TEMATICA SI BIBLIOGRAFIE PENTRU CONCURSUL DE REZIDENTIAT / EXAMENUL DE LICENTA IN DOMENIUL MEDICINA DENTARA SESIUNEA 2011

(in paranteze este precizat indexul bibliografic al temei)

1. Anestezia in medicina dentara ( 1,pag. 6-53). 2. Extractia dentara (1,pag.64-102). 3. Patologia eruptiei dentare (1, pag.116-122, 131-157, 159-169). 4. Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (1, pag. 174-194). 5. Tratamentul chirurgical preprotetic (1, pag.198-220). 6. Infectii oro-maxilo-faciale (1, 242-268,270-288). 7. Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar (1, pag.292-308). 8. Traumatologie oro-maxilo-faciala (1, pag.312-335, 361-369, 379-382, 388-394). 9. Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale (1, pag. 402404, 406-426, 428-433, 437-443).

10. Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare (1, pag. 450-471, 474485, 488-510, 512-517).

Tumori maligne oro-maxilo-faciale 91, pag. 545-584). 11.

12. Patologia articulatiei temporo-mandibulare (1, pag. 679-685, 687-693, 695-702) 13. Patologia glandelor salivare (1, pag. 719-720, 723-738, 744-753, 760-770) 14. Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe (1, pag. 787-816) 15. Despicaturi labio-maxilo-palatine (1, 824-855) 16. Durerea in teriorul oro-maxilo-facial. Nevralgia de trigemen (1, pag. 916-919) 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (2, integral)
18. Rolul factorilor functionali in formarea apararului dento-maxilar (3, pag.315-392,

405-417, 433-445) 19. Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag. 35-49) 20. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali (4, pag.73-76) 21. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 94, pag. 77-83) 22. Examenul radiologic in ortodontie (4, pag. 143-179)

23. Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379-391) 24. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag. 396-399) 25. Malocluzia de Clasa a III-a (4, pag. 405-408) 26. Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429-438) 27. Anodontia (5, pag. 15-40) 28. Dintii supranumerari (5, pag. 73-94) 29. Incluzia dentara (5, pag.73-94) 30. Reincluzia dentara (5, pag. 107-118) 31. Ectopia dentara (5, pag. 121-130) 32. Diastema (5, pag. 133, 142) 33. Transpozitia dentara (5, pag. 149-154) 34. Tratamentul cariei dentare (6, pag. 167-185, 294-333, 339-3460 35. Etiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-57) 36. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti (7, pag. 68-93) 37. Necroza si gangrena pulpara (7, pag. 94-102) 38. Parodontite apicale acute si cronice (7, pag. 103-125) 39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158-213) 40. Obturarea canalelor radiculare 97, 214-2480 41. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice (7, pag. 103-125) 42. Morfologia parodontiului marginal (8, pag. 26-89)

Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice (8, pag. 103-155) 43.

44. Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale (8, pag. 189-201)
45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (8, pag. 205-219)

46. Forme clinice simptomatologie in gingivite si parodontite marginale (8, pag.221-280) 47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (8, pag. 283-286) 48. Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale (8, pag. 288-374) 49. Imobilizarea dintilor parodontotici (8, pag. 427-461) 50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament in gingivite si parodontite (8, pag. 465-477) 51. Ocluzia dentara(9,pag.25-76)

 Sindromul algo-disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare(9,pag.77-146) 52.

53. Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale coronare si edentatia partial redusa.(9, pag .147-169) 54. Principiile de tratament in restaurarile unidentare si prin punti dentare(9, pag. 500540)

55. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare(9, pag. 170-400)

56.Elemente structurale ale puntilor dentare(9. Pag. 434-482) 57. Etape ale terapiei prin punti dentare:Amprentarea (9, pag. 630-690) 58. Etape ale terapiei prin punti dentare: Inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene (9,pag. 690-740) 59. Examene clinice si paraclinice in edentatia partiala si edentatia totala(10 , pag. 32-83) 60. Proteza partial acrilica mobilizabila.Elemente componente. (10, pag. 84-104) Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate(10, pag .116-199) 61.

62. Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala(10,pag. 201-229)

63. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate:Amprentarea (10, pag. 279-293) 64. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea relatiei intermaxilare (10,pag. 295-308) 65. Etape ale terapiei prin proteze totale:Amprentarea (10, pag.465-544) 66. Etape ale terapiei prin proteze totale: Determinarea relatiilor intermaxilare(10, pag. 550-564) 67 . Etape ale terapiei prin proteze totale. Proba machetelor (10, pag. 568-582) 68. Verificarea si adaptarea protezelor mobile.(10, pag.583-593) 69.Stomatopatiile protetice la edentatul total (10, pag.593-693) 70.. Reoptimizarea protezelor mobile.(10, pag.693-703)

BIBLIOGRAFIA 1. Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oromaxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009. 2. Rodica Luca-Metode locale de prevenire a cariei in santuti si fosete, Ed. Cerma, Bucuresti, 1997. 3. Gh. Boboc-Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvolatre, Ed. Medicala, Bucuresti, 1995. 4. Valentina Dorobat, D. Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura medicala , Bucuresti, 2003 5. Ecaterina ionescu Anomaliile dentare, Editura cartea Universitara, bucuresti, 2005. 6. A. Iliescu, M. Gafar Cariologie si odontoterapie restauratoare, Editura Medicala, Bucuresti, 2001 7. M. Gafar, A. Iliescu Endodontia clinica si practica, Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001 8. H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu Prodontologie, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2009 9. N. Forna (sub redactia), D. Bratu, N.Forna, V. Mercut, Al. Petre, S. Popsor, T. Traistaru, Ocluzologie. Sindrom algo-disfunctional. Proteza fixa, vol. I, Editura Academiei Romane, 2011. 10. N. Forna (sub redactia), L. Lascu, N.Forna, M. Pauna, Proteza partial mobilizabila. Proteza totala, vol. II, Editura Academiei Romane, 2011.

1. Anestezia in medicina dentara ( 1,pag. 6-53)

1.Hematomul obrazului dup anestezia la tuberozitate: A. Apare prin neparea plexului branhial-NU B. Se manifest clinic prin apariia unei tumefacii geniene-DA C. Se resoarbe n 2-3 ore-NU D. Necesit antibioterapie-DA E.Necesit utilizarea cldurii locale n primele 6 ore dup producere -NU pag. 37 2. Manifestrile sincopei vaso -vagale n stadiul presincopal sunt : A. Pierderea brusc i tranzitorie a strii de contien -NU B. Paloare faciala-DA C. Hiperventilaie-DA D. Diaforez-DA E. Grea-DA pag.43 3.Care dintre afirmaiile urmtoare cu privire la adrenalin este fals? A. Este o catecolamin-NU B. Este simpatomimetic-NU C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit n anestezicele locale-NU D. Se folosete n concentraii de 1:10000 pn la 1: 200000-DA E. Necesit adugarea unui conservant de tip bisulfit -NU pag. 15 4.Anestezia troncular periferic: A. Vizeaz trunchiul nervos i ramurile sale-DA B. Are durat de aciune mai redus dect anestezia topic-NU C. Deformeaz regiunea anesteziat-NU D. Este o anestezie loco-regional prin infiltraie- DA E. Include anestezia troncular bazal-NU pag. 23

5.Care variant de rspuns este corect n ceea ce privete administrarea lidocainei n timpul graviditii i lactaiei: A. Are efect teratogen-DA B. Poate determina hipotensiune de sarcin-DA C. Nu se recomand monitorizare cardiac fetal-NU D. Se recomand temporizarea administrrii la gravide n primul trimestru de sarcin -DA E. Nu se recomandat nlocuirea temporar a alimentaiei la sn pentru 24 de ore -NU pag. 10 6.Complicaiile locale ale anesteziei loco -regionale sunt: A. Ulceraii ale mucoasei-DA B. Ruperea acului-NU C. Alveolita postextracional-DA D. Pareza facial tranzitorie-NU E. Hematom-NU pag. 39

7. Reperele pentru anestezia nervului palatin anterior sunt: A. Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului-Da B. La 0,5 cm napoi de marginea posterioar a palatului dur -NU C. La 1 cm naintea crligului aripii interne a apofizei pterigoide-DA D. La 1cm naintea crligului aripii externe a apofizei pterigoide-NU E. Unghiul diedru format de creasta alveolar cu lama orizontal a osului palatin-DA pag. 26 8. Anestezia local prin infiltraie nu include: A. Anestezia de contact-DA B. Anestezia submucoas-NU C. Anestezia intradermic-NU D. Anestezia plexal-NU E. Anestezia intraligamentar-NU pag. 20

9. Gaura infraorbitar este situat: A. La 5 mm nafara liniei verticale mediopupilare-NU B. Pe orizontala ce unete gaura supraorbitar cu cea mentonier-NU C. Pe linia vertical ce trece ntre cei doi premolari superiori-DA D. La 6-8mm sub rebordul orbitar inferior-DA E. Deasupra suturii zigomato-maxilare-NU pag. 28 10. Manifestrile clinice ale alergiei sunt: A. Dispnee cu wheezing-DA B. Angioedem-DA C. Hipotensiune arterial-DA D. Bradicardie-NU E. Colaps-DA pag. 45 11. Anestezia plexal: A. Este o anestezie supraperiostal-DA B. Rar utilizat la maxilar-NU C. Este paraapical-DA D. Este mai puin eficient la copii i tineri-NU E. Este o anestezie prin imbibiie-NU pag. 21

12. Reperele pentru anestezia la tuberozitate sunt: A.Creasta zigomato-alveolar-DA B.Rdcina mezial a molarului de 12 ani-DA C.Mucoasa mobil-DA D.nainte muchiului maseter-NU E.Marginea inferioar a osului zigomatic-NU Pag. 25

13. Lidocaina: A. Are pH-ul 8-NU B. Are toxicitate de 3 ori mai mare fa de procain -NU C. Are putere anestezic de dou ori mai mic dect a procainei-NU D. Se metabolizeaz n proporie de 90% la nivel hepatic-DA E. Doza uzual este de 18 ml soluie-NU pag. 8

14. Accidentele locale al anesteziei loco-regionale cuprind: A. Sincopa vaso-vagal-NU B. Durerea-DA C. Alveolita postextractional-Nu D. Pareza facial tranzitorie-DA E. Descuamarea epitelial -NU pag.35 15.Tratamentul de urgen al edemului cilor aeriene superioare presupune: A. Oxigenoterapie-DA B. Administrare de adrenalin 0,3-0,5 mg dim sol.de1/1000 subcutanat-DA C. Administrare de metaproterenol 0.3 ml sol. 5% cu 2.5-3 ml ser fiziologic-DA D. Administrare de epinefrin n bronhospasm-Da E. Administrare de antibiotice n edem laringian-NU pag. 45

16. Anestezia la spina Spix : A. Se efectueaz rar pe cale oral-NU B. Nu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura mentonier -DA C. Are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori-NU D. Determin anestezia nervului bucal-NU E. Anesteziaz i nervul auriculo -temporal- NU pag. 29

17.Articaina: A. Nu este ntotdeauna asociat n soluie cu vasoconstrictor -NU B. Este contraindicat la copii sub 4 ani-DA C. Este indicat la pacienii cu bronhospasm n antecedente-NU D. Are putere anestezic mai redus dect lidocaina-NU E. Se recomand injectare rapid-NU pag 13 18. Anestezia intraligamentar: A. Nu necesit seringi speciale-NU B. Durata de instalare este mare-NU C. Reduce riscul de alveolit postextracional-NU D. Durerea local postanestezic e mai redus-NU E. Este indicat la pacienii cu risc hemoragic-DA pag.22

19. Necroza mucoasei: A. Apare pe fondul ischemiei prelungite-DA B. Este mai frecvent dup anestezii efectuate vestibular -NU C. Apare dup decolri brutale ale muco -periostului-DA D. Are culoare roie intens-NU E. Este un accident al anesteziei loco-regionale-NU pag. 39 20.Anestezia topic: A. Necesit o concentraie mai mic a anestezicului dect pentru injectare -NU B. Folosete frecvent xilina 0.5-1%-NU C. Se poate utiliza i pentru anestezia unui nerv situat relativ submucos -DA D. Nu necesit uscarea prealabil a locului de aplicare a anestezicului-NU E. Durata este de aproximativ dou ore-NU pag. 19

21. Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicaii n: A. Procese inflamatorii retrotuberozitare-DA B. Tumori localizate n treimea distal a vestibulului superior -DA C. Pacieni sub trat ament anticoagulant-DA D. Hemofilici-DA E. Pacieni cu odontectomii ale molarilor de minte n antecedente -NU pag. 24 . 22.Catecolaminele au ca efecte locale : A. Vasoconstricie la locul injectrii-DA B. Creterea ratei de absorbie a anestezicului n fluxul sangvin-NU C. Putere anestezic mai mare-DA D. Efect mai ndelungat-DA E. Stimularea receptorilor din pereii arteriolari-DA pag. 16

23. Durerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are ca etiologie: A. Utilizarea soluiilor prea reci fa de temperatura camere i-DA B. Injectarea rapid a soluiei anestezice-DA C. Injectarea din eroare a unor substane toxice-DA D. Folosirea acelor cu bizou ascuit -NU E. Injectarea unor soluii cu urme de alcool-DA pag. 35

24.Mepivacaina: A.Are o toxicitate de 1,5-2 fa de procain-DA B.Durata anesteziei este crescut-DA C.Are poten de 2 fa de lidocain-DA D.Nu este metabolizat n ficat -NU E.Este eliminat renal n proporie de 50-60%-NU Pag.11

10

25.Articaina este contraindicat la A.Pacieni epileptici fr tratament -DA B.Pacieni cu porfirie acut recurent-DA C.Pacieni cu deficit de colinesteraz plasmatic -DA D.Pacieni cu tulburri de conducere atrio -ventriculare severe-DA E.Pacieni sub tratament cu anticoagulant -NU Pag.13

26.Semnele clinice ale accidentului general hipertensiv sunt A.Stare de agitaie nemotivat-DA B.Tegumente uscate-NU C.Senzaia de grea-DA D.Cefalee intens-DA E.Frison-NU Pag.51 27.Tratamentul anginei pectoral const n: A.Poziia decliv a pacientului-DA B.Aspirarea secreiilor din cavitatea oral-NU C.Administrarea unui vasodilatator coronarian-DA D.Oprirea interveniei dentare-DA E.Administrarea de antiedematoase per os-NU Pag.49 28.Accidentele locale punciei anestezice la Spix sunt: A.Ruperea acului-DA B.Producerea unui hematom-DA C.Trismus persistent- NU D.Injectite postanestezice-NU E.Congestia tegumentelor-NU Pag.30

11

29.Reperele pentru spina Spix sunt: A.Creasta temporal a mandibulei-DA B.Tuberozitatea mandibular-NU C.Incizura sigmoid-NU D.Plica pterigomandibular-DA E.Planul de ocluzie al molarilor inferiori-DA Pag.29

30.Avantajele anesteziei intraligamentare sunt: A.Lipsa anesteziei la nivelul prilor moi-DA B.Anestezia simultan la mai muli dini-DA C.Posibilitatea localizrii la un singur dinte-DA D.Folosirea unei cantiti de 0,15-0,20ml soluie anestezic-DA E.Nu necesit seringi special-NU Pag.22

12

2. EXTRACIA DENTAR (1,pag. 64-102) 1.Indicaiile de extracie ale dinilor permaneni sunt multiple, fiind legate de: A.Starea dintelui respectiv- DA B.Erupia incomplet a dintelui pe arcad -NU C.Patologia structurilor adiacente- DA D.Afeciuni asociate - DA E.Vrsta pacientului -NU Pag. 64 2. Indicaiile de extracie ale dinilor temporari sunt: A.Dini temporari care mpiedic erupia celor permaneni -DA B.Dini temporari cu procese carioase complicate -DA C.Dini temporari cu macrodonie- NU D.Dini temporari cu procese carioase meziale- NU E.Dini temporari fracturai DA Pag. 64, 65 3.Contraindicaiile absolute ale extraciei dentare sunt: A.Leucemia acut-DA B.Hipertensiunea arterial controlat- NU C.Diabetul zaharat tip 2 -NU D.Tratamentul cronic cu aspirina -NU E.Infarctul miocardic mai recent de 6 luni DA Pag. 65 4.Contraindicaiile locale ale extraciei dentare sunt: A.Leziuni locale ale mucoasei orale (stomatite , herpes, etc)- DA B.Plgi ale buzelor - NU C.Tumori maligne n teritoriul oro-maxilo-facial -DA D.Tumori benigne de mici dimensiuni- NU E.Sinuzita maxilar rinogen -DA Pag. 65

5.Tulburarile hepatice determina modificari importante in: A.Formula eritrocitara - NU B.Hemostaza -DA C.Formula leucocitara -NU D.Cresterea VSH-ului -NU E.Scaderea hematocritului -NU Pag. 66

13

6. Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu : A.Transplante- DA B.Afectiuni cardiovasculare -NU C.Diabet insulinodependent - NU D.Reactii de hipersessibilitate -DA E.Boli autoimune -DA Pag. 66 7.Pentru extractia dentara , in mod uzual , sunt necesare : A.Sindesmotoame -DA B.Instrumentar rotativ - NU C.Elevatoare - DA D.Stilet butonat- NU E.Clesti de extractie - DA Pag. 69 8.Clestii drepti pentru maxilar sunt utili: A.In zona posterioara a arcadei dentare - NU B.In zona anterioara frontala -DA C.Pentru extractia premolarilor inferiori - NU D.Pentru extractia molarilor de minte superiori- NU E.Pentru extractia resturilor radiculare intraalveolare -NU Pag. 70 9.Aplicarea clestelui de extractie se face intotdeauna: A.Spre partea meziala a dintelui -NU B.In axul dintelui -DA C.Oblic anterior dreapta - NU D.Orizontal -NU E.Spre partea distala a coroanei -NU Pag. 72 10.Pentru extractia caninilor superiori se practica urmatoarele tehnici de anestezie locala: A.Anestezie plexala si anestezie la gaura incisiva -DA B.Anestezie la tuberozitate si la gaura palatina mare - NU C.Anestezie la tuberozitate si la gaura incisiva -NU D.Anestezie la Spina Spix -NU E.Anestezie la gaura infraorbitara si la nivelul gaurii incisive -DA Pag. 75 11.Cand se extrage molarul doi mandibular , miscarea de basculare va avea o amplitudine mai mare spre: A.Lingual -NU B.Vestibular - DA C.Mezial -NU

14

D.Distal -NU E.Coletul dintelui - NU Pag. 79 12.Extractia cu clestele a molarului de minte mandibular erupt , au urmatoarele indicatii: A.Radacinile molarului de minte inferior sunt drepte paralele sau usor divergente -DA B.Radacini recurbate spre distal - NU C.Radacini recurbate spre mezial - NU D.Integritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu clestele - DA E.Radacini cu odontoame satelite -DA Pag. 79 13. Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici: A.Extractia cu clestele de radacini - DA B.Extractia cu sindesmotoamele -NU C.Extractia cu ajutorul elevatoarelor -DA D.Extractia cu ciupitorul de os -NU E.Extractia prin alveolotomie -DA Pag. 82 14. Alveolotomia este indicata in urmatoarele situatii: A.Dinti sau radacini cu anchiloza dento-alveolara - DA B.Resturi radiculare la nivelul marginii alveolare -NU C.Dinti cu radacini convergente ce cuprind un sept interradicular gros - DA D.Dinti cu osteita periradiculara -NU E.Radacini deformate prin procese de hipercimentoza -DA Pag. 86 15. In extractia prin alveolotomie linia de incizie trebuie situata pe os integru,astfel ca, la sfarsitul interventiei ea sa fie situata la o distanta de: A.2 mm de defectul osos creat -NU B.6-8 mm de defectul osos creat -DA C.2-3 mm de defectul osos creat -NU D.2-4 mm de defectul osos creat -NU E.1 cm de defectul osos creat -NU Pag.86 16.Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare este indicata pentru: A.Resturi radiculare mici, situate profund -NU B.Radacini situate in imediata apropiere a marginii alveolare- DA C.Radacini deformate in regiunea apicala -NU D.Anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii -NU E.Radacini cu procese periapicale -NU Pag. 87 17.In extractia prin alveolotomie ,dupa chiuretajul alveolar si regularizarea osoasa,se va practica sutura lamboului,cu fire separate suturandu-se mai intai: A.Mucoasa din dreptul alveolei postextractionale -NU

15

B. Inciziile de descarcare -NU C.Papilele dentare -NU D.1/3 mijlocie a lamboului -NU E.Unghiurile lamboului -DA Pag. 90 18.Daca radacinile dintelui temporar,la examenul radiologic sunt atasate de coroana premolarului permanent extractia trebuie sa fie facuta cu: A.Elevatoarele -NU B.Clestele de electie pentru premolari -NU C.Sindesmotoamele -NU D.Dalta si ciocanul -NU E.Separatie radiculara -DA Pag. 90 19.In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori legati de: A.Leziuni patologice preexistente -DA B.Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate -DA C.Starea generala a pacientului -NU D.Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras -DA E.Starea de igiena a cavitatii orale -NU Pag. 92 20.In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt: A.Radacini curbe,cudate,inbaioneta-DA B.Creasta zigomato-alveolara -NU C.Anchiloza dento-alveolara -DA D.Sept interradicular gros -DA E.Os alveolar dens -DA Pag.92 21.Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor din zone cu corticala subtire: A.corticala orala la nivelul caninului superior -NU B.Corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior -DA C.Corticala vestibulara din dreptul molarilor inferiori -NU D.Corticala palatinala la nivelul molarilor superiori -NU E.Corticala palatinala la nivelul premolarilor 2 superiori -NU Pag. 94 22.Fractura mandibulei este un accident rar al extractiei dentare asociat aproape exclusiv cu: A.Extractia sau odontectomia molarului de minte inferior -DA B.Absenta de pe arcada a molarului 2 si a molarului1 -NU C.Aplicarea unei presiuni pe mandibula -NU D.Sustinerea incorecta a mandibulei -NU E.Existenta unei laxitati capsulo- ligamentare -NU Pag. 95 23.Accidentele sinusale constau in:

16

A.Deschiderea sinusului maxilar -DA B.Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar -NU C.Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala -DA D.Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala -DA E.Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara -NU Pag. 96 24.Lezarea nervoasa in cazul extractiilor molarilor de minte inferiori apare in: A.1% din cazuri -NU B.0,1% din cazuri -NU C.0,6-5% din cazuri -DA D.7% din cazuri -NU E.8%din cazuri -NU Pag. 97 25.In mod normal sangerarea plagii postextractionale se opreste dupa: A.3 minute -NU B.5 minute -NU C.8 minute -NU D.10 minute -NU E.15-20 minute -DA Pag. 98 26.Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi: A.Fractura procesului alveolar -DA B.Lezarea unor vase(ex.artera alveolara inferioara) -DA C.Mesarea alveolei -NU D.Persistenta tesutului de granulatie in alveola -DA E.Sutura plagii postextractionale -NU Pag. 99 27.Factorii generali care determina tulburari in macanismul hemostazei sunt: A.Tratamentele citostatice- DA B.Accidentele ischemice cerebrale- NU C.Starea de graviditate- NU D.Hipotensiunea arteriala -NU E.Infarctul miocardic -NU Pag. 99 28.Alveolita postextractionala este favorizata de: A.Pansament supraalveolar prelungit -NU B.Infectii preexistente acute sau cronice -DA C.Sutura plagii postextractionale- NU D.Extractii atraumatice -NU E.Administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene post extractional- NU Pag. 100 29.In alveolita uscata simptomatologia este dominate de fenomene dureroase intense,care apar: A.Imediat dupa extractie -NU

17

B.La 2-3 zile postextractional- DA C.Dupa 4 zile de la extractie -NU D.La 5 zile postextractional -NU E.Dupa o saptamana de la extractie -NU Pag. 100 30.Factorii care influenteza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt: A.Dehiscenta plagii- DA B.Radioterapia -DA C.Solutia anestezica- NU D.Tratamentul cu citostatice- NU E.Varsta pacientului- DA Pag. 101

18

3. PATOLOGIA ERUPTIEI DENTARE (pag. 116-122,131-157,159-169) 1.Tulburrile care intereseaz dintele n timpul perioadei de dezvoltare n grosimea osului producnd incluzia dentar sunt : A.Poziia ectopic a germenului dentar- DA B.Malformaiile coronare- DA C.Malpoziii ale dinilor vecini- NU D.Fibromucoasa dens -NU E.Plicaturarea lamei dentare- DA Pag. 116 2.Dintre cauzele locale ale incluziei dentare sunt si obstacolele n calea erupiei dintelui reprezentate de: A.Malformaii corono-radiculare -NU B.Hiperplazii gingivale -DA C.Fracturi ale oaselor maxilare- NU D.Sindromul compresiei de maxilar- NU E.Traumatisme- NU Pag. 116 3.Factorii generali incriminai n etiopatogenia incluziei dentare sunt : A.Razele X -DA B.Factorii ereditari- DA C.Hipertiroidismul -NU D.Traumatismele- NU E.Sindromul Turner- DA Pag. 116 4.Reducerea spiului pe arcad reprezint o cauz local a incluziei dentare prin urmtoarele mecanisme (pag 116): A.Macrodonii- DA B.Sindromul compresiei de maxilar- DA C.Ereditatea ncruciat -DA D.Traumatisme locale -NU E.Osteita deformant -NU Pag. 116

19

5.Multitudinea de forme clinice ale incluziei dentare permite clasificarea du p urmtoarele criterii: A.Dup criteriul morfologic- DA B.Dup criteriul etiologic -DA C.Dup criteriul topografic- DA D.Dup criteriul antropologic- NU E.Dup criteriul filogenetic- NU Pag. 117 6.Simptomatologia incluziei dentare este reprezentat de: A.Prezena tremelor- DA B.Prezena diastemelor- DA C.Existena pe arcad a unui spaiu- DA D.Mobilitate accentuat a dintelui temporar-NU E.Mobilitate accentuat a dinilor vecini -NU Pag. 117 7.Principalele date furnizate de investigaia radiologic privind incluzia dentar sunt : A.Poziia dintelui inclus- DA B.Adncimea incluziei -DA C.Starea dinilor vecini -DA D. Densitatea osoasa - NU E. Ocluzia centrica-NU Pag. 117 8.Structurile anatomice la distan util a fi observate pe ortopantomogram n incluziile dentare heterotopice sunt : A.Apofizele stiloide -DA B.Conductul auditiv intern- NU C.Oasele parietale- NU D.Apofizele mastoide- NU E.Conductul auditiv extern i intern -NU Pag. 119 9.Incidena Donovan este indicat n radiologie n: A.Incluzia molarului de minte superior -NU B.Incuzia molarului de minte inferior -DA C.Incluzia caninului superior -NU D.Incuzia molarilor maxilari situai oblic- NU E.Incluzia premolarilor superiori -NU Pag. 120

20

10.Pe ortopantomograma efectuat in incluzia dentar sunt vizibile: A.Dintele inclus- DA B.Arcadele dento-alveolare- DA C.Dinii n erupie- DA D.Starea dinilor vecini- DA E.Rapoartele n sens transversal ale arcadelor dentare- NU Pag. 118 11.Factorii locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt n legtur cu: A.Angularea -NU B.Relaia cu canalul mandibular- NU C.Morfologia rdcinii- NU D. Natura esutului acoperitor- NU E.Topografia locului de erupie i morfologia molarului inclus - DA Pag. 131 12.Reperele folosite n clasificarea incluziei molarului de minte inferior ce ne permit o apreciere clinic asupra gradului de dificultate a extraciei sunt: A.Angularea- DA B.Relaia cu planul ocuzal-DA C.Relaia cu ramul mandibular- DA D.Morfologia rdcinii- DA E.Vrsta pacientului- NU Pag. 131 13.Din punt de vedere al angulrii axului molarului de minte inferior inclus, ce permite o evaluare a dificultii extraciei in plan sagital dup Peterson se descriu: A.Incluzia mezio-angular-odontectomie dificil- NU B.Incluzia orizontal odontectomie foarte dificil -NU C.Incluzia vertical odontectomie uoar- NU D.Incluzia vertical odontectomie foarte uoar -NU E.Incluzia disto-angular odontectomie foarte dificil- DA Pag. 131 14.Dup clasificarea lui Winter care are n vedere unghiul format ntre orizontala planului ocluzal i axul lung al molarului de minte inferior inclus, incluzia po ate fi : A.Incluzie cu ax inversat unghi negativ- DA B.Incluzie orizontal- DA C.Incluzie mezio-angular- DA D.Incluzie vertical- DA E.Incluzie axial- NU Pag. 131

21

15.Din punt de vedere al relaiei molarului de minte inferior cu ramul mandibular dup Pell i Gregory clasificarea cuprinde 3 clase : A.Clasa I:Diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber fa de marginea anterioar a ramului mandibular- DA B.Clasa II:jumtatea distal a coroanei este acoperit de marginea anterioar a ramului mandibular- DA C.Clasa III:coroana molarului inclus este total acoperit de ramul mandibular -DA D.Clasa III:coroana molarului inclus situat vestibular este parial acoperit de ramul mandibular -NU E.Clasa III:coroana molarului inclus situat lingual nu este total acoperit de ramul mandibular -NU Pag. 133 16.n general morfologia rdcinii influeneaz dificultatea extraciei molarului de minte inclus prin: A.Curbura rdcinilor- DA B.Lungimea rdcinii -DA C.Spaiul periodontal -DA D.Dimensiunea mezio-distal a rdcinilor- cu ct aceast dimensiune este mai mare la nivel cervical cu att este mai uoar extracia- NU E.Curbura rdcinilor spre mezial scade dificultatea extraciei- NU Pag. 136 17.n incluzia dentar, dac ntre molarul de minte i molarul de 12 ani exist spaiu: A.Extracia molarului de minte este mult mai dificil -NU B.Extracia molarului de minte este mult mai facil -DA C.Se vor folosi numai elevatoarele -NU D.Se va folosi numai cletele corespunztor- NU E.Se vor folosi numai freze cilindrice de dimensiuni mici- NU Pag. 137 18.Factori care uureaz odontectomia M3 inferior sunt: A.Poziia mezio-angular -DA B.Poziia disto-angular -NU C.Clasa II dup Pell i Gregory- NU D.Spaiu parodontal larg- DA E.Os elastic DA Pag. 141

22

19.Factori care ngreuneaz o dontectomia M3 inferior sunt: A.Poziia mezio-angular- NU B.Poziia disto-angular -DA C.Clasa II dup Pell i Gregory- NU D.Rdcini scurte -NU E.Clasa B dup Pell i Gregory- NU Pag. 141 20.Tulburrile asociate erupiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt: A.Complicaii septice -DA B.Complicaii trofice -DA C.Complicaii tumorale- DA D.Complicaii mecanice -DA E.Complicaii osoase -NU Pag. 141 21.Incluzia caninului superior este: A.Mai frecvent la sexul masculin -NU B.Mai frecvent la sexul feminine -DA C.Mai frecvent pe hemiarcada dreapt- NU D.Mai frecvent n poziie vestibular -NU E.Mai frecvent n poziie orizontal- NU Pag. 159 22.n odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de accidente intraoperatorii: A.Deschiderea foselor nazale -DA B.Deschiderea sinusului maxilar- DA C.Luxarea dinilor vecini -DA D.Fractura procesului alveolar- DA E.Sinuzita maxilar odontogenen -NU Pag. 163 23.Indicaiile redresrii chirurgical-ortodontice a caninilor inclui sunt: A.La pacienii tineri- DA B.n incluzii profunde- NU C.n anomalii de form- NU D.n anomalii de volum- NU E.La adulti-NU Pag. 165

23

24.n majoritatea cazurilor incluzia incisivilor centra li superiori este consecina: A.Prezenei unui dinte supranumerar care blocheaz erupia acestuia -DA B.Unui traumatism la nivelul incisivilor temporari -DA C.Unei boli intercurente- NU D.Prezenei altor dini inca neerupti pe arcada -NU E.Unor modificri morfologice ale maxilarelor- NU Pag. 166 25.Transplantarea caninului inclus const n (pag.166): A.Extracia caninului inclus i introducerea ntr -o alveol nou creat n creasta alveolar DA B.Extracia pe cale mixt a caninului inclus- NU C.Extracia caninului inclus i introducerea n alveola rmas dup extracia dintelui temporar-DA D.Extracia pe cale vestibular a caninului inclus- NU E.Repoziionarea chirurgical a dintelui inclus- NU Pag. 166 26.Atitudinea terapeutic n incluzia caninilor superiori poate fi radical sau conservatoar e n raport cu : A.Poziia incluziei- DA B.Profunzimea incluziei- DA C.Spaiul existent pe arcad -DA D.Vrsta pacientului- DA E.Poziia dinilor antagonisti- NU Pag. 160 27.Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel: A.Incluzie palatinal, mezializat sau distalizat -DA B.Incluzie vestibular -DA C.Incluzie intermediar sau transversal- DA D.Incluzie joas -NU E.Incluzie nalt -NU Pag. 160 28.Complicaiile supurative uoare reprezentate de pericoronarita asociat incluziei caninului superior pot evolua spre: A.Rinite supurate -DA B.Tromboflebita sinusului cavernos- NU C.Meningite -NU D.Pericardite -NU E.Septicemie -NU Pag. 160

24

29.Odontectomia pe cale mixt a caninului superior este indicat n (pag.163): A.Incluziile vestibulo-palatine transversale -DA B.Incluziile nalte- NU C.Incluziile superficiale -NU D.Incluziile complicate- NU E.Incluziile profunde- NU Pag. 163 30.n redresarea chirurgical-ortodontic a caninului inclus tratamentul cuprinde trei etape principale: A.Meninerea sau obinerea spaiului necesar pe arcad -DA B.Descoperirea chirurgical a coroanei i ancorarea dintelui- DA C.Tracionarea lent i progresiv pn la alinierea caninului pe arcad - DA D.Transplantarea dintelui -NU E.Extracia propriu-zis NU Pag. 165

25

4 .TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE (1, pag. 174- 194) 1.Anomaliile anatomice ce indic rezecia apical sunt urmtoarele: A. Calcificri ale canalului cu reacie periapical -DA B. Canale cu curburi accentuate-DA C. Ci false, perforaii ale podelei camerei pulpare -NU D. Obturaia incomplet a canalelor laterale-NU E. Resorbii radiculare externe sau interne-DA Pag.174 2.Contraindicaiile absolute ale rezeciei apicale sunt: A. Corticala groas aa cum se ntmpla n cazul molarilor mandibulari-NU B. Dini fr valoare protetic -DA C. Raportul nefavorabil coroan-rdcin care trebuie foarte bine evaluat preoperator-NU D. Fractura radicular verticala-DA E. Pacieni cu imunosupresie-DA Pag.175 3.Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apical: A. Dimensiuni limitate ce ofer acces minim, ceea ce constituie un inconvenient dac apexul sau leziunea periapical sunt dificil de localizat - DA B. Se intervine asupra marginii gingivale libere-NU C. Decolarea se realizeaz folosind uneori fore excesive, ceea ce duce la delabrarea lamboului la capete-DA D. Pacientul poate menine o bun igien oral-NU E. Incizie i decolare facile-NU Pag.177 4.Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt: A. Accesul chirurgical este foarte bun-DA B. Tensiunea n lambou este minim-DA C. Sutura interdentar este mai dificil-NU D. Rdcinile dentare sunt vizibile n totalitate-DA E. Igiena orala este mai dificil de meninut-NU Pag.179

26

5. Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmtoarele: A. Accesul este nefavorabil, dup decolarea lamboului-NU B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata-NU C. Colurile lamboului se pot necroza-DA D. Irigaia lamboului poate fi deficitar-DA E. Sutura este dificil deoarece lamboul de mucoas este subire-DA Pag.178 6.Avantajele lamboului gingival in plic sunt: A. Decolarea lamboului este dificil-NU B. Tensiunea asupra lamboului este excesiv-NU C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia-DA D. Accesul si vizibilitatea sunt minime-NU E. Inseria gingival poate fi modificat dup necesiti-DA Pag.179 7.Principiile generale privind incizia si creearea lambourilor n rezecia apical sunt: A. Incizia se va realiza printr-o miscare ferm i continu-DA B. Incizia trebuie s intersecteze o cavitate deja existent-NU C. Inciziile verticale trebuie practicate n convexitil e dintre eminenele radiculare -NU D. Baza lamboului trebuie s fie mai ngust dect marginea sa liber-NU E. Lamboul va fi astfel creeat nct s protejeze structurile anatomice de vecintate-DA Pag.180 8.Decolarea unui lambou se va realiza: A. Cu un decolator foarte bont pentru a nu produce delabrri ale lamboului -NU B. Se ncepe decolarea la colurile lamboului-DA C. Mucoasa i periostul trebuie decolate impreun ca parte integrant a lamboului-DA D. Protuberantele ososase si exostozele nu impiedica niciodata decolarea continua a lamboului -NU E. Decolarea se realizeaz dinspre apical-NU Pag.182 9.Principii generale in deprtarea lamboului: A. Deprtatorul se va sprijini pe os si niciodat pe lambou-DA B. Deprttorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiace nte-NU C. Lamboul nu va fi deprtat in tensiune niciodat-DA D. Buzele i mucoasa jugal nu se vor indeprta cu un alt instrument-NU E. Dac este necesar i accesul nu este suficient se va prelu ngi incizia-DA Pag.183

27

10.In cazul osteotomiei i corticalei osoase intacte, localizarea apexului si a leziunii periapicale se face pe baza: A. Se urmrete relieful corticalei vestibulare-DA B. Cnd corticala osoas este subire, nu se poate explora poziia apexului prin perfo rarea acesteia cu o sond-NU C. Nu se poate aproxima lungimea rdcinii pe ba za radiografiei retroalveolare izometrice -NU D. Se poate aproxima lungimea rdcinii, msurnd lungimea acului folosit pentru tratamentul mecanic-DA E. Se poate practica un mic orificiu in cortical, n care se aplic un material radioopac, apoi se face radiografie de control-DA Pag.183 11.Chiuretajul periapical are ca timpi operatori: A. Se incepe cu chiureta orientat cu convexit atea spre os-NU B. Se detaeaz leziunea progresiv, dup care este ndeprtat n ntregime-DA C. Se folosesc chiurete adaptate leziunii periapicale-DA D. Se recomand trimiterea piesei pentru examen histopatologic- DA E. Pentru diagnostic corect piesa trebuie s fie ct mai fragmentat-NU Pag.184 12.Principii generale n secionarea i ndeprtarea apexului(rezecia apical propriu -zis): A. Se va rezeca un segment de 3-5 mm-NU B. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la nivelul geodei osoase-NU C. Nu se rezec niciodat mai mult de 1/3 din lungimea rdcinii-DA D. Planul de seciune va fi bizotat spre vestibular (45)-DA E. n cazul unui chist extins la mai muli dini, se practic rezecia i sigilarea apexian la toi dinii cu apexurile n leziunea chistic-DA Pag.186 13.Dinte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator, dar poate fi obturat intraoperator pe cale direct: A. Canale cu secreie persistent-DA B. Formarea de praguri n timpul tratamentului endodontic-DA C. Prezenta unei reconstituiri corono-radiculare-NU D. Rdcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in 1/3 apicala-DA E. Corp strin pe canal-DA Pag.188

28

14.Materialele pentru obturaia retrograd in rezecia apical, trebuie s ndeplineasc urmtoarele deziderate: A. S realizeze sigilarea tridimensional a canalului radicular-DA B. S fie biocompatibile-DA C. Sa nu inhibe creterea bacterian-NU D. S fie solubil i stabil volumetric-NU E. S prezinte radioopacitate-DA Pag.190 15.Complicaiile postoperatorii tardive n rezecia apical sunt: A. Suprainfectarea-NU B. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fr rcire-DA C. Hematomul-NU D. Fractura rdcinii-DA E. Hemoragia postoperatorie-NU Pag.193 16.Accidente intraoperatorii n rezecia apical: A. Leziuni nervoase-DA B. Hemoragie postoperatorie-NU C. Colorarea esuturilor din cauza materialelor de obturaie retrograd-NU D. Necroza osului-NU E. Mobilizarea obturaiei retrograde din cauza cavitii neretentive-NU Pag.192 17.Contraindicaiile relative ale rezectiei apicale sunt: A. Fractura radicular vertical-NU B. Corticala vestibular groasa-DA C. Parodontopatie marginal cronic -NU D. Pacieni cu imunosupresie-NU E. Resturi radiculare cu absen marcat de esuturi dure dentare-NU Pag.175 18.Criteriile de apreciere a succesului in rezecia apical sunt: A. Simptomatologie clinic specific,prezenta( edem, durere, fistul)-NU B. Dinte nefuncional-NU C. Imagine radiologic lipsit de orice elemente pat ologice-DA D. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare dect cea preexistent -NU E. Semne radiologice de resorbie radiculare sau hipercementoz-NU Pag.175

29

19.Lamboul intrasulcular triunghiular este format din: A. O incizie orizontal n anul gingival , completat la cele 2 extremiti cu dou incizii verticale de descrcare-NU B. O incizie orizontal de-a lungul marginii libere gingivale-NU C. O incizie orizontal la distan de marginea gingival liber i dou incizii oblice de descrcare-NU D. O incizie orizontal n anul gingival continuat de o incizie vertical de descrcare -DA E. O incizie curb, convex spre marginea gingival-NU Pag.178 20.n cazul apariiei unei comunicri oro -sinusale sau oro-nazale: A. Se realizeaz suplimentar manevra Valsalva-NU B. Se ncearc explorarea suplimentar a comunicrii-NU C. Se conserv mucoasa sinusal sau nazal-DA D. Nu se continu intervenia-NU E. Se meeaz cavitatea rmas-NU Pag.186 21.Reacolarea i sutura se realizeaz de regula cu: A. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0-DA B. Cu fire separate,neresorbabile, 5-0 -NU C. Cu fir continuu, resorbabil 2-0-NU D. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0-NU E. Cu fire separate, neresorbabile, 2-0-NU Pag.190 22.ngrijirile post operatorii dup rezecia apical sunt: A. Dieta din ziua interveniei va fi solid, rece-NU B. Se cltete usor gura cu soluii antiseptice pe baz de clorhexidin-DA C. Splatul pe dini este permis din ziua interven iei-NU D. Se evit masticaia pe partea opus zonei operate-NU E. Se consum buturi carbogazoase n primele zile dup intervenie-NU Pag.193 23.Accidentele intraoperatorii n rezecia apical: A. Edem-NU B. Leziuni nervoase-DA C. Hemoragie postoperatorie-NU D. Mobilitate excesiv a dintelui-NU E. Necroza osului prin frezaj intempestiv-NU Pag.192

30

24.Chiuretajul periapical este o intervenie chirurgical care are ca scop: A. Secionarea poriunii corono-radiculare afectate i extracia acesteia, cu meninerea restului coroanei i/sau rdcilor-NU B. ndeprtarea unei cantiti osoase suficiente pentru accesul chirurgical, cu expunerea apexului i a leziunii periapicale-NU C. Secionarea chirurgical i ndeprtarea segmentului apical al rdcinii unui dinte -NU D. ndeprtarea apexului i a esuturilor patologice-NU E. Simpla nlturare a materialului de obturaie n exces-DA Pag.194 25.Avantajele lamboului gingival in plic sunt: A. Decolarea lamboului este facila -NU B. Tensiunea asupra lamboului nu este excesiv-NU C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia-DA D. Accesul si vizibilitatea sunt minime-NU E. Inseria gingival nu poate fi modificat dup necesiti-NU Pag.179 26.Decolarea unui lambou se va realiza: A. Cu un decolator ascuit - DA B. Se ncepe decolarea de la baza lamboului-NU C. Mucoasa i periostul trebuie decolate impreun-DA D. Decolare este facila cand corticala osoasa este neregulata marginal-NU E. Decolarea se realizeaz dinspre partea orala-NU Pag.182 27.Principii generale n secionarea i ndeprtarea apexului(rezecia apical propriu -zis): A. Se va rezeca un segment apical de 5 mm-NU B. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la limita geodei osoase-NU C. Se poate rezeca 1/2 din lungimea rdcinii-NU D. Planul de seciune va fi bizotat spre vestibular (45)-DA E. n cazul unui chist extins la mai muli dini, nu se practic rezecia i sigilarea apexian la toi dinii cu apexurile n leziunea chistic-NU Pag.186 28.Principii generale in deprtarea lamboului: A. Deprtatorul se va sprijini pe lambou-NU B. Deprttorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacent e-NU C. Lamboul va fi deprtat in tensiune-NU D. Buzele i mucoasa jugal nu se vor indeprta cu un alt instrument-NU E. Dac este necesar i accesul nu este suficient se va prelungi incizia-DA Pag.183

31

29.Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apical: A. Exista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului-NU B. Se intervine asupra marginii gingivale libere -NU C. Incizie si decolare facila-DA D. Pacientul nu poate menine o bun igien oral-NU E. Incizie i decolare dificile-NU Pag.177 30.Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala consta in: A. Bisturiu-DA B. Sindesmotom-NU C. Pensa ciupitor de os-NU D. Chiurete de diferite dimensiuni-DA E. Pensa Kocher-NU Pag. 176

32

5. TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC (1, pag. 198-220) 1.n cazul frenoplastiei n Z inciziile oblice se fac n unghi de: A. 450 - NU B. 900 NU C. 600 DA D. 300 NU E. 150 NU Pag.199 2. Incizia n cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie este: A. Trapezoidala NU B. La nivelul insertiei alveolare a frenului DA C. n baionet NU D. Tip Pichler NU E. in L NU Pag199. 3. Frenul lingual este constituit din: A. esut conjunctiv lax NU B. esut fibros NU C. Fibre musculare NU D. Mucoas acoperitoare groasa NU E. esut conjunctiv dens ce poate conine fibre musculare din muchiul genioglo sDA Pag 200 4. Etiologia hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale este: A. Determinata de fumat NU B. Iritativ-mecanic cronic DA C. Iritativ-mecanic acut NU D. Neoplazic NU E. Idiopatic NU Pag 206 5. Frenotomia presupune urmatoarea incizie: A. Verticala NU B. Oblic mezial dreapta-NU C. In Z NU D. Transversala, perpendiculara pe fren DA E. In V-NU Pag.206 6. Defectul rezultat dupa excizia frenului hipertrofiat este: A. Trapezoidal-NU B. Liniar-NU C. Romboidal-DA D. Triunghiular-NU E. Arcuat-NU pag.201

33

7. Vestibuloplastia la mandibul a fost descris pentru prima dat n 1924 de: A. Trauner NU B. MacIntosh NU C. Kazanjian DA D. Obwegesser NU E. Valerian Popescu NU Pag 208 8. Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate este: A. Reducerea marcat a adncimii alveolare NU B. Reducerea marcat a latimii anului vestibular NU C. Insertie joasa a frenurilor NU D. Reducerea marcat a nlimii i/sau limii crestei alveolare , in unele situatii DA E. Stimularea creterii nlimii i/sau limii crestei alveolare NU Pag.214 9. Regularizarea osoas postextracional n extracia alveoloplastic a dintilor egresati urmarete: A. Micorarea spaiului dintre cele dou creste edentate NU B. Conservarea spaiului dintre cele dou creste edentate NU C. Mrirea spaiului dintre cele dou creste edentate DA D. nlarea crestei edentate NU E. Creterea limii crestei edentate NU Pag.213 10. n rezecia modelant a crestei oblice interne ascuite nu se recomand realizarea unei incizii de descarcare linguale datorit : A. Pericolului lezrii nervului bucal NU B. Pericolul lezrii limbii NU C. Pericolul lezrii arterei faciale NU D. Pericolul lezrii nervului lingual DA E. Pericolul secionarii fibrelor muchiului buccinator NU Pag 215 11. Tuberoplastia se realizeaz n scopul mbuntairii: A. Relaiilor interdentare NU B. nchiderii marginale anterioare a protezelor scheletizate NU C. nchiderii marginale posterioare a protezelor totale DA D. Ofertei osoase n vederea aplicrii implantelor endoosoase NU E. starii de igiena orala a pacientului NU Pag 217 12. Incizia care se practic pentru osteotomia torusului palatin este: A. n L NU B. n V NU C. n Z NU D. n H inversat DA E. In W NU Pag 218

34

13. Torusul mandibular este localizat: A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral n zona caninpremolar DA B. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular n zona incisivo-canin NU C. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral n zona molarului 3 NU D. Pe versantul lingua al procesului alveolar mandibular bilateral n zona incisivo-canin NU E. Pe versantul vestibular mandibular uni sau bilateral n zona canin-premolar NU Pag 219 14. Dup incizia mucoasei n plastia anului pelvilingual prin decolare supraperiostal se prepar: A. lambouri totale vestibulare NU B. lambouri totale linguale NU C. lambouri pariale vestibulare i linguale DA D. lambouri pariale jugale NU E. lambouri pariale pe coama crestei alveolare NU Pag 209 15. Precizai care dintre urmtoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor labiale: A. VestibuloplastiaNU B. Frenectomia DA C. Frenoplastia in Z DA D. Tuberoplastia NU E. Frenoplastia cu vestibuloplastie DA Pag 198,199 16. In cadrul tehnicilor de frenoplastie linguala se va tine cont de urmatoarele formatiuni anatomice: A. Canalul Wharton DA B. Artera faciala NU C. Vena linguala DA D. Glanda sublingualaNU E. Vena faciala NU Pag 202 17. Precizai care dintre denumirile de mai jos descriu hiperplazia inflamatorie a mucoase i fundului de sac vestibular: A. Hiperplazia palatinal NU B. Hiperplazia de proteza DA C. Epulis fissuratum DA D. Epulis granulomatos NU E. Hiperplazie gingivala indusa medicamentos NU Pag.203

35

18. Fibromatoza tuberozitar se poate dezvolta: A. n plan vertical DA B. n plan sagital NU C. n plan transversal DA D. n ambele planuri DA E. n plan antero-posterior NU Pag.204 19. n cazul fibromatozei tuberozitare, efecturarea ortopantomografiei este obligatorie pentru : A. A confirma natura conjunctiv a formaiu nii DA B. A infirma evoluia n prile osoase DA C. A infirma evoluia n sinusul maxilarNU D. A exclude prezena unui dinte inclus DA E. A exclude prezena unei formaiuni tumorale DA Pag. 204 20. Hiperplazia gingival este caracterizat prin: A. Creterea asimptomatica a gingiei DA B. Creterea rapid a gingiei NU C. Creterea lent i progresiv a gingiei DA D. Creterea localizat sau generalizat a gingiei DA E. Cretere simptomatic a gingiei NU Pag. 206 21. Tehnicile de vestibuloplastie la mandibul au ca dezavantaje: A. Modificri postoperatorii ale adncimii anului vestibular din cauza bridelor cicatriciale DA B. Stimularea hipertrofiei osoase la nivelul crestei alveolare NU C. Modificri postoperatorii ale adncimii anului lingual NU D. Stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare DA E. Stimularea atrofiei osoase la nivelul marginii bazilare NU Pag 208 22. Incizia iniial n cazul ndeprtrii hiperplaziei gingivale se realizeaz: A. Perpendicular pe festonul gingival NU B. Paralel cu festonul gingival doar pe un versant al crestei NU C. Paralel cu festonul gingival pe ambele versante ale crestei DA D. Pn la nivelul periostului DA E. Obligatoriu intereseaz i periostul NU Pag 206 23. Creasta balant reprezint: A. O zon de hiperplazie cu aspect inflamator NU B. O zon de hiperplazie fr aspect inflamator DA C. Localizat de obicei n zonele frontale edentate atat la maxilar cat si la mandibula DA D. Localizat n zonele frontale dentate NU E. O zon de hipertorfie NU Pag 207

36

24.Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula, Kazanjian recomand: A. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile NU B. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fix i cea mobil DA C. Raalizarea unei incizii pe mijlocul crestei edentate-NU D. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei edentate NU E. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe NU Pag 208 25. Vestibuloplastia dupa tehnica Kajanjian este indicat cand: A. Inaltimea mandibulei este sub 1 cm NU B. La pacieni cu atrofie sever mandibularaNU C. La pacieni cu fundul de sac ingust prin inserarea inalta a musculaturii -DA D. Inaltimea mandibulei este de 10-15 mm-DA E. E.Vestibulul prezinta bride cicatriciale NU Pag 208 26. Principiile alveoplastiei sunt: A. Cunoaterea exact a anatomiei zonei DA B. Inciziile se realizeaz pe versan ii crestei NU C. Inciziile se realizeaz pe coama crestei fr incizie de descrcare DA D. Dac inciziile de descrcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie s fie mai mica dect celelalte laturi NU E. Decolarea lamboului mucoperiostal s fie minim DA Pag 211 27. Extractia alveoloplastica reprezint o intervenie chirurgicala care: A. Se realizeaz concomitent cu extraciile dentare DA B. Se realizeaz fr conservarea osului alveolar NU C. Se realizeaz cu conservarea osului alveolar DA D. Impune regularizarea osoas la nivelul suprafeelor neregulate i/sau a septurilor interradiculare DA E. Se realizeaz fr regularizare osoas NU Pag 211 28. Exractia alveoloplastica presupune realizare unei incizii: A.La nivelul festonului gingival DA B.La 1cm de festonul gingival NU C.La nivelul fundului de sac vestibular NU D.La limita dintre mucoasa fixa si cea mobila NU E.In mucosa mobila NU Pag 211 29.Osteoamele periferice sunt localizate de cele mai multe ori: A.Vestibular la mandibula DA B.Vestibular la maxilar DA C.Oral la maxilar NU D.Central intraosos NU E.Vestibulo-oral NU Pag220

37

30. LANDA descrie trei forme clinice de torus palatin: A. Torus ovalar cu localizare n treimea anterioar a bolii palatine NU B. Torus ovalar cu localizarea n treimea posterioar a bolii palatine DA C. Torus alungit cu localizare n dou treimi posterioare ale bolii palatine DA D. Torus alungit cu localizare n dou treimi anterioare ale bolii palatine DA E. Torus ovalar cu localizare n dou treimi anterioare ale bolii palatine NU Pag 218

38

6. INFECTII ORO-MAXILO-FACIALE (1, pag. 242-268, 270-288)

1. Flora microbiana implicata in supuratiile cervico-faciale este: A. Specifica - NU B. Nespecifica -DA C. Mixta -DA D. Compusa doar din germeni anaerobi -NU E. Polimorfa -DA Pag. 242 2. Infectiile specifice sunt reprezentate de : A. infectiile spatiilor fasciale primare-NU B. infectiile spatiilor fasciale secundare -NU C. supuratiile difuze -NU D. actinomicoza- DA E. supuratiile circumscrise -NU Pag. 246 3. Vindecarea plagilor chirugicale dupa incizia supuratiilor se va realiza: A. per primam -NU B. per secundam -DA C. dupa sutura intradermica -NU D. dupa sutura in planuri anatomice -NU E. Dupa sutra de pozitie Pag 246 4. Flegmonul este o supuratie difuza in care: A. exista o colectie supurata -NU B. sint prezente sfacele si bule gazoase -DA C. nu este modificata temperatura corporala -NU D. valoarea procalcitoninei este normala - NU E. apare constant poliuria- NU Pag. 245 5. In abcesul spatiului vestibular, faza subperiostala este dominata: A. de congestia tegumentului -NU B. de febra inalta -NU C. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui cauzal- DA D. de dureri intense -DA E. stare generala intens alterata -NU Pag 247

39

6. Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului vestibular se face cu: A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare -DA B. alveolita postextractionala -NU C. abcesul palatinal -NU D. fibromatozele gingivale localizate -NU E. chistul de maxilar suprainfectat -DA Pag. 247 7. In infectiile spatiului genian, examenul clinic obiectiveaza: A. tumefactie discreta -NU B. deglutitie imposibila -NU C. tegumente acoperitoare destinse si lucioase -DA D. torticolis -NU E. hipoestezie pe nervii infraorbitar si mentonier -NU Pag. 252 8. Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului infratemporal se face cu: A. tumorile suprainfectate ale glandei parotide -NU B. abcesul vestibular de la molarul 1 superior -NU C. abcesul spatiului genian - NU D. nevralgiile de trigemen -DA E. pericoronarita molarului 3 inferior -NU Pag. 256 9.Flegmonul de planseu bucal poate determina: A. Tromboza septica a sinusurilor craniene -DA B. Meningita septica -DA C. Pareza de facial -NU D. Mediastinita acuta -DA E. Gangrena pulmonara -DA Pag.271 10.Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutie urmatoarele spatii: A. Laterofaringian -NU B. Infratemporal - DA C. Sinusul maxilar -DA D. Mentonier NU E. Submandibular -DA Pag. 272 11.Fasciita necrozanta: A. Se refera la o supuratie grava a partilor moi -DA B. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba -NU C. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna -NU D. Debuteaza cu manifestari clinice specifice -NU E. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta - DA Pag. 273

40

12.Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu : A. Adenopatii cervicale suprainfectate -DA B. Tumori benigne ale glandelor salivare -NU C. Supuratii difuze -DA D. Lipomatoza cervicala -NU E. Tumori maligne suprainfectate- DA Pag. 274 13.Abcesul cerebral A. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene -NU B. Clinic, apar semne directe de hipertensiune intracraniana -NU C. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast -DA D. Tratamentul este specific neurochirurgical -DA E. Evolueaza spre septicemie -NU Pag 276 14.Osteoperiostita A. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata -DA B. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita -DA C. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului anatomopatologic -NU D. Tratamentul consta in sechestrectomie -NU E. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea capacitatii de aparare a organismului -DA Pag 281 15.Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin include: A. Osteomielite supurate, acute sau cornice -DA B. Osteomielite supurate, de tip cronic sclerogen -NU C. Osteomielite dupa infectii specifice -DA D. Osteomielite nesupurate de tip cronic sclerogen -DA E. Osteomielita radionecrotica -NU Pag 282 16.Diagnosticul diferential al osteomielitei supurate cronice se face cu: A. Tumori benigne osoase -DA B. Infectii nespecifice osoase -NU C. Tumori maligne osoase DA D. Displazia fibroasa -DA E. Supuratii periosoase -DA Pag. 283 17.Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF: A. Este o infectie contagioasa nespecifica -NU B. Evolueaza in mai multe stadii -DA C. Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome -DA D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor serologice specifice- DA E. Tratamentul este chirurgical- DA Pag. 287

41

18.Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala si maxilo-faciala,se stabileste: A. In urma examenului clinic -DA B. Pe baza IDR la tuberculina -DA C. Punctie cu inoculare pe medii de cultura -NU D. Examen RMN -NU E. Lavaj bronho-alveolar -NU Pag. 288 19.Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale sunt: A. Incizia se practica in zone declive pentru a permite drenajul gravitational- DA B. Incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei slab vascularizate -NU C. Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile anatomice afectate -DA D. Tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical -DA E. Spalaturile antiseptice trebuie efectuate bidirectional -NU Pag 245 20. Cauzele supuratiilor spatiului infratemporal sunt: A. Punctii sinusale gresit efectuate - DA B. Infectii dento-parodontale ale molarilor superiori- DA C. Punctii septice la spina Spix -NU D. Difuzarea infectiei din spatiul mentonier -NU E. Difuzare infectiilor din spatiile vecine - DA Pag. 255 21.Spatiul submandibular este delimitat de : A. Medial: m. milohioidian, m. hioglos, m. stiloglos -DA B. Inferior: tegument si platisma -NU C. Anterior: pintecele anterior al digastricului si m. stilohioidian - NU D. Superior: mandibula, m milohioidian, m maseter - DA E. Posterior: pintecele posterior al digastricului, m stilohioidian -DA Pag 257 22.Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului sublingual se face cu: A. Litiaza submandibulara supurata -NU B. Abcesul spatiului submandibular -DA C. Warthonita, periwarthonita -DA D. Tumorile chistice de planseu bucal -DA E. Flegmonul difuz al planseului bucal -DA Pag 259 23.Spatiul parafaringian este subimpartit in : A. Spatiul laterofaringian -DA B. Spatiul prevertebral -DA C. Spatiul pterigomaxilar -NU D. Spatiul retrofaringian -DA E. Spatiul pterigomandibular -NU Pag 265

42

24.Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se face cu: A. Flegmonul amigdalian -DA B. Flegmonul pterigomandibular -NU C. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus -DA D. Abcesul planseului bucal -NU E. Tumorile laterofaringiene -DA Pag 266 25.Spatiul retrofaringian este delimitat de : A. Medial: spatiul prevertebral -NU B. Lateral: spatiul laterofaringian de partea controlaterala -DA C. Superior: baza craniului -DA D. Inferior: vertebrele C4-T4 si mediastinul -NU E. Anterior:peretele posterior al faringelui -DA Pag 266 26.Flegmonul planseului bucal: A. Se mai numeste angina Ludwig -DA B. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare, spatiile sublinguale, spatiul submentonier -DA C. Supuratia difuza se poate extinde spre spatiul laterocevical, genian, spatiul maseterin NU D. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul spatiului pterigomandibular -NU E. Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superiori -NU Pag 270 27.Adenita acuta supurata se caracterizeaza prin: A.Colectie difuza NU B.Colectie bine delimitata DA C.Prezinta la periferie fenomenul de periadenita DA D.Tegumentele acoperitoare sunt congestive DA E.Starea generala nu este alterata -NU Pag 278 28.Diagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene se face cu: A. Tumorile de parotida -DA B. Chistul sebaceu supurat -NU C. Abcesul spatiului parotidian -DA D. Artita cronica temporo mandibulara -NU E. Adenopatia metastatica pretragiana ulcerata -NU Pag 278-279

43

29.Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici: A. Este bilaterala simetrica, cu ganglioni mobili si duri -NU B. Este nedureroasa -DA C. Ganglionii sunt fermi si mobili -DA D. Se insoteste de febra, splenomegalie -NU E. Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau IgM -NU Pag. 279,280 30.Sifilisul tertiar A. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilide B. Se insoteste de adenopatie C. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si gome D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a reactiilor serologice specifice E. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptamini Pag 287

44

7. AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR (1, pag. 292-308)

1. Baza piramidei triunghiulare a sinusului maxilar este: A. superior, reprezentata de planseul cavitatii orbitare-NU B. extern, reprezentata de peretele lateral al maxilarului-NU C. inferior, reprezentata de osul palatin-NU D. medial, reprezentata de peretele extern al fosei nazale-DA E. anterior, reprezentata de peretele anterior al maxilarului-NU Pag. 292 2. Sinusul maxilar: A. este o cavitate anexa a foselor nazale-DA B. se deschide in meatul superior -NU C. se deschide in meatul mijlociu-DA D. se deschide in meatul inferior-NU E. este implicat in apararea imuna nespecifica-DA Pag. 292 3. Sinusul maxilar: A. este o cavitate anexa a cavitatii orale-NU B. este cavitate de rezonanta pentru fonatie-DA C. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului mijlociu al fetei-DA D. este structura de sustinere a globului ocular-NU E. este o structura compacta-NU Pag. 293 4. Mucoasa care acopera peretele sinusului maxilar este : A. formata dintr-un epiteliu cu ortokeratoza-NU B. formata dintr-un epiteliu cu parakeratoza-NU C. formata dintr-un epiteliu cilindric, cu cili-DA D. formata dintr-un epiteliu pluristratificat-DA E. formata dintr-un epiteliu de tip respirator-DA Pag. 293 5. Mucoasa sinusului maxilar este susceptibila patologiei : A. infectioase-DA B. alergice-DA C. traumatice-NU D. neoplazice-DA E. autoimune-NU Pag.293

45

6. Raportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul maxilar : A. este variabil in functie de marimea sinusului maxilar-DA B. este variabil in functie de lungimea radacinilor dentare-DA C. este variabil in functie de inaltimea proceselor alveolare-DA D. este variabil in functie de numarul de dinti de pe arcada-NU E. este variabil in functie de patologia mucoasei sinusului maxilar-NU Pag. 293 7. Sinuzita maxilara de cauza dentara : A. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a sugarului-NU B. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a adolescentului-NU C. este cea mai frevcenta afectiune sinuzala a adultului-NU D. este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma interactiunilor patologice dintre structurile dento-parodontale invecinate si sinusul maxilar-DA E. este cea mai frecventa afectiune infectiosa sinuzala -NU Pag. 294 8. Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. caria dentara simpla-NU B. inflamatia cronica a mucoasei rino-sinusale-DA C. candidoza orala-NU D. xerostomia-NU E. lipsa igienei orale-NU Pag. 295 9. Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale-DA B. deviatia de sept nazal-DA C. scaderea motilitatii ciliare si crestrea de mucus intrasinusal-DA D. anclavarea dentara-NU E. candidoza orala cronica atrofica-NU Pag.295 10. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A. caria dentara a dintilor maxilari-NU B. pulpita dentara acuta a dintilor sinuzali-NU C. pulpita dentara cronica a dintilor maxilari-NU D. necroza dentara a dintilor maxilari-NU E. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali-DA Pag.295 11. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali-DA B. incluzia dentara a caninilor maxilari-NU C. chisturi radiculare suprainfectate a dintilor maxilari sinuzali-DA D. gingivita cronica-NU E. parodontita marginala cronica profunda la premolarii si molarii maxilari-DA Pag.295

46

12. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari-NU B. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali-DA C. incluzia caninului maxilar-NU D. complicatiile infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar-DA E. chisturi foliculare suprainfectate la dintii sinuzali-DA Pag.295 13. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. obturatii de canal la dintii maxilari-NU B. obturatii de canal cu depasire la dintii sinuzali-DA C. obturatii de canal incomplete la dintii sinuzali-DA D. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali-DA E. toate cauzele de mai sus-NU Pag 295 14. . Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare-NU B. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor sinuzali-NU C. comunicarea oro-sinuzala postextractionala neobservata-DA D. comunicarea oro-sinuzala postextractionala incorect tratata-DA E. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv-NU Pag.295 15. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv-DA B. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv-NU C. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei dentare-DA D. impingerea caninului in fosa nazala in timpul odontectomiei-NU E. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul odontectomiei-DA Pag 295 16. In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei faze successive: A. tumor, calor si dolor-NU B. congestiva, catarala si supurata-DA C. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza-NU D. exudativa, de granulare si epitelizare-NU E. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate-NU Pag.296 17. In sinuzita maxilara cronica, mucoasa este : A. congestionata-NU B. hiperplaziata-DA C. atrofiata-NU D. cu formatiuni polipoide si chistice-DA E. profund alterata-DA Pag 296

47

18. In sinuzitele maxilare cronice reversibile apare: A. scaderea IgA-NU B. cresterea IgA-DA C. scaderea vascozitatea mucusului-NU D. cresterea vascozitatea mucusului-DA E. disparitia partiala sau totala a cililor-DA Pag.296 19. In sinuzitele maxilare cronice ireversibile se observa: A. tendinta la scleroza si chisturi de natura glandulara-DA B. disparitia complexelor immune circulante-NU C. lipsa celulelor caliciforme -DA D. fibroza parcelara sau totala-DA E. disparitia cililor cu metaplazie epiteliala-DA Pag.296 20. Germenii microbieni implicati frecvent in sinuzita maxilara de cauza dentara sunt : A. haemophilus influenzae-NU B. germenii microbieni probiotici-NU C. pneumococii-DA D. colibacilii-DA E. stafilococus aureus-NU Pag. 296 21. Semnele clinice in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara sunt : A. durere unilaterala in etajul mijlociu al fetei, cu iradiere in regiunea orbitala, frontotemporala, occipitala, exacerbata de pozitia decliva a capului-NU B. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat, in special in pozitia decliva a capuluiDA C. febra 38-39C-NU D. iritatie faringiana-DA E. cacosmie subiectiva-NU Pag.297 22. Radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara: A. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism-NU B. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit-NU C. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la periferie-DA D. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata central-NU E. marimea si forma sinusurilor maxilare-DA Pag. 297 23. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se face cu : A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica-DA B. sinuzitele maxilare specifice-NU C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat-NU D. sinuzita maxilara alergica-NU E. sinuzita maxilara fungica-NU Pag. 299

48

24. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara se face cu : A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica-NU B. sinuzitele maxilare specifice-DA C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat-DA D. sinuzita maxilara alergica-DA E. sinuzita maxilara fungica-DA Pag. 299 25. In tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se va efectua : A. asigurarea drenajului sinuzal-DA B. antibioterapie -DA C. corticoterapie-DA D. indepartarea factorului cauzal-DA E. cura radicala a sinusului maxilar-NU Pag 300 26. In tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara se va efectua : A. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a-NU B. antibioterapie cu macrolide-NU C. antibioterapie cu lincosamide-NU D. corticoterapie-NU E. indepartarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului-DA Pag.301 27. Cura radicala a sinusului maxilar : A. consta in realizarea unei meatotomii-NU B. se realizeaza in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara-NU C. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III-NU D. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV-DA E. consta in crearea unei comunicari oro-sinusale-NU Pag.301 28. Cura radicala a sinusului maxilar : A. are ca scop crearea unei meatotomii-NU B. are ca scop crearea unei comunicari oro-sinusale-NU C. are ca scop indepartarea mucoasei sinusului maxilar-DA D. are ca scop asigurarea drenajului sinuzal-DA E. are ca scop indepartarea factorului cauzal-NU Pag. 302 29. Comunicarea oro-sinuzala imediata post-extractional are drept criteriu de diagnostic: A. sangerare mai abundenta din alveola, cu aspect aerat-DA B. scurgere abundenta de secretie purulenta-NU C. halena fetida-NU D. refluarea alimentelor pe fosa nazala-NU E. proba Valsalva pozitiva-DA Pag.303

49

30. In alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari, de peste 7 mm, se va tine cont de : A. adancimea vestibului maxilar-NU B. prezenta sau absenta dintilor-DA C. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe-DA D. adancimea boltii palatine- NU E. optiunea chirurgului-DA Pag 304

50

8. TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA (1, pag. 312-335, 361-369, 379-382,388-394) 1.Factorii de risc locali n vindecarea ntrziat a plgilor sunt: A.Corpi strini restani n plag - DA B.Sutura plgii n tensiune DA C.Vrsta pacientului NU D.Plgi zdrobite DA E.Imunosupresia - NU Pag.314 2.Dup Navarro i colab.,cele mai frecvente fracturi de mandibul sunt localizate la nivelul: A.Ramului mandibulei - NU B.Condilului mandibular - DA C.Zonei parasimfizare- NU D.Procesului alveolar - NU E.Procesului coronoid - NU Pag.315 3.Principala cauz a fracturilor de mandibul o constituie: A.Accidentele rutiere - NU B.Agresiunea - DA C.Accidentele sportive - NU D.Accidentele de munc - NU E.Iatrogenia - NU Pag.316 4.Din punct de vedere biomecanic zonele de rezisten minim ale mandibulei sunt : A.Gaura mentonier - DA B.Simfiza mentonier - NU C.Zona parasimfizar - DA D.Apofiza coronoid - NU E.Unghiul mandibulei - DA Pag.316 5.Mecanismele de producere a fracturilor de mandibul sunt urmtoarele: A.Flexia - DA B.Presiunea - DA C.Tasarea - DA D.Smulgerea - DA E.Compresia - NU Pag.316

