Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA PETRE ANDREI DIN IASI FACULTATEA DE ECONOMIE SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL ECONOMICO FINANCIAR EUROPEAN

REFERAT LA EVOLUTIA INTEGRARII IN UE

- ADERAREA DANEMARCEI IN UNIUNEA EUROPEANA -

STUDENT: GHEORGHIU GEORGIANA MASTER , ANUL I

CUPRINS:

CAP I Prezentarea generala a tarii............................................................................................3 1.1. Date geografice.................................................................................................................3 1.2. Scurt istoric ....................................................................................................................... 3 1.3. Populatia si limba oficiala.................................................................................................4 1.4. Organizarea politica..........................................................................................................4 1. . Sistemul a!ministrati"........................................................................................................ CAP II A!erarea Danemarcei la #niunea $uropeana...............................................................% 2.1. #niunea $uropeana..........................................................................................................% 2.2. $tapele premergatoare procesului !e a!erare a Danemarcei la #niunea $uropeana.......& 2.3. Actiuni ale Danemarcei in istoria #niunii $uropene...........................................................' 2.4 A"anta(ele si !eza"anta(ele a!erarii la #$........................................................................1) CAP III. $conomia !aneza inainte si !upa a!erare ...................................................................11 3.1. Principalele aspecte !in !ez"oltarea economica incepan! !in 1'%)...............................12 3.2. Politici economice............................................................................................................ 14 Concluzii.................................................................................................................................... 14

ADERAREA DANEMARCEI IN UNIUNEA EUROPEANA

CAP I Prezentarea generala a tarii


1.1. Date geografice
Danemarca este din punct de vedere geografic cea mai mic i cea mai sudic ar a Europei de Nord, i de asemenea cea mai veche. Aflat la nord de Germania (singurul vecin terestru), la sud vest de !uedia, i la sud de Norvegia, se afl la"#$%%&%%'N, (%$%%&%%'E )n !candinavia aflat )n Europa de Nord, dar nu )n *eninsula !candinav. Danemarca are o suprafata de +,.%-+ .mp, fiind formata din peninsula /utlanda si din alte +%# insule, din care doar 01 sunt locuite. Din acestea, cele mai mari si mai dens populate sunt insula 2ealand, pe care este situata si capitala, 3openhaga, precum si insula 4unen. 5inia de coasta masoara 0.,%% .m, iar frontiera sudica cu Germania masoara #1 .m. Este o tara cu relief 6os, punctul cel mai inalt masurand a7ia (0, metri peste nivelul marii. 8area Nordului margineste Danemarca la vest si nord, iar 8area 9altica la est. :egatul Danemarcei mai cuprinde, deasemenea, ;nsulele 4aroe si Groenlanda. 3limatul este temperat, cu ierni 7l<nde, av<nd temperaturi medii )n 6ur de %," $3 si veri rcoroase, cu medii de (# $3. =<ntul sufl foarte des, fiind mai puternic pe timpul iernii i mai sla7 vara. Danemarca are, )n medie, (0% de >ile ploioase pe an, cele mai puternice ploi apr<nd )n lunile septem7rie, octom7rie i noiem7rie.

1.2. Scurt istoric


Danemarca este o monarhie constitutionala si are cea mai veche familie regala din Europa. Dupa ce o lunga perioada a dus o politica de neutralitatea, Danemarca a renuntat la aceasta devenind mem7ra activa in numeroase aliante politice si economice. *rimii dane>i au patruns in ?olstein in 6urul anului "%%, fiind cunoscuti incepand cu secolul al =;;; lea drept vi.ingi.=i.ingii erau iscusiti negustori, renumiti navigatori si invadatori de temut cucrind multe regiuni din 8area Nordului si din Europa de =est. *rimul rege vi.ing potrivit legendelor, Godfred (1(%) , a inceput constructia fortificatiilor Dane@er. din !chles@ig ce aveau rol de aparare impotriva francilor. 3el ce a reusit sa i unifice pe vi.ingii din /utlanda a fost insa Gorm cel 9atran, iar fiul acestuia , ?arald ADinte Al7astruA a impus crestinismul. :egatul Danemarcei avea sa fie eBtins de catre Cnut cel 8are care a cucerit Norvegia si Anglia. ;n (DD0 Danemarca isi pierde suprematia la 8area 9altica dupa 7atalia ed la 9ornhoved.
3

Ealdemar ;= Aterdag, impreuna cu fiica sa 8argareta ; a reusit sa unifice toata !candinaviua, in Fniunea de la Calmar, su7 coroana dane>a, insa, in ra>7oaiele ce au urmat multe din aceste teritorii au fost pierdute. ;n a doua 6umatate a secolului al G=;;; lea , in Danemarca, au avut loc o multime de de reforme sociale de pe urma carora au 7eneficiat taranii dane>i. ;n urma ra>7oaielor napoleoniene, Danemarca iesita invinsa , a fost nevoita sa cede>e din nou teritorii, cel mai important fiind Norvegia care a revenit !uediei iesita invingatoare. ;n timpul celul de Al Doilea :a>7oi 8ondial, in ciuda pactului de neagresiune, Danemarca a fist ocupata de trupele germane intre anuu (-+% si (-+". ;n ciuda faptului ca puterea a fost preluata integral de regimul na>ist, familia regala a ramas in tara oferind sustinere miscarii de re>istenta dane>e. Dupa terminarea ra>7oiului, democratia a fost reinstaurata in Danemarca. ;slanda si a declarat independenta in (-++, insulele 4eroe se autoguvernea>a inca din (-+1 iar Groenlandei i s a asigurat autonomie interna in (-0-. Danemarca este un mem7ru activ al tuturor de>7aterilor europene, fiind totodata mem7ra a Natiunilor Fnite, NAHI, a 3onsiliului Nordic si a 3EJFE.

