Sunteți pe pagina 1din 12

Idealuri umane i spirituale din romanul Povara buntii noastre care m ajut s-mi formez propriile concepii

Noi, oamenii mereu ncercm s gsim idealuri, pe care s le urmm, nu ne mulumim cu ceea ce avem, cu noi nine. Plutim pe un val care nu tim unde ne va duce i cnd vom ajunge iar prin urmarea unor idealuri ncercm s oferim un curs acestui val, spernd c ne va duce unde dorim noi i ct mai curnd posibil. Idealurile din romanulPovara buntii noastre aparent par nite idealuri tipice dar privind din alte unghiuri observm c sunt nite idealuri care au personalitate i de la care avem ce nva. Ele nu sunt idealuri n totalitate deoarece fiecare are i cusururile sale, dar putem folosi ca model unele caliti ale lor, fapte, idei. Omul care ntruchipeaz concepia i destinul poporului nostru este Onache Crbu. La prima vedere este un ran obinuit, harnic,vesel avnd darul de a povesti frumosul legat de comunitatea satului su. ns prin ideile i concepiile sale neobinuite i diferite pentru acel timp: de a diviza satul n dou pri i de a-i construi casa pe un deal unde nu triete nimeni; n viziunea mea el devine o personalitate original, curajoas, i inventiv care tie s gseasc ieire din situaie. El reprezint pentru mine conceptul omului care nu se d niciodat btut, tie s urmeze un scop i tie cum sa l ating. Se spune c orice brbat de succes are n spatele su o femeie puternic. n roman aceast femeie este reprezentat de Tincua care era o bun gospodin, muncitoare, iubitoare cu iniiativ. Astfel mpreun cu soul, ei au reuit sa i cldeasc o gospodrie nfloritoare i s creasc copiii de care mai apoi s fie mndri. Astfel ea reprezint un ideal uman care combin- tria de caracter, hrnicia, grija i iubirea crnd femeia ideal pentru o csnicie de lung durat i pentru o familie model. Gingia, frumuseea n aceast oper este reprezentat de Nua care este modelul credinei conjugale, ocrotitoarea cminului familial, muncitoare i bun gospodin. Ea reprezint conceptul bunei soii care are grij de familie druindu-se cu toata inima acestei viei. Mircea Moraru reprezint omul muncitor care pe primul loc are munca i pe urm celelalte, el devine modelul omului care muncete, muncete i iar muncete. Pcat c munca aceasta nu l-a fcut fericit nici pe el i nici pe Nua. Conceptele trezite de aceste personaje ne contureaz o anumit viziune asupra oamenilor de atunci i de acum, oferindu-ne oportunitatea de a ne forma nite preri i concluzii. Eu cred ca pentru a urma nite idealuri umane i spirituale nu trebuie s urmezi exemplul lor ci pur i simplu s ii extragi principalele idei i s i formezi nite concepte pe care s tii cum s le foloseti la momentul potrivit.
Definirea termenilor

"Transplantul de tesuturi si/sau organe" umane reprezinta acea activitate medicala complexa care, in scop terapeutic, inlocuieste tesuturi si/sau organe umane compromise morfologic si functional, din corpul unui subiect uman cu alte structuri similare, dovedite ca fiind sanatoase. [1] Prin "prelevare" se intelege recoltarea de tesuturi si/sau organe umane sanatoase morfologic si functional, in vederea realizarii unui transplant.

"Donatorul" este subiectul in viata sau subiectul in stare de moarte cerebrala, compatibil genetic cu potentialul primitor care, in scop terapeutic, doneaza tesuturi si/sau organe umane. "Primitor" este subiectul care beneficiaza de realizarea unui transplant. Din punct de vedere stiintific se face o diferenta intre "grefa", operatia care se refera la transpunerea si aplicarea in alte zone ale corpului a unor fragmente provenind de la aceeasi persoana, si "transplant", care implica nu numai o operatie de suprafata, dar si restabilirea curentului sanguin. Prin ?autotransplant? se intelege situatia transferului unui organ in corpul aceleiasi persoane, cum ar fi, de pilda, transferul rinichiului intr-o zona mai joasa. Din punct de vedere medical se mai face distinctia intre grefa isogenica (transplantarea intre persoane gemene), alogrefa sau grefa alogenica (transplantul intre indivizi apartinand aceleiasi specii), grefa xenogenica sau heterotransplantul, reprezentand transplantul intre animale de specii diferite. [1, 2] Biserica Ortodoxa Romana considera ca transplantul de tesuturi si de organe este una din formele de varf ale practicii medicale contemporane, care transforma suferinta in nadejde pentru mai multa viata. Este o performanta a stiintei si a practicii medicale pe care Biserica o binecuvinteaza atata vreme cat, prin transplant, se rezolva criza determinata de lipsa altor solutii de vindecare si se reda viata normala unei persoane, fara insa a i-o ridica alteia: nimeni nu trebuie ucis pentru ca sa traiasca altcineva. Transplantul trebuie sa aiba la temelie iubirea crestina a celui ce daruieste si implinirea ei in iubirea celui care primeste. In acest sens, el va indeplini urmatoarele conditii: 1. sa respecte demnitatea persoanei (donator, receptor, medic); 2. sa aiba scop terapeutic; 3. sa fie in folosul aproapelui; 4. sa respecte viata si chiar moartea persoanei umane; 5. sa respecte drepturile omului si dimensiunea duhovniceasca a existentei umane, chiar din momentul conceperii acesteia; 6. sa nu fie determinat de oportunisme politice sau economice, de curiozitati medicale, la moda in lumea noastra secularizata. [10]