51

6.Dup numrul liniilor de fractur, fracturile de mandibul se clasific n : A.Unice - DA B.Multiple - NU C.Duble - DA D.Cominutive - DA E.Triple - DA Pag.320 7.Clasificarea anatomic a fracturilor corpului mandibular este: A.Laterale - DA B.Verticale - NU C.Oblice - NU D.Mediane - DA E.Paramediane - DA Pag. 321 8.Semnele clinice de ntrerupere a continuitii osoase n fracturile de mandibul sunt: A.Mobilitatea anormal a fragmentelor osoase - DA B.Modificri ale raporturilor de ocluzie - DA C.Edemul prilor moi - NU D.Durere spontan - NU E.Deformri osoase ale etajului inferior al feei - DA Pag.322 9.La palparea contururilor osoase ale mandibulei, pentru evidenierea focarelor de fractur, se urmresc: A.Puncte dureroase - DA B.Discontinuitatea osoas - DA C.Prezena dinilor pe ambele fragmente fracturate - NU D.Prezena dinilor pe fragmentul distal al mandibulei - NU E.Prezena crepitaiilor osoase - DA Pag.322,323 10.Fracturile subcondiliene joase bilaterale determin: A.Ocluzie deschis anterioar - DA B.Inocluzie frontal i lateral de partea afectat - NU C.Ocluzie n doi timpi - NU D.Devierea liniei mediene de partea fracturat - NU E. Ocluzie cap la cap - NU Pag.327 11.Diagnosticul fracturilor de mandibul se pune pe baza: A.Simptomatologie clinic - DA B.Ortopantomografie - DA C.Computertomografie -DA D.Radiografie n inciden Hirtz - NU E.Radiografie de mandibul n inciden defilat(lateral) - DA Pag.332

52

12.Complicaiile tardive ale fracturilor de mandibul sunt: A.Consolidarea ntrziat - DA B.Consolidarea vicioas - DA C.Pseudartroza - DA D.Supuraii periosoase - NU E.Osteomielita mandibulei - NU Pag.335 13.n fracturile etajului mijlociu al feei pot fi interesate: A.Osul maxilar propriu-zis - DA B.Oasele zigomatice - DA C.Osul mandibular - NU D.Oasele palatine - DA E.Apofizele pterigoide - DA Pag.361 14.Fractura orizontal Le Fort I se mai numete: A.Disjuncie cranio-maxilar joas - NU B.Fractur transversal joas - DA C.Disjuncie cranio -maxilar nalt - NU D.Fractur tip GUERIN - DA E.Fractur WALTHER - NU Pag.363,368 15. Fractura orizontal Le Fort I intereseaz: A.Apertura piriform - DA B.Creasta zigomato-alveolar - DA C.Tuberozitatea maxilar - DA D.Apofizele pterigoide 1/3 medie - NU E.Fosa canin - DA Pag.363 16.Semnele clinice ale fracturii Le Fort I sunt: A.Edem facial important (facies n butoi) NU B.Palparea dureroas retrotuberozitar (semnul Guerin) DA C.Mobilitate anormal a poriunii inferioare a maxilarului n sens transversal DA D.Ocluzie deschis frontal i contacte premature la nivelul molarilor, bilateral NU E.Contacte premature la nivelul molarilor, bilateral DA Pag.364 17.Disjuncia cranio-maxilar nalt intereseaz : A.Oasele nazale la nivelul suturii naso-frontale DA B.Peretele inferior al orbitei DA C.Apofiza pterigoid n 1/3 medie NU D.Peretele extern al orbitei DA E.Arcada temporo-zigomatic DA Pag.365

53

18. Complexul zigomatic este alctuit din : A. Osul malar DA B.Arcada temporo-zigomatic DA C.Marginea inferioar a orbitei DA D.Marginea superioar a orbitei NU E.Podeaua i peretele lateral al orbitei DA Pag. 379 19.Tipuri de fracturi anterioare, cu deplasare, ale complexului zigomatic: A. Fisuri ale complexului zigomatic NU B.Fracturi pariale ale rebordului orbital inferior i lateral DA C.Fractura disjuncie de malar DA D.Fractura ,, blow-out a podelei orbitei DA E.Fractura cominutiv DA Pag.379,380 20.Semnele clinice ale fracturilor anterioare cu deplasare, sunt: A.Asimetrie facial prin nfundarea reliefului malar DA B.ntreruperea continuitii osoase la nivelul rebordului orbitar inferior DA C.Diplopie DA D.Punct osos dureros la nivelul arcadei temporo-zigomatice NU E.Tulburri de sensibilitate n teritoriul nervului infraorbital de partea lezata DA Pag.381,382 21.Pentru stabilirea diagnosticului de fractur de malar se recomand urmtoarele tipuri de investigaii radiografice: A.Computertomografie DA B.Radiografie n inciden Parma NU C.Ortopantomografie NU D.Radiografie n inciden semiaxial Hirtz DA E. Radiografie de craniu n inciden antero -posterioar(Caldwell) NU Pag.322 22.Leziunile traumatice dento-alveolare pot fi produse prin: A.Cdere accidental DA B.Accidente de circulaie - DA C.Agresiune uman sau animal DA D.Iatrogenie DA E.Complicaii secundare infecioase NU Pag. 388 23.Traumatismele dento-alveolare se clasific n: A.Leziuni dentare DA B.Leziuni osoase NU C.Traumatisme ale esuturilor dento -alveolare DA D.Traumatisme ale procesului alveolar DA E.Leziuni ale mucoasei fixe i mobile DA Pag.388

54

24.Leziunile dentare sunt clasificate n urmtoarele forme anatomo-clinice: A.Fisur coronar DA B.Fisura radiculara NU C.Fractur coronar cu expunerea pulpei dentare DA D.Fractur radicular DA E.Avulsie dentar NU Pag.388 25.Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi realizat prin: A.Coafaj indirect NU B. Coafaj direct DA C.Amputaie vital DA D.Extirpare vital DA E.Extracie dentar NU Pag.389 26.Traumatismele esuturilor parodontale pot fi: A.Contuzia dentar- NU B.Luxaia cu extruzie DA C.Contuzia parodontal DA D. Avulsia complet DA E.Contuzia coronara NU Pag. 390 27.n tratamentul luxaiei dentare cu intruzie se pot adopta urmtoarele atitudini terapeutice: A.Favorizarea erupiei dentare, dac dintele este imatur DA B.Repoziionare imediat manual a dintelui n poziie corect, cu fixarea lui la dinii vecini NU C. Repoziionare imediat chirurgical a dintelui n poziie corect, cu fixarea lui la dinii vecini DA D. Extracia dintelui luxat NU E.Tratament ortodontic pentru repoziionarea dintelui intruzat DA Pag.391 28.Etapele replantrii dentare sunt: A.Curirea dintelui de detritusuri, naintea replantrii , cu ser fiziologic DA B.Sterilizarea dintelui cu soluii antiseptice NU C.Introducerea manual n alveol n poziie corect DA D.Fixarea dintelui cu o atel semirigid 7-10 zile DA E.Scoaterea dintelui din ocluzie 4-6 sptmni NU Pag. 392 29. Avantajele imobilizrii dinilor traumatizai prin ligatur hipocratic sunt: A.Asigur o bun imobilizare DA B.Creeaz dificulti n meninerea igienei orale NU C.Permite abordul pentru tratamenul endodontic DA D.Pot aluneca apical sub proeminena cervical determinnd extracia lent NU E. Pot aluneca apical sub proeminena cervical determinnd leziuni ale cementului -NU Pag.393

55

30.Tehnicile de imobilizare n traumatismele dento-alveolare sunt urmtoarele: A.Gutiere acrilice DA B.Imobilizare rigid intermaxilar NU C.Imobilizare cu srm cu 8( ligatur hipocratic) DA D.inele vestibulo -linguale NU E.Imobilizare semirigida -DA Pag.393

56

9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI CERVICO-FACIALE MAXILARE (1., PAG.402-404, 406-426, 428-433,437-443) 1.Chistul branhial: A.Este adenopatie laterocervical-NU B.Este manifestarea cervical a unui limfom Hodgkin-NU C.Trebuie fcut diagnosticul diferen ial cu un lipom laterocervical-DA D.Abordul chirurgical este pe cale intraoral-NU E.Poate maligniza-DA Pag. 407 2.Chistul canalului tireoglos: A. Se mai numete i chistul median al gtului-DA B. Apare numai la copil-NU C. Poate fistuliza tegumentar-DA D. Apare laterocervical, n 1/3 superioar-NU E. Trebuie fcut diagnosticul diferenial cu un lipom-DA Pag. 409 3.Sialochistul: A. Se datoreaza dilataiei chistice a canalului de excreie a gandelor salivar e accesorii- DA B. Apare doar la vrstnici-NU C. Apare frecvent la nivelul buzei superioare-NU D. Poate fi localizat si in parotida-DA E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar-DA Pag. 411 4.Mucocelul: A. Este o tumor malign-NU B. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul mucoasei orale-DA C. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale-NU D. Consistenta este fluctuenta-DA E. Este foarte dureros la palpare-NU Pag. 411 5.Ranula: A. Cel mai frecvent tip este cel n bisac-NU B. Este situat totdeauna pe linia median-NU C. Se poate perfora spontan-DA D. Se suprainfecteaz frecvent-NU E. Varianta n bisac are fo rma unei clepsidre -DA Pag. 413

57

6.Chistul sebaceu: A. Are originea n celulele adipoase din derm-NU B. Ia natere prin blocarea secreiei glandelor salivare -NU C. i are originea la nivelul foliculului pilos-DA D. Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale-DA E. Cavitatea chistic este umplut de sebum-DA Pag. 414 7.In functie de localizare d iagnosticul diferenial al chistului sebaceu se face cu: A. Chistul dermoid -DA B. Tumori benigne parotidiene-DA C. Limfangiomul chistic -NU D. Chistul canalului tireoglos-DA E. Ranula in bisac -NU Pag. 415 8.Epulis fissuratum: A. Este o tumor malign a cavitii orale-NU B. Apare la purtatorii de proteza mobila-DA C. Se localizeaza pe mucoasa jugala -NU D. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificat clinic-DA E. Ridic suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori maligne-DA Pag. 417 9.Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie: A. Este localizat doar la nivelul limbii -NU B. Apare la purttorii de proteze mobile incorect adaptate-DA C. Este intalnita predominant la brbai-NU D. Clinic apare sub forma unor multiple excrescente de mici dimensiuni cu aspect de broboane-DA E. Uneori este necesara extirparea chirurgicala -DA Pag 417,418 10.Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugala, mai este cunoscut si sub denumirea de: A. Epulis Fibros-NU B. Epulis granulomatos-NU C. Epulis angiogranulomatos-NU D. Botriomicom-DA E. Hiperplazie papilomatoasa-NU Pag. 418 11.Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face cu: A.Fibromul osifiant periferic DA B.Papilomul mucoasei orale NU C.Fibromul mucoasei orale NU D.Granulomul periferic cu celule gigante DA E.Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare- DA Pag 420

58

12.Diagnosticul diferenial al fibromului osifiant periferic trebuie fcut cu: A. Granulomul piogen gingival-DA B. Chistul de eruptie-NU C. Papilomul -NU D. Granulomul periferic cu celule gigante-DA E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare n perioada de debut-DA Pag. 421 13.Granulomul periferic cu celule gigante: A. Este asociat cu hipeparatiroidismul-NU B. Este prevalent la sexul masculin-NU C. Apare mai frecvent la virste tinere-NU D. Este localizat palatinal-NU E. Se mai numeste epulis cu celule gigante-DA Pag. 421 14.Granulomul congenital(epulisul congenital): A. Este o leziune frecvent-NU B. Afecteaz adesea sexul masculin-NU C. Apare la nivelul mucoasei jugale-NU D. Se localizeaza cel mai frecvent pe creasta alveolara maxilara,paramedian -DA E. Poate fi necesar extirparea chirurgical precoce-DA Pag. 423 15.Papilomul este: A. proliferare tumorala maligna-NU B. proliferare celulara fibroblastica benigna-NU C. proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului-DA D. proliferare tumorala benigna a stratului bazal al epiteliului-NU E. proliferare tumorala benigna a celulelor mezenchimale-NU Pag. 425 16.Papilomul: A. Are drept cauza probabila infecia cu HPV-DA B. Are ntotdeauna consisten ferm-NU C. Obinuit, este pediculat -DA D. Are culoare albstruie-NU E. Poate aprea la orice vrst-DA Pag. 425 17. Fibromul A. Nu are o frecven crescut ntre tumorile benigne ale cavitii orale B. Este cea mai frecvent tumor benign din cavitatea oral-DA C. Apare doar la brbai-NU D. Apare la orice varsta-DA E. Dimensiunie sunt, de regul, mai mari de 2 cm-NU Pag. 428

-NU

59

18.Diagnosticul diferenial al fibromului se face cu: A. Melanomul cavitii orale-NU B. Granulomul piogen-DA C. Papilomul mucoasei orale-DA D. Mucocelul-NU E. Ranula-NU Pag. 429 19.Tratamentul fibroamelor const n: A. Radioterapie-NU B. Chimioterapie-NU C. Radioterapie i chimioterapie-NU D. Extirpare chirurgical n totalitate-DA E. Cauterizare -NU Pag. 429 20.Fibromatoza gingival: A. Este congenital-NU B. Este ereditar-DA C. Are cauz traumatic-NU D. Tratamentul este reprezentar de chimioterapie-NU E. Tratamentul este chirurgical-DA Pag. 430 21.Lipomul: A. Este o tumor malign-NU B. Este un sarcom-NU C. Apare exclusiv la nivelul teritoriului oro-maxilo-facial-NU D. Apare mai frecvent la persoanele obeze-DA E. Intraoral apare mai ales la nivelul mucoasei jugale-DA Pag. 431 22.Lipomul se localizeaza: A. Pe trunchi si membre -DA B. Frecvent oral - NU C. LA nivel cervico facial-DA D. Mai rar oral DA E. In derm -NU Pag. 431 23.Sindromul Madelung: A. Dezvoltare localizat a unor lipoame cervicale-NU B. Dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze localizate si in regiunea cervico-faciala-DA C. Este uor de tratat chirurgical datorit caracterului localizat -NU D. Este dificil de tratat chirurgical datorit caracterului difuz-DA E. ndeprtarea parial pe cale chirurgical conduce la recidive-DA Pag. 432

60

24.Schwannomul: A. Este o tumor benign-DA B. Are originea n celulele Schwann-DA C. Este congenital-NU D. Apare numai la vrstnici-NU E. Recidiveaz frecvent dup tratamentul chirurgical-NU Pag. 433 25.Clasificarea actual a leziunilor vasculare benigne cuprinde: A. Hemangioamele-DA B. Angiosarcoamele-NU C. Fibrosarcoamele-NU D. Malformaiile vasculare-DA E. Malformaiile limfatice (limfangoamele)-DA Pag. 437 26.Hemangiomul: A. Este mai frecvent la sexul masculin (3:1)-NU B. Sunt rar localizate n teritoriul oro-maxilo-facial-NU C. Cele complet dezvoltate sunt rareori prezente la natere-DA D. Este cea mai frecvent tumor din perioada copilriei-DA E. In primele saptamani de viata tumora se dezvolta lent -NU Pag 438 27.Tratamentul hemangioamelor poate consta n: A. Pansament modelant-NU B. Scleroterapie-DA C. Producerea de sngerri-NU D. Radioterapie-DA E. Dispensarizare-DA Pag. 439 28.Malformaiile vasculare: A. Sunt prezente la natere i persist toat viaa-DA B. Au ntotdeauna flux crescut-NU C. Au ntotdeauna flux sczut -NU D. Pot avea fie flux sczut fie flux crescut -DA E. Malformaiile capilare au flux sczut -DA Pag. 439 29.Sindromul Sturge-Weber: A. Afeciune tip hamartom-DA B. Are si manifestri neurologice-DA C. Sunt doar leziuni de tip capilar-NU D. Sunt leziuni strict tegumentare-NU E. Sunt leziuni strict mucozale-NU Pag. 441

61

30.Limfangiomul: A. Apare excepional n teritoriul oro-maxilo-facial-NU B. Apar cel mai adesea n cele 2/3 anterioare ale limbii-DA C. Evoluia este rapid-NU D. Tratamentul este ntotdeauna chirurgical-NU E. Raspund la tratament sclerozant - NU Pag. 443

62

10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR MAXILARE (1,pag.450-471, 474-485,488-510,512-517)

1.Dintre chisturile de dezvoltare odontogene face parte urmatoarele: A.keratochistul odontogen-DA B.chistul nazo-palatin-NU C.chistul gingival al adultului-DA D.chistul rezidual-NU E.defectul osos Stafne-NU Pag.450 2.Keratochistul odontogen primordial multilocular trebuie diferentiat de: A.chistul folicular-NU B.ameloblastomul-DA C.mixomul odontogen-DA D.chistul parodontal lateral-NU E.chistul residual-NU Pag.453 3.Keratochistul odontogen dentiger trebuie diferentiat de: A.chistul folicular-DA B.tumora odontogena adenomatoida-DA C.ameloblastomul si fibromul ameloblastic-DA D.mixomul odontogen-NU E.malformatiile arterio-venoase osoase central-NU Pag.453 4.Chistul folicular: A.apare frecvent la nivelul oaselor maxilare-DA B.reprezinta aproximativ 20% din totalul chisturilor de dezvoltare-DA C.apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei-DA D.nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral in cazul unui dinte semiinclusNU E.afecteaza cel mai adesea adolescentii si tinerii,mai frecvent de sex feminin-NU Pag.456 5.Dintre chisturile de dezvoltare neodontogene fac parte: A.chistul nazo-palatin-DA B.chistul median palatinal-DA C.chistul nazo-labial-DA D.chistul radicular-NU E.chistul osos anevrismal-NU Pag.450

63

6.Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face cu: A.chistul radicular lateral-DA B.chistul folicular-DA Ckeratochistul odontogen primordial-DA D.ameloblastomul-NU E.fibromul ameloblastic-NU Pag.460 7.Diagnosticul diferential al chistului radicular lateral se poate face cu: A.chistul parodontal lateral-DA B.keratochistul odontogen primordial-DA C.parodontopatia marginala cronica profunda-DA D.ameloblastomul-NU E.fibromul ameloblastic-NU Pag.470 8.Dintre tumorile epiteliului odontogen fac parte: A.ameloblastomul-DA B.tumora odontogena scuamoasa-DA C.tumora odontogena epiteliala calcificata-DA D.fibromul ameloblastic-NU E.odontoameloblastomul-NU Pag.474 9.Dintre tumorile ectomezenchimului odontogen cu sau fara epiteliu odontogen inclus fac parte: A.fibromul odontogen-DA B.mixomul odontogen-DA C.cementoblastomul-DA D.ameloblastomul-NU E.odontoameloblastomu-NU Pag.474 10.Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic: A.poate aparea la orice varsta-DA B.exceptional la copii sub 10 ani-DA C.afecteaza in egala masura sexul masculin si cel feminin-DA D.la maxilar sunt mai frecvente-NU E.initial tumora este simptomatica-NU Pag.474 11.Sunt descrise mai multe forme anatomo-patologice de ameloblastom,dintre care cele mai frecvente sunt: A.formal foliculara-DA B.forma plexiforma-DA C.forma acantomatoasa-NU D.forma desmoplastica-NU E.forma bazocelulara-NU Pag.475

64

12.Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se poate face cu: A.hiperplazii epulis like-DA B.tumori benigne gingivale-DA C.forme de debut ale tumorilor maligne gingivale-DA D.tumori maligne endoosoase-NU E.tumori benigne osoase cu radiotransparenta osoasa-NU Pag.482 13.Tumora odontogena calcificata: A.este o tumora rara-DA B.se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentare-DA C.localizarea cea mai frecventa este la mandibula-DA D.afecteaza in special copiii-NU E.clinic se prezinta ca o deformare a mandibulei cu crestere rapida,dureroasa-NU Pag.483 14.Fibromul ameloblastic: A.apare in special la pacienti tineri-DA B.mai frecvent la sexul feminin-NU C.localizarea predilecta este la maxilar-NU D.este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni-DA E.nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase-NU Pag.483 15.Odontomul: A.este o tumora odontogena relativ frecventa-DA B.combina elemente epiteliale si ectomezenchimale-DA C.prezinta doua forme anatomo-clinice-DA D.forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina fara a avea configuratia unui dinte-NU E.mai frecvent la mandibula decat la maxilar-NU Pag.484 16.Diagnosticul diferential radiologic al odontomului se poate face cu: A.osteomul-DA B.perlele de smalt-DA C.corpi straini intraososi-DA D.ameloblastomul-NU E.chistul radicular-NU Pag.485 17.Fibromul odontogen central: A.este o tumora frecventa-NU B.rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen matur-DA C.poate fi prezenta la orice varsta-DA D.se localizeaza mai frecvent la maxilar-NU E.leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte-NU Pag.488

65

18.Tumora odontogena cu celule granulare: A.este extreme de rara-DA B.apare la adulti in general peste 40 de ani-DA C.se localiizeaza in special in regiunea premolara sau molara-DA D.initial sunt leziuni simptomatice,dureroase-NU E.pot induce o deformare dureroasa a osului din zona afectata-NU Pag.489 19.Mixomul odontogen: A.este rezultatul transformarii tumorale benigne a papilei mugurelui dentar-DA B.apar si la nivelul oaselor lungi-DA C.clinic,radiologic si evolutiv sunt asemanatoare ameloblastoamelor-DA D.apar mai frecvent intre 20-45 de ani-NU E.se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei-NU Pag.490 20.Cementoblastomul: A.apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani-DA B.afecteaza mai adesea dintii arcadeisuperioare-NU C.se asociaza cu simptomatologie dureroasa difuza-DA D.mucoasa acoperitoare este modificata-NU E.dintele implicat este mobil si nu ramane vital-NU Pag.492 21.Osteoblastomul: A.este o tumora benigna osoasa-DA B.este derivata din osteoclaste-NU C.are incidenta scazuta-DA D.apare mai frecvent la mandibula-DA E.afecteaza mai frecvent persoanele tinere-DA Pag.497 22.Torusul mandibular: A.este o exostoza-DA B.se localizeaza de cele mai multe ori pe fata vestibulara a corpului mandibular-NU C.afecteaza mai frecvent sexul masculin-DA D.sunt prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de bruxism-DA E.dispar in totalitate in urma unui tratament protetic adecvat-NU Pag.505 23.Boala Paget: A.caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie osoasa-DA B.etiologie bine stabilita-NU C.apare in special la persoane de peste 40 de ani-DA D.apare mai frecvent la sexul masculin-DA E.intereseaza doar oasele viscerocraniului-NU Pag.515

66

24.In general manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans pot fi urmatoarele: A.subfebrilitate-DA B.scadere in greutate-DA C.exoftalmie-DA D.pancitopenie-DA E.anizocorie-NU Pag.514 25.Urmatoarele entitati sunt chisturi inflamatorii: A.chistul radicular -DA B.keratochistul odontogen-NU C.chistul gingival-NU D.chistul parodontal lateral-NU E.chistul follicular-NU Pag.450 26.Urmatoarele entitati sunt chisturi neodontogene: A.chistul globulomaxilar-DA B.chistul gingival al adultului-NU C.chistul folicular-NU D.chistul de eruptie-NU E.chistul rezidual-NU Pag.450 27.Urmatoarele entitati fac parte din tumorile epiteliului odontogen: A.ameloblastomul-DA B.fibromul ameloblastic-NU C.odontoameloblastomul-NU D.cementoblastomul-NU E.mixomul odontogen-NU Pag.474 28.Urmatoarele entitati fac parte din tumorile mixte odontogene: A.fibromul ameloblastic-DA B.ameloblastomul-NU C.tumora odontogena calcificata-NU D.cementoblastomul-NU E.mixomul odontogen-NU Pag.474 29.In cadrul tumorilor neodontogene,dintre leziunile non-osteogene fac parte: A.osteopetroza-DA B.osteomul-NU C.condromul-NU D.osteocondromu-lNU E.torusuri-NU Pag.493

67

30.Tumora odontogena adenomatoida: A.mai este numita si tumora celor doua treimi -DA B.de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni-NU C.mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani-NU D.afecteaza cel mai adesea sexul masculin-NU E.cel mai frecvent are legatura cu molarii de minte-NU Pag.486

68

11. TUMORI MALIGNE ORO-MAXILO-FACIALE (1, pag. 545-584) 1.Dintre factorii locali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale fac parte: A.tutunul-DA B.alcoolul-DA C.varsta-NU D.radiatiile solare-DA E.paramixovirusurile-NU Pag.545,546 2.Dintre factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale fac parte: A.varsta-DA B.radiatiile solare-NU C.deficitul imunitar-DA D.alcoolul-NU E.fumatul-NU Pag.547,548 3.Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne sunt: A.buza-DA B.mucoasa jugala-DA C.bolta palatina -NU D.fata ventral a limbii-DA E.fata dorsala a limbii-NU Pag.550 4.Dintre leziunile cu potential de malignizare fac parte urmatoarele: A.fibroza submucoasa orala-DA B.eritroplzia -NU C.lichenul plan-DA D.glosita sifilitica-DA E.leucoplazia-NU Pag.550-551 5.Din cadrul leziunilor premaligne fac parte urmatoarele: A.lichenul plan -NU B.eritroleucoplazia-DA C.eritroplazia-DA D.glosita sifilitica-NU E.candidoza cronica hiperplazica-NU Pag.550,552 6.Dintre factorii care influienteaza diseminarea metastatica a tumorii primare fac parte: A.localizarea tumorii primare-DA B.dimensiunile tumorii primare-DA C.profunzimea invaziei-DA D.invazia perinervoasa-DA E.nici un raspuns corect-NU pag.558

69

7.In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre afectiunile congenitale fac parte: A.chistul canalului tireoglos-DA B.chistul branhial-DA C.ranula in bisac- NU D.teratomul-DA E.laringocelul-NU pag.561 8. In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre tumorile benigne cervicale fac parte: A.tumori chistice-DA B.limadenite cronice -NU C.tumori vasculare-DA D.amilidoza -NU E.sarcoame ganglionare-NU Pag.561 9.Biopsia incizionala este indicate in cazul: A.leziunilor tumorale de dimensiuni mici -NU B.tumorilor inoperabile dar care beneficiaza de tratament radio-chimioterapeutic-DA C.tumorilor la care se urmareste reconversia tumorala si apoi tratamentul chirurgical-DA D.bolnavilor care refuza interventia chirurgicala-DA E. leziuniloracute cu caracter inflamator -NU Pag.562 10.Biopsia prin aspiratie cu ac pune la dispozitia medicului un diagnostic citologic ce permite clasificarea leziunilor in urmatoarele categorii: A.infectioase-DA B.tumorale benigne-DA C.tumorale maligne-DA D.leziuni specifice-DA E.lezini ulcerative-NU Pag.563 11.In general contraindicatiile biopsiei incizionale sunt date de: A.leziuni acute cu caracter inflamator-DA B.leziuni vasculare-DA C.tumori parotidiene-DA D.zone anatomice cu risc vital-DA E.leziuni provocate de traumatisme vechi-NU Pag.562

12.Urmatoarele grade Papanicolau sunt adevarate: A.gradul I absenta celulelor atipice-DA B.gradul II citologie sugestiva dar neconcludenta pentru malignitate-NU C.gradul III citologie anormala, dar fara semne de maligntate-NU D.gradul IV citologie foarte sugestiva pentru malignitate-DA

70

E.gradul V caracter net de malignitate-DA Pag.563 13.Clasificarea TNM: A.Tx tumora primara nu poate fi evaluata-DA B.T1 tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima-NU C.T2 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima-NU D.T3 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima-DA E.T2 tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima-DA Pag.566 14.Clasificarea TNM: A.Nx ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi evaluati-DA B.N1 un singur ganglion ipsilateral cu diametrul mai mic de 3 cm-DA C.N0 nu exista dovezi despre prezenta adenopatiei metastatice cervical-DA D.N3 unul sau mai multi ganglion cu diametrul mai mare de 6 cm-DA E.N1 unul sau mai multi ganglion cu diametrul intre 3 si 6 cm-NU Pag.566 15.Gradul de diferentiere a tumorii maligne: A.Gx gradul de difrentiere nu poate fi evaluat-DA B.G4 bine diferentiata-NU C.G4 nediferentiata-DA D.G3 slab diferentiata-DA E.G3 moderat diferentiata-NU Pag.567 16.Factorii de prognostic rezervat legati de adenopatia cervical sunt: A.un numar crescut de ganglioni cervicali clinic pozitivi-DA B.prezenta ganglionilor in nivele inferioare cervical-DA C.implicarea ganglionilor controlateralii sau bilaterali-DA D.ruptura capsulara si invadarea partilor moi cervicale-DA E.toate raspunsurile de mai sus sunt false-NU Pag.569 17.Localizarile cele mai comune pentru metastazele la distanta ale tumorilor oro-maxilofaciale sunt: A.plamanii-DA B.ficatul-DA C.oasele-DA D.rinichii-NU E.creierul-DA Pag.569

71

18.Asigurarea marginilor libere negative la nivelul partilor moi,in cazul extirparii curative,sunt in functie de dimensiunea tumorii: A.pentru tumorile in T1 margini libere negative la cel putin 1 cm-DA B.pentru tumorile in T1 margini libere negative la cel putin 1,5 cm-NU C.pentru tumorile in T2 margini libere negative la cel putin 2 cm-DA D.pentru tumorile in T3 margini libere negative la cel putin 3 cm-DA E.pentru tumorile in T4 margini libere negative la cel putin 4 cm- NU Pag.571 19.Obiectivul chirurgiei paliative este imbunatatirea calitatii vietii prin: A.diminuarea durerii-DA B.reducerea dimensiunilor tumorii dar nu si a tulburarilor functionale pe care le induce-NU C.inceperea tratamentului radio-chimioterapeutic-DA D.limitarea cresterii exofitice-DA E.reducerea riscului de suprainfectare-NU Pag.572 20.Lambourile arteriale: A.au o viabilitate mai mare decat cele la intamplare-DA B.irigatia se face printr-o artera septocutanata situata in lungul lamboului-DA C.sunt mai putin viabile decat cele la intamplare -NU D.viabilitatea lambourilor este influientata direct de lungimea arterelor septocutanate-DA E.necroza lambourilor arteriale apare doar distal de traseul arterelor septocutanate-DA Pag.572 21.Evidarea cervicala radicala implica indepartarea urmatoarelor: A.glanda submandibulara-DA B.ganglionii cervical-DA C.vena jugulara externa-NU D.muschiul omohioidian-DA E.teaca carotica-DA Pag.575 22.Structurile care se indeparteaza in evidarea cervicala supraomohioidiana sunt: A.glanda submandibulara-DA B.tesutul celulo-adipos si limfoganglionar submental si submandibular-DA C.ganglionul jugulodigastric-DA D.vena jugulara interna-NU E.teaca carotica-DA Pag.578

23.Evidarea cervicala postero-laterala intereseaza: A.nivelul II -DA B.nivelul III -DA C.nivelul IV -DA D.nivelul I -NU E.ganglionii suboccipitali-DA Pag.579

72

24.Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se face in urmatoarele situatii: A.se impune un abord cervical pentru tumora primara-DA B.pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multe interventii chirurgicale-NU C.pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de lunga durata-DA D.adenopatiile sunt voluminoase si pot deveni inoperabile prin temporizare-DA E.profilactic -NU Pag.582 25.Evidarea cervicala se face in a doua sedinta in urmatoarele situatii: A.se impune un abord cervical pentru tumora primara-NU B.profilactic-DA C. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de lunga durata-NU D.adenopatii voluminoase ce pot deveni inoperabile prin temporizare-NU E.scurtarea timpului interventiei-NU Pag.582 26.Radiatiile solare: A.au lungimi de unda de la 200 la 1800 nmDA B.spectrul infrarosu este de la 500-1400 nmNU C.spectrul infrarosu este responsabil de modificari ale tesutului conjunctivNU D.spectrul vizibil este de la 760-1800 nmNU E.radiatiile UVA sunt responsabile de arsurile solareNU Pag.546 27.Din cadrul leziunilor premaligne fac parte: A.fibroza submucoasa orala-NU B.eritroleucoplazia-DA C.lichenul plan-NU D.glosita sifilitiica-NU E.candidoza cronica hiperplazica-NU Pag.551,552 28.Eritroplazia: A.definita clinic ca o pata violacee,cu aspect omogen -NU B.nu poate fi indepartata prin stergere-DA C.clinic se prezinta deseori izolata-NU D.cel mai frecvent in asociere cu lichenul plan-NU E.nu este considerata o forma de debut a tumorilor maligne ale mucoasei cavitatii oraleNU Pag.552

29.Elementele clinice ale ulceratiei tumorale au urmatoarele caracteristici: A.fundul ulceratiei are aspect granular-DA B.fundul ulceratiei are aspect neted-NU C.marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior-NU D.marginile ulceratiei au un versant extern anfractuos-NU E.marginile ulceratiei au un versant intern neted,congestive-NU Pag.553

73

30.Cheilita actinica: A.apare la personae sub 45 de ani-NU B.mai frecventa la femei-NU C.se localizeaza in special pe buza superioara-NU D.se localizeaza in special pe buza inferioara-DA E.delimitare certa intre tegument si rosul de buza-NU Pag. 556

74

12. PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE (1, pag. 679-685,687-693,695-702) 1.Factorii etiologici care pot provoca o deviere a condililor de la pozitia lor normala, centrica, sunt: A. Pierderea molarilor si premolarilor - DA B. Stopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor - DA C. Contacte premature cu devieri si/rotatii ale mandibulei - DA D. Incluzia molarilor de minte inferiori - NU E. Interferente in lateralitate DA Pag.679 2.Pozitiile patologice ale condilului in sindromul algodisfunctional sunt: A. Pozitia craniala in fosa DA B. Pozitia caudala DA C. Pozitia centrica NU D. Pozitia dorsala DA E. Pozitia ventrala DA Pag.679 3.Semnele clinice subiective in sindromul algodisfunctional sunt: A. Hipotonia muschilor masticatori la palpare NU B. Spasm muscular DA C. Deviatiile mandibulei NU D. Crepitatii si cracmente DA E. Durere DA Pag.681 4.Semnele clinice in contuziile ATM sunt: pg.687 A. Devierea mentonului de partea afectata NU B. Trismus accentuat NU C. Durere articulara spontana DA D. Articulatie sensibila la palpare DA E. Hipersialie NU Pag.687 5.In luxatia anterioara acuta, factorii favorizanti sunt: A. Laxitatea capsulei articulare DA B. Cresterea tonicitatii muschilor masticatori NU C. Cavitate glenoida putin adanca DA D. Deformari condiliene DA E. Tubercul articular cu panta accentuata NU Pag.688

75

6.In luxatia temporo-mandibulara anterioara bilaterala: A. Gura este partial deschisa -DA B. Mandibula este retruzata NU C. Inocluzie verticala frontala DA D. Depresiune pretragiana - DA E. Linia interincisiva deplasata NU Pag.688 7.In luxatia temporo-mandibulara anterioara unilaterala: A. Contacte intre molari exista doar pe partea afectata DA B. Linia interincisiva este deplasata contralateral DA C. Obrazul este turtit si alungit pe partea opusa NU D. Crepitatii si cracmente pe partea afectata NU E. Contractura spastica a muschilor ridicatori ai mandibulei NU Pag.689 8.Luxatia anterioara recidivanta cronica se descrie ca: A.Doar unilaterala NU B.Tubercul articular cu relief accentuat NU C.Spasm muscular in sindromul epileptic DA D.Laxitate mandibulara produsa de dezechilibre ocluzo articulare DA E.Apare un cracment caracteristic DA Pag.690 9.Simptomatologia in luxatia posterioara : A.Miscari mandibulare absente DA B.Otoragie cu scaderea acuitatii auditive DA C.Gura intredeschisa la 1-2 cm DA D.Prognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala NU E.Obraji turtiti DA Pag.693 10. Simptomatologia sinovitei si capsulitei : A.Dureri localizate articular DA B.Miscari mandibulare dureroase DA C.Lipsa contactelor dento-dentare de partea afectata DA D.Cresterea cantitatii de lichid sinovial DA E.Impingerea condilului mandibular spre posterior NU Pag.695 11. Retrodiscita este descrisa ca: A.Proces inflamator difuz al tesutului retrodiscal NU B.Are o frecventa destul de mica DA C.Produsa prin traumatism articular acut DA D.Produsa prin tulburari de ocluzie instalate brusc DA E.Produsa prin deplasari anterioare exagerate DA Pag.695

76

12.Semnele clinice in artrita infectioasa nespecifica sunt: A.Dureri intense, spontane, pulsatile, iradiate temporo-auricular DA B.Congestie si tumefactie preauriculara DA C.Tulburari functionale progresive DA D.Nu afecteaza si conductul auditiv extern NU E.Stare generala alterata, frisoane, febra si transpiratie DA Pag.695,696 13.Diagnosticul diferential al artritei infectioase nespecifice se face cu: A.Foliculita pretragiana DA B.Furunculul pretragian DA C.Periconarita acuta a molarilor de minte superiori NU D.Limfadenita pretragiana DA E.Parotiditele urliene -DA Pag.696 14. Simptomatologia in artrita reumatoida este : A.Tumefactie articulara-DA B.Durere iradianta, cu caracter nocturn NU C.Limitarea progresiva a functiei articulare DA D.Crepitatii DA E.Modificari ale ocluziei DA Pag.697 15. Semnele clinice in resorbtia condiliana idiopatica : A.Miscari mandibulare atipice DA B.Asimetrie faciala progresiva DA C.Pastrarea dimensiunii verticale NU D.Tumefactie pretragiana NU E.Zgomote articulare DA Pag. 699 16. Particularitatile afectiunilor articulare degenerative artrozice sunt: A.Deteriorarea tesutului articular moale DA B.Consecutive bruxismului, protezarii terminale incorecte DA C.Consecutive traumatismelor articulare in antecedente DA D.Bombarea reliefului condilului si a tuberculului articular NU E.Apare la 40% din populatia de peste 60 de ani DA Pag.699 17. Semnele clinice in anchiloza extracapsulara sunt : A.Limitarea partiala dar permanenta a deschiderii gurii DA B.Devierea mandibulei de partea sanatoasa NU C.Miscari de protruzie si lateralitate posibile DA D.Asimetria faciala este mai accentuata decat cea din anchiloza intracapsulara NU E.Se observa un proces coronoid deformat DA Pag.702

77

18. Se poate afirma despre anchiloza intracapsulara ca : A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii DA B. La copii, hemimandibula afectata este hipoplazica DA C. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii suprahioidiene NU D. In cea bilaterala pacientii au profilul characteristic de pasare DA E. La palparea articulatiei se percepe blocul osos DA Pag.702 19. Explorarile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional sunt: A. Ortopantomografia DA B. Radiografia de profil in incidenta Parma DA C. Radiografia in incidenta mandibula defilata NU D. Computer tomografia DA E. Rezonanta magnetica nucleara DA Pag 682 20. Principiile de tratament in plagile articulare : A. Curatirea mecanica a plagii - DA B. Inlaturarea corpilor straini si a eschilelor osoase - DA C. Aplicarea unui blocaj intermaxilar rigid pentru 2 saptamani NU D. Sutura in doua sau mai multe planuri DA E. Miscarile mandibulare se reiau dupa 4-6 saptamani NU Pag. 687 21. Despre hiperplazia condiliana se poate afirma ca : A. Apare mai frecvent in intervalul de varsta 13-27ani DA B. Etiopatogenie ereditara Sindromul Klinefelter DA C. Ocluzie deschisa in zona frontala - NU D. Marirea simetrica a condilului -DA E. Alungirea ramului si corpului mandibular DA Pag.686 22. Semnele obiective ale sindromului algodisfunctional sunt: A. Deviatiile mandibulei-DA B. Hipertonia muschilor masticatori la palpare-NU C. Limitarea miscarilor mandibulare-DA D. Hipotonia muschilor masticatori la palpare-DA E. Senzatie de obstructie articulara unilaterala NU Pag.681 23.Durerea in Sindromul algodisfunctional este: A. Inconstanta-NU B. Are caracter cronic NU C. Are caracter acut- DA D. Este simptomul predominant-DA E. Este constanta-DA Pag.681

78

24. Una din urmatoarele afirmatii privind principiile de tratament in sindromul algodisfunctional, nu este corecta: A. Un regim alimentar semilichid pe toata perioada tratamentului - NU B. Imobilizare intermaxilara prin blocaj rigid DA C. Administratrea de analgezice, miorelaxante cu actiune centrala NU D. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime NU E. Terapia prin exercitii mecanoterapia NU Pag.683 25. Tratamentul etapizat al sindromului algodisfunctional cuprinde : A. Modificarea dietei (regim semilichid) DA B. Infiltratiile intra-articulare la nivelul compartimentului superior NU C. Fizioterapia DA D. Terapia ocluzala DA E. Stimularea electrica nervoasa transcutanata DA Pag683,684 26. Aplazia condiliana se caracterizeaza prin : A. Apare este - lipsa dezvoltarii condilului DA B. De obicei este bilaterala NU C. Se diagnostichezeaza de obicei precoce NU D. Tratamentul urmareste restabilirea simetriei mandibulare DA E. Terapia ortodontica precoce DA pg.685,686 27. Tehnica Nelaton consta in urmatoarele manevre: A. Se aplica policele bilateral pe fetele ocluzale ale premolarilor NU B. Cu celelalte degete se prinde marginea bazilara si unghiul mandibulei DA C. Se aplica o miscare initiala de coborire - DA D. Apoi se impinge mandibula spre posterior si superior DA E. Condilul ajunge in cavitatea glenoida si gura se inchide brusc DA Pag.690 28. Tehnica Valerian Popescu consta in urmatoarele manevre : A. Se introduc suluri de comprese, intre ultimii molari, bilateral DA B. Se aplica presiune pe menton din sus in jos - NU C. Se aplica presiune spre inapoi pe menton DA D. Se aude un cracment prin repozitionarea corecta a condilului DA E. Se scot sulurile si se reface relatia de ocluzie DA Pag.689 29. Caracteristicile luxatiei laterale sunt urmatoarele : A. Frecventa extreme de rara DA B. Posibila numai prin asociere cu fractura subcondiliana DA C. Predomina semnele clinice ale fracturii subcondiliene DA D. Menton deviat de partea opusa leziunii NU E. Ocluzie incrucisata DA Pag.693

79

30. Artrita sifilitica se descrie prin : A. Leziuni de intensitate redusa DA B. In perioada secundara apar altralgii sau artrite subacute DA C. Tertiar apar artralgii usoare, diurne NU D. Ulterior apar fenomene de epifizita atrofica DA E.Tratamentul este cel medicamentos al afectiunii lueticePag.697

80

13.PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE (1, pag.719 -720,723- 738,744-753,760-770)

1.In lipsa unui tratament imediat,sechelele cele mai frecvente si mai importante ale plagilor post-traumatice parotidiene sunt: A.hemoragia- NU B.hematomul intraparotidian- NU C.fistula salivara -DA D.paralizia n.facial- DA E.sindromul Frey -NU Pag. 719 2.Intreruperea continuitatii canalului Stenon necesita: A.sutura acestuia dupa descoperirea ambelor capete -DA B.radioterapie in doze sclerozante- NU C.repozitionarea trans-jugala a segmentului posterior al canalului sectionat- DA D.plastia canalului cu grefa -NU E.parotidectomie superficiala- NU Pag. 719 3.Litiaza salivara poate aparea la orice varsta,cel mai frecvent afecteaza pacientii intre: A.5-10 ani- NU B.10-15 ani-NU C.20-30 ani -NU D.30-60 ani -DA E.60-70 ani -NU Pag. 723 4.Calculii salivari sunt formati din: A.fosfati de calciu- DA B.fosfati de sodiu -NU C.oxalati de calciu- DA D.oxalati de potasiu- NU E.carbonat de calciu -DA Pag. 725 5.Dupa Dan Theodorescu colica salivara se manifesta prin: A.febra- NU B.criza dureroasa- DA C.sialoree reflexa -NU D.congestie tegumentara submandibulara- NU E.tumora salivara fantoma- DA Pag. 726

81

6.In abcesul salivar prin ostiumul canalului se elimina: A.saliva cu aspect normal -NU B.saliva opalescenta -NU C.puroi -DA D.secretie seroasa -NU E.secretie sero- sanguinolenta -NU Pag. 727 7.Litiazele glandelor salivare accesorii sunt: A.frecvente -NU B.foarte frecvente- NU C.rare -NU D.foarte rare -NU E.exceptionale -DA Pag. 728 8.Ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton sau Stenon presupune o serie de riscuri: A.hematom disecant al planseului bucal -NU B.lezarea nervului lingual -DA C.lezarea arterei faciale- NU D.lezarea venei faciale- NU E.lezarea nervului hipoglos- NU Pag. 730 9.Submaxilectomia este necesara atunci cand: A.exista calculi multipli pe canal in 1/3 anterioara -NU B.exista un singur calcul voluminos in vecinatatea papilei- NU C.calcul situat intraglandular -DA D.exista calculi paracanaliculari -NU E.exista stadiul de abces salivar -NU Pag. 733 10.Tratamentul de electie in cazul calculilor situati la nivelul canalului Stenon este: A.litotritia extracorporeala- NU B.parotidectomia superficiala- NU C.endoscopic -DA D.masajul glandei -NU E.parotidectomie totala -NU Pag. 733 11.Sialadenita bacteriana nespecifica afecteaza mai frecvent: A.glanda parotida bilateral- NU B.glanda submandibulara bilateral- NU C.glanda parotida unilateral-DA D.glanda submandibulara unilateral -NU E.glandele salivare accesorii- NU Pag 735

82

12.Tuberculoza glandelor salivare se prezinta clinic sub urmatoarele forme: A.circumscrisa -DA B.goma -NU C.pseudotumorala -NU D.difuza-DA E.tumorala -NU Pag. 736,737 13.Adenomul pleomorf se localizeaza cel mai frcvent la nivelul: A.glandelor salivare accesorii- NU B.parotidei- DA C.glandei submandibulare- NU D.gandei sublinguale- NU E.glandelor molare -NU Pag. 744 14.Indiferent de localizare,evolutia adenomului pleomorf parotidian,este: A.crestere lenta,progresiva- DA B.durere -NU C.absenta durerii -DA D.se asociaza cu tulburari functionale ale facialului- NU E.se asociaza cu adenopatii cervicale -NU Pag 744 15.Diagnosticul diferential al adenomul pleomorf al glandei submandibulare se face cu: A.litiaza submandibulara in faza pseudotumorala -DA B.abcesul salivar -NU C.colica salivara -NU D.adenopatie submandibulara nespecifica- DA E.adenopatie submandibulara metastatica- DA Pag. 746 16.Semnele clinice de malignizare ale unui adenom pleomorf parotidian sunt: A.aparitia adenopatiei regionale-DA B.alterarea starii generale-DA C.hiposialie-NU D.fiarea la tesuturile adiacente-DA E.paralizia pe traiectul unor ramuri sau pe tot teritoriul n. facial-DA Pag.747 17.Tumora Warthon apare la adulti, indeosebi in intervalul de varsta: A.20-30 ani -NU B.30-40 ani -NU C.45-50 ani -NU D.50-60 ani-DA E.60-70 ani -NU Pag.748

83

18.Adenomul canalicular se localizeaza predilect la: A.glanda parotida -NU B.glanda submandibulara -NU C.buza superioara -DA D.glanda sublinguala -NU E.valul palatin -NU Pag 748 19.La carcinomul mucoepidermoid tabloul clinic si evolutia sunt strict corelate cu: A.varsta pacientului -NU B.gradul de diferentiere histologica-DA C.aspectul salivei -NU D.afectiuni generale asociate- NU E.localizarea tumorii- NU Pag.749 20.Carcinomul mucoepidermoid bine diferentiat debuteaza astfel: A.formatiune tumorala difuza -NU B.formatiune tumorala relativ bine delimitate -DA C.tumora asimptomatica -DA D.tumora dureroasa la palpare -NU E.crestere lenta cativa ani-DA Pag 749 21.Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare accesorii se localizeaza cel mai frecvent la nivelul: A.vestibulului bucal-NU B.planseului bucal-NU C.mucoasei jugale-NU D.fibromucoasei palatului dur-DA E.valului palatin-NU Pag. 750 22.Carcinomul adenoid chistic apare: A.la copii-NU B.la adolescenti-NU C.la varsta adulta-DA D.mai frecvent la sexul masculin-NU E.fara predilectie pentru un anumit sex -DA Pag. 751 23.Carcinomul adenoid chistic metastazeaza: A.frecvent in ganglionii loco-regionali-NU B.rareori in ganglionii loco-regionali-DA C.hematogen pulmonar -DA D.frecvent hepatic -NU E.rar osos -DA Pag. 752

84

24.Adenomul pleomorf malign reprezinta: A.forma maligna a adenomului pleomorf-NU B.o tumora maligna per primam-DA C.o forma de tip carcinosarcom-DA D.o forma de carcinoma-NU E.o forma de sarcom-NU Pag.753 25.In functie de gradul de malignitate,pe criterii histopatologice, tumorile glandelor salivare se impart in: A.2 categorii-NU B.3 categorii-DA C.4 categorii-NU D.5 categorii-NU E.6 categorii-NU Pag. 760 26.Dupa o parotidectomie cu conservarea n. facial,poate aparea: A.pareza definitiva in teritoriul n. facial-NU B.defect volumetric retromandibular-DA C.pareza tranzitorie in teritoriul n. facial -DA D.hipoestezia postoperatorie a lobului urechii-DA E.sindromul Frey -DA Pag. 764 27.Sindromul Frey se caracterizeaza prin: A.asialie- NU B.hiperemia tegumentelor parotido-maseterine -DA C.pareza tranzitorie a n.facial- NU D.hipersudoratie in regiunea operata in timpul meselor -DA E.hipoestezie in teritoriul n auriculotemporal- NU Pag. 764 28.Criteriile relative de sacrificare a n.facial in cadrul parotidectomiilor pentru tumori maligne sunt: A.tumori maligne ale lobului profund sau extinse in lobul profund- DA B.tumori cu malignitate scazuta- NU C.tumori cu malignitate intermediara -NU D.tumori cu malignitate crescuta -DA E.tumori maligne de dimensiuni mari (T3,T4)- DA Pag. 768 29.Criteriile absolute de sacrificare a n. facial sunt: A.pareza preoperatorie in teritoriul n. facial-DA B.tumora benigna localizata pe lobul profund-NU C.recidive ale tumorilor maligne parotidiene- NU D.unul sau mai multe ramuri ale n. facial trec prin masa tumorala maligna-DA E.tumori de consistenta dura -NU Pag. 768

85

30.Radioterapia postoperatorie pentru tumorile maligne este necesara in: A.tumori cu malignitate crescuta-DA B. tumori maligne ale lobului superficial-NU C.tumori maligne ale lobului profund-DA D.tumori maligne cu afectarea n. facial -DA E.tumori cu malignitate scazuta -NU Pag. 768

86

14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE SEVERE (1, pag. 787-816)

1. Tratamentul chirurgical ortognat poate fi instituit: A. la orice virsta-NU B. intre 12-16 ani -NU C. cind cresterea somatica este complet incheiata-DA D. dupa 20 de ani-NU E. in functie de tratamentul ortodontic-NU Pag 787 2. In compresiunea de maxilar pot aparea frecvent recidive daca tratamentul se aplica: A. sectorial pe arcada superioara -DA B. concomitent bimaxilar -NU C. numai la mandibula -NU D. numai la maxilar-NU E. secvential pentru fiecare arcada-NU Pag 787 3. Un posibil esec al interventiilor de chirurgie ortognata este aratat de discrepanta intre: A. ocluzie si pozitia buzei superioare-NU B. ocluzie si pozitia nasului -NU C. schema de predictie si cefalometria postoperatorie-DA D. cefalometria preoperatorie si cea postoperatorie -NU E. pozitia partilor moi-NU Pag 788 4. Obiectivul principal al etapei ortodontice postchirurgicale este: A. inchiderea spatiilor interdentare -NU B. corectarea inocluziei verticale-NU C. alinierea dentara -NU D. corectii ocluzale minore-NU E. contentia ocluzala a rezultatului operator -DA Pag 795 5. Incidenta anomaliilor dento-maxilare severe clasa a III-a datorate unui prognatism mandibular anatomic in populatia generala este de aproximativ: A. 0,5% -DA B. 1% -NU C. 2-3% -NU D. 5% -NU E. 10% -NU Pag795 6. Pacientii cu anomalii dento-maxilare clasa a III-a pot prezenta prognatism mandibular anatomic asociat cu deficit de crestere sagitala a maxilarului in proportie de : A. 18-20%-DA B. B)2-3% -NU

87

C. 10-15% -NU D. 50% -NU E. 100% -NU Pag 795 7. In asimetriile severe in plan transversal se pot face suplimentar urmatoarele interventii: A. osteotomii modelante ale bazilarei mandibulare -DA B. genioplastii-NU C. rinoplastii-NU D. condilectomii-NU E. osteotomii segmentare -NU Pag 815 8. Anomaliile in plan vertical prin deficit maxilar se caracterizeaza prin: A. Etajul inferior al fetei micsorat-DA B. Buza superioara pare alungita-NU C. Mentonul pare/este retrudat-NU D. Mentonul pare/este proeminent-DA E. Buza superioara pare scurtata-DA Pag. 810 9. Tratamentul ortodontic prechirurgical consta in: A. Decompensare ocluzala -DA B. Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa -DA C. Corectia arcadelor dentare -DA D. Degajari coronare -NU E. Extractia molarilor de minte -NU Pag 787 10. Pentru a stabili un plan de tratament prechirurgical trebuie gasit raspunsul la urmatoarele intrebari: A. Este nevoie de extractii dentare? -DA B. Care dinti vor fi extrasi? -DA C. Exista suficient os alveolar? -DA D. Ce deplasari dentare trebuie efectuate? -DA E. Care va fi rezultatul final? -NU Pag 787 11. Deplasarile dentare ortodontice se fac pe baza: A. Ocluzogramei -DA B. Analizei pe modele de studiu-DA C. Schemelor de predictie cefalometrica -DA D. Schemelor de predictie chirurgicala-DA E. Audiogramei-NU Pag 787 12. Planificarea interventiei se face cu ajutorul unei teleradiografii de profil pe care, trasarea reperelor urmareste sa stabileasca: A. Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase-DA B. Necesitatea si amploarea unei genioplastii -DA

88

C. Necesitatea unor interventii associate -DA D. Viitoarea pozitie a partilor moi -NU E. Eliberarea cailor respiratorii -NU Pag 787,788 13. Simularea computerizata digitala are urmatoarele avantaje: A. Permite simularea aspectului facial postoperator-DA B. Usureaza elaborarea planului de tratament -DA C. Efect psihologic benefic pentru pacient -DA D. Introduce factori de eroare suplimentari -NU E. Cost redus -NU Pag 788 14. Simularea computerizata digitala are urmatoarele dezavantaje: A. Pret ridicat-DA B. Necesitatea calificarii personalului-DA C. Introducerea unor factori de eroare suplimentari -DA D. Usureaza elaborarea planului de tratament -NU E. Efect psihologic negativ asupra pacientului -NU Pag 788 15. Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate in prezent pentru mandibula sunt: A. Osteotomia sagitala a ramului mandibular-DA B. Osteotomia verticala a ramului mandibular-DA C. Osteotomia in L inversat-DA D. Osteotomia cu ostectomia corpului mandibular-DA E. Osteotomia segmentara-NU Pag 789 16. Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului: A. Interventii pe condilul mandibular-DA B. Interventii pe unghiul mandibular-DA C. Osteotomii orizontale pe ramul ascendant al mandibulei-NU D. Osteotomii segmentare-NU E. Osteotomii oblice-NU Pag 790 17. Complicatiile intraoperatorii in chirurgia ortognata: A. Lezarea nervului infraorbitar-DA B. Fractura etajului anterior al bazei craniului-NU C. Fractura lamelor pterigoide-DA D. Sectionarea arterei maxilare-DA E. Leziuni oftalmice-DA Pag 795 18. Dupa osteotomia sagitala si verticala a mandibulei pot aparea: A. Leziuni ale nervului alveolar inferior-DA B. Tulburari neurosenzoriale -DA C. Hemangioame -DA D. Necroze -DA

89

E. Leziuni oftalmice -NU Pag 795 19. Obiectivele etapei ortodontice postchirurgicale: A. Inchiderea spatiilor interdentare-DA B. Corectarea inocluziei verticale -DA C. Alinierea dentara -DA D. Corectii ocluzale minore-DA E. Corectarea eruptiei molarului de minte-NU Pag 795 20. In anomaliile de clasa a III-a, indiferent de tipul anomaliei: A. Profilul este concav-DA B. Aspectul caracteristic aste de fata prelungita -DA C. Profilul este convex-NU D. Aspectul caracteristic este de fata de pasare-NU E. Profilul nu este modificat -NU Pag 795 21. In contextual unei anomalii de clasa a III-a analiza cefalometrica Steiner are urmatoarele semnificatii: A. SNA micsorat semnifica un retrognatism maxilar-DA B. SNB marit semnifica un prognatism mandibular -DA C. SNA micsorat si SNB marit semnifica o anomalie asociata-DA D. SNA marit semnifica un retrognatism maxilar-NU E. SNB micsorat semnifica un prognatism mandibular-NU Pag 795,796 22. Obiectivele tratamentului ortodontic prechirurgical in anomaliile de clasa a III-a Angle sunt: A. Decompensarea anomaliei -DA B. Corectarea formei arcadelor-DA C. Alinierea dentara-DA D. Corectarea bascularilor dentare-DA E. Repozitionarea punctelor craniometrice-NU Pag 796 23. In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizeaza: A. Retrudarea mandibulei prognate -DA B. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar-DA C. Asocierea acestora-DA D. Avansarea mandibulei prognate-NU E. Retrudarea maxilarului -NU Pag 796 24. In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a se descriu trei situatii clinice: A. Prognatism mandibular -NU B. Retrognatism maxilar-NU C. Profil facial concav-NU D. Prognatism maxilar-DA

90

E. Retrognatism mandibular-DA Pag 804 25. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a avem: A. Profil facial accentuat convex-DA B. Profil facial accentuat concav -NU C. Hipoplazie mandibulara-DA D. Hiperplazie mandibulara-NU E. Aspect clinic cu profil de pasare-DA Pag 804 26. In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a Angle analiza cefalometrica Steiner arata: A. SNA marit -DA B. SNB marit -NU C. SNA micsorat -NU D. SNB micsorat -DA E. SNA marit si SNB micsorat -DA Pag 804 27. In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a tratamentul chirurgical vizeaza: A. Avansarea mandibulei retrognate-DA B. Retrudarea maxilarului prognat -DA C. Asocierea intre acestea -DA D. Retrudarea mandibulei retrognate-NU E. Avansarea maxilarului prognat -NU Pag 805 28. Genioplastia se practica: A. Pe cale orala DA B. Pe cale cutanata-NU C. Pecale mixta-NU D. Cu retrudarea mentonului-DA E. Cu avansarea mentonului DA Pag. 792 29. Elongarea osoasa dirijata la nivelul viscerocraniului ridica problem majore: A. Infectii ale partilor moi-DA B. Osteite-DA C. Osteomielite-DA D. Neadaptarea partilor moi la modificarilor substratului osos -NU E. Elongarea excesia a structurilor nervoase -NU Pag 817 30. In timpul si dupa interventia chirurgicala pentru corectarea compresiunii de maxilar se au in vedere urmatoarele: A. Se obtine o deschidere de 2-4 mm anterior-DA B. Se activeaza dispozitivul disjunctor pana se obtine o distanta de 3-5 mm -DA C. O disjunctie mai mare de 5 mm este contraindicata-DA D. Apare o diastema importanta ce va fi rezolvata prin tratament ortodontic postchirurgical -DA

91

E. Se realizeaza o aliniere a arcadelor dentare -NU Pag 813

92

15. DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE (1, pag. 824-855)

1. Fuziunea proceselor embrionare faciale are loc : A. in saptamanile 3-4 de viata intrauterina-NU B. in saptamanile 6-8 de viata intrauterina-NU C. in saptamanile 8-12 de viata intrauterina-NU D. intre zilele 28-34 de viata intrauterina-NU E. intre zilele 34-38 de viata intrauterina-DA Pag. 824 2. Formarea palatului primar are loc : A. in saptamana a 7-a de viata intrauterina-NU B. in saptamana a 12-a de viata intrauterina-NU C. prin fuziunea proceselor nazale laterale-NU D. prin fuziunea proceselor nazale mediane -DA E. prin fuziunea procesului nazo-maxilar cu procesele nazale laterale-NU Pag. 824 3. La un adult cu despicatura in antecedente si al carui prim nascut are aceeasi afectiune, riscul ca cel de-al doilea nascut sa prezinte aceeasi malformatie este : A. intre 12-17%-NU B. intre 17-20%-DA C. intre 20-24%-NU D. intre 24-27% -NU E. intre 27-29%-NU Pag. 826 4. In sindromul Pierre-Robin coexista : A. micrognatie, retrognatie, glosodinie, despicatura labiala-NU B. micrognatie, retroalveolie, glosodinie, despicatura labio-palatina-NU C. micrognatie, retrognatie, glosoptoza, despicatura palatina-DA D. macrognatie, prognatie, glosoptoza, despicatura labio-palatina-NU E. macrognatie, proalveolie, glosodinie, despicatura labiala-NU Pag. 826 5. In sindromul Patau (trisomia 13-15) coexista : A. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, anencefalie-NU B. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, oculare, anencefalie-NU C. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, osoase, arinencefalie-NU D. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, oculare, arinencefalie -DA E. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, renale, osoase, arinencefalie-NU Pag. 826

93

6. Fetopatia rubeolica se caracterizeaza prin : A. despicatura labiala, anoftalmie, malformatii cerebrale-NU B. despicatura labio-palatina, anoftalmie, malformatii cerebrale-DA C. despicatura labio-palatina, enoftalmie, malformatii cerebrale-NU D. cheilo-palato-schizis, enoftalmie, malformatii cardiace-NU E. cheilo-palato-schizis, exoftalmie, malformatii cardiace-NU Pag. 826 7. Amploarea tulburarilor mecanice a copiilor cu despicatura variaza : A. daca este o despicatura labiala sau labio-palatina-DA B. daca aceasta este unilaterala sau bilaterala-DA C. daca este insotita de agenezie-NU D. daca este insotita de hipoplazia segmentelor maxilare-DA E. daca este insotita de hiperplazia segmentelor maxilare-NU Pag. 828 8. Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura labiala unilaterala totala sunt afectate : A. structura buzei pana la santul nazo-labial, fara afectarea acestuia-NU B. toata structura buzei pana la palatul primar-DA C. se poate asocia cu despicatura palatina-DA D. nu modifica podeaua nazala -NU E. afecteaza procesul alveolar-NU Pag 828 9. Dupa clasificarea lui Veau, despicatura labiala bilaterala totala : A. nu se asociaza cu despicatura palatina-NU B. determina divizarea regiunii labiale in doua parti-NU C. determina divizarea regiunii labiale in trei parti-DA D. nu afecteaza procesul alveolar -NU E. prezinta prolabium hipoplazic-DA Pag. 829 10. Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura palatina simpla cu urano-stafiloschisis: A. este interesat palatul dur in totalitate-NU B. este interesat palatul dur partial-DA C. este interesat valul palatin in totalitate-DA D. este interesat valul palatin partial -NU E. este interesat procesul alveolar -NU Pag.829 11. Despicatura labiala unilaterala totala intereseaza: A. partile moi labiale -NU B. doar planseul nazal-NU C. C.doar procesul alveolar-NU D. in totalitate partile moi labiale, planseul nazal si procesul alveolar -DA E. se poate asocia si cu despicatura palatina unilaterala totala-DA Pag.831

94

12.Dupa Valerian Popescu despicaturile se clasifica in: A. Partiale DA B. Despicatura procesului alveolar-NU C. Asociate-DA D. Totale-DA E. Despicatura palatine unilateral totala-NU Pag.829 13. Dupe Veau, clasificare despicaturilor labiale include: A. despicatura labial cicatriceala-DA B.despicatura partial anterioara-NU C. despicatura labiala bilateral asimetrica-DA D. despicatura labiala centrala-DA E. despicaturi asociate-NU Pag. 828,829 14. Avantajele utilizarii placutei palatine in despicaturile largi labiale unilaterale totale sunt : A. usureaza respiratia-NU B. usureaza alimentatia-DA C. ghideaza crestearea segmentelor maxilare-DA D. impiedeca interpozitia limbii in despicatura-DA E. elimina folosirea suzetei-DA Pag.834 15. Despicatura labiala bilaterala se clasifica in : A. simpla-DA B. complexa-NU C.asimetrica- DA D. totala- DA E. asociata-NU Pag.838 16. In despicatura labiala bilaterala asimetrica : A. cheilorafia se practica la varsta de2-3 luni-NU B. cheilorafia se practica la varsta de 3-5 luni-NU C. cheilorafia se practica la varsta de 5-6 luni-DA D. cheilorafia se practica la varsta de 9-12 luni-NU E. cheilorafia se practica la varsta de12-24 luni-NU Pag. 839 17. In despicatura labiala bilaterala asimetrica : A. cheilorafia se practica intr-un singur timp chirurgical-NU B. cheilorafia se practica in doi timpi chirurgicali-DA C. cheilorafia se practica prin tehnica Millard-NU D. cheilorafia se practica prin tehnica Malek-DA E. cheilorafia se practica prin tehnica Verdeja-NU Pag.839

95

18. In cazurile severe de protruzie a premaxilei in despicaturile labiale totale bilaterale : A. per primam se intervine ortopedic-NU B. se practica labioplastia, urmata de osteotomia si retrudarea vomerului-NU C. se practica osteotomia si retrudarea vomerului, urmata de labioplastie-DA D. se practica labioplastia, urmata de tratament ortopedic-NU E. se practica cheilorafia in doi timpi chirurgicali-NU Pag. 839 19. Tehnica Levignac (in scut) se aplica in : A. despicaturile labiale unilaterale totale operate intr-un singur timp-NU B. despicaturile labiale unilaterale totale operate in doi timpi-NU C. despicaturile labiale bilaterale simetrice operate in doi timpi-NU D. despicaturile labiale bilaterale asimetrice operate in doi timpi-NU E. despicaturile labiale bilaterale operate intr-un singur timp-DA Pag.840 20. In depicatura palatina, la nivelul palatului dur se observa clinic: A. hemimaxilarul afectat hiperplazic si retrudat-NU B. hemimaxilarul afectat hipoplazic si retrudat-DA C. anterior exista fuziune intre palatul primar si cel secundar-NU D. anterior lipseste fuziunea dintre palatul primar si cel secundar -DA E. posterior se fixeaza la baza craniului prin aripa sfenoidului-DA Pag. 842 21. In depicatura palatina, la nivelul valului palatin se observa clinic: A. continuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara-NU B. discontinuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara-DA C. lipsa de fuziune mediana a muschilor peristafilin extern, intern, palatoglos, palatofaringian si palatostafilin-DA D. fuziunea mediana a muschilor palatoglos, palatofaringian si palatostafilin -NU E. fuziunea mediana a muschilor peristafilin extern si intern-NU Pag.842 22. In despicatura palatina simpla (a valului pe linia mediana) se realizeaza : A. tratament ortopedic-NU B. tratament chirurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie-NU C. palatoplastie-NU D. stafilorafia-DA E. uranoplastie-NU Pag.842 23. In despicatura valului palatin si a palatului secundar se realizeaza : A. tratament ortopedic-NU B. tratament chirurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie-NU C. palatoplastie-NU D. stafilorafie -NU E. uranostafilorafie-DA Pag.844

96

24. In despicatura palatina unilaterala totala : A. de regula, tratamentul este ortopedic-NU B. de regula, tratamentul este chirurgical intr-un singur timp operator-NU C. de regula, tratamentul chirurgical este etapizat-DA D. tratamentul chirurgical se face la varsta de 5-6 luni -NU E. tratamentul chirugical se face la varsta de 20-22 luni-NU Pag. 845 25. In despicatura palatina bilaterala totala: A. se asociaza protruzia premaxilei-DA B. se asociaza retruzia premaxilei-DA C. tratamentul chirurgical se realizeaza intr-un singur timp operator-NU D. tratamentul chirurgical se realizeaza in doi timpi operatori-NU E. tratamentul chirurgical se realizeaza in trei timpi operatori-DA Pag. 845 26. Factorii care conditioneaza interventia chirurgicala in despicatura palatina alveolara sunt: A. structuri anatomice sa fie bine dezvoltate-DA B. risc minim de aparitie a fistulelor sau dehiscentelor postoperatorii-DA C. copil normosom, normotrof-DA D. tratament ortopedic de contentie efectuat preoperator-NU E. tratament chirugical efectual in jurul varstei de 6 luni-NU Pag. 846 27. Aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de : A. localizarea malformatiei-NU B. severitatea malformatiei-DA C. existenta sau nu a tratamentului ortopedic prechirurgical-DA D. varsta la care s-a intervenit -DA E. coexistenta altor malformatii congenitale-NU Pag. 847 28. Cele mai frecvente sechele postoperatorii dupa despicaturile labio-maxilo-palatine sunt : A. subdimensionarea rosului de buza-NU B. supradimensionarea rosului de buza-DA C. discontinuitatea liniei cutaneo-mucoase-DA D. fistule cutanate -NU E. comunicare oro-nazala-DA Pag.847 29. Pentru corectarea supradimensionarii sau a discontinuitatii rosului de buza ca sechele postoperatorii in despicaturi, se realizeaza : A. corectia prin plastie in V -NU B. corectia prin plastie in Y -NU C. corectia prin plastie in Z -DA D. corectie prin osteotomia premaxilei -NU E. corectie prin alungirea columelei-NU Pag. 848

97

30. In insuficienta velo-palatina ca sechela postoperatorie in despicaturi, se practica : A. palatoplastia secundara-NU B. stafilorafia secundara-DA C. uranostafilorafia secundara-DA D. rinoplastie secundara-NU E. cheiloplastie secundara-NU Pag. 854

98

16.DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL. NEVRALGIA DE TRIGEMEN (1, pag.916 -919) 1.Clasificarea cauzala a durerii oro-maxilo-faciale: A. de cauza neurogena-DA B. de cauza somatica-DA C. de cauza psihogena-DA D. de cauza dentara-NU E. de cauza musculara-NU Pag.916 2.In nevralgia de trigemen,cand debuteaza la 30-40 de ani,cele mai frecvente cauze sunt: A. demielinizare-DA B. anevrisme-DA C. procese expansive tumorale intracraniene-DA D. compresia radacinii nervului la intrarea in foramen-DA E. cauza odontogena-NU Pag.916 3.Nevralgia de trigemen: A. cea mai frecventa forma de nevralgie craniana o reprezinta nevralgia trigeminala-DA B. incidenta este mai ridicata la tineri-NU C. varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de 52-58 de ani-DA D. debutul pentru formele simptomatice apare la 30-55 ani-NU E. raportul pe sexe in aparitia nevralgiei de trigemen este de 3/2 in favoarea sexului feminin-DA Pag.916 4.Nevralgia trigeminala clasica: A.se caracterizeaza prin crize dureroase de intensitate mica-NU B.apare frecvent pe traiectul oftalmicului-NU C.este tipic unilaterala-DA D.poate fi si bilateral la 4% din pacienti-DA E.se caracterizeaza prin crize dureroase deosebit de intense-DA Pag.916-917 5.Nevralgia trigeminala clasica: A.durerea are caracter lancinant-DA B.durerea are caracter de soc electric-DA C.durerea are debut lent si sfarsit brusc-NU D.durerea este declansata de un stimul senzitiv banal-DA E.apare inainte de 40 de ani-NU Pag.917

