretat2 .n a&a fel, ca ea 42 contravin2 o$li3a-iilor ce reie4e /in /reptul interna-ional cutu%iar67; privin/ ur%2rirea pentru co%iterea cri%elor interna-ionale cu% ar fi 3enoci/ul, a3re4iunea, cri%e contra u%anit2-ii, cri%e %ilitare, care &i ca/ 4u$ 1uri4/ic-ia Cur-ii !enale Interna-ionale, fapt recuno4cut /e Co%i4ia /e Drept Interna-ional a ONU, prin a/optarea ? Principles of International La, recognized in the +harter of the Nurnberg 4ribunal and in the )udgement of the 4ribunal, ,ith commentaries ZjkX, appears in Qearboo( of the International La, +ommission, ZjkX, vo IIA,67: &i /e practica 1u/iciar2 interna-ional2, ca /e e9e%plu, Tri$unalul Militar /e la Nurn$er3,670 &i /e /octrin2.6;5 Con4titu-ia Repu$licii Mol/ova, la fel ca &i con4titu-iile altor 4tate acor/2 actorilor 4tatali un anu%it 3ra/ /e i%unitate /e la 1uri4/ic-ia penal2 Oart. ;5 &i :,P. Scopul &i .ntin/erea ace4tor i%unit2-i varia>2 /e la un 4tat la altul. Dup2 cu% a% %en-ionat, practica altor 4tate a 4u3erat c2 a4e%enea i%unit2-i 4e aplic2 /oar proce/urilor na-ionale &i nu &i celor ale C!I. De a4e%enea tre$uie /e luat .n con4i/era-ie .n ace4t ca> 4copul ace4tor i%unit2-i, care nici/ecu% nu e4te /e a e9cepta /e la pe/eap42 per4oanele care au co%i4 cri%e /e r2>$oi, cri%e contra u%anit2-ii 4au 3enoci/. De fapt, preve/erile ce 4e refer2 la i%unit2-i, au /rept 4cop protec-ia $eneficiarului /e i%unit2-i &i inco%pati$ilit2-i /e la interven-ia /in partea 4tatului .n e9ercitarea atri$u-iilor 4ale, cLiar /ac2 nu 4E au 4ta$ilit oarecare li%ite .n ace4t 4en4. -rincipiul co ple entaritii

677 67;

+azul privind 'tatutul de la Soma, ,, iulie (55,, 6Eg(55,. Ve>iQ =eanEMarie HencHaert4 an/ "ui4a Do4val/ECec. +ustumar$ International lumanitarian La, -olume Im Sules. Ca%$i/3e Univer4it !re44, (558. 67: LttpQuntreat.un.or3ilcte9t4in4tru%ent4en3li4Lco%%entarie4;,,085.p/f 670 International Militar Tri$unal at Nuren$er3, Ca4e of tLe Ma1or ar Cri%inal4, =u/3e%ent, , Octo$er ,0)7, Official Docu%ent4, Vol.I, pp. (86E(8). 6;5 Ve>iQ DOUCET G. G ?"a re4pon4a$ilitM pMnale /e4 /iri3eant4 en e9erciceA. G #ctualitN et Droit International, 1anvier (55, ORRR.ri/i.or3a/iP.

,(;

Caracterul co%ple%entar repre>int2 unul /in principiile /e $a>2 al func-ion2rii C!I. Dup2 cu% e4te prev2>ut .n !rea%$ulul Statutului /e la Ro%a, C!I, con4tituit2 .n $a>a pre>entului Statut, co%pletea>2 or3anele na-ionale a 1u4ti-iei penale. C!I nu po4e/2 1uri4/ic-ia e9cep-ional2 4au prioritar2 .n raport cu 1uri4/ic-iile in4tan-elor na-ionale, a&a cu% li 4Ea acor/at Tri$unalelor !enale Interna-ionale pentru e9EIu3o4lavia 4au RRan/a, con4tituite /e Con4iliul /e Securitate, .n $a>a Capitolului VII al Cartei ONU. Con4tituirea, .n confor%itate cu Statutul /e la Ro%a, a unui nou or3an 1u/iciar, ce ar po4e/a 1uri4/ic-ie interna-ional2 nu a fo4t ur%at2 /e tran4%iterea 4uveranit2-ii /e c2tre 4tate la capitolul e9ercit2rii 1uri4/ic-iei penale. C!I nu po4e/2 .%puterniciri pentru a cere /o4arul 4pre e9a%inare la o anu%it2 etap2 al ur%2ririi penale, e9ercitat2 /e in4tan-ele 1u/iciare na-ionale. Acea4t2 preve/ere e4te e9pre4 e9pu42 .n art. ,; al Statutului /e la Ro%a, confor% c2ruia ca>ul nu poate fi preluat 4pre e9a%inare, /ac2 el e4te /e1a .n proce4 4au e4te a/optat2 Lot2rFrea privin/ refu>ul la intentarea ur%2ririi penale, 4au .n acele ca>uri, cFn/ per4oana a fo4t 1u/ecat2 pentru fapta, .n le32tur2 cu care a fo4t intentat /o4arul. E9cep-ia fa-2 /e pri%ele /ou2 con/i-ii con4tituie 4itua-iile, .n care 4tatul nu /ore&te 4au nu poate 42 efectue>e cercetarea 4au 42 intente>e ur%2rirea penal2. Anali>a nor%elor Statutului /e la Ro%a, ce -in /e principiul co%ple%entarit2-ii, .nc2 o /at2 ne /e%on4trea>2 c2 rolul principal la prevenirea cri%elor interna-ionale revine 4i4te%ului 1u/iciar na-ional. Anu%e or3anele 1u4ti-iei penale interna-ionale tre$uie 42 efectue>e ur%2rirea &i atra3erea la r24pun/ere a per4oanelor, ce au co%i4 infrac-iuni, ce ca/ 4u$ 1uri4/ic-ia Cur-ii !enale Interna-ionale. <n le32tur2 cu conceptul co%ple%entarit2-ii, .n $a>a c2ruia va func-iona Curtea, pot ap2rea pro$le%e referitor la co%pati$ilitatea nor%elor Statutului cu nor%ele con4titu-ionale, pe care 4e $a>ea>2 1u4ti-ia penal2. A4e%enea nor%e 4unt prev2>ute /e Con4titu-iile %ai %ultor 4tate, inclu4iv a Repu$licii Mol/ova. Con4titu-ia Repu$licii Mol/ova Oart. ,,)P preve/e c2 1u4ti-ia 4e .nf2ptuie&te .n nu%ele le3ii nu%ai /e in4tan-ele 1u/ec2tore&tiQ Curtea Supre%2 /e =u4ti-ie, cur-ile /e apel &i 1u/ec2torii. <n plu4, pentru anu%ite cate3orii /e cau>e pot func-iona, potrivit le3ii, 1u/ec2torii 4peciali>ate Oart. ,,8 O(PP. Art. ,,8 O6P inter>ice .nfiin-area in4tan-elor e9traor/inare. Nor%e a4e%2n2toare 4e con-in .n Con4titu-iile Ucrainei Oart. ,()PK Repu$licii Cieloru4i Oart.,50PK Geor3iei Oart. :(PK Repu$licii @a>aL4tan Oart. ;8PK Repu$licii Ar%enia Oart. 0,PK TurH%eni4tanului Oart. ,55PK Repu$licii U>$eHi4tan Oart. ,57K ,5;P. E9a%inarea pro$le%elor ce refer2 la .nf2ptuirea 1u4ti-iei penale /in punct /e ve/ere al /reptului con4titu-ional, .n unele ca>uri poate /uce la con4tatarea unor contra/ic-ii cu nor%ele Statutului /e la Ro%a privin/ caracterul co%ple%entar, /eoarece nor%ele con4titu-ionale .ntrEo ,(:

for%2 e9pre42 enu%er2 or3anele ce .nf2ptuie4c 1u4ti-ia, printre care C!I nu e4te %en-ionat2, luFn/ .n con4i/era-ie cLiar &i cercul re4trFn4 /e fapte, .n raport cu care e9ercit2 1uri4/ic-ia. <n a&a fel, activitatea in4tan-elor 1u/iciare interna-ionale, inclu4iv &i a C!I, ce 4e refer2 la e9a%inarea unor ca>uri concrete, 4e afl2 .n afara li%itelor ter%enului con4titu-ional ?.nf2ptuirea 1u4ti-ieiA, care e4te .nf2ptuit2 /oar prin inter%e/iul 4i4te%ului 1u4ti-iei penale na-ionale. Curtea Con4titu-ional2 a Ucrainei .n ca>ul privin/ Statutul /e la Ro%a, a a1un4 la conclu>ia c2 e9i4t2 contra/ic-ii .ntre caracterul co%ple%entar al Cur-ii &i Con4titu-ia na-ional2. Curtea a 4ta$ilit, c2 .n confor%itate cu preve/erile art. ,() al Con4titu-iei Ucrainei, 1u4ti-ia Ucrainei e4te .nf2ptuit2 /oar /e 1u/ec2torii. Tran4%iterea .%puternicirilor 1u/ec2tore&ti, la fel cu% &i atri$uirea unilateral2 a a4e%enea func-ii /in partea altor or3ane 4au per4oane cu func-ii /e r24pun/ere e4te inter>i4. Curtea Con4titu-ional2 a %en-ionat c2 Statutul /e la Ro%a atri$uie C!I 1uri4/ic-ia, ce ar un caracter co%ple%entar .n raport cu 4i4te%ele 1u4ti-iei penale na-ionale. Toto/at2, art. ) O(P al Statutului preve/e c2 Curtea poate e9ercita func-iile &i .%puternicirile 4ale pe teritoriul oric2rui 4tat participant, iar art. ,; 4ta$ile&te or/inea, .n confor%itate cu care C!I poate accepta ca>ul 4pre e9a%inare, atunci cFn/ un 4tat nu /ore&te 4au nu poate efectua cercetarea 4au intenta ur%2rirea penal2, confor% 4tan/ar/elor prev2>ute. Reie4e c2 ratificarea Statutului tre$uie 42 ur%e>e /up2 intro/ucerea %o/ific2rilor .n Con4titu-ie. Toto/at2, 4unt o 4erie /e ar3u%ente .n 4u4-inerea opiniei lip4ei contra/ic-iilor, fapt ce la fel e4te confir%at prin practica or3anelor 1uri4/ic-iei con4titu-ionale a 4tatelor occi/entale. De e9e%plu, Con4iliul Con4titu-ional al Dran-ei, .n Lot2rFrea /in ((.5,.,000 a e9a%inat preve/erile Statutului /e la Ro%a, ce li%itea>2 aplicarea principiului co%ple%entarit2-i, .n 4pecial art. ,; al Statutului /e la Ro%a. Con4iliul a concLi4 c2 li%itarea principiului co%ple%entarit2-ii la ca>urile, .n care un 4tat inten-ionat 4e a$ate /e la .n/eplinirea o$li3a-iilor 4ale, reie4e /in re3ula pacta sunt servanda, .n plu4 acea4t2 e9cep-ie a fo4t fi9at2 .n %o/ e9pre4. Ca ur%are, ace4te li%it2ri nu atentea>2 la 4uveranitatea na-ional2. Alte circu%4tan-e, cu% ar fi /e4fiin-area 4au lip4a 4i4te%ului na-ional 1u/iciar Oart.,; O6PP, la fel au fo4t con4i/erate co%pati$ile cu e9ercitarea 4uveranit2-ii na-ionale. "a e9a%inarea principiului co%ple%entarit2-ii, tre$uie /e luat .n con4i/era-ie, c2 .n pri%ul rFn/, C!I nu .nlocuie&te, ci co%pletea>2 or3anele 1u4ti-iei penale na-ionale, care &i au 4arcina /e $a>2 /e ur%2rire a actelor /e 3enoci/, a cri%elor /e r2>$oi etc. <n ca> c2 4i4te%ul 1u/iciar na-ional func-ionea>2 nor%al &i e4te .n 4tare 42 .nf2ptuia4c2 ur%2rirea per4oanelor ce au co%i4 cri%e, ce ca/ 4u$ 1uri4/ic-ia C!I G nece4itatea i%plic2rii C!I /i4pare. <n al /oilea rFn/, C!I nu face parte /in cate3oria in4tan-elor e9cep-ionale, crearea c2rora e4te inter>i42 /e nor%ele Con4titu-iilor na-ionale. C!I e4te un or3an cu 1uri4/ic-ie penal2 interna-ional2,

,(0

creat2 cu acor/ul 4tatelor participante, ce func-ionea>2 .n $a>a nor%elor &i re3ulilor recuno4cute &i acceptate /e co%unitatea interna-ional2, inclu4iv nor%ele ce re3le%entea>2 /repturile o%ului. <n al treilea rFn/, co%pletarea 4i4te%ului 1u4ti-iei penale na-ionale, ce nu poate 4au nu /ore&te 42 .nf2ptuia4c2 ur%2rirea penal2 a per4oanelor culpa$ile, e4te o 3aran-ie i%portant2 a prevenirii necon/a%n2rii a per4oanelor ce au co%i4 cri%e contra o%enirii, 3enoci/, cri%e /e r2>$oi etc. A4e%enea per4oane nu tre$uie 42 ai$2 po4i$ilitatea /e a 4e e4cLiva /e la r24pun/erea penal2 pentru faptele co%i4e. "uFn/ .n con4i/era-ie cele %en-ionate, con4tat2%, c2 or3anele 1uri4/ic-iei con4titu-ionale au 4uficient2 $a>2 pentru a /eter%ina lip4a contra/ic-iilor /intre Con4titu-iile na-ionale &i principiul co%ple%entarit2-ii, fi9at .n Statutul /e la Ro%a. <n ca>ul /at, evi/ent c2, nece4itatea %o/ific2rilor con4titu-ionale /i4pare. Aten-ion2% &i faptul, c2 %ulte 4tate au recuno4cut /e1a o$li3a-ia /e a pe/ep4i &i pre/a pentru un &ir /e alte cri%e /in ca/rul Statutului /e la Ro%a &i anu%e pentru tortur2, .nc2lc2rile 3rave ale Conven-iilor /e la Geneva &i 3enoci/, .n virtutea ratific2rii /in partea ace4tora a in4tru%entelor interna-ionale relevante. Deci, pro$le%a co%pati$ilit2-ii, care apare .n le32tur2 cu ratificarea Statutului /e la Ro%a nu ar tre$ui 42 fie nou2. Dac2 un na-ional co%ite a4tfel /e cri%e, 4tatul e4te o$li3at, .n virtutea ace4tor tratate 42El pe/ep4ea4c2 la nivel na-ional. <n ceea ce prive&te Repu$lica Mol/ova, ea e4te parte la 4i4te%ul /e repri%are 4ta$ilit /e Conven-ia cu privire la tortur2 &i alte trata%ente &i pe/ep4e cru/e, inu%ane &i /e3ra/ante /in ,0:) Oratificat la 6,.58.08P, precu% &i la cel 4ta$ilit /e cele patru Conven-ii /e la Geneva /in ,0)0 &i /ou2 !rotocoale a/i-ionate /in ,0;; Oratificat la ().58.06PK /e Conven-ia /e la Ha3a &i !rotocolul I /in ,08) privin/ protec-ia $unurilor culturale .n ca> /e conflict ar%at Oratificat la 50.,(.00P. -rincipiul .ne bis in idem/ !rincipiul confor% c2ruia ni%eni nu poate fi 1u/ecat a /oua oar2 4au con/a%nat pentru fapta, pentru care a fo4t /e1a con/a%nat 4au acLitat confor% le3ii &i /reptului proce4ual penal al 4tatului, are 4tatut /e principiu con4titu-ional .n %a1oritatea 4tatelor. Statele ce nu au intro/u4 ace4t principiu .n Con4titu-ie, lEau prev2>ut .n le3i4la-ia penal2 na-ional2. Statutul /e la Ro%a la fel reie4e /in principiul 4u4 nu%it &i preve/e c2 ni%eni nu poate fi con/a%nat /e Curte pentru fapta, ce con4tituie $a>a co%ponen-ei /e infrac-iune, pentru care per4oana .n cau>2 a fo4t recuno4cut2 culpa$il2 4au a fo4t acLitat2 /e in4tan-2 Oart. (5 O,PP. Toto/at2, 4e prev2/ &i e9cep-ii, confor% c2rora, per4oana con/a%nat2 la nivel na-ional pentru faptele ce ca/ 4u/ 1uri4/ic-ia C!, poate fi 1u/ecat2 .n %o/ repetat, .n ca>urile cFn/Q

,65

e9a%inarea avea /rept 4cop e4cLivarea per4oanei .n cau>2 /e la r24pun/erea penal2, pentru faptele ce ca/ 4u$ 1uri4/ic-ia C!IK e9a%inarea nEa fo4t .nf2ptuit2 in/epen/ent 4au .n %o/ i%par-ial, confor% nor%elor proce4uale le3ale, recuno4cute /e /reptul interna-ional, fiin/ .nf2ptuit2 .n a&a %o/, .ncFt atra3erea per4oanei .n cau>2 la r24pun/ere era practic i%po4i$il2. <n le32tur2 cu e9cep-iile /e la principiul ne bis in idem, prev2>ute /e Statutul /e la Ro%a &i

%en-ionate %ai 4u4, poate ap2rea .ntre$area G nu contravin ele oare preve/erilor con4titu-ionale, ce 4e refer2 la inter/ic-ia con/a%n2rii repetate a per4oanei pentru una &i aceea&i fapt2 R24pun4ul la acea4t2 .ntre$are pre4upune /eter%inarea e4en-ei preve/erii con4titu-ionale ne bis in idem. O$iectivul /e $a>2 al ace4tei preve/eri e4te protec-ia per4oanei /e la po4i$ila con/a%nare repetat2 pentru aceia&i fapt2, .n ca/rul 1uri4/ic-iei aceluia&i 4tat. Acea4ta re3ul2 e4te confir%at2 atFt /e /reptul interna-ional, cFt &i /e practica in4tan-elor 1u/iciare. De e9e%plu, art. )O,P al !rotocolului ; /in (( ianuarie ,0:), a/i-ional la Conven-ia european2 privin/ /repturile &i li$ert2-ile fun/a%entale ale o%ului, prece/e c2 ni%eni nu poate fi con/a%nat .n %o/ repetat 4au atra4 la r24pun/ere penal2 .n ca/rul 1uri4/ic-iei unui 4tat, pentru fapta, pentru care a fo4t acLitat /efinitiv 4au con/a%nat .n $a>a le3i4la-iei penale al 4tatului .n cau>2. O po>i-ie a4e%2n2toare 324i% &iEn unele Lot2rFri 1u/iciare interna-ionale. <n 4pe-a # P v Ital$6;,, Co%itetul pentru /repturile o%ului a interpretat re3ula /at2, ca neavFn/ nici un efect a4upra 4i4te%ului 1u/iciar al altor 4tate. <n re>ultatul e9a%in2rii ace4tui ca>, Co%itetul a concLi4, c2 art. ,) al !actului interna-ional privin/ /repturile civile &i politice, nu 3arantea>2 principiul ne bis in idem .n raport cu 1uri4/ic-iile a /ou2 4au %ai %ulte 4tate. !rincipiul /at inter>ice /u$lul ri4c /oar .n raport cu fapta ce a fo4t /e1a e9a%inat2, inclu4iv a fo4t e%i42 Lot2rFrea .n 4tatul .n cau>2. "a fel, tre$uie luat .n con4i/era-ie, c2 func-ia principal2 .n ur%2rirea infrac-iunilor, ce ca/ 4u$ 1uri4/ic-ia C!I, apar-ine or3anelor 1u4ti-iei penale na-ionale, care 4unt cLe%ate 42 efectue>e ur%2rirea per4oanelor culpa$ile .n co%iterea cri%elor contra o%enirii, a cri%elor %ilitare etc. <n ca> c2 ace4te or3ane func-ionea>2 .n %o/ nor%al G nu apare nece4itatea i%plic2rii Cur-ii !enale Interna-ionale. <n plu4, acea4ta 4e refer2 la 4itua-iile, .n care ur%2rirea penal2 .nf2ptuit2 /e or3anele 1u/iciare na-ionale, are loc .n confor%itate cu proce/urile le3ale, recuno4cute /e /reptul interna-ional, ce au /rept 4cop a4i3urarea con/a%n2rii per4oanei culpa$ile G &i nu e4cLivarea ei /e la r24pun/ere. <n a&a fel, con4tat2% c2 e9cep-iile /e la principiul ne bis in idem, prev2>ute /e art. (5 al Statutului /e la Ro%a, nu contravin preve/erilor con4titu-ionale privin/ inter/ic-ia con/a%n2rii
6;,

U.N. Doc. CC!RCO!, at 7; O,0:;P.

,6,

repetate. Ulti%a nu 3arantea>2 protec-ia /e la con/a%narea repetat2 pentru aceea&i fapt2 .n ca/rul 1uri4/ic-iei penale a altui 4tat, &i %ai %ult G /e 1uri4/ic-ia in4tan-elor 1u/iciare interna-ionale. 0raierea Unele pro$le%e ce -in /e ratificarea Statutului /e la Ro%a pot ap2rea .n le32tur2 cu co%peten-ele interne, ce 4e refer2 la 3ra-ierea per4oanelor con/a%nate, care, /e re3ul2 e4te efectuat2 /e &eful /e 4tat. <n confor%itate cu art. :: OeP al Con4titu-iei Repu$licii Mol/ova, !re&e/intele Repu$licii Mol/ova acor/2 3ra-iere in/ivi/ual2. Spre /eo4e$ire /e preve/erile na-ionale, art. ,,5 al Statutului /e Ro%a 4ta$ile&te, c2 4tatul ale4 pentru i4p2&irea pe/ep4ei, nu poate eli$era per4oana pFn2 la e9pirarea ter%enului 4ta$ilit prin 4entin-a C!I. !ro$le%a referitor la re/ucerea ter%enului poate ap2rea /oar .n ca>ul, .n care per4oana, con/a%nat2 /e Curte, .&i va i4p2&i pe/eap4a .ntrEun 4tat participant la Statut. <n plu4, tre$uie /e luat .n con4i/era-ie, c2 proce/ura /e i4p2&irea a pe/ep4ei, 4ta$ilite /e C!I .&i are 4pecificul 42u. Confor% art. ,56 al Statutului /e Ro%a, pe/eap4a .n for%2 /e privare /e li$ertate 4e i4p2&e&te pe teritoriul 4tatului ale4 /e Curte, /in li4ta 4tatelor ce au /at acor/ul 42u 42 pri%ea4c2 a4e%enea per4oane. <n ace4t acor/, .n confor%itate cu art. ,56 O$P, 4tatul poate in/ica con/i-iile /e pri%ire a unei a4e%enea per4oane, ne3ociate cu Curtea. Statul ale4 pentru i4p2&irea pe/ep4ei per4oanei, .n for%2 /e priva-iune /e li$ertate, infor%ea>2 i%e/iat Curtea /ac2 e4te /e acor/ cu Lot2rFrea .n cau>2. Sentin-a e%i42 /e C!I, ce 4ta$ile&te priva-iunea /e li$ertate, are caracter o$li3atoriu pentru 4tatele participante, ele nu pot intro/uce %o/ific2ri nici .ntrEun ca>. Ce 4e refer2 la Lot2rFrea privin/ re/ucerea ter%enului G acea4ta e4te .n e9clu4ivitate prero3ativa Cur-ii. <n a&a fel, 4tatele 4unt lip4ite /e po4i$ilitatea /e a influen-a ter%enii i4p2&irii pe/ep4ei 4ta$ili-i /e Curte. <n le32tur2 cu acea4ta poate ap2rea .ntre$area G 4unt oare co%pati$ile nor%ele Statutului, ce prev2/ i4p2&irea pe/ep4ei .n for%2 /e priva-iune /e li$ertate, 4ta$ilit2 /e Curte &i nor%ele le3i4la-iei na-ionale, ce 4e refer2 la 3ra-ierea per4oanelor con/a%nate <n principiu, pro$le%a poate ap2rea /oar .n ca>ul, .n care 4tatul va /a acor/ul 42 pri%ea4c2 per4oanele con/a%nate la priva-iune /e li$ertate /e C!I, 4tatul fiin/ ale4 /in li4ta propu42 Cur-ii. !re4upune%, c2 %o/ific2rile .n le3i4la-ia na-ional2 .n raport cu prero3ativele interne, ce 4e refer2 la 3ra-ierea per4oanelor con/a%nate la priva-iune /e li$ertate /e C!I, nu 4unt nece4are. <n pri%ul rFn/, /up2 cu% reie4e /in interpretarea nor%elor core4pun>2toare a le3i4la-iei na-ionale, ele prev2/ po4i$ilitatea 3ra-ierii per4oanelor con/a%nate /e in4tan-ele 1u/iciare na-ionale, .n $a>a nor%elor 4ta$ilite .n le3i4la-ia penal2 na-ional2 .n vi3oare. Gra-ierea are loc anu%e .n raport

,6(

cu acea4t2 cate3orie /e per4oane. CeEi /rept, acea4t2 re3ul2 preve/e &i unele e9cep-ii, 4ta$ilite /e tratatele interna-ionale. <n 4pecial, Conven-ia european2 privin/ pre/area per4oanelor con/a%nate /in (, %artie ,0:6, .n art. ,( preve/e, c2 orice parte poate /eclara 3ra-ierea, a%ni4tia 4au re/ucerea ter%enilor priva-iunii /e li$ertate, .n confor%itate cu Con4titu-ia .n vi3oare 4au alte acte 1uri/ice O...P. !o4i$ilitatea 3ra-ierii con/a%natului pre/at pentru i4p2&irea pe/ep4ei, prev2/ &i tratatele interna-ionale .ncLeiate .n ca/rul CSI, %e%$ru la care e4te &i Repu$lica Mol/ova. <n42, tratatele %en-ionate prev2/, .n pri%ul rFn/, po4i$ilitatea 3ra-ierii per4oanelor pre/ate pentru i4p2&irea pe/ep4ei, ce au fo4t con/a%nate /e in4tan-ele altor 4tate. <n al /oilea rFn/, .n42&i tratatele interna-ionale prev2/ po4i$ilitatea 3ra-ierii 4au a re/ucerii ter%enilor. Nici actele na-ionale, nici tratatele interna-ionale, la care Repu$lica Mol/ova e4te parte, nu prev2/ po4i$ilitatea 3ra-ierii la nivel na-ional a per4oanelor con/a%nate /e tri$unalele 1u/iciare interna-ionale. O a4e%enea po4i$ilitate e4te e9clu42 /e Statutul /e la Ro%a .n raport cu 4tatul /e i4p2&ire a pe/ep4ei. Art. ,,5 O(P al Statutului preve/e c2 /oar Curtea are /reptul 42 iEa /eci>ie .n raport cu re/ucerea ter%enilor 4ta$ili-i &i a/opt2 o Lot2rFre .n ace4t 4en4. Dup2 ce per4oana &iEa i4p2&it (6 /in ter%en 4au (8 ani, .n ca> /e priva-iune pe via-2, Curtea e9a%inea>2 4entin-a, .n 4copul /e a /eter%ina nece4itatea re/ucerii ter%enului prev2>ut /e 4entin-2. !ractica or3anelor 1uri4/ic-iei con4titu-ionale a %ai %ultor 4tate ne %2rturi4e&te, c2 nor%ele con4titu-ionale privin/ 3ra-ierea nu vin .n contra/ic-ie cu nor%ele core4pun>2toare ale Statutului. De e9e%plu, Con4iliul Con4titu-ional al Dran-ei, e9a%inFn/ pro$le%a co%pati$ilit2-ii preve/erilor Statutului /e la Ro%a &i a le3i4la-iei france>e, .n /eci>ia /in ((.5,.,000 a aten-ionat, c2 preve/erile p2r-ii ,5 a Statutului nu .ncalc2 nici con/i-iile /e $a>2 a e9ercit2rii 4uveranit2-ii na-ionale vi4ESEvi4 /e e9ecutarea 4entin-elor, nici art. ,; al Con4titu-iei france>e, /eoarece Dran-a, la avi>area privin/ acor/ul /e a pri%i per4oanele con/a%nate, poate %en-iona con/i-iile unei a4e%enea accept2ri, .n 4pecial ce 4e refer2 la le3i4la-ia na-ional2 privin/ e9ecutarea 4entin-elor.6;( <n .ncLeierea Con4iliului /e Stat al Cel3iei /in (,.5).,000 cu privire la proiectul /e le3e privin/ Statutul /e la Ro%a a C!I, a fo4t aten-ionat, c2 e9ercitarea /reptului la 3ra-iere, prev2>ut /e art. ,,5 &i ,,, al Con4titu-iei $el3iene, nu contravine Statutului /e la Ro%a, /eoarece poart2 un caracter teritorial &i poate fi aplicat /oar .n raport cu 4entin-ele a/optate /e in4tan-ele 1u/iciare $el3iene.6;6
6;(

TAJI" C. La +our pNnale international et la +onstitution frannaise . ActualitM et Droit International, fMvrier ,000. OLttpQRRR.ri/i.or3a/iP 6;6 #viz du +onseil d&tat du WZ avril Zjjj sur le projet de loi oportant assentiment au 'tatut de Some de la +our pNnale internationale, fait U Some le Zp juillet Zjjqr, Parliamentar$ Document W"Wsj 1Zjjj.WXXX2 .n efdei~, lcicu^i Xujileme i{c{a{c O,00:P ]^_`abcde`beme ame}egbeme ia`c, le{ed~^ dciijc{dugc}ui nebi{u{akuebb~ju ia`cju u teia`cdi{g^bb~ju ieg^{cju dcz}ub~ i{dcb. nebia}{c{ugbc i}a_c fe

,66

Se pare c2 preve/erile art. ,56 al Statutului evit2 pro$le%a coli>iunii cu nor%ele le3i4lative &i practica 1u/iciar2 na-ional2, .n 4pecial ce -ine /e po4i$ilitatea 3ra-ierii, /eoarece .n ca>ul .n care 4tatul, fiin/ /e acor/ 42 pri%ea4c2 per4oanele con/a%nate /e Curte la priva-iune /e li$ertate, /eclar2 .n acela&i ti%p, c2Ei va putea 3ra-ia, .n a4e%enea 4itua-ie, Curtea evi/ent c2 acor/a prioritate 4tatului ce nu va %o/ifica ter%enii 4ta$ili-i /e 4entin-2. Statul /e e9ecutare a 4entin-ei tre$uie 42 pri%ea4c2 per4oana con/a%nat2 f2r2 a avea /reptul /e a %o/ifica ulterior 4entin-a, .n ca> contrar Curtea nu va ale3e ace4t 4tat pentru i4p2&irea pe/ep4ei pentru per4oana con/a%nat2. <n final ne e9pune% c2 privit .n an4a%$lu, proce4ul /e ratificare i%plic2 un &ir /e activit2-i care tre$uie reali>ate con4ecutiv, i%plicFn/ un volu% %are /e lucru /in partea unui nu%2r i%pun2tor /e or3ane /e 4tat. Acea4ta face ca proce/ura care pare a fi /e4tul /e u&oar2 /in punct /e ve/ere teoretic 42 fie 4uficient /e co%plicat2 .n practic2. Cu atFt %ai %ult /ocu%entul pe care ur%ea>2 42El ratifice Repu$lica Mol/ova e4te /e4tul /e i%portant, iar ratificarea ace4tuia i%plic2 un &ir /e %o/ific2ri la nivelul le3i4la-iei na-ionale, ceea ce i%pune &i unele ri4curi /ac2 nu 4e reali>ea>2 o i%ple%entare a/ecvat2 a preve/erilor Statutului /e la Ro%a .n le3i4la-ia na-ional2. i ulti%ul %o%ent G !lanul /e Ac-iuni Uniunea European2ERepu$lica Mol/ova .n p. (.,. Dialo3ul politic &i refor%e 4u$punctul ,( ?a4i3urarea =u4ti-iei interna-ionale prin inter%e/iul Cur-ii !enale Interna-ionaleA, preve/e ?ratificarea 'tatutului de la Soma al +urii Penale Internaionale Ti introducerea clauzelor pentru efectuarea amendamentelor constituionale necesare, prevzute la aceasta tn noul proiect al +onstituiei, care este tn curs de elaborare de ctre +omisia +onstituional /i0t #sigurarea fr impedimente a implementrii sale.A6;)

#.#. %uveranitatea de stat i proble a interveniei u anitare n dreptul internaional

j^_`abcde`beja majcbu{cdbeja fdcgaA. ]eilgc. (55). 6;) !lanul /e Ac-iuni Uniunea European2 G Repu$lica Mol/ova, p. 7.