Scurt

istoric

In anul 1954 a avut loc primul transplant de rinichi realizat cu succes. Rinichiul a fost donat de fratele geaman, transplantat celuilalalt frate si a functionat timp de 8 ani. Apoi in anul 1962, s-a efectuat primul transplant de rinichi de la un cadavru, iar transplantul a functionat timp de aproximativ 2 ani. In 1966 s-a realizat primul transplant hepatic, care a functionat 1 an. Un punct de referinta in istoria transplantului mondial si in istoria medicinei in general o reprezinta primul transplant cardiac, efectuat in anul 1967 de Christan Barnard in Africa de Sud. [6, 7, 8] In anul 1972 a fost aprobat Cardul Donatorului de Organe in toate cele 50 de state americane, card ce permitea fiecarei persoane in varsta de peste 18 ani sa isi doneze organele. In 1981 a fost realizat cu succes primul transplant de inima si plamani, organele functionand pentru o perioada de 5 ani, iar un an mai tarziu s-a realizat primul transplant de inima artificiala. In anul 1983, medicamentul imunosupresor ciclosporina a fost aprobat de Food and Drug Administration. O premiera in istoria transplantelor a avut loc in anul 1986, cand inima unui cimpanzeu a fost transferata unui copil (celebrul caz Baby-Fae), care a supravietuit timp de 20 de zile. Apoi, in 1989, a fost realizat primul transplant reusit de ficat, iar in 1996 s-a efectuat primul transplant al unui ficat cadaveric, impartit in mai multe portiuni, la mai multe persoane. In anul 2000, a fost realizata prima cultura de celule stem embrionare umane. [6, 7, 8] Daca analizam datele cu privire la transplanturi, observam ca din a doua jumatate a secolului al XX-lea, aceste operatii au luat o amploare deosebita. Astfel, pana in 1959, transplantul de organe intre gemeni parea singurul posibil. O serie de transplanturi de rinichi intre gemeni fusesera realizate cu succes la Boston, de grupul condus de J. Merrill. Alte cazuri de transplanturi s-au izbit insa de refuzul organismului persoanei primitoare de a receptiona organul strain. Cu toate acestea, in 1952 o grefa de rinichi de la o mama catre fiul sau a fost efectuata cu succes la spitalul Necker din Paris de Jan Hamburger, care a propus compararea grupelor leucocitare ale donatorului si ale primitorului in scopul selectarii transplanturilor. Un alt savant, Jan Dausset, a fundamentat ideea ?antigenelor H.L.A.? (Human Leukocytes Antigens), experientele sale demonstrand ca transplanturile erau mai bine tolerate in situatiile in care grupele HLA ale donatorului si ale

primitorului erau identice ori difereau foarte putin. Pana la sfarsitul secolului al XX-lea, s-au efectuat circa 100.000 de transplanturi de rinichi, proportia de succese fiind de 80%. In cazul transplanturilor de inima, in jur de 600, proportia de transplanturi reusite este de 70%, iar la transplanturile de ficat, aproximativ 560, proportia de succese este de 20-30%. In cazul transplanturilor de plaman rezultatele au fost slabe, iar in cazul celor circa 250 de transplanturi de pancreas procentul operatiilor reusite este de 10-15%. [1] In ceea ce priveste donatorul, practica arata ca transplanturile au fost autorizate, de regula, in cazul organelor duble, de exemplu rinichi, simpla efectuare a operatiei neimpietand asupra sanatatii donatorului. In cazul celorlalte transplanturi de organe s-a recurs la prelevarea unor organe de la cadavre. Deci, esentiala pentru efectuarea transplantului este compatibilitatea intre grupele sanguine ale donatorului si ale primitorului si, mai recent, apartenenta la sistemul antigene H.L.A. (identice sau asemanatoare). La noi in tara, primul transplant renal a fost efectuat la Spitalul Fundeni, de catre profesorul doctor Eugen Proca, in 1980, iar in anul 1981, la Spitalul Judetean Timisoara, o echipa de medici condusa de doctorul Petru Dragan a efectuat primul transplant cu un rinichi luat de la un cadavru. [1]