99

6.Nevralgia trigeminala clasica-criterii de diagnostic: A.atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunde pana la cateva ore-NU B.durerea este intensa,ascutita,superficiala sau cu caracter de impungere-DA C.atacurile nu sunt stereotpe la fiecare individ-NU D.nu exista deficit neurologic evident clinic-DA E.nu sunt atribuite altor afectiuni-DA pag.917 7.In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele caracteristici: A.intensa-DA B.ascutita-DA C.superficiala-DA D.declansata de factorii trigger-DA E.profunda-NU Pag.917 8.Nevralgia trigeminala simptomatica: A.se datoreaza unei leziuni structurale a ganglionului Gasser-DA B.se insoteste de tulburari de sensibilitate in teritoriul de distributie a trigemenului-DA C.se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor masticatori-DA D.se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor mimicii-NU E.se insoteste de afectarea tuturor nervilor cranieni adiacenti-NU Pag.917 9.In nevralgia trigemnala simptomatica: A.durerea nu se deosebeste de nevralgia trigeminala primara-DA B.durerea se deosebeste de nevralgia trigeminala primara-NU C.durerea este provocata de compresia vasculara-NU D.durerea este cauzata de leziuni structurale demonstrate altele decat compresia vascularaDA E.daca durerea este bilaterala trebuie cautata o cauza centrala-DA Pag.917 10.Nevralgia simptomatica poate fi produsa de tumori localizate la nivelul unghiului pontocerebelos: A.neurinom de acustic-DA B.neurinom de trigemen-DA C.meningiom-DA D.chist epidermoid-DA E.chistul dermoid-NU Pag.917

11.Nevralgia trigeminala simptomatica: A.diagnosticul se stabileste pe baze clinice-DA B.examenul obiectiv nu poate evidentia zonele trigger-NU C.examenul obiectiv poate evidentia hiperestezie pe una din ramurile trigemenului-NU D.examenul obiectiv poate evidentia anestezie pe una din ramurile trigemenului-NU E.examenul obiectiv poate evidential hipoestezie pe una din ramurile trigemenului-DA Pag.917

100

12.Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen: A.nevralgia trigeminala din scleroza multipla-DA B.nevralgia nervului facial-DA C.nevralgia trigeminala postherpetica-DA D.nevralgia parietala-NU E.nevralgia occipitala-DA Pag.918 13.Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen: A.nevralgia trigeminala clasica nu raspunde de obicei la farmacoterapie-NU B.in cazul nevralgiei trigeminale simptomatice trebuie tratata si cauza subiacenta-DA C.ambele tipuri de nevralgie se trateaza la fel-NU D.tratamentul medicamentos utilizeaza medicatie anticonvulsivanta-DA E.tratamentul medicamentos nu utilizeaza medicatie anticonvulsivanta-NU Pag.918 14.Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen: A.unul dintre medicamentele anticonvulsivante in tratamentul nevralgei de trigemen este oxcarbamazepina-DA B.unul dintre medicamentele anticonvulsivante folosite in tratamentul nevralgiei de trigemen este izoniazida-NU C.in tratamentul anticonvulsivant folosit pentru tratamentul nevralgiei de trigemen exista un studiu pilot pentru topiramat-DA D.Baclofenul nu este util la cei care nu suporta carbamazepina-NU E.AINS sunt folosite mai des ca medicatie adjuvanta la unul dintre anticonvulsivante-NU Pag.918 15.Dintre efectele adverse ale carbamazepinei fac parte: A.sedarea-DA B.hiponatremia-DA C.leucopenia-DA D.rash-NU E.alopecie-NU Pag.918 16.Dintre efectele adverse ale carbamazepinei nu fac parte: A.leucocitoza-DA B.hirsutism-DA C.sedare-NU D.hiponatremie-NU E.alopecie-DA Pag.918

101

17.Dintre efectele adverse ale valproatului de sodiu fac parte: A.crestere in greutate-DA B.alopecie-DA C.greata-DA D.hirsutism-NU E.sedare-NU Pag.91 18.Dintre efectele adverse ale fenitoinei fac parte: A.hirsutismul-DA B.hipertrofie gingivala-DA C.crestere in greutate-NU D.sedare-NU E.greata-NU Pag.918 19.Dintre efectele adverse ale gabapentinului nu fac parte: A.hiponatremia-DA B.hipercolesterolemie-DA C.sedare-NU D.crestere in greutate-DA E.greata-DA Pag.918 20.Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: A.blocajul chimic prin infiltratii anestezice nu foloseste ca medicatie adjuvanta pe cea sedativa si hipnotica-NU B.blocajul chimic prin infiltratii anestezice este folosit frecvent in practica-DA C.blocajul chimic anestezic este folosit rar in practica-NU D.nu se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser-NU E.se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol-DA Pag.918 21.Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: A.in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol, cu cat injectarea este mai proximala rezultatele pe termen lung sunt mai bune-DA B.in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol, cu cat injectarea este mai distala rezultatele pe termen lung sunt mai bune-NU C.Infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce hipoestezie faciala-DA D.infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce disestezii dureroase-DA E.infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce rareori anestezie dureroasa,insa se insotesc frecvent de keratite-DA Pag.918

102

22.In tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen, procedeele chirurgicale vizeaza: A.termocoagularea prin radiofrecventa-DA B.decompresiunea microvasculara a fosei anterioare-NU C.blocajul chimic anestezic-DA D.proceduri neurolitice percutanate-injectarea ganglionului sfenopalatin-NU E.decompresiunea microvasculara a fosei posterioare-DA Pag.918 23.Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: A.ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in 82-100% din pacienti-DA B.ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in 60% din pacienti-NU C.in ganglioliza prin radiofrecventa pot aparea parestezii la 10% dintre pacienti-DA D.in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore sunt rare-DA E.in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore sunt dese-NU Pag.919 24.In cazul procedeului Janetta: A.beneficiile pe termen lung au fost raportate la 80% dintre pacienti-DA B.beneficiile pe termen scurt au fost raportate la 80% dintre pacienti-NU C.mortalitatea chirurgicala este de 1%-DA D.rata de recurenta este de 1-6 %-DA E.este o procedura neinvaziva fiind recomandat ca tratament de prima intentie-NU Pag.919 25.Printre alte procedee de distructie a fibrelor durerii din nervul trigemen se numara: A.criochirurgia-DA B.umflarea unui balon in cavul Meckel-DA C.blocajul chimic anestezic-NU D.termocoagularea prin radiofrecventa-NU E.procedeul Janetta-NU Pag.919 26.Varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de: A.52-58 de aniDA B.30-40 de aniNU C.60-70 de aniNU D.58-72 de aniNU E.42-78 de aniNU Pag.916 27.Nevralgia trigeminala simptomatica-criterii de diagnostic: A.nu exista deficit neurologic evident clinic-NU B.atacurile sunt stereotipe la fiecare individ-DA C.nu sunt atribuite altor afectiuni-NU D.atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda pana la cateva ore-NU E.nu prezinta arii de declansare trigger-NU Pag.917

103

28.Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen utilizeaza: A.carbamazepina-DA B.valproat de potasiu-NU C.aulin-NU D.dexametazona-NU E.diclofenac-NU Pag.918

29.Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen nu vizeaza: A.blocajul chimic anestezic-NU B.procedure neurolitice percutanate-NU C.termocoagularea prin radiofrecventa-NU D.infiltratii cu ser fiziologic-DA E.precedeul Janetta-NU Pag.918 30.Dintre efectele adverse ale lamotriginei fac parte: A.alopecie-NU B.crestere in greutate-NU C.hirsutism-NU D.leucopenia-NU E.rash-DA Pag.918

104

17. METODE LOCALE DE PREVENIRE A CARIEI DENTARE DIN ANURI I FOSETE

1. Clasificarea anurilor ocuzale n funcie de morfologia lor pot fi: A. B. C. D. E. anuri largi n form de V, cu diametru mic i puin adnci anuri n form de I, adnci i nguste anuri n form de Y, strangulate anuri n form de M, nguste anuri largi, n form de V cu diametru mare i puin adnci

2. Prevalena i incidena crescut a cariei ocluzale se datoresc interaciunii mai multor factori: A. Concentraiei mai mici a fluorului n smalul ocluzal dect n cel proximal B. Cantitii de smal mai mari ntre suprafeele dintelui i jonciunea smal -dentin la nivelul anurilor C. Capacitii de retenie a microorganismelor i alimentelor n anuri i fosete D. Cantitii de smal mai mici ntre suprafaa dintelui i jonciunea smal -dentin n cazul anurilor E. Posibilitii realizrii unei autocuriri foarte bune. 3. Din mecanismul de producere a cariilor ocluzale din anuri i fosete fac parte urmtoarele etape: A. B. C. D. E. Debutul se produce printr-o leziune n smalul pantei cuspidiene Orificiul i pereii anului se demineralizeaz naintea bazei anului Debutul se produce prin dou leziuni bilaterale independente la orificiul anului Orificiul i pereii anului se demineralizeaz dup baza anului Evoluia leziunii poate fi influenat prin prezena unor cantiti crescute de proteine la baza anului

4. Odontotomia profilactic poate fi util n urmtoarele situaii clinice: A. B. C. D. E. Copii cu policarii care au o igien oral bun Copii cu policarii care au o igien oral proast Existena unor dubii n legtur cu prezena sau absena unei carii Imposibilitatea efecturii unor controale periodice regulate Copii cu stare general bun

5. Rina Bowen sau rlina bis-Gama este: A. B. C. D. Un material care elibereaz fluor Este un monomer metacrilic Este o molecul hibrid mare Este un cianoacrilat

105

E. Seamn cu o rin epoxidic 6. Calitile unui sigilant sunt: A. B. C. D. E. Penetran sczut Fluiditate Biocompatibilitate Absorbia crescut a apei Timp de priz scurt

7. Avantajele sigilanilor fotopolimerizabili sunt: A. B. C. D. E. Materialul se ntrete n 5 secunde Nu se mai ncorporeaz bule de ap Materialul i pstreaz constant vscozitatea Materialul se ntrete n 10-20 secunde Nu se mai ncorporeaz bule de aer

8. Avantajele folosirii laserului n sigilare sunt: A. B. C. D. E. Reducerea timpului de priz Smalul expus laserului are rezisten crescut la factorii cariogeni Creterea cantitii de rin rmas nepolimerizat Creterea rezistenei la ntindere i a rezistenei de legar e Scderea rezistenei la ntindere i a rezistenei de legare

* 9. Cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaz: A. B. C. D. E. n primele dou zile n primele 24 de ore ntr-o perioad de cel puin 2 ani n urmtoarele 2 ore de la aplicare n mod constant, n primele dou sptmni

10. Proprietile materialuluio romnesc SIGILAR sunt: A. B. C. D. E. Adeziune bun Capacitate de etanare Biocompatibilitate Hidrofilie crescut Contracie crescut la polimerizare

106

11. Dezavantajele cimenturilor glass ionomer autopolimerizabile sunt: A. B. C. D. E. Aplicare mai greoaie Sensibilitate n mediu uscat Finisare slab datorit rugozitii superficiale Timp de priz scurt Rezisten sczut n zonele supuse direct solicitrilor masticatorii

12. Glass ionomerii fotopolimerizabili prezint urmtoarele c aracteristici: A. B. C. D. E. Manevrare mai uoar Timp de priz crescut Sensibilitate crescut n mediu umed Adaptare marginal mai bun Aspect fizionomic acceptabil datorit suprafeei mai netede

13. Succesiunea timpilor operatori ai sigilrii cu rini compozite este : A. Izolarea, curirea suprafeelor dentare, prepararea sigilantului B. Curirea suprafeei dentare, izolarea, pregtirea suprafeelor de smal C. Splarea i uscarea, prepararea materialului de sigilare, aplicarea materialului de sigilare D. Verificarea sigilrii, controlul n relaie ocluzal, controale periodice E. Prepararea materialului de sigilare, splare i uscare, aplicarea materialului de sigilare * 14. Gravajul acid n sigilare se face cu: A. B. C. D. E. H3PO4 37% NaOCl 6% H3PO4 60% H2SO4 30-50% HCl 37%

* 15. Controlul periodic al sigilrii este necesar: A. B. C. D. E. Lunar Anual Odat la 6 luni La 2 ani La 6 luni n primul an de aplicare i la 3 luni n cel de-al doilea an

16. Controlul paraclinic al sigilrii se realizeaz cu: A. B. C. D. E. Fuxin bazic 2,5% Raze X Cristal violet Examen cu sond Izotopi radioactivi C14, S35

107

17. Atitudini corecte la controlul sigilrii prin inspecie i palpare cu sonda: A. B. C. D. E. Sigilarea este intact nu se intervine Sigilantul este pierdut n totalitate se repet sigilarea Sigilarea este pierdut parial se repet sigilarea Sigilarea are microneadaptri se face control bite-wing Sigilarea este pierdut parial se completeaz cu sigilant fr alt intervenie

18. Enameloplastia: A. B. C. D. E. Este o tehnic invaziv Este o tehnic neinvaziv Este o tehnic de sigilare restrns Este o sigilare lrgit Presupune o prelucrare mecanic a anului ocluzal

19. Enameloplastia se realizeaz cu: A. B. C. D. E. Frez cilindro-conic fin Frez sferic Frez Sorensen Polipanturi Cupe de cauciuc

20. Enamelopastia se recomand: A. B. C. D. E. Pe suprafee proximale n cazul suprafeelor ocluzale cu anuri adnci anuri adnci i nguste ce prezint modificri de culoare Cnd se suspecteaz o carie n anurile ocluzale n hiperemia pulpar

21. Indicaiile sigilrii: A. B. C. D. E. anuri i fosete adnci n form de amfor anuri i fosete adnci n form de pictur anuri i fosete adnci cu proast cualescen Sonda aga dar nu sunt alte semne de carie dentar Dini cu distrofii

* 22. Obturaiile preventive cu rini tip B se realizeaz: A. B. C. D. E. Cnd leziunea a ajuns la jonciunea smal-dentin Cnd leziunea de carie a progresat n dentin dar este nc mic Cnd leziunea are o extindere mare n dentin Cnd leziunea de carie n an i foset este minim n cazul marmoraiilor

108

* 23. Verificarea sigilrii se poate face: A. B. C. D. E. Prin examen cu sonda Prin colorare cu fuxin bazic 2% Prin colorare cu albastru de metil 0,25% Utiliznd izotopi radioactivi C16, S45 Utiliznd raze

* 24. Odontotomia profilactic poate fi util n: A. B. C. D. E. Anumite situaii clinice cnd nu se poate aplica sigilarea n cazul marmoraiilor Cazul copiilor cu igien oral bun Posibilitii efecturii unor controale periodice regulate Copii cu sntate general bun

* 25. Proprietile ideale ale unui sigilant: A. B. C. D. E. Penetran medie Timp de lucru lung Timp de priz mediu Absorbia sczut a apei Rezisten medie la uzur

* 26. Perioada optim recomandat pentru sigilare este: A. B. C. D. E. Vrsta de 3-6 ani pentru molarii temporari 6-8 ani pentru primii molari permaneni 11-13 ani pentru molarii 2 permaneni i premolari 9-12 ani pentru premolari 18-20 ani pentru molarul 3 permanent

27. Controlul periodic al sigilrii este necesar: A. B. C. D. E. Odat la 6 luni Odat la 3 luni Clinic prin examen cu sonda, conform criteriilor lui Buounocore, Rock, Horowitz Paraclinic prin diferite procedee Cnd se constat microneadaptri la nivelul sigilrii

109

28. Tehnica de sigilare cu rini compozite modificate de Einwag presupune: A. Curarea suprafeei ocluzale cu o past fr fluor B. Izolarea redus C. nsprirea suprafeei de smal pe o zon de aproximativ 1 mm cu o frez diamantat sferic, cilindric, a fissuri D. Demineralizarea cu acid a suprafeei smalului E. Aplicarea unei baze de hidroxid de calciu * 29. Odontotomia profilactic poate fi utilizat n urmtoarele situaii: A. B. C. D. E. Existena unor dubii n legtur cu prezena sau absena unei carii n pulpite seroase totale n necroz pulpar Copii cu stare general bun n traumatismele dentare penetrante

* 30. Sigilanii fotopolimerizabili au o serie de avantaje fa de cei autopolimerizabili: A. B. C. D. E. Materialul se ntrete n 5-10 secunde Nu se ncorporeaz bule de ap Materialul se ntrete n 10-20 secunde Materialul nu i pstreaz aceeai vscozitate n perioada aplicrii Pre de cost foarte ridicat

Rspunsuri corecte:

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Rspuns B,E A,C,D B,C,E B,C,D B,C B,C,E C,D,E A,B,D B A,B,C

Nr. 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Rspuns B,C,E A,B,D A,D,E A,B,C B,C,D A,B,C,D B A A D

110

11 12 13 14 15

A,C,E A,D,E B,C,D A C

26 27 28 29 30

C A,C,D A,C,D A C

111

18. ROLUL FACTORILOR FUNCIONALI N FORMAREA APARATULUI DENTO-MAXILAR Pasajul aerian nazo-faringian realizeaz adaptarea curentului de aer datorit: A. arhitectonicii speciale; B. structurii osului maxilar; C. funciilor glandulare; D. esutului venos erectil; E. poziiei mandibulare. 3, pag. 318 Pasajul aerian nazo-faringian realizeaz adaptarea curentului de aer datorit: A. structurii osului etmoidal; B. arhitectonicii speciale; C. funciilor epiteliului; D. inervaiei; E. poziiei mandibulare. 3, pag. 318 Trecerea coloanei de aer prin cavitatea oral se soldeaz cu deficiene n: A. erupia dentar; B. umectarea i sterilizarea aerului; C. reducerea global a debitului de aer; D. structura osului alveolar; E. reglarea cantitii de aer. 3, pag. 321 Aerul inspirat pe gur are ca efect: A. ngustarea maxilarului; B. nlarea bolii palatine; C. retrodenia superioar; D. aplatizarea bolii palatine; E. prodenia superioar. 3, pag. 323 Aerul inspirat pe gur acioneaz asupra: A. bolii palatine; B. buzei superioare; C. mandibulei; D. maxilarului; E. coanelor. 3, pag. 323 Aerul inspirat pe gur are ca efect: A. aplatizarea bolii palatine; B. nlarea bolii palatine; C. retrodenia superioar; D. ngustarea maxilarului; E. prodenia superioar. 3, pag. 323 Inconvenientele alimentaiei artificiale a sugarului sunt: A. repetarea micrilor de propulsie; B. ingestia unei cantiti de aer (aerofagie); C. creterea secreiei salivare;

ACD

BCD

BCE

ABE

ABCD E

BDE

BD

112

10

11

12

13

14

D. absena stimulilor funcio nali de propulsie a mandibulei; E. prezena deformaiei rahitice a maxilarelor. 3, pag. 332 Puterea de suport a dinilor este de: A. 32 kg pentru incisivi; B. 35 kg pentru canini; C. 44 kg pentru premolari secunzi; D. 64 kg pentru molari primi; E. 45,70 kg pentru molari de minte. 3, pag. 340 Puterea de suport a dinilor este de: A. 35 kg pentru incisivi; B. 32 kg pentru canini; C. 44 kg pentru premolari secunzi; D. 45,70 kg pentru molari primi; E. 64 kg molari de minte. 3, pag. 340 Intensitatea forei muchilor mobilizatori ai mandibulei este de: A. 28 kg pentru temporal; B. 26 kg pentru maseter; C. 16 kg pentru pterigoidian intern; D. 28 kg pentru pterigoidian extern; E. 64 kg pentru buccinator. 3, pag. 340 Intensitatea forei muchilor mobilizatori ai mandibulei este de: A. 35 kg pentru temporal; B. 32 kg pentru maseter; C. 16 kg pentru pterigoidian intern; D. 28 kg pentru pterigoidian extern; E. 64 kg pentru buccinator. 3, pag. 340 Mecanismele masticaiei perturbate n producerea anomaliilor dentomaxilare sunt: A. activitatea insuficient a musculaturii masticatorii; B. lipsa abraziei fiziologice; C. contactele premature; D. hipersecreia salivar; E. hiposecreia salivar. 3, pag. 344 Anomaliile dento-maxilare scad eficiena masticatorie prin: A. reducerea suprafeei de contact ocluzal; B. dificultatea efecturii micrilor masticatorii; C. ocluzia dezechilibrat; D. lezarea direct a mucoasei orale; E. ocluzia echilibrat. 3, pag. 345-347 Scderea eficienei masticatorie a a nomaliilor dento-maxilare se realizeaz prin: A. angrenajele inverse; B. ocluzia eugnat;

ABC

CDE

BCD

ACD

ABCE

ABCD

ACDE

113

15

16

17

18

19

20

21

C. ocluzia adnc; D. ocluzia invers; E. ocluzia lingualizat. 3, pag. 346-347 Deglutiiile normale evolutive sunt: A. deglutiia de tip infantil; B. deglutiia de tip adult; C. deglutiia protruziv; D. deglutiia sublingual; E. deglutiia de tranziie. 3, pag. 353-354 Transportul bolului alimentar de pe dorsum-ul lingual n faringe se face prin: A. coborrea limbii n planeul bucal; B. contracia muchiului milohiodian; C. deschiderea epiglotei; D. unda peristaltic a limbii; E. unda peristaltic faringian. 3, pag. 355-356 Formele deglutiiei anormale sunt: A. deglutiia cu mpingerea limbii i arcadele deprtate; B. deglutiia cu mpingerea limbii de tip adult; C. deglutiia fr mpingerea i arcadele deprtate; D. deglutiia cu mpingerea i arcadele n contact; E. deglutiia fr mpingerea i arcadele n contact. 3, pag. 358 Prelungirea stadiului deglutiiei de tip infantil se produce datorit: A. imaturitii neuro -musculare; B. tulburrilor rino -faringiene; C. potenialului de cretere normal; D. maturitii neuro -musculare; E. obiceiului vicios de sugere a degetului. 3, pag. 360-362 Metodele de explorare ale corzilor vocale sunt: A. laringoscopia stroboscopic; B. cinematografia corzilor vocale; C. ortopantomografia; D. glotografia electric; E. linguopalatograma. 3, pag. 370-371 Fazele ciclului corzilor vocale din vorbire sunt de: A. deschidere a glotei; B. neutralitate a glotei; C. elongaie maxim; D. nchidere a glotei; E. acolare a glotei. 3, pag. 373 n vorbirea cu interpoziii ale limbii, sprijinul limbii se realizeaz pe faa: A. palatinal a incisivilor superiori; B. lingual a incisivilor inferiori; C. palatinal a premolarilor superiori;

ABE

BDE

ACD

ABE

ABD

ACDE

AB

114

22

23

24

25

26

27

28

D. lingual a premolarilor inferiori; E. lingual a caninilor inferiori. 3, pag. 381 n vorbirea cu interpoziii ale limbii, limba se interpune ntre: A. incisivi; B. canini; C. premolari; D. obraji; E. molari. 3, pag. 381 Dislalia poate mbrca forme variate: A. sigmatismul; B. rotacismul; C. dislalia labialelor; D. rinolalia nchis; E. disritmiile. 3, pag. 384 Muchii masticatori i oro -faciali influeneaz dezvoltarea aparatul dento maxilor prin: A. inseriile osoase; B. articulaia temporo -mandibular; C. aplicarea presiunilor musculare pe suprafeele osoase; D. poziia de echilibru a mandibulei; E. aplicarea forelor musculare prin intermediul sistemului dentar. 3, pag. 405 Pe o electromiogram se poate aprecia: A. amplitudinea potenialului electric; B. intensitatea impulsurilor nervoase; C. energia cinetic; D. frecvena impulsurilor nervoase; E. durata i cronologia apariiei potenialelor de aciune. 3, pag. 412 Obiectivele terapeutice urmrite n echilibrarea aciunilor musculare sunt: A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste; B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile; C. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor musculare deficitare; D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe; E. folosirea contraciei musculare n vederea corectrii modificrilor morfologice. 3, pag. 415 Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcionale sunt: A. declanarea reflex a contraciilor musculare; B. descompunerea forelor verticale; C. normalizarea funciilor perturbate; D. stimularea erupiei dentare; E. stimularea dezvoltrii ma xilarelor. 3, pag. 416 Consecinele obiceiului de sugere a policelui sunt:

AC

ABC

ACE

ADE

ACE

ABCE

ABD

115

A. tonusul labial sczut; B. incompetena labial; C. retrodenia superioar; D. tip anormal de deglutiie; E. prognaia mandibular funcional. 3, pag. 439 29 Consecinele interpoziiei obrajilor ntre prile laterale ale arcadelor sunt: BDE A. proalveolodenia superioar; B. oprirea n dezvoltarea vertical a arcadelor n sectoarele laterale; C. retrognaia mandibular funcional; D. apariia unei supraocluzii incisive accentuate; E. ocluzie invers lateral. 3, pag. 443 30 Condiiile pentru producerea unei anomalii dento -maxilare prin obiceiuri ABD vicioase sunt: A. intensitatea i durata practicrii; B. plasticitatea oaselor maxilare; C. poziia de echilibru a mandibulei; D. bilanul forelor oro -faciale; E. modelarea funcional a articulaiei temporo -mandibulare. 3, pag. 444

116

19. DEZVOLTAREA OCLUZIEI DENTARE Relaiile intermaxilare din viaa intrauterin sunt: A. retrognaia maxilar; B. retrognaia mandibular; C. prognaia maxilar; D. prognaia mandibular; E. biretognaia. 4, pag. 36 Relaia intermaxilar la naterea nou-nscutului este: A. retrognaia maxilar; B. retrognaia mandibular; C. prognaia maxilar; D. prognaia mandibular; E. biretognaia. 4, pag. 38 Relaia intermaxilar la naterea nou-nscutului nu este: A. retrognaia maxilar; B. retrognaia mandibular; C. prognaia maxilar; D. prognaia mandibular; E. biretognaia. 4, pag. 38 Erupia dinilor temporari se caracterizeaz prin: A. dinii apar mai nti la mandibul; B. dinii apar mai nti la mxilar ; C. erup la ntervale ciclice de 6 luni; D. caninul erupe naintea molarul prim; E. caninul erupe dup molarul prim. 4, pag. 39 Erupia dinilor temporari nu se caracterizeaz prin: A. dinii apar mai nti la mandibul; B. dinii apar mai nti la mxilar ; C. erup la ntervale ciclice de 6 luni; D. caninul erupe naintea molarul prim; E. caninul erupe dup molarul prim. 4, pag. 39 Reglarea relaiilor intermaxilare ntre 3 i 6 ani se manifest prin: A. reducerea spaiului primat; B. reducerea inocluziei sagitale; C. a doua mezializare a ocluziei dentare; D. reducerea gradului de supraacoperire; E. a doua nlare a ocluziei dentare. 4, pag. 40 Reglarea relaiilor intermaxilare ntre 3 i 6 ani nu se manifest prin: A. reducerea spaiului primat; B. reducerea inocluziei sagitale; C. a doua mezializare a ocluziei dentare; D. reducerea gradului de supraacoperire;

BD

ACDE

ACE

BD

BCD

AE

117

10

11

12

13

14

E. a doua nlare a ocluziei dentare. 4, pag. 40 Ocluzia invers frontal apare n prima etap a dentiiei mixte dac exist: A. o malocluzie clasa a III-a; B. un comportament muscular anormal; C. decalaje mari ntre erupia grupului incisiv inferior i superior; D. o ocluzie cap la cap; E. o ocluzie adnc. 4, pag. 42 Ocluzia psalidodont apare n prima etap a dentiiei mixte dac nu exist: A. caria dentar; B. un comportament muscular anormal; C. decalaje mari ntre erupia grupului incisiv inferior i superior; D. o ocluzie cap la cap; E. o malocluzie clasa a III-a. 4, pag. 42 Erupia primilor molari permaneni produce: A. a doua mezializare a mandibulei; B. a doua nlare a ocluziei dentare; C. reglarea tridimensional a ocluziei dentare; D. deglutiia de tip adult; E. reglarea relaiei de postur. 4, pag. 42-45 Erupia primilor molari permaneni nu produce: A. a doua mezializare a mandibulei; B. a doua nlare a ocluziei dentare; C. reglarea tridimensional a ocluziei dentare; D. deglutiia de tip adult; E. reglarea relaiei de postur. 4, pag. 42-45 Planul postlacteal n linie dreapt ofer un raport molar: A. cuspid n anul intercuspidian; B. mezializat; C. distalizat; D. cuspid la cuspid; E. neutral. 4, pag. 43 Planul postlacteal n treapt mezializat ofer un raport molar: A. cuspid n anul intercuspidian; B. mezializat; C. distalizat; D. cuspid la cuspid; E. psalidodont. 4, pag. 43 Planul postlacteal n treapt distalizat ofer un raport molar: A. cuspid n anul intercuspidian; B. mezializat; C. distalizat; D. cuspid la cuspid; E. neutral.

BCD

BCDE

BC

ADE

118

15

16

17

18

19

20

21

4, pag. 43 Planul postlacteal n linie dreapt nu ofer un raport molar: A. cuspid n anul intercuspidian; B. mezializat; C. distalizat; D. cuspid la cuspid; E. neutral. 4, pag. 43 Planul postlacteal n treapt mezializat nu ofer un raport molar: A. cuspid n anul intercuspidian; B. mezializat; C. distalizat; D. cuspid la cuspid; E. psalidodont. 4, pag. 43 Planul postlacteal n treapt distalizat nu ofer un raport molar: A. cuspid n anul intercuspidian; B. mezializat; C. distalizat; D. cuspid la cuspid; E. neutral. 4, pag. 43 Evoluia relaiei ocluzale a molarilor primi permaneni depinde de urmtorii factori: A. creterea scheletal; B. deschiderea ocluziei frontale; C. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare; D. valorile dimensionale ale dinilor temporari i permaneni; E. a treia nlare a ocluziei dentare. 4, pag. 44 Evoluia relaiei ocluzale a molarilor primi permaneni depinde de urmtorii factori: A. agravarea fenomenelor existente n interiorul arcadei dentare; B. spaiul de deriv Nance; C. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare; D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei; E. creterea scheletal. 4, pag. 44 Schimbrile dento-alveolare i dento -dentare importante produse prin erupia molarilor de 6 ani sunt: A. reducerea spaiului primat; B. modificarea lungimii arcadei; C. a doua mezializare a ocluziei dentare; D. modificarea formei arcadei; E. a doua nlare a ocluziei dentare. 4, pag. 45 Schimbrile dento-alveolare i dento -dentare importante produse prin erupia molarilor de 6 ani sunt: A. modificarea formei arcadei; B. prima nlare a ocluziei dentare;

ABCE

BCDE

ABDE

AD

BE

ABDE

ACD

119

22

23

24

25

26

27

28

C. reducerea spaiului primat; D. modificarea lungimii arcadei; E. a doua mezializare a ocluziei dentare; 4, pag. 45 Erupia primilor molari permanen i produce: A. a doua mezializare a mandibulei; B. a doua nlare a ocluziei dentare; C. prima mezializare a mandibulei; D. a treia nlare a ocluziei dentare; E. reglarea relaiei de postur. 4, pag. 45 Spaiul de deriv sau de rezerv Nance pe maxilar este ntre: A. 1,7 2; B. 0,9 2; C. 0,9 1,5; D. 1,7 4; E. 0,9 1,7. 4, pag. 46 Spaiul de deriv sau de rezerv Nance pe mandibul este ntre: A. 1,7 2-4; B. 1,7 2; C. 0,9 1,5; D. 1,7 4; E. 0,9 1,7. 4, pag. 46 Erupia molarilor secunzi permaneni produce: A. a doua mezializare a mandibulei; B. a doua nlare a ocluziei dentare; C. reglarea tridimensional a ocluziei dentare; D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei; E. a treia nlare a ocluziei dentare. 4, pag. 48 Erupia molarilor secunzi permaneni produce: A. reglarea tridimensional a ocluziei dentare; B. a doua nlare a ocluziei dentare; C. a doua mezializare a mandibulei; D. prima mezializare a mandibulei; E. a treia nlare a ocluziei dentare. 4, pag. 48 Erupia molarilor trei permaneni poate produce: A. a doua mezializare a mandibulei; B. a doua nlare a ocluziei dentare; C. deschiderea ocluziei frontale; D. a treia nlare a ocluziei dentare. E. reglarea tridimensional a ocluziei dentare. 4, pag. 49 Absena spaiului pentru erupia molarilor trei permaneni poate produce: A. incongruena dento-alveolar teriar; B. deschiderea ocluziei frontale; C. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare;

DE

AB

120

D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei; E. a treia nlare a ocluziei dentare. 4, pag. 49 29 Absena spaiului pentru erupia molarilor trei permaneni poate produce: A. a treia nlare a ocluziei dentare; B. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare; C. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei; D. agravarea fenomenelor existente n interiorul arcadei dentare; B. deschiderea ocluziei frontale. 4, pag. 49 30 Existena spaiului pentru erupia molarilor trei permaneni produce: A. incongruena dento-alveolar teriar; B. deschiderea ocluziei frontale; C. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare; D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei; E. a treia nlare a ocluziei dentare. 4, pag. 49

DE

CDE

121

20. ETIOPATOGENIA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE, FACTORI

LOCALI 1 Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento -maxilare sunt: A. retenia prelungit a dinilor temporari; B. modificarea lungimii arcadei; C. caria dentar a dinilor temporari; D. modificarea formei arcadei; E. pierderea prematur a dinilor temporari. 4, pag. 73 Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento -maxilare sunt: A. deglutiiile atipice; B. retenia prelungit a dinilor temporari; C. caria dentar a dinilor temporari; D. pierderea prematur a dinilor temporari; E. anomaliile gentice. 4, pag. 73 Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento -maxilare sunt: A. deglutiia infantil; B. retenia prelungit a dinilor temporari; C. caria dentar a dinilor temporari; D. pierderea prematur a dinilor temporari; E. sugerea policelui. 4, pag. 73 Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento -maxilare sunt: A. retenia prelungit a dinilor temporari; B. caria dentar a dinilor temporari; C. respiraia oral; D. pierderea prematur a dinilor temporari; E. sugerea policelui. 4, pag. 73 Caria dentar a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect pierderea funciei: A. de deglutiie; B. masticatorie; C. fizionomice; D. fonatorie; E. respiratorie. 4, pag. 73 Caria dentar a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect pierderea: A. relaiei tridimensionale a ocluziei dentare; B. funciei respiratorii; C. funciei de deglutiie; D. dimensiunii verticale faciale; E. funciei fonatorii. 4, pag. 73 Caria dentar aproximal a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: A. alungirea arcadei dentare; B. recuperarea spaiului de rezerv Nance ; ACE

BCD

BCD

ABD

BC

AD

CE

122

10

11

12

13

C. scurtarea arcadei dentare; D. pierderea dimensiunii verticale faciale; E. pierderea spaiului de rezerv Nance. 4, pag. 73 Caria dentar aproximal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. incluzia dintelui permanent; B. deschiderea ocluziei dentare; C. pierderea spaiului de rezerv Nance; D. instalarea disfunciei fonatorii; E. instalarea ocluziei adnci. 4, pag. 73 Caria dentar aproximal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. incluzia dintelui permanent; B. scurtarea arcadei dentare; C. malpoziia dintelui permanent; D. instalarea disfunciei fonatorii; E. instalarea ocluziei adnci. 4, pag. 73 Caria dentar ocluzal a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: A. tulburri verticale interarcadice ; B. supraerupia antagonitilor ; C. scurtarea arcadei dentare; D. pierderea dimensiunii verticale faciale; E. pierderea spaiului de rezerv Nance. 4, pag. 73 Caria dentar ocluzal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. incluzia dintelui permanent; B. scurtarea arcadei dentare; C. malpoziia dintelui permanent; D. instalarea disfunciei fonatorii; E. instalarea ocluziei adnci. 4, pag. 73 Caria dentar ocluzal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. incluzia dintelui permanent; B. scurtarea arcadei dentare; C. malpoziia dintelui permanent; D. dezechilibru n dinamica mandibular; E. instalarea ocluziei adnci. 4, pag. 73 Caria dentar ocluzal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. supraerupia antagonitilor; B. scurtarea arcadei dentare; C. malpoziia dintelui permanent; D. dezechilibru n dinamica mandibular; E. instalarea ocluziei adnci.

AB

123

14

15

16

17

18

19

20

4, pag. 73 Pierderea prematur a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: A. spaierea dinilor permaneni; B. nghesuirea dinilor permaneni; C. scurtarea arcadei dentare; D. ngustarea arcadei dentare; E. pierderea dimensiunii verticale faciale. 4, pag. 73 Pierderea prematur a dinilor temporari produce la dinii permaneni: A. interferene ocluzale; B. contacte premature; C. scurtarea arcadei dentare; D. ngustarea arcadei dentare; E. angrenaje inverse. 4, pag. 73 Traumatismele dinilor temporari i consecinele lor au ca efect: A. tulburri dento-alveolare; B. supraerupia antagonitilor ; C. afectarea germenului subiacent; D. erupia malpoziionat a germenului subiacent ; E. pierderea spaiului de rezerv Nance. 4, pag. 74 Traumatismele dinilor temporari i consecinele lor au ca efect: A. supraerupia antagonitilor; B. scurtarea arcadei dentare; C. malpoziia dintelui permanent; D. dezechilibru n dinamica mandibular; E. instalarea ocluziei adnci. 4, pag. 74 Retenia prelungit a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: A. pierderea dimensiunii verticale faciale; B. tulburri ocluzale; C. afectarea germenului subiacent; D. erupia malpoziionat a germenului subiacent ; E. incongruena dento-alveolar. 4, pag. 74 Retenia prelungit a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: A. incongruena dento-alveolar; B. tulburri ocluzale; C. afectarea germenului subiacent; D. incluzia germenului subiacent; E. erupia malpoziionat a germenului subiacent . 4, pag. 74 Retenia prelungit a dinilor temporari poate produce: A. angrenaje inverse; B. migrarea dinilor limitrofi; C. ntrzieri n reglarea ocluziei; D. incongruena dento-alveolar la distan; E. interpoziii ale prilor moi. 4, pag. 74

BD

ABDE

ACD

BDE

ABDE

CD

124

21 Retenia prelungit a dinilor temporari poate produce: A. incluzia dintelui permanent; B. anclavarea dintelui temporar; C. ntrzieri n reglarea ocluziei; D. incongruena dento-alveolar la distan; E. malpoziia dintelui permanent. 4, pag. 74 22 Perturbarea timpului de exfoliere a dinilor temporari poate produce: A. supraerupia antagonitilor; B. scurtarea arcadei dentare; C. malpoziia dintelui permanent; D. incongruena dento-alveolar; E. instalarea ocluziei adnci. 4, pag. 74 23 ntrzierea erupiei dinilor permaneni poate produce: A. bariere osoase; B. migrarea dinilor limitrofi; C. bariere fibroase; D. migrarea dinilor antagoniti; E. interpoziii ale prilor moi. 4, pag. 74 24 ntrzierea erupiei dinilor permaneni poate produce: A. angrenaje inverse; B. migrarea dinilor limitrofi; C. ocluzia distalizat; D. migrarea dinilor antagoniti; E. interpoziii ale prilor moi. 4, pag. 74 25 Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento -maxilare sunt: A. anodonia; B. anomaliile dentare izolate; C. respiraia oral; D. meziodens-ul; E. sugerea policelui. 4, pag. 74 26 Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento -maxilare sunt: A. anomaliile dentare de poziie ; B. anomaliile dentare izolate; C. anomaliile dentare de numr ; D. anomaliile dentare de form ; E. sugerea policelui. 4, pag. 74 27 Incisivul lateral superior n form de cui poate produce: A. obstacole n dezvoltarea ocluziei dentare; B. incongruena dento -alveolar; C. diastema interincisiv; D. incluzia dintelui permanent; E. supraerupia antagonitilor. 4, pag. 74

ACDE

BDE

ABDE

ABD

BCD

125

28 Incisivul lateral superior n form de crlig poate produce: A. obstacole n dezvoltarea ocluziei dentare; B. incongruena dento -alveolar; C. diastema interincisiv; D. incluzia dintelui permanent; E. perturbarea dinamicii mandibulare. 4, pag. 74 29 Inseria joas a frenului buzei superioare poate produce: A. supraerupia antagonitilor; B. disarmonia dento-alveolar; C. malpoziia dintelui permanent; D. incongruena dento-alveolar; E. instalarea ocluziei adnci. 4, pag. 75 30 Bridele i cicatricele esuturilor moi pot produce: A. obstacole n dezvoltarea ocluziei dentare; B. instalarea ocluziei distalizate; C. diastema interincisiv; D. incluzia dintelui permanent; E. instalarea ocluziei adnci. 4, pag. 75

126

21. CLASIFICAREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE Angle clasific malocluziile dup criteriul: A. etiologic; B. funcional; C. relaiei mandibulo-maxilare; D. fizionomic; E. descriptiv. 4, pag. 77 Relaia de ocluzie neutral molar este definit prin poziia: A. vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior n dreptul anului molarului de 6 ani inferior; B. vrfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior n dreptul primului an vestibular al molarului de 6 ani inferior; C. vrfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior n dreptul primului an vestibular al molarului de 6 ani inferior; D. vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior n dreptul primului an vestibular al molarului de 6 ani inferior; E. vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior n dreptul cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior. 4, pag. 77-78 Angle mparte malocluziile n: A. clase; B. sindroame; C. false i adevrate; D. normale i anormale; E. subdiviziuni. 4, pag. 78-79 Clasa I Angle de malocluzie se caracterizeaz prin raport molar : A. neutral; B. mezializat; C. distalizat; D. vestibularizat; E. lingualizat. 4, pag. 78 Anomaliile din clasa I Angle de malocluzie se gsesc la nivelul grupului: A. lateral; B. posterior; C. distal; D. mezial; E. frontal. 4, pag. 78 Relaia de ocluzie distalizat molar este definit prin poziia: A. anului molarului de 6 ani inferior n dreptul vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior; B. anului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior n faa vrfului cuspidului disto -vestibular al molarului de 6 ani superior; C. primului an vestibular al molarului de 6 ani inferior n dreptul vrfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior;

127

D. anului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior n spatele vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior; E. cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior n spatele vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior. 4, pag. 78 7 Clasa a II-a Angle de malocluzie se caracterizeaz prin raport molar : A. neutral; B. mezializat; C. distalizat; D. vestibularizat; E. lingualizat. 4, pag. 78 8 Diviziunea 1 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizeaz prin raport molar bilateral: A. neutral i ocluzie adnc; B. mezializat i ocluzie invers frontal; C. distalizat i ocluzie adnc n acoperi; D. vest ibularizat i ocluzie adnc acoperit; E. lingualizat i ocluzie deschis frontal. 4, pag. 78 9 Diviziunea 2 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizeaz prin raport molar bilateral: A. neutral i ocluzie adnc; B. mezializat i ocluzie invers frontal; C. distalizat i ocluzie adnc n acoperi; D. vestibularizat i ocluzie adnc n capac de cutie; E. distalizat i ocluzie adnc acoperit. 4, pag. 78 10 Relaia de ocluzie mezializat molar este definit prin poziia: A. anului molarului de 6 ani inferior n dreptul vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior; B. anului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior n faa vrfului cuspidului disto -vestibular al molarului de 6 ani superior; C. primului an vestibular al molarului de 6 ani inferior n dreptul vrfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior; D. anului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior n spatele vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior; E. anului intercuspidian al molarului de 6 ani inferior n faa vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior. 4, pag. 79 11 Clasa a III-a Angle de malocluzie se caracterizeaz prin raport molar : A. neutral; B. mezializat; C. distalizat; D. vestibularizat; E. lingualizat. 4, pag. 79 12 coala german clasific malocluziile dup criteriul: A. etiologic; B. funcional;

128

13

14

15

16

17

18

19

C. relaiei mandibulo-maxilare; D. fizionomic; E. descriptiv. 4, pag. 79 coala german mparte malocluziile n: A. clase; B. sindroame; C. false i adevrate; D. normale i anormale; E. diviziuni. 4, pag. 79 Sindromul cu compresiune de maxilar clasificat de coala german prezint urmtoarele variante clinice: A. cu ocluzie adnc acoperit; B. cu protruzie i nghesuire; C. fals i adevrat ; D. cu ocluzie deschis; E. cu conducere forat. 4, pag. 79 Sindromul progenic clasificat de coala german prezint urmtoarele variante clinice: A. cu ocluzie adnc acoperit; B. cu protruzie i nghesuire; C. fals i adevrat ; D. cu ocluzie deschis; E. cu conducere forat. 4, pag. 80 coala francez clasific malocluziile dup criteriul: A. etiologic; B. funcional; C. relaiei mandibulo-maxilare; D. fizionomic; E. descriptiv. 4, pag. 80 coala francez denumete malocluziile: A. anomalii dento-maxilare; B. anomalii maxilo-mandibulare; C. anomalii dento-alveolare; D. disarmonii; E. anomalii pluricauzale. 4, pag. 80 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens sagital ale buzelor este: A. procheilie; B. retrognaie; C. vestibulo-poziie; D. retrocheilie; E. endocheilie. 4, pag. 81 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens

CE

AD

BE

129

20

21

22

23

24

25

sagital ale bazelor scheletale este: A. progenie; B. retrognaie; C. exognaie; D. endoalveolie; E. prognaie. 4, pag. 81 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens transversal ale bazelor scheletale este: A. progenie; B. retrognaie; C. exognaie; D. endognaie; E. prognaie. 4, pag. 81 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens sagital ale arcadelor alveolare este: A. supraalveolie; B. retroalveolie; C. exoalveolie; D. endoalveolie; E. proalveolie. 4, pag. 81 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens transversal ale arcadelor alveolare este: A. infraalveolie; B. supraalveolie; C. retroalveolie; D. endoalveolie; E. proalveolie. 4, pag. 81 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens vertcal ale arcadelor alveolare este: A. infraalveolie; B. retroalveolie; C. supraalveolie; D. endoalveolie; E. proalveolie. 4, pag. 81 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens sagital ale mentonului este: A. progenie; B. retrognaie; C. retrogenie; D. endoalveolie; E. laterogenie. 4, pag. 81 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens sagital ale poziiilor dinilor din zona frontal este: A. vestibulo-versie;

CD

BE

AC

AC

ABDE

130

26

27

28

29

30

B. retrodenie; C. infra-poziie; D. palato-gresie; E. prodenie. 4, pag. 81-82 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens sagital ale poziiilor dinilor din zona lateral este: A. disto-versie; B. retrodenie; C. infra-poziie; D. mezio-gresie; E. prodenie. 4, pag. 81-82 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens transversal ale poziiilor dinilor din zona frontal este: A. disto-versie; B. retrodenie; C. infra-poziie; D. mezio-gresie; E. prodenie. 4, pag. 81-82 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens vertical ale poziiilor dinilor este: A. vestibulo-versie; B. supra-poziie; C. infra-poziie; D. palato-gresie; E. mezio-gresie. 4, pag. 81-82 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens vertical ale ocluziei dentare este: A. vestibulo-poziie; B. disto-ocluzie; C. infra-ocluzie; D. palato-gresie; E. supra-poziie. 4, pag. 82 Temenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens sagital ale ocluziei dentare este: A. linguo-ocluzie; B. supra-ocluzie; C. disto-ocluzie; D. infra-ocluzie; E. mezio-ocluzie. 4, pag. 82

AD

AD

BC

CE

131

22.EXAMENUL RADIOLOGIC N ORTODONIE

1 Examinarea radiologic din ortodonie se realizeaz pe: A. radiografia cu film retroalveolar; B. ortopantomografia; C. radiografia panoramic; D. teleradiografia; E. rezonana magnetic nuclear. 4, pag. 145-146 Examinarea radiologic din ortodonie se realizeaz pe: A. radiografia cu film retroalveolar; B. ortopantomografia; C. radiografia panoramic; D. teleradiografia; E. radiografia cu fim mucat. 4, pag. 145-146 Radiografia cu film mucat din ortodonie este indicat n existena dinilor: A. malpozionai; B. nghesuii; C. inclui; D. egresionai; E. ectopici. 4, pag. 145-146 Radiografia cu film mucat din ortodonie este indicat n existena dinilor: A. malpozionai; B. nghesuii; C. inclui; D. egresionai; E. fracturai. 4, pag. 145-146 Radiografia cu film mucat din ortodonie este indicat n existena dinilor: A. malpozionai; B. nghesuii; C. cariai; D. egresionai; E. ectopici. 4, pag. 145-146 Modelul de rotaie anterior mandibular dup Bjrk se caracterizeaz pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular nchis; B. condil subire; C. ramur orizontal lat i nclinat; D. canal dentar angulat; E. simfiz de dimensiune mic. 4, pag. 152 Modelul de rotaie anterior mandibular dup Bjrk se caracterizeaz pe ABD

ABDE

CE

ADE

BC

132

10

11

12

13

ortopantomografie prin: A. unghi mandibular deschis; B. condil nalt; C. anco preangular discret; D. canal dentar drept; E. simfiz de dimensiune mare. 4, pag. 152 Modelul de rotaie anterior mandibular dup Bjrk nu se caracterizeaz pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular nchis; B. condil subire; C. ramur orizontal lat i nclinat; D. canal dentar angulat; E. simfiz de dimensiune mic. 4, pag. 152 Modelul de rotaie anterior mandibular dup Bjrk nu se caracterizeaz pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular deschis; B. condil nalt; C. anco preangular discret; D. canal dentar drept; E. simfiz de dimensiune mare. 4, pag. 152 Modelul de rotaie posterior mandibular dup Bjrk se caracterizeaz pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular nchis; B. condil subire; C. ramur orizontal lat i nclinat; D. canal dentar angulat; E. simfiz de dimensiune mic. 4, pag. 152 Modelul de rotaie posterior mandibular dup Bjrk se caracterizeaz pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular deschis; B. condil nalt; C. anco preangular discret; D. canal dentar drept; E. simfiz de dimensiune mare. 4, pag. 152 Modelul de rotaie posterior mandibular dup Bjrk nu se caracterizeaz pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular nchis; B. condil subire; C. ramur orizontal lat i nclinat; D. canal dentar angulat; E. simfiz de dimensiune mic. 4, pag. 152 Modelul de rotaie posterior mandibular dup Bjrk nu se caracterizeaz pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular deschis;

BC

ADE

BC

ADE

ADE

BC

133

14

15

16

17

18

19

B. condil nalt; C. anco preangular discret; D. canal dentar drept; E. simfiz de dimensiune mare. 4, pag. 152 Teleradiografia de fa d indicaii asupra dezvoltrii masivului facial n sens: A. sagital; B. transversal; C. vertical; D. biaxial; E. tridimensional. 4, pag. 153 Teleradiografia de profil d indicaii asupra dezvoltrii masivului facial n sens: A. sagital; B. transversal; C. vertical; D. biaxial; E. tridimensional. 4, pag. 153 Punctul antropometric Porion utilizat pe teleradiografia de profil este definit ca: A. punctul cel mai superior i posterior al conductului auditiv extern; B. punctul cel mai superior al conductului auditiv osos; C. punctul cel mai superior al eii turceti; D. punctul cel mai superior al condilului mandibular; E. punctul cel mai superior i posterior al conductului auditiv osos; 4, pag. 154 Punctul antropometric Gnathion utilizat pe teleradiografia de profil este definit ca: A. punctul cel mai superior al simfizei mentoniere; B. punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare; C. punctul cel mai superior al eii turceti; D. punctul cel mai inferior al condilului mandibular; E. punctul cel mai inferior i posterior al simfizei mentoniere; 4, pag. 154 Punctul antropometric Nasion utilizat pe teleradiografia de profil este definit ca: A. punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale; B. punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale; C. punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale; D. punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale; E. punctul cel mai inferior i posterior al suturii nazo -frontale; 4, pag. 154 Planul bazei craniului utilizat pe teleradiografia de profil este linia care unete punctele: A. S N; B. S Ba;

BC

AC

AB

134

20

21

22

23

24

25

26

C. Or Po; D. Nsa Nsp; E. S Gn; 4, pag. 155 Planul de la Frankfurt utilizat pe teleradiografia de profil este linia care unete punctele: A. S N; B. S Ba; C. Or Po; D. Nsa Nsp; E. S Gn; 4, pag. 155 Axa Y utilizat pe teleradiografia de profil este linia care unete punctele: A. S N; B. S Ba; C. Or Po; D. Nsa Nsp; E. S Gn; 4, pag. 156 Semnele teleradiografice ale rotaiei de tip posterior dup Bjrk sunt: A. unghi mandibular nchis; B. condil ngust; C. coroane dentare mrite; D. canal dentar drept; E. etaj inferior micorat. 4, pag. 156 Semnele teleradiografice ale rotaiei de tip posterior dup Bjrk sunt: A. unghi mandibular deschis; B. condil lat; C. corticala simfizei posterioare fin; D. canal dentar angulat; E. etaj inferior mrit. 4, pag. 156 Semnele teleradiografice ale rotaiei de tip posterior dup Bjrk sunt: A. unghi mandibular nchis; B. ATM plasat nalt; C. unghi molar diminuat; D. volum dento-alveolar mrit; E. etaj inferior micorat. 4, pag. 156 Unghiul SNA micorat msurat pe teleradiografia de profil indic o: A. prognaie mandibular; B. retrognaie mandibular; C. clas a III-a scheletal; D. prognaie maxilar; E. retrognaie maxilar; 4, pag. 161-162 Unghiul SNA mrit msurat pe teleradiografia de profil indic o: A. prognaie mandibular; B. retrognaie mandibular;

BCD

ACE

BCD

135

27

28

29

30

C. clas a II-a scheletal; D. prognaie maxilar; E. retrognaie maxilar; 4, pag. 161-162 Unghiul SNB micorat msurat pe teleradiografia de profil indic o: A. prognaie mandibular; B. retrognaie mandibular; C. clas a II-a scheletal; D. prognaie maxilar; E. retrognaie maxilar; 4, pag. 162 Unghiul SNB mrit msurat pe teleradiografia de profil indic o: A. prognaie mandibular; B. retrognaie mandibular; C. clas a III-a scheletal; D. prognaie maxilar; E. retrognaie maxilar; 4, pag. 162 Distana Ao-Bo mai mare de +2 mm msurat pe teleradiografia de profil indic o: A. prognaie mandibular; B. clas I scheletal; C. clas a III-a scheletal; D. prognaie maxilar; E. clas a II-a scheletal; 4, pag. 164 Distana Ao-Bo mai mic de -2 mm msurat pe teleradiografia de profil indic o: A. retrognaie mandibular; B. clas I scheletal; C. clas a III-a scheletal; D. retrognaie maxilar; E. clas a II-a scheletal; 4, pag. 164

136

23. ANOMALIILE DENTO-MAXILARE DE CLASA A II-A Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle dup coala francez prezint urmtoarele forme clinice: A. sindromul de compresiune maxilar ; B. protruzia i nghesuirea; C. laterodeviaia mandibular ; D. endognaia; E. ocluzia ncruciat. 4, pag. 379 Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle dup coala german prezint urmtoarele forme clinice: A. sindromul de compresiune maxilar ; B. cu protruzia i nghesuirea; C. laterodeviaia mandibular; D. endognaia; E. ocluzia ncruciat. 4, pag. 380 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz prin: A. reducerea diametrelor mandibulare; B. reducerea diametrelor maxilare; C. reducerea diametrelor alveolare; D. reducerea diametrelor dentare; E. reducerea diametrelor sagitale. 4, pag. 380 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz prin: A. protruzia procesului dento-alveolar superior; B. reducerea diametrelor mandibulare; C. reducerea diametrelor alveolare; D. reducerea diametrelor dentare; E. retruzia procesului dento-alveolar superior. 4, pag. 381 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz prin: A. reducerea diametrelor mandibulare; B. inocluzie sagital; C. ocluzie distalizat; D. ocluzie deschis; E. retruzia procesului dento-alveolar superior. 4, pag. 381 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz prin: A. protruzia procesului dento-alveolar superior; B. ocluzie invers frontal ; C. ocluzie distalizat; D. ocluzie mezializat; E. ocluzie adnc. 4, pag. 381 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz prin: A. laterodeviaie mandibular; B. ocluzie invers frontal ;

CD

AE

BCD

ACD

BCD

ACE

ACE

137

10

11

12

13

14

C. ocluzie distalizat; D. ocluzie mezializat; E. ocluzie deschis. 4, pag. 381 Factorii etiologici ai endognaiei cu protruzie sunt: A. ereditatea; B. factorul funcional; C. factorul constituional; D. factorii generali; E. factorii locali. 4, pag. 381 Factorii etiologici ai endognaiei cu protruzie sunt: A. respiraia oral; B. deglutiia atipic; C. deglutiia infantil; D. sugerea degetului; E. sugerea limbii. 4, pag. 382-383 Factorii etiologici ai endognaiei cu protruzie sunt: A. respiraia oral; B. tipul dolicocefal; C. deglutiia infantil; D. sugerea degetului; E. tipul mezoprosop. 4, pag. 381-383 Factorii etiologici ai endognaiei cu protruzie sunt: A. edentaia; B. tipul dolicocefal; C. deglutiia infantil; D. rahitismul; E. tipul mezoprosop. 4, pag. 381-383 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. disfuncie respiratorie; B. profil concav; C. tegumente palide; D. tip mezoprosop; E. fant labial deschis. 4, pag. 383 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. tip euriprosop; B. profil prognatic; C. tip normocephal; D. tip dolicocephal; E. profil retognatic. 4, pag. 383 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. profil retognatic; B. respiraie nazal; C. tip normocephal;

ABCDE

ABDE

ABD

ABD

ACE

DE

ADE

138

15

16

17

18

19

20

21

D. tip dolicocephal; E. respiraie oral. 4, pag. 383 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. profil prognatic; B. respiraie nazal; C. tip leptoprosop; D. tip dolicocephal; E. respiraie oral. 4, pag. 383 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. incisivi superiori nghesuii; B. arcad dento -alveolar n W; C. incisivi superiori spaiai; D. mrirea diametrelor dentare; E. arcad dento -alveolar n M. 4, pag. 383-384 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. incisivi superiori vestibularizai; B. incisivi superiori oralizai; C. incisivi inferiori vestibularizai; D. incisivi superiori nghesuii; E. diastem interincisiv inferioar. 4, pag. 384 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. arcad dento-alveolar n omega; B. arcad dento -alveolar n trapez; C. arcad dento -alveolar n W; D. arcad dento -alveolar n V; E. arcad dento -alveolar n M. 4, pag. 385 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. prodenie superioar; B. prodenie inferioar; C. prodenie bimaxilar; D. retrodenie superioar; E. retrodenie inferioar. 4, pag. 385 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. bolt palatin adnc; B. meziopoziia dinilor laterali superiori; C. prodenie bimaxilar; D. bolt palatin gotic; E. meziopoziia dinilor laterali inferiori. 4, pag. 385 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. ngustarea arcadelor alveolare; B. meziopoziia dinilor laterali superiori; C. distopoziia dinilor laterali inferiori; D. asimetrie alveolar;

CDE

BCE

ABCDE

ABCE

ABCD

ABCD

139

22

23

25

26

27

28

29

E. meziopoziia dinilor lat erali inferiori. 4, pag. 385 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi SNA micorat; B. unghi SNB mrit; C. unghi SNA mrit; D. unghi SNB normal; E. unghi SNA normal. 4, pag. 387 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi SNA micorat; B. unghi SNB mrit; C. unghi SNB micorat; D. unghi SNB normal; E. unghi SNA normal. 4, pag. 387 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi Ii micorat; B. unghi IF mrit; C. unghi PrAF micorat; D. unghi SNB mrit; E. unghi SNA micorat. 4, pag. 388 Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: A. profilului facial; B. profilului constituional; C. msurtorilor antropologice; D. msurtorilor faciale; E. examinrii ortopantomografiei. 4, pag. 390 Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: A. msurtorilor teleradiografice; B. studiului de model; C. msurtorilor antropologice; D. msurtorilor faciale; E. examinrii ortopantomografiei. 4, pag. 390 Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: A. endoalveolia cu spaiere; B. laterodeviaia mandibular; C. ocluzia deschis scheletal ; D. meziopoziia; E. macrodonia. 4, pag. 390 Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: A. macrodonia; B. endoalveolia cu nghesuire; C. laterodeviaia mandibular;

AB

AC

ABC

DE

ABD

140

D. meziopoziia; E. endoalveolia cu spaiere. 4, pag. 390 30 Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: A. endoalveolia cu spaiere; B. endoalveolia cu nghesuire; C. microdonia; D. meziopoziia; E. macrodonia. 4, pag. 390

BDE

141

24. MALOCLZIA CLASA A II-A, DIVIZIUNEA 2 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz prin: A. reducerea diametrelor premolare; B. reducerea diametrelor molare; C. prodenie; D. retrodenie; E. spaiere dentar. 4, pag. 396 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz prin: A. reducerea diametrelor molare; B. inocluzie sagital; C. ocluzie distalizat; D. ocluzie deschis; E. retrodenie. 4, pag. 396 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz prin: A. prodenie; B. ocluzie invers frontal ; C. ocluzie distalizat; D. ocluzie mezializat; E. ocluzie adnc. 4, pag. 396 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz prin: A. laterodeviaie mandibular; B. ocluzie invers frontal ; C. ocluzie distalizat; D. ocluzie mezializat; E. ocluzie deschis. 4, pag. 396 Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. genetici; B. funcionali; C. constituionali; D. generali; E. locali. 4, pag. 396 Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. respiraia oral; B. deglutiia atipic; C. deglutiia infantil; D. genetici; E. sugerea degetului. 4, pag. 396 Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. respiraia oral; B. genetici; C. deglutiia infantil; D. sugerea degetului;

ABD

ACE

CE

142

10

11

12

13

14

E. tipul dolicocefal. 4, pag. 396 Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. edentaia; B. tipul dolicocefal; C. deglutiia infantil; D. rahitismul; E. genetici. 4, pag. 396 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. disfuncie respiratorie; B. nas proeminent; C. tegumente palide; D. tip mezoprosop; E. fant labial ferm. 4, pag. 397 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. retrodenie; B. etaj inferior micorat; C. fant labial deschis; D. etaj inferior mrit ; E. nghesuire dentar. 4, pag. 397 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. prodenie; B. ocluzie invers frontal; C. ocluzie adnc; D. ocluzie deschis; E. retrodenie. 4, pag. 397 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. prodenie; B. ocluzie invers frontal; C. etaj inferior micorat; D. ocluzie deschis; E. an labio-mentonier accentuat. 4, pag. 397 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. menton proeminent; B. ocluzie invers frontal; C. etaj inferior micorat; D. menton ters; E. an labio-mentonier ters. 4, pag. 397 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. buze subiri; B. treapt labial inversat; C. ocluzie labial ferm; D. buze groase; E. ocluzie labial nalt.