,6)

O/at2 cu ter%inarea rzboiului rece 4ecuritatea interna-ional2 &i pro$le%ele u%anitare au /evenit /ificile ca nicio/at2. !rincipiul 4upre%a-iei /reptului interna-ional .n raport cu 4uveranitatea /e 4tat a preluat o nou2 a%ploare &i nece4it2 %o/alit2-i a/ecvate /e 4olu-ionare. Su4-inFn/ teoria pri%atului /reptului interna-ional .n raport cu 4uveranitatea /e 4tat, e4te nece4ar2 /eter%inarea 4trict2 a criteriilor unui a%e4tec le3al .n afacerile interne ale unui 4tat. Art. ( O)P /in Carta ONU a fi9at .n %o/ e9pre4 unul /in principiile fun/a%entale ale /reptului interna-ional ?To-i Me%$rii Or3ani>a-iei 4e vor a$-ine, .n rela-iile lor interna-ionale, /e a recur3e la a%enin-area cu for-a 4au la folo4irea ei, fie .%potriva inte3rit2-ii teritoriale ori in/epen/en-ei politice a vreEunui 4tat, fie .n orice alt %o/ inco%pati$il cu 4copurile Na-iunilor UniteA.6;8 E9cep-ie /e la ace4t principiu /e nea%e4tec e4te art. ( O;P, care preve/e c2 ?Nici o /i4po>i-ie /in pre>enta Cart2 nu va autori>a Na-iunile Unite 42 intervin2 .n cLe4tiuni care apar-in e4en-ial co%peten-ei interne a unui Stat &i nici nu va o$li3a pe %e%$rii 42i 42 4upun2 a4e%enea cLe4tiuni 4pre re>olvare pe $a>a preve/erilor pre>entei CarteK ace4t principiu nu va a/uce, .n42 .ntru ni%ic atin3ere %24urilor /e con4trFn3ere prev2>ute .n Capitolul VIIA. 6;7 Capitolul VII con-ine .%puternicirile Con4iliului /e Securitate, /eter%inFn/ ca>urile ce pre>int2 pericol pentru pace, /e .nc2lcare a p2cii 4au /e a3re4iune &i acor/Fn/ /reptul Con4iliului /e Securitate /e a aplica %24uri e9cep-ionale. Ace4te %24uri, 4u$ for%2 /e 4anc-iuni econo%ice 4au /e aplicare a for-ei ar%ate, pot avea caracter o$li3atoriu pentru 4tatele %e%$re .n 4copul ?%en-inerii 4au re4ta$ilirii 4ecurit2-ii &i p2cii .n lu%eA. De fiecare /at2 apare pro$le%a pe cFt /e o$iectiv2 poate fi interpretarea ?.nc2lcarea p2ciiA, a ?actului /e a3re4iuneA 4au a ?pericolului pentru paceA /in partea Con4iliului /e Securitate. Una /intre Lot2rFrile ce pre>int2 /u$ii .n ace4t 4en4 e4te Re>olu-ia 7:; a Con4iliului /e Securitate /in 6 aprilie ,00,, prin care 4Ea pu4 cap2t r2>$oiului /in Golf &i care a 4ta$ilit con/i-iile /e pace /intre IraH, @uReit &i alte 4tate.6;; Acea4t2 re>olu-ie, precu% &i altele care au ur%at &i care 4e refereau la co%pen4a-iile /in partea IraHului pentru pa3u$ele 4urvenite .n ur%a ocupa-iei @uReitului, au fo4t inclu4e .n con/i-iile o$li3atorii, 4ta$ilite /e c2tre Con4iliul /e Securitate .n $a>a Capitolului VII. AvFn/ .n ve/ere c2 conflictul ar%at a luat 4fFr&it &i /eci nu 4unte% .n fa-a unei ?.nc2lc2ri a p2ciiA, pute% con4i/era c2 politica lui 'addam lussein /e a nu pl2ti co%pen4a-iile pentru pa3u$ele a/u4e pre>inta pericol pentru pace. <n ca> contrar, %24urile o$li3atorii ale Capitolului VII nu puteau fi aplicate. Din p2cate, aplicarea 4anc-iunilor econo%ice au avut ur%2ri 3rave pentru popula-ia

6;8

Carta ONU /in (7.57.,0)8, .n vi3oare pentru Repu$lica Mol/ova /in 5(.56.,00(. !u$licat2 .n e/i-ia oficial2 ?Tratate interna-ionaleA, (55,, volu%ul (7. RRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocu%ent$a4euncLart.p/f 6;7 I$i/e%. 6;; LttpQRRR.un.or3frencL/ocu%ent44cre4,00,7:;f.p/f

,68

civil2 a IraHului. Confor% /atelor UNICED, .n ur%a ace4tor 4anc-iuni au /ece/at 855.555 /e copii .n vFr4t2 /e pFn2 la cinci ani.6;: O alt2 /i%en4iune a %24urilor a/optate fa-2 /e IraH. InvocFn/ pericol pe care .l pre>int2 IraHul pentru pace, Con4iliul /e Securitate &iEa e9pri%at /i4poni$ilitatea 42 prelun3ea4c2 4anc-iunile prev2>ute /e Capitolul VII, cLiar &i /up2 ce actul /e a3re4iune a luat 4fFr&it. Anali>Fn/ cele 4pu4e, pute% con4tata c2 e%$ar3oul i%pu4 IraHului &i ur%2rile u%anitare 3rave pre>int2 /ou2 pro$le%e ce %erit2 42 fie 4tu/iate 4eparat. Un alt e9e%plu al interpret2rii lar3i a co%peten-ei Con4iliului /e Securitate .n ceea ce prive&te /eter%inarea pre>en-ei pericolului pentru pacea &i 4ecuritatea .n lu%e, e4te crearea Tri$unalelor !enale Interna-ionale pentru e9EIu3o4lavia &i RRan/a. Confor% principiului fi9at .n art. ( O;P Con4iliul /e Securitate 4e 4tr2/ui 42 nu 4e i%plice .n 4itua-ii interne, ceea ce co%plic2 activitatea ONU. Dova/a co%ple9it2-ii unui a4e%enea conflict e4te e9EIu3o4lavia. <n realitate, 4itua-ia 4e caracteri>a printrEo 4erie /e conflicte 4eparate, reflectat2 .ntrEo co%$ina-ie /e conflicte intra4tatale &i inter4tatale.A 6;0 Dac2 vo% pre4upune c2 ca>ul Iu3o4laviei r2%Fne un ca> particular, pute% concLi/e c2 %otiva-ia po4i$ilelor interven-ii ale ONU .n ca> /e pericol pentru pace .n interiorul unui 4tat poate fi violarea /repturilor o%ului, o .nc2lcare 3rav2 a /reptului u%anitar 4au violarea unor principii /e%ocratice. S2 .ncerc2% 42 anali>2% a4e%enea 4itua-ii. "nclcarea drepturilor o ului Do%eniul /repturilor o%ului repre>int2 o$iectul unei interna-ionali>2ri pro3re4ive. Con4iliul /e Securitate a recuno4cut c2 o .nc2lcare %a4iv2 a /repturilor o%ului poate ri/ica pro$le%a co%peten-ei 4ale, aplicFn/ preve/erile Capitolului VII al Cartei ONU. <n Re>olu-ia 7:: O,00,P /in 8 aprilie ,00,, el a a/%i4 c2 ?repre4aliile fa-2 /e popula-ia civil2 .n %ai %ulte re3iuni ale IraHului ...au provocat un flu9 %a4iv /e refu3ia-i 4pre Lotarele 4tatului, ur%at /e violarea frontierei, ceea ce repre>int2 un pericol real pentru pacea &i 4ecuritatea /in re3iune.A 6:5 Caracterul %a4iv al .nc2lc2rii /repturilor o%ului 4e tran4for%2 .ntrEo cri%2 contra u%anit2-ii, preluFn/ a4tfel caracter interna-ional. Atitu/inea 4tatului fa-2 /e o parte a popula-iei 4ale nu %ai e4te privit2 a4t2>i /rept o cLe4tiune intern2 a 4tatului, Re>olu-ia 7:: 4e refer2 .n acela&i ti%p &i la art. ( ; al Cartei ONU. Nenu%2ratele .nc2lc2ri ale /repturilor o%ului &i ale popoarelor pe teritoriul e9EIu3o4laviei la fel au fo4t con/a%nate /e Con4iliul /e Securitate. Re>olu-ia ;;5 O,00(P /in ,6 au3u4t ,00( a
6;: 6;0

RRR.unicef.or3info$countriraN.Lt%l GHECA"I, V.I. "e4 Nation4 unie4 et le4 or3ani4ation4 rM3ionale4 /an4 le4 conflit4 u3o4lave4Q co%plM%entaritM ou concurence <n ?"e4 Nation4 unie4 et l-e9EIu3o4lavie, Si9i%e4 rencontre4 internationale4 /e l-IE! /-Ai9EenE!rovence, ,(E,6 /Mce%$re ,00;. !e/one, ,00:, p. ),A. 6:5 LttpQRRR.un.or3frencL/ocu%ent44cre4,00,7::f.p/f

,67

Con4iliului /e Securitate con-ine o a/re4are c2tre 4tatele %e%$re ale ONU /e a interveni .n 4copul a4i3ur2rii protec-iei victi%elor conflictului /in Co4nia Her>e3ovina &i a4i3urarea acce4ului or3ani>a-iilor u%anitare pentru a%eliorarea 4itua-iei .n re3iune.6:, <n ur%a /ra%ei /in @o4ovo, vi>ate .n Re>olu-ia ,,00 O,00:P /in (6 4epte%$rie ,00:, Con4iliul /e Securitate a a1un4 la conclu>ia c2 au avut loc %ultiple .nc2lc2ri ale /repturilor o%ului &i ale /reptului interna-ional u%anitar, atr23Fn/ aten-ia a4upra nece4it2-ii re4pect2rii /repturilor tuturor locuitorilor /in @o4ovo.6:( Con4iliul /e Securitate a in4tituit o re3ul2 /e acce4 la victi%e, re4pectFn/ principiile neutralit2-ii &i i%par-ialit2-ii. De aceea, Na-iunile Unite autori>ea>2 4tatele 42 intervin2 pentru a acor/a a1utor victi%elor, utili>Fn/ for-ele 4ale ar%ate .n ca> /e nece4itate, pentru a le furni>a o a4i4ten-2 /irect2, a prote1a popula-ia civil2 4au pentru a 4ta$ili un %ini%u% /e 4ecuritate .n 4copul 3arant2rii unor con/i-ii /ecente /e trai. De&i e9i4t2 o interpretare te9tual2 a conceptului /e interven-ie u%anitar2, Con4iliul /e Securitate nEa utili>at %eto/e coercitive .n @ur/i4tanul iraHian.6:6 Ac-iunea u%anitar2 co%un2 a Dran-ei, Marii Critanii &i SUA Provide comfort avea la ori3ine Re>olu-ia 7::, .n $a>a c2reia ONU .ncLeia4e un %e%oran/u% cu IraHul la ,: aprilie ,00, pentru a o$-ine con4i%-2%Fntul 42u.6:) <n ca>ul @o4ovo, NATO a aplicat for-a i3norFn/ po>i-ia ONU, care, totu&i, afir%a4e i%portan-a /reptului /e acce4 la victi%e, ca re>ultat al unor cri>e caracteri>ate prin viol2ri 3rave ale /reptului u%anitar. *azuri grave de violare a dreptului u anitar !ro$le%a %en-inerii p2cii .n interiorul unui 4tat, a /eter%inat Na-iunile Unite 42 intervin2 4u$ prete9tul u%anitar .n /iferite conte9te .n So%alia, .n e9EIu3o4lavia, .n RRan/a, 4tate pe teritoriul c2rora 4Eau pro/u4 .nc2lc2ri 3rave ale /reptului u%anitar. !rin opera-iunea Sendre lespoir prev2>ut2 prin Re>olu-ia ;0) O,00(P /in 6 /ece%$rie ,00(, Con4iliul /e Securitate a pu4 .n aplicare o opera-iune coercitiv2 pe teritoriul unui 4tat, .n lip4a acor/ului ace4tuia, avFn/ un 4cop 4trict u%anitar. 6:8 Caracterul e9cep-ional &i unic al 4itua-iei /in So%alia Ofoa%etea, r2>$oiul civil &i ine9i4ten-a de facto a 4tatuluiP a per%i4 Con4iliului /e Securitate 42 con4i/ere c2 ?a%ploarea tra3e/iei u%ane cau>at2 /e conflictul /in So%alia, care e4te a3ravat2 prin o$4tacolele pu4e /i4tri$uirii a1utorului u%anitar, con4tituie pericol pentru pacea interna-ional2.A E4cortarea %ilitar2 a a1utoarelor u%anitare nu e4te acor/at2 for-elor Na-iunilor Unite, ace4t /rept e4te acor/at cFtorva 4tate %e%$re, /ar 4u$ %an/atul ONU. <n realitate, Na-iunile
6:, 6:(

LttpQRRR.un.or3frencL/ocu%ent44cre4,00(;;5f.p/f LttpQRRR.un.or3frencL/oc44c,00:0:4,,00.Lt% 6:6 GHECA"I, V.I., op. cit., p. 8,. 6:) LttpQRRR.un.or3frencL/ocu%ent44cre4,00,7::f.p/f 6:8 LttpQRRR.un.or3frencL/ocu%ent44cre4,00(;0)f.p/f

,6;

Unite au acceptat propunerea SUA /e a tri%ite un contin3ent /e 6;.555 /e oa%eni pentru a .nlocui c2&tile al$a4tre ale ONUSOM, care &iEau /e%on4trat incapacitatea /e aE&i e9ercita %i4iunea. <n cele %ai %ulte ca>uri a1utorul u%anitar era pr2/at /e for%a-iunile rivale, .n re>ultatul c2rora a fo4t pu42 .n pericol aplicarea re>olu-iei Con4iliului /e Securitate. Opera-iunea Sendre lespoir a cuno4cut un 4ucce4 te%porar. Ea nEa per%i4 4ecuri>area total2 a reparti>2rii a1utorului u%anitar, fapt ce a i%pu4 continuarea %i4iunii ONUSOM II. <n pofi/a tuturor ar3u%entelor, interven-ia .n So%alia a 4co4 la 4uprafa-2 /iver3en-e /intre /reptul interna-ional u%anitar &i /e4f2&urarea opera-iunilor /e %en-inere a p2cii.6:7 <n 4en4ul 4trict al cuvFntului acea4t2 opera-iune nu a fo4t a ONU, Con4iliul /e Securitate /oar a /at acor/ul privin/ /e4f2&urarea ei /e c2tre un 3rup /e 4tate, care &iEau e9pri%at /orin-a &i aveau po4i$ilitatea /e a tri%ite for-ele &i %i1loacele core4pun>2toare. Un alt e9e%plu. AvFn/ .n ve/ere 4itua-ia creat2 .n RRan/a, Con4iliul /e Securitate a a/optat Re>olu-ia 0(0 O,00)P /in (( iunie ,00), con4tatFn/ c2 ?a%ploarea cri>ei u%anitare con4tituie un pericol pentru pacea &i 4ecuritatea /in re3iuneA.6:; <n pofi/a nu%eroa4elor .ncerc2ri, .n a&teptarea .nt2ririi efectivelor MINUAR, el a autori>at o ?opera-iune %ultina-ional2 .n RRan/a .n 4copuri u%anitareA pentru un ter%en /e ( luni. Opera-iunea 4urPuoise a fo4t .ntreprin42 4u$ patrona1ul Dran-ei cu participarea 4i%$olic2 a cFtorva contin3ente africane. <ncercFn/ 42 4tope>e un r2>$oi civil etnic .ntre Tut4i &i Hutu4, ONU 4Ea v2>ut nevoit2 42 /ele3e a4i4ten-a u%anitar2 &i punerea .n aplicare a opera-iunii .n 4arcina 4tatelor participante. Re>olu-ia in4i4t2 a4upra ?caracterului 4trict u%anitarA al opera-iunii &i nici/ecu% nu .n calitate /e for-2 ce 4epar2 cele /ou2 etnii rivale. O$iectivul con4t2 .nQ contri$uirea la a4i3urarea 4ecurit2-ii per4oanelor /epla4ate, a refu3ia-ilor &i a civililor ce 4e afl2 .n pericol .n RRan/a, inclu4iv prin crearea, .n %24ura po4i$ilit2-ilor, a >onelor u%anitareK a4i3urarea 4ecurit2-ii proce4ului /e /i4tri$uire a a1utoarelor &i al opera-iunilor /e a4i4ten-2 u%anitar2 ORe>olu-ia 0(8 /in : iunie ,00)P.6:: O a4e%enea >on2 u%anitar2 a fo4t creat2 .n 4u/Eve4tul RRan/ei. <n 4copul prote12rii, 4ol/a-ii au recur4 la for-2 confor% preve/erilor Re>olu-iei 0(0, a/optat2 .n $a>a Capitolului VII Totu&i, ei nEau putut .%pie/ica co%iterea unui 3enoci/ contra Tut4i. <n ur%a unei interpret2ri lar3i a preve/erilor Capitolul VII privin/ .%puternicirile Con4iliului /e Securitate .n /o%eniul %en-inerii p2cii, 4Ea Lot2rFt crearea a /ou2 tri$unale penale interna-ionale pentru e9EIu3o4lavia &i pentru RRan/a. Tri$unalul !enal Interna-ional pentru e9EIu3o4lavia a acceptat i%punerea 4anc-iunilor econo%ice Ser$iei &i a contri$uit la acor/area pentru DOR!RONU a /reptului /e a utili>a %24uri
6:7 6:;

GHECA"I, V.I., op. cit., p. 8(. LttpQRRR.un.or3frencL/oc44c,00)0)40(0.Lt% 6:: LttpQRRR.un.or3frencL/oc44c,00)0)40(8.Lt%

,6:

coercitive .n 4copul continu2rii %i4iunii u%anitare. Viol2rile 3rave ale /reptului interna-ional u%anitar ce 4Eau caracteri>at prin o%oruri .n %a42 &i purific2ri etnice au &i 4tat la $a>a cre2rii Tri$unalului !enal Interna-ional pentru e9EIu3o4lavia. <n opinia unor autori, /ac2 a/%ite% c2 acea4t2 4itua-ie con4tituie un pericol pentru pacea &i 4ecuritatea interna-ional2, atunci tre$uie /e %en-ionat c2 ?Con4iliul /e Securitate, or3an politic, nu e4te .n /rept 42 e9ercite 1u4ti-ia interna-ional2, nici 42 ela$ore>e le3i, cu atFt %ai %ult 42 4e i%plice .n tran4for%area 4ociet2-iiA. 6:0 "nclcarea de ocraiei pe teritoriul unui stat Un 3rup /e o$4ervatori /in partea Na-iunilor Unite a fo4t tri%i4 .n ,005 .n Hati .n 4copul 4uprave3Lerii ale3erilor /e%ocratice. Ale4 .n calitate /e pre&e/inte la ,7 /ece%$rie ,005, !re =EC Ari4ti/e a fo4t .nl2turat /e la putere printrEo lovitur2 /e 4tat la 65 4epte%$rie ,00,. E%$ar3o /ecretat /e Or3ani>a-ia Statelor A%ericane, aplicat %ai tFr>iu /e Con4iliul /e Securitate .n $a>a Capitolului VII al Cartei ONU, a per%i4 4e%narea acor/ului %ovenors Island .ntre autorit2-ile le3ale &i %ilitarii ce au preluat puterea. !rin ur%are, MINUHA a fo4t creat, .n42 a/ep-ii %ilitarilor .%pie/icau /e$arcarea pri%elor contin3ente, .ntrucFt ei nu /oreau 42 ce/e>e. A ur%at reac-ia Con4iliului /e Securitate, care 4Ea e9pri%at prin a/optarea Re>olu-iei 0)5 O,00)P /in 6, iulie ,00), ce preve/ea recur3erea la for-2 .n 4copul re4ta$ilirii /e%ocra-iei. Re>olu-ia preve/ea ?con4tituirea /in partea 4tatelor %e%$re a unei for-e %ultina-ionale, pla4ate 4u$ un co%an/a%ent &i control unic &i utili>area .n ace4t 4cop a tuturor %i1loacelor nece4are pentru 4i%plificarea proce/urii /e plecare /in Hati a con/uc2torilor %ilitari, ...re.ntoarcerea pre&e/intelui le3iti%, precu% &i in4talarea unui cli%at 4i3ur &i 4ta$il, care ar per%ite aplicarea #cordului %overnos Island.A605 Re>olu-ia 0)5 a avut la $a>2 o 4erie /e prece/ente, /ar, toto/at2, a cuprin4 &i un &ir /e inova-ii. Ea 4e 4ituea>2 .n prelun3irea interven-iilor /in So%alia &i RRan/a. Con4iliul /e Securitate a /eci4 o ac-iune coercitiv2 .ntrEun conflict intern, luFn/ .n con4i/era-ie apelul pre&e/intelui Ari4ti/. Ca>Fn/uE4e pe autoritatea 4a, Con4iliul a con4i/erat /eteriorarea 4itua-iei u%anitare &i cre&terea nu%2rului /e .nc2lc2ri 4i4te%atice ale li$ert2-ilor civile /in partea re3i%ului %ilitar /rept pericol pentru pace. <n Re>olu-ia :), O,006P /in ,7 iunie ,006, Con4iliul aprecia4e /e1a ?/epla42rile %a4ive ale popula-iei ce aveau loc, /rept pericol 3rav pentru pacea &i 4ecuritatea interna-ional2 &i a3ravarea 4itua-iei createA.60, <n plu4, i3norarea principiilor /e%ocratice e4te o con4ecin-2 ne3ativ2 a necunoa&terii i/ealurilor /e%ocratice .n re3iune, fapt ce poate fi con4i/erat /rept o ten/in-2 ne3ativ2 .n proce4ul /e %en-inere a p2cii &i a 4ecurit2-ii .n re3iune. A4pectul novator con4t2 .n faptul c2
6:0

COHENE=ONATHAN, G. Co%%entaire /e larticle 60 in =.!.Cot et A.!ellet, "a CLarte /e4 Nation4 unie4, co%%entaire article par article. Econo%ica, ,00,, p. 778E777. 605 LttpQRRR.un.or3frencL/oc44c,00)0)40)5.Lt% 60, LttpQRRR.un.or3frencL/ocu%ent44cre4,006:),f.p/f

,60

pentru pri%a /at2 4Ea per%i4 aplicarea for-ei .n 4copul re4ta$ilirii unui re3i% politic ale4 .n %o/ /e%ocratic. Totu&i, Re>olu-ia 0)5 atra3e aten-ia a4upra caracterului unic, co%ple9 &i e9traor/inar al 4itua-iei /in Hati, nu%it2 reac-ie e9cep-ional2. ONU a intervenit pentru a /a r24pun4 la o 4itua-ie u%anitar2 cata4trofal2 &i pentru a 4alva /e%ocra-ia, intro/ucFn/ o etap2 4upli%entar2 .n proce4ul /e %en-inere a p2cii interne. Ulti%ul ca> pre>int2 un intere4 /eo4e$it, /eoarece e4te $ine cuno4cut faptul c2 /reptul interna-ional conte%poran 4Ea /e>voltat &i 4Ea creat 4u$ influen-a puternic2, la .nceput a /reptului /in 4tatele Europei Occi/entale, iar apoi G a 4tatelor /in Europa &i A%erica /e Nor/. D2cFn/ tri%itere la art. 6: al Statutului Cur-ii Interna-ionale /e =u4ti-ie a ONU, care preve/e c2 una /in 4ur4ele aplicate e4te /octrina celor %ai califica-i 4peciali&ti ce repre>int2 principalele 4i4te%e /e /rept, pute% pre4upune c2 aplicarea unor 4anc-iuni .%potriva unui 4tat .n ca> /e .nc2lcare a /e%ocra-iei tre$uie 42 fie $ine re3le%entat2, .n pri%ul rFn/, .n ca/rul ONU, iar .n al /oilea rFn/, .n ca/rul /iver4elor 4tructuri re3ionale. Nu pute% &i nu 4unte% .n /rept 42 cere% re4pectarea .ntoc%ai a principiilor /e%ocratice recuno4cute /e 4i4te%ele /e /rept ro%an, 3er%an 4au common la, /e c2tre repre>entan-ii altor 4i4te%e /e /rept cu% ar fi /reptul %u4ul%an, in/u4 4au ai unor 4i4te%e /e /rept tra/i-ional. Cu alte cuvinte, e4te nece4ar2 o interpretare clar2 &i 4ta$ilirea unor criterii care ar per%ite un a%e4tec le3al /in partea ONU 4au 4u$ e3i/a ONU, .n confor%itate cu nor%ele /reptului interna-ional. E4te /e %en-ionat c2 a4upra nece4it2-ii recunoa&terii pri%atului /reptului interna-ional .n rela-iile interna-ionale a aten-ionat a/1unctul Secretarului 3eneral pe pro$le%e /e /rept, con4ultantul 1uri/ic al ONU Han4 Corell, .n raportul pre>entat la conferin-a ?<ntrFn/ .n 4ecolul JJIQ cu privire la pri%atul /reptului .n rela-iile interna-ionaleA OMo4cova, 5(.,,.(555P. Mai %ult, pri%atul /reptului interna-ional a fo4t %en-ionat /e nenu%2rate ori .n practica Cur-ii Interna-ionale /e =u4ti-ie a ONU, .ncepFn/ cu anul ,0::, fapt ce a per%i4 unor autori 42 vor$ea4c2 /e4pre e9i4ten-a unui nou principiu /e /rept interna-ional.60( E4te /e re-inut interpretarea .n ulti%ul ca> a ter%enului ?pericol pentru paceA, care nu 4Ea li%itat /oar la teoria tra/i-ional2. A4tfel, refu>ul /e a co%pen4a pa3u$ele %ilitare, refu>ul e9tr2/2rii pre4upu&ilor terori&ti, .nc2lc2rile 3rave ale Conven-iilor /e la Geneva /in ,0)0, precu% &i alte .nc2lc2ri ale /reptului u%anitar au fo4t con4i/erate /rept pericol pentru pace. Reie&in/ /in 4itua-iile /intrEun &ir /e 4tate /in Africa, A4ia vo% pre4upune, /up2 cu% a% %en-ionat %ai 4u4, c2 pericol pentru pace pot pre>enta la fel 42r2cia, %ala/iile &i foa%etea. <n ace4t ca> ne pune% .ntre$area G oare 4itua-ia creat2 .n Repu$lica Mol/ova, .n 3eneral, &i .n 4tFn3a Ni4trului, .n 4pecial, nu pre>int2 pericol pentru pacea &i 4ecuritatea /in re3iune Dac2 pre4upune% c2 /a, atunci 4tarea /e lucruri
60(

AURESCU, C. Noua 4uveranitate. Cucure&ti. E/itura A"" CEC@. (556, p. ,06.

,)5

poate fi con4i/erat2 /rept ?4itua-ie interna-ional2A, ce -ine /e co%peten-a Con4iliului /e Securitate, fiin/ po4i$il2 aplicarea preve/erilor Capitolului VII al Cartei ONU. Confor% /atelor preluate /in pre4a occi/ental2, Repu$lica Mol/ova e4te con4i/erat2 cea %ai 42rac2 -ar2 /in Europa.606 Ace4t fapt e4te confir%at &i .n raportul ?De>3Le-area unui conflict .n3Le-atQ a4pecte le3ale ale cri>ei 4eparati4te /in Mol/ovaA, pre>entat /e a4ocia-ia avoca-ilor /in NeR IorH .n luna iulie (557 la CLi&in2u. Confor% /atelor revi4tei GEO, in/icate %ai 4u4, 8) /in popula-ie tr2ie&te 4u$ nivelul 42r2ciei, vFr4ta %a9i%2 con4tituie 7:,( ani, iar %ortalitatea infantil2 r2%Fne foarte .nalt2 G (0,: . Inci/en-a tu$erculo>ei a cre4cut cu 0: /up2 anul ,00, O.n 4pecial printre tineriP, 4peciali&tii e4ti%Fn/ c2 anual 4unt .nre3i4trate .n 1ur /e 6 %ii /e ca>uri noi. <n opinia revi4tei GEO, %i>eria are con4ecin-e tra3iceQ e9ploatarea fe%eilor tinere ca pro4tituate .n Turcia, Sria &i Europa Occi/ental2.60) Aceea&i 4ur42 4u4-ine c2 .n ur%a ace4tei 4t2ri %ol/ovenii 4unt /e acor/ 42E&i vFn/2 un rinicLi 4au un pl2%Fn pentru o 4u%2 /e 6.555 . !e /e alt2 parte, Interpolul calific2 Tran4ni4tria, re3iunea /in 4tFn3a Ni4trului, /rept zon gri, trou noir 4au republic pirat.608 E4te clar c2 4olu-ionarea conflictului tran4ni4trean nu poate fi efectuat2 .n afara i%plic2rii co%unit2-ii interna-ionale, inclu4iv prin intro/ucerea unui contin3ent /e ?c2&ti al$a4treA 4u$ e3i/a ONU. Nu in4i4t2% a4upra i%plic2rii /irecte a ONU .n ace4t conflict, /ar cre/ c2 o$li3atoriu ar fi ca o eventual2 opera-iune 42 fie efectuat2 4u$ %an/atul ace4tei or3ani>a-ii. Drept e9e%plu poate 4ervi conflictul /in Cipru, un/e co%unit2-ile 3reac2 &i turc2 au fo4t 4eparate /in ,07) /e c2tre ?c2&tile al$a4treA 4u$ %an/atul ONU. Dac2 pre4upune% c2 .n ca>ul Repu$licii Mol/ova e4te 3reu /e vor$it /e4pre un eventual pericol pentru pace, pentru a aplica preve/erile Capitolului VII al Cartei ONU, totu&i, un 4tu/iu al 4itua-iei create .n 4tFn3a Ni4trului ne per%ite 42 %en-ion2% c2 4tarea /e lucruri poate fi con4i/erat2 /rept pericol pentru 4ecuritatea re3ional2. Con4i/er c2 e4te $inevenit faptul c2 .n calitate /e %e/iator, pe lFn32 De/era-ia Ru42, .n 4olu-ionarea conflictului tran4ni4trean e4te i%plicat2 &i Uniunea European2, frontierele c2reia /up2 5,.5,.(55; 4e afl2 .n ne%i1locita apropiere. Totu&i, care ar fi criteriile unei interven-ii le3ale .n afacerile interne ale unui 4tat, avFn/ .n ve/ere ten/in-ele conte%porane /in lu%e <n le32tur2 cu eveni%entele /in @o4ovo, IraH apar un &ir /e .ntre$2ri, ca /e e9e%pluQ !ute% oare vor$i /e4pre le3alitatea unei interven-ii ar%ate ce are la $a>2 principiul u%anitar !ute% oare 4u4-ine i/eea confor% c2reia 4upre%a-ia /reptului e4te co%pati$il2 cu aplicarea for-ei
606 60)

?"a Mol/avie, entre e4poire et rMvolteA. GEO, (07, octo$re (556, p. 60. I$i/e%. 608 I$i/e%, p. )).