Controverse de

etice organe si

in tesuturi

transplantul umane

Numarul persoanelor aflate pe listele de asteptare este cu mult mai mare decat numarul posibililor donatori. De exemplu, conform United Network for Organ Sharing (UNOS), la sfarsitul lunii octombrie 2004, peste 87.000 de persoane erau pe listele de asteptare pentru un transplant, in timp ce sub 16.000 de operatii de transplant fusesera efectuate incepand cu luna ianuarie a aceluiasi an. [3, 5, 6] Numarul redus al organelor disponibile pentru transplant ridica numeroase probleme de natura morala si etica cu privire la procurarea si distribuirea acestora: - Ar trebui cei care au o sansa de supravietuire mai buna sa aiba prioritate fata de ceilalti pacienti care asteapta un transplant? Ar trebui parintii care au copii mici sa aiba prioritate? - Ar trebui cei al caror mod de viata (fumat, alcool, droguri, obezitate) dauneaza sanatatii organelor sa aiba sansa la un nou organ? - Ar trebui sa fie oferite stimulente materiale sau nemateriale pentru a incuraja donatia de organe? Ar trebui cei care accepta donarea organelor persoanelor apropiate lor sa primeasca compensare financiara? - Ar trebui ca orice persoana care accepta sau nu donarea de organe sa afiseze acest mesaj pe carnetul de conducere auto sau in documentele pentru impozitul pe venit? - Ar trebui sa fie folosita tehnica de creare a organelor pornind de la celulele stem? - Ar trebui considerat ca orice persoana isi da acordul pentru donarea de organe, cu exceptia cazului in care specifica strict ca nu este de acord cu aceasta tehnica? - Este acceptabil ca cineva care a primit deja un transplant de organe sa mai primeasca unul? Merita dezvoltarea tehnicilor de transplant costuri atat de ridicate? - Este normal ca doar persoanele cu bani sa primeasca transplanturi, tinand cont de faptul ca sunt extrem de scumpe? - Ar trebui ca politicile spitalelor sa permit recoltarea organelor de la pacientii ale caror inimi inceteaza sa bata (non-heart-beating donors ? NHBD)? - Familia este stapana in deplinul sens al cuvantului asupra organelor persoanelor apropiate? - Ar trebui ca persoanele care au avut in trecut tentative de sinucidere sa primeasca organe pentru transplant? Ar trebui ca prizonierii condamnati sa primeasca organe pentru transplant?

Consimtmantul

informat

Legea diferentiaza situatia prelevarii de tesuturi si organe umane de la persoane in viata de cele apartinand unor persoane decedate. Prelevarea de tesuturi si organe umane in scop terapeutic se poate efectua de la persoane majore, in viata, cu capacitate mintala deplina, numai daca nu exista un pericol pentru viata donatorului si cu consimtamantul scris, liber, prealabil si expres al acestuia. Legea mai prevede necesitatea controlului prealabil clinic si de laborator al donatorului. Consimtamantul se da numai dupa ce donatorul a fost informat in prealabil de medic asupra eventualelor riscuri si consecinte pe plan fizic, psihic, familial si profesional, rezultand din faptul prelevarii. [1]

O prevedere importanta este aceea prin care se interzice prelevarea de organe si tesuturi umane de la potentiali donatori minori, precum si de la persoanele lipsite de discernamant, aflate in viata. Legea autorizeaza totusi prelevarea de maduva osoasa si de la minori, dar numai in beneficiul fratelui sau sorei acestuia. Potrivit prevederilor legale, prelevarea de maduva osoasa de la minori se poate face numai cu consimtamantul fiecaruia dintre titularii autoritatii parintesti sau al reprezentantului legal al minorului. Refuzul minorului impiedica orice prelevare. [1] In ceea ce priveste prelevarea de tesuturi si organe umane de la persoanele decedate, aceasta se efectueaza potrivit legii, numai daca moartea cerebrala a fost confirmata medical. Potrivit legii, prelevarea se face, in acest caz, cu consimtamantul scris al membrilor majori ai familiei sau al rudelor, in urmatoarea ordine: sot, parinte, copii, frate ori sora. In absenta acestora, consimtamantul va fi luat de la persoana autorizata in mod legal sa il reprezinte pe defunct. Daca donatorul decedat este minor, prelevarea de organe si tesuturi se poate face numai cu consimtamantul scris al parintilor sau al reprezentantului legal. Medicii care constata moartea cerebrala, pe de o parte, si cei care efectueaza prelevarea sau transplantul de tesuturi sau organe, pe de alta parte, trebuie sa faca parte din unitati functionale sau servicii sanitare distincte. Medicii care au procedat la prelevarea de tesuturi sau organe de la o persoana decedata sunt obligati sa asigure restaurarea decenta a acesteia. [1, 5]