BE

ABE

CE

CE

AC

ACE

143

15

16

17

18

19

20

21

4, pag. 397 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. incivivi laterali superiori retroclinai; B. arcad dento -alveolar n trapez; C. incivivi centrali superiori verticali; D. incivivi centrali superiori proclinai; E. incivivi centrali superiori retroclinai. 4, pag. 398 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. incivivi laterali superiori verticali; B. incisivi inferiori proclinai; C. incisivi inferiori retroclinai; D. incivivi laterali superiori retroclinai; E. incivivi centrali superiori retroclinai. 4, pag. 398 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. nghesuire dentar; B. incisivi superiori proclinai; C. spaieri dentare; D. incisivi inferiori proclinai; E. incisivi inferiori retroclinai. 4, pag. 398 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. bolt palatin adnc; B. leziuni parodontale; C. prodenie bimaxilar; D. angrenaje inverse; E. meziopoziia dinilor laterali inferiori. 4, pag. 398 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. asimetrie alveolar; B. meziopoziia dinilor laterali superiori; C. distopoziia dinilor laterali inferiori; D. angrenaje inverse; E. meziopoziia dinilor laterali inferiori. 4, pag. 398 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. limtarea micrilor de lateralitate a mandibulei; B. sindromul algodisfuncional temporo-mandibular; C. curba Spee inversat; D. curba Spee accentuat; E. tip masticator frector. 4, pag. 398 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. libertatea micrilor de lateralitate a mandibulei ; B. sindromul algodisfuncional temporo-mandibular; C. curba Spee inversat; D. curba Spee accentuat; E. tip masticator toctor. 4, pag. 398

BCE

BCE

ADE

BD

ABD

BDE

144

22 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. tip de rotaie facial anterioar; B. tip mezoprosop; C. tip normocephal; D. tip dolicocephal; E. tip de rotaie facial posterioar. 4, pag. 398 23 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi SNA micorat; B. ocluzie deschis; C. spaieri dentare; D. angrenaje inverse; E. canini temporari neatriionai. 4, pag. 398 24 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi SNA micorat; B. abrazie palatinal a dinilor superiori; C. abrazie vestibular a dinilor superiori; D. ocluzie deschis; E. abrazie vestibular a dinilor inferiori. 4, pag. 398 25 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. ocluderea incisivilor superiori n parodoniul incisivilor inferiori; B. ocluderea incisivilor inferiori n parodoniul incisivilor superiori; C. ocluderea incisivilor inferiori n bolta palatin ; D. canini temporari neatriionai; E. abrazie vestibular a dinilor inferiori. 4, pag. 398 26 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. curba Spee inversat; B. unghi marcat corono-radicular al incisivului lateral superior; C. unghi marcat corono-radicular al incisivului central superior; D. unghi marcat corono-radicular al incisivului central inferior; E. curba Spee accentuat. 4, pag. 398-399 27 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi SNA micorat; B. unghi SNB mrit; C. distan Nsa-Gn mrit; D. distan Nsa-Gn normal; E. distan Nsa-Gn micorat. 4, pag. 399 28 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi SNA micorat; B. unghi SNB mrit;

BE

ACE

CE

DE

145

C. distan Nsa-Gn mrit; D. unghi Go micorat; E. distan Nsa-Gn micorat. 4, pag. 399 29 Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu: A. macrodonia; B. endoalveolia cu nghesuire; C. ocluzia adnc clasa a II-a; D. clasa a II-a diviziunea 1; E. endoalveolia cu spaiere. 4, pag. 399 30 Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu: A. macrodonia; B. endoalveolia cu nghesuire; C. ocluzia adnc clasa I; D. clasa a II-a diviziunea 1; E. endoalveolia cu spaiere. 4, pag. 399

DE

CDE

146

25. MALOCLUZIA DE CLASA A III-A

Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. reducerea diametrelor mandibulare; B. ocluzie invers frontal; C. ocluzie distalizat; D. ocluzie intercalat; E. ocluzie mezializat. 4, pag. 405 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. laterodeviaie mandibular; B. ocluzie invers frontal ; C. ocluzie distalizat; D. ocluzie mezializat; E. ocluzie intercalat. 4, pag. 405 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. ocluzie distalizat; B. ocluzie mezializat; C. ocluzie intercalat; D. ocluzie invers frontal; E. ocluzie deschis. 4, pag. 405 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. profil drept; B. fa aplatizat; C. profil concav; D. buz superioar nfundat; E. unghi mandibular nchis. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. obraji nfundai; B. fa aplatizat; C. profil convex; D. buz inferioar nfundat; E. incongruen dento-alveolar. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. obraji nfundai; B. buz inferioar avansat; C. profil convex; D. treapt labial inversat; E. buz inferioar nfundat. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin deplasarea punctului: A. Nsa naintea planului Dreyfuss; B. Gn naintea planului Dreyfuss;

BE

BD

BDE

BCD

ABE

ABD

CD

147

10

11

12

13

14

C. Nsa napoia planului Dreyfuss; D. Gn naintea planului Simon; E. Nsa napoia planului Simon. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin unghiul tangentei gurii: A. mai mare de 10; B. mai mic de 10; C. de +15; D. de +1; E. de 1. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi SNA mico rat; B. unghi SNB mrit; C. unghi SNA mrit; D. unghi SNB normal; E. unghi SNA normal. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi IF mrit; B. unghi SNB mrit; C. unghi SNA mrit; D. unghi SNB normal; E. unghi SNA micorat. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi SNA mrit; B. unghi SNB micorat; C. unghi ANB mrit; D. unghi IF mrit; E. unghi ANB negativ. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi ANB micorat; B. unghi SNB mrit; C. unghi PrAF micorat; D. unghi SNB normal; E. unghi ANB mrit. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi IF mrit; B. unghi SNB mrit; C. unghi SNA mrit; D. unghi Tweed micorat; E. unghi SNA micorat. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi Tweed negativ; B. unghi SNB mrit;

BDE

AB

ABE

DE

AB

ABE

BD

148

15

16

17

18

19

20

21

C. unghi SNA mrit; D. unghi IF mrit; E. unghi ANB mrit. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi ANB mrit; B. unghi ANB micorat; C. unghi ANB normal; D. unghi Tweed negativ; E. unghi ANB negativ. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. distana Nsa-Nsp micorat; B. distana S-Nsa mrit; C. distana Nsa-Nsp mrit; D. distana Nsa-Nsp normal; E. distana S-Nsa normal. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. distana Nsa-Nsp micorat; B. distana S-Nsa mrit; C. distana Nsa-Nsp mrit; D. distana S-Nsa micorat; E. distana S-Nsa normal. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. profil drept; B. treapt labial inversat; C. profil concav; D. buz superioar nfundat; E. aspect de lire a feei. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. ocluzie invers incisiv; B. treapt labial inversat; C. pierderea dimensiunii verticale faciale; D. ocluzie invers canin; E. pierderea spaiului de rezerv Nance. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. drum de nchidere n treapt mezializat; B. drum de nchidere n treapt distalizat; C. zmbet gingival; D. zmbet disgraios; E. etaj inferior micorat. 4, pag. 406 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin tulburri: A. masticatorii; B. fizionomice; C. articulare;

BE

AD

BCDE

ABD

ADE

ABCE

149

22

23

24

25

26

27

28

D. respiratorii; E. fonatorii. 4, pag. 406-407 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. prezena ghidajului anterior; B. prezena ghidajului lateral; C. absena ghidajului lateral; D. afectarea ATM; E. ocluzie deschis. 4, pag. 407 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. spasme musculare; B. afectarea parodontal; C. sugerea policelui; D. buz superioar proeminent; E. afectarea ATM. 4, pag. 407 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. afectarea ATM; B. cracmente; C. crepitaii; D. buz inferioar nfundat; E. afectarea cartilajelor de cretere. 4, pag. 407 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi Tweed negativ; B. unghi Margolis mrit; C. unghi Tweed mrit; D. unghi IF mrit; E. unghi ANB mrit. 4, pag. 406-407 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi Tweed mrit; B. unghi SNB mrit; C. unghi SNA mrit; D. unghi IF micorat; E. unghi ANB negativ. 4, pag. 406-407 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. distana Nsa-Nsp micorat; B. distana S-Nsa mrit; C. distana Go-Gn mrit; D. distana Nsa-Nsp mrit; E. distana S-Nsa normal. 4, pag. 406-407 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. distana Go-Kdl micorat; B. distana Go-Kdl mrit; C. distana Go-Gn mrit; D. distana Go-Gn micorat;

BDE

ABE

ABC

BCD

ABE

AC

BC

150

E. distana Nsa-Nsp mrit. 4, pag. 407 29 n malocluzia de clasa a III-a cnd drumul de nchidere este n linie dreapt apare: A. proalveolodenia superioar; B. proalveolodenia inferioar; C. proalveolodenia bimaxilar; D. retroalveolodenia superioar; E. retroalveolodenia inferioar. 4, pag. 407 30 n malocluzia de clasa a III-a cnd drumul de nchidere este n treapt mezializat apare: A. proalveolodenia superioar; B. proalveolodenia inferioar; C. proalveolodenia bimaxilar; D. retroalveolodenia superioar; E. retroalveolodenia inferioar. 4, pag. 408

AE

BD

151

26. SINDROMUL DE INOCLUZIE VERTICAL Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie vertical sunt: A. genetici; B. funcionali; C. constituionali; D. generali; E. locali. 4, pag. 419 Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie vertical sunt: A. sindromul Down; B. sindromul Klinefelter; C. sindromul Klinefelter; D. sindromul Apert Crouzon; E. sindromul Turner. 4, pag. 419 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie vertical sunt: A. genetici; B. dismetaboli; C. constituionali; D. generali; E. iatrogeni. 4, pag. 419-420 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie vertical sunt: A. sindromul Turner; B. sindromul Down; C. deglutiia infantil; D. rahitismul; E. genetici. 419-420 Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie vertical sunt: A. sindromul oro-digito-facial; B. disostoza cranio-facial; C. disostoza mandibulo-facial; D. disostoza cleido-cranian; E. condrodistrofiile. 4, pag. 420 Factorii etiologici funcionali ai s indromului de inocluzie vertical sunt: A. respiraia oral; B. deglutiia atipic; C. deglutiia de tranziie; D. genetici; E. sugerea degetului. 4, pag. 422 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie vertical sunt: A. caria dentar frontal; B. cicatricile cheloide; C. afeciuni reumatice ale ATM; D. sugerea degetului;

ABDE

ABDE

BDE

BC

152

10

11

12

13

14

E. genetici. 4, pag. 425-426 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie vertical sunt: A. incongruena dento-alveolar secundar; B. cicatricile cheloide; C. sindromul Turner; D. condrodistrofiile; E. incongruena dento-alveolar primar. 4, pag. 425-426 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie vertical sunt: A. incongruena dento-alveolar secundar; B. cicatricile cheloide; C. afeciuni reumatice ale ATM; D. deglutiia infantil; E. rahitismul. 4, pag. 425-426 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin tulburri: A. masticatorii; B. fizionomice; C. articulare; D. respiratorii; E. fonatorii. 4, pag. 431-432 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin tulburri: A. masticatorii; B. parodontale; C. articulare; D. respiratorii; E. fonatorii. 4, pag. 431-432 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. hiperplazii dentare; B. incisivi Hutchinson; C. molari Moser; D. incisivi nanici; E. hipoplazii dentare. 4, pag. 433 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. dini baroc; B. incisivi Hutchinson; C. molari Moser; D. dini nanici; E. hipergenezii. 4, pag. 433 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin spasticitatea muchiului: A. pterigoidian lateral; B. pterigoidian intern; C. orbicularis oris; D. pterigoidian extern;

ABE

ABC

ABCE

ABCE

BCE

BC

AD

153

15

16

17

18

19

20

21

E. pterigoidian median. 4, pag. 433 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin afectarea muchiului: A. pterigoidian lateral; B. pterigoidian intern; C. orbicularis oris; D. limbii; E. temporal. 4, pag. 433 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin afectarea muchiului: A. mentonier; B. pterigoidian intern; C. orbicularis oris; D. limbii; E. temporal. 4, pag. 433 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin afectarea muchiului: A. mentonier; B. pterigoidian intern; C. ptrat al buzei inferioare; D. limbii; E. temporal. 4, pag. 433-434 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. afectarea ATM; B. cracmente; C. crepitaii; D. buz inferioar nfundat; E. afectarea cartilajelor de cretere. 4, pag. 434 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. rahitism; B. fa scurt; C. fant labial deschis; D. fa alungit; E. fant labial ferm. 4, pag. 434 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. rahitism; B. fa scurt; C. ant labio-mentonier accentuat; D. fa alungit; E. ant labio-mentonier ters. 4, pag. 434 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. tip hiperleptoprosop; B. treapt labial inversat;

ADE

ADE

ACDE

ABC

ACD

ADE

AD

154

22

23

24

25

26

27

28

C. profil concav; D. ant labio-mentonier ters; E. aspect de lire a feei. 4, pag. 434 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi NSBa micorat; B. unghi SNB mrit; C. unghi NSBa mrit; D. unghi Go mrit; E. unghi Tweed micorat. 4, pag. 436 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi NSBa micorat; B. unghi NSBa mrit; C. distan S-N mrit; D. distan S-Ba micorat; E. distan S-N micorat. 4, pag. 436 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi NSBa micorat; B. unghi NSBa normal; C. distan S-N micorat; D. distan S-Ba micorat; E. distan S-N mrit. 4, pag. 436 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi Tweed mrit; B. unghi SNB mrit; C. unghi SNA micorat; D. distan N-Nsa mrit; E. unghi SNA normal. 4, pag. 436-437 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi NSBa micorat; B. unghi SNA mrit; C. unghi Tweed mrit; D. unghi SNB mrit; E. unghi Go mrit. 4, pag. 436-437 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi NSBa micorat; B. distan S-N micorat; C. unghi Tweed mrit; D. distan S-Ba micorat; E. unghi NSBa mrit. 4, pag. 436-437 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi NSBa mrit; B. unghi SNA mrit; C. unghi SNB mrit;

AD

AE

AC

ADE

ACE

ABC

DE

155

D. unghi Tweed mrit; E. unghi Go mrit. 4, pag. 436-437 29 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. distana Go-Kdl micorat; B. distan S-N micorat; C. unghi Kdl micorat; D. unghi Go micorat; E. distan N-Nsa mrit. 4, pag. 436-438 30 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. distana Go-Kdl normal; B. distan S-N micorat; C. unghi Kdl micorat; D. distan N-Nsa mrit; E. unghi Go micorat. 4, pag. 436-438

BE

ABD

156

27. ANODONIA Anodonia se caracterizeaz prin: A. inversarea locului a doi dini vecini; B. spaiul ntre incisivii centrali; C. existena unuia sau mai multor dini n plus fa de formula dentar; D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar; E. rmnerea n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 5, pag. 15 Anodonia utilizeaz i denumirea de: A. agenezie; B. poligenezie; C. adenie; D. oligodonie; E. pleodonie. 5, pag. 15 Anodonia utilizeaz i denumirea de: A. hiperdonie; B. pleiodonie; C. hipodonie; D. aplazie; E. oligodonie. 5, pag. 15 Anodonia utilizeaz i denumirea de: A. agenezie; B. ateleodonie; C. atelectodonie; D. poliodonie; E. poligenezie. 5, pag. 15 Anodonia utilizeaz i de numirea de: A. aplazie; B. ateleodonie; C. oligodonie; D. poliodonie; E. atelectodonie. 5, pag. 15 Anodonia utilizeaz i denumirea de: A. atelectodonie; B. agenezie; C. hiperodontogenie; D. oligodonie; E. ateleodonie. 5, pag. 15 Dinii hipodontici sunt denumii i: A. supranumerari; B. meziodens;

ACD

CDE

AC

ACE

ABD

157

10

11

12

13

14

C. dens in dente; D. anastrofici; E. subnumerari. 5, pag. 15 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: A. teoria mugurilor adamantini multipli; B. teoria metabolic; C. teoria reduc iei terminale; D. teoria atavic; E. teoria proterogenetic. 5, pag. 19-23 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: A. teoria celei de-a treia dentiii; B. teoria ereditar; C. teoria reduciei terminale; D. teoria metabolic; E. teoria evaginr ii epiteliului adamantin. 5, pag. 19-23 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: A. teoria mugurilor adamantini multipli; B. teoria proterogenetic; C. teoria reduciei terminale; D. teoria hiperactivitii lamei dentare; E. teoria diviziunii lamei dentare. 5, pag. 19-23 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ageneziei este: A. incisivul; B. caninul; C. premolarul; D. molarul; E. supranumerarul. 5, pag. 24 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ageneziei este: A. premolarul prim superior; B. premolarul secund superior; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior; E. premolarul prim inferior. 5, pag. 24 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ageneziei este: A. incisivul central superior; B. incisivul central inferior; C. incisivul lateral superior; D. incisivul lateral inferior; E. premolarul secund inferior. 5, pag. 24 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ageneziei este: A. molarul de minte superior; B. molarul secund inferior; C. molarul de minte inferior;

CE

BC

BC

ACD

BC

BCE

ACD

158

15

16

17

18

19

20

21

D. premolarul secund inferior; E. molarul prim inferior. 5, pag. 24 Diagnosticul anodoniei se pune pe urmtoarele semne: A. lipsa unui dinte permanent de pe arcad; B. nchiderea spaiului necesar erupiei dentare; C. persistena unui dinte temporar pe arcad; D. distrugerea germenului dentar; E. bombarea osoas vestibular sau oral. 5, pag. 24 Anodonia incisivului lateral superior permanent se caracterizeaz prin: A. persistena incisivului lateral superior temporar; B. reincluzia incisivului lateral superior temporar; C. reducerea spaiului incisivului lateral superior; D. nchiderea spaiului incisivului lateral superior; E. fr persistena incisivului lateral superior temporar. 5, pag. 25-26 Anodonia incisivului central inferior permanent se caracterizeaz prin: A. persistena incisivului central inferior temporar; B. reincluzia incisivului central inferior temporar; C. reducerea spaiului incisivului central inferior; D. nchiderea spaiului incisivului central inferior; E. fr persistena incisivului central inferior temporar. 5, pag. 27 Tulburrile funcionale ale anodoniei incisivilor centrali inferiori sunt: A. fizionomice; B. de deglutiie; C. de fonaie; D. ocluzale; E. odontale. 5, pag. 27 Anodonia premolarului secund se caracterizeaz prin: A. persistena molarului secund temporar; B. reincluzia molarului secund temporar; C. reducerea spaiului premolarului secund; D. nchiderea spaiului premolarului secund; E. fr persistena molarului secund temporar. 5, pag. 27-28 Tulburrile funcionale ale anodoniei premolarului secund sunt: A. fizionomice; B. de deglutiie; C. de fonaie; D. ocluzale; E. odontale. 5, pag. 29 Anodonia total sau subtotal se caracterizeaz prin: A. etaj inferior al feei micorat; B. profil convex; C. buza inferioar rsfrnt; D. profil concav;

ACD

ACDE

ACDE

ACDE

ABCE

ACDE

159

22

23

24

25

26

27

28

E. an labio-mentonier accentuat. 5, pag. 31 Anodonia subtotal se caracterizeaz prin dini: A. aezai simetric; B. cu rdcini curbe; C. redui de volum; D. atipici; E. cu rdcini scurte. 5, pag. 31 Tulburrile funcionale ale anodoniei totale sunt: A. fizionomice; B. respiratorii; C. de fonaie; D. ocluzale; E. masticatorii. 5, pag. 31 Decizia terapeutic a anodoniei se face n funcie de: A. vrsta pacientului; B. starea dinilor temporari; C. starea dinilor permaneni; D. tulburrile ocluzale; E. localizarea anomaliei. 5, pag. 34 Decizia terapeutic a anodoniei se face n funcie de: A. vrsta pacientului; B. starea dinilor temporari; C. starea dinilor permaneni; D. momentul depistrii; E. localizarea anomaliei. 5, pag. 34 Conduita terapeutic n anodonia premolarului secund este urmtoarea: A. pstratea dintelui temporar; B. extracia dintelui temporar; C. rezolvarea prin mijloace protetice; D. migrarea dirijat mezial a celorlali dini; E. meninerea spaiului. 5, pag. 34-35 Conduita terapeutic n anodonia dinilor frontali este urmtoarea: A. pstratea dintelui temporar; B. extracia dintelui temporar; C. rezolvarea prin mijloace protetice; D.migrarea dirijat mezial a celorlali dini; E. meninerea spaiului. 5, pag. 35 Obiectivele protezrii n anodonia total sunt: A. stimularea dezvoltrii osoase; B. extracia dinilor temporari; C. obinerea eficienei masticatorii; D. migrarea dirijat mezial a celorlali dini; E. obinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feei.

ACDE

ACE

ABE

ABDE

ACE

BD

ACE

160

5, pag. 38 29 Decizia terapeutic a anodoniei nu se face n funcie de: A. vrsta pacientului; B. starea dinilor temporari; C. starea dinilor permaneni; D. tulburrile ocluzale; E. localizarea anomaliei. 5, pag. 34 30 Obiectivele protezrii n anodonia total nu sunt: A. stimularea dezvoltrii osoase; B. extracia dinilor temporari; C. obinerea eficienei masticatorii; D. migrarea dirijat mezial a celorlali dini; E. obinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feei. 5, pag. 38

BD

BD

161

28. DINII SUPRANUMERARI Dinii supranumerari se caracterizeaz prin: A. inversarea locului a doi dini vecini; B. spaiul ntre incisivii centrali permaneni; C. existena unuia sau mai multor dini n plus fa de formula dentar; D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar; E. rmnerea n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 5, pag. 40 Dinii supranumerari mai sunt denumii i: A. oligodonie; B. pleiodonie; C. hipodonie; D. dini suplimentari; E. hiperdonie. 5, pag. 40 Dinii supranumerari mai sunt denumii i: A. poliodonie; B. pleodonie; C. agenezie; D. oligodonie; E. poligenezie. 5, pag. 40 Dinii supranumerari mai sunt denumii i: A. agenezie; B. ateleodonie; C. atelectodonie; D. poliodonie; E. poligenezie. 5, pag. 40 Dinii supranumerari mai sunt denumii i: A. poligenezie; B. agenezie; C. hiperodontogenie; D. oligodonie; E. ateleodonie. 5, pag. 40 Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: A. hipertrofici; B. meziodens; C. paramolari; D. distrofici; E. sixtum. 5, pag. 40 Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: A. Moser; B. Carabelli; C. Bolk;

BDE

ABE

BDE

ACE

BC

DE

162

10

11

12

13

14

D. dens in dente; E. anastrofici. 5, pag. 40 Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: A. hipertrofici; B. meziodens; C. Bolk; D. sixtum; E. distomolari. 5, pag. 40 Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: A. Carabelli; B. distrofici; C. paramolari; D. distomolari; E. anastrofici. 5, pag. 40 Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: A. anastrofici; B. distrofici; C. hipertrofici; D. dens in dente; E. paramolari. 5, pag. 40 Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: A. dens in dente; B. distrofici; C. Carabelli; D. anastrofici; E. Bolk. 5, pag. 40 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: A. teoria ontogenetic; B. teoria ereditar; C. teoria reduciei terminale; D. teoria atavic; E. teoria proterogenetic. 5, pag. 42, 47 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: A. teoria celei de-a treia dentiii; B. teoria ereditar; C. teoria reduciei terminale; D. teoria metabolic; E. teoria proterogenetic. 5, pag. 43, 47 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: A. teoria filo genetic a dinilor terminali din serie; B. teoria mugurilor adamantini multipli; C. teoria ontogenetic; D. teoria evaginrii epiteliului adamantin;

BE

CDE

ADE

AD

BD

AB

BD

163

15

16

17

18

19

20

21

E. teoria reduciei terminale. 5, pag. 44, 46 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: A. teoria mugurilor adamantini multipli; B. teoria filogenetic a dinilor terminali din serie; C. teoria reduciei terminale; D. teoria hiperactivitii lamei dentare; E. teoria diviziunii lamei dentare. 5, pag. 44, 45 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: A. teoria diviziunii lamei dentare; B. teoria mugurilor adamantini multipli; C. teoria filogenetic a dinilor terminali din serie; D. teoria factorilor funcionali; E. teoria diviziunii mugurilor dentari. 5, pag. 44, 46 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: A. teoria filogenetic a dinilor terminali din serie; B. teoria factorilor necunoscui; C. teoria proliferrii resturilor epiteliale paradentare; D. teoria diviziunii mugurilor dentari; E. teoria diviziunii lamei dentare. 5, pag. 46, 47 Principalele caracteristici ale mesiodens-ului sunt: A. apare pe mandibul; B. erupe pe arcad; C. erupe la distan de arcad; D. rmne inclus; E. apare pe maxilar. 5, pag. 51 Mesiodens-ul este de obicei: A. unicuspidat; B. uniradicular; C. bicuspidat; D. biradicular; E. conic. 5, pag. 51 Mesiodens-ul poate fi: A. unic; B. dublu; C. bicuspidat; D. biradicular; E. conic. 5, pag. 51 Mesiodens-ul produce: A. incluzia caninului superior pemanent; B. malpoziii ale incisivilor centrali superiori temporari; C. incluzia incisivilor centrali superiori pemaneni; D. malpoziii ale incisivilor centrali superiori pemaneni; E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.

AD

BE

CD

BDE

ABE

ABE

CD

164

22

23

24

25

26

27

28

5, pag. 51 Mesiodens-ul nu produce: A. incluzia caninului superior pemanent; B. malpoziii ale incisivilor centrali superiori temporari; C. incluzia incisivilor centrali superiori pemaneni; D. malpoziii ale incisivilor centrali superiori pemaneni; E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari. 5, pag. 51 Formaiunea supranumerar dezvoltat n interiorul altui dinte se numete: A. dens invaginatus; B. meziodens; C. dentoid in dente; D. dens in dente; E. sixtum. 5, pag. 56 Formaiunea supranumerar dezvoltat n interiorul altui dinte se numete: A. sixtum; B. meziodens; C. peridens; D. dentoid in dente; E. dens in dente. 5, pag. 56 Formaiunea supranumerar dezvoltat n interiorul altui dinte se numete: A. mastra per evcessum; B. meziodens; C. paramolar; D. dens in dente; E. sixtum. 5, pag. 56 Formaiunea supranumerar dezvoltat n interiorul altui dinte se numete: A. sixtum; B. meziodens; C. peridens; D. dentoid in dente; E. tectodont. 5, pag. 56 Dinii supranumerari produc: A. tulburri de deglutiie; B. nghesuiri dentare; C. tulburri de ocluzie; D. tulburri fizionomice; E. tulburri de respiraie. 5, pag. 65 Dinii supranumerari produc: A. spaieri dentare; B. nghesuiri dentare; C. tulburri de respiraie; D. tulburri ocluzo -articulare; E. tulburri de deglutiie. 5, pag. 65

ABE

ACD

DE

AD

DE

BCD

BD

165

29 Dinii supranumerari produc: A. tulburri de deglutiie; B. tulburri de respiraie; C. tulburri de ocluzie; D. tulburri fizionomice; E. resorbii radiculare. 5, pag. 65 30 Extracia dinilor supranumerari este contraindicat n: A. macrodonie; B. pleiodonie; C. microdonie; D. oligodonie; E. ateleodonie. 5, pag. 65

CDE

166

29. INCLUZIA DENTAR

1 Incluzia dentar se caracterizeaz prin: A. inversarea locului a doi dini vecini; B. spaiul ntre incisivii centrali; C. rentoarcerea n profunzimea osului a unui dinte erupt; D. erupia unui dinte pe linia arcadei dentare; E. rmnerea n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 5, pag. 73 Incluzia dentar este o anomalie dentar de: A. numr; B. volum; C. sediu; D. poziie; E. erupie. 5, pag. 73 Incluzia dentar mai este denumit i: A. reincluzie dentar; B. anchiloz dentar; C. retenie primar; D. anchiloglosie; E. retenie secundar. 5, pag. 74 Incluzia dentar mai este denumit i: A. scufundare dentar; B. retenie total; C. retenie primar; D. anchiloglosie; E. retenie secundar. 5, pag. 74 Incluzia dentar mai este denumit i: A. reincluzie dentar; B. retenie total; C. retenie primar; D. retenie parial; E. retenie secundar. 5, pag. 74 Un dinte inclus este denumit i: A. dinte retenionat ; B. dinte inclavat; C. dinte ncletat; D. dinte nclinat; E. dinte geminat. 5, pag. 74 Incluzia dentar se ntlnete frecvent la: A. dentiia mixt; B. dentaia temporar; C. dinii supranumerari; D. dentaia permanent; E. edentaie. E

BC

BC

BCD

167

10

11

12

13

14

5, pag. 74 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul incluziei dentare este: A. incisivul; B. caninul; C. premolarul; D. molarul; E. supranumerarul. 5, pag. 74 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul incluziei dentare este: A. caninul superior; B. caninul inferior; C. premolarul superior; D. molarul inferior; E. molarul superior. 5, pag. 74 Dintele interesat frecvent n fenomenul incluziei dentare este: A. premolarul prim superior; B. premolarul secund superior; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior; E. premolarul prim inferior. 5, pag. 74 Dintele interesat frecvent n fenomenul incluziei dentare este: A. incisivul central superior; B. incisivul central inferior; C. incisivul lateral superior; D. incisivul lateral inferior; E. supranumerarul. 5, pag. 74 Dintele interesat n fenomenul incluziei dentare este: A. caninul superior temporar; B. molarul secund inferior temporar; C. caninul inferior temporar; D. molarul secund superior temporar; E. molarul prim inferior temporar. 5, pag. 74 Incluzia dentar face parte din grupa anomaliilor: A. dentare izolate; B. asociate; C. de grup; D. de ocluzie; E. monocauzale. 5, pag. 75 Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: A. absena spaiului necesar erupiei dentare; B. nchiderea spaiului necesar erupiei dentare; C. micorarea spaiului necesar erupiei dentare; D. mrirea spaiului necesar erupiei dentare; E. reducerea spaiului necesar erupiei dentare. 5, pag. 75

AE

BE

AE

ABCE

168

15 Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: A. macrodonia; B. compresiunea de maxilar; C. spaierea dentar; D. ocluzia distalizat; E. reincluzia molarului prim permanent. 5, pag. 76 16 Dezvoltarea insuficient a maxilarului este o cauz a incluziei dentare la nivelul: A. incisivului central superior; B. caninului superior; C. premolarului prim inferior; D. molarului de minte; E. premolarului secund inferior. 5, pag. 76-77 17 Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: A. macrodonia; B. proalveolia maxilar; C. meziopoziia generalizat; D. dezvoltarea insuficient a maxilarului; E. secvena de erupie favorabil. 5, pag. 77 18 Meziopoziia generalizat este o cauz a incluziei dentare la nivelul: A. incisivului central superior; B. caninului superior; C. caninului inferior; D. molarului de minte; E. premolarului secund inferior. 5, pag. 77 19 Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: A. microdonia; B. hiperexcitabilitatea muscular; C. reincluzia molarului prim permanent; D. mrirea spaiului necesar erupiei dentare; E. reducerea filogenetic a aparatului dento-maxilar. 5, pag. 77 20 Reducerea filogenetic a aparatului dento -maxilar este o cauz a incluziei dentare la nivelul: A. incisivului central superior; B. caninului superior; C. premolarului prim inferior; D. molarului de minte; E. premolarului secund inferior. 5, pag. 77 21 Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: A. poziia mezial de formare a germenului dentar; B. persistena dintelui temporar pe arcad; C. chistul folicular; D. erupia unui dinte supranumerar; E. fibromucoasa dens i dur.

AB

BDE

ACD

BCDE

169

22

23

24

25

26

27

28

5, pag. 77-78 Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: A. formarea foarte nalt a germenului dentar; B. configuraia anatomic favorabil; C. transpoziia dentar; D. angulaia corono-radicular; E. curbura accentuat a rdcinii. 5, pag. 79 Incluzia dentar mbrac urmtoarele formele clinice: A. incluzia total; B. incluzia complet; C. incluzia parial; D. incluzia incomplet; E. incluzia nalt. 5, pag. 80 Tratamentului conservator este favorabil n incluzia dentar: A. vertical; B. orizontal; C. n retroversie; D. heterotopic; E. subtotal. 5, pag. 83 Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare se pune pe urmtoarele semne: A. lipsa unui dinte permanent de pe arcad; B. nchiderea spaiului necesar erupiei dentare; C. persistena unui dinte temporar pe arcad; D. distrugerea germenului dentar prin infecii localizate; E. bombarea osoas vestibular sau oral. 5, pag. 84 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: A. nchiderea spaiului necesar evoluiei dentare; B. extracia unui dinte permanent vecin compromis; C. extracia dintelui temporar persistent pe arcad; D. deschiderea spaiului necesar evoluiei dentare; E. bombarea osoas vestibular sau oral. 5, pag. 90-91 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: A. nchiderea spaiului necesar evoluiei dentare; B. extracia unui dinte permanent vecin compromis; C. extracia dintelui temporar persistent pe arcad; D. deschiderea spaiului necesar evoluiei dentare; E. descoperirea chirurgical a dintelui inclus. 5, pag. 90-91 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: A. nchiderea spaiului necesar evoluiei dentare; B. extracia unui dinte permanent vecin compromis; C. extracia dintelui temporar persistent pe arcad; D. deschiderea spaiului necesar evoluiei dentare; E. extracia dintelui supranumerar erupt. 5, pag. 90-91

ADE

ABCD

ABCE

BCD

BCDE

BCDE

170

29 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face: A. periotisular; B. peritisular; C. intratisular; D. extratisular; E. transtisular. 5, pag. 92 30 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face prin: A. ligatur metalic pe coroan; B. butonul colat pe coroan; C. bracket-ul colat pe coroan; D. ligatur elastic pe coroan; E. nu se ancoreaz. 5, pag. 92-93

BCE

BCE

171

30. REINCLUZIA DENTAR

1 Reincluzia dentar se caracterizeaz prin: A. inversarea locului a doi dini vecini; B. spaiul ntre incisivii centrali; C. rentoarcerea n profunzimea osului a unui dinte erupt; D. erupia unui dinte pe linia arcadei dentare; E. rmnerea n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 5, pag. 107 Reincluzia dentar este o anomalie dentar de: A. numr; B. volum; C. sediu; D. poziie; E. erupie. 5, pag. 107 Reincluzia dentar face parte din grupa anomaliilo r: A. dentare izolate; B. asociate; C. de grup; D. de ocluzie; E. monocauzale. 5, pag. 107 Reincluzia dentar mai este denumit i: A. incluzie dentar; B. anchiloz dentar; C. retenie dentar primar; D. anchiloglosie; E. retenie dentar secundar. 5, pag. 107 Reincluzia dentar mai este denumit i: A. scufundare dentar; B. anchiloz dentar; C. retenie dentar primar; D. anchiloglosie; E. retenie dentar secundar. 5, pag. 107 Un dinte reinclus este denumit i: A. dinte anastomorf; B. dinte inclavat; C. dinte ncletat; D. dinte nclinat; E. dinte geminat. 5, pag. 107 Reincluzia unui dinte poate fi: A. primar; B. total; C. secundar; D. parial; C

AE

BE

ABE

BC

BD

172

10

11

12

13

14

E. incomplet. 5, pag. 107 Reincluzia dentar se ntlnete predominant n: A. dentiia mixt; B. dentaia temporar; C. dentaia decidual; D. dentaia permanent; E. edentaie. 5, pag. 108-109 Reincluzia dentar se depisteaz predominant n: A. dentiia mixt; B. dentaia temporar; C. dentaia decidual; D. dentaia permanent; E. edentaie. 5, pag. 108-109 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul reincluziei dentare este: A. incisivul; B. caninul; C. premolarul; D. molarul; E. supranumerarul. 5, pag. 108-109 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul reincluziei dentare este: A. caninul superior; B. caninul inferior; C. premolarul superior; D. molarul inferior; E. molarul superior. 5, pag. 108-109 Dintele interesat frecvent n fenomenul reincluziei dentare este: A. molarul prim superior temporar; B. molarul secund superior permanent; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior temporar; E. molarul prim superior permanent. 5, pag. 108-109 Dintele interesat frecvent n fenomenul reincluziei dentare este: A. molarul prim superior temporar; B. molarul secund superior permanent; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior temporar; E. molarul prim inferior permanent. 5, pag. 108-109 Dintele interesat frecvent n fenomenul reincluziei dentare este: A. molarul prim superior temporar; B. molarul secund inferior permanent; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior temporar; E. molarul prim inferior permanent.

BC

DE

BDE

173

15

16

17

18

19

20

21

5, pag. 108-109 Reincluzia dentar mbrac urmtoarele formele clinice: A. total; B. complet; C. parial; D. incomplet; E. subtotal. 5, pag. 113 Reincluzia parial a unui molar se caracterizeaz prin: A. coroan dentar inevizibil ; B. coroan dentar vizibil; C. o parte din coroana dentar vizibil ; D. coroan dentar n suprapoziie ; E. coroan dentar n infrapoziie. 5, pag. 113 Reincluzia total a unui molar se caracterizeaz prin: A. coroan dentar inevizibil ; B. coroan dentar vizibil; C. o parte din coroana dentar vizibil ; D. coroan dentar n suprapoziie ; E. coroan dentar n infrapoziie. 5, pag. 113 Diagnosticul diferenial al reincluziei pariale se face cu: A. incluzia dentar; B. anodonia; C. oprirea n erupie a unui dinte ; D. extracia dentar; E. intruzia posttraumatic parial. 5, pag. 116-117 Diagnosticul diferenial al reincluziei pariale se face cu: A. incluzia dentar; B. anodonia; C. oprirea n erupie a unui dinte ; D. extracia dentar; E. intruzia posttraumatic total. 5, pag. 116-117 Diagnosticul diferenial al reincluziei totale se face cu: A. incluzia dentar; B. anodonia; C. oprirea n erupie a unui dinte ; D. extracia dentar; E. intruzia posttraumatic parial. 5, pag. 116-117 Diagnosticul diferenial al reincluziei totale se face cu: A. incluzia dentar; B. anodonia; C. oprirea n erupie a unui dinte ; D. extracia dentar; E. intruzia posttraumatic total. 5, pag. 116-117

AC

CE

CE

ABD

ABDE

174

22 Consecinele reincluziei dentare sunt: A. denivelarea planului de ocluzie; B. incluzia succesorului permanent; C. anodonia succesorului permanent ; D. nclinarea dinilor vecini; E. ectopia succesorului permanent. 5, pag. 117 23 Consecinele reincluziei dentare sunt: A. denivelarea planului de ocluzie; B. denivelarea planului maxilar; C. migrarea dinilor antagoniti; D. nclinarea dinilor vecini; E. denivelarea planului mandibular. 5, pag. 117 24 Consecinele reincluziei dentare sunt: A. cariile radiculare ale dinilor vecini; B. cariile de colet ale dinilor vecini; C. cariile aproximale ale dinilor vecini; D. cariile ocluzale ale dinilor antagoniti; E. cariile ocluzale ale dinilor vecini. 5, pag. 117 25 Consecinele reincluziei dentare sunt: A. mezializarea dinilor vecini; B. denudarea dinilor vecini; C. migrarea dinilor antagoniti; D. nclinarea dinilor vecini; E. distalizarea dinilor vecini. 5, pag. 117 26 Consecinele reincluziei dentare sunt: A. gingivita hipertrofic a dinilor vecini; B. hiperestezia dinilor vecini; C. halistereza dinilor vecini; D. hipersensibilitatea dinilor vecini; E. parodontopatia marginal a dinilor vecini. 5, pag. 117 27 Soluia terapeutic a reincluziei dentare este: A. expectativa; B. extracia dentar; C. implantul protetic; D. aparatul ortodontic; E. aparatul protetic. 5, pag. 118 28 Soluia terapeutic a reincluziei dentare este: A. descoperirea dintelui; B. extracia dintelui; C. reimplantarea dintelui; D. coroan de nveli; E. luxarea dintelui. 5, pag. 118 29 Soluia terapeutic a reincluziei dentare depinde de:

ABDE

ACD

AB

BCD

BDE

AB

BCE

BDE

175

A. vrsta pacientului; B. dintele n cauz; C. felul dentatiei; D. consecinele produse; E. forma clinic. 5, pag. 118 30 Soluia terapeutic a reincluziei dentare depinde de dintele n cauz: A. temporar; B. lateral; C. posterior; D. permanent; E. frontal. 5, pag. 118

ABDE

176

31. ECTOPIA DENTAR Ectopia dentar se caracterizeaz prin: A. inversarea locului a doi dini vecini; B. spaiul ntre incisivii centrali; C. linia arcadei trece printre doi dini vecini; D. erupia unui dinte nafara liniei arcadei dentare; E. erupia unui dinte nuntrul liniei arcadei dentare. 5, pag. 121 Ectopia dentar se caracterizeaz prin: A. erupia unui dinte nafara liniei arcadei dentare; B. erupia unui dinte nuntrul liniei arcadei dentare; C. linia arcadei trece printre doi dini vecini; D. erupia unui dinte vestibular fa de linia arcadei dentare; E. erupia unui dinte oral fa de linia arcadei dentare. 5, pag. 121 Ectopia dentar mai utilizeaz urmtorii temeni: A. entopie; B. pleiodonie; C. distopie; D. oligodonie; E. hipodonie. 5, pag. 121 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ectopiei dentare este: A. incisivul lateral; B. caninul; C. incisivul central; D. molarul; E. supranumerarul. 5, pag. 121 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ectopiei dentare este: A. incisivul inferior; B. caninul inferior; C. caninul superior; D. molarul superior; E. incisivul superior. 5, pag. 121 Dinii interesai frecvent n fenomenul ectopiei dentare sunt: A. incisivii; B. caninii; C. premolarii; D. molarii; E. supranumerarii. 5, pag. 121 Dinii interesai frecvent n fenomenul ectopiei dentare sunt: A. premolarii superiori; B. caninii inferiori; C. caninii superiori; D. molarii superiori;

DE

ABDE

AC

BC

ABC

177

10

11

12

13

14

E. incisivii superiori. 5, pag. 121 Dinii interesai frecvent n fenomenul ectopiei dentare sunt: A. molarii superiori; B. caninii inferiori; C. caninii superiori; D. premolarii primi superiori; E. premolarii secunzi superiori. 5, pag. 121 Dinii interesai frecvent n fenomenul ectopiei dentare sunt: A. caninii superiori; B. caninii inferiori; C. molarii inferiori; D. premolarii primi inferiori; E. premolarii secunzi inferiori. 5, pag. 121 Dinii interesai frecvent n fenomenul ectopiei dentare sunt: A. caninii superiori; B. caninii inferiori; C. molarii inferiori; D. premolarii secunzi superiori; E. premolarii primi inferiori. 5, pag. 121 Cauzele etiopatogenice ale ectopiei dentare sunt: A. reducerea spaiului necesar erupiei dintelui n cauz; B. exintena spaiului necesar erupiei dintelui n cauz; C. exintena unui obstacol n calea erupiei dintelui n cauz ; D. exintena unui tunel liber n calea erupiei dintelui n cauz ; E. diastema interincisiv. 5, pag. 122 Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a unui dinte sunt: A. diastema interincisiv ; B. dinii supranumerari; C. dinii temporari; D. o fibromucoas dur; E. dinii permaneni. 5, pag. 122 Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a unui dinte sunt: A. diastema interincisiv ; B. erupia unui dinte supranumerar; C. persistena unui dinte temporar; D. extracia precoce a unui dinte permanent ; E. incluzia unui dinte supranumerar. 5, pag. 122 Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a unui dinte sunt: A. persistena unui dinte temporar; B. extracia unui dinte supranumerar;

BCDE

ABE

ABD

AC

BD

BCE

ACE

178

15

16

17

18

19

20

C. existena unui capac osos dens; D. extracia precoce a unui dinte; E. incluzia unui dinte supranumerar. 5, pag. 122 Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a unui dinte sunt: A. absena spaiului necesar erupiei i alinierii dentare; B. prezena spaiului necesar erupiei i alinierii dentare; C. micorarea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare ; D. mrirea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare ; E. reducerea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare. 5, pag. 123 Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a unui dinte sunt: A. absena spaiului necesar erupiei i alinierii dentare; B. nchiderea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare; C. micorarea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare ; D. mrirea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare ; E. reducerea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare. 5, pag. 123 Cauzele reducerii spaiului pe arcad i a erupiei ectopice a unui dinte sunt: A. macrodonia; B. microdonia; C. meziopoziia generalizat; D. endoalveolia mandibular ; E. prodenia maxilar. 5, pag. 123 Cauzele reducerii spaiului pe arcad i a erupiei ectopice a unui dinte sunt: A. retrodenia maxilar; B. retrognaia mandibular; C. retrodenia mandibular ; D. retrognaia maxilar; E. prodenia maxilar. 5, pag. 123 Cauzele reducerii spaiului pe arcad i a erupiei ectopice a unui dinte sunt: A. endoalveolia mandibular ; B. retrognaia mandibular; C. endoalveolia maxilar; D. retrognaia maxilar; E. prodenia maxilar. 5, pag. 123 Cauzele reducerii spaiului pe arcad i a erupiei ectopice a unui dinte sunt: A. retrodenia maxilar; B. retrognaia mandibular; C. endoalveolia maxilar; D. prognaia maxilar;

ACE

ABCE

AC

AD

CD

AC

179

21

22

23

24

25

26

27

E. endoalveolia mandibular. 5, pag. 123 Ectopia canin provoac tulburri: A. fizionomice; B. respiratorii; C. ocluzale; D. de deglutiie; E. fonatorii. 5, pag. 125 Ectopia canin provoac tulburri: A. de abrazie dentar; B. respiratorii; C. articulare; D. parodontale; E. masticatorii. 5, pag. 126 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: A. deplasarea dentar; B. ndeprtarea obstacolelor din calea erupiei dentare; C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral; D. cosmetizarea prin adiie a caninului permanent ; E. aplicarea menintorului de spaiu n edentaie. 5, pag. 126 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: A. lefuiri modelante ale cuspidului caninului; B. ndeprtarea obstacolelor din calea erupiei dentare; C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral; D. extracia dirijat a dinilor ; E. deplasarea dentar. 5, pag. 127 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: A. deplasarea dentar; B. forma clinic a ectopiei; C. tratamentul cariilor dentare; D. extracia dirijat a dinilo r; E. vrsta pacientului. 5, pag. 128 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: A. deficitul de spaiu pe arcada dentar; B. forma clinic a ectopiei; C. vrsta pacientului; D. extracia dirijat a dinilor ; E. tratamentul cariilor dentare. 5, pag. 128 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: A. cauza determinant; B. forma clinic a ectopiei; C. vrsta pacientului; D. deficitul de spaiu pe arcada dentar; E. tratamentul cariilor dentare.

AC

ACDE

BCE

BCD

BE

ABC

ABCD

180

28

29

30

5, pag. 128 n tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lips de spaiu pe arcada dentar se recurge la: A. extracia unui dinte temporar; B. tratamentul cariilor dentare; C. expansiunea transversal ; D. extracia unui dinte permanent ; E. expansiunea sagital. 5, pag. 129 n tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lips de spaiu pe arcada dentar se recurge la: A. extracia unui dinte temporar; B. tratamentul cariilor dentare; C. expansiunea transversal ; D. extracia unui dinte permanent ; E. tratamentul focarului de incongruen. 5, pag. 129 n tratamentul curativ al ectopiei palatinale cu lips de spaiu pe arcada dentar se recurge la: A. extracia unui dinte temporar; B. tratamentul cariilor dentare; C. obinerea spaiului pe arcad; D. nlarea provizorie a ocluziei dentare; E. extracia dintelui ectopic. 5, pag. 131

CDE

CD

CD

181

32. DIASTEMA Diastema se caracterizeaz prin: A. inversarea locului a doi dini vecini; B. existena unui spaiu ntre incisivii temporari; C. existena unui spaiu ntre incisivi; D. tulburare de erupie; E. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni. 5, pag. 133 Diastema se caracterizeaz prin: A. existena unui spaiu ntre incisivii superiori; B. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni; C. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni maxilari; D. existena unui spaiu ntre incisivii inferiori; E. existena unui spaiu ntre incisivii centrali temporari. 5, pag. 133 Diastema se caracterizeaz prin: A. existena unui spaiu ntre incisivii maxilari; B. existena unui spaiu ntre incisivii centr ali temporari; C. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni maxilari; D. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni mandibulari; E. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni. 5, pag. 133 Diastema se caracterizeaz prin: A. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni; B. existena unui spaiu ntre incisivii centrali temporari; C. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni inferiori; D. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni superiori; E. existena unui spaiu ntre incisivii superiori. 5, pag. 133 Diastema este o anomalie de: A. numr; B. volum; C. erupie; D. poziie; E. structur. 5, pag. 133 Diastema mai este denumit i: A. diastem patologic; B. pleiodonie; C. hipodonie; D. oligodonie; E. diastema vera. 5, pag. 133 Diastema mai este denumit i: A. diastem primar; B. diastem secundar; C. diastem patologic; D. diastema primatelor;

BC

CDE

ACD

CD

AE

ACE

182

10

11

12

13

14

E. diastema vera. 5, pag. 133 Diastema mai este denumit i: A. diastem patologic; B. diastem adevrat; C. diastem primar; D. diastem vera; E. diastem interincisiv. 5, pag. 133 Diastema mai este denumit i: A. diastem primar; B. diastem patologic; C. diastem fals; D. diastem secundar; E. diastem interincisiv. 5, pag. 133 Diastema mai este denumit i: A. diastem patologic; B. dens in densis; C. hipodonie; D. strungrea; E. diastema vera. 5, pag. 133 Diastema interincisiv prezint urmtoarele for mele clinice: A. diastem primar; B. diastem patologic; C. diastem fals; D. diastem secundar; E. diastem teriar. 5, pag. 133 Diastema interincisiv prezint urmtoarele formele clinice: A. diastem patologic; B. diastem adevrat; C. diastem primar; D. diastem vera; E. diastem secundar. 5, pag. 133 Diastema interincisiv prezint urmtoarele formele clinice: A. diastem fals; B. diastem adevrat; C. diastem primar; D. diastem secundar; E. diastem patologic. 5, pag. 133 Diastema interincisiv primar este cauzat de: A. inseria joas a frenului buzei inferioare; B. nanismul hipofizar; C. displazia ectodermal; D. meziodens erupt; E. inseria joas a frenului buzei superioare.

ABCDE

ABE

ADE

ACD

BCE

ABCD

183

15

16

17

18

19

20

21

5, pag. 133 Diastema inter incisiv primar este cauzat de: A. Anodonia incisivului lateral; B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; C. inseria joas a frenului buzei inferioare; D. meziodens erupt; E. inseria joas a frenului buzei superioare. 5, pag. 133 Diastema interincisiv adevrat este cauzat de: A. inseria joas a frenului buzei inferioare; B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; C. inseria joas a frenului buzei superioare; D. dezvoltarea exagerat a frenului lingual; E. Anodonia incisivului lateral. 5, pag. 133 Diastema interincisiv secundar este cauzat de: A. inseria joas a frenului buzei inferioare; B. Anodonia incisivului lateral; C. Anodonia dinilor laterali; D. meziodens; E. inseria joas a frenului buzei super ioare. 5, pag. 133 Diastema interincisiv secundar este cauzat de: A. Anodonia incisivului lateral; B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; C. inseria joas a frenului buzei inferioare; D. meziodens; E. inseria joas a frenului buzei superioare. 5, pag. 133 Diastema interincisiv fals este cauzat de: A. inseria joas a frenului buzei inferioare; B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; C. inseria joas a frenului buzei superioare; D. dezvoltarea exagerat a frenului lingual; E. Anodonia incisivului lateral. 5, pag. 133 Diastema interincisiv primar nu este cauzat de: A. inseria joas a frenului buzei inferioare; B. nanismul hipofizar; C. displazia ectodermal; D. meziodens; E. inseria joas a frenu lui buzei superioare. 5, pag. 133 Diastema interincisiv primar nu este cauzat de: A. Anodonia incisivului lateral; B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; C. inseria joas a frenului buzei inferioare; D. meziodens; E. inseria joas a frenului buzei superioare. 5, pag. 133

BE

BC

BD

AD

ABCD

ACD

184

22 Diastema interincisiv adevrat nu este cauzat de: A. inseria joas a frenului buzei inferioare; B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; C. inseria joas a frenului buzei superioare; D. dezvoltarea exagerat a frenului lingual; E. Anodonia incisivului lateral. 5, pag. 133 23 Diastema interincisiv secundar nu este cauzat de: A. inseria joas a frenului buzei inferioare; B. Anodonia incisivului lateral; C. Anodonia dinilor laterali; D. meziodens; E. inseria joas a frenului buzei superioare. 5, pag. 133 24 Diastema interincisiv secundar nu este cauzat de: A. Anodonia incisivului lateral; B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; C. inseria joas a frenului buzei inferioare; D. meziodens; E. inseria joas a frenului buzei superioare. 5, pag. 133 25 Diastema interincisiv fals nu este cauzat de: A. inseria joas a frenului buzei inferioare; B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; C. inseria joas a frenului buzei superioare; D. dezvoltarea exagerat a frenului lingual; E. Anodonia incisivului lateral. 5, pag. 133 26 Tratamentul diastemei interincisive se realizeaz prin: A. ameloplastie modelant a incisivilor ; B. tehnici adezive; C. egresie; D. stripping; E. deplasare corporeal a dinilor. 5, pag. 142 27 Tratamentul diastemei interincisive se realizeaz prin: A. cosmetizare prin adiie a incisivilor ; B. coroane de substituie; C. deplasare corporeal a dinilor; D. stripping; E. ameloplastia modelant a incisivilor. 5, pag. 142 28 Pentru nchiderea diastemei interincisive se aplic pe incisivii centrali: A. inele metalice; B. inele de cauciuc; C. ligatiri n "8"; D. traciuni elastice; E. brackets. 5, pag. 142

ADE

ACE

BCE

ABCD

ADE

185

29 Tratamentul diastemei interincisive nu se realizeaz prin: A. cosmetizarea prin adiie a incisivilor ; B. coroane de substituie; C. deplasarea corporeal a dinilor; D. stripping; E. ameloplastia modelant a incisivilor. 5, pag. 142 30 Pentru nchiderea diastemei interincisive nu se aplic pe incisivii centrali: A. inele metalice; B. inele de cauciuc; C. ligaturi n "8"; D. traciuni elastice; E. brackets. 5, pag. 142

ABDE

BC

186

33. TRANSPOZIIA DENTAR Transpoziia dentar este o anomalie: A. dento-maxilar; B. dento-alveolar; C. dentar; D. scheletal; E. alveolar. 5, pag. 149 Transpoziia dentar este o anomalie dentar de: A. numr; B. volum; C. structur; D. poziie; E. erupie. 5, pag. 149 Transpoziia dentar presupune inversarea locului pe arcad a doi dini: A. inferiori; B. antagoniti; C. supranumerari; D. superiori; E. nvecinai. 5, pag. 149 Transpoziia dentar face parte din grupa anomaliilor: A. dentare izolate; B. asociate; C. de grup; D. de ocluzie; E. dentare de erupie. 5, pag. 149 Transpoziia dentar se ntlnete n: A. dentiia mixt; B. dentaia temporar; C. dentaia decidual; D. dentaia permanent; E. edentaie. 5, pag. 149 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul transpoziiei dentare este: A. incisivul; B. caninul; C. premolarul; D. molarul; E. supranumerarul. 5, pag. 149 Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul transpoziiei dentare este: A. incisivul inferior; B. caninul inferior;

DE

ABE

187

10

11

12

13

C. caninul superior; D. molarul superior; E. incisivul superior. 5, pag. 149 Factorii incriminai n producerea transpoziiei canine sunt: A. poziia intramucoas a germenilor dentari; B. pierderea precoce a dinilor temporari; C. cronologia dentar; D. pierderea precoce a caninului de lapte; E. poziia intraosoas a germenilor dentari. 5, pag. 150 Transpoziia dentar mbrac urmtoarele formele clinice: A. transpoziie total; B. transpoziie complet; C. transpoziie parial; D. transpoziie incomplet; E. transpoziie subtotal. 5, pag. 151 Transpoziia dentar mbrac urmtoarele formele clinice: A. transpoziie complet sau total; B. transpoziie complet sau parial; C. transpoziie incomplet sau parial; D. transpoziie incomplet sau total; E. transpoziie complet sau subtotal. 5, pag. 151 Transpoziia dentar complet presupune inversarea: A. parial a doi dini vecini; B. limitat a doi dini vecini; C. incomplet a doi dini vecini; D. total a doi dini vecini; E. definitiv a doi dini vecini. 5, pag. 151 Transpoziia dentar complet dintre canin i primul premolar produce tulburri: A. fizionomice; B. respiratorii; C. ocluzale; D. de deglutiie; E. de fonaie. 5, pag. 151 n transpoziia dentar complet dintre canin i primul premolar pot apare: A. nghesuri dentare; B. contacte premature; C. ocluzii duale; D. spaieri dentare; E. ocluzii distalizate. 5, pag. 151

CDE

ABCD

AC

188

14 Transpoziia dentar complet dintre canin i incisivul lateral produce tulburri: A. fizionomice; B. respiratorii; C. ocluzale; D. auditive; E. fonatorii. 5, pag. 152 15 Transpoziia dentar incomplet presupune inversarea: A. parial a doi dini vecini; B. limitat a doi dini vecini; C. complet a doi dini vecini; D. total a doi dini vecini; E. definitiv a doi dini vecini. 5, pag. 152 16 Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi dini situai: A. unul lng altul; B. unul n dreptul celuilalt; C. unul la distan de altul; D. unul sub altul; E. unul peste altul. 5, pag. 152 17 Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi dini situai: A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei; B. unul peste altul i linia arcadei trece pe sub ei; C. unul sub altul i linia arcadei trece peste ei; D. unul n dreptul celuilalt i linia arcadei trece printre ei; E. unul la distan de altul i linia arcadei trece printre ei. 5, pag. 152 18 Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi dini situai: A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei; B. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic; C. unul sub altul i linia arcadei trece peste ei; D. unul pe linia arcadei i cellalt situat entopic; E. unul n dreptul celuilalt i linia arcadei trece printre ei. 5, pag. 152 19 Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi dini situai: A. unul pe linia arcadei i cellalt situat entopic; B. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic distal; C. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic oral; D. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic mezial; E. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic vestibular. 5, pag. 152 20 Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi dini situai: A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei;

BDE

ACE

CE

189

21

22

23

24

25

26

B. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic distal; C. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic ora l; D. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic mezial; E. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic vestibular. 5, pag. 152 Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi dini situai: A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei; B. unul n dreptul celuilalt i linia arcadei trece printre ei; C. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic oral; D. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic mezial; E. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic distal. 5, pag. 152 Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi dini situai: A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei; B. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic distal; C. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic oral; D. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic mezial; E. unul sub altul i linia arcadei trece peste ei. 5, pag. 152 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare complete dintre canin i incisivul lateral vor viza: A. deplasarea dentar; B. ameloplastia modelant a caninului; C. cosmetizarea prin adiie a caninului; D. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral; E. transformarea n transpoziie incomplet. 5, pag. 153 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare complete dintre canin i incisivul lateral vor viza: A. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral; B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului; C. cosmetizarea prin adiie a caninului; D. deplasarea dentar; E. ameloplastia modelant a caninului. 5, pag. 153 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare complete dintre canin i primul premolar vor viza: A. deplasarea dentar; B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului; C. cosmetizarea prin adiie a caninului; D. lefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului; E. ameloplastia modelant a caninului. 5, pag. 153 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare complete dintre canin i primul premolar vor viza: A. lefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului; B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului; C. cosmetizarea prin adiie a caninului;

BC

BCD

ABCE

190

27

28

29

30

D. transformarea n transpoziie incomplet; E. ameloplastia modelant a caninului. 5, pag. 153 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare incomplete dintre canin i incisivul lateral vor viza: A. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral; B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului; C. cosmetizarea prin adiie a caninului; D. deplasarea dent ar; E. ameloplastia modelant a caninului. 5, pag. 154 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare incomplete dintre canin i incisivul lateral vor viza: A. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral; B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului; C. deplasarea dentar; D. stripping-ul; E. ameloplastia modelant a caninului. 5, pag. 154 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare incomplete dintre incisivul central i lateral vor viza: A. ameloplastia modelant a incisivului lateral; B. lefuirile modelante ale incisivului lateral; C. deplasarea dentar; D. transformarea n transpoziie complet; E. tehnicile adezive. 5, pag. 154 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare incomplete dintre incisivul central i lateral vor viza: A. ameloplastia modelant a incisivului lateral; B. tehnicile adezive; C. deplasarea dentar; D. stripping-ul; E. transformarea n transpoziie complet. 5, pag. 154

CDE

BCDE

191

34. TRATAMENTUL CARIEI DENTARE

1. n termeni generali obiectivele preparrii cavitii sunt: A.ndeprtarea tuturor esuturilor alterate i oferirea proteciei necesare pentru pulp B. s permit aplicarea estetic i funcional a materialului respectiv C. plasarea marginilor restauraiilor ct mai conservativ posibil D. s obin o cavitate care sub aciunea forelor masticatorii s nu se fractureze i nici s nu disloce restaurarea E. s obin o cavitate care sub aciunea forelor masticatorii s nu disloce restaurarea A,B,C,D, E; 6; pag.171 2. Stabilirea conturului marginal al cavitilor nseamn: A. plasarea marginilor cavitii ntr-o poziie ce va ocupa n final prepararea, cu excepia finisrii pereilor de smal i a marginilor cavitii B. crearea unui contur retentiv C. plasarea marginilor cavitii ntr-o poziie ce va ocupa n final prepararea, mpreun cu finisarea pereilor de smal i a marginilor cavitii D. plasarea marginilor cavitii n esut sntos E. plasarea marginilor cavitii n zone de autocurire i curire artificial. A, pag. 174 3. Unele condiii care pot s duc la sporirea extensiei marginilor cavitilor sunt: A. B. C. D. E. handicap fizic sau psihic vrsta naintat a pacientului necesitatea pentru msuri suplimentare ale reteniei i rezistenei dinii persoanelor tinere dini devitali A,B,C, pag. 176

4. Principii fundamentale implicate n obinerea formei de rezisten sunt urmtoarele: A. a se folosi caviti cu baz plan, care ajut dintele s reziste la forele ocluzale prin virtutea existenei unghiurilor drepte B. reducerea extensiei pereilor cavitii, pentru a permite cuspizilor i crestelor de smal de a avea suficient dentin de suport C. acoperirea sau includerea corespunztoare a dinilor distrui n restaurare ca s previn fractura lor prin fore laterale D. s furnizeze suficient grosime materialului restaurativ pentru a -i preveni fractura sub ncrctura ocluzal E. scurtarea pereilor mai subiri de 3,5 mm. A,B,C,D, pag.177

5. anul suplimentar de retenie din cavitile proximale se termin la jonciunea smaldentin, la o distan de minim:

192

A. 2 mm B. 0,2 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 0,02 mm B, pag 178

6. Metoda ideal pentru ndeprtarea materialului carios trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. s se exercite o presiune minim B. cldura fricional s fie aproape zero C. s existe un control complet al instrumentului folosit D. s se permit o vizibilitate direct asupra zonei de operat E. s se fac numai manual A, B, C; 6; pag.180

7. n cavitile de clasa I pentru amalgam, pantele nclinate ale cuspizilor i convergena pereilor cavitii n scop retentiv realizeaz un unghi de: A. 75 B. 90 C. 110 D. 95 E. 45 B; 6; pag. 181

8. Teirea conturului marginal-bizotarea-se aplic n preparrile pentru anumite materiale, cum ar fi: A. incrustaii B. rini compozite C. cimenturi ionomere de sticl D. amalgam de argint E. cimenturi ionomere de sticl modificate cu rin A,B; 6; pag. 182

9. Toaleta final a cavitii include: A. B. C. D. ndeprtarea tuturor achiilor i debriurilor care s-au acumulat uscarea cavittii efectuarea unei inspecii finale complet a preparrii degresarea cavitii

193

E. neutralizarea acizilor din cavitate A, B,C; 6; pag. 182

10. Solvenii organici cum ar fi: cloroformul, benzonele i alcooli: A. sunt ideali ca ageni de degresare la nivelul smalului i dentinei; B. au efect toxic C. au efect iritant D. deshidrateaza dentina E. sunt indicai n coafajul indirect B, C, D, pag. 184

6; pag. 294-333

11. Avantajele lacurilor dentinare (varnish-urile) sunt: reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc n plaga dentinar ader chimic la esuturile dentare; rezisten mecanic crescut la solicitrile mecanice ncetinesc ptrunderea n canaliculeloe dentinare a produilor de coroziune ai amalgamului de argint rspunztori de colorarea dentinei; E. rezisten la uzur masticatorie A, D; 6; pag.294 A. B. C. D. 12. Solvenii organici n care sunt dizolvate lacurile dentare sunt: A. alcool B. cloroform C. eugenol D. timol E. benzen A,B,E, pag. 294

13. Dup aplicarea unui lac pe plaga dentinar, prin evaporarea solventului, rmne o pelicul protectoare poroas de rin, groas de: A. 1mm B. 5-10 m, dar cu variaii ntre 2-40 m, n funcie de natura chimic a acesteia C. 1,5mm D. 100 m E. 150 m B; 6; pag.294

194

14. Dezavantajele linerilor sunt: A. lipsa de protecie chimic mpotriva efectului iritant al materialului de obturaie coronar B. solubilizarea i dezintegrarea n lichidele bucale C. desprinderea de pe suprafaa plgii dentinare, n cursul contraciei de priz a rinilor acrilice sau compozite D. lipsa unei rezistene mecanice semnificative E. izolarea termic necorespunztoare B,C, D, E; 6; pag. 296

15. Linerii de hidroxid de calciu prezint urmtoarele forme de utilizare: A. soluie de hidroxid de calciu B. suspensie de hidroxid de calciu C. past de hidroxid de calciu D. ciment de hidroxid de calciu E. hidroxid de calciu fotopolimerizabil B,C,D,E; 6; pag 297

16. Linerii din eugenolat de zinc (EOZ) au urmtoarele avantaje: A. pH n apropierea neutralitii B. neiritani pulpari C. efect sedativ pulpar D. insolubili n lichidele de microinfiltraie marginal E. nu inhib polimerizarea rinilor A, B, C, pag. 298

17. Capacitatea de izolare chimic a dentinei se reduce la 90% din valoarea iniil, atunci cnd grosimea stratului restant de dentin atinge: A. 2 mm B. 0,5mm C. 1mm D. 0,1mm E. 2,5 mm C; 6; pag. 301

18. Obiectivele obturaiei de baz sunt: A. stimularea neodentinogenezei

195

B. substituirea dentinei cariate C. economisirea materialelor de obturaie coronar D. sigilarea canaliculelor dentinare E. eliminarea zonelor retentive pentru incrustaii B, C, E; 6; pag. 301-302 19. Rezistena mecanic la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi ns compromis prin: A. temperatura crescut a mediului exterior B. raportul sczut pulbere/lichid C. spatularea incorect ( incorporarea iniial a unei mari cantiti de pulbere crete brusc temperatura i scurteaz priza cu obinerea unei consistene mult reduse) D. contactul prematur cu lichidele bucale E. contactul cu limfa dentinar B,C, D; 6; pag. 304 20. Ameliorarea adeziunii cimenturilor ionomere de sticl se poate face prin : A. condiionarea plgii dentinare cu acizi poliacrilici care ndeprteaz detrisul dentinar remanent sau l dizolv i reprecipit, n vederea unei mai bune cuplri a acestuia pe dentin B. utilizarea unei soluii apoase diluate de FeCl3 care, prin depunerea ionilor de fier, poteneaz reacia chimic dintre CIS i hidroxiapatita dentinei C. cristalizarea unor soluii de fosfat sau sulfat de calciu pe suprafaa plgii dentinare, ceea ce duce la formarea unui strat mult mai reactiv cu acizii poliacrilici din compoziia bazei de CIS D. condiionarea plgii dentinare cu acid clorhidric care ndeprteaz detrisul dentinar remanent sau l dizolv i reprecipit, n vederea unei mai bune cuplri a acestuia pe dentin E. condiionarea plgii dentinare cu acid fosforic care ndeprteaz detrisul dentinar remanent sau l dizolv i reprecipit, n vederea unei mai bune cuplri a acestuia pe dentin A, B, C; 6; pag. 311

196

6; 339-246 21. n hibridizarea dentinei umede: A. Primerul se aplica direct pe dentina umeda, care datorit pstrrii apei i menine permeabilitatea normal B. Exist riscul ca apa din matricea dentinar demineralizat s nu fie complet nlocuit de primerul hidrofil C. Matricea dentinar demineralizat trebuie meninut foarte umed D. Dentina demineralizat trebuie uscat cu un jet puternic de aer i reumezit dup aplicarea primerului E. Nu prezint riscul de supraumectare A, B; 6; pag 342-343 22. Avantajele primerilor autogravani sunt: A. Reducerea riscului colabrii fibrelor de colagen prin uscarea prea intens B. Aplicarea unui singur strat este suficient pentr u cele mai multe sisteme C. Demineralizarea i infiltrarea simultan cu monomer adeziv a detritusului dentinar remanent i a plgii dentinare subiacente D. Scurtarea timpului de lucru E. Eliminarea consecinelor lavajului insuficient A, C,D, E; 6; pag 345 23. Sistemele adezive n trei etape distincte presupun: A. Gravarea acid, care elimin detritusul dentinar remanent i demineralizeaz superficial dentina B. Primingul care promoveaz adeziunea, executat cu monomeri amfifili C. Aplicarea rinii adezive, care ncheie hibridizarea prin fotopolimerizare D. Aplicarea a trei straturi succesive de adeziv E. Aplicarea primerilor autogravani A, B, C; 6; pag 339-340 24. Regulile generale ale unei hibridizri optime sunt: A. Aplicarea rinii adezive, preferabil fr umplutur, ntr -un strat ct mai subire B. Utilizarea preferenial a gravrii globale cu acid fosforic 30 -40% timp de 15s C. Utilizarea preferenial a tehnicilor adezive care ndeprteaz detritusul dentinar remanent n 3 etape distincte D. Sistemele adezive de primeri cu aceton sunt eficiente doar pe dentina umed (ns nu excesiv) E. Polimerizarea separat a rinii adezive naintea obturaiei coronare din compozit B, C, D, E; 6; pag 346 25. n cazul aplicrii sitemelor adezive n 3 timpi, succesul primingului depinde de: A. Uscarea imediat dup aplicare B. Aplicarea pentru minimum 15 secunde pentru a permite ptrunderea monomerului adeziv pe toat profunzimea matricei dentinare demineralizate C. Evaporarea excesului de solvent dup priming printr -o uscare scurt, moderat, naintea aplicrii rinii adezive D. Lavajul anterior aplicrii adezivului E. Obinerea unui aspect mat, cretos prin uscarea plgii dentinare tratate cu primer

197

B, C; 6; pag 340 26. n cadrul sistemelor adezive n trei timpi, primerii avnd apa drept solvent: A. Trebuie aplicai pe dentin foarte umed B. Nu necesit gravare acid C. Nu sunt eficieni pe dentin uscat moderat D. Nu prezint probleme legate de supraumectarea dentinei demineralizate n profunzime E. Permit verificarea clinic a eficienei gravrii smalulului care, printr -o uscare moderat, ce nu compromite hibridizarea, mbrac un aspect cretos n timp ce dentina ia un aspect mat E; 6; pag 343 27. Tehnica primerilor autogravani urmrete: A. Hibridizarea plgii dentinare prin pstrarea detritusului dentinar remanent B. Hibridizarea plgii dentinare dup ndeprtarea detritusului dentinar remanent C. ndeprtarea complet a cepurilor de detritus dentinar remanent D. Penetrarea rinii ct mai profund n tubulii dentinari dilatai E. Scderea timpului de aplicare al acidului fosforic pe dentin A; 6; pag 344 28. n tehnica hibridizrii dentinei uscate: A. Exist riscul de supraumectare B. Nu exist riscul de supraumenctare C. Necesit o uscare moderat de cca.5 secunde a plgii dentinare splate cu ap dup gravare acid D. Presupune aplicarea unui primer pe baz de aceton pe dentina uscat n prealabil E. Primerii n soluie apoas asigur reexpansiunea activ a reelei fibrilare de colagen colabate B, C, E; 6; pag 342 29. n cazul utilizrii primerilor avnd solventul miscibil cu apa (acetona): A. Excesul de apa din dentin este eliminat prin uscare intens i prelungit B. Excesul de ap este eliminat de solventul primerului care, fiind volatil, determin pe msur ce se evapor creterea concentraiei rsinii adezive ptruns n dentina demineralizat C. Contracia matricei fibrilare de colagen este de numai 24% n cazul deshidratrii chimice a dentinei demineralizate D. Trebuie evitat excesul de ap deoarece determin o separare local a fazei hidrofile de cea hidrofob E. Hibridizarea dentinei demineralizate este compromis B, C, D; 6: pag 343-344 30. Regulile de aplicare a primerilor autogravani includ: A. Aplicarea, lavajul i uscarea, anterior aplicrii rinii adezive B. Aplicarea obligatorie ntr-un singur strat, ct mai subire C. Crearea de asperiti cu freza pe marginile de smal ale cavitii D. Aplicarea suficient de lung a primerului E. Frecarea permanent a smalului cu primer proaspt C, D, E; 6: pag 346

198

35. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE (6, pag. 31-57) 1. Dintre factorii care pot perturba formarea matricii organice a smalului se numr: A. carena de vitamina A B. carena de vitamina PP C. carena de vitamina C D. unele boli infecto-contagioase E. carena de vitamina E A,C,D; 6; pag 33 2.Dintre factorii care pot perturba mineralizarea matricii organice a smalului se numr: A. carena de calciu i fosfat B. bolile sistemice grave C. carena de vitamina D D. unele dereglri hormonale E. excesul de proteine A,C,D; 6; pag 34 3.Triada Keyes n etiopatogenia cariei dentare cuprinde urmtorii factori: A. terenul B. flora microbian C. alimentaia D. factori locali E. factori morfologici A,B,C; 6; pag 31 4. Lichidul bucal este alctuit n cea mai mare parte din: A. saliv B. secreie gastric regurgitat C. transudat al mucoasei bucale i a anurilor gingivale D. exudat din pungile parodontale E. mucus nazofaringian A; 6; pag 35 5. Volumul zilnic al secreiei salivare globale este de: A. 0,5-1,5 mililitri B. 2-2,5 mililitri C. 0,5-1,5 litri D. 3-4 mililitri E. 4-5 mililitri C; 6; pag 36 6. n caz de hiposialie valorile secreiei salivare stimulate scad sub: A. 0,2 ml/min B. 0,5 ml/min C. 0,1 ml/min D. 0,1 l/min E. 0,7 ml/min

199

E; 6; pag 36 7. Materialul anorganic salivar este reprezentat de: A. calciu B. mucine C. fosfai D. lactoferin E. fluor A,C,E; 6; pag 37-38 8. Concentraia fosfailor salivari depinde de: A. concentraia fosfailor din biofilmul bacterian B. sursa salivar C. ritmul secre iei salivare D. pH-ul salivar E. ritmul circadian B,C,D,E; 6; pag 38 9. Glucidele salivare se gsesc sub form de: A. glucide libere B. glucide legate de proteine C. staterin D. polimeri ai glucozei i fructozei, sintetizai de glicoziltransferazele bact eriene E. alfa proteaz A,B,D; 6; pag 39 10. Sistemele tampon salivare includ: A. sistemul fosfat organic B. sistemul fosfat anorganic C. sistemul acid carbonic/bicarbonat D. sistemul macromolecular proteinic E. sistemul uree-amoniac B,C,D; 6; pag 40 11. Saliva conine o serie de factori antimicrobieni capabili s modeleze colonizarea cavitii bucale: A. lizozimul B. lactoferina C. sistemul acid carbonic/bicarbonat D. peroxidazele E. aglutininele A,B,D,E; 6; pag 41-42 12. Din categoria aglutininelor salivare fac parte: A. amilaza B. peroxidaza C. mucinele D. glicoproteinele din saliva parotidian E. fibronectina C,D,E; 6; pag 42

200

13. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal este reprezentat de: A. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile B. favorizarea adeziunii bacteriene C. tamponarea aciditii bucale prin sistemele tampon salivare i substane alcaline D. favorizarea colonizrii smalului de ctre microorganisme cariogene E. remineralizarea cariilor incipiente A,C,E; 6; pag 43 14. Fina neagr de gru, melasa i siropul de trestie de zahr nerafinat reduc solubilitatea hidroxiapatitei, comparativ cu produsele rezultate prin rafinarea lor, datorit: A. consistenei mai reduse B. prezenei unor fosfai organici C. concentraiei mai mici de glucide D. prezenei unor substane tampon E. vscozitii crescute B,D; 6; pag 44 15. Prelungirea timpului de clearance salivar al carbohidratelor, factor cariogen favorizant, poate fi cauzat de: A. ritmul sczut al secretiei salivare B. coninutul sczut de mucin al salivei C. vscozitatea sczut a salivei D. factori retentivi bucali (carii, obturaii coronare anfractuoase, lucrri protetice) E. ritmul crescut al secreiei salivare A,D; 6; pag 46 16. Contramsurile practice cariopreventive, de scurtare a timpului de clearance al glucidelor, se bazeaz pe: A. inducerea unei secreii salivare rapide i masive prin folosirea unor alimente de consisten crescut B. scderea secreiei salivare C. utilizarea unor alimente detergente D. folosirea gumei de mestecat E. periajul imediat dup mese A,C,D,E ; 6; pag 46 17. Zaharoza rmne hidrocarbonatul cu cel mai nsemnat potenial cariogen deoarece: A. scade colonizarea plcii bacteriene pe suprafeele dentare B. este utilizat de microorganisme mai mult dect oricare alt principiu nutritiv pentru nmulire i dezvoltare C. favorizeaz colonizarea microorganismelor odontopatogene D. este uor fermentabil de ctre microorganisme, ducnd la o producie masiv i rapid de acizi organici E. inhib sinteza polizaharidelor extracelulare B,C,D; 6; pag 47

201

18. Este considerat drept perioad de agresiune, ca urmare a condiiilor propice demineralizrii esuturilor dentare, perioada n care pH -ul bucal rmne sub valoarea: A. 3,5 B. 4 C. 4,5 D. 6 E. 7 D; 6; pag 48 19. Grupele de populaie n care alimentaia crete riscul la carie sunt reprezentate de: A. obezi B. bolnavii cronici C. bolnavii psihic D. profesori E. gravide A,B,C,E; 6; pag 49 20. Alimentele pot modela efectul cariogen al hidrocarbonatelor, reducnd riscul la carie prin: A. fosfai B. faina din cerealele rafinate C. grsimi D. cacao E. brnzeturi A,C,D,E; 6; pag 49-50 21. Grsimile acioneaz prin mai multe mecanisme cariostatice, cum ar fi: A. coninut crescut n fluor B. substituirea glucidelor din alimentaie C. coafarea particulelor alimentare din hidrocarbonate cu un film de lipide care mpiedic degradarea lor i scurteaz timpul de clearace D. formarea unei bariere protectoare pentru smal E. modificarea proprietilor de membran ale bacteriilor plcii B,C,D,E; 6; pag 50 22. Brnzeturile acioneaz prin mai multe mecanisme carioprotectoare, precum: A. coninutul n fosfai de calciu B. capacitatea antidemineralizant a cazeinei i proteinelor C. efectul cariostat ic al fosfopeptidelor din cazein D. stimularea secreiei salivare E. formarea excesiv de tartru A,B,C,D; 6; pag 50 23. Din categoria ndulcitorilor necalorici fac parte: A. sorbitolul B. zaharina C. xilitolul

202

D. ciclamatul E. aspartamul B,D,E; 6; pag 51 24. Att rata de formare, ct i localizarea plcii bacteriene pot fi influenate de: A. regimul alimentar B. igiena bucal C. vrsta D. gradul de mineralizare a dentinei E. saliv A,B,C,E; 6; pag 52 25. Grupa cocilor gram pozitivi prezeni n placa bacterian este reprezentat de: A. Lactobacillus B. Actinomyces C. Bacteroides D. Streptococcus E. Staphylococcus D,E; 6; pag 53 26. Formarea plcii bacteriene implic dou procese majore: A. formarea materiei alba B. precipitarea iniial a lipidelor salivare C. aderarea iniial a microorganismelor din saliv la pelicul D. nmulirea bacteriilor odat ataate, cu aderarea lor de cele iniiale E. aderarea iniial a bacteriilor anaerobe C,D; 6; pag 54 27. Componeni adiionali ai plcii bacteriene sunt: A. celule epiteliale B. protozoare C. eritrocite D. particule alimentare E. leucocite A, B, C,D,E; 6; pag 55 28. Din punct de vedere al patogenezei cariei dentare, streptococii prezint dou proprieti importante: A. acidogeneza B. producia de polizaharizi extra i intracelulari C. producia de lipide D. adeziune sczut la esuturile dentare E. producia de amilaz A,B; 6; pag 57 29. Dintre speciile de streptococi izolate, cel mai cariogen este: A. Streptococul salivarius B. Streptococul sanguis