1.3. Populatia si limba oficiala


*opulatia Danemarcei este de ",+ milioane locuitori, cu o densitate de (D" locuitoriJ.mp. Din punct de vedere national si cultural Danemarca este o tara foarte omogena. 1"K din populatie traieste in orase. 3el mai mare oras este 3openhaga, cu (,+ milioane locuitori. Al doilea oras ca marime este Aarhus, cu D(1.%%% locuitori. ;ntreaga tara este, de fapt, impan>ita de o retea de orase de marime medie. *rocentul de populatie activa este foarte inalt, respectiv de 00,"K in randul populatiei intre (# ## de ani. Aceasta corespunde la circa D,0 milioane de persoane active, din care ,,0 K lucrea>a in agricultura, DD,-K in industrie, ++,"K in servicii si DK in sectorul pu7lic. !caderea ponderii populatiei ocupate in agricultura este consecinta faptului ca, in acest sector, cresterea productivitatii muncii a fost mai mare decat in restul economiei. !tandardul de viata este inalt, iar diferentele intre 7ogati si saraci sunt mai mici decat in multe tari de>voltate din Europa. 3ea mai mare parte a populatiei, circa -%K, este de religie protestanta. 5im7a oficiala este dane>a, care face parte din familia lim7ilor nord germanice sau nordice, alaturi de islande>a, faroe>a, norvegiana si suede>a. De asemenea, lim7a engle>a este vor7ita curent de ma6oritatea locuitorilor.

1.4. Organizarea politica

Danemarca este cel mai vechi regat din Europa Gorm cel 9atran devenind primul rege, in 6urul anului -,#. Din anul (1+- Danemarca a devenit monarhie constitutionala. Actualul suveran este regina 8argrethe ;;. Desi monarhul este seful formal al statului, in practica, rolul acestuia este unul sim7olic, un rol mai mult ceremonial, deoarece putearea eBecutiva este eBercitata prin ca7inetul de ministri. *uterea 6udecatoreasca este detinuta de 3urtea dane>a, iar cea legislativa at<t de monarh c<t si de *arlamentul dane> (4ol.eting), care este unicameral si constituit din (0- de mem7ri. Alegerile parlamentare au loc la interval de maBim patru ani, dar primul ministru poate cere alegeri anticipate daca se considera politic necesar, avanta6os sau daca guvernul primeste un vot de neincredere in parlament. ;n ca>ul in care parlamentul da un vot de neincredere primului ministru, intregul guvern demisionea>a. ;n Danemarca este practicat votul universal si in toate chestiunile, legea dane>a considera femeile egale 7ar7atilor. !istemul de productie este de tip capitalist (li7eralism economic), cu proprietate privata asupra afacerilor si productiei. Hotusi, statul si autoritatile pu7lice eBercita un control regulator considera7il si asigura o ampla asistenta sociala Danemarca este puternic influentata cultural de tarile invecinate 8area 9ritanie, Germania, conceptele sale 6uridice fiind asemanatoare cu cele din celelalte tari nordice.

1.5. Sistemul administrativ


Danemarca este impartita in " regiuni si un total de -1 de municipalitati. :egiunile au fost create la ( ianuarie D%%0 ca parte componenta a :eformei 8unicipale Dane>e D%%0 cu scopul de a inlocui cele (, tinuturi eBistente anterior. ;n acelasi timp, municipalitatile mai mici au fost integrate in unitatile administrative mai mari reducand numarul de municipalitati de la D0% la -1. 2ona cu cel mai mare interes pentru noile regiuni o repre>inta serviciul national de sanatate. !pre deose7ire de fostele comune, regiunile nu au voie sa perceapa taBe sau impo>ite, iar serviciul de sanatate este finantat in principal de o taBa nationala de 1K com7inata cu fonduri atat de la guvern cat si de la municipalitati. 3onsiliul fiecarei regiuni este alcatuit din +( de politicieni alesi in urma alegerilor municipale dane>e D%%". 8a6oritatea noilor municipalitati au o populatie de cel putin D%.%%% locuitori desi eBista si eBceptii de la aceasta regula. Desi Groenlanda si insulele 4aroe fac parte din :egatul Danemarcei ele dispun de autonomie adminstrativa si in mare parte se autoguvernea>a, fiecare avand doi repre>entanti in parlament.