Moartea

cerebrala

Moartea cerebrala reprezint pierderea ireversibila a functiilor intregului creier, inclusiv baza creierului. Este acceptata in majoritatea tarilor, exceptie facand, de exemplu, Japonia. Aici moartea este acceptata doar ca un proces social petrecut in timp indelungat (minim 2 ani), in care persoana decedata continua sa faca parte din societate. Aceasta este explicatia faptului ca exista tari dezvoltate tehnologic in care transplantul de tesuturi si organe nu se practica sau, in cazul Japoniei, se practica dar, implicand doar donatorii vii. [5] Nu trebuie confundata moartea cerebrala cu moartea biologica. Din punct de vedere juridic, moartea este considerata una singura, si anume cea declarata din punct de vedere medical. Moartea, din punct de vedere crestin, are doua acceptiuni: a) indepartarea omului de Dumnezeu prin pacat (moarte care poate fi temporara sau vesnica, in functie de gravitatea pacatului, de pocainta sau lipsa acesteia); b) moartea fizica ? concretizata prin despartirea sufletului de trup. Tot efortul crestin este acela de a scapa de moartea vesnica prin comuniunea dinamica cu Dumnezeu in Hristos, prin Duhul Sfant. Aceasta nu exclude grija pentru conditiile, momentul si modalitatea separarii sufletului de trup. [10] Moartea, din punct de vedere medico-legal, este cunoscuta in mai multe feluri si anume: a) moarte aparenta (functiile vitale sunt atat de mult slabite incat nu pot fi percepute decat cu aparate speciale); b) moarte clinica (functiile vitale au incetat fara sa se fi alterat inca structurile in mod ireversibil; de aceea este posibil ca aceste functii sa fie reactivate prin terapia intensiva si reanimare); c) moarte biologica (se produce atunci cand organele vitale au intrat deja in proces de alterare, adica a inceput procesul de necrozare al tesuturilor); d) moarte cerebrala. [10] Constatarea mortii fizice nu este obiectivul teologiei sau al filosofiei, ci tine de resortul stiintelor medicale si juridice. Pana nu demult, era considerata moarta acea persoana careia inima i-a incetat sa mai bata si careia ii lipsea respiratia. Datorita tehnicilor de reanimare s-a ajuns la convingerea ca moartea este un proces si ca ea nu este in mod necesar legata de incetarea batailor inimii. [5, 10] Moartea, ca incetare efectiva a vietii, presupune: 1. oprirea inimii; 2. absenta respiratiei spontane; 3. moartea cerebrala. Aceste trei conditii trebuie indeplinite concomitent si in totalitate, pentru a se evita erori regretabile. Criteriile pe baza carora poate fi declarata moartea cerebrala, din punct de vedere legal, sunt: 1. examen clinic, alcatuit din: constatarea comei profunde, flasca, areactiva, absenta reflexelor de trunchi cerebral (in mod special absenta reflexelor fotomotor si corneean); 2. absenta ventilatiei spontane, confirmata de testul de apnee (la un PaCO2 de 60 mm Hg);

3. doua trasee EEG, efectuate la 6 ore, care sa ateste lipsa electrogenezei corticale. [5, 10]

Donatorul 1. In cazul donatorului viu, transplantul se va face numai cu respectarea urmatoarelor norme: sa fie major si sa fie in deplinatatea facultatilor mintale; sa i se garanteze ca viata nu ii va fi pusa in pericol; - sa ii fie prezentate riscurile si consecintele asupra sanatatii si asupra capacitatii de munca pe care prelevarea de organe le poate provoca; - sa-si fi dat in mod prealabil, liber, expres, constient si informat consimtamantul in scris pentru prelevare. In cazul donatorului minor, consimtamantul va fi acordat de catre parinti sau de catre tutorii legali, respectandu-se libertatea si demnitatea minorului. 2. In cazul donatorului decedat: ? echipa care a constatat decesul unei persoane nu va fi aceeasi cu cea care urmeaza sa faca transplantul; ? medicii care constata decesul sunt responsabili pentru situatiile in care moartea nu a intervenit efectiv sau ea nu a fost bine constatata. [5, 10]

Surse

alternative

de

organe

[6]

O data cu cresterea discrepantei dintre numarul de organe donate si numarul mult mai mare al persoanelor aflate pe listele de asteptare pentru un transplant, cercetatorii au incercat gasirea unor surse nontraditionale de organe. Cateva dintre solutiile propuse sunt: Organe de la animale (xenotransplant)