,),

Ce preve/e 4upre%a-ia /reptului .n ca/rul re3le%ent2rilor interna-ionale ?Interven-ia u%anitar2A ca prete9t pentru a3re4iune .%potriva altui 4tat nu e4te ceva nou .n

practica interna-ional2. <n a4e%enea 4itua-ii 4unte% .n fa-a unor ten4iuni 1uri/ice .ntre /ou2 principii /e /rept interna-ional G re4pectarea /repturilor &i li$ert2-ilor fun/a%entale ale o%ului &i re4pectarea inte3rit2-ii teritoriale a 4tatelor. E4te $ine cuno4cut c2 /reptul interna-ional nu recunoa&te vreEo ierarLie .ntre principiile 4ale. Acea4t2 po>i-ie a fo4t 4u4-inut2 nu o 4in3ur2 /at2 &i /e or3anul 1u/iciar principal al ONU G Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. A&a, /e e9e%plu, .n anul ,007 .n ca/rul e9a%in2rii ca>ului privin/ for%a-iunile %ilitare &i para%ilitare pe teritoriul Nicara3ua O Nicaragua v '5#P, Curtea a confir%at ne a/%iterea utili>2rii for-ei .n 4copul a4i3ur2rii /repturilor o%ului, .n a&a fel aten-ionFn/ e3alitatea /e 1ure .ntre ace4te principii.607 !ractica interna-ional2 /e%on4trea>2 c2 co%unitatea interna-ional2, /e re3ul2, nu accept2 interven-iile ar%ate .n 4copuri u%anitare, e9i4tFn/ pericolul cre2rii unui prece/ent .n ace4t 4en4. Iat2 cFteva e9e%ple. Tan>ania a fo4t con4i/erat2 /rept a3re4or .n ur%a interven-iei .n U3an/a, pentru a /i4tru3e re3i%ul lui I/i A%in. Acelea&i con4ecin-e leEa avut &i interven-ia Vietna%ului .n Ca%$o/1a, .n 4copul .nl2tur2rii /e la putere a lui !ol !ot, care ti%p /e patru ani /e 3uvernare a ni%icit .ntre , &i ( %l /e oa%eni. Sunte% /e p2rerea c2 ac-iunea u%anitar2 /in So%alia, un/e .n ur%a foa%etei au /ece/at pe4te ,55.555 /e oa%eni, a fo4t 4trict nece4ar2, cel pu-in la etapa ini-ial2. O/at2 cu ter%inarea ?r2>$oiului receA nu %ai e9i4ta nici o cau>2 politic2 real2, care ar fi %otivat i%plicarea co%unit2-ii interna-ionale, .n42 copiii care %ureau /e foa%e nece4itau o interven-ie /in partea co%unit2-ii interna-ionale. !entru pri%a /at2 Re>olu-ia Con4iliului /e Securitate a fo4t a/optat2 .n confor%itate cu Capitolul VII, fapt ce a per%i4 for-elor pacificatoare 42 p2trun/2 .n So%alia pentru re4ta$ilirea or/inii pu$lice &i /i4tri$uirea a1utorului u%anitar popula-iei civile. I4toria ?interven-iei u%anitareA /e%on4trea>2 c2 protec-ia /repturilor o%ului 4e $a>ea>2 .n realitate pe acor/ul %arilor puteri. Din p2cate, practica /ove/e&te c2 anu%e intere4ele 4tatelor %ari 4erve4c /rept ar3u%ent .n aprecierea faptului care /repturi &i li$ert2-i 4unt acceptate /e c2tre co%unitatea interna-ional2 &i care nu. Cea /ea /ou2 .ntre$are 4e refer2 la faptul /ac2 4upre%a-ia /reptului e4te co%pati$il2 cu aplicarea for-ei Con4i/er2% c2 /a, /eoarece Capitolul VII al Cartei ONU acor/2 lar3i po4i$ilit2-i Con4iliului /e Securitate pentru aplicarea for-ei .n %o/ le3iti% .%potriva unui a3re4or. Cerin-ele fa-2 /e aplicarea le3iti%2 a for-ei tre$uie 42 fie corelate cu 4olu-ionarea ca>ului, tra3erea la r24pun/ere, ur%2ririle politice etc. R2>$oiul /in Golful !er4ic /in ,00, a fo4t con4i/erat ca pri%a
607

IC=, Ca4e concernin3 Militar an/ !ara%ilitar Activitie4 in an/ a3ain4t Nicara3ua O Nicaragua v 5nited 'tatesP, Merit4, =u/3e%ent, (; =une ,0:7. IC= Report4 ,0:7. LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRcca4e4cnu4cnu4c1u/3%entcnu4c1u/3%ent,0:757(;.p/f

,)(

aplicare le3al2 a for-ei, cu e9cep-ia Coreei, /eoarece for-ele aliate aveau acor/ul e9pre4 .n ace4t 4en4 al Con4iliului /e Securitate. i, .n 4fFr&it, al treilea %o%ent G con4i/er2% c2 re3ulile tre$uie 42 fie unice, f2r2 /u$le 4tan/ar/e, ele tre$uie 42 fie aplicate .n e3al2 %24ur2 fa-2 /e cei 4la$i &i fa-2 /e cei puternici, fa-2 /e re3i%urile /ictatoriale &i re3i%urile /e%ocratice. "a etapa conte%poran2 4unte% .n fa-a proce4ului /e creare a unui 4i4te% /e /rept interna-ional univer4al, /ictat /e 4tatele $o3ate &i puternice. <n ca>ul .n care vo% re4pin3e acea4t2 teorie ne vo% 4itua .ntrEun Lao4 total. Vi4EaEvi4 /e caracterul le3al &i efectele ace4tei interven-ii 4Eau e9pu4 /iver4e 4tructuri. 60; <n opinia %ai %ultor autori, prepon/erent /in 4pa-iul e9E4ovietic, $o%$ar/area e9EIu3o4laviei .n lip4a acor/ului ONU a fo4t o a3re4iune &i, /eci, o .nc2lcare a /reptului interna-ional. Ne pune% .ntre$areaQ ce tre$uie 42 .ntreprin/2 co%unitatea interna-ional2 .n ca>ul cFn/ Con4iliul /e Securitate e4te $locat, iar 4itua-ia intern2 .ntrEun 4tat pre>int2 .nc2lc2ri 3rave ale /repturilor o%ului .n ace4t 4tat Art. 8 /in Statutul NATO inter>ice i%plicarea .ntrEun conflict, cu e9cep-ia ca>urilor /e ap2rare a unui 4tat %e%$ru .n ur%a unui atac ar%at. Ac-iunile NATO 4unt inaccepta$ile /in /ou2 con4i/erenteQ nu au avut acceptul Con4iliului /e Securitate &i erau .n contra/ic-ie cu propriul 4tatut. !e /e alt2 parte, profe4orul france> A !ellet, .n le32tur2 cu interven-ia %ilitar2 a NATO .n Iu3o4lavia, e4te /e p2rerea c2 .n4u&i /reptul nu poate fi con4i/erat ca fiin/ unica 4ur42 acceptat2, /e aceea uneori i3norarea lui ar fi .n/rept2-it2. 60: Stu/iin/ ?proA &i ?contraA, /lui a1un3e la conclu>ia c2 ac-iunile NATO .n Iu3o4lavia pot fi acceptate ca fiin/ 4trict nece4are. 600 Toto/at2, pre>int2 intere4 opinia /lui, cu% c2 nu poate fi acceptat2 po>i-ia Ru4iei &i a CLinei, care de facto au 4a$otat Con4iliul /e Securitate a ONU.)55 Doctrina /reptului interna-ional .ntot/eauna 4Ea /e>voltat %ai rapi/ /ecFt /reptul interna-ional po>itiv, .n plu4, li%ita /intre ceea ce e4te le3iti% &i nele3iti% /e4eori e4te ne e4en-ial2. De aceea, a/%ite% c2 ne afl2% .n fa-a unei noi interpret2ri a teoriei ?interven-iei u%anitareA. Mai %ult, po4i$il c2 acea4t2 opera-iune va /uce la crearea unui prece/ent .n practica interna-ional2. i aici /in nou ne re.ntoarce% la i/eea ne a/%iterii ?/u$lelor 4tan/ar/eA la interpretarea ace4tei pro$le%e. <n principiu, NATO 4u4-ine c2 .n @o4ovo a avut loc ?o interven-ie u%anitar2A. <ntrEa/ev2r, acele .nc2lc2ri ale /repturilor o%ului ce au avut loc .n @o4ovo erau ina/%i4i$ile pentru co%unitatea interna-ional2. !ute% accepta /oar par-ial, c2 4unte% .n fa-a unei interven-ii le3ale .n ca/rul principiului univer4al al le3iti%ei ap2r2ri. Conflictul /intre @"A O@o4ovo "i$erti Ar%P &i for-ele 4Fr$e /in @o4ovo, care de facto, .n opinia unor autori, luptau .%potriva 4tructurilor terori4te, poate
60;

Re>olu-ia A4a%$leei Generale NATO, ,8 noie%$rie ,000 privin/ interven-ia ar%at2 .n @o4ovo, International RevieR of tLe Re/ Cro44 No. :6;, 6,E56E(555. 60: !E""ET, A. Crief Re%arH4 on tLe Unilateral U4e of Dorce E=I". (555. ), p. 6:8. 600 I$i/e%, p. 6:7. )55 I$i/e%.

,)6

fi co%parat cu r2>$oiul civil /in Af3ani4tan, iar .n unele ca>uri G cu cel /in Ru4ia Oconflictul cecenP, /in Turcia Opro$le%a Hur>ilorP, .n ca/rul c2rora nu au avut loc ac-iuni /e anver3ur2 interna-ional2. De aceea, 4unte% /e acor/ .n principiu, cu p2rerea c2 ar3u%entul ?u%anitarA .n 4u4-inerea ac-iunilor .%potriva Ser$iei e4te cel pu-in /i4cuta$il. <n calitate /e ar3u%ent al opiniei e9pu4e poate fi a/u4 actul final al Co%itetului /e e9per-i al Tri$unalului interna-ional pentru e9EIu3o4lavia, privin/ le3iti%itatea $o%$ar/2rii .n perioa/a () %artie G 0 iulie ,000.)5, A3re4iunea, apreciat2 /rept cri%2 contra p2cii, e4te privit2 /e co%unitatea interna-ional2 ca una /in cele %ai periculoa4e infrac-iuni interna-ionale. Anali>a ac-iunilor NATO .n Iu3o4lavia /in acea4t2 per4pectiv2, .n unele %o%ente pare a fi lip4it2 /e lo3ic2. Toto/at2, are loc 4epararea artificial2 a cau>ei ?a3re4iuniiA /in partea 4tatelor NATO /e ur%2rile pro/u4e /e ea O.nc2lcarea nor%elor /reptului interna-ional u%anitarP. <n final, autorii Actului, /e&i nu vor$e4c /irect, /ar /e fapt relev2 c2 pre1u/iciul a/u4 popula-iei civile &i o$iectivelor civile /e pe teritoriul Iu3o4laviei con4tituie re>ultatul unei ac-iuni le3ale, ce avea /rept 4cop ne a/%iterea unei cata4trofe u%anitare. Referin/uEne la coraportul /intre a3re4iune &i ac-iunile NATO, a/%ite% ar3u%ente /e tipul c2 o /eter%inare oficial2 a ter%enului a3re4iune .nc2 nu e9i4t2. <n acela&i ti%p, nu pute% i3nora faptul c2 A/unarea General2 a ONU .n anul ,0;) a a/optat Re>olu-ia 66,), care a /at /efinirea a3re4iunii.)5( "uFn/ .n con4i/era-ie rolul pri%or/ial al ONU .n proce4ul /e %en-inere a p2cii &i a 4ecurit2-ii interna-ionale, pute% pre4upune, c2 la /eter%inarea oficial2 a ter%enului a3re4iune G ace4t /ocu%ent va fi luat ca $a>2. <n realitate, /ac2 ar fi fo4t vor$a /e4pre un r2>$oi de jure, /i4tru3erea o$iectivelor ce a4i3ur2 infra4tructura %ilitar2 ar fi fo4t privit2 ca le3iti%2. <n ca>ul /at, .n42, /i4tru3erea o$iectivelor /ate vine .n contra/ic-ie cu 4copurile ur%2rite /e 4tatele alian-ei. Confor% po>i-iei NATO, $o%$ar/a%entele au avut /rept 4cop prevenirea unei cata4trofe u%anitare. Dar, confor% /atelor &i conclu>iilor unor autori, NATO /e fapt, prin loviturile 4ale a provocat cata4trofa u%anitar2 pe teritoriul e9EIu3o4laviei.)56 CLiar /ac2 vo% privi ac-iunile NATO /rept ac-iuni le3iti%e, tre$uie 42 %en-ion2% c2 ele nu pot fi aplicate cu .nc2lc2ri 3rave ale /repturilor o%ului. <n raportul pre>entat /e raportorul 4pecial al Co%i4iei /e /rept interna-ional a ONU G. Aran3ioERui4 4e %en-iona c2 ?/ac2 /e la $un .nceput li%itele u%anitare cu privire la ac-iunile unilaterale ca r24pun4 la fapte ce contravin /reptului
)5,

Xeiiu|ilu| ^_^me`bul j^_`abcde`beme fdcgc. ,00:E,000. [h.Q [ekuc}beElejj^d^ilc udjc XeiiuE x^gc, ,000, i{d. 607E)5,. )5( LttpQ/acce44//4.un.or3/ocRESO"UTIONGENNR5;)5;8IMGNR5;)5;8.p/fOpenEle%ent )56 p\rx, [.. r{emege^ zcl}^bu^ leju{^{c lif^d{eg ]^_`abcde`beme {duabc}c `} ~g^| mei}cguu e{beiu{^}be lcjfcbuu ejcd`udegel x\Z. Xeiiu|ilu| ^_^me`bul j^_`abcde`beme fdcgc. (55,. [f^kuc}b~| g~fail. [ekuc}beElejj^d^ilc udjc XeiiuEx^gc. (55,, i{d. )7.

,))

interna-ional 4e refereau /oar la repre4aliile p2r-ilor .n conflict, la etapa conte%poran2, 3ra-ie /e>volt2rii f2r2 prece/ent a /o%eniului /repturilor o%ului, acea4t2 pro$le%2 a ie&it pe locul /oi, i%e/iat /up2 inter>icerea recur3erii la for-2A.)5) De re3ul2, .n ca>ul unei interven-ii .n afacerile interne ale unui 4tat co%unitatea interna-ional2 4e confrunt2 cu pro$le%a re4ta$ilirii or/inii pu$lice pe teritoriul ace4tui 4tat. De cele %ai %ulte ori co%unitatea interna-ional2, /e re3ul2 .n ?per4oanaA ONU, recur3e la c2&tile al$a4tre, opera-iuni cu 4copul /e a %en-ine pacea &i or/inea pu$lic2 .ntrEo re3iune 4au un 4tat. Su$ no-iunea /e opera-iune /e %en-inere a p2cii 4e au .n ve/ere opera-iuni cu caracter %ilitar, create /e or3anul co%petent al ONU, ca re3ul2 Con4iliul /e Securitate .n $a>a Capitolului VI &i4au VII ale Cartei ONU, 4u$ co%an/a%entul unic &i con/ucerea operativ2 a Or3ani>a-iei, .n per4oana Con4iliului /e Securitate 4au a Secretarului 3eneral al ONU. Din acea4t2 cate3orie nu fac parte ca>urile /e aplicare a for-ei .n $a>a Lot2rFrii Con4iliului /e Securitate al ONU /rept 4anc-iune .%potriva unui 4tat a3re4or, cFn/ %ilitarii /in rFn/ul for-elor ar%ate, ce ac-ionea>2 .n nu%ele Con4iliului /e Securitate al ONU, cap2t2 4tatut /e co%$atant. Ter%enul peace operations a fo4t recuno4cut unani% pe plan interna-ional .n ur%a raportului lui Coutro4 Coutro4 GLali. )58 Unii autori 4u4-in c2 ter%enul peace operations /ifer2 /e operaiuni pentru meninerea pcii.)57 No-iunea opera-iune /e %en-inere a p2cii nu e4te e9pre4 prev2>ut2 .n Carta ONU, ceea ce ri/ic2 pro$le%a fun/a%ent2rii 1uri/ice &i a /eter%in2rii caracteri4ticilor ei 3enerale. Ori3inalitatea opera-iunilor /e %en-inere a p2cii re>i/2 /in faptul c2 %i1loacele %ilitare care 4unt pu4e .n aplicare 4unt utili>ate /e o %anier2 i%par-ial2. Acea4ta a &i 4ervit /rept fun/a%ent pentru conceptul cre2rii lor .n $a>a unui ipotetic ?Capitol VI &i 1u%2tateA al Cartei ONU, 4ituFn/uE4e .ntre %i1loacele ne %ilitare ale Capitolului VI &i ac-iunile coercitive ale Capitolului VII, .n ca/rul c2ruia for-a e4te repre>entat2 4u$ for%a unor 4anc-iuni i%pu4e unui 4tat, co%porta%entul c2ruia pre>int2 pericol pentru pacea &i 4ecuritatea interna-ional2. <n realitate, /i4po>i-iile art. )5 al Cartei ONU privin/ ?%24urile provi>oriiA 4e 4ituea>2 cel %ai aproape /e filo>ofia 3eneral2 a opera-iunilor /e %en-inere a p2cii. "a %o/ul 3eneral, ONU cere pre>en-a a /ou2 con/i-ii preala$ile pentru /e4f2&urarea unei opera-iuni /e %en-inere a p2ciiQ acor/ul p2r-ilor .n conflict &i re4pectarea efectiv2 a proce4ului /e 4topare a focului. <n realitate, /oar pri%a con/i-ie .&i 324e&te ori3inea .n /reptul interna-ional.
)5)

!roiectul /e articole privin/ r24pun/erea 4tatelor pentru fapte interna-ionale ilicite &i co%entariul la ele ela$orat /e Co%i4ia /e /rept interna-ional a Or3ani>a-iei Na-iunilor Unite. LttpQuntreat.un.or3ilcte9t4in4tru%ent4francai4co%%entaire407(55,francai4.p/f Doc ONU G ACN.)))) A//. ,. )58 Doc ONU A88658 G S(555: (, au3u4t (555. LttpQ/acce44//4.un.or3/ocUNDOCGENN5580);,!DDN5580);,.p/fOpenEle%ent )57 o]o\]WYZ, p.X. x^le{ed~^ fdcgeg~^ fde}^j~ ef^dcku| fe fe``^d_cbu judc Ogzm}` uii}^`egc{^} i fdcl{u^iluj ef~{ejP ]eilegilu| _adbc} j^_`abcde`beme fdcgc. ,000. ,, i{d. ;5E;(.

,)8

!rincipiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor i%pune re4pectarea inte3rit2-ii teritoriale a 4tatelor, prote1ea>2 4tatele /e o eventual2 p2trun/ere ne re3ula%entar2 a 4tr2inilor pe teritoriul lor. !rincipiul neinterven-iei 4e refer2 la 4arcinile ce /ecur3 /in co%peten-a unui 4tat .n raport cu alte entit2-i. <n 4fFr&it, principiul ne aplic2rii for-ei inter>ice orice pre>en-2 %ilitar2 4tr2in2 ne a3reat2 /in partea altui 4tat, con4i/erFn/Eo /rept ac-iune ar%at2 care 4e i%plic2 .n afacerile 4ale interne. Doar o Lot2rFre a Con4iliului /e Securitate .n $a>a Capitolului VII al Cartei ONU poate le3ifera o a4e%enea ac-iune. Totu&i, opera-iunile /e %en-inere a p2cii nu 4e refer2 4trict la Capitolul VII al Cartei ONU. AvFn/ un caracter ne i%perativ, opera-iunile /e %en-inere a p2cii tre$uie .n %o/ auto%at 42 ai$2 acor/ul preala$il al 4tatului pe teritoriul c2ruia 4e vor /e4f2&ura a4e%enea opera-iuni.)5; Conceptul opera-iunilor /e %en-inere a p2cii apare o/at2 cu cri>a /in Sue> /in ,087. Con4iliul /e Securitate a fo4t parali>at prin /u$lul veto al Dran-ei &i al Marii Critanii. !entru a 1u4tifica noua for%ul2 /e opera-iune, neprev2>ut2 /e Capitolele VI &i VII, Secretarul 3eneral al ONU Da3 Ha%%ar4H1l/ 4Ea referit la un capitol ?VI $i4A 4au ?VI &i 1u%2tateA. Aplicarea unei a4e%enea opera-iuni i%plica e9pri%area con4i%-2%Fntului /in partea $eli3eran-ilor. Tri%iterile f2cute la titlul Capitolului VII per%it, /up2 p2rerea unor autori, i%punerea %24urilor coercitive .n lip4a acor/ului p2r-ilor.)5: Opera-iunile /e %en-inere a p2cii per%it in4tituirea unor %ecani4%e variate. <n ace4t 4en4 profe4orul !.M. Dupu face /iferen-2 .ntre opera-iunile /e %en-inere a p2cii ?/eclan&ate .n 4copul aplic2rii 4i%plelor reco%an/2ri, cu acor/ul 4tatelor cointere4ate .n .ncetarea focului .n terenA &i ?contin3entele %ilitare na-ionale, avFn/ la ori3ine un acor/ ne3ociat .n nu%ele ONU /e c2tre Secretarul 3eneral al ONU cu 4tatele c2rora le apar-in for-ele %ilitareA. )50 Drept e9e%plu poate fi a/u4 ca>ul Ca%$o/1ei /in ,00, 4au ca>ul Iu3o4laviei /in ,00(. <ncepFn/ cu ,005, cFn/ realit2-ile politice au per%i4 func-ionarea nor%al2, Con4iliul /e Securitate a %2rit nu%2rul opera-iunilor /e %en-inere a p2cii, ceea ce a /u4 la /iferite interpret2ri ale ace4tei no-iuni. D2r2 .n/oial2, pro$le%a interven-iei u%anitare e4te /e4tul /e actual2, care pe parcur4ul i4toriei a fo4t utili>at2 la /i4cre-ia %arilor puteri. A4pectul u%anitar nu poate fi con4i/erat la .nceputul 4ecolului JJI /oar o pro$le%2 intern2 a unui 4tat. Statele nu %ai pot face tri%iteri la ?4uveranitatea /eplin2 &i a$4olut2A .n ca>ul unor cri>e %a4ive. Drept e9e%plu poate 4ervi 4itua-ia creat2 a4t2>i .n Su/an, So%alia, Cot /Ivoir etc. Si3ur c2 a4e%enea interven-ii tre$uie re3le%entate /e /reptul interna-ional po>itiv, fiin/ ela$orat2 o proce/ur2 $ine /eter%inat2 &i eficient2 pentru prote1area
)5;

!AIE, O. "e4 opMration4 /e %ention /e la pai9 et le4 nouveau9 /M4or/re4 locau9, p. 0:, .n A la recLercLe /u nouvel or/re %on/ial G II. "-ONUQ Mutation4 et /Mfi4. E/ition4 co%ple9e, ,006A. )5: !ETIT, I. Droit international /u %aintien /e la pai9. ".G.D.=. !ari4. (555, p. ;. )50 DU!UI, !.M. Droit international pu$lic. )Ee% e/., Dallo>. !ari4. ,00:, p. 85).

,)7

popula-iei civile, .n pri%ul rFn/. "a etapa conte%poran2, con4i/er2% c2 un a4e%enea or3an e4te Con4iliul /e Securitate al ONU. Acor/Fn/ un a4e%enea /rept, $ine.n-ele4, c2 /reptul interna-ional tre$uie 42 fi9e>e &i re4pon4a$ilitatea pentru aplicarea ne core4pun>2toare a ace4tuia. !ro$le%a poate fi 4olu-ionat2 inclu4iv o/at2 cu a/optarea !roiectului /e articole privin/ r24pun/erea or3ani>a-iilor interna-ionale, ela$orat /e Co%i4ia /e /rept interna-ional a ONU. <n ulti%ii ani prete9tul ?u%anitarA e4te tot %ai /e4 utili>at /e 3uvernele occi/entale pentru .n/rept2-irea unei politici noi &i /i4cuta$ile .n /o%eniul 4ecurit2-ii. Utili>area o$iectivelor u%anitare pentru ar3u%entarea unei eventuale interven-ii ar%ate interna-ionale, .n plu4, c2 3uvernele ce iEau parte la ace4te opera-iuni ar%ate, a4i3ur2 cea %ai %are parte a 4i4te%ului u%anitar financiar, a /u4 la revenirea la /i4cutarea principiilor etice ale activit2-ii u%anitare. Or3ani>a-iile u%anitare 4unt antrenate .n activitatea politic2 &i %ilitar2 ce au /rept 4cop re/ucerea para%etrilor conflictului &i re4ta$ilirea p2cii, .n 4pecial /up2 perpetuarea ei .n ur%a interven-iilor ar%ate ?u%anitareA. Drept e9e%plu pot 4ervi opera-iunile ar%ate .n Ca%$o/1a, Co4nia, @o4ovo, Af3ani4tan &i IraH. ?I%perativul u%anitarA, ce repre>int2 e4en-a etic2 a activit2-ii %a1orit2-ii or3ani>a-iilor u%anitare, confir%2 c2 e9i4t2 o$li3a-ia /e a acor/a a1utor .n afara oric2ror con/i-ii, pretutin/eni &i .n orice .%pre1ur2ri, cFn/ acea4t2 nece4itate apare. <n42, /up2 cu% %en-ionea>2 Diona Terr, re4pon4a$ilitatea principal2 pentru 4ecuritatea &i $un24tarea cet2-enilor revine 3uvernelor 4ale, iar ?a1utorul u%anitar e4te nece4ar /oar .n ca>urile, .n care 3uvernele 4au co%$atan-ii nu /ore4c 4au nu 4unt .n 4tare 42E&i .n/eplinea4c2 o$li3a-iileA.),5 Dac2 e 42 aplic2% ace4t criteriu /i4cur4urilor ce au loc a4t2>i la capitolul interven-iilor ar%ate ?u%anitareA, ne pute% pune .ntre$area G ar fi fo4t ele po4i$ile .n lip4a unei or3ani>a-ii cu% e4te ONU G 3ata 42 contri$uie la re4ta$ilirea 4ociet2-ii civile, /i4tru4e .n ur%a opera-iunilor %ilitare Or3ani>a-iile u%anitare au con4tatat c2 nu e4te cLiar u&or /e fiecare /at2 42 invoci re4pon4a$ilitatea %oral2 .n e9clu4ivitate 3uvernelor. Dile%e etice ale activit2-ii u%anitare au fo4t eluci/ate, /e e9e%plu, .n ca/rul opera-iunii ar%ate /in ,00), ce avea /rept 4cop acor/area a1utorului refu3ia-ilor rRan/e>i, afla-i .n la32rele /e pe teritoriul Bairului, %ul-i /intre care au participat ne%i1locit la 3enoci/ul rRan/e>. Ace4te la32re 4erveau /rept $a>2 &i centre /e recrutare pentru 3rup2rile etnice Hutu4, care prelun3eau 42 co%it2 o%oruri &i 1afuri pe teritoriul RRan/ei. Evi/ent c2 o$li3a-ia /e a 4e i%plica &i /e a a4i3ura, cel pu-in /e%ilitari>area la32relor, revenea, .n pri%ul rFn/ 3uvernului Bairului &i po4i$il c2 ONU, fapt invocat nu o /at2 /e c2tre or3ani>a-iile u%anitare. !e /e alt2 parte, .n lip4a unui eventual a1utor u%anitar interna-ional, e9i4ten-a ace4tor
),5

w\ysWX, p. ]edc}b~^ `u}^jj~ majcbu{cdbe| `^{^}bei{u g fea majcbu{cdb~ ge^bb~ ub{^dg^bku|. ]^_`abcde`b~| adbc} ndcibeme nd^i{c. [edbul i{c{^|. (55) m., i{d. ,,8.

,);

la32re ar fi fo4t i%po4i$il2, /e aceea or3ani>a-iile u%anitare, cel pu-in unele /in ele, 4i%-eau re4pon4a$ilitatea 4a %oral2. !Fn2 la ur%2, for-ele ar%ate ale RRan/ei au atacat ace4te la32re .n octo%$rie ,007, fapt ce a 4porit nu%2rul victi%elor.),, De4eori, proce4ul acor/2rii a1utorului u%anitar era .nvinuit /e faptul c2 4u$ven-ionea>2 politica /e r2>$oi, /ucFn/ a4tfel la prelun3irea /uratei conflictului, a1utorul u%anitar ni%erin/ /irect 4au in/irect .n %Finile co%$atan-ilor. <n calitate /e e9e%ple e9pre4e /e4eori 4unt a/u4e conflictele /in So%alia, "i$eria, An3ola. Unul /in ele%entele caracteri4tice ale lu%ii conte%porane con4t2 .n faptul c2 /ac2 anterior conceptul activit2-ii u%anitare 4e .nca/ra .n li%itele clare, avFn/ /rept 4cop atenuarea efectelor r2>$oiului, .n anii05 ai 4ecolului JJ ea a /evenit un principiu al rela-iilor interna-ionale, /ictat /e Occi/ent. Dup2 ?lec-iileA /ure /in Co4nia, So%alia, RRan/a a fo4t .ntreprin4 un &ir /e e9peri%ente, .n 4pecial /in partea SUA &i a Uniunii Europene, .n 4copul inte3r2rii a1utorului u%anitar .n ca/rul 4tructurii %24urilor politice a/optate .n le32tur2 cu conflictul .n cau>2. Tentativele /e a utili>a a1utorul u%anitar .n calitate /e %i1loc politic au fo4t .ntreprin4e, .n 4pecial .n Ser$ia, Su/an Ore3iunea DarfurP, Af3ani4tan, Coreea /e Nor/.),( Tot %ai %ul-i 4peciali&ti 4u4-in i/eea c2 opera-iunile %ilitare, .n %o/ 4pecial /e4f2&urate 4u$ e3i/a ONU, iar .n ca> /e nece4itate G &i /e unele Mari !uteri G e4te unicul r24pun4 etic /at cri>elor u%anitare. Ten/in-a /e a /e4f2&ura ?interven-ii u%anitareA, altfel 4pu4, opera-iuni ar%ate, 4copul c2rora e4te acor/area protec-iei 4au a1utorului victi%elor, .&i are ori3inea, pro$a$il c2 .n interven-ia .n IraH ur%at2 i%e/iat /up2 fini4area opera-iunii /in Golf .n ,00,, .n 4copul prote12rii Hur>ilor iraHieni /e re3i%ul lui Hu44ein. Dup2 acea4t2 interven-ie relativ reu&it2, au ur%at tentative /e a acor/a protec-ie prin inter%e/iul for-ei opera-iunilor /e acor/are a a1utorului u%anitar .n So%alia &i Co4nia .n anul ,00(. Un &ir /e interven-ii, ce au ur%at ulterior, cu% ar fi interven-ia NATO .n Co4nia &i @o4ovo 4au interven-ia Au4traliei .n Ti%orul Oriental, la fel erau ar3u%entate .n %are %24ur2 prin o$iective u%anitare. Ele la fel au %er4 %ai /eparte .n co%para-ie cu interven-iile prece/ente G .n ca/rul lor au fo4t 4ta$ilite protectorate interna-ionale .n 4copul %en-inerii 4ta$ilit2-ii &i 3arant2rii p2cii. i .nc2 un factor nu %ai pu-in i%portant. Dac2, totu&i con4i/era-iile /e or/in u%anitar &i preocup2rile pentru /repturile o%ului au fo4t /oar un ele%ent 4ecun/ar .n ar3u%entarea interven-iilor .n Af3ani4tan &i IraH, ce au avut loc 4u$ con/ucerea SUA, con4tat2% c2 &i pro$le%ele u%anitare au avut un rol i%portant G cel pu-in, la nivel /e /eclara-ii G /up2 ter%inarea opera-iunilor.

),, ),(

I$i/e%, p. ,,7. I$i/e%, p. ,(,.