CAP II Aderarea Danemarcei la Uniunea Europeana


2.1. Uniunea uropeana
Fniunea Europeana repre>inta cea mai avansata organi>atie de integrare multilaterala, avand posi7ilitatea de actiune atat in domeniul economic, social si politic, cat si in domeniul drepturilor omului si al relatiilor eBterne ale statelor mem7re, proces de cooperare si integrare inceput in anul (-"( intre sase tari europene (9elgia, Germania, 4ranta, ;talia, 5uBem7urg si Ilanda). Dupa "% de ani si patru valuri de aderare ((-0,L Danemarca, ;rlanda si :egatul FnitM (-1(L GreciaM (-1#L !pania si *ortugaliaM (--"L Austria, 4inlanda si !uedia), Fniunea Europeana s a eBtins in D%%+ cu inca (% stateL 8alta, 3ipru, !lovenia, !lovacia, Estonia, 5etonia, 5ituania, *olonia, Fngaria si 3ehia). 8isiunea Fniunii Europene este de a organi>a relatiile dintre statele mem7re si intre popoarele acestora, intr o maniera coerenta avand drept scop solidaritatea. *rincipalele o7iective ale Fniunii Europene suntL promovarea progresului economic si socialM afirmarea identitatii Fniunii Europene pe scena internationala (prin a6utor umanitar pentru tarile nemem7re, o politica eBterna si de securitate comuna, implicare in re>olvarea cri>elor internationale, po>itii comune in cadrul organi>atiilor internationale)M instituirea cetateniei europene (care nu inlocuieste cetatenia nationala, dar o completea>a, conferind un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni)M de>voltarea unei >one de li7ertate, securitate si 6ustitie (legata de functionarea pietei interne si in particular de li7era circulatie a persoanelor)M eBistenta si consolidarea in 7a>a dreptului comunitar. EBtinderea Fniunii Europene este re>ultatul hotararii de a imparti cu alte state 7eneficiile o7tinute de Europa Iccidentala prin crearea unei >one sta7ile unde ra>7oiul a devenit imposi7il. Fniunea Europeana are responsa7ilitatea de a a6uta tarile vecine sa se de>volte din punct de vedere economic si democratic in paralel cu promovarea sta7ilitatii si securitatii. Acest ideal isi are radacinile in eBperienta acumulata datorita tul7urarilor manifestate pe continentul european in anii inter7elici, a distrugerilor cau>ate de ultimul ra>7oi si a optimismului care a inceput sa se manifeste in perioada de dupa ra>7oi. *acea si prosperitatea constituie premisele unei economii prospere, reciproca fiind in egala masura vala7ila. :ationamentul parintilor fondatori ai F.E. s a 7a>at pe logica faptului ca integrarea economiilor din Europa Iccidentala ar preveni ra>7oiul si ar crea pace, sta7ilitate si prosperitate pentru toti cetatenii, pretutindeni in Europa.

2.2.

tapele premergatoare procesului de aderare a Danemarcei la Uniunea uropeana

;n (-+" Danemarca devine o mem7ra a Natiunilor Fnite si rupand o traditie indelungata de neutralitate, adera la NAHI in (-+-, iar in (-#% devine parte a Asociatiei Europene de 5i7er !chim7 . 1972 Da !"a#$a %! a&a'(#) CE *(+a ( #!,!#! *(" =a>uta dinafara, politica fata de FE a Danemarcei poate parea contradictorie, cu com7inatiile sale de elemnte active si pasive si cu impletirea unei politici prudente cu una eBterna adeseori activista in alte arii de activitate, precum securitatea si spri6inul de>voltarii. Ipinia pu7lica dane>a asupra FE a fost in ultimul deceniu in apropierea mediei, cu toate ca fusese considerata mai negativa. Hraditia dane>a de a tine un referendum asupra noilor tratate privind renuntarea suveranitatii, arata ca opinia pu7lica afectea>a politica europena a Danemarcei, mai direct decat in celelalte tari mem7re FE. 4undalul acestei situatii este articolul D% din 3onstitutia din (-",, privind renuntarea la suveranitate in fata organi>atiilor internationaleL 4ol.etingul poate adopta cu o ma6oritate de "J#, dar daca ma6oritatea in favoarea a ceva este mai mica, tre7uie ratificat printr un referendum. 5a referendumul din (-0D asupra calitatatii de mem7ra 3E, a Danemarcei, #,,, K au votat pentru si ,#,0K impotriva aderarii in cea mai clara forma de eBprimare a opiniei din istoria FE. 5a referendumul din (-1# asupra Actului Fnic European care in realitate devenise un nou referendum asupra calitatii de mem7ru "#,DK au votat pentru. 1992 199- R!,!#! *("(#.&! +! '#( T#a'a'(& *! &a Maa%'#.$/' Idata cu alegerile electorale din (-11, s a a6uns la un acord intern asupra Hratatului Nord Atlantic si asupra pro7lemelor de securitate iar rolul Danemarcei in Fniunea Europeana a devenit o pro7lema politica cheie. Danemarca este re>ultatul a doua referendum uri (D iunie (--D, (1 mai (--,) pentru Hratatul de al 8aasticht,asupra Fniunii Europene, cu patru puncte neacceptateL apararea comuna, moneda comuna, cetatenia europeana si anumite aspecte de cooperare legislativa, inclusiv legea de intrare in vigoare. ;n Danemarca tratatul Fniunii Europene a fost respins intr un referendum sustinut in iunie (--D. 4ol.eting ul, parlamentul dane> a pre>entat in decem7rie, 3onsiliului European din Edin7urg, un document, Danemarca in Europa, ce insuma vederile de impotrivire ale dane>ilor asupra evolutiei Hratatului de la 8aasticht si printre acestea institutia de cetatenie a uniunii. 3onsiliul Europena , pentru a usura sarcina dane>ilor de a accepta tratatul, a reafirmat oficial ca cetatenia europeana nu inlocuieste cetatenia nationala,si respectul FE pentru identitatea nationala a tarilor mem7re. Delegatia dane>a a apro7at o declaratie unilaterala ce cuprindea o mare parte a elementelor fa>ei sale de euroscepticism in privinta cetateniei europeneL
&