203

C. Streptococul mutans D. Streptococul mitior E. Streptococul hemolitic C; 6; pag 57 30. Patogenitatea plcii bacteriene, factorul cauzal primordial al cariei dentare, rezid n: A. concentrarea unui numr imens de microorganisme pe o suprafa mic B. capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare varietate de hidrai de carbon C. posibilitatea de a fi eliminat rapid de pe suprafeele dure dentare D. posibilitatea de a produce acid i n lipsa unui aport substanial de hidrai de carbon prin alimentaie E. scderea constant i ndelungat a pH-ului plcii sub pH-ul critic de 5,5 A,B,D,E; 6; pag 57-58

204

36. FORMELE ANATOMO-CLINICE ALE PULPITELOR DINILOR PERMANENI

1. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii: a. persistena durerii 30-40 min dup ncetarea excitantului, localizat, provocat mai ales de cald, existena unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele n cauz, teste de vitalitate pozitive b. persistena durerii cteva minute dup ncetarea excitantului, localizat, provocat mai ales de rece i dulce, existena unui proces carios profund , nepenetrant sau tratamente recente pe dintele n cauz, teste de vitalitate pozitive c. persistena durerii 5-10 min dup ncetarea excitantului, nelocalizat, provocat mai ales de dulce, de intensitate mare, existena unui proces carios profund , nepenetrant sau tratamente recente pe dintele n cauz, teste de vitalitate intens pozitive d. persistena durerii 25-30 min dup ncetarea excitantului, localizat, provocat mai ales de cald, existena unui proces carios profund, penetrant, percuie n ax pozitiv e. persistena durerii ct actioneaza excitantul, localizat, provocat mai ales de rece i dulce, existena unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele n cauz, teste de vitalitate pozitive (b), 7 (pag.71) 2. Indicaii de tratament n hiperemia prein flamatorie: a. tratamentul cariei dentare i coafaj indirect b. tratamentul cariei dentare i coafaj direct ntr -un timp, n cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare c. tratamentul cariei dentare i coafaj direct n doi timpi, n cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare d. amputaie vital e. extirpare vital (a, c, d,e) 7, (pag.72) 3. Diagnosticul diferenial al hiperemiei preinflamatorii se face cu : a. hipersensibilitatea i hiperestezia dentinar b. gangrena pulpara c. pulpita cronic deschis ulceroas d. pulpita cronic nchis propriu-zis e. pulpite acute coronare (a, e), 7 ( pag.71) 4. Diagnosticul diferenial n pulpita seroas parial se face cu: a. caria simpl dentar b. hiperemia preinflamatorie c. pulpita acut seroas total d. pulpita purulent parial e. pulpita purulent total (b, c, d, e) 7 (pag.74)

5. *In pulpita seroas parial : a. percuia n ax este dureroas

205

b. c. d. e.

percuia transversal este dureroas testele de vitalitate sunt slab pozitive testele de vitalitate rspund doar la stimuli de intensitate crescut la testele de vitalitate rspunsul este intens pozitiv, cu o durere prelungita (e), 7 pag.73

6. n pulpita seroas total la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia ctre: a. dinii vecini b. dinii antagoniti c. hemimaxilarul opus d. zona temporal e. zona orbital (a,b,d,e), 7 (pag. 75) 7. *Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este dominata de: a. crize dureroase violente alternate cu perioade de remisiuni b. tendinta de iradiere a durerii c. caracterul pulsatil al durerii d. percutia in ax pozitiva e. prezenta unui proces carios profund (b), 7 (pag.75) 8. *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza: a. caracterului discontinuu al durerii b. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice c. calmarii temporare prin lichide reci d. prezentei cavitatii carioase profunde e. sensibilitatea la percuia n ax negativ (b), 7 pag. (76) 9.* Turbarea dinilor este o expresie cunoscut pentru ilustrarea intensitii durerii din: a. pulpita acut seroas parial b. pulpita acut seroas total c. parodontita apical acut seroas d. pulpita acut purulent parial e. pulpita acut purulent total (b), 7 (pag.75) 10. Percuia n ax este pozitiv n urmtoarele pulpopatii: a. hiperemia preinflamatorie b. pulpite seroase pariale acute c. pulpite seroase totale d. pulpite purulente pariale acute e. pulpite purulente totale (c,e ), 7 (pag.76,80) 11. *Testele de vitalitate sunt intens pozitive n urmtoarele situaii: a. caria simpl b. pulpite acute seroase

206

c. pulpite acute purulente d. pulpite cronice deschise e. pulpite cronice nchise (b), 7 (pag.72,-81) 12. lndicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie: a. tratamentul cariei simple si coafajul indirect; b. tratamentul cariei simple si coafajul direct in dublu timp, in deschiderile accidentale ale camerei pulpare; c. amputatia vitala la dintii permanenti in curs de dezvoltare, cand prin exereza dentinei ramolite s-a deschis larg camera pulpara; d. extirparea vitala e. extractia (a,b,c,d,), 7 (pag.72) 13. *Durerea poate fi spontan n urmtoarele situaii: a. hiperemia preinflamatorie b. pulpita seroas parial c. pulpita seroas total d. pulpita cronic deschis e. pulpita purulent parial (c), 7 (pag. 75) 14. Diagnosticul diferenial n pulpita purulenta parial se face cu: a. caria dentar simpl b. pulpita seroas coronar c. pulpita seroas total d. pulpita purulent corono -radicular e. parodontita apical acut purulent (b,d), 7 (pag. 79) 15. *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente totale se pune pe baza: a. caracterului lancinant al durerii b. testelor de vitalitate reduse c. calmarii temporare prin lichide calde d. sensibilitatii la percutia transversal e. apariia picturii de puroi prin fistul vestibular n dreptul rdcinii dintelui (b), 7( pag.80) 16. *Diagnosticul diferenial al pulpitelor acute purulente pariale se face cu: a. pulpita seroas parial b. pulpita seroasa total c. parodontita apical acut seroas (difuz) d. hiperemia pulpar e. pulpita cronic deschis ulceroas (a), 7 (pag.79) 17. Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele:

207

a. ulceroas b. polipoas c. scleroatrofic d. hiperplazic e. propriu-zis (a, b), 7 (pag. 80) 18. La inspecie, n pulpita cronic deschis ulceroas se constat: a. prezena unei caviti carioase pofunde, cu deschiderea larg a camerei pulpare b. pereti insensibili la testarea cu ageni termici c. palparea cu sonda nedureroasa superficial d. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare e. percutia in ax si transversala negative (a,d), 7 (pag.85) 19. * Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe urmatoarele semne: a. existenta cariei profunde cu prezena polipului n camera pulpar b. raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui c. sangerare la inteparea pulpei cu sonda d. raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui e. raspunsuri negative la testele de vitalitate (c), 7 (pag.85) 20. * . Morfopatologic, n pulpita cronic deschis ulceroas , fibrele nervoase din parenchimul pulpar sunt n numr redus i se observ pe o seciune axial prezena lor ncepnd cu: a. primul strat b. al doilea strat c. al treilea strat d. al patrulea strat e. al cincilea strat (c), 7 (pag. 83) 21. Granulomul intern al lui Palazzi: a. este o pulpit cronic deschis polipoas b. este o pulpit cronic nchis propriu-zis c. este o pulpit cronic nchis hiperplazic d. poate fi localizat coronar i/sau radicular e. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei (c,d,e), 7 (pag. 92) 22. *Granulomul intern Palazzi mai este cunoscut sub denumirea: a. boala pink spotssau boalapetelor roz b. pulpit cronic deschisa granulomatoasa c. granulom simplu conjunctiv d. pulpita cronica inchisa propriu zisa e. granulom chistic (a), 7 (pag. 90)

208

23. Sensibilitatea dureroas n cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase poate aprea: a. n masticaie, cnd sunt tasate alimente n cavitatea carioas i se exercit presiuni n spaiul endodontic b. palparea cu sonda n profunzime c. n cazul unor reacutizri cauzate de obliterarea cavitii carioase pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare d. testri ale vitalitii dintelui, dar la intensiti mari ale excitanilor e. testri ale vitalitii dintelui, la intensiti obinuite ale excitanilor (a,b,c,d), 7 (pag. 84) 24. Diagnosticul diferenial n cazul pulpitei cronice deschise polipoase se face cu: a. caria dentar profund b. pulpita cronic deschis granulomatoas c. polipul gingival d. necroza pulpar e. pulpita cronic deschis ulceroas (c,d,e), 7 (pag. 87) 25. Pulpita cronic nchis hiperplazic poate evolua i se poate complica cu: a. pulpit seroas parial b. pulpit seroas total c. necroz pulpar d. fracturi ale dintelui e. parodontit apical cronic (c,d), 7(pag. 93) 26. * Intr-o pulpita acuta seroasa totala nu apare: a. durerea localizata b. durerea violenta c. durerea spontana d. durerea continua e. percutia axiala pozitiva (a), 7 (pag 75) 27. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale: a. durere continua b. durere pulsatila c. hipersensibilitate la teste de vitalitate d. sensibilitate la percutia in ax e. durere localizata (a,b), 7 (pag79) 28. Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre: a. forme subacute de pulpita seroasa b. forme subacute de pulpita purulenta c. fractura coronara d. gangrena e. pulpita cronica polipoasa

209

(a,b,c, d), 7 (pag85) 29. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta partiala se face pe: a. caracterul pulsatil al durerii b. exacerbare la rece, diminuare la cald c. prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare d. hipoexcitabilitate e. imposibilitatea localizarii dintelui afectat (a,c,d), 7 (pag 79) 30. In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc: a. fibre conjunctive b. limfocite c. histiocite d. macrofage e. pulpa cu structura aparent normala (a,b,c,d), 7 (pag 84)

210

37. NECROZA I GANGRENA PULPAR 1*. Factorii cauzali cu aciune favorizant n necroza pulpar pot fi: a. traumatisme cu intensitate redus, dar repetate; b. luxaii, intruzii; c. diabet, hipertensiune arteriala; d. temperaturi mai mari de 75C; e. temperaturi sub 0C. (c) 7, (pag. 94) 2*. Primele elemente ce au de suferit n evoluia necrozei pulpare: a. celulele; b. fibrele conjunctive; c. pereii vasculari; d. fibrele nervoase; e. substana fundamental. (a) 7 , (pag. 97) 3*. Necroza de colicvaie: a. este o form a gangrenei pulpare; b. este produs sub aciune enzimatic; c. este dominat de fenomene de coagulare a protoplasmei; d. frecvent instalat dup aplicarea pansamentelor arsenicale; e. poate fi cauzat de soluii antiseptice de tipul antiformin; (b) 7 , (pag. 98) 4*. Despre necroza de colicvaie sunt adevrate urmtoarele, cu excepia: a. este o mortificare aseptic a pulpei dentare; b. dintele este modificat de culoare; c. testele biochimice sunt negative; d. testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un rspuns fals negativ; e. testele de vitalitate cu curent electric pot da un rspuns fals pozitiv. (d) 7 , (pag. 98) 5*. Factorii cauzali cu aciune determinant n gangrena pulpar sunt : a. spasme vasculare prelungite urmate de ischemie ; b. avitaminozele (A i C) ; c. microorganismele ajunse n spaiul endodontic ; d. stri fiziologice: menstruaia, travaliul prelungit ; e. luxaii cu intruzii. (c) 7 , (pag. 99) 6. Diagnosticul diferenial n necroza pulpar se face cu: a. gangrena pulpar simpl; b. pulpita cronic deschis; c. pulpita cronic nchis; d. fractura dentar; e. parodontita apical cronic. (a,b,c,e) 7 , (pag. 98-99)

211

7. Necroza pulpar: a. se trateaz ca o pulpit cronic nchis; b. extirparea devital este de elecie; c. respect tratamentul mecano -chimic finalizat cu obturaie radicular corect; d. nu necesit etap de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptic; e. se trateaz ca o gangren pulpar. (c,e) 7 , (pag. 99) 8. Dup devitalizare cu preparate pe baz de arsenic: a. se produce o necroz de coagulare; b. se produce o necroz de colicvaie; c. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundent; d. pulpa necrozat are aspect uscat; e. pulpa necrozat are un aspect galben-brun sau negru-violaceu (a, d,e) 7 , (pag. 98) 9. Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar simpl este stabilit pe baza urmtoarelor aspecte: a. examen bacteriologic pozitiv; b. prezena unei carii profunde cu camera pulpar deschis i insensibilitate total la sondajul explorator; c. fetiditate (nu este caracteristic); d. fetiditate (este caracteristic numai gangrenei); e. examen bacteriologic negativ. (a,b,c) 7 , (pag. 101) 10. Diagnosticul diferenial al gangrenei pulpare simple se face cu: a. pulpita acuta; b. pulpita cronica; c. necroza pulpar; d. gangrena complicat; e. caria dentar. (b,c,d) 7 , (pag. 102) 11. Evoluia si complicaiile gangrenei pulpare pot fi spre: a. parodontita apical; b. necroza pulpar; c. fractura coronar; d. boala de focar; e. fractura corono-radicular; (a,c,d,e) 7 , (pag. 102) 12. Examenul radiologic n gangrena pulpar: a. este elocvent; b. poate releva o radiotransparen periapical; c. poate releva o eventuala ngustare a canalului radicular; d. poate evidenia existena denticulilor; e. poate evidenia uneori o transparenta crescuta a canalului radicular ; (c,d,e) 7 , (pag. 101)

212

13. Modificri de culoare a dintelui se pot ntlni n: a. necroza pulpar; b. pulpita cronic deschis; c. gangrena pulpar; d. pulpita cronic nchis hiperplazic; e. pulpita cronic nchis propriu-zis. (a,c,d) 7 , ( pag. 91,95) 14. Microrganismele implicate n patogenia gangrenei pulpare sunt: a. streptococi beta hemolitici; b. stafilococul alb; c. stafilococul auriu; d. gonococi; e. pneumococi. (a,b,c,e) 7 , (pag. 99) 15. Gangrena umed se caracterizeaz prin: a. tesut pulpar putrificat ferm; b. imagine radiologic cu modificri periapical; c. tesut pulpar putrificat foarte moale; d. pierdere parial a configuraiei structurale a pulpei; e. pierdere total a configuraiei structurale a pulpei. (c,e) 7 , (pag. 100)

16. Necroza de coagulare se caracterizeaza prin: a. pulpa uscata; b. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu; c. consistenta pulpara este redusa; d. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de canal; e. apare adesea dupa arsenic. (a,b,d,e) 7 , (pag. 98)

17. Necroza de colicvatie este produsa prin: a. enzime vegetale; b. enzime animale; c. solutii antiseptic; d. arsenic; e. bradichinina. (a,b,c) 7, (pag. 98)

18. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din: a. cavitatea bucala; b. chisturi de vecinatate; c. canal radicular lateral;

213

d. circulatie generala prin anacoreza; e. osul alveolar; (a,c,d) 7, (pag. 99)

19. Semnele de gangrena simpla sunt: a. test de vitalitate negative; b. lipsa sensibilitatii si sangerarii pe canal ; c. camera pulpara inchisa; d. dinte modificat de culoare; e. modificari periapicale pe radiografie. (a,b,d) 7 , (pag. 101)

20. Gangrena uscata: a. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase; b. succede un traumatism; c. succede actiunii unui agent chimic; d. are peretii dentinari alterati profund; e. se caracterizeaza prin extirparea usoara a resturilor. (b,c,e) 7 , (pag.100) 21*. Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar simpla se pune pe: a. carie profund fr deschiderea camerei pulpare; b. hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare; c. teste de vitalitate pozitive; d. examen bacteriologic pozitiv; e. durere la excitani termici. (d) 7, (pag. 101) 22*. Tabloul clinic al necrozei pulpare cuprinde urmtoarele: a. dinte cu transparena mai mare decat a dinilor vecini; b. durere la excitanii termici; c. durere la excitani chimici; d. dinte cu coloraie modificat, brun sau galben-cenuie; e. durere la percuia n ax a dintelui. (d) 7 , (pag.98) 23*. Forma anatomo-clinic de gangren complicat se caracterizeaz prin: a. intereseaz strict pulpa, fr rspuns din partea parodoniului apical; b. procesul septic depete teritoriul pulpar i intereseaza parodoniul apical; c. intereseaz numai parial teritoriul pulpar; d. intereseaz numai teritoriul periapical; e. toate rspunsurile sunt corecte. (b) 7, (pag.101) 24*. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe: a. modificarea de culoare a dintelui;

214

b. hipersensibilitate la palparea cu sonda n camera pulpar; c. hipersensibilitate la palparea cu sonda n canalul radicular; d. teste de vitalitate pozitive; e. nsmanare bacterian pozitiv. (a) 7, (pag. 98) 25*. Factorii cauzali cu aciune determinant n gangrena pulpar sunt: a. spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie; b. avitaminoze; c. microorganisme ajunse n spaiul endodontic; d. luxaii, intruzii; e. intoxicaii exogene cu diferite metale grele. (c) 7 , (pag. 94)

26*. Un factor cauzator al gangrenei pulpare este: a. formolul; b. cresterile mari si bruste de temperatura; c. actiunea unor enzime de provenienta bacteriana; d. dezechilibrul circulator, e. pansamentul arsenical. (c) 7, (pag. 100) 27*. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare nu se face cu : a. gangrena pulpara simpla; b. parodontita apicala cronica; c. pulpita cronica inchisa propriu-zisa; d. pulpita cronica deschisa; e. pulpita acuta purulenta totala. (e) 7, (pag. 98-99) 28*. Necroza pulpara poate evolua spre: a. ramane o perioada in acest stadiu; b. vindecare spontana; c. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa; d. gangrena pulpara; e. fractura dentara. (a,d,e) 7, (pag. 99) 29. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin: a. modificarea brutala a pH-ului; b. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare; c. paralizia peretilor vasculari; d. blocarea respiratiei celulare; e. depolimerizarea colagenului. (c,d) 7 , (pag. 97)

215

30. Simptomatologia clinica in necroza pulpara: a. dintele are culoare modificata; b. prezinta hiperestezie; c. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare rosie vie; d. probe de vitalitate negative; e. la percutie rezonanta este mata. (a,d,e ) 7 , (pag. 98)

216

38. PARODONTITE APICALE ACUTE SI CRONICE 1*. Parodontita apical acut hiperemic: a. reprezint faza iniial a inflamaiei pulpare b. reprezint faza iniial a inflamaiei ligamentelor periodontale c. reprezint faza iniial a inflamaiei osului alveo lar apical d. reprezint faza iniial a inflamaiei septului interradicular e. reprezint faza iniial a inflamaiei septului interdent ar (c) 7, (pag. 104) 2*.A doua faz n evoluia inflamaiei parodoniului in parodontita apicala acuta hiperemica: a. este numit timpul mut b. este caracteristic prin manifestrile vasculare i clinice c. este faza de alterare tisular primar d. este o hiperemie de tip pasiv e. dureaz ntre cteva ore i cteva zile (b)7, (pag. 106) 3*.Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturat pot fi enumerate urmtoarele, cu excepia: a. parodontita apical cronic fibroas b. granulom simplu conjunctiv c. granulom epitelial d. granulom chistic e. parodontita apical cronic condensa nt (e) 7, (pag. 114) 4*. Percuia n ax este pozitiv n parodontitele apicale cronice: a. n 90% din cazuri b. n 20% din cazuri c. n 100% din cazuri d. n 70% din cazuri e. n 50% din cazuri (b) 7, (pag. 114) 5. Durerea n parodontita apical cronic poate mbrca urmtoarele aspecte: a. absent b. nevralgiform c. senzaie de uoar egresiune d. durere cu senzaie de oboseal dup masticaie e. pulsatil (b, c, d) 7, (pag. 114) 6. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmtoarele: a. este o osteit apical cronic b. este o parodontit apical cronic c. se mai numete granulom intern al lui Palazzi d. prezint 4 zone e. cel mai concludent este examenul radiologic

217

(a, b, d, e) 7, (pag. 117) 7. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: a. este diferit in funcie de factorii etiologici b. percuia lateral este pozitiv c. percuia n ax este negativ d. este dominat de durere la atingerea dintelui cauzal e. percuia n ax este pozitiv (a, d, e) 7, (pag. 106) 8*. Abcesul Phonix: a. este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente b. este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente c. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente d. este cauzat de reacutizri repetate ale granulomului simplu e. este o parodontit apical acut seroas (d) 7, (pag. 119) 9. Edemul din parodontita apical acut seroas: a. intereseaz buza superioar pentru dinii incisivi superiori b. intereseaz aripa nasului pentru grupul incisiv c. intereseaz regiunea palpebral pentru caninii superiori d. intereseaz regiunea mentonier pentru incisivii inferiori e. intereseaz regiunea genian pentru molarii inferiori (a, c, d) 7, (pag. 108) 10. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: a. pulpita acut seroas parial b. pulpita acut seroas total c. pulpita acut purulent parial d. pulpita acut purulent total e. parodontita apicala cronica fibroasa (b, d) 7 , (pag. 107) 11. Examenul radiologic este elocvent: a. n parodontita apical acut hiperemica b. n parodontita apical acut seroas total c. n parodontita apical acut purulent n primele stadii d. n parodontite apicale cronice e. n parodontita apical acut purulent n ultima faz (a,d, e) 7 , (pag. 113) 12*. Trstura esenial a parodontitei apicale cronice condensante este: a. imagine radiologic difuz, cu spaii intertrabeculare nguste b. imagine radiologic de osteit circumscris, radiotransparent c. ngustarea spaiului periapical d. rspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate e. percuia n ax este pozitiv (c) 7 , (pag. 124)

218

13. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: a. foliculita acut a dinilor inclui b. parodontite apicale cronice c. pulpite acute totale d. parodontita apical acut supurat e. nevralgia de trigemen (a, c, d, e) 7, (pag. 109) 14*.Durerea este de intensitate maxim n parodontita apical acut purulenta: a. n stadiu endoosos b. n stadiu de fistul c. n stadiu de hiperemie d. n stadiu subperiostal e. n stadiu submucos (d) 7, (pag. 111) 15. Precizai rspunsurile corecte n cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase: a. pe canal este prezent o secreie seroas b. durerea are caracter acut c. durerea este prezent la percuia n ax d. semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensiti foarte mari ale stimulului e. este prezent tumefierea mucoasei i a tegumentelor (a, b, c, e) 7, (pag. 108) 16. Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre: a. parodontita apicala acuta purulenta b. complicare cu un proces osteomielitic c. cronicizare d. sinuzita maxilara e. cuprinderea apexului dintilor vecini (a,c) 7, (pag. 109) 17. Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta: a. mobilitatea dintelui b. febra c. lipsa adenopatiei d. senzatie de egresiune a dintelui e. teste de vitalitate negative (a,b,d e) 7, (pag 112) 18. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de: a. traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii b. gangrena pulpara simpla c. utilizarea arsenicului d. lucrari protetice defectuoase e. antisepticele utilizate intempestiv pe canal (a,b,c,e) 7, (pag116)

219

19.* Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: a. modificarile vasculare b. modificarile chimice c. modificarile enzimatice d. durere e. resorbtie osoasa (a),7, pag108 20. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in: a. resturile epiteliale Malassez b. mucoasa sinusala c. mucoasa bucala in cazul unor fistule d. pulpa dintelui e. osul alveolar (a,b,c) 7, pag.109 21. Morfopatologic, parodontita apicala acuta seroasa se caracterizeaza prin: a. turgescenta pernitelor vasculare b. ligamente alveolare ingrosate c. fenomene de agregare eritrocitara d. fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpey e. corticala interna alveolara prezinta un contur neregulat (a,b,e) 7, pag. 108 22. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se bazeaza pe: a. durere cu caracter acut b. senzatie de egresiune a dintelui c. adenopatie regionala d. durere este localizata e. facies rigid (a,b,c,e) 7, (pag. 108) 23. Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se caracterizeaza prin: a. prezenta unui bogat infiltrat leucocitar. b. durerea este localizata c. tensiune mare intratisulara d. tumefierea si infiltrarea mucoasei e. liza tesutului osos (a,c,e) 7, (pag 110) 24. Evolutie si complicatii in parodontita apicala acuta purulenta: a. resorbtie radiculara externa de natura iatrogenica b. fistulizare, resorbtie si vindecare temporara c. complicare cu un proces osteomelitic d. resorbtie radiculara interna de natura microbiana e. supuratia lojelor si a spatiilor cervico-faciale (b,c,e) 7, (pag. 112)

220

25. Semnele obiective la parodontitele apicale cronice ne releva urmatoarele: a. palparea ganglionilor este edificatoare b. inspectia nu releva totdeauna semne manifeste concrete pentru diagnostic c. percutia verticala este intens pozitiva d. la frontalii superiori se constata frecvent prezenta fistulei mai ales pe mucoasa vestibulara e. la percutia transversala, concomitent cu palparea mucoasei in dreptul apexului,se percep uneori,la monoradicularii cu leziuni periapicale voluminoase,vibratii ale apexului (b,d,e) 7, (pag. 114) 26. Morfopatologic, parodontita apicala cronica fibroasa se caracterizeaza prin: a. se formeza asa numitele leziuni de granulom conjunctiv fibropar b. la periferia formatiunii, aglomerarea celulara este mai mare decat in interior c. vase sanguine cu pereti ingrosati si strangulati de-a lungul traiectului lor d. prezenta de infiltrat limfo-poliblastic e. apar zone de tesut osos dens cu putine trabecule osoase si spatii intratrabeculare (a, c, d) 7, (pag. 116) 27. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu: a. pulpita acuta seroasa totala b. gangrena pulpara simpla c. pulpita cronica deschisa ulceroasa in stadii avansate de evolutie d. parodontita apicala acuta seroasa e. parodontita apicala cronica condensanta (b, c) 7, (pag. 117) 28. La granulomul simplu conjunctiv in mecanismul de formare se descriu urmatoarele zone: a. zona de stimulare b. zona de colicvatie c. zona de iritatie d. zona exudativa e. zona de necroza (a,c,d,e) 7, (pag. 118) 29. Simptomatologic, in granulomul simplu conjunctiv, se constata urmatoarele: a. durerea este exacerbata la cald in fazele de reacutizare b. la inspectie dintele prezinta obturatie veche c. prezenta unui proces carios ce intereseza si camera pulpara d. uneori, coronar, nu se observa nici o leziune e. teste de vitalitate usor pozitive la intensitati mari (b, c, d) 7, (pag. 119) 30. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive Partsch se face cu: a. granulomul chistic b. actinomicoza c. granulomul epitelial d. adenopatii supurate

221

e. parodontita apicala cronica cu hipercementoza (a,b,d) 7, (pag. 124)

222

39. TRATAMENTUL NECROZEI SI GANGRENEI PULPARE

1. * Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: a. este obligatorie pe tot timpul tratamentului b. este facultativa pe tot timpul tratamentului c. nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament ocluziv d. este obligatorie in a treia sedinta e. este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive (c) 7, pag167 2. *Nu beneficiazade tratament conservator dintii care prezinta: a. radacini in baioneta b. radacini cu curburi exagerate c. cai false interradiculare d. implantare deficitara e. toate de mai sus (e) 7, pag 159,

3. *Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre: a. 10-11 b. 11-12 c. 12-13 d. 7-9 e. 8-10 (b) 7, pag 198, 4. * Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza: a. pana la foramenul apical b. pana la constrictia apicala c. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului d. pana la canalului e. cu o usoara depasire a constrictiei apicale

(b) 7, pag 166

223

5. *O preparatie mecanica corecta a canalului: a. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante b. se obtine utilizand aceeasi tehnica pe toata lungimea canalului c. se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser d. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici e. se realizeaza pana la apexul radiologic (d) 7, pag 173

6. *Cloroterapia NU este indicata in: a. gangrena pulpara b. pulpita purulenta totala c. parodontitele apicale cronice d. parodontitele apicale acute e. hiperemia pulpara (e ) 7, pag 211,

7. *Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode, cu exceptia celor: a. manuale b. mecanice c. ultrasonice d. radiologice e. sonice (d) 7, pag 166, 8. *Pasta iodoformata Walkhoff contine urmatoarele, cu exceptia: a. clorfenol b. camfor c. iodoform d. cloroform e. mentol (d) 7, pag 181, 9. * Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi: a. manuale b. sonice c. ultrasonice d. cu laser

224

e. toate de mai sus (e) 7, pag.166

10. *Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe: a. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH -, cuprins intre 11-12 b. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca2+, cuprins intre 11-12 c. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH -, cuprins intre 13-14 d. solubilitatea crescuta in apa, care determina eliberarea treptata a ionului OH e. solubilitatea redusa in apa, care determina eliberarea treptata a ionului Ca2+ (a) 7,pag 198

11. *Metoda cea mai precisa de masurare a canalului radicular este considerata: a. metoda clinica b. metoda clinico-radiologica c. metoda radiologica d. metoda electronica e. metoda intepaturii apicale (d) 7 pag.163

12. *In extirparea pulpara: a. tratametul mecanic se efectueaza pana la apexul radiologic b. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala c. tratamentul se executa in mai multe sedinte d. nu este necesara izolarea dintelui e. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase (b) 7, pag.166-167 13. *Solutia Walkhoff contine: a. b. c. d. e. fenol 30%, camfor 60%, alcool 10% monoclorfenol si alcool 10% p-monoclorfenol, camfor si mentol p-monoclorfenol si tricrezol p-monoclorfenol, alcool si eter 10% (c) 7, pag 177

225

14. *Obturatia de canal in aceeasi sedinta, se realizeaza cand: a. b. c. d. e. avem un canal uscat pulpite cronice pupite acute purulente, partiale sau totale cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de saliva cand nu putem opri hemoragia (a) 7, pag 170

15. *Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul gangrenei pulpare, depinde de urmatorii factori: a. b. c. d. e. evitarea antibioticelor cu reactii adverse; evitarea unor doze insuficiente; evitarea antagonismelor evitarea rezistentei incrucisate toate de mai sus; (e) 7, pag .187 16. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din depuneri calcare, tratamentului mecanic i se pot asocia urmatoarele substante chimice de permeabilizare : a. sarea sodica de EDTA solutie 10% b. acid sulfuric solutie 20-30% c. antiformina d. solutia clorhexidina 1% e. eugenol ( a,b,c) 7, pag 162 17. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme: a. sistemul Giromatic b. canal Master U c. metoda conversiunii d. canal Finder e. sistemul treptelor consecutive ( a,b,d) 7, pag 171

226

18. In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare, ne putem ghida dupa urmatoarele criterii: a. forma anatomo-clinica a gangrenei ( umeda sau uscata) b. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical c. tipul de reactivitate al pacientului d. concentratia solutiei e. lipsa efectului bactericid al substantei ( a,b,c) 7, pag 173 19. In tratamentele endodontice, antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri: a. pansamente endodontice b. irigatii endodontice c. asociate cu agenti fizici d. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari e. numai la persoane varstnice (a,b,c) 7, pag 210 20. Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu necroza sau gangrena pulpara, se inscriu: a. prezenta unor obturatii coronare din amalgam b. valoarea masticatorie si protetica a dintelui c. topografia dintelui d. afectiunile de sistem e. starea parodontiului marginal (b,c,e) 7, pag.158-159 21. Cauzele generale ale hemoragiei sunt: a. hemofilie b. diateze hemoragice c. afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui d. stari fiziologice congestive: menstruatie e. graviditate (a,b,c,d) 7, pag 166 22. Pasta iodoformata Walkhoff, contine: a. iodoform b. clorfenol c. timol d. oxid de zinc

227

e. formol (a,b,c,d) 7, pag 181 23. Aparatele electronice de masurare a lungimii de lucru existente, pot fi clasificate astfel: a. analogice b. audiometrice c. digitale d. de inalta frecventa e. sonda bimetalica Curalt (a,b,c,d) 7, pag 165 24. Compusii cuaternari de amoniu: a. sunt detergenti cationici b. reduc tensiunea superficiala a solutiei c. sunt mai activi in mediu acid d. sunt mai activi in mediu alcalin e. sunt toxici citoplasmatici puternici (a,b,d ) 7, pag.182 25. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele instrumente: a. ace Miller b. ace Donaldson fine si foarte fine c. ace Hedstroem fine d. freze globulare mici e. ace Kerr fine si foarte fine (a,e) 7, pag.162 26. Ce medicatie endodontica are capacitate antimicotica: a. tricrezolformalina b. Walkhoff c. Chlumski d. clorhexidina e. creozotul de mesteacan (b,d) 7, pag.176-181

27.Timpii operatori ai tratamentului mecanic in gangrena pulpara sunt : a. crearea accesului in camera pulpara b. permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos c. indepartarea dentinei alterate de pe peretii canalului d. stabilirea lungimii canalului e. obturarea radiculara definitiva in aceeasi sedinta

228

(a,b,c,d) 7, pag.160 28. Tratamentul Spad : a. reprezinta o metoda de tratament al pulpitei seroase totale b. reprezinta o metoda de tratament al gangrenei pulpare c. se realizeaza cu solutie Walkhoff si pasta Spad d. utilizeaza pasta Spad e. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide (b,d) 7, pag 185

29. Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt: a. efect lent bactericid si fungicid b. actiune antibacteriana indelungata c. usurinta introducerii pe canale d. interferarea proceselor de vindecare periapicala e. tensiune superficiala mare (a,b,c) 7, pag 175 30. Pasta Ledermix contine: a. prednisolon b. clorhidrat de neomicina c. oxid de zinc d. hidroxid de calciu e. streptomicina (c,d) 7, pag.192

229

40. OBTURAREA CANALELOR RADICULARE

1. *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (Mc Spadden), acesta trebuie sa se opreasca : a. la constrictia apicala b. la 1 mm de constrictia apicala c. la 1,5-2 mm de constrictia apicala d. la 4-3 mm de constrictia apicala e. la apexul radiologic (c) 7, pag 235 2. *Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este urmatoarea: a. largirea adecvata a canalului radicular b. respectarea regulilor de preparare a canalelor radiculare c. utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea cimentarii apicale d. plasarea corecta a varfului canulei e. largirea excesiva a canalului radicular (c) 7, pag 237 3. *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere: a. permit indepartarea cu usurinta din canal, cu dislocarea gutapercii b. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau c. confera operatorului o mare sensibilitate tactila d. partea activa are forma cilindrica e. lungimea partii active este de cca 20 mm. (c) 7, pag223 4. *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald prin tehnica Endotec, se recomanda introducerea conului master: a. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie b. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie c. pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie d. dincolo de limita apicala e. pana in treimea medie a canalului (c) 7, pag 229 5. *Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj :

230

a. b. c. d. e.

necesita instrumentar endodontic special sigilare imperfecta in 1/3 apicala a canalului grava perturbare a procesului de vindecare periapicala necesita un calibru larg al portiunii apicale este dificil de indepartat

(b) 7, pag.241

6. *Indicatiile obturarii segmentare cu rumegus dentinar sunt: a. canale inguste b. canale curbe c. foramen apical larg d. delta apicala e. perforatii in 1/3 coronara a canalului (c) 7, pag 241

7. *Alegerea acului Lentulo se face dupa urmatoarele criterii, cu exceptia: a. volumul canalelor b. topografia dintilor c. integritatea fizica a acului Lentulo d. numarul canalelor e. gradul de curbura al canalelor (d) 7, pag 215

8. *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda introducerea conului master : a. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie b. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie c. pana la 2mm de limita apicala stabilita prin odontometrie d. dincolo de limita apicala e. Pana in treimea medie a canalului (c) 7,pag.229 9. *Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea plugger/ spreader-ului incalzit din canal, este: a. 10-15 sec b. 30 sec c. 60 sec. d. 50 sec e. 70 sec

231

(a) 7, pag.229

10. *Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercii (Mc Spadden) a. este mai lenta b. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor c. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic d. faciliteaza depasirile in lipsa unui stop dentinar apical corespunzator e. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului de sustinere (c) 7,pag.234

11. *Avantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt reprezentate de: a. asigura o obturatie omogena a canalelor b. nu necesita o largire excesiva a canalelor c. nu necesita mult timp d. nu necesita instrumente speciale e. frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici (a) 7, pag.232

12. *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere: a. utilizare mai usoara in zonele distale b. nu permit rotirea in jurul axului propriu in ambele sensuri c. permit indepartarea usoara din canal, fara dislocarea gutapercii d. sunt mai subtiri e. sunt mai flexibile (c) 7, pag.223

13.*In condensarea verticala la cald a gutapercii,coafarea conului principal cu ciment de sigilare si propulsarea sa in canal se face pana la: a. 1 mm de constrictia apicala b. 2 -3mm de constrictia apicala c. 4 mm de constrictia apicala d. 5 mm de constrictia apicala e. 10 mm de constrictia apicala (b) 7,pag.232

232

14. * Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform, dureaza: a. 3-4 secunde b. 3 minute c. 1 minut d. 2 minute e. 20 minute (a) 7, pag.225

15. * Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara sunt: a. inchiderea perfecta a canalelor b. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala urmarita c. raduioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa d. are actiune oligodinamica discutabia in conditiile unei sigilari perfecte e. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca. (b) 7, pag.243 16. *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se opreasca : a. la constrictia apicala b. la 1,5 mm de constrictia apicala c. la 2mm de constrictia apicala d. la 3-4 mm de constrictia apicala e. la apexul radiologic (b) 7, pag.235 17. Adaugarea de dezinfectante in pastele de obturatie radiculare nu este benefica, deoarece: a. creste riscul obturatiilor de canal cu depasite b. nu reduce semnificativ microinfiltratiile marginale c. irita parodontiul apical d. sunt inactivate rapid in umorile tisulare e. produc coloratii ale dintilor (c,d) 7, pag.214 18. Dispozitivul de condensare laterala la cald, Endotec, prezinta urmatoarele caracteristici: a. este simplu si ergonomic b. exista posobilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon c. incalzirea poate fi calibrata perfect d. racire rapida e. nu poate fi utilizat in canale curbe (a,b,c,d) 7, pag.229

233

19. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire, este necesara respectarea urmatoarelor reguli obligatorii: a. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor b. plasarea corecta a varfului canulei c. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect d. injectarea gutapercii la consistenta adecvata e. proba clinica prealabila a pluggerelor (b,c,d,e) 7, pag.237 20. Tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii prezinta urmatoarele avantaje: a. asigura o sigilare superioara obturatiilor, prin cimentarea unui con b. prezinta succes clinic considerabil in timp c. asigura o obturatie foarte omogena d. simplitatea si rapiditatea executiei e. nu da fenomene de iritatie apicala (a,b) 7, pag.224 21. Pentru timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca calibrate se numara si: a. individualizarea conului de gutaperca b. proba clinico-radiologica a conului c. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica d. introducerea cimentului de sigilare pe canal e. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul (b, c,e) 7, pag.221 22. Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele: a. sunt nedeformabile b. inchiderea canalului e posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare c. rigiditate superioara fata de cea a conurilor de argint d. lipsa coroziunii e. biocompatibilitate (a,c,d,e) 7, pag.244 23. Situatii mai frecvent intalnite la proba conului inaintea obturatiei, sunt urmatoarele: a. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului b. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului c. depasirea lungimii de lucru d. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular e. canale cu apex larg deschis (a,b,c,d) 7, pag.220-221 24. Alegerea acului Lentulo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii:

234

a. b. c. d. e.

topografia dintilor integritatea fizica a acului Lentulo volumul canalelor radiculare morfologia canalelor radiculare materialul utilizat

(a,b,c) 7, pag.215 25. Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand spreadere: a. confera sensibilitate tactila b. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii c. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau propriu, in ambele sensuri d. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau propriu, in sensul acelor de ceasornic e. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca (a,b,c) 7, pag.223 26. In utilizzarea acului Lentulo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca acesta: a. sa aiba spirale integre b. sa fie usor indoit c. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal d. sa nu fie ruginit e. sa se specifice sensul corect de rotatie ( invers acelor de ceasornic) pentru propulsarea pastei in canal (a,d) 7, pag.219 27. Dazavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex, sunt: a. solubilitatea sigilantilor b. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala c. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnici d. dezobturare dificila in caz de necesitate e. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali (a,c,e) 7, pag.219 28. Inconvenientele obturarii cu gutaperca: a. timp indelungat pentru largirea canalelor b. dificultatea obturarii canalelor inguste c. dificultatea obturarii canalelor curbe d. obturatii de canal incomplete e. obturatii de canal tridimensionale

235

(a,b,c,d) 7, pag.242 29. Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje: a. necesita mult timp b. laborioasa c. reclama o largire excesiva a canalului d. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire e. consum mai mare de conuri de gutaperca (a,b,c) 7, pag.232 30. Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata in : a. canale inguste b. canale cu curbura accentuata c. canale ovale d. foramen apical larg e. resorbtii radiculare interne (a,b) 7, pag.245

236

41. TRATAMENTUL PARODONTITELOR APICALE ACUTE SI CRONICE 1. *Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor medicamentoase, se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: a. Dontisolon b. pasta Walkhoff c. ciment zinc oxid eugenol d. Endomethasone e. ciment fosfat de zinc (b) 7, pag.259 2. *Tratamentul parodontitei apicale seroase exudative necesita: a. irigatii endocanalare cu solutii antiseptice b. permeabilizarea apexului c. lasarea deschisa a dintelui d. aplicarea de prisnite reci e. toate de mai sus (e) 7, pag 256

3. *Tratamentul parodontitei apicale arsenicale, forma grava, consta in: a. extractia dintelui b. chiuretarea alveolei pana in os sanatos c. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice d. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial e. toate de mai sus (e) 7, pag 256,

4. *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de : a. starea parodontiului apical dinainte de obturatie b. volumul de substanta care a depasit apexul c. calitatea materialului de obturatie d. forma pe sectiune a canalului radicular e. tipul de reactivitate individuala (d) 7, pag. 251-252, 5. * In parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent, se realizeaza: a. tratament mecanic cu permeabilizarea apexului b. tratament mecanic fara permeabilizarea apexului c. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic ( Walkhoff) d. lasarea inchisa a dintelui pentru cateva zile

237

e. obturatie definitiva de canal in aceeasi sedinta (a ) 7,pag.255 6.* In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava, NU se recomanda: a. extractia dintelui b. chiuretare pana in os sanatos c. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial d. toaleta canalelor cu mese imbibate in apa oxigenata e. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice (d) 7, pag.216

7.*In cazul secretiei seroase moderate pe canal, nu se indica:

a. b. c. d. e.

tratamentul medicamentos cu antiseptice cauterizarea chimica crearea unei fistule artificiale medicamentoase cauterizarea electrica paste cu antibiotice (b) 7, pag.258-259

8.* In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie, este contraindicata: a. b. c. d. e. expectativa interventia chirurgicala dezobturarea canalului radicular administrarea de antialgice infiltratia plexala cu novocaina1% (c) 7, pag.256

9.* In parodontita apicala acuta purulenta, faza endodosoasa, NU se practica: a. b. c. d. e. drenaj endodosos drenaj transosos drenaj alveolar medicatie analgetica pansament cu antiseptice (e) 7, pag.257

10.* In tratamentul parodontitei apicale acute purulente la adulti, ampicilina se administreaza dupa urmatoarea schema: a. 0,250g de 4 ori pe zi

238

b. c. d. e.

0,250g de 6 ori pe zi 0,500g o data pe zi 0,200g de 5 ori pe zi 0,500g de 2 ori pe zi (b) 7, pag.252

11. *Schema de tratament in parodontitele apicale acute purulente in stadiul endodosos cuprinde urmatoarele etape,cu exceptia:

A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice B. drenaj combinat, endodontic si prin osteotomie transmaxilara C.drenaj alveolar prin extractia dintelui D. medicatie analgetica, tranchilizante E. extractie si replantare
(e) 7, pag.257

12. * Administarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante: a. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea pacientului este alterata b. in aza endoosoasa, canddrenajul este nesatisfacator din diferite cauze c. in faza subperiostala d. in faza submucoasa e. cand nu se poate face un tratament corect endodontic (a) 7, pag.254 13. * Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale: a. volumul de substanta care a depasit apexul b. calitatea materialului de obturatie c. vecinatatea unor formatiuni nervoase d. tipul de reactivitate individuala e. toate de mai sus (e) 7, pag.251 14.* In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica NU se indica: a. drenaj endodontic b. lasarea deschisa a dintelui c. crearea unei fistule artificiale medicamentoase d. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu e. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic

239

(e) 7, pag.259 15. * Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt
reprezentati de: a. starea parodontiului apical dinainte de obturatie b. volumul de substanta care a depasit apexul c. calitatea materialului de obturatie d. forma pe sectiune a canalului radicular e. tipul de reactivitate individuala (d) 7, pag.251-252

16.* Secretia persistenta pe canal in tratamentul unei parodontite apicale cronice impune schimbarea pansamentului antiseptic cu un alt antiseptic dupa: a. o sedinta b. doua sedinte c. 4 sedinte d. 5 sedinte e. 10 sedinte (b) 7, pag.258 17. Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala,forma usoara, cuprinde: a. tratament cu diatermie b. indepartarea pansamentului arsenical c. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol d. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal e. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice (b,c) 7, pag.256 18. Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei pe canal in parodontitele apical cronice sunt: a. mese impinse dincolo de apex b. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente c. utilizarea incorecta a agentilor fizici d. pozitia dintelui pe arcada e. varsta pacientului (a,b,c) 7, pag.258 19. In stadiul submocos al parodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este urmatoarea: a. drenaj endodontic b. ionoforeza endocanalara cu enzime

240

c. incizia mucoasei d. extractia dintelui si drenaj alveolar e. aplicarea unui aparat fix de imobilizare (a,c,d) 7, pag.257 20. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase spre forme purulente, se recomanda instituiea unui tratament medicamentos cu: a. antibiotice b. anticoagulante c. antiinflamatoare nespecifice d. antialgice e. antiacide (a,c,d) 7, pag.253 21. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi: a. tratament de gangrena b. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula c. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului d. se sutureaza fistula e. se obtureaza dintele retrograd (a,b,c) 7, pag.260 22. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de: a. profesia pacientului b. sexul pacientului c. reactivitatea individuala d. forma anatomo-clinica de inflamatie e. pozitia dintelui pe arcada (c,d,e) 7, pag.249 23. In cazul parodontitelor apicale hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice: a. se aplica din prima sedinta b. nu se aplica din prima sedinta c. se mentine 48 de ore d. se mentine minimum 72 de ore e. se mentine o saptamana (a,c) 7, pag.250 24. Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic: a. obturatii coronare de amalgam b. dinti acoperiti de coroane c. lucrari protetice cu ancoraj in canal

241

d. corpi straini in canal e. radacini curbe (c,d,e) 7, pag.253 25. Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt: a. apex larg deschis la copii si adolescenti b. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic c. mese impinse dincolo de apex d. tratamente endodontice incomplete e. canale curbe (a,b,c) 7, pag.258 26. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport de: a. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale b. stadiul ei de evolutie c. conditiile topografice locale d. conditiile topografice generale e. starea generala a pacientului (a,b,c,e) 7, pag.249 27. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in: a. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara b. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator c. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante d. realizarea rezectiei apicale e. simpla extirpare a tesutului pulpar (a,b) 7, pag.249 28. Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fara a exacerba durerile pacientului, vom recurge la urmatoarele metode: a. imobilizarea dintelui b. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia c. anestezia d. premedicatia antibiotica e. folosirea unei turatii cat mai joase pentru a nu produce trauma pulpara (a,b,c), 7, pag.252 29. Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave: a. cauterizare chimica b. cauterizare electrica

242

c. interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui d. extractia dintelui e. schimbarea medicatiei endodontice (c,d) 7, pag.260 30. Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele modificari determinate de: a. lungimea de lucru b. persistenta secretiei pe canal c. existenta unor fistule d. medicatia folosita e. statusul general al pacientului (b,c) 7, pag.258

243

42. Morfofiziologia parodontiului marginal (8, Pag. 26-89)

Nr. crt. 1 Enunul ntrebrii Forma i volumul papilei interdentare variaz n raport cu: a) vrsta b) microproteze inserate pe dinii respectivi corect adaptate c) cantitatea de gingie ataat adiacent d) traumatismul produs de folosirea intempestiv de scobitori e) adncimea antului gingival Urmtoarele afirmaii sunt adevarate referitor la gingia fix: a) este delimitat ntre marginea gingival i linia muco -gingival b)constituie zon de rezisten mpotriva tendinelor de retracie i deplasare ale marginii gingivale libere c) are o dimensiune aproximativ constant de 1-3 mm la toi dinii frontali d)are o nalime mai mare la mandibul dect la maxilar e) ader ferm la dinte i osul subiacent anul marginii gingivale libere reprezint: a) poriunea coronar a gingiei i corespunde peretelui extern al anului gingival b) sulcusul gingival c) limita dintre marginea gingival liber i gingia fix, dar uneori este ters sau lipsete d) epiteliul de jonciune e) linia muco-gingival Gingia sntoas are urmtoarele aspect clinice generale: a) culoare roz palid b) culoare roz palid cu pigmentri melanice c) consisten moale la palpare d) aspect de gravur punctat e) consisten mai lax la nivelul papilelor interdentare Epiteliul de jonciune: a) are o grosime care variaz ntre 0,25 i 1,35 mm b) prezint o singur lamina bazal din punct de vedere structural c) este produsul proliferrii celulare din stratul extern al epiteliului adamantin redus d) prezint un grad semnificativ de keratinizare e) ader la dinte n mod direct sau prin intermediul unor variate pelicule sau cuticule Rasp. a, c Pag. 8/43

b,e

8/44

8/42

a,b,d e

8/45

c,e

8/50

Particularitile anatomice care explic vulnerabilitatea epiteliului de jonciune fa de a agresiuni fizice i biologice sunt: a) absena digitaiilor epiteliale b) hiperkeratinizarea c) interfaa epiteliu-corion sulcular este ondulat, sugernd o nutriie bogat d) numar mare de puni desmo dontale intercelulare e) existena unor fibre de colagen n grosimea sa

8/50

244

Lichidul gingival are urmtoarele roluri: a) ndeprtarea mecanic din anul gingival a materialului fluid sau sub form de particule strine, unele cu aciune antigenic i efecte agresive b) activitate antimicroban complex prin anticorpi c) activarea adeziunii inseriei epiteliale prin coninutul de proteine plasmatice d) conine proteoglicani i glicoproteine cu rol important n aprarea local e) conine enzime lizozomale

a,b,c,e

8/52

Fibroblatii : a,c,e a) sunt celule situate n esutul conjunctiv dispuse perivascular i ntre elementele fibrilare b) se gsesc n esutul gingival inflamat c) produc proteoglicani, glicoproteine, ca fibronectina cu rol n meninerea integritii corionului gingival d) produc histamin prezent n stadiile incipiente de inflamaie e) au rol activ n resorbia i remodelarea tramei fibrilare de colagen Cementul primar, fibrilar: a) este cellular b) este acelular c) este dispus n jumtatea apical a rdcinii d) histologic prezint linii de apoziie paralele n general ntre ele i suprafaa radicular e) substana mineral a cementului este reprezentat de cristale fine, aciculare de hidroxiapatit Desmodoniul reprezint: a) totalitatea fibrelor de colagen din corionul gingival b) totalitatea structurilor din spaiul dento -alveolar c) un esut de tip conjunctiv cu un grad ridicat de mineralizare care acoper suprafaa radicular a dinilor d) totalitatea filamentelor nervoase aferente i eferente formaiunilor sensitive i senzoriale ale parodoniului marginal e) plexul vascular periodontal Celulele epiteliale Malassez: a) sunt celule provenite din teaca lui hertwing i diagrama epitelial n cursul cementogenezei b) sunt celule de aprare prezente n numr redus n desmodoniul normar c) au nalt potenial de transformare n celule ca fibroblati, cementoblati d) sunt ntlnite la nivelul desmodoniului e) numrul lor variaz n funcie de vrsta pacientului Osul alveolar propriu-zis se mai numete i: a) lamina dura b) lamina cribriforma c) os alveolar susintor d) corticala intern a osului alveolar e) os medular Remanierea osului alveolar est e influenat de anumii hormoni cum ar fi: a) TSH b) hormonal paratiroidian c) estrogenii d) progesteronul e) testosteronul
245

8/55

b,d,e

8/60

10

8/61

11

a,d

8/62

12.

a,b,d

8/64

13

b,c

8/75-6

14

Sistemul ligamentar supraalveolar ndeplinete urmtoarele roluri: a) asigur fixarea i meninerea gingiei pe dinte la un nivel constant b) asigur fixarea i meninerea dintelui n os c) ntrete structura corionului gingival d) formeaz o barier biologic rezistent n timp fa de agresiunea microbian e) se opune tendinelor de retracie gingival prin agresiuni mecanice directe asupra marginii gingivale libere Despre atriie se poate spune c: a) este o lips de substan dentar la colet , produs prin demineralizare acid b) este o lips de substan lacunar la colet produs probabil prin traum ocluzal c) prin atriie se reduce relieful ocluzal accidentat d) transform contactul interdentar dintr -o zon redus iniial ntr-o zon extins e) reduce din braul de prghie extraalveolar reprezentat de coroana clinic Mobilitatea dentar fiziologic: a) este uor perceptibil clinic prin prinderea dintelui n pens i micarea sa vestibule-oral b) are valori diferite n funcie de momentul zilei c) variaz funcie de la o persoan la alta d) variaz functie de anumite medicamente utilizate de pacient e) este rezultatul a dou faze de deplasare dentar: desmodontal i alveolar Mezializarea fiziologic reprezint: a) procesul de migrare a dinilor n direcie ctre planul mediosagital b) procesul de nclinare spre mezial a unui dinte daca lipsete vecinul su mezial c) procesul de erupie permanent a dintelui d) are rol activ n contiguitatea arcadelor nentrerupte de bree edentate e) are rol n prezenirea formrii spaiilor retenive sub zonele de contact interdentar Contactul interdentar are urmtoarele roluri: a) transmiterea echilibrat a fortelor din cursul masticaiei b) direcioneaz bolul alimentar pe versanii gingivali i alveolari, ceea ce contribuie la stimularea dinamicii vasculare din corion c) protejeaz papila gingival de impactul direct al alimentelor d) protejeaz gingia ataat de impactul alimentar traumatic e) protejeaz ligamentul supraalveolar de traumatismul alimentar Reeaua vascular a parodoniului marginal este influenat de: a) fumat b) caldur c) frig d) stress e) hormoni Cementul radicular are urmtoarele funcii: a) asigur fixarea fibrelor ligamentului periodontal b) rol n mezializarea fiziologic i erupia dintelui prin depunerea continu c) formeaz o barier biologic rezistent n timp la agresiunea microbian d) mbuntirea condiiilor de implantare a dintelui prin apoziia continu e) prezint fenomene de remodelare i resorbie n condiii funcionale

a,c,d,e

8/71

15

c,d,e

8/87-8

16

b,c,e

8/89

17

a,d,e

8/89

18

a,b,c

8/89

19

a,c,d

8/69

20

a, b,d

8/71

246

21

n cadrul complexului morfofuncional cement -desmodoniu-os alveolar, osul alveolar asigur implantarea dintilor prin: a) realizarea unei legturi strnse de tip anchiloz cu dintele b) fixarea fibrelor ligamentului parodontal c) preluarea solicitrilor exercitate asupra dintelui i transformarea n traciuni dispersate n mod echilibrat n osul alveolar d) asigurarea unui suport integru de-a lungul rdcinii dentare care se constituie ntr un bra de prghie intraalveolar e) existena unei apoziii permanente care compenseaz liza marginal fiziologic

b,c,d

8/74-5

22

Fibrele nervoase ptrund n desmodoniu prin zona periapical i prin orificiile laminei a,b,d,e dura i se termin prin urmtoarele tipuri de formaiuni: a) terminaii nervoase libere specializate n recepionarea stimulilor dureroi b) terminaii nervoase fuziforme nconjurate de o capsul fibroas c) chemoreceptori d) corpusculi de tip Ruffini i Krause e) terminaii nervoase ondulate, spiralate n poriunea mijlocie a parodoniului Osul alveolar este cel mai bogat n os medular n urmtoarele zone: a) molarii i premolarii inferiori b) creasta zigomato-alveolar c) tuberozitile maxilare d) lamina cribriforma e) faa vestibular a grupului frontal superior ntre tipurile de celule existente n desmodoniu ntlnim: a) celule mezenchimale nedifereniate b) fibroblati c) ameloblati d) osteoblati e) osteoclati Dimensiunile spaiului dento-alveolar difer functie de: a) gradul de erupie b) gradul de funcionalitate a dinte lui c) dimensiunea rdcinii d) afeciuni sistemice e) sex n gingie se ntlnesc componente histochimice: a) glicogen b) mucopolizaharide c) enzime d) markeri neuro-endocrini e) grupri sulfhidrice i disulfhidrice Mezenchimul st la baza dezvoltrii urmtoarelor structuri dentare: a) smal b) dentin c) cement d) os alveolar e) desmodoniu a,c

8/70

23

8/65

24

a,b,d,e

8/62

25

a,b,d

8/61

26

a,c,e

8/58

27

b,c,d,e

8/31

247

28

Caracteristicile mucoasei masticatorii conduc la urmtoarele implicaii clinice: a) plgile chirurgicale situate n zona palatin au prin incizie o deschidere puin extensibil, dificil pentru asigurarea unui eventual drenaj b) sutura se face cu uurin c) procesele inflamatorii i hemoragiile se rspndesc cu uurin d) prezint numeroase formaiuni papilare e) protezele dentare trebuie realizate innd seama de reziliena diferitelor zone ale mucoasei masticatorii Urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la mucoasa de cptuire acavitii bucale: a) este bogat keratinizat b) are o submucoas bine reprezentat n esut lax c) se sete la nivelul buzelor, obrajilor, feei dorsal a limbii d) se gsete la nivelul suprafeei ventral a limbii i a planeului bucal e) se gasete la nivelul mocoasei alveolare Epiteliul oral este format din urmtoarele straturi de celule: a) strat bazal, spinos, granolos, cornos b) strat germnativ, spinos, granulos, keratinizat c) strat bazal,spinos i descuamativ d) strat spinos, granulos i keratinizat e) strat germinativ, granulos i exfoliativ

a,e

8/41

29

b,d,e

8/41

30

a,b

8/47

248

Nr.crt . 1*

43. Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice (8, pag 103-155) Enuntul intrebarii Raspuns Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la: a) O ora dupa periaj b) O saptamana dupa periaj c) Circa 10 zile d) Circa 30 zile e) 45 de zile dupa periaj In compozitia placii bacteriene , bacteriile se gasesc intr-un procent de: a) 25% b) 35% c) 60-70% d) 75-80% e) 70-80% Pelicula are urmatoarele caracteristici: a) Are o compozitie omogena b) Are o compozitie heterogena c) Nu contine factori de inhibitie ai hemaglutinarii d) Are o grosime de 100 n.m.la 2 ore e) Reprezinta un depozit anorganic din saliva La 24-48 de ore de la periaj pelicula bacteriana are o grosime de : a) 500-1000 n.m b) 800 n.m c) 1000 n.m d) 200 n.m e) 800-1000 n.m Aderenta bacteriilor la pelicula se explica prin mai multe mecanisme exceptand unul: a) Aderenta prin receptori de suprafata specifici sau enzime b) Aderenta prin mecanisme hidrofile c) Aderente prin structuri bacteriene specializate d) Aderenta prin mecanisme hidrofobe e) Aderenta prin mechanism electrostatic In componenta matricei placii bacteriene intra: a) Glicoproteine b) Imunoglobuline c) Complexe polizaharide-proteine produse de microorganismele din placa d) Celule fagocitare e) Produse de metabolism celular Substantele cu actiune toxica locala continute in matricea plcii bacteriene sunt: a) Enzimele litice b) Saruri de potasiu c) Endotoxine d) Metaboliti toxici cu greutate moleculara mica e) Metaboliti toxici cu greutate moleculara mare d

pag 8/109

2*

8/106

b,d

8/107

4*

8/107

a,c,d,e

8/107 -108

8/106

a,c,d

108

249

Factorii imunitatii nespecifice prezenti in saliva au urmatoarele caracteristici: a) Impiedica aderenta bacteriana b) Priveaza bacteriile de anumite cerinte metabolice c) Actioneaza toxic asupra bacteriilor d) Actioneaza litic asupra bacteriilor e) Produc acizi lactici Placa dentara tanara contne: a) Flora gram-pozitiva b) Flora gram-negativa c) Treponeme d) Coci e) Bacili Placa bacteriana subgingivala asociata suprafetei dentare are urmatoarele caracteristici: a) Are o structura apropiata de a placii supragingivale b) Bacteriile acopera suprafata coroanei dentare c) Bacteriile acopera suprafata radacinii dentare d) Flora bacteriana este gram-pozitiva e) Marginea apicala a placii este la nivelul epiteliului jonctional Portiunea apicala a placii subgingivale asociata suprafetei dentare este formata din: a) Dominant din coci gram-negativi cu orientare specifica b) Bacili gram-negativi fara o orientare specifica c) Bacili gram-negativi cu orientare specifica d) Bacili gram-pozitivi si gram-negativi e) Bacterii flagelate si spirochete Placa bacteriana subgingivala asociata epiteliului santului gingival are urmatoarele caracteristici: a) Contine un numar mare de bacterii flagelate si spirochete b) Se extinde pana in zona jonctiunii gingivo-dentare c) Bacteriile din aceasta zona nu mai pezinta matrice d) Bacteriile din aceasta zona au o orientare specifica e) Are aspect characteristic de perie cu tepi Mecanismele directe de patogenitate bacteriana sunt: a) Aderenta si colonizarea bacteriana subgingivala b) Invazia bacteriana in tesuturile parodontale c) Lizozimul, lactoferina si sistemul peroxidaza d) Actiunea nociva a unor factori sintetizati si eliberati din celula bacteriana e) Prezenta anticorpilor din clasa IgG in procent ridicat Speciile bacteriene producatoare de leucotoxina distrug: a) Leucocitele din lichidul santului gingival b) Lipopolizaharidul atasat membranei exterioare a peretelui celular c) Macrofagele d) Antigenele de invelis e) epiteliul gingival

a,b,c,d

8/125

a,d,e

8/110

10

a,c,d

8/110

11

8/110

12

a,b,c

8/111

13

a,b,d

8/120 -121

14

8/122

250

15

Factorii ce pot contribui la distructiile tisulare produsi de catre metabolitii bacterieni sunt: a) Acid butiric b) Amine c) Hidrogen sulfurat d) Dimetilsulfit e) Hialuronidaza Apararea nespecifica in parodontopatii este asigurata de: a) Integritatea anatomica a epiteliului jonctional b) Factori umorali prezenti in lichidul santului gingival c) Factori umorali prezenti in punga parodontala d) Prezenta exotoxinelor e) Factori celulari din tesut Factorii umorali de aparare antibacteriana: a) Sunt prezenti doar in saliva b) Sunt prezenti in saliva si in lichidul gingival c) Sunt prezenti doar in lichidul gingival d) Sunt reprezentati de lizozim, lactoferina, si sistemul peroxidaza e) Nu au un rol semnificativ in protectia fata de bolile parodontale In lichidul santului gingival sunt prezenti factorii de aparare cum sunt: a) Exototinele b) Endotoxinele c) Complementul extravazat din ser d) Anticorpi din clasa IgM in procent ridicat e) Anticorpi din clasa IgG in procent ridicat Complementul din lichidul gingival este activat de : a) Bacteriile opsonizate b) Produsele metabolice bacteriene c) Endotoxinele bacteriene d) Celule polimorfonucleare e) Macrofage Macrofagele elaboreaza enzime cu rol distructiv tisular cum sunt: a) Anticorpi din clasa IgG b) In procent mai mic anticorpi din clasa IgM c) Elastaze d) Hialuronidaze e) Factorul de necroza al tumorilor Titrurile de anticorpi au o tendinta de scadere treptata intr-un interval de: a) 8-10 luni dupa tratament b) 4 saptamani dupa tratament c) 8-12 luni dupa tratament d) 7 saptamani dupa tratament e) 4-6 luni dupa tratament Urmatoarele bacterii sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic: a) Porphyromonas gingivalis b) Actinobacillus actinomycetemcomitans c) Eikenella corrodens d) Treponema denticola e) Prevotella melaninogenica
251

a,b,c,d

8/122

16.

a,b,c,e

8/125

17.

b,d,e

8/125

18.

c,e

8/126

19.

a,b,c

8/126

20.

c,d,e

8/127

21.*

8/130

22.

b,c,e

8/130

23.*

Inflamatia gingivala se instaleaza in mod experimental pe model la un interval de: a) 7 zile dupa o igiena orala defectuaosa b) 10-21 de zile dupa o igiena orala defectuoasa c) 10-14 zile d) 9 zile e) 20-30 de zile Actinobacillus actinomycetemcomitans are urmatoarele caracteristici: a) Se coreleaza cu parodontopatia juvenila b) Se coreleaza cu gingivita bacteriana generalizata c) Se coreleaza cu parodontopatia rapid progresiva la adult d) Efectul distructiv se datoreaza endotoxinelor elaborate e) Efectul distructiv se datoreaza exotoxinei elaborate (leucotoxina) Efectul patogen al bacteriei Porfhyromonas gingivalis este dat de: a) Leucotoxina b) Factori antifagocitari c) Factori leucopenici d) Endotoxina lipopolizaharidica e) Colagenaza Tartrul dentar : a) Este un comple anorganic b) Este un complex organo-mineral c) Adera numai de suprafetele dentare d) Contine numai substante minerale e) Contine si componente organice Structura tartrului este dominate de : a) Complexe polizaharide-proteine b) Cristale anorganice de tip apatita c) Celule epiteliale descuamate d) Amestec de bacterii e) Leucocite In zona supragingivala a tartrului domina urmatoarele tipuri de bacterii : a) Bacterii filamentoase fara o orientare specifica b) Coci c) Bacili d) Bacterii filamentoase cu orientare in unghi drept e) Spirochete Tartrul supragingival : a) Are o culoare maro inchis b) Are o consistenta crescuta c) Este dispus sub forma unor depozite lamelare cu suprafata dura , neregulata d) Are o culoare alb-galben e) Imediat dupa depunere se disloca cu usurinta Componentele anorganice ale tartrului supragingival au urmatoarea structura cristalina: a) Hidroxiapatita (68%) b) wiltokita (21%) c) Fosfat octocalcic (31%) d) Hidroxiapatita (58%) e) Brusita (9%)
252

8/111

24.

a,c,e

8/112

25.

b,c,d

8/114

26.

b,e

8/137

27.*

8/138

28.*

8/138

29.

d,e

8/138

30.

b,d,e

8/140

44. Diagnosticul mbolnvirilor gingivo-parodontale (8, pag 189-201)

Nr. crt. 1 Enuntul intrebarii Semnele clinice ale parodontitei marginale cornice tipice pot fi: a) inflamaie gingival b) mobilitate dentar accentuat c) culoare roz-palid a gingiei marginale d) pungi parodontale e) depozite mari de plac i de tartru n parodontita marginal cronic diagnosticul se pune pe baza urmtoarelor criterii: a) leziunile distructive afecteaz parodoniul de susinere b) se asociaz frecvent cu boli generale c) crete mobilitatea dinilor d) evoluia este n general lent progresiv e) halena. Parodontitele agresive: a) sunt frecvent circumpubertare b) este cauzat genetic c) apare dup vrst de 35 ani d) disjunc ia gingiva-dentar se realizeaz rapid e) speciile microbiene cel mai frecvent ntlnite sunt Actinobacillus actinomycetemcomitans i Porphyromonas gingivalis Gingivitele descuamative apar n: a) lichen plan. b) sarcin. c) tulburri neuro-vegetative d) diabet. e) sclerodermie. n gingivitele din cursul tratamentelor cu antagoniti de calciu: a) mobilitate patologic prin edem b) gingie mrit de volum c) sngerri gingivale d) pungi adevrate e) medicamentele au aciune primar asupra gingiei Semnele histopatologice n gingivite sunt: a) jonciune gingiva-dentar integr b) eroziuni ale epiteliului sulcular c) distrucii de colagen mai reduse ca n parodontita adultului d) infiltrat inflamator predominant plasmocitar e) bogat infiltrate limfocitar T Aspectul clinic in gingivita indus de placa bacterian prezinta urmatoarele semne: a) singerare gingivala produs cu uurin b) modificri de culoare c) .modificri de volum d) Pierderea texturii de "gravur punctat" e) Frecvent dureri n mod spontan Testul BANA se bazeaz pe depistarea: a) metaboli ilor toxici b) elastazelor c) Treponema Denticola d) Actinobacillus actinomycetemcomitans e) Porphyromonas gingivalis Raspuns a, d, e pag 8/194

a, b, d

8/195

a, d, e

8/196

8/194

8/193

a,b,e

8/192

a,b,c,d

8/191

8/199

253

45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (8,pag205-219)

Nr. crt. 1 Enuntul intrebarii Cea mai veche clasificare a bolilor parodontale cuprinde a) boli inflamatorii: paradentite b) boli distrofice cu inflamaie redus c) paradontite de cauz sistemic d) paradentita marginal profund e) paradentita marginal superficial n grupul de afeciuni intitulate paradentosis, Becks, n 1929 include: a) atrofia presenil b) paradentosis prin traum ocluzal c) paradentosis prin lips ocluzal d) atropfa alveolar difuz e) paradentoma n 1940, BOX i MC CALL descriu urmtoarele forme de mbolnviri: a) gingivite acute i cronice b) periodontite simple c) parodontita marginal cronic superficial d) gingivozele e) parodontita rapid progresiv n categoria mbolnvirilor parodontale aprute n condiii degenerative sunt incluse: a) gingivoze de cauz sistemic b) manifestri degenerative ale esutului conjunctiv c) periodontoza avansat d) parodontita juvenil e) parodontita prepubertar Hiperplaziile gingivale au cauze diferite: a) infecioase (granulom piogen) b) endocrin (sarcin) c) medicamentoase d) sistemice e) traumatice PUCCI, n 1950 clasific bolile parodontale n: a) paradentita marginal incipient b) paradentita hipertrofic c) paradentita descuamativ d) paradentita localizat e) sindrom periodontal CARRANZA, n 1951 descrie: a) sindromul periodontal inflamator superficial i profund b) parodontita superficial c) parodontita medie d) parodontita complex e) parodontita agresiv ARPA, n 1955 propune clasificarea: a) parodontite b) parodontoze c) parodontome d) gingivite acute e) gingivite cronice
254

Raspuns a,b

pag 8/206

a, b, c, d 8/206

a, b, c

8/208

a,b,c

8/208

a,b,c

8/208

a,b,c,d

8/209

7*

8/209

a,b,c

8/209

10

11

12*

13

14

15

16

n 1996, CARRANZA JR descrie urmtoarele forme de mbolnvire parodontal, tip gingivit: a) gingivita marginal cronic b) gingivita acut neuro -necrotic c) leziuni care apar in SIDA d) gingivostomatita acut herpetic e) parodontit lent progresiv Dup Carranza Jr., parodontitele sunt clasificate n: a) parodontita lent progresiv a adultului b)parodontita rapid progresiv a adultului c)gingivite hiperplazice d)parodontita rapid progresiv precoce e)parodontita ulceronecrotic n 1996, Academia American de Parodontologie propune clasificarea: a) afeciuni gingivale b) periodontite cronice c) periodontite agresive d) periodontite i manifestri ale unor boli sistemice e) parodontoze Periodontitele i manifestrile bolilor sistemice, dup A.A.P. asociate n tulburrile hematologice sunt cele din : a) neutropenia dobndit b) cardiopatia ischemic c) accident vascular cerebral d) sindrom Down e) sindrom Cohen Tulburrile genetice asociate bolilor parodontale sunt: a) sindrom Down b) sindrom Papillon-Lefevre c) sindromul Chediak-Higaschi d) sindromCohen e) leucemia Afeciunile gingivale asociate sistemului endocrin sunt: a) gingivite asociate cu pubertatea b) gingivite asociate cu ciclul menstrual c) gingivite asociate cu sarcina d) gingivite asociate diabetului zaharat e) gingivite din deficiena acidului ascorbic Leziunile gingivale neinduse de plac sunt: a) leziuni asociate cu Neisseria gonorrhea b) leziuni asociate cu Treponema pallidum c) gingivostomatita herpetic primar d) candidoza gingival generalizat e) periodontite agresive Dup Armitage, n 1999, leziunile gingivale induse de plac sunt: a) gingivita ulcero-necrotic b) gingivita asociat de pubertate c) gingivita asociat de sarcin d) candidoza gingival e) fibromatoza gingival

a,b,c,d.