,):

#.'. %oluia .1osovo/ i aplicabilitatea ei prin analogie conflictului .transnistrean/ "a aniver4area a ,7 ani /e in/epen/en-2, Repu$lica Mol/ova 4e ciocne&te, la fel ca &i alte 4tate /in co%ponen-a e9EURSS, cu pro$le%a pre>en-ei pe teritoriul 42u a unui conflict ?.n3Le-atA. "ip4a unui /ialo3 con4tructiv /intre CLi&in2u &i Tira4pol pe parcur4ul ace4tor ani, conflictul ar%at /e pe Ni4tru /in pri%2vara anului ,00(, i%plicarea de facto, .n %o/ i%par-ial, a unui 4tat ter- .n ace4t conflict, au /u4 la aceea, c2 Repu$lica Mol/ova nu are un o$iectiv $ine /eter%inat la %o%ent, privin/ %o/ul /e re3le%entare a ace4tui conflict. Vectorul european /eclarat /e autorit2-ile /e la CLi&in2u, nu poate fi nici/ecu% atin4 .n lip4a re3le%ent2rii ace4tui conflict. !e /e alt2 parte,

,)0

apropierea frontierelor Uniunii Europene /e la 5,.5,.(55; poate fi un i%$ol/ 4erio4 pentru aplanarea conflictului, inclu4iv prin i%plicarea /irect2 a Uniunii Europene. Conflictul ?tran4ni4treanA e4te un conflict pur politic, n24cut /in /octrina "uHianov .n ulti%ii ani /e e9i4ten-2 a URSS. Analo3ia f2cut2 .n ulti%ul ti%p cu po4i$ila 4olu-ie pentru @o4ovo 4au ?ca>ul Montene3roA e4te incorect2. <n pri%ul rFn/, acea4t2 4olu-ie a fo4t a/optat2 pentru e9E Iu3o4lavia, 4tat care pe parcur4ul anilor05 ai 4ecolului JJ 4Ea ciocnit cu o 4erie /e conflicte nonE interna-ionale &i interna-ionale interEetnice, cu un nivel /e cru>i%e /eo4e$it. De4tr2%area Iu3o4laviei &i nivelul /e inten4ificare a conflictelor ar%ate au avut o i%portan-2 %a1or2 &i au preocupat .ntrea3a co%unitate interna-ional2. Drept e9e%plu pot 4ervi o 4erie /e re>olu-ii a/optate /e Con4iliul /e Securitate pe parcur4ul ace4tor ani, prin care 4e recuno&tea c2 4itua-ia creat2 pre>int2 un pericol real pentru pacea &i 4ecuritatea interna-ional2, co%peten-2 prev2>ut2 /e Capitolul VII al Cartei ONU.),6 Un alt e9e%plu poate 4ervi Re>olu-ia :(; /in ,006),) a Con4iliului /e Securitate, .n $a>a c2reia pentru pri%a /at2 .n i4torie, cu e9cep-ia Tri$unalelor %ilitare /e la Nren$er3 &i ToHo, a fo4t creat un Tri$unal interna-ional, .n 4copul atra3erii la r24pun/ere a per4oanelor ce au co%i4 cri%e interna-ionale pe teritoriul unui 4tat. Statutul Tri$unalului a fo4t ini-ial pu$licat ca Ane92 la Raportul Secretarului 3eneral confor% p. ( al Re>olu-iei :5: O,006P a Con4iliului /e Securitate OUN Doc. S(8;5). ,006P.),8 Nu ne a92% a4upra caracterului le3al al cre2rii &i al func-ion2rii ace4tui Tri$unal, acea4ta e4te o pro$le%2 /e alt 3en, ar3u%entul e4te, c2 pentru pri%a /at2, .n $a>a unei interpret2ri lar3i a preve/erilor Capitolului VII al Cartei ONU, Con4iliul /e Securitate a creat o in4tan-2 cu caracter interna-ional, .n 4copul /e a 1u/eca na-ionalii unui 4tat, ce au co%i4 cri%e interna-ionale .ntrEun conflict ar%at, conflict ce .n %are %24ur2 a avut un caracter nonEinterna-ional. Un alt e9e%plu 4erve&te Re>olu-ia Con4iliului /e Securitate ,,00 /in ,00:, care 4Ea e9pu4 .n %o/ e9pre4 a4upra faptului c2 cri>a u%anitar2 creat2 .n re3iunea @o4ovo /e c2tre autorit2-ile /e la Cel3ra/, pre>int2 un pericol real pentru pacea &i 4ecuritatea /in re3iune. ),7 Con4iliul /e Securitate a a1un4 la conclu>ia c2 au avut loc %ultiple .nc2lc2ri ale /repturilor o%ului &i a /reptului interna-ional u%anitar, atr23Fn/ aten-ia a4upra nece4it2-ii re4pect2rii /repturilor tuturor locuitorilor /in @o4ovo. R2>$oiul civil /in @o4ovo .&i 324e&te r2/2cinile i%e/iat /up2 4u4pen/area .n anul ,0:0 /e c2tre Cel3ra/ a 4tatutului autono%iei, /at fiin/ pre4iunii e9ercitate /in partea popula-iei 4Fr$e a ace4tei re3iuni, propa3an/a puternic2 a autorit2-ilor /e la Cel3ra/ f2cFn/ 42 4e crea/2 c2 e9i4ten-a 4a
),6 ),)

RRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocu%ent$a4euncLart.p/f RRR.un.or3frencL/oc44c,006re4:(;f.p/f ),8 RRR.un.or3ictle3al/ocEfin/e9Ef.Lt% ),7 RRR.un.or3frencL/oc44c,00:re4,,00f.p/f

,85

e4te a%enin-at2. Acea4ta e4te una /in pri%ele ac-iuni /e%a3o3ice a pre&e/intelui Milo4evic. Elita /e la Cel3ra/ 4tri3a .n continuu /e4pre ?3enoci/ul p4iLic, 1uri/ic &i cultural al popula-iei 4Fr$e /in re3iunile @o4ovo &i MetoLi1aA.),; Me%oran/u%ul ela$orat /e Aca/e%ia 4Fr$2, ap2rut .n anul ,0:0 %en-ionaQ ?... .n 1ur /e ,85.555 /e SFr$i fu4e4e o$li3a-i .ntre anii ,:;7 &i ,0,( 42E&i p2r24ea4c2 localurile 4u$ 1u3ul /ur al baTibouzouchilor al$ane>i. <n ti%pul ulti%ului r2>$oi, .n 1ur /e 75.555 /e SFr$i autoLtoni fu4e4e e9pul>a-i, ace4t val /e e%i3ra-ie cuno4cFn/ o verita$il2 cre&tere /up2 r2>$oi G .n 1ur /e (55.555 %ii /e SFr$i p2r24i4e @o4ovo .n perioa/a ulti%elor /ecenii. Re4tul popula-iei 4Fr$e continu2 .ntrEun rit% 4ta$il, nu /oar 42E&i p2r24ea4c2 p2%Fntul, ci confor% ten/in-elor, 4e orienta 4pre un e9o/ final ur%at /e violen-e &i /e o teroare fi>ic2, %oral2 &i p4iLolo3ic2. <n ca> c2 4tarea /e lucru nu 4e va 4cLi%$a .n %o/ ra/ical, ti%p /e un /eceniu SFr$i .n @o4ovo nu vor %ai fi, .n a&a fel o @o4ovo ?pur2 /in punct /e ve/ere etnicA G o$iectiv e9pre4 al e9tre%i&tilor al$ane>i, fon/at /e1a .n pro3ra%ele &i ac-iunile "i3ii !ri>ren /in perioa/a ,:;:E,::, G ar fi /evenit un proiect reali4tA.),: Evi/ent c2 e4te 3reu /e a&teptat o reac-ie po>itiv2 .n 4ocietatea 4Fr$2 .n ur%a unei a4e%enea propa3an/e la cel %ai .nalt nivel. Cifrele pre>entate 4unt conte4ta$ile, .n42 ele au fo4t folo4ite ca ar3u%ent .n 1u4tificarea cri%elor ulterioare $a>ate pe ni&te acu>2ri calo%nioa4e. NeavFn/ o autono%ie, @o4ovo a fo4t e9clu42 /in %i&carea /e /e>%e%$rare a fo4tei fe/era-ii u3o4lave. #inut2 .ntrEo %Fn2 /e fier, ea 4Ea v2>ut privat2 /e toate /repturile protectoare pentru %inoritatea al$ane>2. colile .n li%$a al$ane>2 au fo4t inter>i4e, repre>entarea Al$ane>ilor .n ca/rul a/%ini4tra-iilor a fo4t 4upri%at2, li$ert2-ile fun/a%entale au fo4t i3norate. Di4cri%inarea .n raport cu %a1oritatea popula-iei 4Ea r24frFnt a4upra tuturor /o%eniilor. "a acea4ta 4e a/au32 o a3re4ivitate 4Fr$2, ce nu e4te 4tr2in2 4piritului patriotic r2nit .n ur%a acu>a-iilor .n 3enoci/ &i .n cri%e interna-ionale lan4ate .%potriva &efilor lor. @o4ovarii au pu4 pe picior un ?4tatA paralel, /otat cu o con4titu-ie, cu a a/unare &i un pre&e/inte, cu un strado, government .n 4en4ul cel %ai puternic al ter%enului. I$raLi% Ru3ova /e la "D@ O"i3a /e%ocrat2 a @o4ovoP a fo4t ale4 pre&e/inte 3ra-ie unui 4crutin clan/e4tin, petrecut .n luna %ai ,00(. Servicii, finan-ate printrEun 4i4te% fi4cal .n e3al2 %24ur2 clan/e4tin, a4i3ura o parte a e/uca-iei, a 42n2t2-ii &i a a4i3ur2rii 4ociale. <n plu4, a fo4t con4tituit2 o ar%at2 /e ?eli$erareA G UC@, care o perioa/2 .n/elun3at2 a avut o pre>en-2 fanto%2. efii 42i erau necuno4cu-i &i nu 4e cuno&tea nivelul /e 4u4-inere acor/at /e Al$ania. <n plu4, 4Ea creat o 4itua-ie i%piric2 pentru @o4ovari G opiniile .n 4ocietate 4Eau ra/icali>at. O 4erie /e atacuri cu $o%$e /in partea UC@ au avut loc .n fe$ruarie ,007, iar .n 4epte%$rie ,00; poli-ia 4Fr$2 a repri%at o 4erie /e %anife4t2ri a 4tu/en-ilor al$ane>i.
),;

GRME@, M., G=UDARA, M., SIMAC, N. "e Nettoa3e etLniNue, Docu%ent4 Li4toriNue4 4ur une i/eolo3ie 4er$e. !ari4. Daar/, ,008, pp. (67E(70. ),: I$i/e%, p. (),.

,8,

!ute% 4pune c2 conflictul /in @o4ovo era .n principiu previ>i$il, c2 el antrenea>2 pre%atur politica preventiv2 a con4oli/2rii p2cii aplicate /e ONU .n ur%a pre>ent2rii 'upplement U l#genda pour la pai0 /e Coutro4 Coutro4EGLali.),0 Evi/ent c2 ace4te /eclara-ii 4unt prea a%$i-ioa4e, /eoarece ri/icFn/ plafonul prea 4u4, Or3ani>a-ia nu reu&e&te 42E&i onore>e o$li3a-iile, .n a&a fel /evenin/ inert2. Confrunt2rile au .nceput la (: fe$ruarie ,00: .n re3iunea Drenica la ve4t /e !ri4tina. Ele au continuat cFteva >ile, provocFn/ %oartea a circa 65 /e etnici Al$ane>i, a ) poli-i&ti SFr$i &i tul$urFn/ rit%ul vie-ii pentru apro9i%ativ 65.555 /e Al$ane>i. Autorit2-ile 4Fr$e au /epla4at .n >on2 for-e 4peciale, ce au per%i4 cal%area 4piritelor pentru o perioa/2 4curt2. "a (( %artie ,00:, .n ur%a unui 4crutin 4ecret, I$raLi% Ru3ova a fo4t ale4 a /oua oar2 pre&e/inte a @o4ovo, /up2 ce 4itua-ia a ie&it /e 4u$ control. <n luna aprilie .n !ri4tina aveau loc %anife4t2ri coti/iene .n/reptate contra for-elor 4Fr$e. !opula-ia era 3ata cu ar%a .n %Fn2 42 opun2 re>i4ten-2. Ca%pania /e repre4alii /in partea poli-iei 4Fr$e contra UC@, 4Ea tran4for%at .ntrEo ca%panie /e teror contra popula-iei, ce cuprin/ea printre altele incen/ierea ca4elor, fapt ce a cau>at confrunt2ri cu Al$ane>ii Ho4ovari. "a finele lunii %ai confrunt2rile au cuprin4 practic .ntrea3a re3iune. "a ,0 iunie UC@ anun-a c2 4e pre32te&te /e o confruntare /eci4iv2 cu ina%icul 42u, iar .n luna iulie UC@ controla /e1a )5 /in teritoriul @o4ovo. "a (6 iulie ?!arla%entul paralelA al Al$ane>ilor Ho4ovari recunoa&te caracterul le3al al luptei ar%ate a UC@. !re&e/intele I$raLi% Ru3ova e4te /in ce .n ce %ai i>olat .n c2utarea unei 4olu-ii /e co%pro%i4. <ntre ti%p, /in a /oua 1u%2tate a lunii iulie pFn2 .n luna 4epte%$rie, for-ele 4Fr$e trecu4e .n contra ofen4iv2, recF&ti3Fn/ controlul a4upra teritoriului, /ar .ntre ti%p /epopulFn/uEl. Confor% /atelor Co%itetului Interna-ional al Crucii Ro&ii, r2>$oiul a f2cut ,.(;5 /e %or-i &i 65.555 refu3ia-i &i /epla4a-i. )(5 Secretarul 3eneral al ONU a/uce cifra /e la 755 pFn2 la ;55 /e %or-i printre civili.)(, Ac-iunile Ar%atei /e Eli$erare /in @o4ovo au /u4 la crearea unei 4itua-ii e9tre% /e co%ple9e, care a nece4itat interven-ia ONU, apoi a NATO, 4coaterea provinciei /e 4u$ controlul Iu3o4laviei &i trecerea ei 4u$ un control interna-ionalK la fel, ac-iunea Ar%atei /e Eli$erare /in DRI Mace/onia a /eter%inat interven-ia NATO &i reali>area unui acor/ care 4e /ore&te a fi favora$il Al$ane>ilor /in DRI Mace/onia. "a ,5 iunie ,000, Con4iliul /e Securitate a ONU propu4e4e un plan /e pace &i a/opta4e Re>olu-ia ,()) O,000P. !rincipiile /e $a>2 a ace4tui acor/ con4tau .n retra3erea for-elor 4Fr$e &i re.ntoarcerea refu3ia-ilor. Ar%ata /e Eli$erare a @o4ovo O@"AP &i alte 3rupe ar%ate al$ane>e
),0 )(5

UN /oc. A8575 /in 6 ianuarie ,008. Datele 4unt preluate /in ca/rul conferin-elor or3ani>ate /e Co%itetul Interna-ional al Crucii Ro&ii, la care a participat &i autorul. )(, Raport 4ur la 4ituation /an4 le @o4ovo, S,00::6) /in ) 4epte%$rie ,00:. LttpQ/acce44//4.un.or3/ocUNDOCGENN0:(8008!DDN0:(8008.p/fOpenEle%ent

,8(

tre$uiau 42 .ncete>e i%e/iat orice ac-iune ofen4iv2 &i 42 re4pecte /i4po>i-iile ce 4e refer2 la /e%ilitari>are. Dor-a interna-ional2 /e %en-inere a p2cii .n @o4ovo O@DORP tre$uia 42 a4i3ure re4pectarea ace4tui acor/. Re>olu-ia ,()) O,000P a /eci4 in4taurarea Mi4iunii Interi%are a Na-iunilor Unite .n @o4ovo OMINU@P, reafir%Fn/ 4uveranitatea &i inte3ritatea teritorial2 a Repu$licii De/erale Iu3o4lavia, fi9ate .n acor/urile /e la Ra%$ouillet OAne9a ,, articolul 0EcP. MINU@ e4te con/u4 la %o%ent /e MicLael Steiner OGer%aniaP, repre>entant 4pecial al Secretarului 3eneral a ONU, care iEa ur%at pe Han4 HaeHHerup ODane%arcaP &i Cernar/ @oucLner ODran-aP.)(( "a %o%entul cre2rii 4aleK MINU@ era co%pu4 /in patru piloniQ <naltul Co%i4ariat al ONU pentru Refu3ia-i OICNURPK Or3ani>a-ia Na-iunilor Unite OONUPK Or3ani>a-ia pentru Securitate &i Cooperare .n Europa OOSCEP G cu func-ia /e recon4truc-ie a in4titu-iilor G &i, .n final Uniunea European2. Referin/uEne la OSCE, con4tat2% c2 Mi4iunea /e Verificare a @o4ovo a fo4t creat2 la 0 iunie ,000 prin /eci>ia 658 /in 5, iulie ,000 a Con4iliului !er%anent al OSCE, care a /eci4 c2 OSCE va face parte /in MINU@.)(6 ICNUR la %o%ent, nu %ai face parte /in MINU@. <ntre ti%p, rolul 42u a /e%arat par-ial, aten-ionFn/uE4e a4upra ac-iunilor ce 4e /e4f2&urau .n DRI Mace/onia &i care .ntruneau un flu9 /e refu3ia-i etnici al$ane>i 4pre re3iunile Tetovo &i SHop1e. Din punct /e ve/ere a/%ini4trativ, @o4ovo a fo4t /ivi>at2 .n cinci >one. Re3iunea MitrovicaMitrovice Onor/P 4e afl2 4u$ controlul for-elor france>eK cea /in !ri4Ltine!ri4tina OcentruP 4u$ controlul for-elor $ritaniceK !e1e!ec Ove4tP 4u$ controlul for-elor italieneK !ri>ren!ri>ren O4u/P 4u$ controlul 3er%an &i re3iunea G1ilanGr1ilane Oe4tP 4u$ controlul for-elor a%ericane. Unele localit2-i, .n $a>a unor acor/uri .ncLeiate, 4unt pla4ate 4u$ controlul for-elor ce nu fac parte /in NATO. Mo/alit2-ile /e interven-ie a @DOR .n @o4ovo au fo4t preci>ate prin Acor/urile /e la Ra%$ouillet &i Acor/ul TeLnicoEMilitar /in 6 iunie ,000. )() !re>en-a NATO G apro9i%ativ )5.555 /e %ilitari a%pla4a-i .n @o4ovo G are ca 4cop %en-inerea 4ta$ilit2-ii .n re3iune, pentru a nu a/%ite .nc2lcarea /repturilor o%ului, .n ti%p ce .n42&i interven-ia a fo4t o$iectul unor conte4t2ri foarte 4erioa4e. Uneori, for-ele NATO ane9au p2%Fnturi Ho4ovare, .n 4copul /e aE&i in4tala $a>ele %ilitare, f2r2 a in/e%ni>a proprietatea ri/icat2. Uneori, nu%ero&i @o4ovari /e ori3ine al$ane>2, 4u4pecta-i /e a fi %e%$ri a @"A /in !re4evo Me/ve/1a Cu1anovac OUC!MCP G activi .n valea !re4evo, 4ituat2 .n 4u/Ee4tul @o4ovo G erau re-inu-i &i /e-inu-i .n .ncLi4ori %ilitare perioa/e .n/elun3ate, .n %o/ nele3iti%. <n @o4ovo NATO e4te re3e &i .n ce prive&te interpretarea /repturilor 4ale, .n virtutea principiului /e %en-inere a p2cii, a 4ecurit2-ii &i or/inii pu$lice. Aprecierea ace4tor no-iuni e4te
)(( )(6

RRR.un.or3frencLpeaceHo4ovope3e4Ho4ovo,.Lt% RRR.o4ce.or3/ocu%ent4pc,0005;(8;;fr.p/f )() RRR.un.or3frencLpeaceHo4ovope3e4Ho4ovo,.Lt%

,86

l24at2 la /i4cre-ia for-elor pre>ente .n re3iune. Drept e9e%plu poate 4ervi o localitate /i re3iune, popula-ia c2ruia e4te creat2 .n e3al2 %24ur2 /in etnici SFr$i &i Al$ane>i, un/e .n %o/ re3ulat aveau loc ciocniri interEetnice, care a fo4t total%ente $locat2 /e for-ele @DOR, ce pretin/eau c2 a4i3ur2 4ecuritatea locuitorilor. <n re>ultat, ulti%ii 4Eau v2>ut $loca-i ti%p /e cFteva >ile, fiin/ lip4i-i /e /reptul /e a 4e /epla4a. <ntrEun a4e%enea ca>, ne pune% .ntre$area G 4unt oare .ntrEa/ev2r nece4are &i propor-ionale %24urile luate, pentru a fi atri$uite la pro$le%ele /e 4ecuritate !ute%, .n aceia&i %24ur2 cita &i ca>ul unui 4ol/at con/a%nat /e un tri$unal %ilitar pentru violarea &i o%orul unei tinere Ho4ovare /e ori3ine al$ane>2 /e ,( ani, .ntrEo >i /e pia-2 .n localitatea VitiVitina.)(8 <ntre Ser$ia &i @o4ovo, .n $a>a articolului IV para3raful (Ea a Capitolului ; a Acor/urilor /e la Ra%$ouillet, reafir%at prin articolul IE6Ea a Acor/ului TeLnicoEMilitar /in 6 iunie ,000, a fo4t creat2 o >on2 /e 4ecuritate /e%ilitari>at2 /e cinci H%. )(7 Acea4t2 >on2 ta%pon era folo4it2 /e e9tre%i&tii @o4ovari al$ane>i ai UC!MC .n 4copuri, ce contraveneau 4tatutului re3iunii. <ntre ti%p, NATO a propu4 ace4tei %ili-ii 4E2 /epun2 ar%ele la () %ai (55, &i a re/u4 >ona /e la 8 la 6 H%. Cu acea4t2 oca>ie unii 4ol/a-i nu au e>itat 42 purcea/2 la confi4carea ar%elor la propria ini-iativ2. "a finele lunii au3u4t, acea4t2 >on2, 4uprave3Leat2 /e @DOR, a fo4t /in nou re/u42, /e acea4t2 /at2 la %ai pu-in /e , H%. E4te intere4ant 42 not2%, c2 pre4a 4u4-inut2 /e @o4ovarii al$ane>i, precu% &i nu%ero&i @o4ovari etnici al$ane>i, utili>ea>2 e9pre4ia ?4u/Ee4tul @o4ovoA G juglindja e uosoves G pentru a /e4e%na acea4t2 >on2 ta%pon, valea !re4evo &i .n principiu, e4te /e a1un4 42 privi% Larta re3iunii, pentru a con&tienti>a faptul, c2 acea4t2 vale face parte inte3rant2 /in Ser$ia. Cele %en-ionate per%it con4tatarea G /oar ti%pul pro$a$il c2 va aprecia corectitu/inea celor 4pu4e. Su4an oo/Rar/4 .n una /in lucr2rile con4acrate cri>ei /in Calcani, anali>ea>2 conflictul u3o4lav .n a /oua 1u%2tate a anilor05 ai 4ecolului JJ ca nefiin/ un conflict etnic, ci ca o lupt2 pentru /repturile etnice.)(; Cei /rept, anali>a efectuat2 e4te anterioar2 conflictului /in @o4ovo, .n42 pute% pre4upune c2 ea poate fi aplicat2 &iEn ca>ul e9a%inat. !o>i-ia oficial2 a 3uvernului u3o4lav preve/e c2 pro$le%a @o4ovo e4te una /e 4eparati4% &i /e terori4% G ea neavFn/ ni%ic cu /repturile na-ionalit2-ilor &i a %inorit2-ilor O/eclara-ia %ini4trului afacerilor e9terne al Iu3o4laviei ORDIP =ovanovic M. .n ca/rul %i4iunii OSCEP.)(: Sunte% /e p2rerea c2 .n principiu e4te vor$a /e4pre o pro$le%2 1uri/ic2. Deci, /reptul poate acor/a ele%ente /e 4olu-ionare 4au un %ini%u% /e ca/re .n care o 4olu-ie poate fi ne3ociat2. Nu

)(8

VitiVitina e4te o localitate 4ituat2 .n re3iunea G1ilanGn1ilane, la 4u/Ee4tul @o4ovo. Ace4t inci/ent, ce a avut loc .n luna iulie (555 a fo4t pe lar3 /i4cutat /e %a4 %e/ia occi/ental2. )(7 RRR.un.or3frencLpeaceHo4ovope3e4Ho4ovo,.Lt% )(; OODARDS, S. CalHan Tra3e/ CLao4 an/ Di44olution after tLe Col/ ar. CrooHin3, a4Lin3ton DC, ,008, p.(7:E(;6. )(: Rapport /e la %i44ion /e lOSCE /u ,)E(( 1uillet ,00:, Var4ovie, (8 1uillet ,00:.

,8)

a$or/2% .n ca>ul /at /ecFt cLe4tiunea ce -ine /e 4tatutul @o4ovo &i po4i$ilitatea aplic2rii ei prin analo3ie .n ca>ul ?tran4ni4trieiA. Auto/eter%inarea e9tern2 con4t2 .n /reptul acor/at popoarelor 42 /eci/2 a4upra 4tatutului lor interna-ional &i con4tituirea 4au nu a unui 4tat in/epen/ent. E4te la fel /reptul lor /e a renun-a la in/epen/en-2 &i /e a prefera o for%2 /e a4ociere cu un alt 4tat, inclu4iv alipirea la un alt 4tat. <n42, e4en-a principiului auto/eter%in2rii e9terne, acceptat /e /reptul interna-ional conte%poran con4t2 .n acor/area unei autono%ii lar3i %inorit2-ilor .n ca/rul 4tatului G &i nici/ecu% 4ece4iunea. Cu e9cep-ia unor ca>uri particulare, cu% ar fi G /ecoloni>area, recunoa&terea 4au nerecunoa&terea ace4tui /rept pentru un 3rup, el e4te fon/at nu pe criterii 1uri/ice o$iective G ci pe con4i/era-ii /e or/in politic &i 4trate3ic. Ace4te criterii, au %o/ificat %ult ace4t /rept .n >ilele noa4tre G atunci cFn/ el e4te ?aplicatA unei recunoa&teri a unui 4tat con4tituit .n ur%a /e4tr2%2rii altuia G ea are %ai %ult un caracter /eclarativ /ecFt con4titutiv G con4tatarea unui fapt ce a avut loc. !rotec-ia %inorit2-ilor reie4e /in ace4t /rept. Ea .&i 324e&te ar3u%entarea .ntrEo privare /e /reptul la auto/eter%inare e9tern2, /e re3ul2 pentru 3rupurile ce repre>int2 o parte 4u$4tan-ial2 a popula-iei unei re3iuni concrete &i care 4unt 4ta$ili-i .n acea4t2 re3iune un ti%p .n/elun3at &i pentru ca>urile 3rupurilor ce pre>int2 caracteri4tici co%une cu un 3rup al unui 4tat vecin. <n plu4, no-iunea /e popor &i /e %inoritate con-in reali>2ri 4ociolo3ice 4i%ilare. Calificarea unor ter%eni ce apar-in unei 4au altei no-iuni nu 4e e9plic2 /ecFt prin /reptul pe care /ori% 42El recunoa&te%. Acceptarea unui /rept la auto/eter%inare .ntrEun ca> luat aparte /uce la recunoa&terea unui popor. Refu>ul /e la acceptarea unui a4e%enea /rept /uce la crearea unei %inorit2-i. Cele e9pu4e 4e refer2 &i reie4e /in faptul c2 principiul inte3rit2-ii teritoriale e4te unul /in principiile fun/a%entale ale /reptului interna-ional pu$lic &i, confor% cele$rei fra>e a 1u/ec2torului Dillar/, e9pu4e .n opinia in/ivi/ual2 .n ca>ul SaLarei Occi/entale .n ,0;8, nu poporul /eter%in2 /e4tinul teritoriului G ci teritoriul /eter%in2 /e4tinul poporului.)(0 <n principiu, e4te %ai 4i%plu pentru 4tate 42 a4i3ure /repturile %inorit2-ilor, /ecFt 42 recunoa4c2 o po4i$il2 %o/ificare a frontierelor 4tatelor. E9i4t2 %ai %ulte ar3u%ente .n 4u4-inerea in/epen/en-ei @o4ovo. !re&e/intele "D@ I$raLi% Ru3ova 4u4-inea .n %ai ,00: c2 @o4ovo fu4e4e o repu$lic2 fe/eral2 &i c2 .n $a>a ace4tui titlu, ea ar avea la fel 42 profite .n ur%a /e>%e%$r2rii Iu3o4laviei. !opula-ia /in @o4ovo e4te o%o3en2, co%pu42 la 05 /in etnici Al$ane>i, care .n %are parte 4Ea pronun-at, .n ca/rul referen/u%ului petrecut, pentru in/epen/en-2. "D@ propunea un 4tatut /e protectorat 4u$ tutel2 interna-ional2, ceva a4e%2n2tor cu cel al Co4niei, 4u$ con/ucerea ONU &i al or3ani4%elor europene. O con4titu-ie &i

)(0

Cour International /e =u4tice. Avi4 con4ultatif /u ,7 octo$re ,0;8 'ahara occidental. Opinion in/ivi/uelle /e M. Dillar/. LttpQRRR.ic1Eci1.or3/ocHetfile47,7(,5.p/f

,88

unele in4titu-ii Ho4ovare e9i4tau .nc2 /in anii ,005E,00,, iar caracterul lor /e%ocratic ar fi putut fi con4oli/at prin inter%e/iul or3ani4%elor europene. Ur%Fn/ prece/entul Can3la/e4LEului, @o4ovo per4ecutat2 &i 4upu42 unei puternici /i4cri%in2ri, ar putea avea .n principiu un /rept la auto/eter%inare. Declara-ia ONU, a/optat2 .n ca/rul Re>olu-iei (7(8 /in ,0;5 privin/ rela-iile a%icale ale 4tatelor, .n clau>a /e 4uprave3Lere O;P 4tipulea>2 c2 ni%ic nu autori>ea>2 punerea .n cau>2 a inte3rit2-ii teritoriale a 4tatelor ce au un co%porta%ent .n confor%itate cu principiul e3alit2-ii .n /repturi &i /reptul popoarelor /e a /i4pune /e ele .n4ele &i care, printre altele po4e/2 ?un 3uvern ce repre>int2 .ntrea3a popula-ie /in teritoriu, .n lip4a unei /i4cri%in2ri /e ra42, cre/in-2 4au /e culoareA. )65 i /in contra, un 4tat ce nu are un 3uvern repre>entativ, nu re4pect2 /reptul popoarelor /e a /i4pune /e ele .n4ele, ar putea ve/ea pro$le%a inte3rit2-ii 4ale teritoriale pu42 .n /i4cu-ie. <n a4e%enea 4itua-ie, un 3rup etnic .ntrEo provincie nerepre>entat2 .n 3uvern ar putea i%pune le3iti%itatea 4ece4iunii. Cu re3ret, @o4ovo poate fi cla4ificat2 la acea4t2 cate3orie, /eoarece 3uvernul 4Fr$ era foarte 4la$ pre>entat /e Al$ane>i G fapt ce a /u4 la $oicotarea 4crutinului electoral /in Iu3o4lavia /in partea Al$ane>ilor. Acea4t2 interpretare contrar2 ; poate fi con4i/erat2 ca fiin/ unani%2 .n /octrina /reptului interna-ional. Ceea ce reie4e e9pre4 /in con-inutul ace4tui te9t G e4te le32tura /irect2 /intre auto/eter%inare &i 3uvernul repre>entativ. Auto/eter%inarea i%pune ale3erea unui 3uvern %ai $un, %ai /e%ocratic &i nici/ecu% nu 4ece4iunea, fapt prev2>ut &i .n lucr2rile /e pre32tire a Declara-iei.)6, !e /e alt2 parte, e9a%inFn/ reac-ia /in partea co%unit2-ii interna-ionale vi4ESEvi4 /e cri>a /in @o4ovo, pute% 4pune c2 popula-ia al$ane>2 /in @o4ovo nu 4e $ucur2 /e /reptul la auto/eter%inare .n for%a 4a e9tern2. ONU, NATO, Grupul /e contact &i Uniunea European2 /e la $un .nceput nu 4u4-ineau i/eea punerii .n /i4cu-ie a inte3rit2-ii teritoriale a Ser$iei. !o>i-ia lor p2rea /e la .nceput a fi f2r2 a%$i3uit2-i G @o4ovo nu poate cere 4ece4iunea &i ea nu are /reptul 42 /evin2 parte a Al$aniei. <n a&a fel, popula-ia al$ane>2 e4te con4i/erat2 %inoritate .n interiorul Ser$iei. <n principiu, e4te /ificil /e 324it .n reac-iile /in partea co%unit2-ii interna-ionale 4au .n nor%ele 1uri/ice G un /rept la 4ece4iune pentru 3rupurile etnice %inoritare .ntrEun 4tat. Dreptul interna-ional nuEl preve/e &i ap2r2 .n plu4, frontierele 4tatelor. Toto/at2, ace4ta nu e4te un ar3u%ent pentru a 4u4-ine c2 ace4te 3rupuri .n viitor nu 4e vor $ucura /e /reptul la in/epen/en-2. Separ2ri au avut loc, au e9i4tat 4tate ce 4Eau creat i3norFn/ preve/erile /reptului interna-ional, ulti%ul fiin/ pu4 /oar .n fa-a faptului pentru a anali>a efectele. !ute% 1u4tifica reac-ia /in partea co%unit2-ii interna-ionale vi4ESEvi4 /e cri>a /in @o4ovo, referin/uEne la conflictul /in Co4nia &i la pro$le%ele /e 4ecuritate interna-ional2. Acor/area
)65

Declara-ia ONU cu privire la principiile /reptului interna-ional /in ,0;5. ARES(;)0 OJJVP LttpQ/acce44//4.un.or3/ocRESO"UTIONGENNRO;:;,(IMGNR5;:;,(.p/fOpenEle%ent )6, CASSESE, A. SelfEDeter%ination of !eople4. A "e3al Reapprai4al. Ca%$ri/3e U.!., ,008, pp. ,5:E,,:.