N(O) cetatenia uniunii este un concept politic si legal ce difera complet de conceptia de cetatenia in sensul in care este descris in 3onstitutia :egatului Danemarcei si in sistemul legislativ dane>(O) Nici o dispo>itie a tratatului nu implica, nici nu prevede un anga6ament ce tinde sa cree>e o cetatenia a uniunii echivalenta cu o cetatenie a unei natiuni stat.(O) 3etatenia uniunii nu garantea>a deloc vreunui re>ident al altui stat mem7ru , dreptul de a o7tine cetatenie dane>a sau orice alt drept, datorie, privilegiu sau avanta6 ce vine din 3onstitutia si legile dane>e.P =iitorul ceteteniei europene va depinde de evolutia opiniei pu7lice a statelor mem7re intre aceste D vederi opuse. Deci pro7lemele privind calitatea de mem7ru au disparut din agenda politica si de>7aterilor au fost inlocuite de esenta si implicatiile acestei calitati, in primul rand dpdv al asa numitului proces de unificare. Aceasta pro7lema a fost eBprimata dramatic in iunie (--D, cand o ma6oritated e "%,0K au respins Hratatul de la 8aastricht. Guvernul si 4ol.etingul au reactionat adoptand un Q 3ompromis National R cerand eliminarea unor puncte din tratat pentru Danemarca si a cerut cresterea deschiderii si democratiei Fniunii. 3ererile au fost discutate pe larg in 3onsiliul European convocat la Edin7urg in dec (--D si ulterior ratificate printr un referendum in mai (--, cu o ma6oritate de "#,0K. 3ele patru puncte respinse in intelegerea de la Edin7urg arata ca Danemarca poate ramane inafara de>voltarii FE in + domenii specifice. ;n schim7 Danemarca este o7ligata sa nu o7structione>e cooperarea cu ceilalti mem7ri in aceste domenii. Aceasta alegere este voluntara, deci Danemarca o poate schim7a oricand. Hotusi la nivel national guvernul si 4ol.etingul sunt o7ligate prin lege sa organi>e>e un referendum mai intai. *rima optiune este in legatura cu a , a fa>a de evolutie a FE8, adica introducerea monedei unice. Aceasta inseamna ca Danemarca si a pastrat moneda nationala, coroana, si praticipa pana la o limita fiBata in cadrul 93E. Hotusi printr un acord special coroana este permanent legata de euro si astfel Danemarca este inca su7 incidenta fa>ei D a FE8, de eBemplu in privinta criteriilor convergentei 3ea de a doua optiune este legata de participarea Danemarcei la de>voltarea pliticii de aparare a FE. *ana in (--1 aceasta optiune de a ramane inafara securitatii comunitare a insemnat de fapt ca Danemarca a ramas inafara FE de vest. Hotusi rapida de>voltare a adus noi pro7leme pentru Danemarca. Aceasta participa la politicile europene relevante dar nu poate lua parte la procesul de deci>ie si actiune, cu privire la domeniul apararii si deci nu a alocat trupe efortului fortelor unite sta7ilit de FE. *e acest fundal guvernul dane> a renuntat la presedentie in acele domenii ce priveau in principal pro7lemele de securitate, in timpul presedentiei FE detinute in a D a 6umatate a nului D%%D. A , a optiune este legata de de 6ustitie si afacerile interne. Hratatul de la Amsterdam a transferat parti semnificative din aceasta cooperare (controlul granitelor, as>il , imigratie si drept civl) din coloana , in coloana (. *rotocolul privind statutul Danemarcei atasat acestui tratat include si prevederi menite a mentine cooperare 6ustitiei si afacerilor interne in relatie cu
*

domeniile transferate. Atunci, Danemarca nu participa in cadrul 6ustitiei si afacerilor eBterne pentru domeniile din coloana (. deci, Danemarca nu particpa la adoptarea actelor in aceste domenii, si nu este legata de ele. I eBceptie este faptul ca Danemarca continua sa participe in domeniul vi>elor, domeniu eBistent de6a in coloana ( dinaintea Hratatului de la Amsterdam. *rotocolul pentru statutul Danemarcei include deasemenea reguli speciale determinate de integrarea spatiului !chengen odata cu Hratatul de la Amsterdam. !copul lor este de a reali>a o continuare a cooperarii Danemarcei in !chengen macar 7a>at pe relatii interguevernamentale, chiar daca parti alae acestei cooperari sunt de6a cuprinse in coloana (. cooperarea politiei si cea legislativa in ca>urile de criminalitate continua sa ai7a loc pe o 7a>a interguvernamentala in coloana , si deci nu este acoperita de optiunea de neparticipare. A+ a optiune de neparticipare este legata de cetatenia uniunii (Europeana). Dupa adoptarea H.A., ce specifica ca cetatenia comunitara suplimentea>a nu inlocuieste cetatenia nationala, aceasta optiune nu mai are nici o semnificatie practica.