Animalele sunt o sursa potentiala de organe. Experimentele de transplante cu inimi de cimpanzeu sau ficat de porc au fost insotite cu mare atentie de catre mass-media in trecut. Unul din contra argumentele xenotransplanturilor a fost posibilitatea transferului de bacterii sau virusuri animale la om, care ar putea produce epidemii, mai ales ca pacientii sunt tratati cu imunosupresoare puternice. Unii specialisti considera ca primatele, care sunt amenintate cu disparitia, nu ar trebui sa fie furnizori de organe pentru oameni. Transplantul de organe animale la oameni este considerat de unele religii si persoane neetic, deoarece ar leza demnitatea umana, dar dorinta de a fi vindecat si de a vindeca este foarte mare. In concluzie, xenogrefele vor deveni, probabil, o sursa majora de organe, astfel incat transplantul sa se extinda la mai multi pacienti si la o arie mai larga de boli, dar vor ridica si mai multe probleme etice. Organe artificiale

Acestea reprezinta o alta varianta potentiala de organe. Probleme etice pe care le implica folosirea organelor artificiale fac referire la costurile extrem de ridicate pe care le implica si totodata la eficacitatea acestora. Persoanele care ar primi organe artificiale ar putea avea nevoie de noi organe artificiale in cazul in care mecanismele celor anterioare s-ar defecta. Celulele stem

Celulele stem se pot specializa pentru a forma diferite tipuri de celule ce se gasesc in corpul uman. Cercetatorii au mari sperante ca celulele stem vor putea fi folosite, intr-o zi, pentru a recrea intregul corp uman. Obiectiile bioeticienilor fac referire mai intai la sursa acestor celule. In timp ce, celulele stem pot fi gasite in corpul uman adult, aparent cele mai potente celule stem provin din primele celule care alcatuiesc embrionul uman. Cand aceste celule sunt extrase, embrionul este distrus. Unii considera acest fapt imoral si cer incetarea cercetarilor si a procedurilor medicale care distrug embrionii umani aflati in procesul de dezvoltare. Fetusi avortati

Acestia reprezinta o potentiala sursa de organe pentru transplant. Dezbaterile au loc asupra faptului daca este moral sau nu folosirea organelor de la fetusi avortati in stadii tarzii ale sarcinii pentru transplanturi care ar putea salva viata unui alt copil. Multe persoane cred ca aceasta metoda ar scuza avorturile din stadiile avansate, pe care unii le considera imorale. O alta obiectie vine din partea celor care cred ca incurajarea utilizarii organelor fetale avortate ar incuraja "cultivarea organelor" sau metoda de concepere a unui copil cu intentia de a-l avorta pentru a-i folosi organele pentru transplant.

Primitorul Primitorul isi va da consimtamantul in scris pentru efectuarea transplantului si va fi informat obiectiv asupra sanselor de reusita ale transplantului. In selectionarea pacientilor carora urmeaza sa li se efectueze transplantul, se impune ca medicii care iau deciziile de transplantare sa aplice exclusiv criteriul terapeutic, adica sa se aiba in vedere: 1. urgenta transplantarii; 2. posibilitatea de reusita; 3. previziunea ca organul sa se poata transplanta; 4. prioritatea cererii. Intrucat transplantul are caracter terapeutic, selectia pacientilor nu trebuie sa fie impiedicata sau viciata de motive de ordin rasial, social economic, religios etc., ci determinata de conditii optime de reusita a transplantului si de finalitatea acestuia. [5, 10]

Posibile a de

strategii creste organe numarul pentru

pentru donatorilor transplant

Avand in vedere ca din corpul unei singure persoane decedate se pot obtine mai multe organe care ar putea salva vietile a mai multor oameni, s-a incercat gasirea unor solutii pentru cresterea numarului de donatori. Aceste eforturi de a convinge cat mai multe persoane au starnit noi controverse si dezbateri. Exista cinci strategii in prezent care ar putea fi folosite in viitor pentru a creste numarul organelor disponibile pentru transplant. [3, 6] 1. Educatia Educatia reprezinta prima strategie propusa de multi pentru cresterea numarului de organe de la cadavre. Eforturile educationale se bazeaza pe cresterea numarului de persoane care isi dau acordul, inainte de moarte, pentru a deveni donator de organe. Alte masuri educationale se refera la educatia familiilor atunci cand se afla in situatia de a-si da acordul pentru donarea organelor persoanelor apropiate. Responsabilitatea sociala si idea de "a oferi o noua viata" sunt argumentele utilizate de United Network for Organ Sharing (UNOS) si de alte astfel de organizatii in scopul promovarii ideii de donare a organelor persoanelor decedate. 2. Propria alegere Cea de-a doua potentiala strategie pentru a creste donarea organelor este propria alegere a fiecarei persoane. Astfel, fiecare persoana ar trebui sa indice care ii sunt dorintele legate de donarea de organe dupa moarte, posibil in scris, pe carnetul de conducere sau in documentele legate de taxele de impozit. Cand o persoana moare, doctorii ar trebui sa urmeze instructiunile lasate de persoana in cauza si sa nu tina seama de parerile rudelor. Aspectul pozitiv al acestei metode este faptul ca pune accentul pe conceptul de autonomie a individului legata de donarea organelor. Propria decizie cere din partea pacientului un nivel foarte ridicat de incredere in sistemul medical. El trebuie sa simta ca doctorii isi fac datoria indiferent de optiunile lor asupra donarii de organe. 3. Consimtamantul informat