,87

@o4ovarilor /reptul /e a /eci/e /e a 4e 4epara, /e aE&i /eclara in/epen/en-a 4au /e a 4e alipi la Al$ania, nu poate 42 nu ri/ice .ntre$area /in partea SFr$ilor /in Co4nia &i Croa-ia G /e ce ei au fo4t priva-i /e un a4e%enea /rept. Dac2 frontierele Co4niei &i Croa-iei tre$uie 42 r2%Fn2 intan3i$ile confor% principiului /e /rept interna-ional, atunci frontierelor Ser$iei tre$uie 42 i 4e aplice acela&i principiu. Nu pute% face /iferen-iere /intre ace4te ca>uri /oar $a>Fn/uEne pe %eto/ele &i %i1loacele utili>ate G SFr$ii /in Croa-ia &i Co4nia &iEau 4u4-inut reven/ic2rile la auto/eter%inare cu a1utorul %eto/elor cri%inale &i violenteK .n ti%p ce @o4ovarii, pFn2 la atacurile /in partea Ser$iei &i ra/icali>area popula-iei, au .ncercat 42E&i reven/ice /reptul prin %eto/e pa&nice. <n42, pu-in i%port2 %eto/ele &i %i1loacele, /ac2 pFn2 la ur%2 4epararea unilateral2 contravine principiului inte3rit2-ii teritoriale. <n plu4, co%unitatea interna-ional2 acu>2 inten-iile 4eparati4te a Al$ane>ilor /in Mace/onia. Tre$uie /e re%arcat la fel 4enti%entul ne3ativ al unor 4tate occi/entale vi4ESEvi4 /e crearea unui 4tat .n $a>a criteriului etnic. Recunoa&terea 4tatelor create .n ur%a /e4tr2%2rii URSS &i a RSDI leEa antrenat .n proce4ul /e 4u4-inere a con4tituirii 4tatelor .n $a>a principiului etnic, 4tate %onoEetnice &i nu 4tateEna-iuni confor% /octrinei occi/entale. Ace4te 4tate reflect2 o i/ee contrar2 perceperii tra/i-ionale occi/entale a 4tatului $a>at pe 4uveranitatea poporului, avFn/ la ori3ine /oar 4oli/aritatea civic2. <n orice ca>, 4tatele occi/entale 4Eau tre>it .n fa-a unei /ile%e G 42 recunoa4c2 ace4te noi 4tate create .n $a>a principiului etnic 4au 42 4u4-in2 /ictatura 4ovietic2, e9pan4ioni4%ul ru4 &i i/eolo3ia ?Marii Ser$iiA Ale3erea nu era .ntre 4tatele %o/erne, e3ale, $a>ate pe criteriul civic, a&a cu% .ncercau unii 42 pre>inte URSS &i RSDI, pe /e o parte &i 4tatele etnice na-ionali4te, pe /e alt2 parte. Mai $ine 4pu4, era vor$a /e4pre o ale3ere .ntre /ou2 for%e /e na-ionali4%. i .n ca>ul /at, cea /ea /ou2 for%2 /e na-ionali4% G cea a noilor %ici 4tate, p2rea %ai %o/erat2 &i %ai accepta$il2 /in punct /e ve/ere al evolu-iei 4pre /e%ocra-ie. URSS &i RSDI erau /in fericire con4tituite .n $a>a unui %o/el fe/eral, ceea ce a per%i4 42 fie acceptate %ai u&or noile frontiere, /e a aplica /reptul uti possidetis &i /e a pre>enta %i&carea /e /e4tr2%are &i 4ece4iune ca un act /e 1u4ti-ie i4toric. Eveni%entele petrecute tre$uie4c privite /oar .n conte9tul con/i-iilor .n care ele au avut loc &i nici/ecu% nu .n calitate /e 4olu-ie pentru orice 4itua-ie, fapt ce ne per%ite 42 pre4upune% c2 ulterior acea4t2 for%ul2 nu poate fi acceptat2. Aten-ion2% c2 nici Occi/entul, nici noile 4tate create, nu /ore4c noi 4u$/ivi>iuni etnice, .n con/i-iile .n care %inorit2-ilor le 4unt 3arantate /repturile &i li$ert2-ile nece4are. Dac2 ne32% /reptul pentru @o4ovarii al$ane>i /e a /i4pune /e ei .n&i&i, atunci ne32% &i /reptul la le3iti%a ap2rare &i po4i$ilitatea pentru Al$ania /e a le oferi a1utorul 42u. Situa-ia /in @o4ovo /e la $un .nceput era caracteri>at2 prin criteriile unui conflict intern, un r2>$oi civil &i nici/ecu% nu un conflict interna-ional. Nu ar fi fo4t o pro$le%2 /e a re4ta$ili or/inea .ntrEo >on2 ,8;

re$el2 /up2 cu% pretin/e Cel3ra/ul. Recur3erea la ar%e a co%$atan-ilor UC@ nu e4te acceptat2 /e /reptul interna-ional, ea e4te prev2>ut2 /oar /e /i4po>i-iile /reptului interna-ional u%anitar, ceea ce pre4upune c2 ea nu poate fi re/u42 la calificarea /e ?terori4%A, /up2 cu% 4u4-in autorit2-ile 4Fr$e. Ce -ine /e Al$ania, ea 4e 4itua la %o%ent .ntre nece4itatea acor/2rii a1utorului @o4ovarilor &i faptul c2 nu era .n 4tare 42 intre .n r2>$oi contra Iu3o4laviei. S2 ne e9pune% a4upra 4itua-iei create, e9a%inFn/ opinia co%unit2-ii interna-ionale &i nu /oar a p2r-ilor .n conflict, care /up2 cu% &ti% &i /in practica /iferen/ului ?tran4ni4treanA, e4te /e4tul /e 4u$iectiv2. Or3ani>a-iile u%anitare /e la $un .nceput au /enun-at practica cri%inal2 .n/reptat2 .%potriva popula-iei civile. Crearea unui 4pirit /e teror, /epla4area popula-iei O.n 1ur /e 85.555 .n iunie, ,(5.555 .n au3u4t &i 65.555 .n 4epte%$rie ,00: confor% /atelor <naltului Co%i4ariat pentru Refu3ia-iP &i /i4tru3erea ca4elor /e%on4trea>2 c2 r2>$oiul a ur%at acela&i %o/el ca &i .n Co4nia. Con4iliul /e Securitate a ONU .n Re>olu-ia ,,00 /in (6 4epte%$rie ,00: OSRES,,00 O,00:PP)6( cere .ncetarea actelor /e repre4iune contra popula-iei civile. Grupul /e contact OGer%ania, SUA, Dran-a, Marea Critanie, Italia &i Ru4iaP a invocat .n %artie ,00: po4i$ilitatea /e a e9tin/e 1uri4/ic-ia Tri$unalului !enal Interna-ional pentru e9EIu3o4lavia cri%elor co%i4e .n @o4ovo, fapt po4i$il .n $a>a Statutului T!II. "a ; iulie ,00: !rocurorul T!II a preci>at c2 4itua-ia /in @o4ovo poate fi caracteri>at2 ca un conflict ar%at ce ca/e 4u/ inci/en-a T!II. "a (6 4epte%$rie ,00: la NeR IorH, Secretarul Statelor a%ericane Ma/eleine Al$ri3Lt, a acu>at /e4tul /e clar autorit2-ile u3o4lave /e ?cri%e contra u%anit2-iiA. Ea a f2cut un /e%er4 Senatului a%erican care a cerut .ntrEo re>olu-ie /in ,; iulie ,00: ca !re&e/intele Milo4evic 42 fie atra4 la r24pun/ere pentru cri%e /e r2>$oi, cri%e contra u%anit2-ii &i 3enoci/. Co%unitatea interna-ional2 reco%an/2 in4i4tent 324irea unei 4olu-ii ne3ociate pentru aplanarea conflictului. Dreptul la auto/eter%inare intern2 preve/e /reptul pentru popor .n an4a%$lul 42u /eci/erea a4upra in4titu-iilor 4ale &i ale3erea repre>entan-ilor 42i. Interpretarea %ini%ali4t2 a ace4tui /rept .l re/uce la o$li3a-ia pentru 4tat /e a /iri1a proce4ul electoral. Interpretarea %a9i%ali4t2 preve/e un /rept pentru popor la o /e%ocra-ie li$eral2, co%pletat2 prin no-iunea ?4tat /e /reptA &i re4pectarea /repturilor o%ului. !oporul e4te conceput ca an4a%$lul /e cet2-eni .n lip4a unei /i4tinc-ii $a>ate pe principii /e ra42, etnie, reli3ie, li%$2, opinie politic2, 4e9, apartenen-2 la un 3rup 4ocial 4au la o %inoritate na-ional2. Ace4t /rept %a9i%ali4t reie4e /in interpretarea tra/i-ional2 /e c2tre 4tatele occi/entale a /reptului popoarelor /e a /i4pune /e ele .n4ele, a&a cu% e4te prev2>ut .n Carta ONU &i .n !actele interna-ionale cu privire la /repturile o%ului /in ,077. El a /evenit un /rept cutu%iar o/at2 cu fini4area r2>$oiului rece pe continentele european &i a%erican, .n 4pecial 3ra-ie evolu-iei ac-iunilor
)6(

RRR.un.or3frencL/oc44c,00:re4,,00f.p/f

,8:

/in partea or3ani>a-iilor interna-ionale .n 4copul %en-inerii p2cii &i a 4ecurit2-ii interna-ionale. Dreptul interna-ional nu preve/e /reptul la auto/eter%inare intern2 pentru %inorit2-i 4au pentru 3rupuri etnice 4eparat /e /reptul acor/at .ntre3ului popor. <n acela&i ti%p, o oarecare for%2 /e auto/eter%inare 4au /e autono%ie pentru ace4t tip /e entit2-i pre>int2 intere4 &i a fo4t utili>at par-ial conflictelor /in Tran4cauca>ia, Co4nia, Croa-ia &i .n pre>ent .n @o4ovo. Dreptul interna-ional 4Ear ciocni cu o %are pro$le%2 .n .ncercarea /e a /efini un 4tatut /e autono%ie aplica$il .n fiecare ca> ca %o/el. Trei ra-iuni vin 42 e9plice acea4taQ /iver4itatea 4itua-iilor cu care 4e confrunt2 %inorit2-ileK /efinirea /elicat2 a no-iunii /e %inoritate &i ca con4ecin-2 /ificultatea recunoa&terii unei %inorit2-i ca titular /irect ale /repturilor interna-ionale. <n42, /reptul interna-ional poate /a orient2ri &i in/ica unele principii fun/a%entale. <n plu4, el poate reco%an/a o oarecare autono%ie teritorial2 pentru %inorit2-ile %a1oritare 4ituate .ntrEo re3iune concret2. Autono%ia propu42 va tre$ui 42 cuprin/2 3aran-ii i%portante la ur%2toarele 4u$iecteQ re4pectarea principiilor /e%ocratice .n re3iunea autono%2, protec-ia /repturilor o%ului, protec-ia /repturilor %inorit2-ilor /in teritoriul re3iunii autono%eK &i ca>ul 4pecial G repri%area activit2-ilor terori4te, atra3erea la r24pun/ere a per4oanelor 4u4pectate /e cri%e interna-ionale O3enoci/, cri%e contra u%anit2-ii &i cri%e /e r2>$oiP, precu% &i /reptul la re.ntoarcere pentru 3rupurile e9pul>ate. Acea4ta 4e refer2 .n %o/ /irect la @o4ovo, fapt confir%at &i .n ca>ul re3i%ului /e la Tira4pol. !rintre pri%ele reco%an/2ri la autono%ie ap2rute .n te9tele interna-ionale a/optate .n le32tur2 cu conflictul /in @o4ovo, %en-ion2% reco%an/area ,675 a A/un2rii parla%entare a Con4iliului Europei /in ,: %artie ,00:,)66 ce 4u4-ine c2 4olu-ionarea pe ter%en lun3 a cri>ei /in @o4ovo tre$uie 42 treac2 printrEo autono%ie %ai %are .n ca/rul Iu3o4laviei OSer$ieiP. Reco%an/area ,67: /in (( aprilie ,00:)6) a/au32 c2 cea %ai %are parte a autono%iei @o4ovo tre$uie 42 ai$2 loc .n ca/rul unei Iu3o4lavii %ai /e%ocratice. Ea tre$uie 42 3arante>e re4pectarea /repturilor tuturor 3rupurilor etnice /in @o4ovo. !re&e/intele .n e9erci-iu al OSCE la fel 4u4-inu4e i/eea unui 4tatut 4pecial pentru @o4ovo .n ca/rul reuniunii cu privire la Ini-iativa Europei Centrale /in 7 iunie ,00: la Cironi. A fo4t propu42 la fel 4olu-ionarea pro$le%ei ce -ine /e /i4tinc-ia /intre in/epen/en-2 &i autono%ie, re3le%entarea cLe4tiunii func-ion2rii puterii le3i4lative &i e9ecutive, 3aran-ia i/entit2-ii locale, punerea .n aplicare a unui 3uvern &i a unui 4i4te% e/ucativ propriu pentru @o4ovo.

)66

A"CERT, S. "e /roit international et le 4tatut /autono%ie /u @o4ovo. #ctualite et Droit International, nove%$re ,00: OLttpQRRR.ri/i.or3a/iP. )6) I$i/e%.

,80

<n noie%$rie ,00; %ini&trii afacerilor e9terne a Dran-ei &i a Ger%aniei iEau tri%i4 lui Milo&evici o 4cri4oare cu propunerea /e a porni un /ialo3 ce ar /eter%ina pentru @o4ovo un 4tatut /e autono%ie, ce ar fi nor%ali>at rela-iile /intre Iu3o4lavia &i Uniunea European2. Declara-ia cu privire la @o4ovo a 3rupului /e contact, /e la a4Lin3ton /e la : ianuarie ,00: anun-a4e c2 3rupul /e contact ?.&i e9pune 4u4-inerea i/eii unui 4tatut a%eliorat pentru @o4ovo .n ca/rul Repu$licii fe/erale Iu3o4lavia. Un a4e%enea 4tatut va tre$ui 42 prote1e>e total%ente /repturile re>i/en-ilor al$ane>i, 4Fr$i &i a altor na-ionalit2-i, .n confor%itate cu nor%ele OSCE, principiile /e la Hel4inHi &i Carta ONUA.)68 Statele %e%$re a Uniunii Europene 4u4-inu4e acea4t2 i/ee. Ele au /at pu$licitate ace4teia la ,6E,) %artie ,00: .n ca/rul reuniunii la nivel .nalt /e la E/in$ur3, .n ca/rul c2reia au 4u4-inut un 4tatut a%eliorat pentru @o4ovo .n ca/rul Repu$licii fe/erale Iu3o4lavia ODeclara-ia /in ca/rul Conferin-ei europene /in ,: %artie ,00:P. Mini&trii afacerilor e9terne ale ace4tor 4tate, precu% &i cole3ii lor /in 4tatele %e%$re NATO, afir%a4e la (: %ai ,00: c2 statu Puo nu poate /ura, ei preconi>au o re3le%entare politic2 ce ar preve/ea un 4tatut 4pecial pentru @o4ovo. <n plu4, i/eea autono%iei a fo4t pre>entat2 .n Avi>ul nE8 al Co%i4iei /e ar$itra1 a Conferin-ei pentru pace .n Iu3o4lavia, privin/ recunoa&terea Repu$licii Croa-ia, /in ,, ianuarie ,00(. Co%i4ia cerea Croa-iei 42 4e confir%e unor /i4po>i-ii ale !rotocolului Carrin3ton /in ) noie%$rie ,00) privin/ un 4tatut 4pecial pentru %inorit2-i. Ace4te /i4po>i-ii 4unt cuprin4e .n articolul (, cQ ?In addition, areas in ,hich persons belonging to a national or ethnic group form a majorit$, shall enjo$ a special status of autonom$ 'uch a status ,ill provide form a the right to have and sho, the national emblems of that areaO b 1deleted2O c an educational s$stem ,hich respects the values and needs of that groupO d i a legislative bod$O ii an administrative structure, including a regional police forceO iii and a judiciar$ responsible for matters concerning the area, ,hich reflects the composition of the population of the areaO e provisions for appropriate international monitoring 1 2A. i .nc2 un %o%ent. Con4iliul /e Securitate ?e9pri%2 4u4-inerea 4a pentru un 4tatut 4pecial pentru @o4ovo ce va cuprin/e o autono%ie a/%ini4trativ2A .n re>olu-ia ,,75 /in 6, %artie ,00: OS,00:(;(P,)67 reconfir%at2 prin re>olu-ia ,,00 OSRES,,00P.)6;

)68 )67

I$i/e%. LttpQRRR.un.or3frencL/oc44c,00:0:4,,75.Lt% )6; LttpQRRR.un.or3frencL/oc44c,00:0:4,,00.Lt%

,75

<n principiu, /ocu%entele citate nu crea4e o$li3a-ii pentru Iu3o4lavia, nici /repturi pentru popula-ia al$ane>2 /e a 4e $ucura /e o autono%ie. Cele /ou2 re>olu-ii a Con4iliului /e Securitate inclu/ /i4po>i-iile cu privire la autono%ie, nu reie&in/ /in preve/erile Capitolului VII al Cartei ONU, ci al !rea%$ulului, ceea ce re/uce con-inutul 1uri/ic. Dar, prin repetare &i prin faptul c2 ele propun aceia&i 4olu-ie, te9tele interna-ionale citate anterior, creea>2 o oarecare pre4iune a4upra ace4tei -2ri, acor/Fn/ lar3i po4i$ilit2-i pentru c2utarea unei 4olu-ii. Se in4i4t2 la fel a4upra faptului c2 acea4t2 4olu-ie nu ar putea fi i%pu42 nici /e Cel3ra/, nici /in e9terior, ci tre$uie 42 fac2 o$iectul unei verita$ile ne3ocieri cu @o4ovarii. "a finele anilor05 autono%ia @o4ovo putea fi e9a%inat2 /in %ai %ulte per4pective G 4au o revenire la 4tatutul 4i%ilar celui ce a fo4t prev2>ut prin Con4titu-ia u3o4lav2 /in ,0;), 4au un 4tatut /e 4tat fe/eral, analo3ic celui pe careEl avea Montene3ro G ulti%ul ar fi putut oferi 3aran-ii reale pentru o autono%ie. Referin/uEne la pri%a 4olu-ie, %en-ion2% c2 popula-ia /in @o4ovo con4i/er2 c2 e4te vor$a /e4pre un %ini%u%, ea e4te /e p2rere c2 /iri1area /irect2 i%pu42 /e Milo4evic /up2 ,0:0 fu4e4e necon4titu-ional2. <n raport cu cea /ea /oua 4olu-ie 4e opunea Cel3ra/ul, care con4i/era c2 o prea %are autono%ie nu va /uce /ecFt la re.nvierea ten/in-elor 4eparati4te a @o4ovarilor. De partea 4a, ar%ata /e eli$erare a @o4ovo UC@ refu>a o autono%ie, acceptFn/ /oar o in/epen/en-2 &i o reunire cu al-i Al$ane>i /in Mace/onia &i Montene3ro. ?Mo/elulA Daton aplicat pentru Co4nia a avut o influen-2 %are a4upra proce4ului /e 4olu-ionare a cri>ei /in @o4ovo. Separarea &i autono%ia entit2-ilor $a>at2 pe principiul etnic au fo4t con4i/erate ca 4in3ura 4olu-ie .n cri>a $o4niac2. Sunte% /e p2rerea c2 o in4titu-ionali>are a unei /ivi>2ri etnice poate face 1ocul 9enofo$iei. Toto/at2, .n ca>urile /ificult2-ilor ulterioare a conflictelor etnice violente, acor/area unei autono%ii 3rupurilor antrenate .n conflict poate fi con4i/erat2 ca o 4olu-ie. Cei /rept, nu pute% 4u4-ine i/eea c2 etniile revenite /intrEun conflict vor /ori c2 conlocuia4c2 .%preun2. <n principiu, nu tre$uie antrenat2 o 4eparare. O autono%ie per%ite o oarecare /i4tan-iere, /ar .n acela&i ti%p, ea nu e4te nici total2, nici /efinitiv2. Acea4t2 4olu-ie tre$uie 324it2 .n $a>a unor ne3ocieri &i tre$uie 42 antrene>e .n viitor o reconciliere .ntre p2r-i. Ea poate avea un a4pect te%porar. Ea tre$uie 42 acor/e la fel, po4i$ilitatea revenirii per4oanelor refu3iate &i /epla4ate. Statutul re3iunii @o4ovo, .n principiu, %ult ti%p era re3le%entat /oar /e Re>olu-ia ,()) /in ,5 iunie ,000, re3iune ce con4tituie, .n $a>a te9tului nu%it, parte inte3rant2 a Ser$iei, fapt ce a fo4t /e1a afir%at prin articolul ,Ea a Capitolului VII a Acor/urilor /e la Ra%$ouillet. Apartenen-a re3iunii @o4ovo la Ser$ia e4te .n %o/ re3ulat i3norat2 /e nu%ero&i @o4ovari etnici al$ane>i, care 4u4-in i/eea /e in/epen/en-2 a provinciei /ate.

,7,

Conflictul /in @o4ovo 4Ea r24pFn/it la un %o%ent &i a4upra DRI Mace/onia, un/e o trei%e /in popula-ie e4te /e ori3ine etnic2 al$ane>2. Acea4t2 e9tin/ere a conflictului a fo4t prev2>ut2 /in ti%p /e unii anali&ti.)6: Acea4t2 e9tin/ere putea ea .n42&i 42 3enere>e o e9plo>ie .n Calcani, .n 4pecial .n Montene3ro, un/e 4e afl2 o puternic2 %inoritate al$ane>2. !ro$le%a 4tatutului Montene3ro &i a i%pactului 42u a4upra 4tatutului @o4ovo, a fo4t la fel ri/icat2 /e %ai %ulte ori. )60 Re>ultatele ale3erilor .n !arla%entul %ontene3rean /in (( aprilie (55, nEau per%i4 a/ep-ilor in/epen/en-ei /e a acu%ula nu%2rul nece4ar /e voturi pentru aE&i .nainta proiectul. Ace4t lucru a fo4t efectuat %ai tFr>iu, .n (557, cFn/ a4upra cLe4tiunii in/epen/en-ei Montene3ro, pu42 .n /i4cu-ie la referen/u%, %a1oritatea ale32torilor 4Eau e9pu4 pro. Unii autori 4u4-ineau i/eea cu% c2, .n ca> /e in/epen/en-2 a Montene3ro, Ser$ia nu poate fi con4i/erat2 4ucce4or a Repu$licii De/erale Iu3o4lavia, iar 4tatutul @o4ovo va putea fi re%i4 pentru o revi>uire.))5 Guvernul 4Fr$ a lui @o4tunica, puternic 4u4-inut /e Ru4ia, /e la $un .nceput 4Ea opu4 oric2ror /i4cu-ii ce 4e refer2 la o eventual2 4eparare a re3iunii @o4ovo /e Ser$ia. Ser$ia, care a re>i4tat I%periile Oto%an &i Au4troEUn3ar, apoi re3i%urile lui Hitler &i Stalin, cu 3reu accept2 pre>en-a for-elor interna-ionale pe teritoriul 42u, con4i/erFn/uEle /rept ocupa-ie 4tr2in2 &i un atentat la 4uveranitatea na-ional2 &i inte3ritatea teritorial2. Ca/rul con4titu-ional pentru un 3uvern provi>oriu /e auto/eter%inare, a/optat la ,8 %ai (55,, prin re3ula%entul (55,0 al MINU@, .n ur%a %ai %ultor 42pt2%Fni /ificile /e ne3ocieri .ntre repre>entan-ii politici &i interlocutorii interna-ionali, au prev2>ut ale3erea a ,(5 /e repre>entan-i .n A/unarea @o4ovo la ,; noie%$rie (55(, ini-ial pentru o perioa/2 /e trei ani O/in ace4te ,(5 /e locuri, (5 4unt re>ervate %inorit2-ilorQ ,5 pentru SFr$ii Ho4ovari &i ,5 pentru alte %inorit2-iP. Toate %inorit2-ile 4unt .ncura1ate 42 4e .nre3i4tre>e pentru aE&i putea e9pri%a votul .n ca/rul unei popula-ii co%pu4e practic la 08 /in etnici al$ane>i. !re>en-a for-elor %ultina-ionale .n @o4ovo, .n principiu nu e4te li%itat2 .n ti%p, la fel ca &i for-ele %ultina-ionale .n Co4nia Her>e3ovina, care &iEau /i%inuat efectivele pe parcur4. A&a cu% nu putea fi i3norat ti%pul opera-iunii NATO .n DRI Mace/onia, oficial fiin/ fi9at ter%enul /e o lun2. Retra3erea co%unit2-ii interna-ionale /in Calcani nu poate fi acceptat2 .n ca>ul unei 4itua-ii caracteri>ate prin violen-2. !re>en-a 4a per%ite /e a %en-ine o oarecare 4ta$ilitate .n re3iune &i /e a participa la pro%ovarea unei econo%ii /e pia-2, in/i4pen4a$il2 via$ilit2-ii oric2rei 4ociet2-i.
)6:

@ISSINGER, Henr A. ?Doin3 in1ur to Hi4torA. NeR4ReeH, 8 avril ,000. LttpQRRR.Heep%e/ia.co%pu$4NeR4ReeH,0005)586,88(( )60 ?Montene3roQ Settin3 for In/epen/enceA. ICG CalHan4 Report, n ,5;, (: %ar4 (55,. ))5 CERD, E. ?"e @o4ovo, "OTAN et le4 /roit4 /e lLo%%eA. G ActualitM et Droit International, octo$re (55,. OLttpQRRR.ri/i.or3a/iP.