2.3. !ctiuni ale Danemarcei in istoria Uniunii uropene


Danemarca nu a participat la crearea institutiilor Europene ce au dus la Hratatul de la :oma asupra 3.E.E. in (-"0 (-"-. totusi acest stat a luat parte la negocierile privind Asociatia Europeana de 5i7er !chim7 ce a foat sta7ilita in (-#%. EBporturile danemarcei au fost aproape egal divi>ate intre cele D regiuni, si atunci cand 8area 9ritanie si a depus candidatura la 3EE in (-#(, danemarca i a urmat eBemplul dar a Dupa inca o incercare ratata in (-#0, negocierile tindeau catre o Fniune Economica Nordica. Aceasta idee a fost mai apoi a7andonata cand tarile au fost invitate din nou sa si aplice candidatura pantru aderare in 3E in (-#-. ;ncepand cu (-0, politica eBterna si economia Danemarcei s au internationali>at treptat. A6utorul eBtern a crescut treptat pana de curand , atat pe plan 7ilateral cat si prin intermediul FN, iar Danemarca continua sa participe cu trupe de mentinere a pacii, de eBemplu cele trimise in 9osnia, Cosovo si EritreaJEtiopia in D%%(. 3ontrar suportului international pentru tarile mem7re NAHI s a resimtit, pentru cativa ani, un puternic de>acord in privinta implementarii strategiei aliantei. 8a6oritatea sustinea in (-00 (-01 idea unei >one nordice non nucleare. SDeci>ia de drum du7luP a NAHI din (-0- insemna ca noul sistem de rachete sa fie locali>at in Europa, daca Nato si Hratatul de la =arsovia nu cadeau de acord asupra limitarii acestui tip de armament. :e>ultatul acestei deci>ii au fost primite cu scepticism de pu7licul dane> si a cau>at o controversa ce a atins apogeul intre anii (-1D si (-11. ;n ceea ce a devenit politica notelor de su7sol, o asa numita ma6oritate alternativa, sustinuta de o puternica miscare populara pentru pace, a o7ligat guvernul in mod repetat sa se opuna in continuare deci>iilor NAHI.
'

;n timpul ultimei 6umatatio a anilor T1%, golul a fost largit. Acest lucru s a datorat partial faptului ca social li7eralii, care au fost ma6oriatea in ca>ul notelor de su7sol,au fost cooptati in guvernare in (-11, si partial caderii regimurilor comuniste in Europa de Est si 3entrala. :elatia cu 3E, din (--, devenita FE, a fost un mar al discordiei din (-0D. impotriva unei ma6oritati solide in 4ol.eting, sustinatori ai continuarii calitatii de mem7ru si o integrare mai profunda, pu7licul a fost impartit in D 6umatati aproBimativ egale in timpul a toate celor " referendum uri organi>ate pe acest su7iect. ;n (--1 H.A. a fost acceptat prin referendum dar unul tinut in D%%%, o ma6oritate a votat impotriva participarii Danemarcei la a , a fa>a a FE8 prin adoptarea monedei europene unice, euro. Din ( iulie la ,( decem7rie D%%D, Danemarca a detinut presedentia FE. ! a sta7ilit o agenda foarte eBtinsa a *resedentiei FE, dominata de eBpansiunea catre estul Danemarcei si s a facut un efort special pt a se reali>a aceasta eBpansiune inaintea sfarsitului anului. Dupa intense negocieri in dec D%%D, primul ministru dane>, Anders 4ogh :asmussen a fost capa7il sa anunte ca tarile FE si statele candidate au a6uns la un acord asupra acceptarii a (% noi state mem7re.

2.4 !vanta"ele si dezavanta"ele aderarii la U


;n primul rand, aderarea la FE inseamna apartenenta la un spatiu de sta7ilitate politica, securitate interna si eBterna, de>voltare economica, protectie sociala si solidaritate. ;n plan politic, statutul de mem7ru al FE aduce cu sine forta pe care o are un ansam7lu de D0 tari ce vor7esc cu o singura voce. Altfel spus, in dialogul cu un stat tert, un mem7ru al Fniunii Europene are intotdeauna alaturi de el, daca pro7lemele in discutie nu nasc divergente interne, spri6inul celorlalte state comunitare. Aceasta fiind un principiu de 7a>a al politicii eBterne si de securitate comuna. ;n perspectiva, odata cu cristali>area identitatii europene de securitate si aparare (E!D;), apartenen6a la FE are si o dimensiune mai pronuntata in planul securitatii eBterne, care pana acum se reali>a practic integral su7 um7rela NAHI. 3at priveste garantarea securitatii interne pe teritoriul comunitar, aceasta este asigurata prin intermediul cooperarii in domeniile 6ustitiei si afacerilor interne (/A;) si prin acordul !chengen. ;n plan economic, aderarea la FE va aduce tarii un fluB de investitii straine net superior celui actual, dat fiind avanta6ul apartenentei la un spatiu fara frontiere interne, cel al pietei unice comunitare. ;n acelasi timp, aplicarea celor Apatru li7ertatiA (li7era circulatie a 7unurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor) va da dreptul oricarui cetatean roman care doreste, fie el turist, om de afaceri sau muncitor in cautare de lucru, sa circule nestingherit pe intreg teritoriu FE, sa se sta7ileasca sau sa faca afaceri in conditiile li7erei concurente. ;n ceea ce priveste interventia statului, Hratatul prevede, facand eBceptie de la regula, ca statul poate interveni in spri6inul unor intreprinderi in situatii cum ar fi a6utoarele cu caracter social, cele destinate remedierii efectelor calamitatilor naturale, favori>arii economice a
1)