Acesta reprezinta cea de-a treia strategie pentru a creste donarea organelor de la cadavre si face parte din politica celor mai multe tari europeene. In aceste tari, organele persoanelor decedate sunt folosite pentru transplant, cu exceptia cazului in care respectivele persoane specifica sa nu doneze organele, inca din timpul

vietii. Argumentele pentru aceasta solutie sunt reprezentate de faptul ca este datoria civica a fiecarei persoane sa isi doneze organele in momentul in care nu mai are nevoie de ele (dupa moarte). De partea opusa, exista ingrijorari legate de faptul ca acele persoane care, din motive religioase sau culturale, aleg sa nu isi doneze organele dupa moarte, ar putea sa nu poata comunica in timp real acest lucru, datorita barierelor legate de limba, dificultatilor de transport sau in alte conditii speciale. 4. Acordarea de stimulente

Cea de-a patra strategie pentru cresterea numarului de donatori pentru transplante, aflata inca in stadiul de proiect, este folosirea diverselor stimulente. Acestea pot lua mai multe forme, fie materiale, fie nemateriale. Stimulentele aflate in prezent in dezbatere in SUA sunt: - Suportarea costurilor legate de funeralii si ajutarea astfel a familiei unei persoane care si-a dat acordul pentru donarea organelor. - Donarea in contul unei asociatii filantropice in numele persoanei decedate, care semneaza pentru donare organelor. - Oferirea unor stimulente ca recunoastere a gestului generos facut prin donarea organelor, ca de exemplu, o placa memoriala. Oferirea unor stimulente financiare. Unii bioeticieni considera ca toate aceste stimulente, chiar daca nu sunt legate direct de avantaje financiare, raman insa coercitive si incorecte. Ei cred ca unele persoane vor fi convinse sa isi doneze organele dupa moarte, in ciuda convingerilor lor contrare, daca o asemenea oferta este suficient de atractiva. Un alt argument contra stimulentelor de orice natura este faptul ca societatea ar trebui sa isi regandeasca valorile, spiritul comunitar si altruismul atunci cand isi doresc cu adevarat sa doneze organele. 5. Recoltarea de organe pentru transplant de la prizonieri

Cea de-a cincea strategie pentru cresterea numarului de organe donate dupa moarte este folosirea organelor prizonierilor care sunt supusi pedepsei cu moartea. Unii considera aceasta solutie valabila doar in conditiile existentei unui consimtamant existent prealabil. Majoritatea bioeticienilor, insa, considera folosirea organelor de la prizonierii supusi pedepsei cu moartea ca "imorala".

Concluzii Din textele tuturor documentelor internationale referitoare la drepturile omului se desprind cateva idei calauzitoare, cum ar fi: corpul omenesc este sacru, intangibil, trebuie respectat, atat in timpul vietii, cat si dupa moarte si nu poate sa faca obiectul nici unui comert. Pentru a evita orice fel de atingeri ale drepturilor omului, in dreptul international, prin intermediul unor organisme de specialitate s-au adoptat norme care stabilesc principiile generale in conformitate cu care donarea de organe trebuie realizata, printre care cele mai importante sunt: principiul respectarii demnitatii umane, al interzicerii oricaror atingeri aduse acesteia, principiul anonimatului donatorilor, al gratuitatii etc. Orice act prin care se efectueaza prelevarea unor organe din corpul uman viu, aducand o grava atingere vietii si integritatii corporale omului, este sanctionat de Codul penal. Pentru a se evita aceste consecinte, transplantul de organe trebuie conceput si realizat ca un gest suprem de daruire a omului catre om, un act al unui om care, desi cu drepturi inalienabile asupra corpului sau, este un membru al societatii si, prin aceasta, poate aduce un serviciu semenului sau, dar in conditiile unei generozitati sanatoase si rezonabile [1, 3, 5].

organe.

Istoric Prima interventie de acest tip a avut loc in 1954 la Boston, in SUA, cand dr. Joseph Murray, de la Universitatea Harvard, a realizat primul transplant intre gemeni identici. Organul a fost donat de

Ronald Herrick fratelui sau geaman Richard si a functionat timp de opt ani. Evenimentul a contribuit decisiv la studiile privind criteriile de compatibilitate. Au fost necesari 57 de ani pentru ca o astfel de interventie sa aiba loc si in Romania, noteaza Agerpres. Gemenii univitelini (sau identici) se dezvolta din acelasi ou, dupa ce ovulul a fost fecundat. Oul se divide in doua parti identice, rezultand doi copii cu aceeasi mostenire genetica si trasaturi fizice aproape identice.