,7(

<n @o4ovo, i%plicarea for-elor NATO a avut un o$iectiv u%anitar, %en-ionat /e nenu%2rate ori .n re>olu-iile Con4iliului /e Securitate a ONU, ce a pu4 cap2t unui eventual %a4acru al popula-iei /e ori3ine al$ane>2, iar .n Montene3ro, la petrecerea referen/u%ului au fo4t re4pectate 4tan/ar/ele /e%ocratice &i nor%ele /e /rept interna-ional &i na-ional, 4crutinul avFn/ un caracter /e4cLi4 &i /e%ocratic. Referen/u%ul ce a avut loc .n Ser$ia .n noie%$rie (557, 4Ea e9pu4 clar a4upra vi>iunii SFr$ilor privin/ viitorul 4tatut al @o4ovo.)), E4te 3reu /e prev2>ut, c2 @o4ovarii vor lua .n con4i/era-ie re>ultatele 4crutinului /at, .n42 i3norarea /in partea co%unit2-ii interna-ionale a po>i-iei Ser$iei .n acea4t2 pro$le%2, poate /uce la crearea unui nou focar .n Europa /e Su/EE4t, re>ultatele c2ruia vor fi i%previ>i$ile. Nici una /in 4olu-iile %en-ionate nu poate fi aplicat2 la 4olu-ionarea ca>ului ?tran4ni4treanA. Intere4ul 4porit .n 1urul a&a nu%itului ?referen/u%A .n %a4 %e/ia ru42, a avut %ai %ult efectul aten-ion2rii opiniei pu$lice vi4EaEvi4 /e 4itua-ia critic2 /in >on2, ce r2%Fne ne4olu-ionat2 o perioa/2 .n/elun3at2. Un teritoriu, de facto aflat 4u$ re3i% /e ocupa-ie, nece4it2 o perioa/2 /e tran>i-ie, 4ta$ilit2 cu participarea p2r-ilor cointere4ate &i a o$4ervatorilor interna-ionali, .n ur%a c2reia poate fi /eter%inat viitorul 4tatut al ace4tei re3iuni. <n plu4, ace4t 4tatut tre$uie 4ta$ilit cu participarea tuturor cet2-enilor 4tatului &i nu /oar a unei p2r-i. Iat2 /oar un e9e%plu. !opula-ia Irlan/ei /e Nor/, care la .nceputul 4ecolului JJ tre$uia 42E&i e9pun2 po>i-ia vi4ESEvi4 /e viitorul ace4tei re3iuni, era con4tituit2 /in )5Ecatolici &i 75Eprote4tan-i. Marea Critanie, care a or3ani>at ace4t referen/u%, a i3norat po>i-ia irlan/e>ilor /in Irlan/a, fapt ce a /u4 la i>$ucnirea unui conflict 4Fn3ero4 .ntre catolici &i prote4tan-i G conflict ce nu e4te 4olu-ionat pFn2 .n pre>ent. Nici o nor%2 /e /rept interna-ional nu preve/e /reptul unui 3rup /e oa%eni 42 4e 4epare /e 4tat, e9cep-ie con4tituin/ /reptul popoarelor /e a /i4pune /e ele .n4ele, .n/reptat .%potriva 4i4te%ului coloniali4t, ce a avut ca 4cop eli$erarea popoarelor Africii &i A4iei /e 4u$ re3i%ul colonial. Drept e9e%plu poate 4ervi atFt teoria /reptului interna-ional, cFt &i practica 1u/iciar2 interna-ional2. <n 4pe-ele 3arcelona 4raction Light and Po,er +ompan$ /in 58.5(.,0;5))( &i 4imor *riental /in 65.57.,008,))6 Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie a recuno4cut c2 ace4t principiu are caracter /e nor%2 erga omnes, fiin/ aplicat .n ca>ul, .n care poporul ce locuie&te pe teritoriul 42u, e4te total%ente lip4it /e po4i$ilitatea /e a participa la con/ucerea 4tatului. "a etapa conte%poran2, acu%ulFn/uE4e o practic2 &i o teorie $o3at2 .n ace4t /o%eniu, auto/eter%inarea popoarelor e4te interpretat2 %ai 4trict /ecFt .n trecutK 4unt 4ta$ilite unele criterii
)), ))(

LttpQfr.$lueRin.cLinfo4in/e9.pLpinternationali(557,5(:Q$rf5,5 LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4c4u%%arie4c$t4o%%aire;55(58.Lt% ))6 LttpQRRR.ic1Eci1.or3ic1RRRica4e4ipaipai1u/3%ent4ipai1u/3%ent,0085765.p/f

,76

interna-ionale $ine /eter%inate referitoare la acea4t2 pro$le%2. Rolul /eci4iv .n interpretarea conte%poran2 a naturii 1uri/ice a principiului auto/eter%in2rii popoarelor .i revine ONU. !e parcur4ul anilor, auto/eter%inarea popoarelor e4te interpretat2, luFn/uE4e .n con4i/era-ie rit%ul 4porit al /e>volt2rii rela-iilor interna-ionale. <n42 ni%ic nu e4te 4i%plu. !re4at2 /e co%unitatea interna-ional2, autono%ia re3iunii @o4ovo e4te .ntre ti%p %ai 3reu /e a pune .n aplicare, .n ti%p ce r2>$oiul a creat o o4tilitate acceptat2 .n %a4ele popula-iei @o4ovo, fapt ce i%pune 3reut2-i .n aplicarea unei 4olu-ii ce ar 4ati4face p2r-ile antrenate .n conflict. Dac2 a &i e9i4tat o 4olu-ie cFt /e cFt accepta$il2 G ea putea reu&i .n perioa/a anilor ,00;E,00:. <n plu4, o eventual2 autono%ie nu poate fi aplicat2 .n lip4a unui re3i% /e%ocratic. Ulti%a con/i-ie e4te o$li3atorie, .n opinia noa4tr2, pentru orice 4itua-ie /e ace4t 3en, inclu4iv pentru ?conflictele .n3Le-ateA /in 4pa-iul e9E4ovietic, printre care face parte &i cel ?tran4ni4treanA. Revenin/ la eventualul 4tatut al re3iunii @o4ovo, propu4 4pre /i4cu-ie .n ca/rul Con4iliului /e Securitate a ONU, 4olu-ie /iferit2 .n vi>iunea Uniunii Europene &i SUA, pe /e o parte &i Ru4ia, pe /e alt2 parte, con4tat2% c2 o/at2 cu apro$area 4tatutului care va inclu/e 4i%$olurile, in4titu-iile 4ale &i .%puternicirile parta1ate .ntre Cel3ra/ &i !ri4tina, cu re3ret, va fi nece4ar2 o lun32 perioa/2 /e ti%p pentru a trece la o reconciliere .ntre Al$ane>i &i SFr$i. Dreptul nu va %ai putea face ni&te lucruri e9traor/inare. Cuna voin-2, iert2rile reciproce, /eci>ia /e a conlocui .%preun2 vor /epin/e /e to-i &i /e fiecare. Crearea unei autono%ii poate avea loc /oar .n re>ultatul unei li$ere e9pri%2ri a .ntre3ii popula-ii, ce locuie4c ace4t teritoriu, inclu4iv acei oa%eni, care /in /iver4e %otive, 4e afl2 te%porar .n afara teritoriului /at. E9ercitFn/ /reptul la auto/eter%inare, orice popor 4au na-iune tre$uie 42 4e $a>e>e pe nor%ele &i principiile unani% recuno4cute ale /reptului interna-ional &i acele nor%e &i principii con4titu-ionale, 4ta$ilite .n confor%itate cu nor%ele &i principiile /reptului interna-ional. E4te foarte i%portant, ca actele prin care e4te re3le%entat2 autono%ia 42 /eli%ite>e 4trict raporturile .ntre autono%ie &i centru. Ace4te re3le%ent2ri vor preve/ea co%peten-a autono%iei .n /o%eniile politic, econo%ic, rela-iile na-ionale &i culturale, inclu4iv, /ac2 e4te po4i$il, /reptul /e a .ncLeia tratate interna-ionale, nivelul /e repre>entare. E4te vor$a, .n pri%ul rFn/, /e rela-iile cu 4tatele /e frontier2. <n confor%itate cu principiile re4pect2rii 4uveranit2-ii /e 4tat &i /reptul popoarelor /e a /i4pune /e ele .n4ele, re3iunea autono%2 poate .ncLeia tratate .n a&a /o%eniiQ ca re3i%ul /e trecere al frontierei, co%er-ul, turi4%ul, protec-ia %e/iului G care nu a/uc pre1u/iciu intere4elor 4tatului. E4te fire4c faptul c2 o$li3a-iile interna-ionale a4u%ate /e c2tre 4tatul, pe teritoriul c2ruia a fo4t procla%at2 autono%ia, 4unt o$li3atorii &i pentru or3anele for%a-iunii autono%e, in/iferent /e faptul G au ele un caracter conven-ional 4au cutu%iar. Deci>iile or3anelor for%a-iunii autono%e, a/optate ,7)

.n li%itele co%peten-ei, /evin o$li3atorii pentru or3anele centrale. Cerin-ele le3iti%e &i intere4ele vitale ale autono%iei, co%peten-a or3anelor vor fi luate .n con4i/era-ie .n 4copuri econo%ice, 4ociale, culturale pe teritoriul for%a-iunii autono%e. <n ca>ul /iver3en-elor privin/ co%peten-a or3anelor /iferen/ul va fi 4olu-ionat /e un or3an in/epen/ent. iEn 4fFr&it, 4tatutul autono%iei nu poate fi %o/ificat .n %o/ unilateral &i f2r2 e9pri%area acor/ului popula-iei autono%iei .n $a>a unui referen/u% ecLita$il. Cele e9pu4e, con4tituie .nc2 un ar3u%ent, la aten-ionarea nece4it2-ii revenirii CLi&in2ului &i Tira4polului la /ialo3, cu i%plicarea activ2 a %e/iatorilor interna-ionali, pentru /eter%inarea 4tatutului re3iunii /in 4tFn3a Ni4trului. "a ela$orarea ace4tui 4tatut, piatra /e te%elie tre$uie 42 con4tituie inte3ritatea teritorial2 a Repu$licii Mol/ova, cu acor/area unui volu% con4i/era$il /e /repturi &i li$ert2-i, inclu4iv /reptul la auto/eter%inare, .n ca>ul .n care Repu$lica Mol/ova .&i pier/e calitatea /e 4u$iect /e /rept interna-ional. A&a /e e9e%plu, printre /repturile &i li$ert2-ile /e $a>2 tre$uie 42 con4tituie lar3a autono%ie econo%ic2, luFn/uE4e .n con4i/era-ie 4pecificul ace4tei re3iuni. !rintre facilit2-i evi/en-ie% /reptul /e a avea repre>entan-ele 4ale .n 4tr2in2tate, e9clu4iv cu caracter econo%ic, po4i$ilitatea /e a 4e%na unele acor/uri interna-ionale, ce nu contravin Con4titu-iei Repu$licii Mol/ova. <n a&a fel, 4tatutul re3iunii /in 4tFn3a Ni4trului va core4pun/e /olean-elor cet2-enilor Repu$licii Mol/ova, inclu4iv locuitorilor /in 4tFn3a Ni4trului, .n acela&i ti%p nu va veni .n contra/ic-ie cu preve/erile /reptului interna-ional &i le3i4la-ia intern2 a Repu$licii Mol/ova.

,78

CONC"UBII Cre&terea rolului teoriei /reptului interna-ional reflect2 ten/in-a influen-ei perpetue pe care o e9ercit2 &tiin-a /reptului interna-ional a4upra politicii aplicate /e c2tre 4tate. Toto/at2, la fel ca &i .n ca/rul altor &tiin-e 4ociale, le32tura /intre teoria &i practica /reptului interna-ional .&i are 4pecificul 42u. <n pri%ul rFn/, ea 4e caracteri>ea>2 prin aplicarea tot %ai lar32 a teoriei .n for%area &i aplicarea nor%elor /reptului interna-ional. Dac2 ne referi% la a4pectul i4toric, o$4erv2% c2 a fo4t nevoie /e %ult ti%p pentru ca .n42&i i/eea /reptului interna-ional 42 fie acceptat2 /e c2tre 4tate. <n ace4t 4en4, evolu-ia /reptului interna-ional /ifer2 /e evolu-ia /reptului na-ional, ulti%ul fiin/ re>ultatul unei practici cutu%iare a 4tatelor &i /oar %ai tFr>iu a .nceput a fi 4upu4 unei anali>e teoretice. !e parcur4ul .ntre3ii 4ale evolu-ii /octrina /reptului interna-ional a fo4t un factor i%portant .n proce4ul /e for%are &i /e recunoa&tere a ace4tui 4i4te% /e /rept. De4eori el era nu%it /rept profe4ional, fapt ce a fo4t /e %ai %ulte ori %en-ionat /e c2tre 4peciali&ti .n /o%eniu. !rofe4orul ru4 ".A. @o%arov4Hii 4criaQ ? tiin-a .n principiu a creat, a fun/a%entat &i .n per%anen-2 l2r3e&te con-inutul no-iunii /reptului interna-ionalA.))) Ar fi $inevenit 42 ar2t2% aici cele /ou2 func-ii ale /reptului interna-ionalQ pro%ovarea i/eii recunoa&terii nor%elor 4ale &i a i%portan-ei con&tiin-ei $a>ate pe /reptul interna-ional.
)))

nZ]\XZ[nry, q.\. Zibegb~^ gefdei~ bcalu j^_`abcde`beme fdcgc. ]eilgc. ,:08 m., i{d. 76.

,77

CLiar /in pri%ele lucr2ri con4acrate /reptului interna-ional ale lui To%a /ANuino O,((8E ,(;)P, D. Vitoria O,):6E,8)7P, A. Gentili O,88(E,75:P &i evi/ent c2 Hu3o Grotiu4 O,8:6E,78)P, o$4erv2% c2 accentul 4e pune nu pe 1uri4pru/en-2, ci pe filo>ofie, care avea, .n %are %24ur2 un a4pect utopicQ .ntrEatFt 4e /eo4e$ea /e realitate. i, totu&i, era vor$a /e4pre o utopie 4pecific2, /eoarece filo>ofia reflecta nu /oar unele vi4uri, ci &i unele nece4it2-i reale ale vie-ii interna-ionale. Ace4te %o%ente au caracteri>at &i /e>voltarea ulterioar2 a /octrinei /reptului interna-ional, care continua 42 .nainte>e principii &i nor%e, ce p2reau la pri%a ve/ere fanta4tice, /ar care cu ti%pul au /evenit parte co%ponent2 a /reptului interna-ional. Secretarul 3eneral al ONU !ere4 /e Cualier 4criaQ ?"a o anu%it2 etap2 i4toric2, i/eile .ntrucLipate .n Carta ONU p2reau a fi fanta4tice, uneori cLiar 4tranii. Ace4te i/ei 4Eau n24cut .n %in-ile unor oa%eni ce nu ocupau func-ii /e 4tat, ca Hu3o Grotiu4 ... &i I%%anuil @ant... Cercurile /e 3uvern2%Fnt nici %2car nu leEau acor/at aten-ia cuvenit2...A))8 Acea4t2 4tare /e lucruri a o$li3at ONU 42 a/opte un &ir /e %24uri .n ceea ce prive&te pro%ovarea 4tu/ierii /reptului interna-ional &i r24pFn/irea pe 4car2 lar32 a cuno&tin-elor .n /o%eniul /reptului interna-ional. Secretariatul ONU a a/optat .n anul (55, ?A/re4area c2tre Decanii facult2-ilor /e /rept /in .ntrea3a lu%e, .n/e%nFn/uEi 42 favori>e>e pre/area /reptului interna-ional pu$licA. Toto/at2, a fo4t %en-ionat2 re4pon4a$ilitatea 1uri&tilor pentru pro%ovarea /reptului interna-ional .n rFn/ul popula-iei. <n calea in4taur2rii unei or/ini interna-ionale, ce are la 4or3inte i/eea unit2-ii o%enirii, nu e9i4t2 $ariere care nu pot fi /ep2&ite. <n plu4, ace4ta e4te un i%perativ al epocii. Nu /oar $un24tarea, ci &i 4upravie-uirea o%enirii poate fi a4i3urat2 /oar prin eforturile co%une ale 4tatelor &i ale popoarelor. A4t2>i, /e calitatea 4i4te%ului interna-ional /epin/e 4ecuritatea &i $un24tarea fiec2rui 4tat. I%portan-a ace4tor ele%ente e4te tot %ai /e4 %en-ionat2 /e c2tre re4pon4a$ilii pentru politica e9tern2 a 4tatelor. <n lucrarea ?Nece4itatea vital2 a noii /iplo%a-ii .n 4copul cre2rii unei lu%i a%icaleA, %ini&trii afacerilor e9terne ai Cana/ei &i Norve3iei ". E9vorti &i C. Vole$ac %en-ionea>2Q ?<n lu%ea conte%poran2 au r2%a4 pu-ine pro$le%e, care pot fi 4olu-ionate /e c2tre un 4tat .n %o/ unilateral. Acu% e4te nece4ar2 %ai %ult ca oricFn/ utili>area 4tructurilor %ultilaterale, /e care /i4pune%A.))7 A4t2>i, intere4ele na-ionale pot fi reali>ate /oar .n raport cu intere4ele co%une, i%portan-a c2rora /evine /eci4iv2. "a etapa conte%poran2, %24urile concrete privin/ e9ercitarea func-iilor interne &i e9terne ale fiec2rui 4tat, tot %ai %ult 4unt corelate cu nor%ele &i principiile /reptului interna-ional. A&a /e
))8 ))7

noqX YW, .h. hei}cbu u zcg}^bu, feig^bb~^ ]^_`abcde`beja me`a judc. ,0:7. ZZx, i{d.66E6). HIGGINS, R. !ro$le%4 an/ !roce44. International "aR an/ HoR e U4e It. O9for/. Claren/o% !re44. ,00:, p. 8:.

,7;

e9e%plu, activitatea .n /o%eniul a4i3ur2rii /repturilor &i li$ert2-ilor o%ului nu %ai e4te con4i/erat2 o pro$le%2 intern2 a 4tatului, ci tot %ai %ult 4e $a>ea>2 pe nor%ele /reptului interna-ional. Dac2 .nc2 pFn2 nu /e%ult, func-ia principal2 a /reptului interna-ional era re3le%entarea rela-iilor .ntre 4tate, a4t2>i o$iect al re3le%ent2rii interna-ionale au /evenit &i rela-iile .ntre 4tat &i cet2-enii 42i. !revalea>2, totu&i, principiile ce 4e refer2 la /o%eniul /repturilor o%ului. Toto/at2, nu to-i accept2 interpretarea ?european2A a principiilor 4uveranit2-ii &i a neinterven-iei. <n ca>ul /at pre4upune% c2 4unte% .n fa-a unei interpret2ri ?peri%ateA. Apare, /e e9e%plu, nece4itatea vital2 /e a interpreta conceptul ?interven-iei u%anitareA. I%portant e4te ca orice ac-iune /e ace4t 3en 42 fie .ntreprin42 .n 4trict2 confor%itate cu preve/erile /reptului interna-ional. Ar3u%entFn/ interpretarea nou2 a principiilor 4uveranit2-ii &i neinterven-iei, unii autori fac tri%itere la /reptul canonic. )); "a ,7.5:.(555 $i4erica orto/o92 ru42 a a/optat ?Ca>ele concep-iei 4ociale a $i4ericii orto/o9e ru4eA, care con-ine ur%2toarele preve/eriQ ?a/optarea unor Lot2rFri o$li3atorii f2r2 acor/ul 4tatelor, 4unt po4i$ile /oar .n ca> /e a3re4iune 4au o%oruri .n %a42 pe teritoriul 4tatuluiA.)): Con4truc-ia co%unitar2 european2 a pu4, /e la $un .nceput, pro$le%a ce/2rii /e c2tre 4tatele %e%$re a unei p2r-i /in 4uveranitate .n /o%eniile care 4e refer2 la co%peten-a Uniunii Europene. Acea4t2 con4truc-ie a avut la ori3ine /e la $un .nceput un concept 4uprana-ional. ))0 Ti%p /e )5 /e ani, ecLili$rul $ipolar, fon/at pe teroarea nuclear2 &i cur4a .nar%2rii, &iEa l24at a%prenta a4upra principalelor 4tructuri ale 4ociet2-ii interna-ionale, cri4tali>Fn/ raporturile /e for-2, 4i4te%ele &i 4ferele /e influen-2. !r2$u&irea >i/ului /e Cerlin .n toa%na anului ,0:0 a 4i%$oli>at 4fFr&itul unei epoci .ntre3i. Ea a %arcat o ruptur2 .n cur4a politicii interna-ionale care poate fi ecLivalat2 cu alte %ari eveni%ente i4torice ca /e>inte3rarea I%periului lui Napoleon .n ,:,8, Ar%i4ti-iul /in ,, noie%$rie ,0,:, .nfrFn3erea Ger%aniei &i a =aponiei .n ,0)8. !urtFn/ /iver4e /enu%iri, ace4te eveni%ente au con4tituit a/ev2rate r24turn2ri .n i4toria rela-iilor interna-ionale. Ele coinci/ /e fiecare /at2 cu pro$le%a /eter%in2rii frontierelor 4tatelor, precu% &i a re3i%urilor politice, /eclan&Fn/ a%ple /e>$ateri privin/ fun/a%entarea le3iti%it2-ii &i a 4uveranit2-ii /e 4tat. O/at2 cu crearea ONU, .n 4pecial /up2 a/optarea re>olu-iilor A/un2rii Generale .n anii 75 ai 4ec. JJ, ce aveau /rept 4cop /ecoloni>area Africii &i a A4iei, apare pro$le%a raportului /intre auto/eter%inarea popoarelor &i e3alitatea 4uveran2 a 4tatelor. Mi&carea /e inte3rare, ce 4Ea /e>voltat .n Europa /up2 cel /eEal /oilea r2>$oi %on/ial, e4te un feno%en politic &i 1uri/ic unic. Acea4ta a fo4t %anife4tarea cea %ai 4e4i>ant2 a %otiva-iilor in4titu-ionale, care au %arcat o revi>uire a conceptului 4uveranit2-ii /e 4tat.
));

]\XZnrx, [.. ]^_`abcde`be^ fdcge u j^_`abcde`be^ majcbu{cdbe^ fdcge g bcc}^ JJI g^lc. XW]h. (55,. [f^kuc}b~| g~fail, i{d. ,). )): I$i/e%. ))0 ROCHERE, =.D. "a SouverainetM /e lEtat et lUnion EuropMenne. E/. Dallo>. ,007, p. );.

,7:

Dic-iunea 1uri/ic2 a e3alit2-ii 4tatelor, .n 4pecial /up2 ,0)8, a contri$uit %ult la apari-ia unor 4tate %ici. Ilu>ia po4i$ilit2-ii e9i4ten-ei i>olate 4Ea .ncLeiat o/at2 cu /eter%inarea realit2-ii lu%ii, .n care 4tatele cu propriile i4torii, ce /e4eori /ifer2 .n %o/ 4u$4tan-ial, ap2r2 nece4itatea coe9i4ten-ei pa&nice .ntre 4tate cu tra/i-ii 4eculare &i cele cu i/ei ?revolu-ionareA. )85 !o4i$ilitatea coe9i4ten-ei pa&nice .ntre /iver4e 4i4te%e, .n pri%ul rFn/ politice, a fo4t prev2>ut2 &i /e unul /in principiile fun/a%entale ale /reptului interna-ional G principiul cooper2rii. Cre&terea nu%2rului pro$le%elor co%une creea>2 criterii pentru l2r3irea /o%eniului /reptului interna-ional co%un. Acea4ta a avut /rept re>ultat cre&terea nu%2rului nor%elor i%perative .n /reptul interna-ional. Dreptul interna-ional /evine co%un nu /oar pe arena interna-ional2 ca fun/a%ent al rela-iilor /intre 4tate, /ar &i ca $a>2 pentru crearea unui re3i% /e /rept co%un, a unui 4pa-iu 1uri/ic co%un .n li%itele teritoriale ale 4tatelor, .n pri%ul rFn/, .n /o%eniul /repturilor o%ului, .n 3eneral al 4tatutului per4onalit2-ii. Crearea rapi/2 &i /e>voltarea f2r2 prece/ent .n ca/rul /reptului interna-ional, .n ulti%a 1u%2tate /e 4ecol, a /o%eniului /repturilor o%ului G e4te con4i/erat2 /rept unul /in i%perativele ti%pului. Se 4cLi%$2 accentul, .n /epen/en-2 /e cre&terea rolului unui 4au altui principiu /e /rept interna-ional. Evi/ent c2 toate principiile tre$uie interpretate &i aplicate .n co%un, ceea ce nu e9clu/e, ca .n /iferite perioa/e i4torice un principiu 4au altul poate avea o i%portan-2 %ai %are 4au cLiar Lot2rFtoare. <n /iferite perioa/e, a4e%enea principii au fo4t principiul cooper2rii, 4uveranit2-ii, neinterven-iei. Drontiera /e 4tat, 4uveranitatea, interven-ia nu %ai au 4en4ul a$4olut /e pe ti%puri. Recunoa&te% c2 4uveranitatea /e 4tat e4te .ntrEo oarecare %24ur2 li%itat2 /e /reptul interna-ional conte%poran, /ar acea4ta nu e4te altceva /ecFt o /ova/2 a faptului c2 4unte% .n fa-a proce4ului /e recunoa&tere a 4upre%a-iei /reptului interna-ional .n 4ocietatea interna-ional2, la fel cu% .n 4ociet2-ile /e%ocratice e9i4t2 4upre%a-ia /reptului. Anali>a conceptului /e 4uveranitate ne ofer2 po4i$ilitatea 42 concLi/e% c2 la etapa conte%poran2, .n 4pecial /up2 ,005, 4uveranitatea r2%Fne conceptul fun/a%ental al /reptului interna-ional, .n %24ura .n care ace4t concept r2%Fne .n continuare un ele%ent e4en-ial pentru crearea &i aplicarea nor%ei /e /rept interna-ional. Conceptul /e 4uveranitate r2%Fne .n continuare e4en-a /reptului interna-ional, creat prin acor/ul 4tatelor 4uverane, .n %24ura .n care 4tatul .&i p24trea>2 locul /e ele%ent principal al 4i4te%ului interna-ional. !rin ur%are, 4uveranitatea nu /i4pare, ea /oar 4ufer2 unele 4cLi%$2ri, ea p24trFn/uE&i i%portan-a pentru 4tat &i pentru /reptul interna-ional.

)85

SA"AME, G. Appel4 /e%pire. In3Mrence4 et rM4i4tance4 S lF3e /e la %on/iali4ation. Daar/. ,007, p. ,8:.

,70

<n ur%a 4tu/iului efectuat veni% cu unele 3enerali>2ri teoretice &i reco%an/2ri practice pentru Repu$lica Mol/ovaQ Una /in pro$le%ele teoretice ce 4e refer2 la conceptul /e 4uveranitate e4te 4ta$ilirea faptului cui apar-ine 4uveranitatea G 4tatului 4au poporului Spre /eo4e$ire /e /octrinele /reptului con4titu-ional, care 4u4-in c2 4uveranitatea apar-ine poporului, noi 4u4-ine% po>i-ia c2 .n ca/rul /reptului interna-ional 4uveranitatea apar-ine 4tatului, poporul repre>entFn/ i>vorul 4uveranit2-ii /e 4tat. AvFn/ .n ve/ere proce4ul /e inten4ificare a rela-iilor inter4tatale, .n ca/rul c2rora /reptului interna-ional .i revine rolul coor/onator, e4te nece4ar 42 recunoa&te% 4upre%a-ia /reptului interna-ional .n raport cu /reptul na-ional, fapt ce, /up2 p2rerea noa4tr2, nu con/uce la li%itarea 4uveranit2-ii /e 4tat. AcceptFn/ aplicarea /reptului interna-ional pentru 4olu-ionarea pro$le%elor con4i/erate, .n %o/ tra/i-ional, ca fiin/ interne ale 4tatului, 4e /o$Fn/e&te, .n e3al2 %24ur2, /reptul /e a participa la /iri1area ace4tor %ecani4%e pe plan e9tern. Recuno4cFn/ faptul c2 .ntre principiile fun/a%entale ale /reptului interna-ional nu e9i4t2 nici o ierarLie 1uri/ic2, con4tat2% c2 e4te nece4ar 42 4ta$ili% o ierarLie de facto, fun/a%entul con4tituin/ principiul nea3re4iunii &i 4olu-ion2rii pa&nice a /iferen/elor. <n ace4t 4en4 co%unitatea interna-ional2 tre$uie 42 4ta$ilea4c2, .n %o/ 4trict, proce/urile /e i%plicare .n afacerile interne ale 4tatelor, inclu4iv la nivel re3ional, %o/ificFn/, .n %24ura nece4ar2, con-inutul conceptului /e 4uveranitate. Co%unitatea interna-ional2 e4te for%at2 /intrEun nu%2r i%pun2tor /e 4tate, care 4Eau con4tituit /up2 /iver4e criterii, /e aceea con4i/er2% c2 /reptul interna-ional tre$uie 42 4e i%plice .ntrEo %24ur2 %ai %are .n /eter%inarea criteriilor /e $a>2 ale 4tatului, .n 4pecial a conceptului popor, /reptului la auto/eter%inare. <n ur%a /e4tr2%2rii URSS &i a Iu3o4laviei, co%unitatea interna-ional2 4Ea confruntat cu un &ir /e conflicte 4Fn3eroa4e pe teritoriile ace4tor 4tate. A/ev2ratele cata4trofe u%anitare ce au avut loc .n RRan/a, So%alia, Su/an Ore3iunea DarfurPK 4itua-ia /in Af3ani4tan, re3i%ul totalitar /in IraHK pro$le%a 4eparati4%ului /e teritoriul fo4tei URSS, e9EIu3o4laviei, au pu4 .n fa-a /reptului interna-ional pro$le%a re3le%ent2rii 4tricte a unor po4i$ile interven-ii u%anitare, pentru a eli%ina pro$le%a /u$lelor 4tan/ar/e. Con4i/er2% c2 4arcina /reptului interna-ional con4t2 .n /eter%inarea 4trict2 a unor criterii ce ar le3ifera o eventual2 interven-ie u%anitar2. Ace4t %ecani4% tre$uie creat .n 4trict2 confor%itate cu Carta ONU, prev2>Fn/uE4e, toto/at2, po4i$ilitatea cre2rii lui &i la nivel re3ional.

,;5

!rincipiul e3alit2-ii 4uverane a 4tatelor procla%2 e3alitatea /oar de facto, confor% c2reia 4tatele a4u%Fn/uE&i unele /repturi, .&i a4u%2, conco%itent, &i un &ir /e o$li3a-ii, .n/eplinirea c2rora tre$uie 42 fie real2.

DeclarFn/ /rept 4cop inte3rarea european2, Repu$lica Mol/ova tre$uie 42 inten4ifice proce4ul /e i%plicare a Uniunii Europene .n 4olu-ionarea /iferen/ului ?tran4ni4treanA, pentru aEl interna-ionali>a, .n a&a %o/ avFn/ po4i$ilitatea /e a aplica pe lar3 %i1loacele prev2>ute /e /reptul interna-ional .n 4olu-ionarea ace4tui conflict intern.

Deter%inarea volu%ului /reptului interna-ional, inclu4iv a celui cutu%iar, ce tre$uie incorporat .n /reptul na-ional, apar-ine 4tatului. Si4te%ul 1uri/ic al Repu$licii Mol/ova e4te cel ce 4ta$ile&te 4tatutul nor%elor interna-ionale .n ca/rul /reptului na-ional.

Repu$lica Mol/ova, f2cFn/ parte /in 4i4te%ul /e /rept ro%anoE3er%anic, tre$uie 42 recunoa4c2 prioritatea /reptului interna-ional, inclu4iv a celui cutu%iar, a nor%elor recuno4cute /e /reptul interna-ional .n raport cu actul le3i4lativ na-ional.

Nici o nor%2 /e /rept interna-ional 3eneral recuno4cut2 nu poate fi /eclarat2 ca fiin/ inaplica$il2 .n $a>a /reptului na-ional al Repu$licii Mol/ova .n or/inea ei 1uri/ic2 intern2. Tre$uie recuno4cut principiul interpret2rii nor%elor /reptului na-ional .n confor%itate cu /reptul interna-ional. <n 4copul evit2rii coli>iunii .ntre /reptul na-ional &i /reptul interna-ional tre$uie recuno4cut e9pre4 pri%atul /reptului interna-ional.

Recuno4cFn/ pri%atul nor%elor /e /rept interna-ional .n Repu$lica Mol/ova, tre$uie 42 recunoa&te% &i faptul c2 i%ple%entarea nor%elor /reptului interna-ional, inclu4iv a nor%elor /reptului Uniunii Europene, vor /eveni una /in func-iile /e $a>2 ale or3anelor /e re4ort ale Repu$licii Mol/ova.

Con4i/er2% c2 articolul : al Con4titu-iei Repu$licii Mol/ova tre$uie 42 preva/2 c2 principiile unani% recuno4cute ale /reptului interna-ional, precu% &i acor/urile interna-ionale la care Repu$lica Mol/ova e4te parte 4unt parte co%ponent2 a 4i4te%ului 1uri/ic al Repu$licii Mol/ova, fapt ce a fo4t 4ta$ilit .n principiu prin Lot2rFrea 88 /in anul ,000 a Cur-ii Con4titu-ionale a Repu$licii Mol/ova.

<n 4copul 4poririi eficacit2-ii proce4ului /e i%ple%entare a nor%elor /reptului interna-ional &i a celui co%unitar e4te nece4ar2 ela$orarea unor concep-ii &tiin-ificoEpractice a i%ple%ent2rii nor%elor /reptului interna-ional .n 4i4te%ul 1uri/ic al Repu$licii Mol/ova. Oportun2 ar fi crearea unui Mini4ter al Inte3r2rii Europene, /up2 %o/elul 4tatelor /in Europa [entral2 &i /e E4t .n anii05 ai 4ecolului JJ. <n le32tur2 cu acea4ta e4te nece4ar2 a/optarea unei po>i-ii unice privin/ /eter%inarea locului nor%elor /reptului interna-ional .n

,;,

4i4te%ul 1uri/ic al Repu$licii Mol/ova, .n 4pecial .n /o%eniul /reptului pu$lic &i privat, %aterial &i proce4ual.