regiunilor cu nivel de trai sca>ut sau puternic afectate de soma6 ori pentru remedierea unor pertur7ari grave in economia unui stat mem7ru. Hot in plan economic, aderarea la FE presupune acces la fondurile structurale ale FniuniiL 4ondul European de De>voltare :egionala (4EDE:). 4ondul de 3oe>iune destinat de>voltarii retelelor de transport si protectiei mediului, precum si o componenta a 4ondului destinat agriculturii. Aceste fonduri sunt consistente. EBista insa si de>avanta6e ale aderarii la Fniunea European ce implic costuri economice, dar i costuri sociale, aduc<nd, printre altele, masive creteri de preuri, statul fiind o7ligat s adopte regulile europene ale concurenei loiale. :espectarea normelor europene eBclude, dintr o dat sau treptat, su7veniile directe (netransparente) sau indirecte (ascunse) acordate pentru susinerea tarifelor la energie. ;mplementarea eficient a acUuis ului pe mediu presupune o asumare )n comun a responsa7litilor, )ntruc<t un mediu curat nu )nseamn doar 7eneficii, ci i o7ligaii. *entru ca progresele )n acest domeniu s conduc la re>ultatele cerute de acUuis ul comunitar, este nevoie de o cola7orare susinut a tuturor factorilor implicai )n implementarea legislaiei europene, de la instituiile statului (prin ela7orarea i coordonarea politicilor )n domeniu), precum transporturi, energie, agricultur i aciuni la nivel local i regional pentru promovarea de>voltrii dura7ile i p<n la nivelul ceteanului. EBigenele impuse au determinat i costuri, poate chiar i suferin pentru firmele care tre7uiau s i moderni>e>e tehnologia, altele, care si au inchis porile pentru c nu au fost suficient de competitive pe pia. 3u privire la situatia din agricultura, reforma structural a agriculturii a avut un du7lu o7iectivL )n primul r<nd, reducerea populaiei care )i c<tiga eBistena din agriculturM )n al doilea r<nd, creterea dimensiunii fermelor i, ca atare, mrirea eficienei agriculturii.

CAP III. Economia daneza inainte si dupa aderare

11

Danemarca, mem7ra a uniunii europene, este o tara suprade>voltata, cu o economie de piata moderna, pre>entand o perspectiva promitatoare pentru anii ce vor veni. Economia Danemarcei se caracteri>ea> printr o agricultur modern, cu un grad ridicat de productivitate, i o industrie foarte diversificat, de asemenea foarte productiv. Are o economie de pia modern, ce cuprinde agricultur de )nalt performan, industrie pe scar larg i redus modern, un sistem social 7ine pus la punct, un nivel de trai ridicat, o moned naional sta7il i o dependen ridicat de comerul eBtern. Danemarca este un eBportator net de alimente i energie i are un eBcedent eBtern conforta7il. Are o economie deschis, i comerul cu restul lumii este de o importan deose7it. Guvernul a reuit s ating i chiar s depeasc criteriile economice pentru participarea la fa>a a treia (o moned european comun) a Fniunii economice i monetare a Fniunii Europene (E8F), Danemarca, )ntr un referendum )n septem7rie D%%%, a confirmat deci>ia de a nu se altura celorlalte (D ri mem7re ale FE care au adoptat euro. 3hiar i asa, moneda dane> rm<ne legat de euro. Danemarca s a plasat de asemenea pe primul loc )n topurile legate de mediul de afaceri electronic )n ultimii doi ani.