- Doar viaa ce-o trim pentru alii este o via ce merit s fie traita Albert Einstein - Viaa este un vis, dar a visa nu inseamna a trai - Constantin Huygens - Scopul vieii este bucuria. Celelalte sunt scopuri inventate de om Octav Bibere - Pn la btrnee, nu prea avem timp s ne ntrebm care este sensul vieii. La btrnee, avem timp s o facem, dar atunci ne izbim de o descoperire penibil: viaa are un sens doar daca nu-l cauti - Octavian Paler - Faptul c orice via de pe pmnt se termin prin moarte, nu dovedete c moartea este scopul vietii - Lucian Blaga - E foarte greu s ai ceva cu adevrat, s-l capei sau s-l cucereti. Mai mult ne nchipuim c posedm, dect posedm - Mircea Eliade - Gaseti puteri noi n chiar slbiciunea ta... Soarta-i las totdeauna cte o porti la vreme de cumpn - Miguel de Cervantes - E mare mngiere la vremea de restrite s te afli lng cineva pe care s-l doar inima pentru tine - Un singur om batjocorit i plin de cicatrici nc se chinuia, cu ultima sa frm de curaj, s ating stelele de neatins; i lumea va fi mai bun din aceast cauz- Miguel de Cervantes - Suntem dou liberti. Dragostea noastr nu e umilin, e o mndrie. Nu vreau s te copleesc, s-i limitez viaa numai la mine. N-a avea nicio bucurie s am alturi de mine un prizonier. Nu -i cer dect dragostea ta. Aceea e a mea si numai a mea. N-o mpart cu nimeni. Aa

cum nici tu nu vei mpri cu nimeni dragostea mea. Dar dincolo de dragoste eti liber a tri cum vrei- Ionel Teodoreanu - Lorelei - Bucuria este piatra filozofal care transform totul n aur - Benjamin Franklin - Bucuria este cea mai simpl form de recunotin - Karl Barth - Sub masca devotamentului, tiinei, caritii i inocenei se disimuleaz adeseori faa crud a interesului, pasiunea pentru ctig, banul, satisfacerea dorinelor, dar aceste dorine sunt josnice - Alexis Carrel - Prietenie nseamn s fii alturi de prieteni nu cnd au dreptate, ci cnd greesc - Andre Malraux- Cel care isi stapineste propria natura, este ca un nou nascut ... el tipa pina la sfirsitul zilei, armonia lui a atins perfectiunea - Tao Te Ching - A percepe ce este mic , se numeste intuitie, a se caracteriza prin blindete , se numeste putere- Cunoaste multumirea si nu vei fi nicicind dezonorat. cunoaste-ti limitele si vei fi intotdeauna in siguranta - Numai Tao este bun la inceput , dar este bun si la sfirsit - Tao Te Ching - Iubirea nu poate fi fortata, iubirea nu poate fi obtinuta prin lingusiri. Ea vine din ceruri, neintrebata si necautata - Pearl S. Buck - Spiritul feminin inclina catre completitudine, dar nu catre perfectiune, in timp ce spiritul masculin inclina catre perfectiune, dar nu catre completitudine - Peter Redgrove - Intilnirea dintre doua pesonalitati este precum contactul dintre doua substante chimice: daca exista vreo reactie , amindoua sunt transformate - C.G.Jung -

- Iubirea adevarata este un pelerinaj.Ea apare cind nu exista nici o strategie; dar ea este foarte rara , deoarece majoritatea oamenilor sunt niste strategi - Anita Brookner - Exista departari, adincimi si taine in care stiinta, mai ales daca va mai fi si plina de ingimfare, nu va izbuti sa patrunda aceste mistere .Se cer aici... post si rugaciune .Credinta !!! - Viata este un aspect spiritual. Forma poate fi distrusa, dar spiritul ramine in viata, caci el reprezinta insasi forma subiectiva a vietii Paracelsus - Calea spre lumina apare adeseori ca fiind intunecata. Calea care duce inainte pare sa duca frecvent inapoi - Cei care si-au dezvoltat puterile psihice nu au facut altceva decit sa renunte la limitarile pe care si le-au impus singuri propriei minti - Curs de miracole - Spiritul nu s-a nascut niciodata, spiritul nu va inceta sa existe vreodata. Nu a existat niciodata un timp in care Spiritul sa nu fi fost. Sfirsitul si inceputul nu sunt decit vise - Bhagavad -Gida - text spiritual - La fel ca albina care aduna miere de la flori diferite, omul intelept accepta esenta diferitelor scripturi si vede numai binele in toate religiile Srimad Bhagavatam - text spiritual hinduist - In viata multi intra in serviciul celebritatii sau al banilor , dar cea mai buna optiune le apartine putinilor alesi care isi petrec timpul contemplind natura si cultivind intelepciunea - Pitagora - Energia pierduta, Iubirea pierduta, puterea pierduta, tot ce se pierde este rezultatul negarii, al respingerii prin neacceptare. Omul regaseste ce a pierdut atunci cind se iarta pe sine pentru negarea acestui obiect si atunci cind il accepta din nou - Folosirea corecta a vointei - C.DeRohan - Sinele dinlauntrul inimii este ca un hotar care separa lumea de Realitatea Suprema. Cel care reuseste sa treaca acest hotar, realizindu-si Sinele, daca este orb, inceteaza sa mai fie orb; daca este ranit inceteaza