CIC"IOGRADIE +zvoare nor ative ,. Con4titu-ia Repu$licii Mol/ova, a/optat2 la (0.5;.,00), .n vi3oare /in (;.5:.,00) Monitorul Oficial al Repu$licii Mol/ova, ,00), nr. ,. (. "e3ea privin/ tratatele interna-ionale ale Repu$licii Mol/ova nr. 808EJIV /in ().50.,000. Monitorul Oficial al Repu$licii Mol/ova nr. ()E(7,6; /in 5(.56.(555. 6. Curtea Con4titu-ional2. Cule3ere /e Lot2rFri &i /eci>ii. ,000. CLi&in2u. (55,. ). Carta ONU /in (7.57.,0)8, .n vi3oare pentru Repu$lica Mol/ova /in 5(.56.,00(. !u$licat2 .n e/i-ia oficial2 ?Tratate interna-ionaleA, (55,, volu%ul (7. RRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocu%ent$a4euncLart.p/f 8. Statutul Cur-ii Interna-ionale /e =u4ti-ie a ONU /in (7.57.,0)8 RRR.ic1Eci1.or3ci1RRRcpu$lication4c/ocu%ent$a4ec$a4icte9tc$a4ic4tatute.Lt%l 7. Statutul Cur-ii !enale Interna-ionale 4e%nat la ,; iulie ,00:, .n vi3oare /in , iulie (55( LttpQRRR.pictEpcti.or3court4p/ffrLt%l ;. Statutul Tri$unalului !enal Interna-ional pentru e9EIu3o4lavia ane9at la Re>olu-ia Con4iliului /e Securitate al ONU, nr. :(; /in (8 %ai ,006 LttpQRRR.or3ictle3al/ocEein/e9.Lt%l :. Statutul Tri$unalului !enal Interna-ional pentru RRan/a a/optat prin Re>olu-ia Con4iliului /e Securitate, nr. 088 /in : noie%$rie ,00) LttpQRRR.70.0).,,.86DRENCH$ai4ic/oc44tatuteLt%l

,;(

0. Statutul Tri$unalului Militar Interna-ional /e la Nrn$er3 ane9at la ?Acor/ul privin/ ur%2rirea &i pe/ep4irea %arilor cri%inali /e r2>$oi ai !uterilor europene ale A9eiA la : au3u4t ,0)8 LttpQRRR.iLlrea4earcL.or3iLl4tatute nure%$er3.Lt%l ,5. Carta Tri$unalului %ilitar interna-ional pentru E9tre%ul Orient, 4e%nat2 ,0 ianuarie ,0)7 LttpQRRR.iLlrea4earcL.or3iLl4tatute toHio.Lt%l ,,. Conven-ia /e la Viena cu privire la /reptul tratatelor /in (6%ai ,070. LttpQuntreat.un.or3ilcpu$lication4ear$ooH4I$Hvolu%e4OfPI"C,070v,f.p/f ,(. Conven-ia /e la Viena privin/ 4ucce4iunea /e 4tate .n %aterie /e tratate /in ,0;:. LttpQuntreat.un.or3ilc/ocu%entationfrencLacn)l((8.p/f ,6. Conven-ia /e la Viena /in ,07, privin/ rela-iile /iplo%atice ,). Conven-ia /e la Viena /in ,076 privin/ rela-iile con4ulare ,8. Actul Dinal /e la Hel4inHi a Conferin-ei pentru Securitate &i Cooperare .n Europa /in ,0;8 LttpQRRR.o4ce.or3/ocu%ent4%c4,0;85:)5))fr.p/f ,7. !roiectul /e articole privin/ r24pun/erea 4tatelor pentru fapte interna-ionale ilicite &i co%entariul la ele ela$orat /e Co%i4ia /e /rept interna-ional a Or3ani>a-iei Na-iunilor Unite. LttpQuntreat.un.or3ilcte9t4in4tru%ent4francai4co%%entaire407(55,francai4.p/f ,;. Re>olu-ia A/un2rii Generale a ONU ,8,) OJVP /in ,).,(.,075 ?Cu privire la acor/area in/epen/en-ei 4tatelor &i popoarelor coloni>ateA LttpQ/acce44//4.un.or3/ocRESO"UTIONGENNR5,8)57IMGNR5,8)57.p/f OpenEle%ent ,:. Re>olu-ia A/un2rii Generale (7(8 OJJVP /in ().,5.,0;5 ?Declara-ia cu privire la principiile /reptului interna-ional, ce -in /e rela-iile a%icale &i cooperare .ntre 4tate .n confor%itate cu Carta ONUA LttpQ/acce44//4.un.or3/ocRESO"UTIONGENNR5685((IMGNR5685((.p/f OpenEle%ent ,0. Re>olu-ia A/un2rii Generale 6(:,OJJIJP /in ,(.50.,0;) ?Declara-ia cu privire la noua or/ine econo%ic2 %on/ial2A LttpQ/acce44//4.un.or3/ocRESO"UTIONGENNR5;)5)(IMGNR5;)5)(.p/f OpenEle%ent (5. Re>olu-ia A/un2rii Generale a ONU 66,) /in ,0;) ?!rivin/ /efinirea a3re4iuniiA LttpQ/acce44//4.un.or3/ocRESO"UTIONGENNR5;)5;8IMGNR5;)5;8.p/f OpenEle%ent (,. Re>olu-ia A/un2rii Generale a ONU 88,5( O(555P LttpQ/acce44//4.un.or3/ocUNDOCGENN558788(!DDN558788(.p/fOpenEle%ent ,;6

((. Re>olu-ia A/un2rii Generale a ONU ),6: /in (5 noie%$rie ,0:7 ?DMclaration /e la ConfMrence /e4 cLef4 /Etat et /e 3ouverne%ent /e lOr3ani4ation /e lunitM africaine relative S lattaNue %ilitaire aMrienne et navale lancMe en avril ,0:7 par lactuel 3ouverne%ent /e4 Etat4E Uni4 contre la =a%aLiria ara$e li$enne populaire et 4ociali4teA LttpQ/acce44//4.un.or3/ocRESO"UTIONGENNR5)0;75IMGNR5)0;75.p/f OpenEle%ent (6. Re>olu-ia Con4iliului /e Securitate a ONU 7:; O,00,P RRR.un.or3frencL/oc44c,00,re47:;f.p/f (). Re>olu-ia Con4iliului /e Securitate a ONU 7:: O,00,P RRR.un.or3frencL/oc44c,00,re47::f.p/f (8. Re>olu-ia Con4iliului /e Securitate a ONU ;;5 O,00(P RRR.un.or3frencL/oc44c,00(re4;;5f.p/f (7. Re>olu-ia Con4iliului /e Securitate a ONU ;0) O,00(P RRR.un.or3frencL/oc44c,00(re4;0)f.p/f (;. Re>olu-ia Con4iliului /e Securitate a ONU :), O,006P RRR.un.or3frencL/oc44c,006re4:),f.p/f (:. Re>olu-ia Con4iliului /e Securitate a ONU 0(8 O,00)P RRR.un.or3frencL/oc44c,00)re40(8f.p/f (0. Re>olu-ia Con4iliului /e Securitate a ONU 0(0 O,00)P RRR.un.or3frencL/oc44c,00)re40(0f.p/f 65. Re>olu-ia Con4iliului /e Securitate a ONU 0)5 O,00)P RRR.un.or3frencL/oc44c,00)re40)5f.p/f 6,. Re>olu-ia Con4iliului /e Securitate a ONU ,,00 O,00:P RRR.un.or3frencL/oc44c,00:re4,,00f.p/f 6(. Re>olu-ia Con4iliului /e Securitate a ONU ,):6 O(556P LttpQ/acce44//4.un.or3/ocUNDOCGENN5667:8)!DDN5667:8).p/fOpenEle%ent 66. Re>olu-ia A4a%$leei Generale NATO, ,8 noie%$rie ,000 privin/ interven-ia ar%at2 .n @o4ovo, International RevieR of tLe Re/ Cro44 No. :6;, 6,E56E(555. 6). Doc. ONU AAC. 7".858, (7 octo%$rie ,07(. 68. Doc. ONU HC. 7". 86;Rev. I, (6 %artie ,07). 67. Doc. ONU AAC. ,,0".(, ,5 iunie ,07). 6;. Doc. ONU ARES(7;8 OJJVP, ) ianuarie ,0;,. 6:. Doc. ONU A RES6(5,SEVI, 0 %ai ,0;). 60. Doc. ONU CC!RCO!, at 7;, ,0:;. ,;)

)5. Doc. ONU ECN. )Su$. (,00(6;, , iulie ,00(. ),. Doc. ONU \);(;;, ,; iunie ,00(. )(. Doc. ONU SRES:,), (7 %artie ,006. )6. Doc. ONU ECN. )Su$. (,0066), ,5 au3u4t ,006. )). Doc. ONU S(8;5), ,006. )8. Doc. ONU A8575 /in 6 ianuarie ,008. )7. Doc. ONU ACN. ))7)A//.,, (( fe$ruarie,008. );. Doc. ONU ACN. )))) A//.,. Raportul nu%2rul patru privin/ r24pun/erea 4tatelor. ):. Doc ONU A88658 G S(555: (, au3u4t (555. LttpQ/acce44//4.un.or3/ocUNDOCGENN5580);,!DDN5580);,.p/fOpenEle%ent )0. Doc. ONU A8)(555. 85. SAC. (7,00,;Rev,. 8,. UNCIO, V G VI. 8(. Raportul Secretarului 3eneral al ONU privin/ 4itua-ia /in @o4ovo, S,00::6)A /in 5).50,00:. LttpQ/acce44//4.un.or3/ocUNDOCGENN0:(8008!DDN0:(8008.p/fOpenEle%ent 86. Rapport /e la %i44ion /e lOSCE /u ,)E(( 1uillet ,00:, Var4ovie, (8 1uillet ,00:. 2onografii! articole de specialitate 8). AURESCU, C. Inte3rare &i 4uveranitate. O per4pectiv2 con4titu-ional2, .n Dile%a, anul VII, nr. 685, ((E(: octo%$rie ,000. 88. AURESCU, C. Noua 4uveranitate. Cucure&ti. E/itura A"" CEC@. (556. 87. A@EHURST, M. A Mo/ern Intro/uction to International "aR. "on/on, ,0:). 8;. A"CERT, S. "e /roit international et le 4tatut /autono%ie /u @o4ovo. ActualitM et Droit International, nove%$re ,00: OLttpQRRR.ri/i.or3a/iP. 8:. A"CRECHT, U. Internationale !olitiH. MncLen, ,0:7. 80. A"STON, !L. CLar3in3 for Acce4 to International "aR Treat Infor%ationQ Ti%e for tLe UN to RetLinH a !erver4e Initiative. European =ournal of International "aR. Vol.,( O(55,P, (. G p.68,E68:. 75. AMA@OUE, D., SATCHIVI, A. "e /Mclin /e lEtat en /roit international pu$lic. "Har%attan, (55,. 7,. ANGHE", I.M. Drept /iplo%atic &i con4ular. E/. "u%ina "e9. Cucure&ti, ,007. 7(. ANGHE", I.M. Dreptul tratatelor. E/. "u%ina "e9. Cucure&ti, ,007. VE I. 76. ANGHE", I.M. Su$iectele /e /rept interna-ional. E/. "u%ina "e9. Cucure&ti, ,00:.

,;8

7). ANGHE", I.M., ANGHE", V.I. R24pun/erea .n /reptul interna-ional. E/. "u%ina "e9. Cucure&ti, ,00:. 78. ANNAN, @. ?e tLe !eople4A G TLe Role of tLe Unite/ Nation4 in tLe (, 4t Centur. U.N. (555. 77. ANBI"OTTI, D. Cour4 /e Droit international. !re%ier volu%eQ Intro/uction G TLMorie4 3MnMrale4. Sire. !ari4, ,0(0. 7;. CASTID, !. Droit /e4 3en4. Daculte I. !ari4, ,087E,08;. 7:. CERCER, D. "eL$rucL /e4 VlHerrecLt4. MncLen, ,075. 70. CERRAMDANE, A. "a LierarcLie /e4 /roit4. Droit4 interne4 et /roit4 europeen et international. "Har%attan. !ari4, (55(. ;5. CO"INTINEANU, A., N+STASE, A/., AURESCU, C. Drept interna-ional conte%poran. E/. a (Ea. CEC@. Cucure&ti, (555. ;,. CR+DESCU, D. Stu/ii le3ionare po4t$elice, neutralitate &i 4upravie-uire. Vol. ,Q I/eea /e li$ertate .n epoca u%ani4t2. Ti%i&oara. Gor/ian, ,00). ;(. CARREAU, D. Droit international. ;Ee M/ition. A. !e/one. !ari4, (55,. ;6. CASSESE, A. SelfEDeter%ination of !eople4. A "e3al Reapprai4al. Ca%$ri/3e U.!., ,008. ;). CERD, E. "e @o4ovo, "OTAN et le4 /roit4 /e lLo%%e. ActualitM et Droit International, octo$re (55,. OLttpQRRR.ri/i.or3a/iP. ;8. C"O C+, I., SUCEAV+, I. Drept interna-ional u%anitar. Ca4a 4e e/itur2 &i pre42 ? an4aA SR". Cucure&ti, ,00(. ;7. COHENE=ONATHAN, G. Co%%entaire /e larticle 60 in COT, =. !. et !E""ET, A., "a CLarte /e4 Nation4 unie4, co%%entaire article par article. Econo%ica, ,00,. G 778E777 p. ;;. DAI""IER, !., !E""ET, A. Droit international pu$lic. ;Ee e/ition. ".G.D.=. !ari4, (55(. ;:. DINH, N. U., DAI""IER, !., !E""ET, A. Droit international pu$lic. ".G.D.=. !ari4, ,00). ;0. DO""OT, R. E44ai 4ur la neutralitM per%anente Aca/e%ie /e /roit international. Recueil /e4 cour4. ,060EI. T. 7;. !ari4, ,06:. :5. DUCOUIS, ". ?"application /u /roit international coutu%iere par le 1u3e francai4A, in "application /u /roit international par le 1u3e francai4. A. Colin, ,0;(. G p. ;8E0,. :,. DUCU"ESCU, V., DUCU"ESCU, G. =u4ti-ia european2. Mecani4%e, /e>i/erate, per4pective. E/. "u%ina "e9. Cucure&ti, (55(. :(. DOUCET, G. "a re4pon4a$ilitM pMnale /e4 /iri3eant4 en e9ercice. ActualitM et Droit International, 1anvier (55, ORRR.ri/i.or3a/iP. :6. DU!UI, !.M. "e4 3ran/4 te9te4 /e /roit international pu$lic. )Ee% M/., Dallo>. !ari4, (55). :). DU!UI, !.M. Droit international pu$lic. 8Ee% M/., Dallo>. !ari4, (555. ,;7

:8. EMMANUE""I, C. "i%%unite 4ouveraine et la coutu%e internationalQ /e li%%unite a$4olue a li%%unite relative. A.C.D.I. ,0:8. G p. (7E0;. :7. DAUCHI""E, !. TraitM /e /roit international pu$lic. Vol. ,. !ari4, ,0((. :;. GEAM+NU, GR. Drept interna-ional conte%poran. E/. a (Ea. Cucure&ti. E/. Di/actica &i !e/a3o3ica, ,0;8. V.,. ::. GHECA"I, V.I. "e4 Nation4 unie4 et le4 or3ani4ation4 rM3ionale4 /an4 le4 conflit4 u3o4lave4Q co%plM%entaritM ou concurence <n ?"e4 Nation4 unie4 et l-e9EIu3o4lavieA, Si9i%e4 rencontre4 internationale4 /e l-IE! /-Ai9EenE!rovence, ,(E,6 /Mce%$re ,00;. !e/one, ,00:. G p. 6:E8(. :0. GIU"IANO, M. Diritto interna>ionale (Ee% e/. Giea4petti 3iuri/ici /ella coe4i4tan>a /e3li 4tati. Milano. Giuffri, ,0;). 05. GOE""NER, A. "e4 !ui44ance4 et le /roit international. NeucLatel, ,075. 0,. GRME@, M., G=UDARA, M., SIMAC, N. "e Nettoa3e etLniNue, Docu%ent4 Li4toriNue4 4ur une i/eolo3ie 4er$e. !ari4. Daar/, ,008. 0(. HA""STEIN, . Die europai4cLe Ge%ein4cLaft. EconEVerla3. Du44el/orf, ,0;,. 06. HENC@AERTS, =EM an/ DOSVA"DECEC, ". Cu4tu%ar International Hu%anitarian "aR. Volu%e IQ Rule4. Ca%$i/3e Univer4it !re44, (558. 0). HIGGINS, R. !ro$le%4 an/ !roce44. International "aR an/ HoR e U4e It. O9for/. Claren/o% !re44, ,00:. 08. HINS"EI, D.H. Suveranitate. CLi&in2u. tiin-a, ,00:. 07. @E@@ONEN, I. Dinlan/a G o politic2 /e neutralitate. Cucure&ti. E/. !olitica, ,0;,. 0;. @E"SEN, H. General TLeor of "aR an/ State. Ca%$ri/3e, ,08,. 0:. @E"SEN, H. !eace trou3L "aR. "on/on, ,08). 00. @E"SEN, H. TLeorie /u /roit international pu$lic. Recueil /e4 cour4, ,08(. ,55. ,5,. ,5(. ,56. ,5). ,58. @ISSINGER, Henr A. ?Doin3 in1ur to Hi4torA. NeR4ReeH, 8 avril ,000. "ECHE"ER, H. Da4 europai4cLe GericLt4Lof un/ all3e%einen RecLt43run/4oit>e, ,0;,. "ISEN, G. So%e vieR4 on neutralit an/ %e%$er4Lip of tLe European Co%%unitie4Q tLe "OUIS, =. V. "or/re 1uri/iNue co%%unautaire. 8Ee% M/. !ari4, ,0:0. "e /roit /e4 traite. COMCACAU, =., !ari4. !UD. ,00,. MONNIER, =. Developpe%ent /u /roit international Lu%anitaire et /roit /e la neutralitM. LttpQRRR.Heep%e/ia.co%pu$4NeR4ReeH,0005)586,88((

ca4e of SRe/en Co%%on MarHet "aR RevieR, ,00(. ( Ovol. (0P. G p. ((;E()8.

In4titut Henr Dunant. Genve, ,0:8.

,;;

,57.

MORIN, =.I. In4titution international et /roit4 /e lLo%%eQ ver4 /e nouvelle4 e9i3ence4 /e

le3i%ite /e lEtat, in SDDI, coloNue /e Nanc. !ari4. A. !e/one, ,006. G p. (66E655. ,5;. ,5:. ,50. ,,5. O!!ENHEIM, "., "AUTER!ACHT, M. International "aR. VEI. "on/on, ,088. G ;05 p. O!!ENHEIMER, A. TLe Relation4Lip $etReen European Co%%unit "aR an/ National !ADIRAC, R. "M3alitM /Etat4 et lor3ani4ation international. !ari4, ,086. G (75 p. !AIE, O. "e4 opMration4 /e %ention /e la pai9 et le4 nouveau9 /M4or/re4 locau9, .n ?A la

"aRQ TLe Ca4e4, Ca%$ri/1e Univer4it !re44, ,00). G 76: p.

recLercLe /u nouvel or/re %on/ial G II. "-ONUQ Mutation4 et /Mfi4. E/ition4 co%ple9e, ,006A. G p. :7E,5:. ,,,. !E""ET, A. "e4 fon/e%ent4 1uri/iNue4 internationau9 /u /roit co%%unautaire, Collecte/ Cour4e4 of tLe Aca/e% of European "aR, ,00), volE(, European Univer4it In4titute, Martinu4 Ni1Loff !u$li4ier4. ,,(. ,,6. ,,). ,,8. ,,7. ,,;. !E""ET, A. Crief Re%arH4 on tLe Unilateral U4e of Dorce E=I". (555. ). !ESCATOR, !. "or/re 1uri/iNue /e4 Co%%unautM4 europMenne4. "ie3e. !re44e4 !ESCATORE, !. "or/re 1uri/iNue co%%unautaire, etu/e /e4 4ource4 /u /roit !ESCATOR, !. "e /roit /e linte3ration. GMnve. I.H.E.I. "e/en Sit1Loff, ,0;(. !ETIT, I. Droit international /u %aintien /e la pai9. ".G.D.=. !ari4, (555. !"ASTARA, G. Manual /e Drept interna-ional pu$lic. In curent cu noile tratate &i

Univer4itaire4, ,0;8. co%%unautaire. "ie3e. !re44e4 Univer4itaire4, /eu9ie%e M/ition, ,0;6.

conven-iuni interna-ionale cuprin>Fn/ &i o e9punere a conflictelor /e le3i ODrept interna-ional privatP. Cucure&ti. E/itura "i$r2riei Socec Co., S.A., ,0(;. ,,:. ,,0. ,(5. ,(,. ,((. ,(6. ,(). ,(8. !O"ITIS, N. "a neutralitM et la pai9. !ari4, ,068. !O!ESCU, D., N+STASE, A/., COMAN, Dl. Drept interna-ional pu$lic. E/. "u%ina "e9. !REDAEM+T+SARU, A. Tratat /e /rept interna-ional pu$lic. E/. "u%ina "e9. Cucure&ti, ROCHERE, =.D. "a 4ouverainetM /e lEtat et lUnion EuropMenne. Dallo>. !ari4, ,007. ROUSSEAU, CL. "e /roit /e conflit4 ar%M4. A. !e/one. !ari4, ,0:6. RUBIE, D. Droit international pu$lic. ,7Ee% e/. Dallo>. !ari4, (55(. SA"AME, G. Appel4 /e%pire. In3Mrence4 et rM4i4tance4 S lF3e /e la %on/iali4ation. SCE""E, G. Cour4 /e /roit international pu$lic. !ari4, ,0):.

Cucure&ti, ,00). (55(.

Daar/. A. !e/one. !ari4, ,007.

,;:

,(7. ,(;. ,(:. ,(0.

SCE""E, G. !riala$le S linte3ration /une SociMtM international univer4elle. AtLMne4, ,07,. SCHARBENCERGER, G. International laR an/ or/er. "on/onQ Steven4, ,0;,. SENARC"ENS, !. Mon/iali4ation, 4ouverainete et tLeorie4 /e4 relation4 internationale4. SIMON, D. "e4 fon/e%ent4 /e lautono%ie /u /roit co%%unautaire. Droit international et

Ar%an/ Colin. !ari4, ,00:. /roit co%%unautaire, per4pective4 actuelle4, colloNue /e la SDDI, Cor/eau9. !ari4, A. !e/one, (555. ,65. ,6,. ,6(. ,66. ,6). ,68. ,67. ,6;. ,6:. ,60. ,)5. ,),. ,)(. ,)6. ,)). STEIN, E. International "aR in Internal laRQ toRar/ internationali4ation of CentralEEa4tern SUR, S. Relation4 internationale4. !ari4, (555. SUR, S. "e /roit international pMnal entre lEtat et la 4ociMtM internationale. ActualitM et TAJI", C. "a Cour pMnal international et la Con4titution franai4e. ActualitM et Droit TRI"O@I NATH @AU"I. {e {cle^ fe}u{ulc b^fduie^`ub^bu ?rb`uA, ,078, (. G TIMO"ESERRA, A. SouverainetM. ?ArcLive4 /e pLilo>ofie /u /roitA. ,005. VERDROSS, A. "a co%petence national /an4 le ca/re /e lONU et lin/epen/ence /e VE""AS, !. Droit international pu$lic. !ari4. A. !e/one, ,0;5. VIRA""I, M. Sur un pont au9 ane4Q le4 rapport4 entre /roit international et /roit4 interne4, VISSCHER, CL. "a re4pon4a$ilitM /e Etat4. Ci$liotLeca Vi44eriana. "e/e. ,0(), to% II. EC@E", !L. "a C.!.I. prM4entation 3MnMrale. R.G.D.I.!., ,00:E). G p. 0:6E006. OODARDS, S. CalHan Tra3e/ CLao4 an/ Di44olution after tLe Col/ ar. CrooHin3, p\X\\wrqr, Y.r. hdubkuf iag^d^bbeme dcg^bi{gc meia`cdi{g g j^_`abcde`bej p\[nrx, .., VWqY]\x, Y.r. ri{edu j^_`abcde`beme fdcgc. ]eilgc. p\rx, [.. r{emege^ zcl}^bu^ leju{^{c lif^d{eg ]^_`abcde`beme {duabc}c ]^_`abcde`beme hdcgc. (55,. [f^kuc}b~| g~fail. [ekuc}beE European Con4titution4. A.=.I."., ,00). G p. ),(E)85.

Droit International, octo$re (55,. RRR.ri/i.or3a/i. International, fevrier ,000. RRR.ri/i.or3a/i. c. )E,7.

lEtat. R.G.D.I.!., ,078. G p. 6,)E6(8.

Melan3e4 offert4 a H.Rolin. !ari4. A. !e/one, (555.

a4Lin3ton DC, ,008. fdcg^. ]eilgc. xcalc, ,0;:. ]^_`abcde`b~^ e{be^bu, ,005. `} ~g^| mei}cguu e{beiu{^}be lcjfcbuu ejcd`udegel x.\..Z. Xeiiu|ilu| W_^me`bul lejj^d^ilc udjc XeiiuEx^gc, (55,. G c. ),E);. ,;0

,)8. ,)7. ,);. ,):. ,)0. ,85.

prXnZ, h.x. ]^_`abcde`be^ fdcge. dui{. ]eilgc, (555. pq\Z\, x.. ]^_`abcde`be^ fdcge. ]eilgc. du`u^ilc }u{^dc{adc, ,0:;. pqr pqr WxnZ, r.h. ]^_`abcde`be^ u gba{dumeia`cdi{g^bbe^ fdcge. ]eilgc. WxnZ, r.h., YZXr\, . hd^k^`^b{~ g j^_`abcde`bej fa}ubej u ci{bej

teiduz`c{, ,075. fdcg^. rz`. (E^. rz`Ege ]xr]h. ]eilgc, ,000. ponWr, .t. [ee{be^bu^ gba{dumeia`cdi{g^bbeme u j^_`abcde`beme fdcgc. po]rx, [.. x^le{ed~^ fde}^j~ fduj^b^bu j^_`abcde`beEfdcgeg~ bedj g ~c le}c. nu^g, ,0:,. i}ac^ geeda_^bbeme leb}ul{c b^j^_`abcde`beme cdcl{^dc. Xeiiu|ilu| W_^me`bul ]^_`abcde`beme hdcgc. (55,. [f^kuc}b~| g~fail. [cbl{Eh^{^dadm, (55,. G c. ;6E;:. ,8,. ,8(. ,86. \xEMyYWx. ri{edu g^|kcdileme bcde`c. Tej ,. h^d^ge` i dcbkazileme fe` \[rqWxnZ, .\. Zibeg~ {^eduu j^_`abcde`beme fdcgc. ~c le}c. nu^g, ,0::. t\XrqZ, .. Xe} u zbc^bu^ iegd^j^bbeme j^_`abcde`beme fdcgc g d^`clku^| X\YqZ\ .q. [f.Q hcb{^}^^g, ,:0:.

d^ma}udegcbuu j^_`abcde`b~ e{be^bu| ]^_`abcde`be^ ha}ube^ u ci{be^ hdcge. 6, (55(. G c. 6E:. ,8). ,88. ,87. ,8;. t\xwnrx, p.. x^|{dc}u{^{ u b^fduie^`ub^bu^. ]eilgc. ]^_`abcde`b~^ trx[poXt, Y_. \j^dulcbilc duifda`^bku e gzcuje`^|i{guu j^_`abcde`beme u tXrWqWxr[, .\. @ gefdeia e fdcgege| fdude`^ cl}u{^}beme cl{c [.p.[.W. tXZsry, t. Z fdcg^ ge|b~ u judc. du lbumu, g le{ed~ eib{i ^i{^i{g^bbe^ e{be^bu, ,078. gba{d^bb^me fdcgc. teia`cdi{ge u fdcge. ), ,00). G c. ,)7E,7(. ,0;8. [eg^{ilu| W_^me`bul ]^_`abcde`beme hdcgc. ,0;0. G c. ,7,E,;(. fdcge u fdcge bcde`eg, c {cl_^ fdubkuf~ fa}ubeme fdcgc. h^d^ge` i }c{ubileme [\nnWr \. q. ]eilgc. teiduz`c{, ,087. ,8:. ,80. ,;. ,75. YoXYWxW[nry, .x. x^|{dc}u{^{ u c{ejbe^ eda_u^. [eg^{ilu| W_^me`bul ]^_`abcde`beme hdcgc. ,075. t}cgb~| d^`cl{ed oxnrx t. r. rz`Ege \lc`^juu xcal [[[X. ]eilgc, ,07,. G c. ,58E,5:. Y\rY, X., [hrxZr, n.. Zibegb~^ fdcgeg~^ iui{^j~ iegd^j^bbei{u. ]eilgc, YoXYWxW[nry, .x. O b^|{dc}u{^{^ wg^|kcduu. xege^ gd^j. ,088, (. G c.)E ,00;.

,:5

,7,. ,7(. ,76. ,7). ,78. ,77. ,7;. ,7:. ,70. ,;5. ,;,.

\YZXZxvy, A.h. ]udbe^ ieia^i{gegcbu^ u j^_`abcde`be^ fdcge. ]eilgc. opXrqrx, .r. [ag^d^bu{^{ meia`cdi{g u ie{da`bu^i{ge g e}ci{u fdcg rtx\WxnZ, t.., roxZ, Z. r. ]^_`abcde`be^ fdcge. ]eilgc, (55,. rtx\WxnZ, t.r. ]^_`abcde`be^ fdcge. ]eilgc. ~ic le}c, ,008. ri{edu `uf}ejc{uu. he` d^`clku^| hZW]nrx\, . h. ej ,. ]eilgc, ,080. n\qotrx, .., h\qZ\, q.., Vr[WxnZ, r.. ]^_`abcde`be^ majcbu{cdbe^ n\x, r. n g^beja juda dcl{c{~ e g^bej jud^. ]eilgc, ,076. nWWnx, [.V. ri{edu fe}u{u^ilu a^bu|. ]eilgc. rz`Ege ]to. ,078. nqr]WxnZ, p.]. hde}^jc ^l{ugbei{u j^_`abcde`beme fdcgc Ceg^{ilu| nqxrnZ, .. hdubkuf~ eia^i{g}^bu fd^`fui~gc^| dui`ulkuu nZqZ]WxsW\, q.r. n gefdeia e judbej ieia^i{gegcbuu meia`cdi{g. [eg^{ilu|

]^_`abcde`b~^ e{be^bu, ,07). ^}eg^lc ]^_`abcde`be^ fdcge g iegd^j^bbej jud^. ]eilgc, ,00,.

fdcge. ]ubil. ^i^|, ,000.

adbc} ]^_`abcde`beme hdcgc. ,00,. (. G c. 6E;. ]^_`abcde`be^ ha}ube^ u ci{be^ hdcge. ,., (55(. G c. ,,E,;. W_^me`bul ]^_`abcde`beme hdcgc. ,08:. t}cgb~| d^`cl{ed nXvqZ [.p. rz`Ege \lc`^juu xcal [[[X. ]eilgc. ,080. G c.8,;E8(5. ,;(. ,;6. ,;). nZ]\XZ[nry, q.\. Zibegb~^ gefdei~ bcalu j^_`abcde`beme fdcgc. ]eilgc, nZXWqq, . i{afc g JJIQ l fdujc{a fdcgc g j^_`abcde`b~ e{be^bu. ]eilgc. nXvqZ, [.p. ri{edu iez`cbu Zdmcbuzckuu Z^`ub^bb~ xcku|. Xczdce{lc ,:08. 5(.,,.(555. ]^_`abcde`be^ fdcge. ]eilgc, (55,, i{d. )8E7,. {^li{c oi{cgc Zdmcbuzckuu Z^`ub^bb~ xcku| O,0))E,0)8P. ]eilgc. rz`Ege r]Z. ,075. ,;8. ,;7. ,;;. ,;:. noXYnZ, t.r. teia`cdi{ge g iui{^j^ j^_`abcde`beEfdcgegeme d^ma}udegcbu. noqX, .h.. hei}cbu u zcg}^bu, feig^bb~^ ]^_`abcde`beja me`a judc. nebi{u{akuu meia`cdi{g Wgdef^|ileme [ezc. ]eilgc. rz`Ege pWn, ,00;. nebi{u{akuu zcda^_b~ meia`cdi{gQ o^be^ feieu^ [ei{. fde. ]\nq\nZ, nczcb. rz`Ege nczcbileme abug^diu{^{c, ,0;0. ZZx. ]eilgc, ,0:7.

.. G )E^ uz`. G ]eilgc. olter4 @luRer, (556.