3.1. Principalele aspecte din dezvoltarea economica incepand din 1#$%


De a lungul anilor T#% si pana la prima cri>a a petrolului in (-0,, Danemarca, ca si restul Europei, a trecut printr o perioada de crestere economica in timpul careia cresterea medie a *;9 ului a fost de +,"K. Aceasta rata de crestere mare a insemnat o crestere acererii de munca, care printre altele a fost intampinata de o participare crescuta a femeilor. ;n timpul acestei perioade aproape nu eBista soma6. Acest aspect a afectat de>voltarea salariilor, care aratau cresteri semnificative in anii T#%. ;n anii T0%, cand s au inregistrat mari cresteri ale preturilor la nivel international, rata salari>arilor a crescut proportional. 3ri>a petroliera din (-0, a dus la o recesiune semnifiactiva pe plan international care a avut si o influenta negativa asupra productiei si anga6arilor in Danemarca, si din nou s a incercat contracararea acestor efecte printr o schim7are in politica fiscala atat din partea guvernului li7eral in (-0+ cat si a noului guverni social democrat in (-0". *olitica financiara a fost putin intarita si restransa, in timp ce s a favori>at cererea pentru import prin masuri precum economisirea energiei in sectorul locuintelor si cresterea ponderii serviciilor pu7lice, care au adus o crestere puternica in rata anga6arilor, dar si o deteriorare corespun>atoare in finantele pu7lice. A doua cri>a a petrolului a inceput in (-0-, cateva consecinte fiind cresterea inflatiei si a ratelor do7an>ilor. Deficitul 7alantei de plati a crescut mai mult ca si rata soma6ului, ceea ce a adus o schim7are in politica de schim7 monetar. 3osecutiv, coroana a fost devalori>ata de D ori in toamna anului (-0- in cadrul sedintelor !E8, dar cu toate acestea, activitatea economica a sca>ut si in (-1%, si in (-1(. *erioada dintre (-0, si (-1D, cunoscuta ca perioada stagflatiei a
12

fost caracteri>ata pritr o crestere economica sca>uta, in 6urul a DK pe an si de o rata a inflatiei relativ ridicata de peste (,K pe an ,in medie. 3and do7an>ile au crescut peste D%K la inceputul anilor T1%, datoria nationala a crescut drastic. ;n conteBtul unui sla7 progres economic, guvernul social democrat a demisionat in septem7rie (-1D si a fost urmat de o coalitie condusa de conservatori, cunoscut drept guvernulul Q trifoiului cu patru foi R. Acest guvern a initiat o politica a veniturilor etansa care includea suspendarea indeBarii platilor si a veniturilor, de eBemplu compensatiile automate pentru castiguri si salarii odata cu cresterea preturilor. 8asurile economice si politice impreuna cu li7erali>area miscarilor de capital intre Danemarca si strainatate a condus la o scadere puternica a ratelor do7an>ilor dane>e, care deci s au apropiat de cele din Germania 6umatatii anilor T1%. Aceste rate sca>ute au dus la o crestere a preturilor proprietatilor, a crescut cheltuielile private si marile investitii pana in (-1#. *erioada de recesie s a inrautatit dupa o incetinire internationala la inceputul anilor T-%, care a diminuat potentialul de eBport al Danemarcei pe principalele piete, 8area 9ritanie si !uedia. Hotusi acest aspect a fost compensat in anii (--% (--( cu un 7oom al eBporturilor catre o Germanie reunita, desi pietele germane fusesera lovite si ele de stagnare in (--, (--+. 3resterea economica din perioada (-10 (--, a fost in medie su7 (K anual. ;n urmatorii ani cresterea economica a continuat, intarita de o scadere la nivel mondial a ratelor do7an>ilor. !oma6ul a sca>ut iar 7alanta de plati a indicat iarasi un deficit. *entru a contracara o supraincal>ire a economiei guvernul s a simtit o7ligat sa promove>e economisirile personale si a intarit politica economica. Q *achetul Ehitsun R a fost propus in (--1 cu spri6inul aripii de stanga a 4ol.etingul ui. *achetul Eit6sun includea si o reducere a valorii taBa7ile a creditelor de al +#K la ,DK in D%%(, a crescut contru7utiile la fondurile de pensii, taBe mai mari pentru proprietati si mai multe Q taBe ver>i R. Etansarea politicilor economice com7inata cu cresterea ratelor do7an>ilor a dus la un declin dorit in (---. 3resterea medie a *;9 ului a sca>ut la aproBimativ D,"K dupa ce a indicat o crestere anuala de ,K in (--0 (--1, dar in D%%% *;9 ul a crescut iarasi la ,,#K. 9alanta platilor era iarasi in >ona de surplus si in (--- si in D%%%. Hotusi, deoarece pietele fortei de munca reactionau sla7 la schim7ari, soma6ul continua sa scada pana in (--pana la "K la sfarsitul acelui an. 5a sfarsitul anului D%%( rata soma6ului s a redus la +,"K. !u7 planul de reforma a taBelor acceptat de guvern si de *artidul *opular Dane> in ,( martie, D%%,, contri7ua7ilii au primit o scutire de taBe pentru D%%+, desi la o rata sca>uta fata de ceea ce propusese initial. I taBa pe valoare adaugata de D"K este aplicata van>arilor de 7unuri si servicii generale (inclusiv alimente). HaBa pe venit in Danemarca se situea>a in intervalul de -K ++K pentru familiile cu venituri foarte mici si mici si ++K #DK progresiv catre familiile din clasa de mi6loc. 1"% mii de dane>i (,(K dintre totalul celor anga6ati si ++K din totalul anga6atilor full time) platesc o taBa pe venitul marginal de #DK. Numarul dane>ilor ce platesc o taBa pe venitul marginal de #DK in D%%# este asteptat sa fie de -D" de mii de persoane. ;n anul D%%+ economia dane>a a fost surprin>ator de puternica, iar pentru D%%" surplusul la 7ugetul national a fost de ,,," miliarde coroane dane>e si ,- de miliarde coroane dane>e in
13

D%%#. Guvernul Danemarcei foloseste cea mai mare parte a acestui surplus pentru a reduce datoria nationala (datoria nationala totala V datoria interna W datoria eBterna, care era de +-,,# miliarde coroane dane>e in D%%+). Evoluia economiei dane>e )n ultimii ani a reuit s depeasc ma6oritatea economiilor din Europa Iccidental. Dup ce )n perioada D%%" D%%# economia dane> a )nregistrat o cretere de peste ,K, )n perioada D%%# X D%%0 creterea economic a Danemarcei a atins nivelul de (,-K. Yn D%%1 economia va )nregistra cea mai mic rat de cretere dintre toate statele mem7re ale I3DE, de doar (,+K, situandu se pe aceai po>iie ca i ;talia.