8/210

a,b, d, e

8/210

a,b,c,d

8/211

8/213

a, b, c,d 8/213

a,b,c, d

8/211

a, b, c, d 8/211

a,b,c

8/214

255

17

18

19

20

Reaciile alergice gingivale pot fi la: a) materiale de restaurare b) past de dini c) ape de gur d) alimente i aditivi alimentari e) injurii termice n gingivite este afectat numai parodoniul de nveli, respectiv: a) epiteliul b) corionul gingival c) sistemul ligamentar supra-alveolar d) sistemul ligamentar profund e) osul alveolar Criteriile de clasificare ale Catedrei de Parodontologie Bucureti: a) mecanismul de producere al bolii parodontale b) gradul de afectare al structurilor parodoniului marginal c) gradul de manifestare al inflamaiei d) distrofia e) sexul Gingivitele hiperplazice ca efect al unor medicamente sunt: a) gingivita hiperplazic prin hidantoin b) gingivita prin antagonisti de calciu c) gingivita hiperplazic prin ciclosporine d) gingivita prin utilizarea contraceptivelor e) gingivita ulcero-necrotic

a, b, c, d 8/215

a, b, c

8/217

a, b, c

8/217

a, b, c, d 8/218

256

46. Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale (8, pag 221-280)
Nr. crt. 1* Enunul ntrebrii Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara se mai numeste si, cu exceptia: a) gingivomatoza b) elefantiazis gingival c) fibromatoza gingivala ereditara d) fibromatoza familiara congenitala e) gingivita prepubertara Se descriu gingivite descuamative dupa administrarea de, cu exceptia: a) antibiotice b) saruri de au si ag c) citostatice d) aminofenazona e) salicilati Histopatologic, in pemfigus se constata urmatoarele manifestari gingivale: a) acantoza in stratul spinos b) hiperkeratoza excesiva a epiteliului c) aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale d) prezenta a numeroase fibre de oxytalan e) distructii intinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare si periodontale Incidenta hiperplaziei gingivale la bolnavii tratati cu ciclosporine este de cca: a) 15% b) 30% c) intre 3 si 85% d) intre 3 si 80% e) 45% Microorganismele implicate in etiologia parodontitei marginale rapid progresive sunt: a) Actinomyces naeslundii b) Capnocytophaga c) Fusobacterium nucleatum d) Veionella parvula e) Treponema denticola Manifestarile orale la bolnavii cu SIDA cuprind, cu exceptia: a) senzatii de arsura a mucoasei orale b) osteita a corticalei interne a crestei alveolare c) hiperpigmentatii ale mucoasei orale d) veruci orale e) angiomatoza bacilara Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de mai multi factori, cu exceptia: a) impactul alimentar cu actiune directa b) malpozitii dentare c) bruxismul d) bride cu insertie joasa e) obiceiuri vicioase
257

Raspu ns e

Pag. 8/245

2*

8/248

3*

8/249

4*

8/241

5*

8/258

6*

8/270-2

7*

8/275

8*

Lipsa contactului ocluzale se poate manifesta prin: a) reducerea grosimii ligamentului periodontal b) cresterea grosimii ligamentului periodontal c) radioopacitate crescuta a osului alveolar d) radioopacitate normala a osului alveolar e) cresterea spatiului dento-alveolar Afectiunile tumorale maligne gingivale cuprind, cu exceptia: a) fibromul gingival b) reticulosarcomul c) epiteliomul d) melanomul malign d) carcinomul SLOTS si RAMS descriu in parodontita refractara la tratament, urmatoarele microorganisme: a) Specii de streptococi b) Selemonas noxia c) Enterobacteriacee d) Capnocytophaga e) Actinomyces naeslundii Dimensiunile aftelor mici variaza intre: a) 0.1 - 1cm b) 0.2 - 1cm c) 0.5 - 2 cm d) 0.1 - 0.2 cm e) 0.4 - 2.5 cm Leziunea de baza in gingivitele descuamative, vezicula, are dimensiuni de pana la: a) 2 mm b) 3 mm c) 2.5 mm d) 1 cm e) 5 mm In gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara, suprafata gingiei are aspect de: a) coaja de portocala b) prundis c) feriga d) tumoral e) polimorf Gingivita ulcero-necrotica prezinta urmatorii factori favorizanti: a) deficitul de vitamine B1, B2, B6, C b) sifilis, anemii, tbc c) tumori maligne si benigne d) pericoronaritele e) traumatismul indirect al gingiei Gingivita si gingivostomatita din menopauza se caracterizeaza prin senzatii anormale de gust: a) sarat b) acru c) dulce d) acru si dulce e) sarat si acru
258

8/273-4

9*

8/278

m 10* c 8/268-9

11*

8/252

12*

8/248

13*

8/246

14*

8/242

15*

8/230

16 * Parodontita agresiva, rapid progresiva prezinta maximum de incidenta in jurul varstei de: a) 14 ani b) 20 ani c) 14-20 ani d) 30-35 ani e) 35-40 ani 17* Factorii favorizanti ai pericoronaritelor cuprind, cu exceptia: a) malpozitia dentara b) persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a molarului in curs de eruptie c) formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte d) persistenta unui lambou de mucoasa care acopera total suprafata ocluzala a molarului in curs de eruptie sau partial inclus e) persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a molarului partial inclus 18* Virusul herpetic supravietuieste la nivelul ganglionilor nervosi, de unde poate descinde pe cai nervoase in conditii favorizante prin, cu exceptia: a) expunere la soare sau la frig b) ciclu menstrual c) traumatisme d) vaccinari e) gripa, hepatita epidemica 19* Sindromul EHLERS-DANLOS se caracterizeaza prin: a) hipoplasticitatea pielii si a articulatiilor b) pseudotumori cutanate c) tulburari gastrointestinale si cardiovasculare d) albinism e) tulburari ale fagocitelor 20* In patogenia parodontitei agresive, rapid progresive au fost incriminate mecanisme ca: a) modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de levuri b) activarea policlonala a limfocitelor b c) alterari ale functiilor fagocitelor d) producerea de autoanticorpi fata de neutrofile e) producerea de autoanticorpi fata de elastan 21 Simptomatologia acuta a pericoronaritelor cuprinde urmatoarele simptome, cu exceptia: a) hiposalivatie b) halena c) adenopatie d) stare generala alterata e) formarea unui exsudat purulent deasupra capusonului mucozal 22 Parodontita pubertara poate fi asociata cu boli si tulburari genetice, cu exceptia: a) sindromul PLUMMER-VINSON b) boala MOELLER-BARLOW c) boala BOURNEVILLE d) sindromul EHLERS-DANLOS e) sindromul COHEN 23 Sunt implicate in etiologia parodontitei juvenile: a) Mycoplasma b) Treponema denticola c) Eubacterium nucleatum d) Spirochete e) Capnocytophaga sputigena
259

8/258

8/244-5

8/251

8/225

8/258

a,e

8/245

a,b,c

8/255

a,d,e

8/256

24

Conditiile favorizante ale transformarii Candidei albicans in intr-un microorganism agresiv, distructiv pentru epiteliul si corionul gingival sunt: a) boala ADDISON si boala BOURNEVILLE b) sarcina si utilizarea contraceptivelor c) hipertiroidismul d) scaderea rezistentei organismului in urma tratamentului unor tumori maligne cu citostatice si doze reduse de radiatii e) SIDA Sunt implicate in producerea gingivitei de pubertate: a) Campylobacter rectus b) Capnocytophaga c) Prevotella intermedia d) Porphyromonas gingivalis e) Aggregatibacter actynomicetemcomitans leziunea avansata in parodontita marginala cronica prezinta din punct de vedere histochimic cresterea nivelului si activitatii: a) fosfataza alcalina b) fosfataza acida c) pepsina d) citocromoxidaza
e) elastaza

b,e

8/252-3

25

b,c

8/227

26

a,b,d,e

8/223

27

Semnele clinice ale gingivitei de sarcina se accentueaza din luna: a) a II-a b) a III-a c) a V-a d) a VI-a e) se mentin constant Trombocitopenia secundara apare in: a) leucemii b) tumori benigne c) dupa iradieri masive sau reduse d) intoxicatii cu benzen e) tratamentul cu Dilantin Semne obiective in gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica: a) halena fetida intensa b) limitarea deschierii gurii prin trismus c) hipersalivatie vascoasa d) rigiditatea fetei e) papile interdentare cu aspect decapitat Complicatiile pericoronaritelor sunt: a) gingivita fibromatoasa b) gingivostomatita ulcero-necrotica c) edem laringian d) hipersalivatie e) hiposalivatie

a,b

8/229

28

a,d

8/236

29

c,d,e

8/243

30

b,c

8/245

260

31

Gingivita alergica se poate produce ca o reactie alergica la: a) extractul de Sapota Zapotilla b) unele componente din pastele de dinti c) dulciuri cu alune d) condimente e) fumatul excesiv In boala BEHET se intalnesc: a) afte bucale si genitale b) tromboflebite c) arterite d) tumori benigne e) adenopatie Forma localizata a parodontitei juvenile se caracterizeaza prin semne clinice in urmatoarele zone: a) molarii secunzi superiori si inferiori b) molarii primi superiori si inferiori c) incisivii superiori d) incisivii inferiori si superiori e) caninii superiori si inferiori Principalele semne de imbolnavire in parodontita juvenila sunt: a) pungi parodontale adevarate b) pungi parodontale false c) migrari patologice ale primilor molari, incisivilor si caninilor d) hiperestezia dentinara e) formarea de abcese parodontale in formele incipiente de imbolnavire Semnele leziunilor de tip distrofic sunt: a) retractie gingivala cu semne de inflamatie papilara si a gingiei fixe reduse b) fisuri STILLMAN si hipoestezie c) feston mccall si hipoestezie d) feston McCall e) hiperestezie Subiectiv, parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin: a) durerea este localizata b) apare mai frecvent dimineata si dispare dupa cateva miscari de masticatie c) apare mai frecvent dimineata si se accentueaza prin miscarile masticatorii d) intensitate medie e) durerea este localizata sau generalizata Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva prezinta urmatoarele semne clinice subiective: a) tulburari de fonatie in special legate de articularea fonetica a consoanelor t, d, b b) manifestari psihice anxios-obsesive exagerate c) tulburari de masticatie d) mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 e) semne de inflamatie gingivala mai accentuate fata de parodontita marginala cronica superficiala Chisturile gingivale: a) la nou-nascuti sunt situate pe linia mediana a boltii palatine b) la nou-nascuti sunt situate la numai in 1/3 superioara a gingiei vestibulare c) se numesc perle epstein cand sunt situate de-a lungul crestelor alveolare d) se numesc nodulii lui BOHN cand sunt situate de-a lungul crestelor alveolare e) nodulii lui BOHN provin din resturi ale lamei dentare
261

a,b

8/246

32

a,b,c

8/252

33

b,d

8/257

34

a,d

8/257

35

d,e

8/267

36

a,b

8/260

37

b,c

8/263

38

d,e

8/227

39

40

Formele clinice ale gingivitei cronice cuprind: a) papilita b) gingivita marginala c) gingivita difuza, care cuprinde papila interdentara si marginea gingivala libera, fara afectarea gingiei fixe d) gingivita difuza, care cuprinde doar marginea gingivala libera e) gingivita generalizata Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza: a) prurit gingival intens b) dureri intense la periaj si in timpul masticatiei alimentelor dure c) senzatie de usturime d) sangerari gingivale la periaj e) sangerari gingivale la masticatie

a,b,e

8/224

c,d,e

8/224

262

47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (8, pag 283-286)

Nr. crt. 1 Enuntul intrebarii Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt: a) pulpite acute totale b) necroze pulpare c) hiperestezia dentinara d) abcesul lojii sublinguale e) parodontite apicale subacute sau cronice Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate: a) este o complicatie a parodontitelor marginale cronice b) este localizat numai vestibular c) este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar d) se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocat e) toate de mai sus Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt: a) stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare b) stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare c) stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentare d) stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii excesive lichidului dentinar prin tubii dentinari e) nici unul din cele enuntate Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii: a) contact cu alimente acre sau dulci b) contact cu alimente solide sau lichide c) contact cu alimente calde (cel mai frecvent) d) contact cu peria de dinti e) poate aparea si spontan Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare: a) prezenta peliculei dobindite b) prezenta placii bacteriene c) fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzale d) depozite de tartru depuse la coletul dintilor e) efectuarea detartrajului ultrasonic Lacunele cuneiforme: a) apar n 1/3 medie a suprafetelor dentare b) apar la coletul dintilor c) apar mai frecvent vestibular d) au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dintelui e) reprezinta o lipsa de substanta In abcesul parodontal marginal: a) dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie b) testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative c) testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax d) apar frecvent adenopatii locoregionale e) percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind: a) tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm pina la 1,5 cm b) dintii limitanti sunt indemni de carie c) mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violacee d) consistenta abcesului este moale, depresibila e) consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma Raspuns b,c,e pag 8/283

a,c,d

8/283284

8/285

a,b,d

8/285

8/285

b,c,d,e

8/285

a,d,e

8/284

8/284

263

Nr. crt. *1

48.TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTITELOR MARGINALE (8/p.288-374) Enuntul intrebarii Rasp pag uns Tratamentul initial al gingivitelor si parodontitelor marginale consta in: c 8/289 a. reechilibrare dento-ocluzala b. tratament ortodontic c. tratamentul complicatiilor acute d. restaurari odontale e. tratamentde bioreactivare Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt: a. debridare gingivala b. indepartarea placii bacteriene prin periaj c. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile d. detartraj supragingival e. detartraj subgingival Dezavantajele periilor dentare cu peri naturali sunt a. sunt suple si se adapteaza la suprafetele dentare si gingivale b. nu produc lezari gingivale c. se degradeaza mecanic in timp relativ scurt d. nu retin apa si detritusurile organice e. flexibilitatea crescuta . Dezavantajele clorhexidinei sunt urmatoarele: a. este un agent antimicrobian foarte activ b. inhiba formarea placii bacteriene c. determina modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar d. dezvolta rezistenta din partea bacteriilor ,in timp e. determina sangerari gingivale Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale trebuie sa: a. sa fie instituit cat mai precoce b. sa fie simplu c. sa fie cat mai ieftin d. sa prezinte pauze mari intercalate intre perioadele de tratament e. sa prezinte o schema generala pentru un grup de pacienti In parodontita marginala cronica superficiala se recomanda ca tratament: a. simpla indepartara a factorilor locali este suficienta b. nu este necesara suprimarea microulceratiilor c. nu se recomanda biostimularea d. tratamentul este individualizat de la caz la caz e. tratamentul initial este singurul aplicat Igienizarea efectuata de catre medic urmareste: a. debridarea parodontala prin indepartarea placii bacteriene b. detartrajul supragingival c. tratamentul pierderii osoase d .tratamentul antimicrobian e. detartrajul subgingival profesional b 8/292

*2

*3

8/293

*4

8/292

*5

8/288

*6

8/289

*7

8/290

264

*8

Profilaxia primara a inflamatiei parodontiului marginal urmareste: a. rezolvarea formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginal b. urmareste prevenirea recidivelor c. aplicarea de paste cu antibiotice d. impiedecarea aparitiei gingivitelor cronice si a parodontitelor marginale e. aplicarea unui program special,individualizat Prin igienizare se intelege: a. actiuni terapeutice de indepartare a placii bacteriene,tartrului,detritusului organic si cementului necrotic b. actiuni ce vizeaza impiedecarea aparitiei inflamatiei parodontiului profund c. ca un ansamblu de manopere ce pot fi realizate doar de catre pacient d. nu utilizeaza substante medicamentoase ,antimicrobiene e. nu include chiuretajul radicular Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: a. vizeaza santul gingival b. peria se aplica in unghi 45grade fata de axul lung al dintelui c. are potential traumatic d. este indicata persoanelor sanatoase e. nu este o metoda usor de invatat In compozitia pastelor de dinti intra urmatoarele, cu exceptia: a. substante abrazive 30-35 % b. substante abrazive 95% c. formaldehida si fluoruri d. triclosan e. unele substante cu actiune antimicrobiana: clorhexidina,sanguinarina Fluorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme, mai putin: a. reducerea glicolizei b. inhibarea formarii stratului polizaharidic sintetizat de celulele microbiene c. diminuarea energiei de suprafata a smaltului,actionand ca agenti tensioactivi d. ataca enzimele microbiene e. creste fixarea proteinelor la hidroxiaapatita Instrumentele manuale de detatraj cuprind urmatoarele, cu exceptia: a. Seceri b. Sapaligi c. Chiurete d. Sonde parodontale e. Razuse Caracteristicile chiuretelor Gracey sunt: a. Au doua muchii taioase b. Suprafata faciala se situeaza la un unghi de 90 de grade fata de axul longitudinal al primei parti pasive c. Sunt active in toate zonele si suprafetele radiculare d. Sunt chiurete universale e. Partea activa, mai ales in treimea terminala sau frontala, se adapteaza cel mai bine pe supraftele curbe ale radacinii

8/291

*9

8/292

*10

8/296

*11

8/304

*12

8/331

*13

8/309

*14

8/314

265

*15

*16

*17

*18

*19

*20

Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt urmatoarele, mai putin: a. Detatrajul santului gingival b. Detatrajul supragingival c. Detatrajul subgingival din pungile parodontale d. Chiuretajul radicular e. Chiuretajul tesutului de granulatie Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete NU sunt urmatoarele: a. Bolnavii cu diabet zaharat neechilibrat b. Bolnavi cu boli infectioase, contagioase c. Hiperestezie dentara accentuata d. Puratori de stimulator cardiac e. Copii mici Produse care contin CHX pentru uz stomatologic sunt urmatoarele, cu exceptia: a. Solutii pentru clatirea gurii cu 0.05% CHX b. Geluri 2% c. Geluri 0.2% d. Lacuri de protectie e. Periochip Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt urmatoarele: a. Prevenierea depunerii placii microbiene b. Stimularea depunerii placii microbiene c. Parodontite apicale d. Abcese vestibulare e. Epulis gingival Sanguinaria: a. Are actiune antiseptica slab eficienta asupra placii microbiene b. Efecte secundare mai accentuate decat ale clorhexidinei c. Risc pentru aparitia leziunilor precanceroase la nivelul cavitatii bucale d. Folosita in combinatie cu saruri de potasiu e. Reduce depunerea de placa cu 30-80% Compusii de amoniu cuaternar: a. Determina iritatii ale mucoaselor b. Eficienta mai mare decat a CHX c. Nu dau senzatie de arsuri linguale d. Nu dau coloratii ale dintilor e. Se foloseste in paste de dinti

8/316

8/325

8/329

8/329

8/330

8/331

266

49. Imobilizarea dintilor parodontotici (8, pag 427-461)

Nr. crt. *1 Enuntul intrebarii Imobilizarea dintilor parodontotici: a) constituie un mijloc terapeutic de echilibrare functionala in cadrul tratamentului complex al parodontopatiilor b) apartine timpului protetic curativ-corectiv c) reprezinta o masura profilactica d) se realizeaza in exclusivitate la tineri e) este contraindicata la persoanele cu diabet zaharat Imobilizarea dintilor parodontotici este cu atat mai eficace cu cat: a) dintii sunt mai putin mobili b) este mai mare recesiunea c) poligonul de imobilizare este mai mare d) mobilitatea dintilor este mai crescuta e) poligonul de imobilizare este mai mic Caninii sunt deplasati: a) de fortele verticale cu o directie perpendiculara pe planul sagital b) de fortele sagitale sub un unghi c) de fortele orizontale d) de fortele transversale cu o directie oblica la cca 450 fata de planul sagital e) de fortele transversale cu o directie oblica la cca 450 fata de planul frontal Angrenarea dintilor mobili trebuie sa se realizeze: a) la nivelul cingulumului b) cat mai aproape de marginea incizala sau de suprafata ocluzala c) in treimea coronara a radacinii d) cat mai departe de marginea incizala sau de suprafata ocluzala e) cat mai aproape de hypomoclion Care dintre urmatoarele afirmatii apartin principiului biologic al imobilizarii dintilor parodontotici? a) imobilizarea sa includa numarul minim suficient de dinti b) sistemuld de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena artificiala c) realizarea sistemului de imobilizare trebuie sa respecte organul pulpar d) restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilar e) restabilirea functiei masticatorii Care dintre urmatoarele reprezinta princii de imobilizare? a) principiul bio-mecanic b) realizarea poligonului de sustinere c) angrenarea multidirectionala d) locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare e) extinderea maxima Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor mobile de imobilizare: a) se pot corecta unele defecte aparute in cursul purtarii lor b) exercita asupra parodontiului microtraumatisme repetate c) sunt costisitoare d) pret de cost scazut e) nu necesita prepararea dintilor Care dintre urmatoarele reprezinta dezavantaje ale sistemelor mobile de imobilizare: a) exercita asupra parodontiului microtrumatisme repetate b) necesita sacrificiu de substanta dentara c) determina solicitari nefiziologice d) nu se pot combina cu o proteza mobila e) nu se pot igieniza corespunzator
267

Rasp uns a

pag 8/427

*2

8/429

d,e

8/429

*4

8/431

b,c,d

8/4312

c,d,e

8/4289

a,d,e

8/432

a,c

8/432

10

11

12

13

14

15

16

Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici trebuie luate in considerare o serie de circumstante: a) varsta pacientului b) disponibilitatea financiara a pacientului c) starea organului pulpar d) gradul de imbolnavire parodontala a dintilor e) sistemul de imobilizare preconizat Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: a) profilactic b) pulpa dentara prezinta o reactivitate scazuta evidentiata prin teste de vitalitate c) la dintii cu pungi parodontale foarte profunde care ajung pana in zona parodontiului apical d) terapeutic pentru a opri in evolutie parodontopatia e) cand imobilizarea se va face cu dispozitiv de imobilizare mobil Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: a) la dintii cu procese carioase mari b) la dintii cu procese periapicale c) la dintii care au suferit traumatisme accidentale d) la dintii cu modificari discrete de culoare, chiar daca raspund la testele de vitalitate e) la pacientii varstnici Imobilizarea temporara este un procedeu terapeutic ce are drept scop: a) redarea fizionomiei b) protezarea breselor edentate c) restabilirea functionala d) repozitionarea mandibulei fata de maxilar e) grabirea vindecarii parodontale In functie de relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati, imobilizarea poate fi: a) dento-dentara b) pericoronara c) intracoronara d) dento-parodontala e) extracoronara Imobilizarea semipermanenta: a) are caracter temporar, de lunga durata b) are caracter temporar, de scurta durata c) este realizata din materiale compozite d) necesita controale si reinnoiri periodice e) este realizata din ligaturi metalice sau nemetalice Imobilizarea cu ligaturi nemetalice din fir de matase sau mase plastice: a) sunt vizibile b) pot dezvolta forte ortodontice c) nu dezvolta forte ortodontice d) favorizeaza retentiile alimentare e) se pot aplica atat frontal cat si lateral In cazul ligaturii de sarma care inglobeaza un numar crescut de dinti, pot apare forte de tensiune active care duc la: a) ingresiuni b) eruptii active c) torsionari d) deplasari vestibulo-orale e) nu apar forte de tensiune active
268

c,d,e

8/434

b,c

8/435

a,c,d

8/435

c,e

8/441

b,c,e

8/442

a,c,d

8/442

b,d

8/442

a,b,c ,d,

8/443

17

Dezavantajele imobilizarii prin ligatura de sarma sunt: a) protejeaza foarte bine partile moi invecinate: buze, obraji, limba b) constituie factor de retentie pentru detritusurile fermentabile c) necesita activari periodice surse potentiale de rupere a sarmei d) ofera posibilitate de curatire si autocuratire ideale e) poate aluneca spre cervical sau spre incizal Care dintre urmatoarele constituie instrumentar si materiale necesare imobilizarii prin ligatura de sarma in 8? a) 2 pense hemostatice b) 2 pense dentare c) lampita de spirt d) sarma de vipla de 0,25 mm diametru e) sarma de vipla de 0,5 mm diametru Sina MAMLOCK prezinta: a) risc de fracturare a dintilor b) rezistenta c) rigiditate deosebita d) risc redus de decimentare e) risc crescut de percolare Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor de imobilizare pericoronare? a) rezistenta in timp la solicitarile functionale este mare b) rezistenta in timp la solicitarile functionale este mica c) permit inlocuirea dintilor lipsa d) se pot produce abraziuni cu modificarea rapoartelor ocluzale initiale e) nu exista riscul decimentarii deoarece fortele masticatorii nu actioneaza asupra nici unei portiuni libere, descoperite a coroanelor dentare La imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile, realizata cu concursul laboratorului de tehnica dentara, componenta mobilizabilapoate fi reprezentata de: a) coroane telescopice b) butoni si capse c) culise (sistemul ALDER) d) coroane fixate printr-o sina orala cu pivoturi e) pivoturi fixate in cilindri cu fund orb Aparatele de imobilizare formate din bare de incrustatii: a) sunt reunite prin sudare b) sunt turnate monobloc c) sunt flexibile d) sunt rezistente e) sunt plasate in apropierea parodontiului Aparatul de imobilizare ELBRECHT a) este constituit dintr-un conector metalic oral b) este constituit din doi conectori dentari vestibular si oral c) produce in timp accentuarea mobilitatii dentare d) protejeaza dintii parodontotici fata de fortele care actioneaza in axul lor e) conectorii dentari sunt reuniti prin bare transversale plasate sub punctul de contact Pentru imobilizarea cu anse de sarma in U instracoronar si intraradicular: a) se pastreaza vitalitatea dintilor b) se foloseste sarma de vipla rotunda cu diametrul de 0,9 mm c) se folosesc anse prefabricate din sarma de vipla d) se foloseste sarma de vipla cu diametrul de 0,25 mm e) se devitalizeaza dintii in prealabil
269

b,c,e

8/444

18

a,c,d

8/444

19

b,c,d

8/457

20

c,e

8/460

21

a,c,d ,e

8/459

22

a,b,d

8/458

23

b,c

8/458

24

b,e

8/454

25

26

*27

28

29

30

Sistemul de imobilizare Indenta Splint System: a) se aplica la nivelul dintilor frontali superiori b) se aplica la nivelul dintilor laterali c) foloseste microbare de otel d) microbarele se fixeaza cu microsuruburi parapulpare e) microbarele se fixeaza cu microsuruburi intrapulpare dupa devitalizare Imobilizarea permanenta realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de tehnica dentara, pentru zona laterala, a) necesita realizarea unui sant mezio-distal cu adancime de 2mm b) necesita devitalizarea prealabila a dintilor c) solidarizeaza unul sau mai multi dinti laterali mobili, flancati obligatoriu de dinti ferm implantati d) foloseste sarma de vipla semirotunda cu diametrul de 2 mm e) necesita continuitate la 1 mm sub punctul de contact Sistemul anterior splint grid foloseste: a) plase de material plastic sau reticul de sarma cu latime de 4-5 mm si grosime 0,2 mm b) reticul de sarma cu latimea de minim 1 cm c) plase de material plastic prefabricate d) plase de sarma fabricate in laboratorul de tehnica dentara e) o atela metalica turnata, cu latime de 2 mm si grosime de 0,5 mm Gutierele din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile: a) sunt flexibile b) sunt imobilizari de lunga durata c) se pot cimenta pe dinti d) sunt rigide e) sunt destinate imobilizarii temporare Pentru confectionarea gutierei din material acrilic transparent se folosesc folii de material termoplastic cu grosime variabila: a) 0,75 mm b) 1 mm c) 0,25 mm d) 1,5 mm e) 0,5 mm Principiul tensiunii controlate: a) se aplica imobilizarilor cu materiale compozite b) se aplica imobilizarilor prin ligaturi de sarma c) este un principiu activ al unei imobilizari eficiente d) urmareste obtinerea unor efecte ortodontice e) necesita control periodic al imobilizarii si activarea acesteia

b,c,d

8/454

b,c

8/454

8/451

c,d,e

8/450

a,b,d

8/450

b,c,e

8/448

270

50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament (8,pag. 465-477)

1 Tratamentul n gingivita cronic simpl, necomplicat urmrete: a) depistarea factorilor locali b) instruirea pacientului asupra periajului corespunztor c) debridarea gingival d) detartraj e) operaie cu lambou Tratamentul gingivitei de pubertate const n: a) ndeprtarea tartului supra i subgingival b) educarea gravidelor pentru igiena bucal corect c) tratament chirurgical cu adiie de os d) antibioterapie e) tratament antiviral n timpul sarcinii trebuie evitate: a) radiografiile b) edinele scurte cu schimbarea poziiei eznd n clinostatism uor oblic c) cltiri cu soluii antiseptice d) detratraj supragingival e) periaj profesional Tratamentul local al gingivitelor hiperplazice medicamentoase const n: a) reducerea fenomenelor acute sau subacute b) splturi cu soluii antiseptice c) aplicaii de colutorii complexe cu antibiotice d) operatii cu lambou e) chiuretaj parodontal La bolnavii cu epilepsie se impun urmtoarele msuri: a) colaborarea cu medicul psihiatru b) asigurarea unui ambient de linite c) evitarea aglomeraiei d) evitarea zgomotelor e) aplicarea unor aparate ortodontice n cazul declanrii unei crize epileptice se procedeaz astfel: a) pacientul va fi ferit de lovirea cu elemente dure b) capul va fi aplecat nainte i n jos c) administrarea intravenos sau intramuscular de diazepam 0,010 g d) nu se administreaz oxigen e) se administreaz prednison Tratamentul de urgen n GUN const n: a) splturi bucale largi cu soluii antiseptice b) aplicaii locale cu colutorii de antibiotice i antiinflamatorii c) detartraj supra i subgingival d) antibioterapie e) gingivectomie localizat Tratamentul preventiv al pericoronaritelor const n: a) decapuonarea chirurgical la nivelul molarului de minte incomplet erupt b) splturi antiseptice abundente c) instilaii de colutorii cu antibiotice d) aplicarea unui dren din me iodoformat d) antibioterapie e) chiuretajul in camp deschis a molarului semiinclus a,b,c,d 8/465

2*

8/466

3*

8/466

a, b, c

8/468

a, b, c,d 8/468

a, b, c

8/468

a, b, d

8/469

8*

8/470

271

10

11

12

13

14

15

16

17

Splturile bucale n tratamentul gingivitei herpetice se realizeaz cu: a) cloramin 3 %0 b) permanganat de potasiu c) ceai de mueel d) soluie de Romazulan e) ap oxigenat Produsul NIVCRISOL-D ce se aplic pe mucoasa ulcerat conine: a) propolis b) antibiotice c) cortizon d) tetraborat de sodiu e) tetraciclin Medicaia antiviral administrat n gingivita herpetic este: a)Tetraciclin b) Negamicin B c) Zovirax d) Acyclovir e) Romazulan n tratamentul gingivitei herpetice se administreaz: a) RODILEMID, soluie injectabil b) hiposulfit de sodiu c) vitaminoterapie d) aplicaii locale cu Orthochrome e) NIVCRISOL-D Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale const n: a) debridare gingival b) detartraj c) tratament antimicrobian i antiinflamator d) tratament chirurgical e) antibioterapie Tratamentul parodontitei marginale agresive const n: a) debridare gingival b) detartraj c) tratament antimicrobian local d) tratament cu antibiotice e) medicaie antiviral n tratamentul retraciilor gingivale, edinele de periaj se fac astfel: a) periaj obligatoriu seara dup mas b) periaj nainte de culcare c) periaj de 3 ori/zi d) periaj dup fiecare mas e) periaj nainte i dup mese Tratamentul de urgen al abcesului parodontal marginal const n: a) incizie la nivelul bombrii maxime b) ndeprtarea exsudatului purulent c) splare abundent cu soluii antiseptice d) aplicarea unei lame de dren e) chiuretaj parodontal Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal const n: a) chiuretaj subgingival b) antibioterapie c) aplicarea unei lame de dren d) gingivectomie e) operaie cu lambou la pluriradiculari
272

a,b,c,d

8/470

a, d

8/471

c, d

8/471

a,b,c, e

8/471

a,b c,d

8/472

a b,c,d

8/472

a,b

8/473

a,b,c,d

8/475

a,d, e

8/475

18

19

20

Tratamentul hiperesteziei dentinare se realizeaz prin: a) ndeprtarea complet a plcii bacteriene b) atingeri cu glicerin cald c) aplicaii de cristale de clorur de zinc d) impregnri cu antibiotice e) aplicaii de solutie clorur de calciu Substane cu aciune desensibilizant n pastele de dini sunt: a) triamcinolon b) penicilina V c) clorur de stroniu d) nitrat de potasiu e) citrat de sodiu Bolile generale ce stau n atenia medicului stomatolog sunt: a) boli cardiovasculare b) diabet c) epilepsia d) leucemiile e) parodontita apical cronic

a, b,c,e

8/475

c, d, e

8/476

a,b,c,d

8/477

273

51. OCLUZIA DENTAR (pg. 25 - 76)

1. Despre planul de ocluzie se poate afirma c: a. este o suprafa plat, neted b. conine curbele de ocluzie transversale i sagitale c. trece prin toi cuspizii vestibulari i marginile incizale ale dinilor mandibulari, precum i vrfurile cuspizilor linguali d. permite utilizarea la maxim a contactelor dentare n decursul variatelor funcii e. permite realizarea de contacte funcionale simultane, secvenial, pe cte o zon a arcadei R: b, c, d Pag: 26, 27 2. Teoria lui Monson: a. se mai numete teoria sferei b. se mai numete teoria cilindrilor c. susine c exist o sfer cu centrul la nivelul glabelei, la distan egal de suprafeele ocluzale ale dinilor posteriori i de centrele condiliene d. susine c exist o serie de cilindrii cu axe instantanee de rotaie ce trec prin condili e. descrie axele dentare ca mijloc de distribuire optim a solicitrilor ocluzale i care genereaz curbele de ocluzie R: a, c, e Pag: 28 3. Planul de ocluzie se situeaz ntr -o poziie bine precizat fa de anu mite repere cranio-faciale ce determin planurile de referin: a. planul Camper b. planul de la Frankfurt c. planul facial d. planul lui Saizar e. planul bazal mandibular R: a, b, e Pag: 28 4. Articulatoarele utilizeaz ca referin: a. planul Camper b. axa de masticaie c. planul bazal mandibular d. planul de la Frankfurt e. planul lui RICH R: d Pag: 28 5. Conceptul de stabilitate ocluzal implic intricarea urmtorilor factori: a. determinantul anterior (ghidajul anterior) b. determinantul anterior (dentar) c. determinantul funcional (neur o-muscular) d. determinantul posterior (dinii laterali) e. determinantul posterior (articular termporo-mandiular) R: b, c, e Pag: 30 6. Elementele de morfologie dentar cu rol de sprijin al ocluziei sunt: a. cuspizii platinali ai premolarilor i molarilor inferiori b. cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor superiori c. marginile libere ale caninilor inferiori i cele incizale ale incisivilor inferiori d. cuspizii platinali ai premolarilor i molarilor superiori
274

e. cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor inferiori R: c, d, e Pag: 30 7. n cadrul rapoartelor normale de ocluzie corespondenele de angrenare ale acestor elemente morfologice dentare sunt urmtoarele: a. pentru stopurile de clasa I: cuspizii palatinali ai premolarilor i molarilor contacteaz foset ele distale ale dinilor omologi inferiori, exceptnd cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care contacteaz fosetele centrale antagoniste b. pentru stopurile de clasa I: cuspizii vestibulari ai premolarilor i cei mezio -vestibulari ai molarilor realizeaz puncte de sprijin cu creasta marginal a omologului i cea distal a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi i a celor de minte i cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior contacteaz tripodic cu foseta central antagonist c. pentru stopurile de clasa a II-a: marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijin pe feele palatinale ale grupului frontal superior, infracingular d. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii palatinali ai premolarilor i molarilor contacteaz fosetele distale ale dinilor omologi inferiori, exceptnd cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care contacteaz fosetele centrale antagoniste e. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii vestibulari ai premolarilor i cei mezio-vestibulari ai molarilor realizeaz puncte de sprijin cu creasta marginal a omologului i cea distal a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi i a celor de minte i cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior contacteaz tripodic cu foseta central antagonist R: b, d Pag: 30, 31 8. Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari i cei linguali mandibulari sunt: a. asigur conducia mandibulei n micrile de protruzie b. nu permit migrri ale dinilor c. anuleaz componentele orizontale ale forelor ocluzale, fiind denumii din acest motiv cuspizi de echilibru d. prin versanii lor de ghidaj asigur conducerea mandibulei n micrile de lateralitate e. menin dimensiunea vertical de ocluzie R: c, d Pag: 32 9. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate: a. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanilor interni ai cuspizilor orali superiori b. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanilor interni ai cuspizilor orali inferiori i vestibulari superiori c. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanilor externi ai cuspizilor orali superiori d. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanilor interni ai cuspizilor orali superiori i vestibul ari inferiori e. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanilor exteni ai cuspizilor orali inferiori i vestibulari superiori R: a, b Pag: 32 10. Concepia "freedom n centric" presupune: a. RC IM b. RC = IM c. deglutiia se efectueaz n IM d. deglutiia se efectueaz n RC e. contacte dento-dentare la toi dinii frontali i laterali R: a, c, e Pag: 33 11. Concepia gnatologic presupune: a. RC IM b. RC = IM c. n lateralitate funcie de grup d. n lateralitate protecie canin
275

e. contacte la dini posteriori, dar la cei anteriori inolcuzie pentru protecia mutual n propulsie R: b, d, e Pag: 33 12. Asemnrile dintre concepiile ocluzologice "freedom n centric" i gnatologic sunt: a. lipsa contactelor pe partea de balans n lateralitate b. raport ocluzal tripodic cuspid/foset c. n lateralitate protecie canin d. ghidaj incizal n protruzie e. deglutiia se efectueaz n IM R: a, d Pag: 33 13. Mijloacele specifice medicinei dentare neuromusculare sunt: a. analiza computerizat a ocluziei statice i dinamice b. electromiografia c. stimularea electric transcutanat d. ultrasonografie e. posturometrie R: a, b, c, d, e Pag: 34 14. Dup Korber, ocluzia funcional este caracterizat de urmtorii factori: a. factorul cantitativ = contacte dentare multipoziionale b. factorul timp = contacte dentare simultane c. factorul continuitii suprafeelor ocluzale = alunecarea dento-dentar fr obstacole d. factorul for = repartizarea uniform a solicitrilor ocluzale e. factorul form = lipsa edentaiilor R: b, d Pag: 36 15. Urmtoarele afirmaii sunt valabile pentru articulaia temporo-mandibular: a. panta tubercului articular are o nclinaie de 5 - 55, cu o medie de 33 b. condilul mandibulei are o form sferic, cu un diametru de 20 mm c. este de tip ginglimo-artroidal d. prelungirile axelor lungi condiliene formeaz un unghi deschis anterior, cu valori cuprinse ntre 140 - 160 e. meniscul articular are form de lentil biconcav i este vascularizat R: a, c, d Pag: 36 16. Rolurile meniscului articular sunt: a. separ cavitatea articular n dou compartimente: superior umplut cu lichid sinovial i inferior fr lichid sinovial b. transform cele dou suprafee articulare n congruene c. faciliteaz propulsia mandibulei d. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulaiilor e. datorit inervaiei zonei centrale, contribuie la modularea cinematicii mandibulare R: b, c, d Pag: 37 17.Ligamentele articulaiei temporo-mandibulare sunt urmtoarele, cu excepia: a. ligamentul ncruciat b. ligamentul temporo-mandibular c. ligamentul sfeno-mandibular d. ligamentul stilo-mandibular e. ligamentul medial R: a Pag: 37

276

18. Inducerea clinic a relaiei de postur se obine prin: a. testul Wild: pacientul pronun cuvinte ce conin fonema "S" b. poziionarea bolnavului cu capul sprijinit c. testul Robinson: veveri, ferfeni d. numrtoarea de la 60 la 70 e. efectuarea deglutiie R: c, e Pag: 44 19. Factorii loco-regionali ce influeneaz poziia de postur a mandibulei sunt: a. caracterul respiraiei (respiraia oral) b. poziia capului i a gtului c. spasme msculare ca cele din boala parkinson sau din miastenie d. afeciunile ATM e. intoxicaii medicamentoase (stricnin) R: a, b, d Pag: 45 20. Reperele relaiei centrice sunt: a. articular: condilii centrai n cavitile glenoide b. muscular:echilibru tonic anti-gravific c. osos: dimensiunea vertical centric egal cu a etajului mijlociu d. dentar: evidenierea spaiului minim de vorbire e. lingual: existena spaiului Donders R: a, c Pag: 45 21. Determinarea relaiei centrice la pacientul dentat se poate realiza prin urmtoarele metodele, cu excepia: a. Lauritzen-Barrelle b. Champer c. Dawson d. Jankelson e. Ramfjord R: b Pag: 48 22. n cadrul metodei Ramfjord de determinare a relaiei centrice: a. pacientul este aezat n poziie culcat, cu capul n uoar extensie, astfel ca brbia s fie ndreptat n sus, iar gtul ntins b. se utilizeaz miomonitorul c. pacientul este aezat n fotoliu, relaxat, cu tetierea aezat occipital, iar sptarul la un unghi de 60 - 70 d. pacientul este sftuit s sprijine limba n zona anterioar a palatului i execute micri lente e. se utilizeaz jigul anterior R: c Pag: 48 23. Despre triunghiul lui Spirgi se poate afirma: a. descrie libertatea de micare a cuspidului de sprijin "in centric" b. are o baz de 2 mm orientat anterior c. are o nlime de 1,25 - 1,5 mm d. mai poart denumirea de "triunghi de toleran lateral" e. vrful triunghiului este reprezentat de IM R: a, e Pag: 53 24. Conform clasificrii gnatologice a relaiilor ocluzale statice, dup Dawson: a. Tip I = Intercuspidarea maxim (IM) n armonie cu o relaie centric (RC) verificabil b. Tip II = Intercuspidarea maxim n armonie cu o "postur centric adaptat" (ocluzie habitual) c. Tip II A = Condilii trebuie s se deplaseze de la RC verificabil pentru a realiza IM d. Tip III = Condilii trebuie s se deplaseze de la postura centric adaptat pentru a realiza IM
277

e. Tip IV = Relaia ocluzal este ntr -o faz de alterare continu, datorit deformrii progresive ai instabilitii ATM. R: a, e Pag: 56 25. Morfologia ocluzal a dinilor este direct influenat de unghiul Bennett i distana intercondilian, astfel : a. cu ct unghiul Bennett este mai mare, cu att relieful ocluzal trebuie s fie mai ters b. cu ct distana intercondilian este mai mare, cu att unghiul delimitat pe feele ocluzale ale dinilor ntre traiectoriile de laterotruzie i mediotruzie va fi mai mic c. cu ct micarea Bennett este mai ampl, cu att mai mare este valoarea ungiului Bennett d. cu ct micarea Bennett are o direcie mai posterioar, cu att unghiul Bennett este mai mare e. cu ct unghiul Bennett este mai mare, cu att mai accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene R: a, b, c, d Pag: 59 26. n cadrul analizei cinematicii mandibulare n plan orizontal, se constat: a. condilul de partea lucrtoare (condilul pivotant) execut o rotaie i o deplasare spre anterior n cavitatea glenoid, denumit micare bennett (lateral side shift) b. micarea bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm , n funcie de configuraia cavitii glenoide i de laxitatea capsulei atm de partea respectiv c. traiectoria condilului pivotant se nscrie ntr-un con, denumit conul lui Guichet d. condilul pivotant efectueaz o micare de rotaie i translaie nainte, n jos i medial e. deplasarea condilului pivotant se mai numete i unghiul lui Bennet R: b, c Pag: 60 27. n cadrul analizei cinematicii mandibulare n plan sagital, n diagrama lui Posselt, se pot recunoate urmtoarele repere: a. poziia de relaie centric b. poziia cap la cap c. poziia test n lateralitate d. angrenajul invers vestibular e. deschiderea maxim a gurii R: a, b, e Pag: 59 28. n cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice, sunt normale urmtoarele rapoarte: a. n sens vertical, arcada maxilar circumscrie arcada mandibular b. n sens sagital, overjet cuprins ntre 0 2 mm c. n sens transversal, ocluzie psalidodont d. n sens vertical, overjet ntre 0 i 1/3 e. n sens sagital, axa caninului superior se prelungete cu axa caninului inferior R: b Pag: 31 29. Triunghiul lui Spirgi: a. este echivalent cu long-centric b. este echivalent cu wide-centric c. este echivalent cu freedom in centric d. este echivalent cu spaiul minim de vorbire e. este echivalent cu ocluzia habitual R: c Pag: 53 30. Muchii responsabili cu dinamica mandibular sunt: a. muchi ridictori: temporal, maseter, pterigoidian intern b. muchi cobortori: digastric, maseter, milohioidian c. muchi propulsori: pterigoidian extern, maseter, temporal pterigoidian intern d. muchi retropulsori: temporal, maseter, pterigoidian extern e. muchi responsabili cu lateralitatea: temporal, maseter, pterigoidian intern, pterigoidian extern
278

R: a Pag: 39

279

52. SINDROMUL ALGODISFUNCIONAL AL ATM (pg77-146) 1.Toxemia stafilococic coagulazo -negativ prezint urmtoarele simptome musculo scheletale: A. Durere n musculatura masticatorie B. Cracmente sau blocaje articulare C. Glosodinie D. Durere sau sensibilitate la nivelul gtului i umerilor. E. nici una dintre cele de mai sus Raspuns corect: A,B,D 2. Diagnosticul diferenial ntre disfunciile artrogene i cele miogene se poate stabili prin : A. rspunsul la testele de solicitare a articulaiilor temporo -mandibulare B. apelul dinilor C. parodontogram D. caracteristicile devierii liniei mediene a mandibulei la deschiderea gurii E. blocajul anestezic Rspuns corect: A,D,E 3. Limitarea deschderii gurii ca efect al disunciei A. Apare la 25-30 mm B. se instaleaz endfeel-ferm la deschiderea pasiv C. poate apare oricnd pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii D. se carcterizeaz prin endfeel elastic. E. nici una dintre cele de mai sus Rspuns corect: A,B 4. Limitarea deschderii gurii ca e fect al disfunciei musculare : A. Apare la 25-30 mm B. se instaleaz endfeel-ferm la deschiderea pasiv C. poate apare oricnd pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii D. se carcterizeaz prin endfeel elastic. E. nici una dintre cele de mai sus Rspuns corect: C;D 5. Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauz articular dac: A. apare la nceputul traiectoriei de deschidere i revine la linia median nainte de 30 -35 mm B. viteza de deschidere a gurii influeneaz devierea C. este inconstant D. nu se asociaz cu zgomote articulare E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect: A, B, 6. Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauz muscular dac: A. apare la nceputul traiectoriei de deschidere i revine la linia median nainte de 30-35 mm B. viteza de deschidere a gurii influeneaz devierea C. este inconstant
1

articulare

280

D. nu se asociaz cu zgomote articulare E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect: C, D 7. Testele statice (solicitarea articu laiei): A. verific starea funcionala a structurilor musculare oro -faciale B. se realizeaz poziionnd condilii mandibulari n poziia lor stabil musculo -scheletic C. se realizeaz cernd pacientului diferite deplasri ale mandibulei la care opertorul se opune D. solicitarea structurilor articulare produce durere n orice condiii E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect: A;B;C 8. Testele funcionale pasive: A. se pot realiza far durere n cazul articulaiilor sntoase B. sunt reprezentate de translaiea, traciunea i compresia articulaiei ca i teste diagnostice C. sunt reprezentate exclusiv de translaie ca i test diagnostic D. sunt reprezentate numai de traciunea i transaliea articulaiei ca i teste diagnostice E. se realizeaz cu durere n orice condiii Rspuns corect: A, B 9. Coloana cervical influeneaz poziia i mobilitatea mandibulei astfel: A. existena unei relaii directe ntre postura n extensie a capului i gtului i adoptarea unei posturi retrognate a mandibulei B. existena unei relaii directe ntre postura n extensie a capului i gtului i adoptarea unei posturi prognate a mandibulei C. influenarea motilitii mandibulare D. influenarea nchiderii gurii E. influenarea micrilor de lateralitate mandibular cu contact dentar Rspuns corect: A,C,D 10. Examinarea clinic a musculaturii mobilizatoare a mandibulei i a celei cervicale: A. se realizeaz ndeosebi prin palpare digital B . permite determinarea sensibilitii musculare i a durerii C. trebuie s identifice punctele trigger care genereaz efecte excitatoare centrale D. nu permite identificarea punctelor trigger dureroase E. se face exclusiv prin manipulare funcioanal Rspuns corect: A,B,C 11.Teleradiografia de profil A. permite evaluarea prilor moi B. permite reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie i prefigurarea planului de ocluzie n realbilitarea oral complex C. implic studierea raporturilor dintre diverse puncte i planuri antropometrice D. este indicat exclusiv la copii E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect: B, C 12.Axiografia computerizat- metoda CADIAX A.permite nregistrarea tridimensional a micrilor funcionale ale mandibulei B. permite nregistrarea componentei rotatorii a micrii n jururl axei balama concomitent cu micarea transversal a condilului C. permite citirea curbelor de timp D. nu permite citirea curbelor de timp
2

281

E. nu permite nregistrarea componentei rotatorii a micrii n jururl axei balama concomitent cu micarea transversal a condilului Rspuns corect: A, B;C 13. Electromiografia A. permite obiectivizarea activitii neuromusculare masticatorii B. ofer rezultate de maxim acuratee C.ofer rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate i speciicitate ai acesteia D. este uor acesibil oricrui serviciu E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect: A,C 14. Principiile generale ale terapiei neuro-musculare cuprind : A. reechilibrarea postural i corectarea disfunciei din punct de vedere biomecanic B. atitudinea fa de punctele trigger C. atitudinea fa de compresia nervoas i combaterea ischemiei D. atitudinea fa de pacient E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect : A,B,C 15. Obiectivele terapiei educaionale a sindromului disfuncional cranio -mandibular sunt: A. relaxarea sistemului masticatorprin limitarea voluntar a micrilor mandibulei B. contietizarea obiceiurilor vicioase C. monitorizarea D. program izioterapeutic la domiciliu E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect: A,B,C,D 16. Programul de modificare a obiceiurilor maladaptative implicate n sindromul disfuncional cranio -mandibular cuprinde: A. relaxarea muscular progresiv B. hipnoza C. bioeedback-ul EMG D. psihoterapia E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect: A,B,C,D. 17. Terapia medicametoas urmrete ameliorarea simptomelor sindromului disfuncional cranio-mandibular prin aciune asupra: A. inflamaiei B. hiperactivitii musculare C. anxietii i depresiei D. toate cele de mai sus E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect: C 18. Terapia fizic a disfunciei cranio -mandibulare realizeaz: A. reducerea transmisiie senzoriale B: reducerea inflamaiei C. diminuarea, coordonarea i susinerea activitii musculare D. reparaii i regenerri tisulare
3

282

E. toate cele de mai sus Rspuns corect: E 19. Scopul dispozitivelor interocluzale este reprezentat A. modifciarea rapoartelor ocluzale i redistribuirea forelor B. prevenirea abraziunii dentare patologice i a mobilitii dentare C. reducerea bruxismului i a altor manifestri patologice D. diminuarea durerii E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect: A,B,C,D 20. Dispozitivele interocluzale pot fi : A. de miorelaxare prezint o suprafa ocluzala plana B. de miorelaxare- prezint o suprafa ocluzala cu indentaii C. de stabilizare- prezint o suprafa ocluzala cu indentaii D. de stabilizare- prezint o suprafa ocluzala plan E. de repoziionare Rspuns corect: A,C,E

de

21. Dispozitivele interocluzale de stabilizare sunt eficiente asupra simtomatolgiei uoare sau moderate, n special dureroase, prin : A. elimnarea interferenelor ocluzale B. alungirea fibrelor musculare ridictoare ale mandibulei C: stabilizarea articular D.relaxarea muscular E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect: A,B,C,D. 22. Gutirele de miorelaxare:

A. au suprafaa ocluzal plan B. trebuie s nregistreze un umr ct mai mare de contacte ocluzale cu antagonitii C. realizeaz contacte dentare cu antagonitii doar la nivelul caninilor D. toatre cele de mai sus E. Nici una din cele de mai sus Rspuns corect: A, B 23.Gutierele de repoziionare mandibular A.diminu durerea articular B. reduce zgomotele articulare C. reduce numrul contactelor dentare D.este mai eficient dac se poart permanent E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect: A,B,D 24.Gutirele de repoziionare mandibular se adreseaz doar cazurilor bine selecionate, dup urmtoarele criterii A. repoziionare anterioar a mandibulei pentru diminuarea gnatososniilor trebuie s fie minim B. gnatosonia eliminat la plasarea mandibulei n relaie de postur C. gnatosonia eliminat la plasarea mandibulei n relaie centric D. cracment la nceputul deschiderii i la sritul deschiderii
4

283

E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect: A, B,D 25. Terapia ocluzal a sindromului disfuncional cranio -mandibular A. altereaz condiia ocluzal a pacientului B. poate fi reversibil i ireversibil C. poate fi doar ireversibil D. toate cele de mai sus E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect:A;B 26. Ajustarea ocluzal terapeutic va fi luat n consideraie n urmtoarele circumstane: A. dac dup terapia ortopedic ocluzia rmne intabil i incorortabil B. pentru ameliorarea stabilitii ocluzale i distribuirea fiziologic a sarcinilor ocluzale C: nu se aplic niciodat profilactic D: se poate aplica profilactic E: nici una din cele de mai sus Rspuns corect: A,B,C 27. Bruxismul a fost definit ca fiind: A. cea ma grav form de parafuncie a aparatului dento-maxilar B. hiperactivitatea muchilor masticatori C.caracterizat prin scrnitul sau ncletarea dinilor D. o tulburarea de ocluzie E: nici una din cele de mai sus Rspuns corect: A,B,C 28. Bruxismul se poate clasifica n: A. bruxism nocturn i bruxism diurn B. bruxism centic i bruxism excentric C.bruxism primar i bruxism secundar D: toate cele de mai sus E. nici una din cele de mai sus Rspuns corect: D 29. Uzura dentar generalizat din bruxism genereaz urmtoarele modificri: A. sterge relieful ocluzal B.reduce nlimea coronar C. mrete suprafaele ocluzale ale dinilor D. modiic dimensiunea vertical de ocluzie E. nu modific dimensiunea vertical de ocluzie Rspuns corect: A,B,C,E 30. Terapia bruxismului implic parcurgerea urmtoarelor etape (Brocard): A. etapa comportamental B: Etapa farmaco logic C: etapa dentar reversibil i non invaziv D. etapa dentar ireversibil E Nici una din cele de mai sus Rspuns corect: A;B,C,D

284

285

53. EXAMENUL CLINIC SI PARACLINIC IN LOC SI EPR

1.In cadrul examenului clinic al pacientului cu LOC/EPR datele anamnestice vor urmari: a. istoricul afectiunii b. datele personale c. antecedentele generale d. antecedentele heredo-colaterale e. antecedentele stomatologice R: a,c,d,e 2.Examenul clinic al sistemului stomatognat utilizeaza mijoacele hipocratice clasice de examinare: a. inspectie b. palpare c. percutie d. pulsatie e. ascultatie R: a,b,c,e

3.Dintre parametrii spatiului protetic potential nu face parte: a. amplitudinea b. limitele c. inaltimea crestei edentate d. inaltimea e. latimea R:c 4.Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte ce va fi folosit ca stalp de punte este de: a. 1/1 b. 1/2 c. 1/3 d. 2/3 e. 3/2 R:d 5. Fortele ocluzale dezvoltate sunt: a. mai reduse decat cele dezvoltate de dintii naturali in cazul antagonistilor artificiali b. de 11,8 kgf in cazul protezelor mobilizabile c. de 68,1 kgf in cazul dintilor dintilor naturali d. de 40kgf in cazul protezelor partiale fixe e. egale indiferent de tipul antragonistilor R:a,b,c

286

6. Decizia de a nu practica o terapie endodontica inaintea restaurarii protetice se bazeaza pe urmatorii factori: a. pacientul este asimptomatic b. exista sensibilitate doar la stimuli termici c. nu exista radiotransparente periapicale d. dintele are un raport coroana/radacina favorabil e. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii carioase R:a,c,e 7. Pentru detectarea placii bacteriene nu se foloseste: a. solutia Lugol b. solutia de fluoresceina c. solutie albastru de metil 10% d. solutie iodo-iodurata e. Revelan R:c 8. Diferenta dintre pungile supraalveolare si cele infraalveolare nu se realizeaza pe baza criteriului: a. raportul dintre baza pungii si osul alveolar b. raportul dintre coroana clinica si radacina c. relatia dintre peretele de tesut moale si osul olveolar d. tiparul alveolizei e. directia fibrelor ligamentare transseptale R:b 9. Mobilitatea dentara reversibila poate avea etiologie: a. protetica si inflamatorie b. protetica, inflamatorie si ocluzala c. protetica si pulpara d. protetica si parodontala e. protetica, tumorala si parodontala R:b 10. Mobilitatea iatrogena poate fi cauzata de: a. dintii supusi unei terapii ortodontice b. dintii stalpi in cursul elaborarii unor lucrari protetice de amploare c. parodontopatie d. dinti vecini care au suferit extractii laborioase e. bruxismul R:a,b,d 11. Mobilitatea dentara de originer inflamatorie poate fi cauzata de: a. inflamatia parodontala

287

b. c. d. e. R: a,b,e

sinusite otite uveite inflamatia pulpara

12. Dintre semnele radiologice in cazul dintilor sanatosinu face parte: a. contur bine delimitat al tesuturilor dure dentare b. spatiul periodontal cu radiotransparenta crescuta c. continuitatea septului osos alveolar d. camera pulpara cu radiotransparenta uniforma e. structura uniforma a spongioasei R:b 13. Defectele angulare se clasifica in functie de numarul peretilor ososi in: a. hemisepturi, defecte intraosoase, defecte cu arhitectura inversata b. defecte intraosoase, defecte osoase combinate, leziuni de furcatie c. hemiseptuei, defecte intraosoase, cratere interdentare d. hemisepturi, leziuni de furcatie, cratere interdentare, defecte osoase combinate e. hemisepturi, cratere interdentare, defecte intraosoase, defecte osoase combinate R:e 14. Aparatul Periotest nu trebuie folosit in urmatoarele cazuri: a. in procese periapicale acute b. in sarcina si alaptare c. in fracturi radiculare sau ale procesului alveolar d. in cazul implantelor endoosoase in curs de vindecare e. in cazul dintilor cu mobilitate clinica grad III R:a,c,d 15. Leziunea de furcatie de gradul II in plan orizontal: a. se mai numeste si leziune completa b. defectul cuprinde mai putin de 1/3 din spatiul interradicular in sens vestibulooral c. cand distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona de furcatie este intre 4-7 mm d. se mai numeste si leziune partiala e. cand defectul cuprinde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular ajungand pefata opusa R:d 16. Clasificarea lui Meyer se refera la: a. aprecierea nivelului cel mai apical al pierdierii osoase interradiculare in raport cu osul adiacent b. distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona furcatiei

288

c. gradul de afectare al furcatiei in plan orizontal d. tipul defectelor angulare e. gradul de mobilitate dentara R:a 17. In cazul ocluziei ideale contactele dento-dentare nu trebuie sa fie: a. De tip cuspid-ambrazura b. Multiple c. Uniform distribuite d. De tip cuspid-cuspid e. Stabile R: d 18. Ocluzia dinamica se afla in stransa corelatie cu parametri precum: a. Distanta intercondiliana b. Numarul contactelor dento-dentare c. Morfologia cavitatii glenoide d. Valoarea over-bite-ului e. Spatiul Donders R: a,c,d 19. Dintre metodele de inducere a relatiei centrice fac parte: a. Metoda Landa b. Metoda Ramfjord c. Metoda Boianov si Boianov modificata d. Metoda Dawson e. Metoda Leonardo da Vinci R: b,d 20. Inaltimea spatiului protetic potential: a. Se apreciaza ca fiind distanta dintre muchia crestei edentate si inaltimea dintilor vecini spatiului protetic potential atunci cand s-a produs extruzia antagonistilor b. Poate fi micsorata in cazul egresiunii sau extruziei antagonistilor c. Poate fi marita in cazul atrofiei accentuate a crestei alveolare d. Poate fi marita in extruzii ale dintilor limitrofi bresei edentate in conditiile absentei dintilor antagonisti e. Poate fi micsorata in subocluzia dintilor antagonisti R: b,c,d 21. Latimea spatiului protetic potential poate fi marita: a. In atrofii ale crestei alveolare b. Prin inclinarea vestibulo-orala a dintilor limitrofi c. Prin preparari ale dintilor limitrofi d. Prin tratamente protetice necorespunzatoare pe dintii limitrofi e. Prin rotatii in ax a dintilor R: b,d

289

22. Amplitudinea spatiului protetic potential va fi micsorata prin: a. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini b. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre alte brese edentate c. Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata d. Modificari de volum ale substructurilor organice prin preparare e. Cand dintii vecini bresei sunt nanici R: c 23. Mobilitatea dentara ireversibila: a. Este de natura iatrogena b. Beneficiaza de tehnici de RTG c. Este cauzata de contacte premature si interferente d. Este cunoscuta sub denumirea de insuficienta parodontala e. Se poate determina numai prin metoda clinico-manuala R: b,d 24. Gradul III de afectare a furcatiei in plan orizontal presupune: a. Absenta osului interradicular b. Furcatia se observa clinic c. Furcatia este acoperita vestibular si oral de tesut gingival d. Sonda parodontala patrunde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular vestibulo-oral e. Examenul radiografic este neconcludent R: a,c 25. Imaginile radiografice ale osului alveolar au fost clasificate: a. In functie de tipul de resorbtie osoasa b. In functie de treimea radacinii unde este localizat osul alveolar c. In corelatie cu gradul de mobilitate dentara d. Pentru a putea realiza o selectie a viitorilor dinti stalpi e. In functie de distanta fata de marginea libera gingivala R: a,b,d 26. Defectele cu arhitectura inversata: a. Sunt mai frecventa la nivelul primilor molari mandibulari b. Se produc prin pierdierea de os interdentar fara ca osul radicular sa sufere c. Se mai numesc si defecte osoase combinate d. Sunt mai frecvente la maxilar e. Pot fi apreciate in plan vertical si orizontal R: b,d 27. Din punct de vedere clinic, mobilitatea de grad II reprezinta: a. Mobilitate mai mare de 1mm in sens V-O b. Mobilitate in sens V-O, M-D si axial c. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mica de 1 mm d. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mare de 1 mm e. Mobilitate in ax R: d

290

28. Dintre parametrii ocluzali nu fac parte: a. Cuspizii de sprijin si de ghidaj b. Curba de ocluzie transversala Spee, Balkwill c. Curbura frontala d. Planul de ocluzie e. Curba de ocluzie sagitala R: b 29. Fortele ocluzale reduse nu determina: a. Inmultirea trabeculelor osoase si aparitia de os de neoformatie b. Reducerea numarului trabeculelor ososase c. Atrofia ligamentului parodontal d. Ingustarea spatiului ligamentar e. Reducerea ca numar si densitate a fibrelor ligamentare R: a 30. In functie de distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar, leziunile de furcatie se clasifica in: a. 2 grupe b. 3 subgrupe c. Nu exista o clasificare d. 4 grupe e. 2 clase R: b

291

54. PRINCIPIILE DE TRATAMENT IN RESTAURARILE UNIDENTARE SI PRIN PUNTI DENTARE

1. Profilaxia generala cu caracter specific se refera la: a. Prevenirea contaminarii incrucisate b. O profilaxie atat in periada pre cat si posteruptiva c. Crearea premiselor dezvoltarii normale a sistemului stomatognat d. Prevenirea imbolnavirii prin maladii contagioase ( hepatite, HIV, gripe, rubeola ) e. O profilaxie primara, secundara si tertiara R: b,c 2. Profilaxia primara: a. Se adreseaza dintilor indemni b. Are in vedere tratarea si prevenirea complicatiilor locale si loco-regionale c. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii parodontale d. Propune o alimentatie rationala e. Beneficiaza de fluorizare prin miojloace locale si generale R: a,d,e 3. Constientizarea medicului se realizeaza prin: a. Instructia lui asupra mijloacelor profilactice b. Introducerea metodelor profilactice in algoritmul activitatilor profesionale zilnice c. Corelarea specificului activitatilor de rezolvare terapeutica cu activitatile profilactice d. Constientizarea pacientului prin educatie sanitara e. Aplcarea metodelor de recuperare functionala R: a,b,c 4. Terapia protetica se incadreaza, de regula in cadrul: a. Profilaxiei generale nespecifice b. Profilaxiei generale specifice c. Profilaxiei primare d. Profilaxiei secundare e. Profilaxiei tertiare R: d,e

5. Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului de punte pot determina: a. b. c. d. e. R: a,b,e Retentia de alimente si placa bacteriana Traumatismul direct al parodontiului marginal Imbunatatirea functiei fonetice Imbunatatirea functiei masticatorii Suprasolicitarea substructurilor organice

292

6. Principiul curativ are ca scop: a. Recuperarea morfologica b. Recuperarea functionala c. Ergonomizarea activitatii medicale d. Economie in prepararea dentara e. Protectia parodontala R: a,b

7. Deficitele morfologice se intalnesc sub aspectul: a. Modelajului cat mai aplatizat al fetelor vestibulare b. Ingustarii V-O a corpului de punte c. Diminuarea inaltimii cuspizilor d. Realizarea corpului de punte ovat e. Modelarea incompleta a fetei orale a corpului de punte in vederea obtinerii spatiului pentru autocuratire R: b,c,e 8. Respectarea principiului biologic nu se refera la: a. Aspecte legate de biocompatibilitatea materialelor b. Cunoasterea notiunilor de ergonomie in activitatea stomatologica c. Pastrarea relatiei de congruenta biologica si mecanica a restaurarii protetice fixe cu organismul uman d. Realizarea unui bilant al indicilor clinico-biologici locali e. Cunoasterea parametrilor starii generale R:b 9. Plasarea marginilor cervicale ale elementelor de agregare este preferabil sa se realizeze: a. Pe cat posibil subgingival 1,5 mm b. Subgingival 1 mm c. Sa se opreasca la 0,7-1 mm de fundul santului gingival d. Pe cat posibil supra sau juxtagingival e. Ecuatorial R: d 10. Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor nu este dictata de : a. Considerente fizionomice b. Considerente biologice c. Considerente biomecanice d. Considerente economice e. Cand coroanele dentare sunt lungi R: b,d,e 11. Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor se realizeaza cand: a. Coroanele dentare sunt scurte b. Coroanele dentare sunt lungi c. Este prezenta abrazia d. In cazul eroziunilor in 1/3-mea cervicala

293

e. Cand exista convexitati dentare exagerate R:a,c,d 12. Intensitatea fortelor verticale depinde de: a. Capacitatea de contractie a muschilor masticatori b. Gradul de over-jet c. Natura alimentului d. Gradul de sensibilitate al parodontiului e. Gradul de over-bite R: a,c,d 13. Fortele orizontale tangentiale: a. Se exercita prin intermediul punctelor de contact interdentar b. Rezulta din descompunerea fortelor ce actioneaza paraaxial la nivel ocluzal c. Au directie vestibulo-orala d. Se transmit in pata de ulei d.p.d.v. al intensitatii e. Sunt responsabile de migrarile dentare spre spatiul edentat R: a,b,d,e 14. Configuratia structurii dento-protetice d.p.d.v. al respectarii principiului biomecanic depinde de: a. Numarul dintilor pilieri b. Dispunerea dintilor pilieri pe arcada c. Linia surasului d. Tipul de elemente de agregare e. Maniera constructiva a corpului de punte R:a,b,d,e 15. Indicele de competenta biomecanica nu este influentat de : a. Exitenta afectiunilor ATM b. Morfologia dentara c. Prezenta dintilor antagonisti d. Ocluzia dentara e. Prezenta leziunilor carioase R: a 16. Indicele de competenta biomecanica depinde de: a. Prezenta antagonistilor b. Vitalitatea dentara c. Echilibrul tonic antigravific d. Forta de contractie a muschilor e. Leziunile periapicale R: a,b,e 17. Distributia grupata a elementelor odonto-parodontale restante are avantajul: a. Permite echilibrarea statica a aparatului protetic fix b. Permite echilibrarea dinamica a aparatului protetic fix c. Mentine integritatea parodontala la nivelul dintilor intermediari d. Se preteaza la protezarea conjuncta e. Nu permite afectarea parodontala a dintilor limitrofi breselor edentate

294

R:c 18. Depulparea dintilor in scop protetic se realizeaza: a. Cand prepararea sunstructurilor organice impune indepartarea dentinei pe o profunzime mai mare de 2/3 din grosimea ei b. Cand putem prepara cu racire cu aer si apa c. Cand exista carii profunde d. Pe dintii tineri cu apexul deschis e. In deschiderea accidentala a camerei pulpare R:a,c,e 19. Atunci cand Fr < Fa pentru echilibrarea aparatului conjunct se impun o serie de modificari: a. Realizarea corpului de punte in subocluzie b. Extractia dintilor antagonisti c. Realizarea liniara a corpului de punte d. Accentuarea curbelor sagitale si transversale e. Ingustarea corpului de punte R:c,e 20. Axul de insertie ideal trebuie: a. Sa nu fie unic b. Sa coincida cu directia fortelor de masticatie c. Sa coincida cu axul dintilor stalpi d. Sa necesite preparari minime e. Sa asigure retentia restaurarii fixe R:b,c,d,e 21. Axul de insertie ideal nu se poate obtine datorita: a. Axelor de implantare ale dintilor care sunt divergente catre crista galli b. Migrarilor dentare consecutiv edentatiei c. Anomaliilor primare d. Volumului coronar redus e. Anomaliilor secundare R: b,c,e 22. D. p. d.v. ergonomic, atunci cand medicul ocupa pozitia 10-11, asistenta: a. Sta in picioare b. Ocupa pozitia 9 c. Ocupa pozitia 4-5 d. Ocupa pozitia 1-2 e. Nu are nici o importanta R:c 23. Pozitia ergonomica a pacientului presupune: a. Pozitia sezanda cu capul nesprijinit in tetiera b. Pozitia culcat, perfect orizontala c. Pozitia culcat, cu corpul la 200 fata de orizontala d. Pozitia culcat, cu corpul la 300 fata de orizontala e. Pozitia sezanda atunci cand se lucreaza la arcada mandibulara

295

R: c 24. In pozitia sezanda, sprijinul bolnavului se realizeaza la nivelul: a. Extremitatii cefalice, regiunii lombare, coapse si talpi b. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, partea dorsala a coapselor si talpi c. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, regiunea terminala si proximala a coapselor si talpi d. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea sacrata si talpi e. Regiunea occipitala, omoplati, regiunea lombara, coapse si talpi R:b 25. Principiul conservarii prin tratament protetic al homeopatiei sistemului stomatognat trebuie privit sub aspect: a. Ergonomic b. Estetic c. Morfologic si functional d. Socio-economic e. Uman R:c 26. Atunci cand homeostazia sistemului stomatognat nu se poate realiza la nivel ideal: a. Se prefera neinstituirea tratamentului protetic b. Se prefera realizarea unui echilibru la nivel de normalitate c. Se prefera ca sedintele de tratament sa fie cat mai scurte d. Se prefera temporizarea tratamentului protetic e. Se instituie un tratament de reechilibrare psiho-somatica R:b 27. Edentatia partiala este frecvent intalnita: a. la varsta de 20-40 de ani b. in perioada dentitiei temporare c. dupa 40 de ani d. la femei fata de barbati e. la persoanele din mediul rural R: a 28. Lipsa sprijinului in zonele distale ale arcadei conduce la: a. Subdimensionarea etajului inferior b. Supradimensionarea etajului mijlociu c. Propulsia fortata a mandibulei d. Cresterea numarului ciclurilor masticatorii e. Abraziunea antagonistilor R: a,d 29. In reglarea dinamicii mandibulare, campul receptor cel mai intins este reprezentat de:L a. Tesuturile articulare si periarticulare b. Campul vizual c. Tesutul parodontal d. Muschii faciali

296

e. Campul electomagnetic R: c 30. Pierderea punctelor de contact prin edentatie conduce la: a. Modificarea parametrilor ocluzali b. Necoordonarea neuro-musculara statica sau dinamica c. Modificarea arhitecturii faciale d. Extruzii si abraziuni e. Suprasolicitari mecanice R: a,b,d,e

297

55. RESTAURRI UNIDENTARE INRACORONARE I EXTRACORONARE ( 9)

1. a. b. c. d. e.