,:,

,;0.

nadi j^_`abcde`beme fdcgc g ^i{u {ejc. t}cgb~| d^`cl{ed nZWxrnZ V.r.

ej ,. heb{u^ u iabei{ iegd^j^bbeme j^_`abcde`beme fdcgc. \g{ed~ p\Z \.[., p\X\\wrqr Y.r., nZWxrnZ V.r.*. ]eilgc. xcalc, ,07;. ,:5. nadi j^_`abcde`beme fdcgc g ^i{u {ejc. t}cgb~| d^`cl{ed nZWxrnZ V.r. \trx \.x., t\xwnrx p.., onZ t.h.*. ]eilgc. xcalc, ,07;. ej 6. Zibegb~^ ubi{u{a{~ u e{dci}u iegd^j^bbeme j^_`abcde`beme fdcgc. \g{ed~ WXW ,:,. q\Vr[nry, .r. efdei~ j^_`abcde`beme fdcgc g nebi{u{akuu [w\.

[eg^{ilu| W_^me`bul ]^_`abcde`beme hdcgc. ,075. rz`Ege \lc`^juu xcal [[[X. ]eilgc. ,07,, i.6;)E6:5. ,:(. ,:6. ,:). ,:8. ,:7. ,:;. ,::. ,:0. ,05. qWpWYW, .. hde}^j~ ujf}^j^b{ckuu ^gdef^|ileme u j^_`abcde`beme fdcgc g qWpWYW, .. Xe} j^_`abcde`beme fdcgc g ieg^d^bi{gegcbuu nebi{u{akuu qWrx, Y.p. Zibegb~^ fde}^j~ iegd^j^bbeme fdcgc. ]eilgc. teiduz`c{, ,08:. qon\won, r.r. t}ec}uzcku u j^_`abcde`be^ fdcge ]^_`abcde`be^ fdcge. qon\won, r.r. ]^_`abcde`be^ fdcge g ia`c meia`cdi{g. [hK [nV XeiiuE qon\won, r.r. ]^_`abcde`be^ fdcge. Zc ci{. ]eilgc. rz`Ege pWn, ,00;. qon\won, r.r. ]^_`abcde`be^ fdcge. Zie^bbc ci{. ]eilgc. rz`Ege pWn, qon\won, r.r. ]udege| fed`el JJI g^lc. ]^_`abcde`be^ ha}ube^ u ci{be^ qon\won, r.r. x^le{ed~^ gefdei~ le`uulckuu u fdemd^iiugbeme dczgu{u fdcgc ia`^beEfdcgega iui{^ja ]e}`eg~. cleb u _uzb. 0, (556. G c. 85E86. ]e}`eg~. cleb u _uzb. ,5, (55,. G c. 7E,5.

[f^kuc}b~| g~fail, ub (55,. G c. ,;E(:. x^gc, ,006.

,00;. hdcge. ,, (55(. G c. )E,5. `emegedeg. [eg^{ilu| W_^me`bul ]^_`abcde`beme hdcgc. ,077E,07;. ]eilgc, ,07:. G c.8,E;,. ,0,. ,0(. ,06. qon\won, r.r. hdcge j^_`abcde`be| e{g^{i{g^bbei{u. ]^_`abcde`be^ ha}ube^ u ci{be^ hdcge. (, (55(. G c.65E)6. qon\won, r.r. hdcge j^_`abcde`be| e{g^{i{g^bbei{u. ]eilgc. X\x. rth. qon\won, r.r. [egd^j^bbe^ fdcge j^_`abcde`b~ `emegedeg. ej ,. cl}^bu^ olter4 @luRer, (55). j^_`abcde`b~ `emegedeg. olter4 @luRer. ]eilgc, (55).

,:(

,0). ,,. ,08. ,07. ,0;. ,0:.

qon\won,

r.r.

li{^ddu{educ}be^

`^|i{gu^

bckuebc}beme

zclebc

j^_`abcde`be^ fdcge Vablkuebudegcbu^ j^_`abcde`beme fdcgc. ]eilgc, ,00(. G c. 8E qon\won, r.r. li{^ddu{educ}be^ `^|i{gu^ ame}egbeme zclebc u j^_`abcde`be^ qon\won, r.r., qon\won, Z.r. hdcge bc aci{u^ g j^_`abcde`b~ `emegedc. ]\xonx, n.\. hdubkuf dcgbefdcgu meia`cdi{g g j^_`abcde`bej fdcg^. Wd^gcb. ]\XZnrx, [.. ]^_`abcde`be^ fdcge u j^_`abcde`be^ majcbu{cdbe^ fdcge g

fdcge. X.W.].h., ,006E,00). G c. 6E:. [eg^{ile^ teia`cdi{ge u hdcge. ,0:8, ). G c. 7E,;. rz`Ege Wd^gcbileme abug^diu{^{c, ,0;8. bcc}^ JJI g^lc. Xeiu|ilu| W_^me`bul ]^_`abcde`beme hdcgc. (55,, [f^kuc}b~| g~fail. G i. ,6E,8. ,00. (55. (5,. (5(. (56. (5). (58. (57. (5;. (5:. (50. ]Z\x, \.h. ne`uulcku u fdemd^iiugbe^ dczgu{u^ j^_`abcde`beme fdcgc. ]^_`abcde`be^ fa}ube^ fdcge. Z{g^{i{g^bb~| d^`cl{ed pWnwW n.\. ]eilgc. du`u^ilc }u{^dc{adc, ,0;(. hdeif^l{. ]eilgc, (55). ZhhWxtWy], q. ]^_`abcde`be^ fdcge. ej ,, fe}a{ej ,. h^d^ge` i cbm}u|ileme hXo[\nZ, .]. x^|{dc}u{^{ g iegd^j^bbej j^_`abcde`bej fdcg^. [^du hdcgegc iui{^jc xu`^d}cb`eg. ]eilgc. rz`Ege pWn, ,00:. Xeiiu|ilu| ^_^me`bul j^_`abcde`beme fdcgc. ,00:E,000. [h.Q [ekuc}beE Xeiiu|ilu| ^_^me`bul j^_`abcde`beme fdcgc. (555. [f^kuc}b~| g~fail. [h., X\YZ\xZr, q. he}u{ulc b^fduie^`ubugui i{dcb. p^}mdc`. ,07). ^{dc`u, XWwWZ, .\. hdcge bc icjeefd^`^}^bu^ u e{`^}^bu^. ]eilegilu| adbc} Xvp\nZ, ., [nZxrnZ, q., ]WW[nry, \. hdujc{ fdcgc g fe}u{ul^ [\V\XZ, x. hde}^j~ e^if^^bu iegj^i{ujei{u Xujileme [{c{a{c q\WXh\Z] t. ]eilgc. rz`. 7E^. teiub}u{uz`c{, ,0):. teia`cdi{ge u fdcge. bcbu^. 7, ,0;(.

lejj^d^ilc udjc XeiiuEx^gc, ,000. (555. (. G i. 7E,8. ]^_`abcde`beme hdcgc. ,, ,00). G c. )E,,. ]^_`abcde`bc _uzb. ). ,0:0, G i. ,)E,:. ]^_`abcde`beme ome}egbeme [a`c. pcla, (55(.

,:6

(,5. (,,.

[cjeefd^`^}^bu^ bcde`eg g j^_`abcde`bej fdcg^. [eg^{ile^ teia`cdi{ge u hdcge. \q\q\W, \.x. ]^_`abcde`b~^ `emeged~ g iegd^j^bbej jud^. efdei~ fdcgc

,5, ,005. G c. (;E68. j^_`abcde`b~ `emegedeg g ig^{^ dce{~ ^bile| leb^d^bkuu ZZx ,07:E,070 mm. ]eilgc. ]^_`abcde`b~^ e{be^bu, ,0;6. (,(. (,6. (,). roxZ, Z.r. x^|{dc}u{^{ g j^_`abcde`bej fdcg^. h^dj, ,07:. ZXnoxZ\, ]. [egd^j^bb~^ j^_`abcde`b~^ e{be^bu. ]eilgc, (555. XoxsW[nry, .., tXrp, .. Z edjudegcbuu bcabe| lebk^fkuu

ujf}^j^b{ckuu bedj ^gdef^|ileme fdcgc g Xeiiuu. ]^_`abcde`be^ ha}ube^ u ci{be^ hdcge. ), (55,. G c. 6E:. (,8. o]o\]WYZ, p.X. x^le{ed~^ fdcgeg~^ fde}^j~ ef^dcku| fe fe``^d_cbu Ogzm}` uii}^`egc{^} i fdcl{u^iluj ef~{ejP. ]eilegilu| adbc} judc (,7.

]^_`abcde`beme hdcgc. ,, ,000. G c. ;5E;(. o]o\]WYZ, p.X. hduj^bujei{ j^_`abcde`beme majcbu{cdbeme fdcgc g ge^bb~ ef^dcku| ZZx g fe}za judc. Xeiiu|ilu| W_^me`bul ai}egu

]^_`abcde`beme hdcgc. (55,. [f^kuc}b~| g~fail. [ekuc}beElejj^d^ilc udjc XeiiuEx^gc, (55,. G c. 8)E;(. (,;. o]o\]WYZ, p.X. [{c{a{ ]^_`abcde`beme ame}egbeme ia`cQ gezje_b~^ gefdei~ lebi{u{akuebbei{u. ]eilegilu| adbc} ]^_`abcde`beme hdcgc. (, (55(. G c. ,)E,0. (,:. (,0. ((5. ((,. o]o\]WYZ, X.\. xckuebc}b~| iag^d^bu{^{. ]eilgc. rz`Ege r]Z. ,076. oxnrx, t.r. efdei~ {^eduu j^_`abcde`beme fdcgc. ]eilgc. teiduz`c{, ,07(. oxnrx, t.r. ^edu j^_`abcde`beme fdcgc. ]eilgc. ]^_`abcde`b~^

Z{be^bu, ,0;5. o[WxnZ, W.. [ag^d^bbc meia`cdi{g^bbei{ i{dcbE}^beg [ lcl fd^`fei~}lc u cl{ed u ub{^mdckuu. \lc`^ju xcal [[[X. rbi{u{a{ teia`cdi{gc u fdcgc. ]eilgc, ,0:;. (((. ((6. ((). ow\nZ, x.\. hdubkuf ^`ubem}ciu g^}ulu `^d_cg g Zdmcbuzckuu Z^`ub^bb~ ow\nZ, x.\. [ag^d^bu{^{ g iegd^j^bbej j^_`abcde`bej fdcg^. ]eilgc. rz`Ege VWXYXZ[[, \. ]^_`abcde`be^ fdcge. h^d^ge` i b^j^kleme nopqrsnZtZ V.\. u xcku|. rz`Ege \lc`^juu xcal [[[X. ]eilgc, ,087. r]Z, ,076. n\XvwnrxZy X.q. ]eilgc. rz`Ege ubei{dcbbe| }u{^dc{ad~, ,080.

,:)

((8. ((7. ((;.

VrVW XZqV yx\X. ]^_`abcde`b~| ame}egb~| ia`. ]eilegilu| adbc} VqWWX, Y.h. e|bc }u {e bc icjej `^}^ lebeju^ile^ eezd^bu^. )5, VXWyWX X ZxZ] ]\qnq]Z]. ]^_`abcde`b~| edaj g Zicl^ s^b{d JJI p^zefcibei{ u j^_`abcde`b~| majcbu{cdb~| zcleb (7.50.(555.

]^_`abcde`beme hdcgc. ,, (55,. G c. 75E:;. 5(.,,.(55,. G c. (,. i{e}^{u. ((:. ((0. (65.

]^_`abcde`be^ ha}ube^ u ci{be^ hdcge. 6 O;P, (55(. G c. 67E),. \Y[Zx, ]Wxqr Z. ]^_`abcde`b~^ ia`~ g fde}ej u a`a^j. teia`cdi{g^bbe^ qW[Z, Z.x. hdembez dczgu{u j^_`abcde`beme fdcgc g JJI g^l^. ]eilegilu| WXxrWxnZ, Z.[. neblad^bku dui`ulku| meia`cdi{g u fede_`c^j~^ ^ uz`c{^}i{ge ubei{dcbbe| }u{^dc{ad~. ]eilgc, ,0);. adbc} ]^_`abcde`beme hdcgc. (, (55,. G c. (5E6(. fde}^j~ g j^_`abcde`b~ e{be^bu. ]^_`abcde`be^ ha}ube^ u ci{be^ hdcge. ) O:P, (55(. G c. (5E(:. (6,. (6(. (66. (6). (68. (67. WXxrWxnZ, [.. teia`cdi{ge lcl }ubei{, ia^l{ j^_`abcde`beme fdcgc u WXxrWxnZ, [.. ^edu j^_`abcde`beme fdcgc. ]eilgc. ej I. [egd^j^bb~^ WXxrWxnZ, [.. ^edu j^_`abcde`beme fdcgc. ]eilgc. ej II. [{cd~^ u beg~^ w\p\[, o. ]^_`abcde`b~| ame}egb~| ia`Q ui{edu^ilu| cm g `^}^ ed~ i wWsZ, .[. teia`cdi{g^bb~| iag^d^bu{^{Q Oefdei~ {^eduuP. ]eilgc. xcalc. w\ysWX, p. ]edc}b~^ `u}^jj~ majcbu{cdbe| `^{^}bei{u g fea beiu{^} iag^d^bu{^{c. Xeiiu|ilu| W_^me`bul ]^_`abcde`beme hdcgc. ,008. G c. 6E,,. {^ed^{u^ilu^ fde}^j~. ]eilgc. rz`c{^}i{ge xr]h, ,000. {^ed^{u^ilu^ fde}^j~. ]eilgc. rz`c{^}i{ge xr]h, ,000. ^zbclczcbbei{. ]..].h. ), ,000. G c. ,)E66. ,0;0. majcbu{cdb~ ge^bb~ ub{^dg^bku|. ]^_`abcde`b~| adbc} ndcibeme nd^i{c. [edbul i{c{^|. (55). G c. ,,6E,6). (6;. (6:. wo]rqZ, .]. ]^_`abcde`be^ fa}ube^ lebeju^ile^ fdcge. o^be^ r, q.[. Z u}eieuu fdcgc bc JJI g^l. hdcgeg^`^bu^. ), (555. G c. 0E,). *ulegeri de docu ente (60. ()5. A%erican =ournal of International "aR. ,086, 6. Dictionnaire /e la ter%inolo3ie /u /roit international. !ari4. ,075. ,:8 feieu^. ]eilgc, (55,.

(),. ()(. ()6. ()). ()8. ()7.

European =ournal of International "aR. ,00:. ). "a Mol/avie, entre e4poire et rMvolte. GEO, (07, octo$re (556. ICRC. Co%%entar on tLe A//itional !rotocol4. Geneva. ,0:;. =ournal Officiel /e la RMpu$liNue franai4e. ,8 %ar4 ,086. !lanul /e Ac-iuni Uniunea European2ERepu$lica Mol/ova. (558. !ro3re44 Report $ UHraine. TLe I%plication4 for Council of Europe Me%$er State4 of tLe

Ratification of tLe Ro%e Statute of tLe International Cri%inal Co/e. Stra4$our3, 0 Au3u4t (55,, CE Doc. Con4ultICC O(55,P (7. ();. ():. ()0. (85. (8,. (8(. (86. (8). Recueil /e4 4entence4 ar$itrale4 OR.S.A.P, pu$liM par Nation4 Unie4, vol. II. Recueil /e4 4entence4 ar$itrale4 OR.S.A.P, pu$liM par Nation4 Unie4, vol. IJ. Recueil /e4 4entence4 ar$itrale4 OR.S.A.P, pu$liM par Nation4 Unie4, vol. JVIII. Report on Con4titutional I44ue4 Rai4e/ $ tLe Ro%e Statute of tLe International Cri%inal RMvue GMnMral /e Droit International !u$lic OR.G.D.I.!.P, ,00,. Revue tri%i4triel /e /roit europMen, avrilE1uin ,0:8. ?Montene3roQ Settin3 for In/epen/enceA. ICG CalHan4 Report, n ,5;, (: %ar4 (55,. \l{ e{beiu{^}be fduzbcbu u mcdcb{u| fei{ebbeme b^|{dc}u{^{c wg^|kcduu u

Court. Venice Co%%i44ion, CE Doc. CD"EIND O(55,P ,.

b^fduleibeg^bbei{u ^^ {^ddu{eduu. ]^_`abcde`be^ fdcge g uzdcbb~ `elaj^b{c. Tej ,. ]eilgc. r]Z, ,08;. G c. 88E7:. (88. (87. e uj judc, ^zefcibei{u u ie{da`bu^i{gc. n u{emcj [.p.[.W., iei{eg^jai g ?efdei~, lcicu^i Xujileme i{c{a{c O,00:P ]^_`abcde`beme ame}egbeme ia`c, ^}iublu 65 u} G , cgmai{c ,0;8. ]eilgc, ,0;8. le{ed~^ dciijc{dugc}ui nebi{u{akuebb~ju ia`cju u teia`cdi{g^bb~ju ieg^{cju dcz}ub~ i{dcb. nebia}{c{ugbc i}a_c fe j^_`abcde`beja majcbu{cdbeja fdcgaA. ]eilgc. (55). (8;. (8:. (80. (75. (7,. (7(. (76. ^i{bul nebi{u{akuebbeme ia`c Xeiiu|ile| V^`^dckuu. ,007. N (. c da^_ej. ,0::. ,5 jcd{c. rzg^i{u. ,00,. 7 bed. Xeiiu|ilc mcz^{c. ,007. 65 cfd^}. adbc} Yuf}ejc{ : e{ 5:.(55(. LttpQRRR./iplo%atEc/.ru ]^_`abcde`b~| ldam}~| i{e} fe j^_`abcde`beja majcbu{cdbeja fdcga. ]eilgc, ]^_`abcde`b~| ldam}~| i{e} fe j^_`abcde`beja majcbu{cdbeja fdcga. ]eilgc,

,7E,0 i^b{d (556 m. (6E(7 bed (55). ,:7

(7). (78. (77.

]^_`abcde`b~| ame}egb~| ia`Q dc{uulcku u ujf}^j^b{cku bc bckuebc}bej [edbul `^|i{gau `emegedeg, iem}c^bu| u lebg^bku|, zcl}^bb~ [[[X i [edbul `^|i{gau `emegedeg, iem}c^bu|, lebg^bku|, zcl}^bb~ [[[X i

adegb^. ]c{^duc}~ d^muebc}be| leb^d^bkuu. ]eilgc, (5E(( jcd{c (55, m. ubei{dcbb~ju meia`cdi{gcju. ~fail JVII u JVIII. teife}u{uz`c{, ,075. 7;8. ubei{dcbb~ju meia`cdi{gcju. ~fail JVIE]., ,08;. -ractica judiciar internaional (7;. !u$lication4 /e la Cour !er%anente /e =u4tice Internationale. Serie A n ,. Affaire /u 7imbledon, ,;.5:.,0(6 LttpQRRR.ic1E ci1.or3ci1RRRc/eci4ion4ccpi14erieAA5,56i%$le/onArret5:,0(6.p/f (7:. !u$lication4 /e la Cour !er%anente /e =u4tice Internationale. SERIE A G ,5. "e ; 4epte%$re ,0(;. RECUEI" DES ARRETS. ADDAIRE DU "OTUS. LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4ccpi14erieAA,565"otu4Arret.p/f (70. !u$lication4 /e la Cour !er%anente /e =u4tice Internationale. Affaire /u 5sin de +horzo, Odemande en indNmnitNO compNtenceP, (7.5;.,0(; LttpQRRR.ic1E ci1.or3ci1RRRc/eci4ion4ccpi14erieAA50(:U4ine/eCLor>oRCo%petenceArret.p/f (;5. (;,. !u$lication4 /e la Cour !er%anente /e =u4tice Internationale. Affaire /u lIle des Palmes, !u$lication4 /e la Cour !er%anente /e =u4tice Internationale. SRIE A G (). RECUEI" 5).5).,0(: LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4ccpi14erieEDrancai4E5)fr.p/f /e4 ARRTS, ,065, Affaire /u Rones franches ODrance v. Sui44eP LttpQRRR.ic1E ci1.or3ci1RRRc/eci4ion4ccpi14erieAA();:Bone4francLe4HauteSavoieet!a4/e Ge9(epLa4eOr/onnance,065,(57.p/f (;(. Curtea !er%anent2 /e =u4ti-ie Interna-ional2. Avi>ul /in 5).5(.,06( cu privire la trata%entul na-ionalilor polone>i .n Dant>i3 OC!=I, SMrie AC, nE))P LttpQRRR.ic1E ci1.or3ci1RRRc/eci4ion4ccpi14erieACAC))5,Traite%entnationau9polonai4Avi4co n4ultatif.p/f (;6. (;). Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Ca>ul DNtroit de +orfou, ,0)0 OMarea Critanie v. Al$aniaP Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Ca>ul privin/ >onele /e pe4cuit, ,08, OMarea Critanie v. LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRcca4e4ccccccc1u/3%entcCCc1u/3%ent,0)0,(,8.p/f Norve3iaP LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRcca4e4cuHncuHnc1u/3%entcuHnc1u/3%ent,08,,(,:.!DD (;8. Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Ca>ul Nottebohm, ,088 O"iecLten4tein v. Guate%alaP LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4c4u%%arie4cl34o%%aire885)57.Lt% ,:;

(;7. (;;.

Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Ca>ul +ameroun septentrional, ,076 LttpQRRR.ic1E Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Ca>ul 3arcelona 4raction, Light and Po,er +ompan$,

ci1.or3ci1RRRc/eci4ion4c4u%%arie4ccuH4o%%aire76,(5(.Lt% Limited, ,0;, OCel3ia v. SpaniaP LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4c4u%%arie4c$t4o%%aire;55(58.Lt% (;:. Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Ca>ul privin/ personalul diplomatic Ti consular al '5# la 4eheran, ,0:5 OSUA v. IranP LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRcca4e4cu4ircu4irc1u/3%entcu4irc1u/3%ent,0:558().p/f (;0. Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Ca>ul /ilitar$ and Paramilitar$ #ctivities in and against Nicaragua, ,007 ONicara3ua v. SUAP LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRcca4e4cnu4cnu4c1u/3%entcnu4c1u/3%ent,0:757(;.p/f (:5. Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Ca>ul +ertaines terres a phosphates a Nauru, ,00( ONauru v. Au4traliaP LttpQRRR.ic1E ci1.or3ci1RRRcca4e4cnau4cnau41u/3%entcnau4c1u/3%ent,00(57(7e9ception4preli%inai re4.p/f (:,. (:(. Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Ca>ul 4imorul *riental, ,008 O!ortu3alia v. Au4traliaP Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Ca>ul 3arrage de %abci(ovo"Nag$maros, ,00; OSlovacia LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRcca4e4cpacpac1u/3%ent4c!Ac1u/3%ent,0085765.p/f v. Un3ariaP LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocHetcL4cL41u/3%entcL4c1u/3%ent0;50(8fra%e.Lt% (:6. (:). Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Ca>ul privin/ le3alitatea aplic2rii for-ei, ,000 OIu3o4lavia Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Ca>ul fra-ilor La %rand OGer%ania v. SUAP /in (; iunie v. SUAP LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocHetcu4cu4fra%e.Lt% (55, LttpQRRR.ic1E ci1.or3ci1RRRc/ocHetc3u4c3u4c1u/3%entc3u4c1u/3%ent(55,57(;.Lt% (:8. (:7. (:;. Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Ca>ul /andat dvarrwt du ZZ avril WXXX ORMpu$liNue Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Avi>ul con4ultativ /in ,,.5;.,085 privin/ #frica de 'ud" Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Avi>ul con4ultativ /in (:.58.,08, Sezervele la +onvenia /M%ocratiNue /u Con3o c. Cel3iNueP LttpQRRR.ic1Eci1.or3/ocHetfile4,(,,6;)(.p/f -est LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4c4u%%arie4c44Ra4o%%aire855;,,.Lt% pentru prevenirea Ti reprimarea crimei de genocid LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4c4u%%arie4cppc34o%%aire8,58(:.Lt% (::. Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Avi>ul con4ultativ /in ,7.,5.,0;8 'ahara *ccidental LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4c4u%%arie4c4a4o%%aire;8,5,7.Lt% ,::

(:0. (05.

Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Avi>ul con4ultativ /in ,7.,5.,0;8 'ahara *ccidental. Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Avi>ul con4ultativ /in (7.5).,0:: #pplicabilitN de

Opinie in/ivi/ual2 a /lui M. Dillar/. LttpQRRR.ic1Eci1.or3/ocHetfile47,7(,5.p/f lvobligation dvarbitrage en vertu de la section WZ de lvaccord du WV juin ZjYp relatif au sixge de lvorganisation des Nations 5nies LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/eci4ion4c4u%%arie4cLNa4o%%aire::5)(7.Lt% (0,. Curtea Interna-ional2 /e =u4ti-ie. Avi>ul con4ultativ /in 5:.5;.,007 privin/ le3alitatea a%enin-2rii 4au aplic2rii ar%elor nucleare LttpQRRR.ic1Eci1.or3ci1RRRcca4e4cunancunanfra%e.Lt% (0(. (06. International Militar Tri$unal at Nuren$er3, Ca4e of tLe Ma1or ar Cri%inal4, =u/3e%ent, =u/3%ent, TLe !ro4ecutor v. Du4Ho Ta/ic. Ca4e ITE0)E,EA, ICTI Appeal4 CLa%$er, ,8 %ite +nternet (0). (08. (07. (0;. (0:. (00. 655. 65,. 65(. 656. 65). 658. 657. 65;. 65:. 650. 6,5. A4ocia-ia /e Drept Interna-ional Co%i4ia ONU /e Drept Interna-ional RRR./roit4Lu%ain4.or3=u4tice5(/e$at5(.Lt% ROCINSON, M. Un ca/re pMnal univer4el RRR.iccnoR.or3 G TLe Coalition for tLe International Cri%inal Court. LttpQeuropa.eu.intin/e9Efr.Lt% RRR.co%%i44ionE/roit4Lo%%e.fr$inTravau9afficLa3eAvi4.cf%IDAVIS786iCla44e, RRR.fi/L.or3articleprint.print.pLp6i/article,65 RRR.fi/L.or3co%%uniN(55,i156,5f.Lt% RRR.fi/L.or3co%%uniN(556i15,,5f.Lt% RRR.fi/L.or3co%%uniN(556i1,557f.Lt% RRR.fi/L.or3co%%uniN(556u45)5;f.Lt% RRR.fi/L.or31u4ticerapport(55(cpi6)8n:.p/f RRR.iccEcpi.intli$rara$outofficil1ournalStatut/uro%eE,(5;5)EDR.p/f RRR.iccEcpi.int4tate4partie4.Lt%l RRR.ic1Eci1.or3ci1RRRcca4e4cu4ircu4irfra%e.Lt% RRR.ic1Eci1.or3ci1RRRc/ocHetcL4cL4fra%e.Lt% RRR.ic1Eci1.or3ci1RRRcpu$lication4.Lt% ,:0 LttpQRRR.Rorl/$anH.or3Lt%le9tp$annrep0;content.Lt% LttpQRRR.un.or3laR,005E,000cLapter4cLapter,.p/f pour %ettre un ter%e S l%punitM /e4 atteint4 le4 plu4 o/ieu4e4 au /roit international. , Octo$er ,0)7, Official Docu%ent4, Vol.I. =uli ,000 LttpQRRR.un.or3ictta/icappeal1u/3e%entin/e9.Lt%

6,,. 6,(. 6,6. 6,). 6,8. 6,7. 6,;. 6,:. 6,0. 6(5. 6(,.

RRR.4enat.fr/o44ierle3p1l00E((0.Lt%l RRR.un.or3frencL/ocu%ent4.Lt% RRR.un.or3ictle3al/ocEfin/e9.Lt% RRR.un.or3laRicc4tatutero%efra.Lt% RRR.un.or3laRilcconvent4.Lt% RRR.un.or3laRre4pon4a$ilitfra.Lt% RRR.un.or3NeR4frEpre44/oc4(55("(0;0./oc.Lt% Co%%uniNuM /e pre44e "(0;0. RRR.un.or3ru44ion/ocu%en$a4ic/occLarter.Lt%cLapt, RRR.unicef.or3info$countriraN.Lt%l RRR.un.or3frencLpeaceHo4ovope3e4Ho4ovo,.Lt% LttpQfr.$lueRin.cLinfo4in/e9.pLpinternationali(557,5(:Q$rf5,5

DES!RE AUTORI I DES!RE VO"UM 3italie 0a urari, n24cut la ,8 au3u4t ,0;5 .n %unicipiul CLi&in2u, e4te /octor .n /rept, 4peciali>area ,(.55.,5 G /rept interna-ional pu$lic. A$4olvent al Dacult2-ii /e Drept a Univer4it2-ii /e Stat /in Mol/ova .n anul ,007, /e-ine func-ia /e Director In4titut Cercet2ri tiin-ifice .n Do%eniul Drepturilor O%ului, U"IM &i conferen-iar univer4itar la cate/ra Drept Interna-ional a Dacult2-ii /e Drept a Univer4it2-ii "i$ere Interna-ionale /in Mol/ova. E4te titular al cur4urilor ?Drept interna-ional pu$licA &i ?Drept interna-ional u%anitarA, precu% &i a cur4urilor pentru %a4terat G ?R24pun/erea .n /reptul interna-ional &i pro$le%a 1uri4/ic-iei interna-ionaleA &i ?Re3le%entarea /iferen/elor .n /reptul interna-ionalA. E4te %e%$ru al A4ocia-iei /e Drept Interna-ional a De/era-iei Ru4eK %e%$ru a Co%i4iei na-ionale a Repu$licii Mol/ova /e i%ple%entare a /reptului interna-ional u%anitarK e9pert al Co%itetului Interna-ional al Crucii Ro&iiK re/actor &ef al revi4tei &tiin-ifice ?Revi4ta /e 4tu/ii 1uri/iceA U"IM. Dl Ga%urari e4te autor a pe4te 75 /e lucr2ri &tiin-ifice, pu$licate .n revi4tele /e 4peciali>are /in Repu$lica Mol/ova, Ucraina, Ru4ia, Ro%Fnia. Nicolae (s oc4escu, n24cut la ,( noie%$rie ,0)) .n co%. u%i-a, 4. Co>ovici, Ro%Fnia, e4te /octor .n /rept, 4peciali>area ,(.55.,5 G /rept interna-ional pu$lic, profe4or univer4itar, profe4or onorific al Aca/e%iei Con4truc-ie /e Stat &i Social2, U>$eHi4tan. A$4olvent al Dacult2-ii /e Drept a Univer4it2-ii /e Stat /in Mol/ova .n anul ,0;6, /iplo%2 cu %en-iune. <n anul ,0;; a$4olve&te /octorontura facult2-ii /e /rept a Univer4it&-ii /e Stat /in Mo4cova ?M. "o%ono4ovA, un/e .n ,0:, 4u4-ine te>a /e /octor, 4peciali>area Drept interna-ional cu titlul ?Coraportul /intre /reptul interna-ional &i /reptul na-ional .n con4titu-iile 4tatelor

,05

conte%poraneA. Din ,0;6G,005 G lector, lector 4uperior, /ocent la USM CLi&in2u. <n perioa/a anilor ,005G(55, ocup2 /iver4e func-iiQ pri%Evice %ini4tru /e E9terne al Repu$licii Mol/ova, Con4ilier !re>i/en-ial, =u/ec2tor al Cur-ii Con4titu-ionale, A%$a4a/or E9traor/inar &i !lenipoten-iar al Repu$licii Mol/ova. Din anul (55, G conferen-iar, iar /in (557 G profe4or titular la cate/ra Drept Interna-ional &i Drept al Rela-iilor Econo%ice E9terne a USM.

!re>entul volu% e4te o ver4iune a/aptat2 pentru pu$licare a te>ei /e /octorat a /lui Vitalie Ga%urari cu titlul ?Conceptul /e 4uveranitate .n /reptul interna-ional conte%poranA, ela$orat2 4u$ coor/anarea &tiin-ific2 a prof. univ., /r. Nicolae O4%ocLe4cu, 4u4-inut2 pu$lic .n luna aprilie (557.

,0,