3.2. Politici economice


Danemarca incearca pe cat de mult posi7il sa regulari>e>e activitatea economica si inflatia prin politica fiscala. *oliticile monetare au si ele o influenta crescuta fiind indreptate catre sustinerea politicii ratelor de schim7, o7iectul careia este de a asigura o rata de schim7 sta7ila pentru coroana dane>a. Dupa Al Doilea :a>7oi 8ondial, Danemarca a participat la mai multe programe internationale de cooperare pentru ratele de schim7 L intelegerea de la 9retton Eoods de al inceputul sau in (-+1 pana la destramare in (-0( M apoi la intelegerile europene asupra ratei de schim7 L din (-0D pana in (-0- Q sarpele monetar R si apoi !istemul 8onetar European, care a fost de>voltat intr o Fniune Economica si 8onetara in (---. Hotusi, Danemarca a ales sa ramana inafara FE8, dar participa in E:8D cu o pariate centrala de 0,+# DCC (coroane dane>e) la ( euro si o 7anda de fluctuatie de WJ D,D"K. Nivelul ratei do7an>ilor in Danemarca este strans legata de schim7arile ratelor do7an>ilor al nivel interantional. De la inceputul anilor T#% pana in (--% o rata a do7an>ilor mai ridicata in Danemarca a fost necesara pentru a asigura o intrate de capital suficient de mare pentru a finanta deficitul contului curent al 7alantei de plati. 5i7erali>area miscarilor de capital in anii T1%, a insemnat totusi ca nivelul ratelor dane>e sa reflecte credi7ilitatea ratei coroanei. ;n principiu, ratele do7an>ilor o7ligatiunilor sunt, ca si cele din Germania, fiBate cu o prema pentru procentul dorit in rata de schim7 fata de euro. Asteptarile in domeniul ratelor de schim7 vor fi determinate de schim7arile istorice ale ratelor de schim7 si de conditii precum trendul inflatiei, de>voltarea 7ugetara si 7alanta de plati. Fn climat economic favora7il in Danemarca in comparatie cu >ona euro va reduce riscul scaderii valorii coroanei si deci, toate celelalte fiind egale, a dus la ingustarea diferentelor dintre ratele de schim7 ale Danemarcei si cele ale >onei euro.

Concluzii
14

*rin urmare de a lungul istoriei numerosi factori po>itivi au modelat economia dane>a. Din aceasta perspectiva nu este surprin>ator ca in pre>ent Danemarca este un factor economic activ pe plan mondial, iar prosperitatea sa este produsul unei integrari crescande in comunitatea internationala, din punct de vedere economic, cultural si politic. Drept urmare, evenimentele si evolutiile internationale au devenit elemente vitale in procesul deci>ional al companiilor dane>e. I economie mica si deschisa precum cea a Danemarcei, ale carei performante sunt strans legate de ale celoralalte tari din FE si mai ales ale tarilor invecinate, este, ca urmare, foarte dependenta de o *iata ;nterna Europeana functionala. ;n perioada sa de crestere economica, Danemarca a depasit ma6oritatea celorlalte tari europene, fiind una dintre cele mai 7ogate tari ale lumii, cu o economie deschis, in care comerul cu restul lumii este de o importan deose7it. 3onform statisticilor 3omisiei Europene Danemarca detine cea mai 7una po>itie intre tarile FE, in privinta finantelor pu7lice (eBcedentul repre>inta ,,1K din *;9) si a procentului de atragere a fortei de munca din randul populatiei active (grupa de varsta intre (" #+ ani), avand totodata cea mai sca>uta rata a soma6ului, de aproB "K. ;n conclu>ie, este de asteptat, ca aderarea unei tari la Fniunea Europeana sa ai7a atat efecte negative, cat si po>itive , insa ceea ce contea>a in mod deose7it sunt efectele nete ale tuturor evolutiilor. Asadar in primii ani ai aderarii Danemarcei la Fniunea Europeana, toate aceste efecte cumulateL deterioararea 7alantei comerciale, scaderea competitivitatii firmelor, cresterea preturilor produselor agricole, identificarea de fonduri pentru cofinantarea proiectelor de de>voltare regionala, contri7utia la 7ugetul comunitar, au determinat pe termen scurt un efect negativ. Efectele po>itive ale aderarii la Fniunea Europeana, de sta7ilitate si de crestere economica, s au facut simtite, pe temen mediu si lung, pe masura ce toate acele dificultati au fost depasite.