Care sunt avantajele inlay-urilor metalice : refac morfologia ocluzal sunt neutre chimic i biologic refac corect punctul de contact, ambrazura ocluzal i cea parodontal sunt exigente privind execuia clinic i tehnologic sunt rezistente

corect a, b,c,e -pg 171 2. a. b. c. d. e. Contraindicaiile relative de utilizare a inlay-urilor sunt: refacerea dimensiunii verticale de ocluzie pe dini voluminoi la tineri sub 18 ani n imobilizarea dinilor parodontotici sprijin pentru protezele scheletate

corect c pg 171 3. Forma de retentie a unei cavitati de inlay se realizeaza prin; a. perei verticali aproape paraleli b. pereti laterali convergenti spre ocluzal c. conturul ocluzal al cavitiise face rotund d. pereti laterali netezi e. peretele pulpar plan corect a, c, e pg .177. 4. Bizotarea marginilor de smalt la cavitatea de inlay clas a I-a se realizeaza pentru: a. inlay ceramic b. in bizou de 30 c. inlay metalic n bizou de 350- 450 d. inlay din rasini composite e. in bizou de 15 -25 corect c pg.178 5. Care din urmtoarele situaii reprezint preparri atipice ale cavitilor de cls.a II -a pentru inlay: a. caset simpl proximal deschis ocluzal b. tehnica slice-cut c. tehnica slice-lock (Weeks si Knapp) d. treapt negativ n peretele pulpar e. an de blocaj n peretele gingival corect b ,c, d ,e pg..183 6. n ce situaie este posibil decimentarea inlay -urilor a. lipsa extensiei preventive b. perei subiri

298

c. bizotare incorect d. adncime mic a cvitii e. cuspizi neprotejai Corect d pg.189 7. Care sunt avantajele coroanelor ceramice: a. sunt bine tolerate de parodoniul marginal b. ofer protecie pulpei fa de agenii termici c. rezisten la flexiune i traciune d. tehnologia de realizare este complicat e. pot reda nuanele dorite de culoare Corect a,. b, e pg. 192 8. Care este dimesiunea pragului pentru coroana ceramic: a. prag lat de 0,5mm b. prag lat de 0,8-1mm c. prag lat de 1,5 mm d. prag lat de 2mm e toate variantele sunt corecte Corect b pg. 198 9. Precizai care din urmtoarele afirmaii sunt corecte: a. ceramizarea reprezint procedeul tehnologic prin care, n cadrul restaurrilor integral ceramice, ceramica se aplic strat cu strat; b. sinterizarea folosete doar mase ceramice cu coninut ridicat de leucit; c. calitile estetice superioare ale sistemului Cerapearl se datoreaz capacitii de refracie a luminii n proporie de 75%; d. sistemul IPS Empress2 a aprut mbunti performenele optice ale sistemelor integral ceramice; e.masele ceramice moderne au structur bifazic Corect: b, e / 200-201 10. Care din urmtoarele reguli trebuie respectate n alegerea culorii: a. s nu se priveasc mult timp eentionu l b. dintele s fie privit n diferite poziii c. se alege culoarea la soare d. se alege culoarea la umbr e. se repet operaiunea de mai multe ori Corect a,.b,.d, e pg.215 11. Cum se prepar incizal dintele pentru faetare: a. marginea incizal rmne nepreparat b. preparaia feei vestibulare se oprete la 0,75mm de marginea incizal c. preparaia se extinde pn la marginea incizal d. faeta va acoperi i marginea incizal e. toate rspunsurile sunt corecte

299

Corect e - pg.224 12. Plasarea corect a pragului pentru metoda faetrii este : a. prag lat de 0,5mm, subgingival b, prag lat de 0,3mm, juxtagingival c. prag lat de 0,3mm subgingival d, prag drept de 0,3mm supragingival e. prag 0,5 mm juxtagingival Correct b pg.224 13. Onlay-ul este indicat: a. pe dini depulpai b. pe dini cu indice mezio -distal mare c. ca element de agregare pentru proteza scheletat d.pe dini lungi e. la pacieni cu igien bucal corespunztoare Corect c ,d, e, - pg.246 14. La inlay de clasa a V-a ameliorarea retentiei se face prin: a. .puuri dentinare b. santuri de retentie c. perete parapulpar plan d. realizarea unei casete suplimentare e. aripioare de stabilizare Corect. a pg 185 15. Preparatia pentru coroana 4/5 cuprinde: a. prepararea fetei vestibulare, ocluzale, vestibulara a fetelor proximale b. prepararea fetei orale, ocluzale cu excepia versantului extern al cuspidului vestibular i 2/3 orale a le feelor proximale c. prepararea fetei orale, cuspidul oral si panta cuspidiana interna a cuspidului vestibular, si 2/3 orale ale fetelor proximale d. numai fetele proximale si fata ocluzala e. numai fata orala si fetele proximale corect b pg 251 16. Retentia pentru onlay 4/5 se realizeaza prin: a .2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 orala cu 2/3 vestibulare a fetelor proximale b .2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 vestibulara cu 2/3 orale ale fetelor proximale c .un sant orizontal realizat de-a lungul santului intercuspidian d .an orizontal plasat pe versantul intern al cuspidului vestibular si uneste santurile proximale e .un sant orizontal plasat in masa cuspidului vestibular corect d - pg. 262 17. Indicaiile pinledge-ului sunt:

300

a. pe dini malpoziionai b. pe dini ngustai vestibulo-oral c. ca element de agregare n puni frontale reduse d. pe dini devitali e. pentru oprirea abraziei frontalilor superiori corect b, c, e pg.254

18. Caracteristicile anurilor de retenie pentru coroana parial sunt : a. anurile sunt uor converge nte spre peretele proximal b. 2 anuri proximale paralele ntre ele de 0,8 1mm unite cu un an orizontal (paraincizal) c. anul paraincizal are versantul oral mai nalt dect versantul vestibular d. anul orizontal se prepar pe o profunzime de 1,5mm e. se accept o convergen de 20 spre incizal a anurilor proximale corect b pg.249 19. Tipul de preparaie la colet pentru coroana parial va poate fi: a. prag drept b. prag chamfer, juxtagingival c. preparaie end-knife d. prag chamfer, subgingival e. end-knife chamfreinat corect b, d pg.252 20. . Pinledge este un onlay la care retentia se realizeaz prin ; a. 2 santuri proximale in 1/3 incizala b. 3 pivoturi dentinare 2 incizale i unul cingular c. puturi dentinare pe toata fata orala d. 2 santuri proximale si unul incizal e. doar un sant incizal corect b pg. 254 21. Puurile dentinare n preparaia pentru pinledge sunt: a. plasate n smal la distan de pulp, b. paralele cu jumtatea uncizal a feei vestibulare c. paralele ntre ele d. paralele cu axul de inseria al dintelui e. adncime 2mm corect b, c, e pg 255 22. Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice preparrilor pentru incrustaii din compozite: a. pereii cavitii perpendiculari pe fundul cavitii b. limitele preparaiei nu trebuie situate n zone de contact ocluz al c. realizarea unui bizou la nivelul suprafeei ocluzale a caviti d. adncimea cavitii de minim 1,5mm

301

e. se pot realiza forme de caset u unghiuri rotunjite corect b, d, e pg 296 23. Caracteristicile lojei radiculare pentru coroana de substituie sunt a. 2/3 lungime si 1/2 grosime b. 2/3 lungime si 1/3 grosime c. 1/3 lungime si 2/3 grosime d. are form ovalar e. are forma cilindrica Correct b , d - pg.262 24. Particularitile cavitilor pentru incrustaii integral ceramice sunt: a. nu se bizoteaz marginile ocluzale b. unghiurile interne ale cavitii se rotunjesc c. preparaie n chanfrein a marginii ocluzale a cavitii d. se bizoteaz n unghi de 300 e. fundul cavitii plan corect a, b, c, e, - pg. 298 25. Prepararea anurilor proximale pentru coroan se face cu: a. freza cilindro-conic cu vrf plat b. freza cilindric cu vrf rotunjit c. freza fisure d. freza cilindro-conic cu vrf rotunjit e. freza globular corect a pg. 313

26. . Pe fata orala la nivelul marginii incizale la coroana partiala 3/4 : a. se traseaza un bizou pe o lrgime de 0,5mm n unghi drept fa de axa de inserie b. in urma prepararii apare o suprafata incizala de 1-1,5mm c. in urma prepararii se scurteaza dintele d. se traseaza un bizou in unghi de 90 e. nu se prepara de loc pentru a nu leza marginea incizala corect a pg.313 27. Avantajele coroanelor turnate sunt: a. retenie mai mare dect a coroanelor pariale b. sunt rezistente c. sunt nefizionomice d. ndeprtarea lor poate afecta pulpa i parodoniul e. permit modificarea conturului axial al dintelui corect a,b, e pg. 321 28. Care din urmtoarele erori apar frecvent n prepararea bonturilor: a. reducerea insuficient din suprafaa oculzal b. convergen prea mare a suprafeelor proximale c. preparare insuficient n zona terminal a bontului d. deschiderea camerei pulpare e. reducerea insuficient a feei vestibulare corect a, b, c, e pg. 330

302

29. Prepararea dinilor pentru coroana metalo-ceramic n zona frontal debueaz cu: a. prpararea marginii incizale b. prepararea feei vestibulare c. prepararea feelor proximale d. prepararea feei vestibulare i feelor proximale e. prepararea marginii incizale i feei vestibulare corect a pg.332 30. Care din urmtoarele tipuri de prag nu se realizeaz n zona vestibular pentru coroanele metalo-ceramice: a. prag cu bizou b. prag nclinat c. prag drept de 900 d. end-knife chanfreinat e. chanfreinul corect d pg.338

303

56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE (9)

1. Edentaiile uni sau multi dentare determin: a. migrri orizontale i verticale ale dinilor b. denivelarea planului de ocluzie c. modificri ale ATM d. disfuncii mandibulare e. toate cele de mai sus corect e pg.435

2.Corpul de punte la distan de creast (suspendat) se realizeaz : a. n zona lateral mandibular b. la distan 0,5mm de muchia crestei c. n spaiu protetic de minim 6mm d. n zona lateral maxilar e. n sens M-D un spaiu de 10mm corect a., c, e pg.462

3 Restaurrile fixe cu integral metalice sunt indicate: a. cnd nu exist exigene estetice b. n zona lateral cu PM2 stlpul cel mai mezial c. nu necesit preparaii dentare importante d. la mandibul cnd spaiul protetic este mai mare de 4mm e. malpoziii dentare corect a, b, c pg.440

4. Caracteristicile intermediarilor ovoidali sunt: a. design rotunjit al feei mucozale b. se igienizeaz uor c. indicat n zone unde estetica este principalul obiectib d. la creste late e. creste nguste corect a, b, c, d, - pg.463 5. Procedee chirurgicale de augmentare acrestei edentate cu pierdere de substan: a. grefa epitelio-conjunctiv b. adiie de os de la pacient c. hidroxiapatit d. biovitroceramic e. toate cele de mai sus corect e pg. 466 6. n crestele edentate din clasa I Siebert se utilizeaz: a. grefa epitelio-conjunctiv

304

b. biovitroceramica c. autogrefa d. os bovin granulat e. hidroxiapatita corect a pg. 467 7. Care din urmtoarele materiale utilizate n realizarea corpului de punte retenioneaz cel mau puin placa bacterian: a. metalul bine lustruit b. ceramica glazurat c. polisticlele d. rini acrilice e. compozite corecta, b pg.468 8. Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice pentru intermediarii din zona frontal: a. toate suprafeele s fie convexe b. netede i finisate c. contactul cu versantul vestibular al crestei s fie minim d. contactul oral va fi n armonie cu dinii adiaceni e. toate suprafeele plane ,bine finisate corect a, b, c, d pg.469 9. Intermediarii metalici se recomand cnd spaiul protetic este: a. mai mare de 6mm b. este mai mic de 5mm c. n zona lateral la mandibul d. n realizarea unei puni suspendate e. creste exostotice corect b, c, d, - pg 471 10. Corpul de punte semifizionomic n caset : a. este metalic pe faa mucozal b. este metalic pe faa oral c. metalic pe faa mucozal i oral d. metalic pe faa ocluzal e. nu are metal aparent correct c pg472 11. Corpul de punte cu bara metalic are urmtoarele caracteristici: a. se utilizeaz n zona frontal maxilar b. n zona frontal mandibular c. pe seciune transversal bara are form n Y d. forma ovalara e n form de T corect a, c, d, e, - pg.474 12. Pentru intermediarii metalo-ceramici scheletul metalic este realizat din aliaje care au: a. punct de topire egal cu cel al masei ceramice b. punct de topire mai mic cu 2 00-3000 dect al ceramicii c punct de topire cu 200-3000 mai nalt dect al ceramicii d.coeficientul de dilatare temic apropiat de coeficientul de contracia al ceramicii e. coeficientul de dilatare mai mare ca al ceramicii

305

corect c, d pg. 475 13. La intermediarii metalo-ceramici macheta scheletului metalic va fi: a. cu 3mm mai redus la nivel zonelor de placare b. cu 2mm mai redus la nivelul zonelor de placare c. toate feele vor fi rotunjite d. cu 1mm mai redus la nivelul zonelor de placare e. nu este obligatorie rotunjirea feelor sau a unghiurilor 14. La mandibul n zona de sprijin intermediarii metalo-ceramici trebuie s: a. prezinte suprafee plane b. suprafee convexe c.raport tangenial cu creasta d. raport punctifor cu creasta e. raport n a cu creasta corect b, c pg 475 15. Avantajele tehnicii INZOMA de realizare a intermediarilor metalo-ceramici: a. se confecioneaz din machete prefabricate b. corp de punte foarte rezistent c.legtura aliaj-ceramic este puternic d. economie de substan de aliaj e. nici un rspuns nu este corect corect a, b, c, d, - pg.479 16. Care din urmtoarele variante caracterizeaz corpurile de punte integral ceramice: a. rezisten limitat la rupere b. rezisten limitat la forfecare c. performane estetice superioare celor metalo-ceramice d. utilizate n edentaii de amplitudine mic e. toate variantele sunt corecte corect e pg 443 17. Longevitatea restaurrilor fixe este influenat de : a. numrul de dini stlpi b. vrsta pacientului c. de realizarea tehnologic a scheletului d.factori ce in de placaj e. toate rspunsurile sunt corecte corect e .-pg.447 18. Solicitrile elastice de la nivelul copului de punte depind de: a. intensitatea forei aplicate b. de dimensiunile cmpului protetic c. de modulul de elasticitate d. materiale cu grad mare de ductibilitate e. ocluzie gnatologic normal corect a. b, c, - pg 448 19. Indicaia de elecie a corpului de punte suspendat este: a. zona lateral la mandibul b. zona lateral maxilar

306

c. zona frontal mandibular d. inltimea spaiului protetic de 5-6mm e. n bruxism corect a, d pg.457

20. Care sunt avantajele sistemului Targis/Vectris: a. erori minime la prelucrare i manipulare b. adaptare marginal optim c. nu prduce iritaii gingivale d. dificulti de lustruire a restaurrilor cu alterarea efectului estetic n timp e. pret de cost ridicat corect a, b, c -442 21. Funciile unei proteze pariale fixe sunt. a. refacerea continuitii arcadelor dentare b. mpiedicarea migrrilor dentare c. refacerea planului de ocluzie d. protecia crestei edentate e. toate variantele sunt corecte corect e pg.435 22. Design-ul intermediarilor ntr-o protez fix depind de: a. lungimea, limea i nlimea spaiului edentat b. forma crestei edentate c. exigene estetice ale pacientului d. starea esuturilor moi care acoper creasta e. de statutul socio-economic al pacientului corect a, b, c, d, --pg.451 23.Corpul de punte se modeleaz cu: a. suprafee convexe n toate sensurile b. suprafee concave n toate sensurile c.cu suprafee plane d. suprafee convexe n sens mezio-distal e. suprafee concave n sensvestibulo-oral corect a pg.452 24. Pentru o igienizare corect a punilor se va realiza . a. contactul corpului de punte cu creasta s permit trecerea firului de mtase b. ambrazurile corpului de punte s fie ct mai larg deschise c. corp de punte n a d suprafee convexe ale corpului de punte e. suprafee plane corect a, b, d pg.455 . 25. n literatura american se descriu trei grupe de design a corpului de punte: a. sferoidal sau intermediarul igienic b. forma ovoidal c. cubice d. intramucoase e. forma de a, tangent-liniar i tangent liniar modificat (semia)

307

corect a, b, e pg.456 26. Corpul de punte cu contact n sa este nebiologic deoarece: a. are contact intim cu creasta b. nu se poate igieniza c. produce reacii inflamatorii tisulare d. indicat n zona frontal mandibular e. senzaie de disconfort pentru pacient corect a, b, c pg. 458 27. Corpul de punte n semisa este : a. utilizat n zonele vizibile la maxilar b. retenioneaz mai puin alimentele c. utilizat n zone vizibile la mandibul d. utlizat n zonele laterala maxilare e. n ocluzii dezachilibrate corect a,b, c pg 459 28. Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc corpul de punte sunt: a. s fie estetice b. s pstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagonitii c. s respecte ambrazurile cervicale d.s permit igienizarea e. toate cele de mai sus corect e pg 452 29. Care din urmtoarele particulariti sunt specifice corpului de punte cu raport tangent liniar la mandubul: a.ngustarea v-o se face doar cndspaiul protetic este mic b. reducerea suprafeelor ocluzale se face n detrimentul cuspizilor linguali c.ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi ct mai deschise d. suprafaa lingual modelat concav n sens C-O e. suprafaa lingual trebuie s fie neted corect a, b, c, e pg. 460 30.Ce particulariti prezint corpul de punte cu contact puctiform: a. pe seciune are form conic b. are contact punctiform pe mijlocul crestei c. indicat n zonele laterale mandibulare d. indicat n zona frontal maxilar e. indicat la creste late corect a ,b, c pg.460

308

57. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE.

AMPRENTAREA (pg. 630 - 690) 1. n protetica fix, se impune ca detaliile de suprafa a preparaiilor dentare s fie redate cu o precizie de cel puin: a. 5 m b. 15 m c. 25 m d. 20 m e. 10 m R: c Pag: 637 2. Coeficientul de expansiune termic a elastomerilor de sintez difer de la o categorie de materiale la alta, conform schemei: a. silicon>polieter>polisulfide b. silicon>polisulfide>polieter c. polisulfide>silicon>polieter d. polieter>silicon>polisulfide e. polieter>polisulfide>silicon R: d Pag: 642 3. Amprenta de corecie se poate realiza cu urmtoarele materiale, cu excepia: a. hidrocoloizi reversibili b. alginat c. elastomer d. hidrocoloizi ireversibili e. siliconi R: d Pag: 651 4. Proprietile mecanice relevante pentru materialele de amprent sunt urmtoarele, cu excepia: a. deformaia remanent b. reproducerea detaliilor c. rezistena la ncovoiere d. rezistena la traciune e. contracia de priz R: c Pag: 651 5. Obiectivele amprentei n protetica fix sunt: a. redarea ct mai fidel a formei i detaliilor preparaiei b. preluarea i redarea cu fidelitate minim a rapoartelor preparaiei cu parodoniul marginal c. nregistrarea i redarea ct mai corect a reliefului dinilor antagoniti d. redarea exact a rapoartelor preparaiei cu dinii vecini e. s ofere posibilitatea obtinerii unui model preliminar ct mai exact, pe care s se poat realiza macheta viitoarei proteze fixe R: a, c, d Pag: 636 6. Materialele de amprent se pot clasifica n: a. rigide i semirigide ireversibile (gipsuri, paste ZOE) b. elastice ireversibile (alginate, polieteri, polisulfuri) c. rigide reversibile (gutaperca, compounduri Stents)

309

d. elastice ireversibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilai) e. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice) R: a, b, c, d Pag: 640 7. Urmtoarele afirmaii cu privire la materialele de amprent sunt adevrate, cu excepia: a. hidrocoloizii reversibili au proprieti hidrofile i umectabilitate crescut b. siliconii cu reacie de adiie prezint o rezisten la deformare adecvat c. polieterii prezint proprieti hidrofile i umectabilitate sczut d. siliconii cu reacie de adiie prezint o stabilitate dimensional foarte bun (0, 05% n 24 h) e. polisiloxanii cu vscozitate ridicat se pot folosi att singuri, ct i n asociere cu polivinilsiloxanii cu vscozitate redus R: a, e Pag: 641 8. Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face innd cont de anumite criterii, dintre care: a. biocompatibilitate b. timpul de pstrare a amprentei pn la realizarea modelului c. preul de cost d. manipularea facil adaptat la cazul clinic e. tolerana la umiditate, umectabilitatea i caracteristicile reologice R: b, c, d, e Pag: 640, 641 9. Dintre proprietile fizico-chimice ale materialelor de amprent au o importan deosebit: a. prezena cavitilor i a retentivitilor b. vscozitatea i compresiunea n cursul inseriei c. capacitatea de umectare d. vscozitatea i compresiunea n cursul dezinseriei e. plasticitatea i timpul de priz R: a, b, c, e Pag: 646 10. Amprenta monofazic: a. este o amprent ntr-un singur timp b. se poate utiliza un material c. se pot utiliza dou materiale d. este o amprent n doi timpi e. se pot utiliza portamprente standard, individuale, speciale R: a, b, c, e Pag: 652 11. Amprenta monofazic global cu hidrocoloizi ireversibili i cu portamprente standard se indic pentru: a. arcade antagoniste b. nregistrarea ocluziei c. modele de studiu i documentare d. coroane i puni (alginat clasa A) e. modele de lucru pentru inscrustaii R: a, c, d Pag: 653 12. Despre amprenta monofazic global (ntr -un singur timp) cu elastomeri de sintez i cu portamprente individuale sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: a. sunt cele mai rar utilizate

310

b. au indicaii (aproape) universale n protetica fix c. se indic pentru proteze pariale fixe d. se indica pentru preparaii unice sau multiple e. se pot folosi n una sau dou consistene R: a Pag: 653 13. Amprenta dublului amestec n portamprenta standard cu siliconi (putty-wash) se indic pentru: a. puni adezive b. faete c. inlay d. coroane pariale e. amprent global n restaurri compozite R: a, b, c, d Pag: 689 14. Tehnica de elecie pentru amprenta monofazic n portamprenta individual cu siliconii de adiie este: a. amprentarea bonturilor n restaurrile compozite b. amprentarea global n restaurrile compozite c. amprentarea parcelar n restaurrile compozit e d. amprentarea pentru puni adezive e. amprentarea pentru faete R: a Pag: 689 15. Despre hidrocoloizii reversibili sunt adevrate urmtoarele afirmaii: a. au caracter hidrofil b. au consisten constant c. sunt materiale termoplastice reversibile d. modelele trebuie turnate n primele 45 minute de la amprentare e. tehnica este facil i rapid R: a, b, c Pag: 685 16. Despre polieteri sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: a. sunt materiale care necesit portamprente individuale sau semi-individuale b. se preteaz pentru tehnicile monofazice c. se preteaz pentru tehnicile bifazice d. fidelitatea este comparabil cu a siliconilor de adiie e. este indicat depozitarea la frigider pn la turnarea modelului R: c, e Pag: 685 17. Pentru amprentarea cu elastomeri de sintez, tehnologia de amprentare prezint urmtoarele faze: a. pregtirea anului gingival cnd se amprenteaz bonturi coronare cu zone terminale intrasulcular b. pregtirea anului gingival cnd se amprenteaz bonturi coronare cu zone terminale suprasulcular c. amprentarea preparaiei mpreun cu ntreaga arcada d. amprentarea arcadei antagoniste cu alginat e. nregistrarea relaiilor ocluzale R: a, c, d, e Pag: 658

311

18. Urmtorii factori pot genera deformri la nivelul unei amprente cu hidrocoloizi reversibili: a. ndeprtarea lent a amprentei b. exercitarea unor presiuni n cursul gelificrii c. ndeprtarea rapid d. ntrzieri n turnarea modelului e. dezinseria amprentei cnd gelul a atins 37C R: a, b, d Pag: 656 19. Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt: a. stabilitate dimensional excelent b. acurateea detaliilor dup 7 zile c. pot determina stri alergice n contact prelungit cu mucoasa d. se indic contactul cu apa (sunt materiale hidrofile) e. acurateea detaliilor dup 9 zile R: a, b, c Pag: 660 20. Despre sistemul PENTA sunt adevrate urmtoarele afirmaii: a. cuprinde materiale de amprent aparinnd unor clase diferite de compui (siliconi de adiie i polieteri) b. cuprinde aparatura necesar unei prelucrri superioare n vederea obinerii unei portamprente fidele c. cuprinde materiale de amprent aparinnd unor clase diferite de compui (siliconi de condensare i hidrocoloizi) d. permite realizarea unei amprente ntr-un singur timp e. permite realizarea unei amprente de situaie R: a, b, d, e Pag: 661 21. Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevrate urmtoarele afirmaii cu excepia: a. este o amprent global ntr-un singur timp b. utilizeaz elastomeri n consistene diferite c. este o amprent global bifazic d. se pot utiliza i siliconi e. se pot utiliza i hidrocoloizi reversibili R: c Pag: 669 22. Dezinfecia amprentelor prin imersie prezint urmtoarele caracteristici: a. nu este indicat tuturor tipurilor de materiale b. nu presupune cltirea nainte de dezinfecia propriu-zis c. pot s apar modificari dimensionale n cazul depirii timpului de aciune d. este indicata tuturor materialelor de amprent e. nainte de aceast etap este necesar clatirea R: a, b, c Pag: 677 23. Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezint urmtoarele avantaje, cu excepia: a. procedur adaptat n funcie de diferitele condiii (saliv, snge) b. nu exist riscul deformrii amprentei c. este economic i eficient d. se pot dezinfecta / cura / usca 12 amprente n 12 min. e. prezint un spectru larg de aciune

312

R: d Pag: 681 24. Preparaiile subgingivale, din punct de vedere al pregtirii parodontiului, necesit: a. evidenierea anului gingival cu fire impregnate cu substane vasoconstrictoare b. evidenierea anului gingival cu fire impregnate cu substane vasodilatatoare c. nu se pune problema evidenierii limitei cervicale d. realizarea unei gingivectomii pentru plasarea supragingival a limitei cervicale e. nu se pune problema uscrii R: a, d Pag: 683 25. Caracteristicile materialului de amprent ideal trebuie s elimine: a. variaiile dimensionale din masa materialului de amprent b. apariia n timp a fenomenului de mbtrnire c. imposibilitatea pstrrii timp ndelungat a amprentelor d. manipularea dificil e. preul de cost sczut R: e Pag: 690 26. Timpul de priz al hidrocoloizilor reversibili este de: a. 2 min b. 5 min c. 10 min d. 15 min e. 7 min R: b Pag: 650 27. Dezinseria amprentei n cazul utilizrii siliconilor cu reacie de condensare este: a. uoar b. moderat c. dificil d. foarte dificil e. moderat spre dificil R: a Pag: 650 28. Rezistena la rupere este adecvat n cazul urmtoarelor materiale de amprent: a. polieteri b. vinil-polisiloxani c. siliconi de condensare d. polisulfuri e. hidrocoloizi reversibili R: a, b, c Pag: 650 29. Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de: a. 15 min b. 1 or c. 48 - 72 ore d. 7 zile e. 10 ore

313

R: b Pag: 650 30. Tolerana umiditii este excelent pentru: a. polisulfuri b. hidrocoloizii reversibili c. siliconii de condensare d. polieterii e. vinil-polisiloxanii R: b Pag: 650

314

58. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA RELATIILOR MANDIBULO-CRANIENE

1. n metoda antropometric Wright, de determinare a relaiei centrice, reperul considerat a avea valoare fix, este: a) distana interpupilar; b) distana zygion-zygion; c) subnazale-nazion; d) subnazale-ofrion; e) gnation-ofrion; a) / pg. 697 2. Corectarea nlimii etajului inferior este absolut necesar: a) n cazul uzurii exagerate a dinilor restani; b) la pacienii vrstnici, chiar dac spaiul de inocluzie este uor mrit; c) dac spaiul de inocluzie fiziologic depete limita maxim admis 4 mm; d) n cazul edentaiilor ntinse, dar cu stopuri ocluzale stabile; e) cnd exist overbite accentuat; c) / pg.699, 703 3. Precizai care din urmtoarele manevre nu poate fi considerat ca aparinnd metodelor simple de determinare a relaiei centrice: a) b) c) d) e) reactivarea reflexelor vestigeale de poziionare centric; inducerea homotropismului lingo-mandibular; manevra Gysi; tehnica Saadoun; stimularea reflexului de ocluzie molar;

d) / pg. 701 4. Circuitul Renshaw intervine n reglarea tonusului muscular prin: a) efectul de inhibiie recurent; b) limitarea frecvenei impulsurilor motoneuronului ; c) asigurarea unei frecvene constante a motoneuronului ; d) toate rspunsurile de mai sus; e) nici un rspuns corect; d) / pg. 693 5. Relaia de postur este definit de Lejoyeux ca fiind: a) poziia mandibulei atunci cnd capul este orientat dup planul de la Franckfurt, muchii fiind n stare de repaos aparent; b) suma rapoartelor cranio-mandibulare cnd mandibula se afl sub efectul echilibrului tonic antigravific al musculaturii manducatoare; c) poziia habitual a mandibulei cu condilii aflai n poziie neutr, neforat n cavitatea glenoid; d) echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleac i ajung toate micrile mandibulei;

315

e) nici un rspuns corect; d) / pg. 691 6. Definiia colii ieene a relaiei de postur este: a) poziia habitual atunci cnd pacientul este relaxat, n poziie ortostatic, condilii fiind centrai n cavitatea glenoid, n poziie neforat; b) relaia mandibulo-cranian stabilit cel mai frecvent atunci cnd pacientul se afl n poziia ortostatic sau eznd, ntr-o stare de relativ pasivitate; c) acea poziie a mandibulei obinut prin contracia echilibrat a muchilor manducatori, care determin corespondena planurilor mediane mandibulo -craniene, la o dimensiune vertical corect cu condilii centrai n cavitatea glenoid; d) plasarea mandibulei n mod fiziologic fa de baza craniului, ambii condili aflndu se n relaii corespunztoare cu discul lo r articular; e) nici un rspuns corect; e) / pg.691 7. Stabilii care din urmtoarele afirmaii este fals: a) n realizarea relaiei de postur intervin ca i elemente active propietile vsco elastice ale complexului muchi-tendon precum i ale elementelor articulare i periarticulare; b) presiunea baric negativ este suficient pentru a contracara greutatea mandibulei, chiar i n cazul pacienilor cu edentaii frontale; c) factorii muscular i nervos au rol major n determinarea relaiei de postur ; d) spaiul Donders are rol pasiv n realizarea posturii; e) viciile de postur ale corpului induc modificri ale reperelor posturale; b) / pg.692, 695 8. Precizai care din urmtoarele afirmaii este adevrat: a) impulsurile periferice joac un rol secundar n reglarea tonusu lui muscular al muchilor sistemului oro -facial; b) coincidena liniei mediene mandibulare cu planul medio -sagital al feei reprezint un reper al relaiei de postur; c) mandibula se afl n relaie centric numai n timpul deglutiiei; d) mandibula se afl n relaie centric numai la sfritul ciclului masticator; e) toate rspunsurile false; e) / pg. 694, 695, 9. Alegei varianta corect de rspuns n urmtoarele situaii: a) testul fonetic Silvermann poziioneaz mandibula la o dimensiune vertical convenabil, b) la pacientul edentat total, verificarea reperului dentar nu este posibil n cadrul determinrii relaiilor cranio -mandibulare; c) datorit hipotoniei musculare, la pacienii vrsnici se accept o uoar diminuare a clearence-ului ocluzal; d) metodele antropometrice cu repere preextracionale sunt cele mai indicate n determinarea relaiilor cranio -mandibulare; e) metoda de dinamic funcional fonetic nregistreaz spaiul de inocluzie fiziologic folosind teste fonetice; a) / 699

316

10. Metoda bio-feed-back-ului utilizat n determinarea dimensiunii verticale presupune: a) inducerea relaxrii musculare prin autosugestie; b) obinerea liniei izoelectrice prin autocontrol; c) reglarea tonusului muscular prin self control circuit; d) blocarea aferenelor senzoriale proprioceptive ; e) reducerea frecvenei de descrcare a motoneuronului prin stimularea hipotalamusului anterior; b / pg.699 11. Determinarea spaiului minim de articulare fonetic prin metoda Robinson utilizeaz cuvinte ce conin fonemele: a) esse b) me; c) fe, ve, plasate la sfritul cuvintelor; d) fe, ve, plasate la nceputul cuvintelor, e) ema; c / pg. 699 12. Stabilii care din urmtoarele afirmaii este corect: a) utilizarea metodelor amtropometrice este suficient n determinarea dimensiunii verticale; b) spaiul funcional ocluzal poate fi nregistrat numai prin metode fonetice; c) utilizarea att a metodelor antropometrice ct i a celor fonetice n determinarea celor doi parametri nu este obligatorie; d) nregistrarea dimensiunii verticale ct i a spaiului funcional ocluzal impune mai nti aplicarea metodelor antropometrice i apoi a metodei posturale sau a celei fonetice; e) nici o variant corect, d / pg.700 13. Care din urmtoarele metode funcionale de determinare a dimensiunii verticale se bazeaz pe criteriul de confort: a) restabilirea armoniei fizionomice; b) decelarea momentului echilibrrii tonicitii musculare prin simul tactil al bolnavului; c) obinerea nchiderii fantei labiale fr efort; d) metoda deglutiiei; e) metoda dinamometrului; b / pg.700 14. Determinarea relaiei centrice la pacienii cu o instabilitate marcat a mandibulei necesit: a) eliminarea hiperlaxitii ligamentare; b) corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului osos; c) redescoperirea reflexelor de poziionare centric, d) protezare provizorie pn la obinerea echilibrului neuro -muscular; e) verificarea nregistrrii prin mai multe metode pn cnd rezultatele coincid; e / pg.701 15. Cauza derapajului bordurilor de ocluzie poate fi: a) incongruena celor dou suprafee; b) existena unor contacte premature simetrice, opuse direciei de glisaj; c) prezena unui contact prematur pe o hemiarcad; d) toate variantele de mai sus, e) nici un rspuns corect, d / pg. 701

317

16. Contactele premature existente la nivelul bordurilor de ocluzie: a) vor fi eliminate odat cu ramolirea cerii; b) trebuie cutate totdeauna pe direcia opus glisrii; c) necesit reluarea tuturor nregistrrilor anterioare; d) se datoreaz unui cmp protetic deficitar; e) pot fi cauzate de insuficienta relaxare muscular n momentul nregistrrii relaiei centrice; b / pg.701 17. Precizai care din urmtoarele metode sunt considerate facultative n determinarea relaiei centrice: a) manevra condilian; b) metoda Patterson; c) extensia forat a capului, d) flexia controlat a capului; e) manevra maseterin Gysi; c / pg.702 18. Rolul centrocordul Optow const n: a) nregistrarea relaiei de postur; b) determinarea ocluziei terminale; c) msurarea dimensiunii verticale de ocluzie; d) determinarea relaiei centrice; e) transferul relaiilor cranio -mandibulare pe articulator; d / pg.708 19. Glisarea mandibulei spre o poziie excentric atunci cnd pe traiectoria de nchidere interfer un obstacol, reprezint principiul pe baza cruia funcioneaz: a) autoocluzorul Lende; b) centrocordul Optow; c) arcurile faciale; d) stimulatorul Jenkelson; e) sistemul N.O.R; a / pg.708 20 n determinarea relaiei centrice la pacientul edentat, o prim etap const n: a) refacerea coincidenei liniilor mediene mandibular i facial; b) stabilirea nivelului i a orientrii planului de ocluzie; c) refacerea clearence-ului ocluzal; d) centrarea condililor n cavitatea glenoid, n poziie neforat; e) stabilizarea mandibulei n raport cu baza craniului; b / pg.700 21. Metoda nscrierii grafice reprezint, n cadrul tehnicilor de determinare a relaiei centrice (RC): a) o metod complex b) o metod complex i totodat funcional; c) o metod simpl; d) nregistrarea traiectoriei de micare mandibular n micri de propulsie i lateralitate dreapta-stnga; e) metoda pe care se bazeaz nregistrarea Lejoyeaux; a, d, e / pg. 707

318

22. Utilizarea memoriei ocluzale Lejoyeaux de nregistrare a relaiei centrice (RC) presupune parcurgerea urmtoarelor etape: a) scurtarea machetei de ocluzie maxilare cu 2 mm., urmat de crearea unui an retentivn grosimea acesteia; b) fixarea a trei ace inscriptoare pe ablonul mandibular; c) plasarea pe ablonul mandibular n trei puncte (2 laterale i unul frontal) a cte unui platou acoperit cu cear de inlay; d) fixarea corespunztoar a trei ace inscriptoare pe ablonul maxilar; e) introducerea abloanelor n cavitatea oral i determinarea corespondenei dintre RC i reflexul de ocluzie molar atunci cnd vrful nscriitor corespunde cu vrful arcului gotic; c, d, e, / pg.708 23. Planul de ocluzie este: a) un plan virtual, stabilit aleatoriu ntre cele dou arcade; b) rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin i de ghidaj; c) format din cele dou curbe de ocluzie sagital; d) plan imaginar ce trece pe marginea incizal a incisivilor mandibulari i vrfurile cuspizilor disto-palatinali maxilari; e) un plan nclinat n zona premolar-molar; c, d / pg.712 24. Factorii care induc stabilirea mai multor tipuri de ocluzie sunt: a) tonusul muchilor manducatori; b) mobilitatea muchilor manducatori; c) aferenele corticale din ariile 4-6 Brodmann; d) mobilitatea articulaiei temporo -mandibulare; e) vrsta pacientului; c, d, e./pg. 712 25. Precizai care sunt caracteristicile contactelor dento -dentare ideale: a) s fie de tip cuspid-foset, cuspid-ambrazur, cuspid-cuspid, b) s fie stabile, chiar dac sunt reduse numeric; c) localizate precis; d) multiple, stabile, punctiforme; e) n ocluzia habitual, contactele dento -dentare pot fi considerate ideale att timp ct intercuspidarea este maxim; c, d / pg.713 26. Precizai care din urmtoarele enunuri este corect: a) suprafaa total a contactelor ocluzale este de 4 mm2 b) numrul total de contacte interarcadice trebuie s fie de aproximativ 100 pentru ca ocluzia s poat fi considerat stabil; c) numrul total de contacte interarcadice trebuie s fie de minim 100 pentru ca ocluzia s poat fi considerat stabil; d) ntr-o ocluzie ideal numrul de contacte dento -dentare este de 173; e) ntr-o ocluzie ideal numrul de contacte dento -dentare este de 172, a, c, e / pg 713 27. Care din urmtoarele teorii, aplicabil n toate situaiile clinice, reprezint contribuia colii ieene: a) teoria gnatologic; b) teoria funcionalist; c) teoria ocluziei miocentrice;

319

d) teoria ocluziei naturale e) teoria sferei; d / pg.714 28. Examinarea ocluziei terminale are un rol deosebit de important deoarece: a) permite stabilirea point-centricului; b) permite decelarea long-centricului; c) pot fi detectate numai contactele premature nedeflective; d) pot fi detectate contactele premature deflective i nedeflective; e) sunt puse n eviden contactele cu potenial traumatogen ridicat; d, e, /pg.714 29. Determinanii dinamicii mandibulare sunt: a) ariile ocluzale; b) articulaia temporomandibular; c) relaiile cranio-mandibulare fundamentale; d) relaia de ocluzie; e) armonia planului ocluzal; a, e / pg. 714, 715 30 n cadrul existenei unei malrelaii mandibulo -craniene, compararea clearence-ului ocluzal existent cu clarence-ul normal, se poate stabili: a) necesitatea nlrii planului de ocluzie; b) msura n care exist o abatere de la morfologia i funcia normal; c) obligativitatea protezrii provizorii; d) temporizarea oricrui tratament protetic pn la refacerea echilibrului muscular; e) inducerea relaxrii musculare prin miogimnastic, medicaie sau inhibitori de ocluzie, a, b / pg. 716

320

59. EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA SI EDENTATIA TOTALA(10)

EDENTATIE PARTIAL REDUSA (pg. 32-83, 83-87, 88- 93) 1. Conform schemei lui Gonzales & Manns, poziia retrudat a mandibulei n relaia de postur poate fi cauzat de: a) perturbri ale elasticitii musculare; b) diminuarea spaiului interdentar; c) modificri ale funcionalitii musculare; d) extensia coloanei vertebrale cu poziionarea anterioar a mandibulei; e) nici un rspuns corect; R: a, c, d / pg.35 2. Proiecia sagital a cinematicii mandibulare determin o suprafa poligonal rezultat prin intersectarea unor repere a cror semnificaie este: a) poziia postural; b) poziia de relaie centric; c) angrenajul invers lateral; d) poziia de intercuspidare maxim; e) poziia cap la cap; R: a,b,d,e / pg.59 3. nregistrarea grafic a relaiei centrice se bazeaz pe analiza cinematic: a) pe toate cele trei direcii ale spaiului; b) pe distana parcurs din poziia de intercuspidare maxim (IM) n cea de relaie centric (RC) c) n plan sagital, d) n plan orizontal; e) pe distana corespunztoare micrii de rotaie i translaie condilian; R: d / pg.59 4. Micarea Benett se caracterizeaz prin: a) amplitudine variabil funcie de configuraia cavitii glenoide i de laxitatea ligamentar a capsulei de partea opus deplasrii; b) amplitudine variabil funcie de configuraia cavitii glenoide i de laxitatea ligamentar a capsulei de aceeai parte cu deplasarea; c) deplasarea se realizeaz pe o distan de maxim 3 mm; d) micarea se produce n interiorul unui con cu generatoarea de 1 mm.; e) condilul pivotant descrie o traiectorie de semicerc, parte a unui cerc imaginar cu raza de 20 mm, R: b, c /pg.60 5. Stabilii care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate: a) condilul pivotant realizeaz doar o micare de rotaie pur dac de partea opus exist un contact prematur deflectiv; b) n micarea de deschidere condilul pivotant realizeaz iniial o rotaie pur, urmat de rotaia ctre n jos i translaia spre nainte; c) condilul orbitant se rotete i transleaz nainte, n jos i medial de parte a lucrtoare; d) side shift reprezint o deplasare exprimat n grade, n timp ce lateral side shiftse msoar n mm.

321

e) peste 4 mm. deplasarea condilului pivotant i pierde semnificaia clinic; R. d, e / pg.60 6. nclinarea pantelor cuspidiene ale restaurrilor prin puni dentare difer n funcie de : a) valoarea crescut a unghiului Benett b) micarea Benett; c) traiectoria median Marxkors; d) distana intercondilian; e) tipul de malocluzie; R: a, b, d / pg.61 7. Individualizarea ariilor ocluzale artificiale se va re aliza cu respectarea urmtoarelor reguli: a) concavitatea feelor palatinale maxilare va fi cu att mai accentuat cu ct unghiul i micarea Benett sunt mai ample; b) relieful ocluzal ters se asociaz cu valori ale unghiului Benett ce tind spre 30 0; c) cu ct distana intercondilian este mai mare, cu att traiectoriile de latero - i mediotruzie vor delimita un unghi ocluzal mai mic; d) ntre unghiul ocluzal, trasat de traiectoriile de latero- i mediotruzie, i distana intercondilian, exist o relaie de invers proporionalitate; e) traiectoriile protruzive trebuie s aib pe suprafaa ocluzal o direcie mezial la mandibul, respectiv distal la maxilar; R: a, b, c, d / pg.61, 62 8. Micrile mandibulei cu contact dento -dentar sunt materializate n plan orizontal prin: a) traiectorii pro-, latero- i mediotruzive; b) direcia distal la mandibul respectiv, mezial la maxilar, a traiectoriilor ocluzale protruzive; c) aspectul de urme ale degetelor de pasre; d) procedee pantografice; e) trasee ce pot fi descrise prin analogie cu zborul unei psri care, intr n cavitatea oral la nivelul arcadei mandibulare i iese pe la nivelul arcadei superioare; R: a, b, c, e, / pg.62 9. Fixarea arcurilor faciale, n funcie de tipul constructiv, se poate realiza: a) la 1 cm de tragus, pe linia ce reprezint planul Camper; b) pretragian, la 10-13 mm., pe linia ce unete tragusul cu punctul infraorbital; c) n conductele auditive externe, d) cu punct de sprijin la nivelul nazionului ptr. cele fixate auricular; e) la arcada maxilar prin furca ocluzal; R: b, c, d, e / pg.64 10. n relaia centric, intercuspidarea maxim se caracterizeaz prin urmtorii parametri: a) cheia de ocluzie Angle; b) feele distale ale ultimilor molari se afl n acelai plan; c) situarea oral a cuspizilo linguali n raport cu cei palatinali; d) prezena unitilor masticatorii; e) liniile mediene ale arcadelor sunt situate n acelai plan dar, se admite i o neconcordan de pn la 2 mm. R: a, b, c, d, / pg.52

322

11. Devierile laterale ale mandibulei au semnificaie patologic numai dac: a) deplasarea apare la deschiderea larg a gurii, fiind rezultatul unei subluxaii condiliene controlaterale; b) se produce la nceputul micrii de deschidere, chiar dac mandibula revene pe linia median la 3 cm. nainte de deschiderea complet; c) se nsoete de zgomote articu lare; d) sunt consecina miospasmului maseterin sau temporal, e) se datoreaz contraciei musculare unilaterale a pterigoidianului intern; R: d, e, / pg.81 12. Originea intracapsular a devierii liniei mediene, va determina ntotdeauna deplasarea mandibulei: a) spre partea articulaiei afectate; b) n funcie de poziia muchiului implicat; c) de partea diductorului spasmat; d) opus articulaiei afectate; e) n propulsie, de aceeai parte cu leziunea; R: a, e /pg. 81 13. Diagnosticul diferenial al disfunciilor cranio -mandibulare cu o rigine artrogen, respectiv miogen, se stabilete n funcie de: a) evenimentul ce a dus la declanarea disfunciei; b) particularitile de dinamic mandibular fr contact dento -dentar; c) blocajul anestezic; d) rezultatele testelor clinice active i pasive; e) apariia sensibilitii dureroase articulare la exercitarea unei fore normale; R: a, c, e / pg.82 14. Evaluarea pacientului cu disfuncie cranio -mandibular impune obligativitatea examinrii: a) posturii generale a corpului; b) posturii cervico-cefalice; c) poziiei ortostatice i a mersului; d) coloanei cervicale; e) neurologice; R: a, b, d, /83 15. Pentru a se ncadra n limite normale, mobilitatea cranio-cervical trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: a) efectuarea micrilor de rotaie nedureroase pn n 450; b) realizarea de extensii complete la o angulaie de 60 0; c) nclinarea lateral a capului s fie posibil pn la 400, inclusiv; d) posibilitatea de flectare a capului n unghi de 450; e) toate aceste micri s fie ample, nedureroase, neforate; R: b, c, d, / 83 16. Cauzele sindromului disfuncional dureros cranio -mandibular pot fi: a) afectarea segmentului cervical C2/C3 b) disfuncia articulaiei sterno -claviculare; c) iradierea algiilor de la nivelul muchilor trapezi; d) durerea miofascial cantonat n sterno -cleido-mastoidieni; e) mediastinite; R: a, b, c, d, / pg.83 17. n cazul disfunciilor cranio -mandibulare, stabilirea unei corecte conduite terapeutice impune practicianului:

323

a) cunoaterea mecanismelor implicate n stabilirea posturii capului i gtului; b) cunoaterea rolului interveniei unor factori, (ereditatea, evoluia, creterea i dezvoltarea, etc.) asupra mobilitii extremitii cefalice; c) s recunoasc o eventual extensie a coloanei cervicale, tiut fiind importana acesteia n poziionarea anterioar a capului, element cauzal al disfunciilor miogene; d) s fie apt n conducerea anamnezei astfel nct, s rezulte primele elemente necesare diferenierii disfunciei artrogene de cea miogen; e) s poat realiza un screening epidemiologic, ca o parte esenial a examenului stomatologic de rutin; R: a, b, c, d, / pg.35, 83 18. Examinarea clinic a muchilor manducatori se realizeaz astfel: a) prin palpare din aproape n aproape pentru a putea decela eventuale tumori; b) pensare uoar ntre police i index; c) palpare prin presiune uoar, dar ferm d) executarea unor micri circulare pe esuturile subiacente; e) utilizarea degetului mediu i arttorului pe de o parte, i a policelui pe de alt parte; R: c, d, e, / pg. 85 19. Tehnica manipulrii funcionale se refer la evaluarea muchilor: a) fasciculul posterior al temporalului; b) cefei, limbii i prevertebrali; c) numai a pterigoidienilor laterali; d) numai a pterigoidienilor mediali; e) att a pterigoidienilor laterali ct i a celor mediali; R: e / pg.85 20. Stabilii care din urmtoarele afirmaii sunt false: a) crepitaiile se ascult la pacienii cu osteoporoz; b) gnatosoniile reprezint zgomotul produs de contactul interarcadic n momentul deglutiiei; c) separarea crepitaiilor de cracmente se poate realiza doar prin folosirea stetoscopului fr membran; d) gnatosoniile sunt patognomonice pentru patologia articular; e) nici un rspuns corect; R: a, b, c, d, / pg. 87 21. Metoda CADIAS (SLAVICEK) este un examen complementar de tipul: a) ultrasonografiei; b) rezonanei magnetice nucleare; c) frecvenei tripolare; d) teleradiografiei de profil; e) radiografiei de ATM; R: d / pg.88 22. Care din urmtoarele examene paraclinice reprezint investigaia cu cea mai mare popularitate n gnatoprotetic: a) electromiografia; b) pantomografia; c) mandibulokineziografia; d) ultrasonografia;

324

e) cineradiografia; R: a / pg.88 23. Axiografia computer izat Cadiax (Slavicek) prezint urmtoarele avantaje: a) posibilitatea examinrii celei de a patra dimensiuni, prin citirea curbelor de timp; b) micarea n jurul axei balama se poate nregistra concomitent cu deplasarea transversal a condilului; c) poate fi utilizat n combinaie cu radiografiile de profil, folosind programul CADIAS; d) mpreun cu programul CADIWAX este utilizat n realizarea tehnic a restaurrilor protetice; e) permite analiza cinematicii musculare manducatoare; R: a, b, c, d, / pg.90 24. Avantajele electromiografiei sunt: a) metodologie de examinare cu o standardizare riguroas; b) aparatura necesar nu ridic probleme deosebite prin complexitatea sa, fiind relativ uor accesibil; c) ofer informaii utile privind funcionalitatea i disfuncionalitatea siste mului neuromuscular masticator; d) nu depinde de condiiile anatomo -fiziologice ale musculaturii extremitii cefalice; e) singura modalitate cunoscut de obiectivizare a activitii neuromusculare masticatorii; R: c, e, pg. 91, 92 25. Procedeul Kleinerock reprezint : a) o metod de investigare paraclinic a articulaiei temporo-mandibulare; b) o tehnic pantografic; c) un procedeu de nregistrare a cinematicii mandibulare; d) nregistrarea micrilor funcionale; e) modalitatea prin care sunt redate tridimensional excursiile condiliene; R: c / pg90 26. Analiza cinematicii mandibulare poate fi realizat prin unul din urmtoarele procedee: a) axiografie; b) pantografie; c) kineziomandibulografie; d) procedeul Kleinerock; e) tehnica CADIAS; R: d / pg.90 27. Utilitatea analizei pe teleradiografia de profil n reabilitrile orale complexe rezid din: a) reevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior; b) prefigurarea planului de ocluzie; c) repoziionarea cranio-mandibular; d) rolul decisiv n conceperea unor tratamente ortodontice; e) reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie; R: b, e, / pg.88 28. n cadrul examinrilor paraclinice ale disfunciei cranio -mandibulare, rezonana magnetic nuclear este recomandat pentru: a) investigarea tumorilor osoase; b) diagnosticarea afeciunilor intracapsulare cranio -mandibulare; c) localizarea dismorfiei meniscului articular;

325

d) identificarea unor leziuni degenerative ale esuturilor articulare; e) examinarea cinematic a ATM, n varianta video; R: b, c, d, e / pg.88 29. Ultrasonografia reprezint o modalitate paraclinic de investigare a sistemulu i craniofacial util: a) n diagnosticarea unor tumori maligne sau benigne, b) decelarea zgomotelor articulare; c) n evaluarea masei musculare n contracie izometric din intercuspidare; d) n investigarea hipertrofiilor i asimetriilor faciale parotido -maseterine e) n diagnosticarea unor procese inflamatorii; R: a, c, d, e / pg.88, 89 30. Modelarea diagnostic n cear are drept scop: a) prefigurarea etapelor terapeutice n acord cu obiectivele funcionale; b) stabilirea coreciilor cosmeto estetice, c) stabilirea unui diagnostic complet i complex; d) asigurarea reuitei estetice prin corelaia a doi factori: form i culoare; e) vizualizarea coreciilor necesare obinerii unui plan de ocluzie armonios, R:a, b, c / pg.89

EDENTATIE PARTIAL INTINSA (pg. 32-83) 1.Prin palparea masei musculare,se evalueaz: a.Dezvoltarea muchiului ,cu eventualele modificri volumetrice. b.Sensibilitatea-punctele dureroase,zonele de iradiere,zonele trigger. c.Consistena d.Niciuna din acestea. e.Doar varianta A si B Pagina 38/ a,b,c 2.Muschii mobilizatori ai mandibulei sunt: a.Pterigoidian intern b.Digastric c.Narinari d.Milohioidian. e.Orbicularul buzelor Pagina 38 / a,b,d 3.Palparea n diamic a articulaiei temporo-mandibulare apreciaz: a.Poziia condililor b.Excursiile condiliene c.Denivelrile regiunii pretragiene d.Prin palparea bidigital cu indexurile poziionate pretragian. e.Corecte C si D Pagina 42 /a,b,c 4.n examinarea zonelor funcionale urmrim aprecierea: a.Prezenei unor formaiuni patologice (bride,cicatrici) b.Amplitudinei zonei funcionale c.Prezenei leziunilor carioase d.Existenei sau nu a pungilor parodontale. e.Toate variantele sunt corecte

326

Pagina 43 / a,b 5.Zona "Ah": a.Este o zon cheie periferic cu rol n stabilizare b.Se examineaz static prin manevra Valsalva c.Face trecerea ntre palatul dur i palatul moale d.Prezena poziiei oblice a vlului palatin care este considerat cea mai favorabil. e.Poziia oblic este considerat cea mai nefavorabil. Pagina 44 /c,d 6.Examenul arcadei dento-alveolare: a.Cuprinde evaluarea suportului odontal b.Este inclus in evaluarea spaiului protetic potenial c.Amplitidinea deschiderii gurii d.Toate variantele de mai sus. e.Nici una de mai sus Pagina 46 / a,b 7.Mobilitatea dentar se apreciaz prin: a.Examen radiologic b.Testul palpatoriu c.Model de studiu d.Testul de solicitare dentar la presiune. e.Cu ajutorul Diagnodentului Pagina 51 / b,d 8.Examinul bolii palatine apreciaz: a.Dispoziia unitilor dento-paradontale n zona lateral b.Numrul i dispoziia rugilor palatine n raport cu creasta edentat c.Reziliena fibromucoasei d.Prezena torusului mandibular. e.Prezenta plicilor mandibulare inserate aproape de creasta Pagina 57 / b,c 9.n ocluzia ideal contactele dento -dentare trebuie: a.S fie punctiforme b.n suprafa c.S fie multiple i stabile d.De tip cuspid-cuspid. e.De tip cuspid margine incizala Pagina 59 / a,c 10.nregistrarea contactelor dento-dentare se realizeaz: a.Doar n relaie centric b.Doar n intercuspidare maxim c.Cu precizarea corelaiei dintre IM i RC d.n IM i RC. e.Nici una din variante Pagina 59 / c,d 11.Spatiul de inocluzie fiziologic: a.Este de 2-4 milimetri n zona frontal b.Este de 2-4 milimetri n zona lateral c.Este de 1.8-2,7 milimetri n zona frontal d.Este de1,8-2,7 milimetri n zona lateral. e.Este de 2-4 mm atat lateral cat si frontal Pagina 60 / a,d

327

12.Relatia centric este: a.Indus prin metoda Jankelson b.Se induce automat la nchiderea gurii c.Este instabil la edentatul parial ntins d.Inregistrat cu folie de cear e.Este mereu stabila la edentatul partial intins Pagina 60 / a,c 13.Rapoartele mandibulo-craniene n edentaia parial ntins: a.Se nregistreaz cu ajutorul machetelor de ocluzie dac exist contacte multiple i stabile b.Se nregistreaz cu ajutorul machetelor de ocluzie cnd nu exist suficiente contacte c.Fr machete de ocluzie d.Machetele de ocluzie sunt necesare datorit instabilitii mandibulare. e.Primele trei variante sunt corecte Pagina 60 / b,d 14.Examenele paraclinice utilizate n edentaia parial ntins sunt: a.Termografia reglatorie b.Doppler Vascular c.Examen anatomopatologic d.Studiul de model nu este necesar n evaluare e.Variantele C si D sunt corecte Pagina 61 / a,b,c 15.Dignosticul de integritate al arcadei edentate parial ntins cuprinde: a.Tipul de afectare ocluzal b.Cauzele apariiei malrelaiei c.Diagnosticul de form clinic Applegate d.Clasa Kennedy. e.Malrelatia constatata. Pagina 78 / c,d Complement simplu 1.Examenul intraoral n cadrul edentaiei parial ntinse cuprinde: a.Evaluarea muchilor mobilizatori ai mandibulei b.Evaluarea ortopantomografic c.Scintigrafia d.Evaluarea zonei Einsering. e.Nici o varianta Pagina 42 / d 2.Evaluarea restaurrilor protetice mobile vechi se realizeaz: a.Din punct de vedere al raportului cu corpul de punte b.Din punct de vedere al modelajului componentei fizionomice c.Din punct de vedere al acceptrii de ctre pacient d.Din punct de vedere al stabilitii statice i dinamice. e.Toate variantele sunt corecte Pagina 50 / d 3.Mobilitatea dentar dup Bratu: a.Poate fi de cauz protetic ,considerat ireversibil b.Poate fi de cauz ortodontic,considerat fiziologic c.Poate fi de origine inflamatorie,considerat reversibil

328

d.Apare doar la dinii depulpai. e.Toate variantele sunt corecte Pagina 51 / c 4.Examenele paraclinice uzuale n edentaia parial ntins pentru mucoasa oral sunt: a.Studiul de model b.Ortopantomografia c.Diagnodentul d.Examenul anatomopatologic. e.Radiografia digitala Pagina 63 / d 5.Tomografia ATM: a.Investigeaz forma cavitii glenoide b.Este obligatoriu nsoit de CT c.Se nregistreaz dimineaa d.Nu este util n protetic. e.Este utila doar la pacientii edentati total Pagina 69 / a 6.Analiza T-Scan const n: a.Evaluarea tonusului muscular b.Evalueaz inegalitatea tensiunilor musculare c.Evaluarea ATM d.Evalueaz contactele dento-dentare. e.Evalueaza suportul osos Pagina 74 / d 7.Pentru examenul gnatofotostatic avem nevoie de: a.Kineziomandibulograf b.Computer Tomograf c.Analiza planului Dreyfus d.Nu se utilizeaz n protetic. e.Nici o varianta nu e corecta Pagina 74 / c 8.Diagosticul de integritate a arcadei n ede ntaia parial ntins: a.Apreciaz suportul dento -parodontal b.Evalueaz ocluzia c.Precizeaz clasa din care face parte edentaia d.Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie. e.Toate variantele sunt corecte Pagina 78 / c 9.Diagnosticul de integritate a ocluziei: a.Precizeaz clasa Kennedy de edentaie b.Anatomo-clinic poate fi parial sau total c.Forma clinic este conform claselor Black d.Se apreciaz conform clasificrii Angle. e.Conform clasificarii Lejoyeux Pagina 79 / d 10.Diagnosticul de integritate a articulaiei temporo -mandibulare: a.Nu prezint importan n evaluarea edentatului parial ntins b.Se realizeaz doar pentru edentatul total c.Anatomo-clinic poate fi artrit,artroz d.Dac pacientul este dentat nu se evalueaz.

329

e.Nici o varianta corecta Pagina 80 / c 11.Diagnosticul de integritate muscular: a.Se precizeaz doar forma anatomo -clinic b.Se evalueaz cu ajutorul diagnodentului c.Face parte din diagnosticul de stare general d.Topografic,se indic zona afectat. e.Se precizeaza doar tratamentul Pagina 80 / d 12.Diagnosticul de integritate a relaiilor mandibulo -craniene: a.Se apreciaz doar prin intermediul electromiografiei b.Presupune precizarea cauzei apariiei malrelaiei c.Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie d.Tomografia ATM este singurul examen n msur s stabileasc diagnosticul. e.Toate variantele sunt corecte Pagina 80 / b 13.n diagnosticul de integritate homeostazic i funcional urmrim: a.Numai examenul ocluziei b.Numai examenul articulaiei c.Existena complicaiilor locale sau la distan d.Se evalueaz prin intermediul examenului gnatofotostatic. e.Doar A si B sunt corecte Pagina 81 / c 14.n completarea formei anatomo-clinice a diagnosticului de integritate a mucoasei,limbii,glandelor salivare consemnm a.Tipul de afectare miozit b.Dishomeostazie manifest c.Stomatita d.Cauza apariiei afeciunii(traumatic,alergic). e.Toate raspunsurile sunt corecte Pagina 81 / c 15.Diagnosticul de integr itate osoas precizeaz: a.Anatomo-patologic-tipul de afectare osoas b.Etiologic-regiunea afectat c.Funcional-cauza apariiei afeciunii d.Prognostic-precizeaz modalitatea evolutiv a afeciunii. e.Corecte A si B. Pagina 82 / a EDENTATIE TOTALA (pg. 32-83) 1. Care este algoritmul corect de examinare a pacientului edentat i de completare a foii de observaie: a. anamneza, datele personale, motivele prezentrii, condiii de via i munc, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice; b. motivele prezentrii, anamneza, datele personale, condiii de via i munc, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice; c. datele personale, motivele prezentrii, anamneza, condiii de via i munc, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;

330

d. anamneza, datele personale, motivele prezentrii, condiii de via i munc, examene paraclinice, examenul clinic cervico-facial; e. examenul clinic cervico-facial, datele personale, motivele prezentrii, condiii de via i munc, examene paraclinice; R: c. (p. 31 61) 2. Anamneza cuprinde: a. istoricul afeciunii; b. antecedentele personale, generale i stomatologice c. motivele prezentrii; d. datele personale; e. antecedentele heredo-colaterale, generale i stomatologice; R: a, b, e. (p. 31) 3. Inspecia de profil urmrete, printer altele: a. profilul facial n funcie de planurile: Simon, Dreyfus, Frankfurt; b. treapta labial; c. postura buzelor; d. unghiul nazo-labial; e. toate variantele sunt corecte. R: e. (p. 36) 4. Palparea profu nd se realizeaz pe urmtoarele elemente componente ale sistemului stomatognat: a. muchi; b. puncte de emergen ale trigemenului; c. creast edentat; d. ATM; e. toate variantele sunt corecte. R: e. (p. 37) 5. Inspecia static a ATM urmrete: a. modificrile de culoare ale regiunilor pretragiene; b. starea de integritate a regiunilor pretragiene; c. simetria sau asimetria regiunilor pretragiene; d. excursiile condiliene; e. excursiile mentonului din fa. R: a, b, c. (p. 41) 6. Palparea dinamic a ATM urmrete: a. sensibilitatea regiunilor pretragiene; b. denivelrile regiunilor pretragiene; c. poziia condililor; d. zgomotele articulare. e. toate variantele sunt corecte. R: e. (p. 42) 7. Punga Eisenring se examineaz prin: a. palpare cu fuloarul din aproape n aproape; b. bascularea mandibulei de partea examinat;

331

c. trasarea cu creionul dermatograf a liniei ghirlandate; d. bascularea mandibulei de partea opus examinrii; e. traciunea spre posterior a obrazului. R: a, b, c, d. (p. 43) 8. Zona Ah se examineaz prin: a. inspecie, apreciindu-se diferena de culoare dintre palatal dur i palatal moale; b. palparea cu fuloarul, dinspre anterior spre posterior; c. deschiderea larg a gurii i palparea cu indexul; d. palparea cu fuloarul, dinspre dreapta spre stnga; e. manevra Valsalva. R: a, b, d, e. (p. 44) 9. Retentivitatea niei lui Neill i Bowen este dat de: a. nclinarea ramului ascendent al mandibulei; b. mucoasa balant prezent pe versantul lingual al crestei; c. rezorbia crestei edentate din zona lateral; d. nclinarea unghiului goniac; e. toate variantele sunt corecte. R: a, d. (p. 45) 10. Palparea muchilor se realizeaz: a. intraoral; b.extraoral; c. prin pensare; d. static i dynamic; e. toate variantele sunt corecte. R: e. (p. 37) 11.Unghiul goniac are valoarea medie de: a. 1100 -1250 dup 12 ani; b. 950 - 1110 la precolari; c. 1200 la aduli; d. 1300-1400 la vrstnici; e. toate variantele sunt corecte. R: a, c, d. (p. 37) 12. Corpusculii lui Fordyce sunt: a. formaiuni tumorale benigne; b. noduli varicoi; c. formaiuni grsoase; d. formaiuni chistice; e. formaiuni tumorale maligne. R: c. (p. 12) 13. Zon lingual central este o zon de: a. nchidere marginal; b. nchidere marginal cheie; c. succiune extern a protezei; d. de sprijin biostatic;

332

e. adeziune pentru proteza mandibular. R: b. (p. 46) 14. Zona frontal maxilar: a. este situat ntre cele dou plici alveolo -jugale; b. este bogat n esut submucos; c. are o delimitare clar ntre mucoasa fix i cea p asiv-mobil; d. se examineaz prin traciunea spre nafar a buzei superioare; e. are rol n refacerea funciei fizionomice R: a, d, e. (p. 44) 15. Zona primar de sprijin la maxilar este reprezentat de: a. tuberozitile maxilare; b. versanii crestei edentate; c. bolta palatin; d. rafeul median al bolii palatine; e. muchia crestei alveolare edentate. R: d, e. (p. 50) 16. Zonele de sprijin biostaticesunt reprezentate de: a. tuberculii piriformi; b. creasta alveolar rezidual; c. tuberozitile maxilare; d. bolta palatin; e. toate variantele sunt corecte. R: c. (p. 50) 17. Triunghiul de toleran ocluzal a lui Spirgi: a. permite pstrarea unor rapoarte de ocluzie centric normale; b. favorizeaz instalarea unor rapoarte de malpoziie Md -cranian prin translaie; c. permite realizarea unor rapoarte de malpoziie Md -cranian prin rotaie; d. pstrarea unor rapoarte normale de ocluzie, n intercuspidare maxim; e. favorizeaz instalarea unor rapoarte de malpoziie Md -cranian prin basculare. R: a, d. (p. 60). 18. Artrografia temporo-mandibular are urmtoarele caracteristici: a. nu necesit substan de contrast; b. permite evidenierea spaiilor intrarticulare i periarticulare; c. permite evidenierea meniscului articular; d. este o metod netraumatic; e. toate variantele sunt corecte. R: b, c. (p. 69) 19. Artroscopia cu fibr optic are urmtoarele caracteristici: a. este o metod exploratorie care folosete substan de contrast; b. are avantajul c evideniaz aspecte ale dinamicii articulare; c. este o metod invaziv pentru c iradiaz pacientul; d. permite obinerea unor imagini foto sau video relevante; e. se realizeaz sub anestezie. R: b, d, e. (p. 69)

333

20. Cineradiografia: a. permite studierea ATM n poziie static; b. utilizeaz un amplificator de luminescen; c. necesit plasarea unor markeri metalici pe maxilar i pe mandibul; d. permite studierea ATM n poziie dinamic; e. toate variantele sunt corecte. R: e. (p. 69) 21. Radiografia simpl a ATM: a. se bazeaz pe efectul chimic al radiaiilor; b. se realizeaz sub incidene diferite; c. permite vizualizarea structurii i a contururilor osoase; d. nu permite vizualizarea modificrilor interliniului articular; e. toate variantele sunt corecte. R: a, b, c. (p. 68) 22. Radiografia digital: a. evideniaz mai bine zonele cu densitate osoas sczut; b. nu permite prelucrarea ulterioar a imaginii; c. expunerea la radiaii este cu 10% mai crescut; d. utilizeaz un sensor plasat n cavitatea oral; e. toate variantele sunt corecte. R: a, d, (p. 66) 23. Tomografia: a. este o metod invaziv pentru c iradiaz pacientul; b. utilizeaz un sensor plasat n cavitatea oral; c. permite studiul pe seciuni n plan sagital, cu tergerea structurilor adiacente; d. evideniaz mai bine zonele cu densitate osoas sczut; e. toate variantele sunt corecte. R: c. (p. 69) 24. Tomodensitometria: a. este mai puin iradiant dect tomografia; b. permite studiul unor imagini pe seciuni successive; c. nu permite aprecierea strii suprafeelor osoase; d. evalueaz starea muchilor; e. toate variantele sunt corecte. R: a, b, d. (p. 70) 25. Computer - tomografia: a. este o explorare imagistic secional; b. utilizeaz un sensor plasat n cavitatea oral; c. se utilizeaz n diagnosticarea tulburrilor interne ale ATM instalate n urma edentaiei; d. combin utilizarea razelor X cu computerul; e. utilizeaz un amplificator de luminescen; R: a, c, d. (p. 70)

334

26. Rezonana magnetic nuclear: a. combin utilizarea razelor X cu computerul; b. permite evidenierea esuturilor moi; c. permite examinarea afeciunilor neuro -musculo-scheletale; d. este o metod non-invaziv; e. nu permite aprecierea strii suprafeelor osoase; R: b, c, d. (p. 71) 27. Scintigrafia osoas: a. se utilizeaz mai rar n diagnosticarea afeciunilor ATM; b. este o metod non-invaziv; c. necesit injectarea intravenoas sau ingestia unui marker radioactiv; d. permite aprecierea funcional a esutului osos; e. folosete un detector special numit camer gama. R: a, c, d, e. (p. 72) 28. Mandibulokineziografia: a. este o metod non-invaziv; b. permite nregistrarea tridimensional a dinamicii mandibulare; c. permite aprecierea funcional a esutului osos; d. evideniaz starea esuturilor moi; e. utilizeaz un amplificator de luminescen; R: a, b. (p. 73) 29. Examenul gnatofotostatic: a. se utilizeaz n investigarea ocluziei; b. permite evidenierea esuturilor moi; c. evalueaz starea muchilor; d. se utilizeaz n investigarea relaiilor mandibulo -craniene; e. toate variantele sunt corecte. R: a, d. (p. 74) 30. Investigarea relaiilor mandibulo -craniene se realizeaz cu ajutorul: a. simulatoarelor; b. articulatoarelor; c. cheilor de ocluzie; d. arcurilor faciale. e. nici o variant nu este corect. R: a, b, c, d. (p. 74)

335

60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE.