sa mai fie ranit ; iar daca este intristat inceteaza sa mai fie intristatChandogya Upanishad - text spiritual hindus-

Prastia (23 iulie-4 septembrie) Indragostita

Personalitate: infricosator de independenta, ea se revolta contra oricarui lucru ce-i ameninta libertatea. Ii e foarte greu sa respecte anumite limite, fie care sunt de ordin material, intelectual, moral sau spiritual. Ea crede ca nu se poate progresa decat daca uitam de trecut si reformam totul si aplica deseori acest principiu si in viata personala cand i se intampla des sa o rupa definitiv cu prietenii, cu profesia, cu iubitii pentru a o lua de la capat! Dar, de fiecare data, se arunca intr-o noua viata cu aceeasi pasiune si aceeasi sinceritate. Provocarea vietii ei: o mai mare stabilitate, motivatii mai durabile, implicarea in proiecte pentru care sa aiba rabdare. Pe scurt, rabdarea si vointa de a se implica luand in considerare si experientele trecutului. Si sa nu mai dea ascultare impulsului de a o rupe imediat cu oamenii care se intampla sa-i displaca sau o sa plictiseasca timp de un minut! Visul secret: sa il faca pe un barbat sa se indragosteasca nebuneste de ea. Iar acesta sa constientizeze ceea ce simte. Caci de zapaciti, s-a saturat. Mai ales daca tinem cont de fapt ca majoritatea nici nu indraznesc sa se apropie de ea de teama unui refuz.
Albastreaua : persoanele nascute in zilele de 4, 13, 22, 31 Trasatura definitorie : Fidelitatea Caracter si destin Cea mai de seama trasatura este fidelitatea si persoanele care va cunosc pot confirma acest lucru. Poate ca aceasta calitate este o prelungire a marii nevoi de stabilitate pe care o aveti in permanenta si care va impiedica sa va aventurati in actiuni nesabuite. Ceea ce va place mult si va procura tocmai acel sentiment d ecare era vorba mai sus este ordinea, avand acest simt intr-atat de dezvoltat incat incepeti de multe ori sa organizati si existentele celorlalti. Punctele dumneavoastra de vedere sunt in general juste, dar ar trebui mai mult tact uneori cand vi le impuneti. Veti reusi sa va asigurati o viata armonioasa doar prin abandonarea rigiditatii ce va caracterizeaza si dand dovada de intelegere fata de ceilalti. In dragoste atunci cand credeti ca ati gasit persoana ce corespunde cel mai bine idealului propriu, ea se va bucura de o loialitate si va putea fi sigura ca gelozia e fara sens intr-o astfel de relatie. A ajunge aici este destul de greu, deoarece aveti o mare dificultate in a va exprima clar simtamintele si acest lucru va va aduce multe amaraciuni si tristeti. Compatibilitate cu: Albastreaua, Margareta, Bujorul Numere norocoase: 1, 7, 16, 19, 20, 25, 29 Zile favorabile: sambata, duminica si luni Albastreaua, asimilata si cu floarea de nu ma uita, exprima bine aceasta constanta care-l caracterizeaza cel mai bine pe nativul semnului, anume consecventa in sentimente si in atasamentele fata de alte persoane. Albastrul ne va evoca o fire profunda si sensibila, ce nu ni se va sterge curand din memorie.

Sekhmet (29 Iulie-11 August, 30 Octombrie-7 Noiembrie)-Tolerenta si severitate

Cei aflati sub patronajul lui Sekhmet, zeita leoaica, se caracterizeaza printr-o mare putere de concentrare, prin rabdare, meticulozitate, perseverenta si o atentie exagerata acordata lucrurilor nesemnificative. Facultatile lor afective sunt foarte dezvoltate, avand o us oara inclinatie de a se sacrifica pentru cei la care tin cu adevarat. Pentru restul lumii, cunoscuti sau necunoscuti, reprezinta o figura autoritara si rece, incapabila de a simti prea mult. Adevaratul lor caracter este insa un amestec ciudat si curios de forta si sensibilitate, de toleranta si severitate, de capricii contradictorii. Spiritul lor intelectual este orientat spre lucruri concrete si spre activitati ce aduc profit .