Complement multiplu 1.Indicaiile protezelor pariale sunt: a.n infecii cronice b.n edentaii pariale de clasa a-II-a Kennedy c.n cazul pacienilor cu psihic echilibrat d.n cazul pacienilor cu igien precar. e.In toate cazurile se indica realizarea acestora Pagina 84 / b,c 2.Protezarea provizorie: a.Reprezint o soluie de temporizare n scopul repoziionrii cranio -mandibulare b.Este indicat ntotdeauna c.Se indic doar atunci cnd se realizeaz extracii d.Se poate aplica n situaiile de edentaii frontale. e.Nu se indica Pagina 84 / a,d 3.Protezarea de urgen este indicat: a.n toate situaiile n care dorim repoziionarea cranio -mandibular b.Ca i conformator,postextracional c.Cnd considerente de maxim urgen o impun,fizionomie,fonaie d.Cnd dorim temporizarea planului terapeutic. e.Corecte A si C Pagina 85 / b,c 4.Elementele componente ale protezei acrilice sunt: a.Conectorul principal bar lingual b.eile mixte c.Arcada dentar artificial d.Croetele din srm. e.Conectorul principal bara maxilara Pagina 86 / c,d 5.Conform legii biomecanice a lui Chayes: a.Suprafaa unei ei trebuie s fie ct mai extins pentru a nu suprasolicita b.Suprafaa unei ei trebuie s fie cel puin dubl fa de suprafaa de seciune la colet a dinilor pe care i nlocuiete c.Suprafaa unei ei trebuie s respecte strict raportul la suprafaa dentar d.Fora de solicitare trebuie s cad n mijlocul eii. e.Nici una din variante Pagina 89 / b,c

336

6.Legea lui Ant urmrete: a.Schimbarea poziiei dinilor artificiali b.Reducerea numrului dinilor din protez c.Reducerea suprafeei ocluzale d.Diminuarea suprafeei ocluzale cu 10% pentru fiecare dinte pe care l nlocuiete. e.Corecte A si B. Pagina 89 / c,d 7.Legea lui Ackermann: a.Vizeaz micorarea dimensiunii eii protetice b.Se numete Legea celor 3 H c.Urmrete modificarea morfologiei dinilor artificiali fa de cea a dinilor naturali d.Inverseaz poziia ntre molarul 1 i premolarul 2. e. Nici o varianta corecta Pagina 89 / b,c,d 8.Conectorul principal acrilic: a.La maxilar se numete plcu palatin b.La mandibul se numete bar lingual c.Are grosime de 2mm d.La maxilar se poate realiza fenestrare. e.Are grosime de 3mm Pagina 90 / a,c,d 9.Ameliorarea conectorului principal plcu palatin se face: a.Prin decoletare,5-10 mm de colet b.Prin fenestrare c.n form de T d.n form de bar. e.Nu se recomanda ameliorare Pagina 91 / a,b,c 10.Conectorul principal acrilic mandibular: a.Necesit aplicarea unei bare metalice de 2 mm grosime b.Are form de plac lingual c.Are form de bar lingual pentru comfort d.Trece n punte peste parodoniul marginal. e.Corecte A si B Pagina 92 / b,d 11.Croetele din srm sunt: a.Elemente speciale de meninere,sprijin i stabilizare b.Realizate din srm de grosime 0,4-0,5mm c.Prezint o elasticitate mare d.Au contact redus cu dintele. e.Sunt realizate prin turnare Pagina 95 / c,d 12.Croetele simple acrilice alveolare: a.Se aplic n funcie de retentivitatea dintelui

337

b.Sunt realizate din acrilat c.Utilizeaz zonele retentive vestibulare d.Marginea liber se aplic interdentar. e. Sunt corecte toate Pagina 94 / b,c 13.Croetul cervico-ocluzal deschis dental: a.Se utilizeaz pe dinii foarte retentivi b.Este un bun antibasculant c.Extremitatea liber este orientat spre zona dentat d.Asigur retenia prin braul elastic. e.Poate fi acrilic Pagina 95 / c,d 14.Croetul cervico-alveolar deschis edental: a.Are rol antibasculant b.Se utilizeaz n edentaiile terminale c.Are trei brae,realiznd o ncercuire foarte bun d.Are ncercuire slab. e.Nici una din variante Pagina 96 / a,b,d 15.Croetul cervico-alveolar interdentar: a.Este situat cu precdere inter-proximal lingual b.Este foarte rigid datorit braului foarte scurt c.Este situat inter-proximal vestibular d.Se termin cu o bucl situat interdentar. e.Toate variantele corecte Pagina 96 / c,d Complement simplu 1.Protezarea de tranziie n edentaia parial ntins: a.Este varianta de tratament aplicat postextracional b.Este aplicat doar pentru restabilirea fizionomiei c.Nu reface funciile d.Este utilizat pentru redresarea rapoartelor mandibulo -craniene. e.Corecte A si B. Pagina 84 / d 2.Legea lui Ant: a.Se refer la cei 3 H b.Urmrete scderea suprafeei eii protetice c.Se refer la modificarea ordinii dinilor artificiali d.Micoreaz suprafaa ocluzal. e. Nici una din variante Pagina 89 / d 3.Legea lui Conod: a.Se refer la modalitatea de aplicare a croetelor

338

b.Are n vedere micorarea numrului dinilor din arcada artificial c.Susine ca fora de solicitare ocluzal s cad n mijlocul eii d.Se refer la proteza total. e.Corecte A si B. Pagina 89 / c 4.Heteronumrul se refer la: a.Creterea numrului dinilor din protez pentru o mai bun stabilitate b.Reducerea numrului dinilor n arcada artificial c.Modificarea poziiei molarului1 cu premolarul2 d.Scderea numrului de croete aplicate e.Cresterea numarului de crosete Pagina 89 / b 5.Conectorul plcu palatin are urmtoarele caracteristici: a.Este aplicat att la maxilar ct i la mandibul b.Are grosime de 2-4mm,pentru rezisten c.Este situat la distan de 5-10mm de parodoniu fiind decoletat d.Rscroirea distal se face 5-10mm. e.Nu se face rascroire distala Pagina 91 / c 6.Conectorul n form de T: a.Este rscroit distal b.Are aspect de lingur c.Trimite prelungiri laterale pentru croete d.Este doar mandibular datorit dimensiunii mici. e.Varianta C si B sunt corecte Pagina 91 / c 7.Croetele simple acrilice dentare: a.Se sprijin pe procesul alveolar b.Sunt foarte avantajoase,avnd grosime sub 1mm c.Sunt rigide d.Extremitatea se situeaz deasupra liniei ghid e.Nici o varianta corecta Pagina 94 / c 8.Croetul cervico-ocluzal deschis dental: a.Are rol antibasculant b.Este utilizat n edentaii terminale c.Este indicat pe dini foarte retentivi d.Extremitatea liber este orientat spre zona dentat. e.Nu se utilizeaza Pagina 95 / d 9.Croetul cervico-ocluzal bidentar: a.Este aplicat n situaia unei arcade edentat redus b.Se sprijin pe procesul alveolar c.Reciprocitatea este asigurat de conectorul principal situat oral

339

d.Fiecare croet este alctuit din trei brae. e.Corecte primele trei variante de raspuns Pagina 95 / c 10.Croetul cervico-ocluzal ntors: a.Are trei brae b.Este indicat pe premolarul 1 i 2 c.Este indicat pe molarii mezializai d.Este indicat pe molarii distalizai e.Se realizeaza prin turnare Pagina 96 / c 11.Croetul cervico-alveolar deschis edental: a.Are rol antibasculant b.Nu are rol antibasculant c.Are ncercuire excelent d.Are ncercuire bun. e.Este realizat din acrilat Pagina 95 / a 12.Protezarea flexibil: a.Este o protezare de urgen b.Este protezare de temporizare c.Este contraindicat cnd exist tuberoziti voluminoase d.Este indicat cnd exist tuberoziti voluminoase. e.Nu este o protezare definitiva Pagina 97 / d 13.Bio Dentaplast are urmtoarele caracteristici: a.Prenclzirea se face la 240C timp de 15 min b.Prenclzirea se face la 240C timp de 30 min c.Prenclzirea se face la 220C timp de 15 min d.Prenclzirea se face la 220C timp de 30 min. e. Prenclzirea se face la 220C timp de 40 min. Pagina 101 / c 14.Croetele protezelor realizate din rin Bio Dentaplast: a.Au culoarea roz b.Au culoarea dinilor c.Sunt din srm d.Au elasticitate redus. e.Corecte A si D Pagina 102 / b 15.Indicaiile protezelor flexibile Valplast: a.Pacieni cu toleran crescut la monomerul acrilic b.Pacienii cu despicturi palatine c.Pacieni cu igien precar d.Pacieni cu cmp protetic neretentiv. e.Corecte B si C. Pagina 98 / b

340

61. ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE SCHELETATE 1) Conectorul principal prezinta urmatoarele caracteristici: a) Volum redus b) Grosime minima c) Se plaseaza in contact cu parodontiul marginal d) Nu realizeaza transmiterea fortelor de solicitare ocluzala e ) Este plasat asimetric R: a, b (pag. 116) 2) Conectorul principal metalic sub forma de bara: a) Latime de 6-7mm b) Grosime de 3mm c) Latime de 9-10mm d) Grosime 4-5mm e) Forma triunghiulara pe sectiune R: a, b (pag. 116) 3) Conectorul principal metalic sub forma de bara: a) Latime de 6-7mm b) Grosime de 3mm c) Forma ovalara d) Forma triunghiulara e) Forma rotunda R: a, b, c, e (pag. 116) 4) Conectorii principali metalici: a) Aliaje metalice cu duritate scazuta b) Aliaje metalice cu rezistenta mare c) Aliaje stelite de crom-cobalt d) Aliaje mobile din aur platinat e) Aliaje inooxidabile de crom-nichel R: b, c, d, e (pag. 116) 5) Bara mandibulara se plaseaza: a) Lingual b) Vestibular c) Mezial d) Dentar e) Distal R: a, b, d (pag. 118) 6) Bara linguala se plaseaza intre: a) limba b) dinti c) planseu bucal d) parodontiu e) menton R: a, b, c, d (pag. 118)

341

7) Barele sunt de mai multe tipuri: a) Gilmore b) Ackers c) Dolder d) Thompson e) Steg R: a, c, e (pag. 164-165) 8) Culisele intracoronare au urmatoarele denumiri: a) Crismani b) Brown c) Sorensen d) Mc.Collum e) Ackers R: a, b, c,d (pag. 160) 9) Culisele extracoronare: a) Fixeaza patricea pe elementul fix b) Sunt avantajoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de sustinere parodontala c) Matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizate d) Avantajeaza din punct de vedere al prepararii substructurii organice e) Toate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea extracoronara R: a,c,d (pag. 160-161) 10) Conectorul principal metallic sub forma de placuta: a) Poate fi situat doar maxilar b) Poate fi situat doar mandibular c) La maxilar poate avea contact mucozal sau dento-mucozal d) La mandibular poate avea contact mucozal sau dento-mucozal e) Sunt benzi metalice cu latime mai mica de 10mm si grosime de 0.5-0.7mm R: c (pag. 119) 11) Conectorul principal sub forma de placuta mucozala palatina: a) Se poate realiza intr-o singura varianta b) Dupa conceptia americana nu urmareste plasarea conectorului principal in limitele edentatiei stabilite de dintii limitrofi spatiului edentat c) Dupa conceptia americana tine cont de principiul profilactic d) Conform conceptiei americane poate fi utilizat in edentatia subtotala si in edentatia totala cu indicatie la bolnavii epileptici e) Conform variantei franceze realizeaza conectorul mucozal placuta palatina dentomucozala R: d (pag. 120) 12) Varianta franceza de conector principal placua mucozal palatin prezint n realizare etape precum: a) Trasarea a dou linii la 3mm anterior si posterior de centrul C pe linia medio-sagitala b) Stabilirea tangentei unghiului palatinal proximo-edental al fiecarui dinte limitrof c) Trasarea din punctul tangent la unghiul palatinal proximo-edental a unei perpendiculare de 3mm

342

d) Ocolirea parodontiului marginal la 3-5mm e) Realizarea aripioarelor de stabilizare care se vor termina pe varful rugilor palatine R: b (pag. 120-121) 13) Conectorul principal sub forma de placuta dento-mucozala: a) La nivel maxilar are de regula aspect de U deschis anterior b) Prezinta portiunea orala modelata cu replica anatomica c) Prezinta marginea libera subtire d) La nivel lingual se aplica in situatia in care dintii restanti prezinta un grad de parodontopatie marginala cronica e) La nivel lingual fata dento-alveolara se lustruieste R: d (pag. 122-123) 14) Conectorii secundari: a) au rolul de a uni fie seile protetice de elementele de mentinere si stabilizare, fie pe acestea din urma de conectorul principal b) elastici pot fi situati proximal sau interdentar c) rigizi au forma de S d) rigizi plasati interdentar vor avea forma trapezoidal ape sectiune e) rigizi sunt in contact intim cu parodontiul marginal R: a (pag. 123) 15) Crosetele din sistemul Ney asigura: a) reciprocitatea b) Stabilizarea c) Fixarea d) Retentia e) Sprijinul, prin portiunile elastic situate in conul de sprijin sau supraecuatorial R: d (pag. 139) 16) Crosetul continuu Housset: a) nu reprezinta un element antibasculant b) este folosit ca element antibasculant in edentatia partial de clasa III Kennedy c) are latime de 3 mm d) poate fi situate supraecuatorial la nivelul dintilor laterali e) poate porni din bratele elastic ale unor crosete Ackers R: d (pag. 147) 17) Elementele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare: a) sunt compuse dintr-o singura portiune b) nu confera valente estetice si de stabilitate biomecanica c) sunt indicate in edentatiile de clasa D Lejoyeux d) prezinta posibilitati de reoptimizare in caz de dezactivare e) nu necesita preparari complexe R: d (pag. 152-153) 18) Telescoparea: a) se poate realiza doar coronar si corono-radicular b) nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o despicatura maxilopalatina

343

c) se aplica in defectoproteze d) se aplica la adultii tineri, la care camera pulpara pastreaza un aspect juvenile e) favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza autocuratirea R: c (pag. 154-155) 19) Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare simple sunt reprezentate de: a) elemente conjunctoare cu amortizor b) crosetele disjunctoare c) bara cu capse Ceka d) sistemul Aktiv click rigid e) crosetul in forma de balansoar R: a, b, e (pag. 166) 20) Linia ghid se mai numeste: a) linia oblica interna b) linia ecuatorului protetic c) linia oblica externa d) linia de mentinere e) linia Ah R: b (pag. 124) 21) Paralelograful prezinta urmatoarele componente: a) tija de analiza b) mina de grafit c) tija de turnare d) razusele e) retentiometrul R: a, b, d, e (pag. 125-126) 22) Functia de mentinere a crosetului: a) impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic b) asigura stabilizarea orizontala a protezei c) se opune deplasarilor verticale in directie mucozala d) se datoreaza bratului retentiv al crosetului e) necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui R: a, d, e (pag. 129) 23) Sistemul Ney: a) unicul sistem standardizat de crosete turnate b) cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara c) este reprezentat de crosete divizate d) utilizeaza zonele proximale ale fetelor laterale e) bratele crosetului pornesc separate din conectorul principal R: a (pag. 139) 24) Crosetul in C: a) trece in punte peste festonul gingival b) porneste printr-un conector secundar din sea c) nu ia contact cu dintele

344

d) este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilor e) este utilizat pe incisivul central superior R: a, b, d (pag. 143) 25) Crosetul in C este utilizat: a) pe canin b) in regiunea vestibulo-distala a premolarilor c) pe incisivul lateral d) pe fata vestibulara a incisivilor superiori e) pe fata mezio-vestibulara a molarilor R: b (pag. 143) 26) Crosetul in L: a) trece de punte peste rebordul gingival b) are portiunea activa care se termina sub linia ghid de partea edentatiei c) prezinta o portiune active ce se termina deasupra liniei ghid in partea opusa edentatiei d) porneste direct din seaua protezei e) are contact intim cu rebordul gingival R: a (pag. 143) 27) Crosetul in U: a) porneste direct din sea b) se termina sub linia ghid prin 2 brate c) prezinta un brat in zona disto-vestibulara d) prezinta cel de-al doilea brat in zona mezio-vestibulara e) este indicat pe incisivii inferiori R: b, c, d (pag. 143) 28) Crosetul in S: a) porneste din sea printr-un conector secundar lung b) merge oblic spre linia ghid c) nu depaseste linia ghid d) ia contact cu dintele subecuatorial e) este utilizat pe caninul superior R: b (pag. 143) 29) Crosetul Ackers: a) este crosetul cu trei brate b) se aplica pe canin c) se aplica pe premolari cu retentivitati vestibulare si orale favorabile d) poate fi numai deschis edental e) are sprijin si stabilizare buna R: a, c, e (pag. 146) 30) Crosetul cu 6 brate se numeste: a) Ackers b) RPI c) Bonwill d) Nally-Martinet e) Housset R: c (pag. 146)

345

62. BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA ORALA 1. n evoluia lor filogenetic, cele dou segmente ale craniului (neurocraniu i craniul visceral) s-au aflat n rapoarte diferite: a) iniial n juxtapunere anterioar; b) iniial n raport de supraetajare; c) iniial au stabilit relaii funcionale i morfologice concretizate sub forma unitii arhitecturale a craniului visceral i neural; d) iniial n raport de necesitatea proteciei unor receptori periferici (oftalmici, olfactivi); e) iniial n raport de juxtapunere posterioar. R: a (pag.201) 2. La mandibul, sistemul trabecular bazilar este format din: a) inseriile musculare ale maseterului; b) inseriile musculare ale pterigidianului intern; c) inseriile musculare ale suprahiodia nului; d) inseriile musculare ale muchilor mentonieri; e) inseriile musculare ale pterigoidianului extern. R: a; b; c; d (pag.202) 3. n micarea de masticaie, deglutiie, muchii mobilizatori ai mandibulei proiecteaz mandibula asupra maxilarului cu o for posibil cu valoarea de : a) 50-400 kgf; b) aproximativ 30-400 kgf; c) aproximativ 500 kgf; d) aproximativ 100 kgf; e) aproximativ 150 kgf. R: b (pag.202) 4. Desmodoniul are urmtoarele caracteristici: a) asigur protecia oaselor maxilare prin formrea stlpilor i platformelor de rezisten; b) permite disiparea forei masticatorii asupra stlpilor de rezisten de la nivelul oaselor maxilare; c) fora ocluzal este transmis osului prin intermediul desmodoniului; d) asigur dezvoltarea trabeculaiilor pterigoidianulu extern de la nivelul feei interne ale mandibulei; e) determin gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inseriilor musculare. R: c (pag.202) 5. Liniile de rezistena ale stlpului zigomatic se mpart n urmtoarele fa scicole: a) un grup se ndreapt spre marginea inferioar a orbitei; b) un grup de trabeculaii se orienteaz spre marginea extern a orbitei; c) un grup de trabeculaii osoase se ndreapt spre apofiza zigomatic; d) un grup ce se desprinde din stlpul zigomatic se ndreapt spre sfenoid; e) un grup de trabeculaii se unesc cu cele de partea opus, trecnd prin oasele nazale. R: a; b; c; d. (pag.203)

346

6. Forele de rezisten (pasive) sunt generate de: a) rezistena mecanic a dintelui; b) rezistena mecanic a elementului gnatoprotetic; c) structura membranei desmodontale, a corticalei osoase; d) receptorii mucoasei pariferice; e) rezistena osului de aproximativ 1,8 kgf/cm2 . R: a; b; c. (pag.209) 7. Forele de traciune direct sunt: a) forele care se manifest n sens vertical; b) forele generate de alimentele lipicioase; c) generate de aciunea muchilor obrajilor, buzelor, limbii, muchilor milohioidian i genioglos; d) generate de aciunea muchilor obrajilor, buzelor, limbii; e) forele care acioneaz asupra dinilor i parodoniului. R: a; b; d. (pag.215) 8. Forele de traciune indirect se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte: a) apar cnd proteza nu a fost static corect echilibrat; b) sunt generate celmai frecvent prin aezarea incorect a liniei croetelor; c) se numesc i fore de basculare; d) determin micarea de nfundare a protezei n exclusivitate; e) sunt echilibrate de contraciile echilibrate ale musculaturii oro -faciale. R: a; b; c. (pag.216) 9. Linia croetelor are urmtoarele caracteristici: a) se mai numete i opritor de basculare (Kippmeider sau indirect retainer); b) reprezint axul de rotaie n jurul cruia se produce micarea de basculare sub aciunea forelor de traciune; c) se va aeza excentric fa de central bazei protezei; d) este aleas nct s treac neaparat prin corpul protezei, iar proteza s se ntind n mod egal la ambele pri ale axului de rotaie; e) este reprezentat de braul mai scurt a prghiei determinat de protez. R: b; d (pag.216) 10. Formula lui Stanitz este: a) Fa = 2CA/a b) Fr = 3Isf/l c) F= S/SxAxCm d) M=bFXf e) F1b1 F2b2 = 0 R: a (pag.216) 11. Fora de aciune a extremitii flexibile a croetului este n funcie de: a) gradul de ndoire; b) seciunea i forma braului la punctul fix; c) coeficientul de elasticitate; d) lungimea braului flexibil; e) gradul de ncercuire a dintelui de ctre antebraul croetului.

347

R: a; b; c; d. (pag.217) 12. Forele de presiune masticatorii prezint urmtoarele caracteristici: a) acioneaz doar asupra dinilor naturali i prin ei asupra osului, neutralizndu -se n parodoniu i n stlpii de rezisten ai maxilarelor; b) acioneaz doar asupra dinilor artificiali susinui de eile protetice i prin intermediul lor asupra moco-periostului i osului subiacent; c) intensitatea acestor fore depinde n primul rnd de capacitatea muchilor ridictori ai mandibulei, de natura alimentului, gradul de sensibilitate al parodoniului dinilor stlpi i respectiv ai muco-periostului n cazul cnd se sprijin pe mucoas; d) acioneaz asupra bolii palatine i crestelor alveolare edentate la maxilar i asupra crestelor edentate la mandibul; e) sunt anihilate de aciunea muchilor buzelor, obrajilor, limbii. R: c (pag.217) 13. Opritorul de basculare poate fi constituit din: a) un croet; b) un croet continuu; c) un pinten ocluzal; d) baza protezei e) orice alt element ce prelungete proteza dincolo de axul de rotaie R; a; b; c; d; e. (pag.216) 14. Forele orizontale sunt: a) fore orizontale propriu-zise; b) fore orizontale parazitare ce rezult din descopunerea forelor de presiune masticatorii c) fore orizontale determinate de braele retentive ale croetelor; d) fore orizontale detrmeinate de mucii obrajilor i buzelor; e) toate aceste fore menionate la punctele a, b, c, d; R: a; b. (pag.218) 15. Despriderea protezelor maxilare de pe cmpul potetic este determinat de: a) greutatea protezei maxilare; b) nerespectarea montrii dinilor artificiali pe muchia crestei; c) extinderea bazei protezei n limitele cmpului protetic; d) prile moi ce vin n contact cu proteza parial mobilizabil ; e) alimentele lipicioase. R : a ; d ; e. (pag.220) 16. Deplasrile meziale ale protezelor se datoresc: a) angrenajelor interdentare incorecte; b) aciunii limbii; c) anumitor caracteristici ale dinamicii mandibulare; d) versantului vestibular al crestei alveolare edentate n zona anterioar e) nerespctrii legii polinomului. R: a; b; c. (pag.221) 17. Delasrile distale: a) se ntlnesc n cazul edentaiilor teminale cu creast descendent;

348

b) se ntlnesc n cazul edentaiilor teminale avnd curba sagital de ocluzie descendent; c) se datoreaz angrenajelor interdentare incorecte; d) se produc datorit contactului bazei protezei cu faa disto-oral a dinilor restani; e) se produc datorit alegerii incorecte a conectorilor principali. R: a;b. (pag.221) 18. Principiul de baz n combaterea basculrii este: a) neutralizarea forelor ce determin basculrile prin folosirea elementelor mecanice de stabilizare: conectori principali dento-mucozali, coroane telescopate, culise, pinteni ocluzali, brae rigide ale croetelor; b) utilizarea elementelor protezei care mpiedic desprinderea i respectiv nfu ndarea protezei dincolo de axul de basculare; c) extinderea poligonului de stabilitate n afara poligonului protetic; d) utilizarea elementelor rigide ale croetului; e) utilizarea plcuelor dento -mucozale. R: c (pag.222) 19. adncimea de retenie la care se plaseaz poriunea flexibil, terminal a braului retentiv alcroetului este: a) 0,25-0,50 mm; b) 0,75- 1 mm; c) 1,25-1,50 mm; d) 0,50-1 mm; e) 0,20-0,75 mm. R: a (pag.223) 20. Micarea de basculare a protezei reprezint: a) deplasarea protezei parial mobilizabile n jurul dinior restani; b) deplasarea protezei parial mobilizabile n sens vestibulo -oral; c) micarea complex a protezei, n cadrul creia are loc o micare de ridicare, nfundare, de apsare asociat deseori cu deplasarea n ntregime a protezei spre anterior sau posterior; d) deplasarea protezei parial mobilizabile n sens transversal; e) nici un rspuns nu este corect. R: c (pag.216) 21. Axul n jurul cruia se realizeaz micarea de basculare prin desprinderea extremitilor distale ale eilor are urmtoarele caracteristici: a) trece prin vrful extremitilor libere ale braelor retentive ale croetelor plasate cel mai posterior; b) trece prin pintenii ocluzali sau sau alte poriuni rigide ale crotelor; c) trece prin centrul de greutate al cmpului protetic; d) trece prin vrful extremitilor libere ale braelor rigide ale croetelor plasate cel mai posterior; e) trece la nivelul feelor ocluzale ale dinilor restani. R: a (pag.226) 22. Mijloacele de combatere a micrii de distalizare a protezei sunt: a) dinii restani laterali, precum i de elementele protetice care se aplic pe acetia;

349

b) n cazul prezenei doar a dinilor frontali, distalizarea este oprit de braele elastice ale croetelor turnate; c) pintenii croetelor turnate amplasate n fosetele meziale ale dinilor restani ce limiteaz spaiile edentate; d) conectorul principal cu sprijin dento-mucozal; e) extinderea bazei protezei n limitele cmpului protetic. R: a; b. (pag.225) 23. n scopul frnrii deplasrilor distale ale protezelor parial mobilizabile scheletate se folosesc: a) curba de ocluzie sagital invers; b) dispozitive mecanice; c) poriunile croetelor aflate pe feele mezi-vestibulare ale dinilor; d) culise intra i ext ra coronare; e) croet continuu lingual cu gherue incizale articulate mezial. R: a;b; c; d; e. (pag.221) 24. Fora declanat de musculatura ridictoare este n medie de: a) 10-20 kgf la nivelul incisivilor; b) 50-70 kgf la nivelul caninilor; c) 30-50 kgf la nivelul lateralilor; d) 70-100 kgf la nivelul molarilor de 6 ani; e) 80-90 kgf la nivelul molarilor 2. R: a; c. (pag.208) 25. n cadrul stabilitii dinamice a protezelor parial mobilizabile scheletate, g es reprezint: a) centrul de greutate al cmpului protetic; b) centrul comun al eilor protetice c) centrul de greutate al poriunilor extraselare ale protezei; d) greutatea eilor protetice; e) centrul de greutate al al protezei. R: c (pag.215) 26. n cadrul stabilitii dinamice a prot ezelor parial mobilizabile scheletate, G reprezint: a) centrul de greutate al cmpului protetic; b) centrul comun al eilor protetice c) centrul de greutate al poriunilor extraselare ale protezei; d) greutatea eilor protetice; e) centrul de greutate al protezei. R: e (pag.215) 27. n cadrul stabilitii dinamice a protzelor parial mobilizabile scheletate, g s reprezint: a) centrul de greutate al cmpului protetic; b) centrul comun al eilor protetice (al poriunii selare) c) centrul de greut ate al poriunilor extraselare ale protezei; d) greutatea eilor protetice; e) centrul de greutate al protezei. R: b (pag.215)

350

28. Muchii temporali prin contracia lor bilateral determin: a) micarea n sens postero-superior pe o direcie care se ntretaie cu planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior; b) micarea n sens postero -superior pe o direcie care se ntretaie cu planul lui Camper, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior; c) micarea n sens postero-superior pe o direcie care se ntretaie cu planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis anterior; d) micarea n sens postero -superior pe o direcie care se ntretaie cu planul bazal mandibular; e) micarea spre anterior a mandibulei. R: a (pag.208) 29. Nivelul de rezisten al osului este de aproximativ: a) 3 kgf/cm2; b) 1,6 kgf/cm2; c) 2,5 kgf/cm2; d) 0,5 kgf/cm2; e) 5,5 kgf/cm2. R: b (pag.209) 30. n timpul micrilor de triturare mandibula exercit urmtoarele micri: a) micri de lateralitate; b) micri de ridicare; c) micri de basculare; d) micri mpingere; e) toate tipurile de micri prezentate la punctele a -d. R: a (pag.218)

351

63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE SCHELETATE.AMPRENTAREA(10) 1) Tipurile de portamprente standard sunt: a) standard metalica SS White b) ortomorfa Devin c) Schrainemakers d) cu dispozitiv de retentie e) din placa de baza R: a, b, c, d (pag. 279) 2) Adaptarea portamprentei se face: a) in sens transversal b) in sens sagital c) in sens vertical d) mezial e) distal R: a, b, c (pag. 280) 3) Marginile portamprentei in sens transversal trebuie: a) sa fie la 4-5 mm distanta de campul protetic b) sa asigure o grosime mica a materialului de amprenta c) sa asigure o presiune crescuta d) sa fie la 6-7 mm distanta de campul protetic e) o grosime neuniforma a materialului de amprenta R: a (pag. 280) 4) In sens sagital marginile portamprentei trebuie s: a) fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontala b) distal sa depaseasca cu 3 mm santurile retro-tuberozitare c) distal sa depaseasca cu 2 mm santurile retro-tuberozitare d) distal, sa depaseasca cu 4 mm foveele palatine e) la 6 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontal R: a, c, d (pag. 280) 5) In sens vertical portamprenta trebuie: a) s fie la o distanta de 4 mm de bolta palatina b) s aib marginile portamprentei la 2 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile c) s fie la o distanta de 5 mm de bolta palatina d) s fie la o distanta de 1 mm de linia ghid e) s aib marginile portamprentei la 4 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile R: a, b (pag. 280) 6) Portamprenta: a) trebuie sa fie suficient de rigida b) trebuie sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile c) trebuie sa cuprinda in totalitate campul protetic d) trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprenta

352

e) trebuie sa cuprinda partial campul protetic R: a, b, c, d (pag. 280) 7) Adaptarea portamprentei prin completare cu mase termoplastice: a) trebuie s nu jeneze jocul formatiunilor mobile b) trebuie s cuprind doar partial campul protetic c) trebuie s asigure o grosime suficienta materialului de amprenta d) trebuie ca marginile materialului de amprenta sa se opreasca la 2-3 mm de linia ghirlandata e) s fie suficient de rigida R: b (pag. 280) 8) Amprenta preliminara reprezinta: a) copia pozitiva a campului protetic edentat b) negativul campului protetic c) copia negativa a protezei mobile d) copia duplicat a protezei mobile e) negativul protezei mobile R: b (pag. 281) 9) Amprenta preliminara: a) reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale campului protetic b) reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optime c) nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe care-l utilizam d) asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor verticale si retentive ale campului protetic e) realizeaza compresiuni selective R: a, c, d (pag. 281) 10) Amprenta preliminara: a) realizeaza obiectivele functionale ale amprentarii b) realizeaza insuficient obiectivele biologice din cauza parametrilor aproximativi ai amprentarii c) se nregistreaz cu materiale, de tipul: gips, mase alginice, mase termoplastice, siliconi in functie de obiectivele urmarite si conditiile clinice d) se nregistreaz prin aceeasi tehnic indiferent de materialul de amprentare ales e) uneori nu poate sa se extinda in zone periferice ale campului protetic (nisa retromolara, parafrenulare, etc) R: b, c, e (pag. 281) 11) Miscarile realizate in timpul amprentarii preliminare: a) sunt 4 tipuri principale de miscari care se pot realiza in cursul amprentarii b) au ca scop functionalizarea periferica fara a realiza conditiile din cadrul amprentarii functionale c) trebuie sa fie cu atat mai energice cu cat materialul de amprenta este mai vascos d) sunt miscari nefunctionale, functionale neautomatizate si functionale automatizate e) sunt 2 tipuri: nefunctionale neautomatizate si nefunctionale automatizate R: b, c, d (pag. 282) 12) Miscarile realizate in timpul amprentarii: a) pot fi nefunctionale efectuate de catre pacient

353

b) pot fi nefunctionale efectuate de catre medic c) pot fi functionale neautomatizate recomandate de medic bolnavului sub forma de teste d) pot fi functionale neautomatizate, efectuate de catre medic e) pot fi functionale automatizate, miscari care utilizeaza toata gama de miscari capabile sa le execute sistemul stomatognat R: b, c, e (pag. 282) 13) Amprentele functionale: a) se clasifica in amprente functionale mucostatice si amprente functionale mucodinamice in raport de gradul de mobilizare al periferiei campului protetic b) cele mucostatice se inregistreaza cu ajutorul port-amprentelor individuale cu margini scurte c) cele mucostatice utilizeaza material de amprentare de mica fluiditate d) cele mucostatice pun in valoare succiunea, tonicitatea musculara, etc e) cele mucostatice au o utilizare extrem de mare datorita avantajelor lor R: a, b (pag. 283) 14) Amprentele functionale: a) muco-dinamice se inregistreaza cu port-amprente individuale functionalizate pe baza functionalizarii periferiei mobile prin teste b) muco-dinamice sunt criticate din cauza variatiilor de presiune ce se pot realiza printr-o compresiune neglijenta de catre un operator neatent si mai putin versat c) se impart in 2 categorii: amprente cu gura deschisa si amprente cu gura inchisa d) se impart in 3 categorii: amprente cu gura deschisa, amprente cu gura inchisa si amprente combinate e) cu gura deschisa sunt cele mai putin utilizate datorita greutatii de inregistrare R: a, b, d (pag. 283-284) 15) Amprentele functionale: a) se pot clasifica, dupa numarul de materiale utilizate, in amprente functionale simple si amprente functionale compozite b) compozite utilizeaza in cursul procedurii de amprentare un singur material c) se impart, dupa gradul de compresiune, in 2 categorii: amprente functionale compresive si amprente functionale decompresive d) compresive se adreseaza campurilor moi e) decompresive se adreseaza campurilor protetice dure R: a (pag. 284) 16) Amprentele functionale: a) in raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate pot fi: fonetice, de masticatie si de deglutitie b) in raport de zona campului protetic amprentata pot fi: unimaxilara sau maxilara, globala c) dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor 2 campuri protetice pot fi amprente functionale care inregistreaza in totalitate campul protetic sau amprente parcelare d) cel mai putin utilizate sunt cele periferice si centrale e) cel mai putin utilizate sunt cele cu compresiune selective R: a (pag. 284-285) 17) Port-amprentele individuale: a) se confectioneaza din placa de baza sau acrilate auto sau termopolomerizabile b) sunt doar de 2 tipuri: port-amprente in contact complet si port-amprente distantate parcelar

354

c) cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza contactul port-amprentei cu campul protetic pe o distanta de 1 mm de la periferia acestuia d) port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele decompresive e) au marginile subtiri, ascutite avand manerul plasat in zona incisivilor centrali R: a (pag. 285) 18) Miscarile efectuate in amprentarea functionala: a) sunt efectuate doar de medic b) sunt efectuate doar de pacient c) pot fi efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau semifunctionale) d) nu admit compresiuni si tractiuni la periferia campului protetic cand materialul de amprenta este vascos, in nicio situatie e) trebuie sa se realizeze rapid R: c (pag. 285) 19) Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: a) deschiderea usoara a gurii, pune in tensiune periferia campului protetic la nivel canin, premolar 1 b) deschiderea larga a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii Eisenring c) suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale d) sugere, suflat, fluierat, sarut, modeleaza marginile port-amprentei in zona vestibulara laterala e) suras fortat realizeaza o tractiune anterioara plicii alveolo-jugale R: b (pag. 286) 20) Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: a) balansarea mandibulei dreapta-stanga ce realizeaza modelarea zonei anterioare a pungii Eisenring b) mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin deglutitie c) umezirea rosului buzelor (de la o comisura la alta) d) suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale e) varful limbii intr-un obraz si in celalalt R: d (pag. 286) 21) Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: a) deschiderea larga a gurii, modeleaza zona distala a pungii Eisenring b) deschiderea larga a gurii, modeleaza zona meziala a pungii Fish c) umezirea rosului buzelor modeleaza zona milohioidiana in dreptul molarilor d) limba catre nas pune in tensiune zona vestibulara centrala e) sugere, fluierat, modeleaza zona Slack in portiunea sa posterior de canin, modeland mai cu seama zona milohioidiana R: c (pag. 286-287) 22) Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: a) deglutitie, modeleaza zona pungii Neill si Bowen b) sugere, fluierat modeleaza zona distala a pungii Fisch c) suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale d) balansarea mandibulei dreapta-stanga e) mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin probe Valsalva, tuse, test fonetic: a, ah

355

R: a (pag. 286-287) 23) Miscarile efectuate in amprentarea functionala pot fi: a) cele automatizate efectuate de pacient sunt reprezentate de utilizarea testelor fonetice, testelor de masticatie si testelor de deglutitie b) miscarile masticatorii se vor realiza cu ajutorul unor port-amprente individuale rezistente prevazute cu valuri de ocluzie c) miscarile combinate se adreseaza cazurilor cu materiale vascoase d) miscarile combinate se adreseaza cazurilor in care colaborarea bolnavului nu este posibila (hipotonii, paralizii) e) nu se pot realiza niciodata combinatii de miscari functionale (semiautomatizate) cu miscari automatizate R: a, b, c, d (pag. 287) 24) In scopul amprentarii functionale a campului protetic edentate partial intins: a) nu se utilizeaza materiale rigide gips, acrilat, mucoseal) b) nu se utilizeaza materiale elastice c) se utilizeaza materiale de amprenta din toate categoriile descries de Poggioli d) nu se utilizeaza materiale cu prize retard e) nu se utilizeaza masele termoplastice R: c (pag. 287) 25) Verificarea si adaptarea port-amprentei individuale: a) se realizeaza mai intai intr-o faza intraorala si apoi extraoral b) se realizeaza mai intai intr-o faza extraorala si apoi intraoral c) urmareste obiective total diferite in cadrul verificarii intraorale fata de cea extraorala d) trebuie sa se realizeze din aproape in aproape, pentru fiecare zona in parte, urmarind mobilitatea elementelor periferice ale campului protetic e) nu presupune realizarea adaptarii statice si dinamice R: b, d (pag. 288) 26) Amprenta finala prin tehnica dublului amestec (wash technigue): a) se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta fluida b) se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta vascoasa c) se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a 2 materiale de consistenta diferita d) in cazul utilizarii materialului siliconic nu se vor realiza retentii la nivelul portamprentei e) presupune dezinsertia amprentei dupa fluidificarea completa a materialului thermoplastic R: c (pag. 288-289) 27) Amprenta finala cu portamprenta individuala completa: a) este o metoda de amprentare in 2 timpi b) utilizeaza portamprenta individuala din placa de baza sau din acrilat care nu acopera in totalitate campul protetic si dintii restanti c) utilizeaza material semirigid d) este o metoda de amprentare intr-un singur timp e) utilizeaza alginatul, conform Clinicii de Protetica din Iasi R: d (pag. 289)

356

28) Amprenta finala cu portamprenta decupata: a)vestibular, utilizeaza o portamprenta care acopera partial crestele edentate b) vestibular, nu utilizeaza ca material de amprenta siliconii c) dentar, este o tehnica de amprentare intr-un timp, utilizand o portamprenta d) incizal, presupune introducerea materialului alginic cu ajutorul unei seringi prin deschiderea incizala, care sa acopere spatiul peridentar e) incizal, dupa varianta descrisa de Greenfield, nu presupune aplicarea alginatului pe toata suprafata ocluzala a port-amprentei R: d (pag. 290) 29) Tehnicile de amprenta cu model corectat secionat : a) sunt utilizate din ce in ce mai putin in ultima vreme b) se adreseaza edentatiilor frontale c) nu se adreseaza edentatiilor terminale d) presupun sectionarea modelului la nivelul crestelor edentate terminale, la 3 mm distal de dintii restanti e) presupun sectionarea modelului la 1-2 mm distal de dintii restanti R: e (pag. 291) 30) Tehnica modelului corectat cu portamprenta functionalizata: a) a fost introdusa de Boucher si Renner b) presupune inregistrarea amprentei functionale inainte ca pregatirile proprotetice sa fie realizate c) presupune dupa amprentare si turnarea modelului de gips, cofrat, indepartarea masei de amprenta, iar in spatiul ramas se introduce acrilat elastic d) presupune dezinsertia scheletului cu portamprenta functionalizata si inregistrarea unei noi amprente e) nu presupune inregistrarea unei noi amprente dupa dezinsertia scheletului R: c (pag. 292-293)

357

64. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE SCHELETATE: INREGISTRAREA RELATIEI INTERMAXILARE

1. n scopul nregistrrii relaiilor mandibulo -craniene n cazul n care pe unul din maxilare vom realiza o protezare parial mobil, iar cellalt va fi protezat prin protez total vom utiliza: a) o folie de cear decupat dup forma arcadei; b) poziionarea de ctre medic a celor dou modele n relaie centric prin metoda discriminrii tactile; c) machetele de ocluzie; d) ocluzorul; e) articulatorul. R: c. (pag.296) 2. Urmtoarele aspecte sunt adevrate n legtur cu arcul facial: a) permite nregistrarea tridimensionale a micrilor fundamentale la subiecii dentai, edentai parial sau edentai total; b) urmrete raportarea corect a modelului maxilar la axa de nchidere/deschidere a simulatorului; c) permite plasarea modelului maxilar fa de planul orizontal; d) permite nregistrarea relaiilor mandibulo -craniene prin intermediul unui strat de zinc-oxid-eugenol pe cadru de srm; e) permite nregistrarea clearace-ului ocluzal prin metoda compresiunii pe maseteri. R. a; b; c. (pag.299) 3. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz drept reper cranian fix urmtoarele repere: a) planul determinat de punctele craniometrice Gnation- Subnazale ; b) planul determinat de punctele craniometrice Orbitale-Porion sau spina nazala anterioar meatul auditiv extern; c) planul determinat de punctele craniometrice Orbitale- Nazion; d) planul determinat de punctele craniometrice Ophrion-Porion e) planul determinat de punctele craniometrice Porion- spina nazala anterioar. R: b. (pag.299)

4. Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului de la Frankfurt sunt: a) spina nazala anterioar meatul auditiv extern; b) Orbitale-Porion ; c) Orbitale- Nasion; d) Porion- spina nazala anterioar; e) Ophrion-Porion. R : b. (pag.299)

5. Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului Camper sunt: a) Gnaion- subnazal; b) conductul auditiv extern i intern;

358

c) spina nazal anterioar meatul auditiv extern; d) orbitale tragus; e) Gonion- Zygion. R: c. (pag.299) 6) . n scopul nregistrrii relaiilor mandibulo -craniene cu ajutorul arcului facial pentru determinarea axei balama se va ine cont de urmtoar ele aspecte: a) pe parcursul micrii de nchidere-deschidere, distana interincizal nu va depi amplitudinea de 20 mm; b) braul lateral al arcului se plaseaz astfel nct vrful arcului se plaseaz la 12 mm naintea tragusului; c) pe parcursul micrii de nchidere-deschidere, distana interincizal nu va depi amplitudinea de 10 mm; d) pe parcursul micrii de nchidere-deschidere, distana interincizal nu va depi amplitudinea de 40 mm; e) braul lateral al arcului se plaseaz astfel nct vrful arcului se plaseaz la 5 mm naintea tragusului. R: a; b. (pag.300)

7. Sistemul N.O.R. este format din : a) dispozitvul clinic Clini-Nor; b) dispozitivul de laborator Labo-Nor; c) element condilian; d) pantograph e) stiletele arcului facial. R: a.; b. (pag.302) 8. Relaia de ocluzie se definete ca fiind: a) contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl n relaia de intercuspidare maxim; b) contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl n relaie centric; c) contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl n relaie de postura; d) relaia de ocluzie habitual; e) toate rspunsurile a-d. R: b. (pag.303) 9. Reperele ocluziei centrice stabilite de profesorul Costa sunt: a) repere osoase, articulare, musculare; b) repere dentare; c) repere labiale; d) repere linguale; e) repere nazale. R: a; b. (pag.303) 10. n cadrul reperelor ocluziei centrice, reperele dntare sunt reprezentate de ; a) liniile mediane corespondente; b) circumscrierea arcadei mandibulare de ctre arcada maxilara; c) contactul tripodal;

359

d) devansarea cu jumtate de cuspid a dinilor mandibulari fa de cei maxilari; e) feele distale ale ultimilor molari maxilari i mandibulari plasate n acelai plan frontal. R: a; b; c; d; e. (pag.303) 11. La realizarea relaiei centrice particip urmtori factori: a) factori extrinseci i intrinseci; b) factori anatomici reprezentai de arcadele dentare; c) factori anatomici reprezentai de punctele craniometrice; d) factori funcionali neuro -musculari; e) factori funcionali masticatorii. R: b; d. (pag.299) 12. n cazul n care unul din maxilare este protezat prin protez mobil cu sau fr proteze fixe asociate, iar pe maxilarul antagonist vom realiza o protez mobil, caz n care se asociaz i o instabilitate mandibulo -cranian, nivelul i orientarea planului de ocluzie se va stabili pe baza: a) stabilirii nivelului i orientrii planului de ocluzie pentru zonele edentate utiliznd criterii antropometrice gnatoprotetice cunoscute; b) nivelului i orientrii planului de ocluzie pe care le imprim grupul dentar restant; c) stabilirii relaiei de ocluzie corecte; d) nregistrrii relaiei de postur; e) msurrii distanei interpupilare. R: a; b. (pag.298) 13. n scopul programrii articulatoarelor adaptabile se utilizeaz: a) pantograph-ul; b) punctele care formeaz triunghiul lui Bonwill; c) micarea corporeal a mandibulei (micarea Bennet); d) un element condilian care permite alunecarea pe un plan adaptabil de pe componenta maxilar a articulatorului. e) sfera condilian R: a (pag.301) 14. Articulatoarele Tip Arcon i Tip Non- Arcon din ce tip de articulatoare fac parte? a) articulatoare simple; b) articulatoare cu micri limitate; c) articulatoare semi-adaptabile ; d) articulatoare adaptabile; e)articulatoare complexe. R: c (pag.301) 15. Legea I postulat de Lejoyeux n stabilirea condiiilor obiective de determinare a relaiilor fundamentale mandibulo-craniene este: a) oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulo -temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi; b) naintea oricrei ncercri de determinare i de nregistrare a relaiei centrice, bo lnavul trebuie s fie plasat n condiii ideale de echilibru fiziologic i psihic;

360

c) stabilirea bazei abloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr -o amprent secundar este condiia necesar i suficient pentru ca n stadiul determinrii relaiei ce ntrice esuturile suprafeei de sprijin s se regseasc ntr -o stare identic cu cea care le caracterizeaz n momentul amprentrii; d) presiunea exercitat de bazele abloanelor n momentul determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund celei exercitat n momentul amprentrii. e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziiona corect fa de maxilar datorit rezorbiei osoase. R: b (pag.303) 16. Legea II postulat de Lejoyeux n stabilirea condiiilor obiective de dete rminare a relaiilor fundamentale mandibulo -craniene este: a) oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulo -temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi; b) naintea oricrei ncercri de determinare i de nregistrare a relaiei centrice, bolnavul trebuie s fie plasat n condiii ideale de echilibru fiziologic i psihic; c) stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprent secundar este condiia necesar i suficient pentru ca n stadiul determinrii relaiei centrice esuturile suprafeei de sprijin s se regseasc ntr -o stare identic cu cea care le caracterizeaz n momentul amprentrii; d) presiunea exercitat de bazele machetelor n momentul determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund celei exercitat n momentul amprentrii. e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziiona corect fa de maxilar datorit rezorbiei osoase. R: a. (pag.303) 17. Legea III postulat de Lejoyeux n stabilirea condiiilor obiective de determinare a relaiilor fundamentale mandibulo -craniene este: a) oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulo -temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi; b) naintea oricrei ncercri de determinare i de nregistrare a relaiei centrice, bolnavul trebuie s fie plasat n condiii ideale de echilibru fiziologic i psihic; c) stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprent secundar este condiia necesar i suficient pentru ca n stadiul determinrii relaiei centrice esuturile suprafeei de sprijin s se regseasc ntr -o stare identic cu cea care le caracterizeaz n momentul amprentrii; d) presiunea exercitat de bazele machetelor n momentul determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund celei exercitat n momentul amprentrii. e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziiona corect fa de maxilar datorit rezorbiei osoase. R: c. (pag.303) 18. Legea I V postulat de Lejoyeux n stabilirea condiiilor obiective de determinare a relaiilor fundamentale mandibulo -craniene este: a) oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulo -temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi;

361

b) naintea oricrei ncercri de determinare i de nregistrare a relaiei centrice, bolnavul trebuie s fie plasat n condiii ideale de echilibru fiziologic i psihic; c) stabilirea bazei abloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr -o amprent secundar este condiia necesar i suficient pentru ca n stadiul determinrii relaiei centrice esuturile suprafeei de sprijin s se regseasc ntr -o stare identic cu cea care le caracterizeaz n momentul amprentrii; d) presiunea exercitat de bazele machetelor n momentul determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund celei exercitat n momentul amprentrii. e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziiona corect fa de maxilar datorit rezorbiei osoase. R: d (pag.303) 19. Macheta de ocluzie este alctuit din: a) baz ( confecionat din plac de baz sau acrilat); b) dini artificiali; c) bordur de ocluzie (confecionat din cear sau alt material termoplastic); d) conector principal cu sprijin mucozal; e) toate elemntele precizate la punctele a-d R: a; c. (pag.304) 20. Etapa clinic de verificare a machetelor de ocluzie cuprinde: a) verificarea extraoral; b) verificarea intraoral; c) verificarea montrii dinilor artificiali; d) verificarea corespondenei liniilor mediene; e) verificarea redrii corecte a curbelor sagitale i transversale. R: a, b. (pag.304) 21. Verificarea extraoral a machetelor de ocluzie urmrete: a) modalitatea de execuie a bazei; b) modalitatea de execuie a marginilor; c) modalitatea de execuie a bordurii de ocluzie; d) modalitatea de redare a planului de ocluzie; e) modalitatea de execuie a conectorului principal. R: a; b; c. (pag.304) 22. Nivelul planului de ocluzie n zona frontal are urmtoarele caracteristici: a) este situat la 1.5 2 mm sub marginea inferioar a buzei superioare; b) se plaseaz la mijlocul distanei dintre cele dou creste edentate; c) urmrete redarea paralelismului cu linia bipupilar; d) urmrete redarea paralelismului cu planul lui Camper; e) este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioar a buzei superioare. R: a (pag.305) 23. Nivelul planului de ocluzie n zonele laterale are urmtoarele caracteristici: a) este situat la 1.5 2 mm sub marginea inferioar a buzei superioare; b) se plaseaz la mijlocul distanei dintre cele dou creste ed entate; c) urmrete redarea paralelismului cu linia bipupilar; d) urmrete redarea paralelismului cu planul lui Camper; e) este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioar a buzei superioare.

362

R: b (pag.305) 24. Orientarea planului de ocluzie n zona frontal are urmtoarele caracteristici: a) se realizeaz raportndu-se la planul lui Camper ; b) are o orientare paralel cu linia bipupilar; c) se realizeaz raportndu-se la planul de la Frankfurt; d) este paralel cu planul bazal mandibular; e) este perpendicular pe planul lui Camper R: b (pag.305) 25. Orientarea planului de ocluzie n zonele laterale are urmtoarele caracteristici: a) este paralel cu planul bazal mandibular; b) are o orientare paralel cu linia bipupilar; c) se realizeaz raportndu-se la planul lui Camper d) se realizeaz raportndu-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-porion; e) se realizeaz raportndu-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-gnaion; R: c; d. (pag.305) 26. Spaiul de inocluzie fiziologic este dat de: a) dimensiunea vertical de postur; b) dimensiunea vertical n relaie centric; c) dimensiunea vertical a etajului inferior; d) diferena dintre dimensiunea vertical de postur i cea din relaie centric; e) diferena dintre dimensiunea vertical a etajului inferior i dimensiunea vertical de postur. R : d (pag.306) 27. Metoda de determinare a relaiei centrice prin compresiune pe menton are urmtoarele caracteristici: a) reprezint un reflex conform cruia mandibula urmeaz limba n periplul su static sau dinamic; b) reprezint o metoda de inducere a mandibulei i n relaia de postur; c) const n dirijarea mandibulei n poziia sa centric prin compresiunea postero superioar a mentonului ; d) este riscant deoarece conduce mandibula ntr -o poziie incorect mult mai retrudat dect relaia centric; e) utilizeaz bobia Walchoff plasat pe bolta palatin a bazei machetei superioare. R: c; d. (pag.306) 28. Metoda de determinare a relaiei centrice prin manevra maseterin Gysi are urmtoarele caracteristici: a) const n compresiunea maseterului bilateral; b) n timpul acestei manevre bolnavul realizeaz nchiderea gurii cu scopul obinerii contraciilor echilibrate; c) ) n timpul acestei manevre bolnavul deschide larg gura cu scopul obinerii contraciilor echilibrate; d) metoda deriv din metoda Lauritzan-Barrelle; e) se bazeaz pe reflexul molar.

363

R: a; b. (pag.307) 29. Metoda de determinare a relaiei centrice prin manevra temporal Green are urmtoarele caracteristici: a) se bazeaz pe reflexul molar; b) utilizeaz bobia Walchoff plasat pe bolta palatin a bazei machetei superioare. c) are ca scop obinerea de contracii musculare simetrice; d) se realizeaz prin compresiunea fascicolului posterior al temporalului; e) n timpul manevrei se palpeaz condilii mandibulari. R : c; d; e. (pag.307) 30. Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate realiza prin urmtoarele procedee: a) utilizarea unor anse de srm n form de U nclzite sunt introduse n masa de cear a ambelor machete, solidarizndu-le; b) practicarea unor lcae sau ancoe n cele dou valuri la nivelul primilor premolari; c) folosirea tifturilor de interpoziioanre ntre cele dou machete; d) utilizarea de material Repin sau cear topit; e) practicarea unor linii oblice intersectate la nivelul zonelor laterale n ceara bordurilor de ocluzie. R: a; b; c; d; e. (pag.307)

364

65. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. AMPRENTAREA

1. Scopul esenial al amprentrii este realizarea unei proteze: a. cu o baz ct mai extins; b. care s corespund numai doleanelor pacientului; c. n limitele funcionalitii formaiunilor mobile de la periferia cmpului protetic; d.care s refac, n principal, funcia estetic; e. care s respecte numai principiul biomecanic privind rezistena piesei protetice. R: a, c. (p. 466) 2. Un sistem de amprentare const din: a. un anumit gen de amprent preliminar; b. o anumit portamprent individual i materialul care se preteaz la tehnica aleas, n funcie de particularitile cmpului protetic; c. o tehnic de amprentare funcional muco -dinamic, mpreun cu instrumentarul necesar; d. materiale de amprentare preliminar i funcional, alese corespunztor cmpului protetic edentat total; e. totalitatea materialelor i instrumentarului necesare etapelor de amprentare. R: a, b, d. (p. 468) 3. Materialul de amprentare termoplastic: a. necesit utilizarea unei portamprente metalice; b. este indicat numai pentru amprentarea preliminar i funcional maxilar; c. necesit alegerea unei portamprente confecionate din mase plastice; d. este indicat numai pentru amprentarea prelim inar i funcional mandibular; e. este indicat numai pentru amprentarea preliminar, att maxilar, ct i mandibular; R: a, c, e (p. 469) 4. Tehnica de amprentare preliminar Hayakawa utilizeaz: a. linguri din mase plastice i alginat ca material de amprent; b. linguri din aluminiu i past Zoe ca material de amprent; c. linguri din oel inoxidabil i past Repin ca material de amprent; d. linguri din acrilat termopolimerizabil i polivinil -xiloxan ca material de amprent; e. linguri din aluminiu i alginat ca material de amprent; R: e. (p. 469) 5. Care dintre urmtoarele situaii clinice necesit amprentare prin tehnici de presiune selectiv: a. creast mandibular posterioar fibroas nefavorabil; b. creast balant anterioar; c. creast mandibular aplatizat, acoperit cu mucoas atrofic; d. creast maxilar nalt i rotunjit, cu mucoas ferm aderent de os; e. toate variantele sunt corecte. R: a, b, c. (p. 470)

365

6. Principalele obiective pe care trebuie s le ndeplineasc o amprent n protezarea edentaiei totale sunt: a. asigurarea sprijinului; b. asigurarea stabilitii; c. asigurarea reteniei; d. asigurarea meninerii crestei reziduale; e. obinerea unei estetici corespunztoare. R: a. b, c, d, e. (p. 471) 7. Retenia protezei totale este influenat de: a. presiunea atmosferic; b. adeziunea; c. coeziunea; d. retentivitile anatomice; e. tolerana pacientului. R: a. b, c, d, e. (p. 471) 8. Portamprenta standard trebuie: a. s fie uor supradimensionat fa de cmpul protet ic, cu aproximativ 3 mm; b. s fie uor subdimensionat fa de cmpul protetic, cu aproximativ 3 mm; c. s fie extins posterior, pentru a acoperi tuberozitile maxilare pn n anurile pterigo maxilare; d. s aib marginile n contact cu frenurile bucale, labiale i/sau linguale; e. nici o variant nu este corect. R: a, c. (p. 475) 9. Turnarea modelului ntr-o amprent preliminar, nregistrat cu mase termoplastice, trebuie s se realizeze: a. n primul sfert de or; b. cel trziu dup o or; c. imediat dup amprentare; d. la 3 ore dup amprentare; e. nici o variant nu este corect. R: b. (p. 480) 10. Amprenta preliminar, nregistrat cu alginat, trebuie ndeprtat din cavitatea oral: a. la 1 minut de la gelificare; b. la 3 minute de la gelificare; c. imediat dup gelificare; d. la 2 minute de la gelificare; e. la 5 minute de la gelificare; R: a. (p. 489) 11. Obiectivele amprentei finale, formulate de fraii Green sunt: a. obinerea unei nlimi corecte a marginilor; b. exinderea maxim a bazei protezei; c. repartizerea de presiuni egale asupra prilor moi i dure ale cmpului protetic; d. respectarea libertii contraciilor musculare; e. realizarea nchiderii marginale a protezei.

366

R: a, b, c, d, e. (p. 502) 12. n etapa de amprentare final, adeziunea este determinat de: a. precizia amprentrii suprafeei de sprijin; b. extinderea maxim a suprafeelor verticale; c. asigurarea unui contact intim ntre baza protezei i mucoasa fix; d. extinderea maxim a suprafeelor orizontale; e. toate variantele sunt corecte. R: a, c, d. (p. 503) 13. Care din urmtoarele tehnici de amprentare, nregistreaz culoarul neutral: a. tehnica Frantz Herbst; b. amprenta de deglutiie Hromatka; c. tehnica piezografic; d. tehnica Lejoyeux; e. tehnica Pedro Saizar. R: c. (p. 505) 14. n tehnici de amprentare funcional cu gura nchis, marginile portamprentei individuale vor fi situate: a. la 1mm sub limita mucoasei pasiv-mobile; b. la 1,5-2 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile; c. la 1mm peste limita mucoasei pasiv-mobile; d. la 2 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile; e. exact pn la limita mucoasei pasiv-mobile. R: b. (p. 521) 15. Pentru a putea fi utilizate n amprentarea funcional periferic, materialele buco -plastice trebuie nclzite la temperatura de: a. 370 - 400 C; b. 300 - 350 C; c. 500 C; d. 250 C; e. nici o variant nu este corect. R: a. (p. 525) 16. La mandibul, pentru modelarea zonei distale i maseterine, pacientul va efectua: a. o micare de lateralitate spre partea ce urmeaz a fi modelat; b. o micare de lateralitate spre partea opus celei ce urmeaz a fi modelat; c. o micare de deschidere-nchidere a gurii, neforat; d. o micare de deschidere larg a gurii, urmat de nchiderea forat; e. micri de lateralitate dreapta-stnga. R: d. (p. 526) 17. Jocul frenului bucal se imprim n amprent prin: a. traciunea postero-anterioar a obrazului; b. ridicarea acestuia; c. traciunea antero-posterioar a obrazului; d. eversarea buzei superioare; e. nici o variant nu este corect.

367

R: b, c. (p. 527) 18. Modelarea marginal a zonei retrozigomatice i a procesului coronoid se realizeaz prin: a. deschiderea maxim a gurii; b. sursul forat; c. uguierea buzelor; d. deschiderea uoar a gurii; e. traciunea antero-posterioar a obrazului. R: a, e. (p. 530) 19. Tehnica modelrii marginale cu Xantopren Function: a. este o tehnic de amprentare preliminar a cmpurilor protetice edentate total; b. necesit portamprente realizate la distan de cmpul protetic; c. utilizeaz activatorul Optosil Xantopren cnd modelarea funcional marginal se face cu gura deschis; d. necesit utilizarea unui adeziv special pentru siliconi, n vederea reteniei materialului, la nivelul marginilor portamprentei; e. utilizeaz activatorul Optosil Xantopren cnd modelarea funcional marginal se face cu gura nchis. R: c, d. (p. 532) 20. n amprentarea final, pastele ZOE se indic: a. n edentaia total, pentru finisarea amprentelor luate cu material termoplastice (tehnica de splare); b. ca material unic n amprenta final, n portamprente individuale bine adaptate; c. n toate tehnicile de amprentare muco-static; d. n amprentarea pentru rebazri ale protezelor totale; e. nici o variant nu este corect. R: a, b, c. (p. 535) 21. Amprenta final ambulatorie: a. folosete proteza veche a pacientului ca portamprent; b. utilizeaz ca material de amprentare, materialele cu resilien temporar; c. se consider ncheiat la 24 h de la finalizarea gelificrii; d. utilizeaz ca material de amprentare, materialele siliconice vscoase; e. necesit o amprent de splare cu un silicon sau o gum polisulfidic de consisten fluid. R: a, b, c, e. (540) 22. Tehnica Lejoyeux, de nchidere palatinal posterioar, presupune: a. gravarea modelului p e o zon de 2-5 mm, dintre linia de flexie a vlului palatin i palatal dur; b. transferul liniei Ah prin intermediul bazei ablonului de ocluzie, realizat n zona distal din rin acrilic transparent; c. utilizarea manevrei Nelson (pacientul apleac anterior capul, pentru ca poziia vlului s fie joas); d. realizarea nchiderii palatinale posterioare cu material termoplastic; e. gravarea modelului preliminar cu un excavator cu diametrul prii active de 2 -2,5 mm. R: a. (549)

368

23. Cofrarea amprentei preliminare, n vederea turnrii modelului funcional, are urmtoarele roluri: a. dirijarea turnrii ghipsului dur; b. permite obinerea unui model gata fasonat i correct dimensionat; c. constituie un indicator prcis al limitelor pn la care va fi redus s oclul modelului; d. permite o vibrare energic, fr riscul prelingerii ghipsului peste pereii exterior ai amprentei; e. toate variantele sunt corecte. R: b, d. (p. 545) 24. n etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta final mandibular, zona di stovestibular a amprentei apare: a. ca un an uor evideniat; b. aplatizat i larg; c. ca o depresiune la captul distal al depresiunii alveolare; d. ca mici linii n materialul de amprent; e. adncit sau pliat spre exterior; R: e. (p. 543) 25. Materialele cu vscozitate lent progresiv au ca indicaii: a. condiionarea tisular a esuturilor cmpului protetic, atunci cnd mucoasa este dezinserat i mobil; b. cptuirea temporar a protezelor instabile i netolerate de pacient; c. condiionarea cmpului protetic edentate total, n vederea adaptrii cu o protez imediat; d. amprentarea n vederea rebazrii protezelor totale. e. toate variantele sunt corecte. R: e. (p. 536) 26. Siliconii cu reacie de condensare de consisten chitoas se indic: a. n amprentarea preliminar a cmpurilor protetice edentate total; b. la modelarea marginal a portamprentei individuale; c. la amprentarea zonei de nchidere marginal posterioar -zona Ah; d. la adaptarea portamprentei individuale; e. n amprentarea cmpurilor protetice moi sau n amprentele de splare. R: a, b. (p. 535) 27. Care dintre urmtoarele proprieti sunt caracteristice polieterilor: a. fidelitate deosebit; b. miros neplcut; c. sunt materiale hidrofile; d. timpul de priz depinde de temperatur i umiditate. e. stabilitate dimensional bun. R: a, c, e. (p. 536) 28. Care dintre urmtoarele proprieti sunt caracteristice pastei de oxid de zinc -eugenol: a. fluiditate crescut, ce permite nregistrarea cu acuratee a detaliilor; b. uurin n turnarea/cofrarea/demularea amprentei; c. distorsionare minim a esuturilor, d. rapiditate n manipulare;

369

e. toate variantele sunt corecte. R: e. (p. 535) 29. Tehnica de amprentare funcional ALL-ORAL: a. este o metod de amprentare combinat, gur-nchis, gur-deschis; b. necesit dispozitive de nregistrare a relaiilor intermaxilare McGrane, c. necesit portamprente speciale Si-Plast; d. portamprenta superioar poate fi conectat la un arc facial; e. necesit un articulator ergonomic complex. R: a, b, c, d. (p. 519) 30. Sistemul Biofuncional Protetic-IVOCLAR: a. este o metod de amprentare bimaxilar; b. este o metod de amprentare cu gura nchis; c. necesit utilizarea unui dispozitiv numit Gnathometer M, pentru determinarea relaiilor intermaxilare; d. este o metod de amprentare cu gura deschis; e. necesit micri de modelare marginal executate de pacient. R: a, b, c. (p. 519)

370

66. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE

1. Nivelul planului de ocluzie trebuie s fie situat: a) la 1,5 - 2 mm sub marginea inferioar a buzei superioare, n zona frontal; b) la 2 - 3 mm sub marginea infer ioar a buzei superioare, n zona frontal; c) la o treime din distana existent ntre cele dou creste edentate, n zona lateral; d) mai aproape de creasta alveolar cu rezorbie mai mic, n zona lateral; e) nici un rspuns nu este corect. R: a. (p. 550) 2. Nivelul planului de ocluzie n zona lateral: a) este mai puin nalt, dect n zona frontal; b) depinde de limea crestelor alveolare; c) se determin cu ajutorul Compasului de Aur; d) este mai apropiat de cmpul protetic deficitar; e. nici o variant nu este corect. R: d. (p. 551) 3. Orientarea planului de ocluzie trebuie s fie: a) paralel cu planul Camper n zona frontal i cu planul Frankfurt n zonele laterale; b) divergent fa de planul Frankfurt n zonele laterale; c) paralel cu linia bipupilar n zona frontal i convergent cu planul Frankfurt n zonele laterale; d) paralel cu linia bipupilar, n zona frontal i paralel cu planul Camper, n zonele laterale; e) nici o variant nu este corect. R: d. (p. 551) 4. Metodele antropometrice, cu repere preextracionale, de determinare a DV a etajului inferior sunt reprezentate de: a. preluarea DV a etajului inferior din fia bolnavului, preluat din perioada dentat; b. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa); c. metoda Swenson; d. metoda Willis; e. metoda Boianov. R: a, c. (p. 554) 5. Metodele antropometrice, fr repere preextracionale, de determinare a DV a etajului inferior sunt reprezentate de: a. metoda compasului de aur Appenrodt; b. metoda Wright; c. metoda Silvermann; d. utilizarea profilometrului lui Sears; e. nici o variant nu este corect. R: a. (p. 555)

371

6. Metoda Leonardo Da Vinci, de determinare a DV a etajului inferior: a. utilizeaz fotografii din perioada dentat; b. consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de distana dintre fanta labial i unghiul extern al ochiului; c. consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de distana intercomisural; d. compar dimensiunea etalon, msurat nasion-subnazale, cu dimensiunea modificat subnazale-gnation; e. consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazale-ofrion. R: d. (p. 555) 7. Metoda Wright, de determinare a DV a etajului inferior: a. utilizeaz srma de contur; b. urmrete egalitatea perfect dintre vertex- plan Frankfurt i plan Frankfurt - plan basilar mandibular; c. recomand utilizarea unor mti faciale din polistiren sau celluloid transparent; d. msoar etajul inferior pe radiografii cefalometrice; e. utilizeaz fotografii din perioada dentat pe care se msoar distana interpupilar i distana ofrion-gnation. R: e. ( 554) 8. Metoda Leonardo da Vinci modificat consider: a) Gn-St = distana intercomisural; b) Gn-St = distana interpupilar; c) Gn-Sn = Sn-Oph; d) Gn-Sn = Sn-N; e) Gn-Sn = Sn-Tr. R: c. (p. 555) 9. Printre metodele antropometrice de determinare a DV a etajului inferior cu repere preextracionale se numr i: a) metoda Leonardo da Vinci; b) metoda Wright; c) metoda Boianov; d) metoda Boianov modificat; e) metoda compasului de aur a lui Appenrodt. R: b. (554) 10. Metoda homotropismului linguo-mandibular se bazeaz pe: a) poziionarea mandibulei n relaie centric prin plasarea limbii posterior, pe bobia de cear Walkof, fixat pe faa mucozal a bazei machetei maxilare; b) poziionarea mandibulei n relaie de postur n micarea de deglutiie; c) poziionarea mandibulei n relaie centric fa de maxilar, n micarea de deglutiie; d) poziionarea mandibulei n relaie de postur n timpul compresiunii bilaterale pe muchiul maseter; e) poziionarea mandibulei n relaie centric prin redeteptarea vechilor reflexe parodonto musculare. R: a. (p. 558) 11. Dintre metodele complexe de determinare a RC face parte i: a) stimularea reflexului de ocluzie molar;

372

b) manevra maseterin Gysi; c) memoria ocluzal Lejoyeux; d) metoda Patterson; e) manevra temporal Green; R: c. (p. 560) 12. La edentaii totali cu profil drept, orientarea planului de ocluzie trebuie s fie: a) paralel cu planul Camper n zona lateral i cu linia bipupilar n zona frontal; b) paralel cu linia bipupilar n zona lateral; c) divergent cu planul Camper n zona lateral; d) convergent cu planul Camper n zona frontal; e) toate variantele sunt corecte. R: a. (p. 552) 13. Dintre metodele simple de determinare a RC face parte i: a) metoda nscrierii grafice; b) utilizarea autoocluzorului Lande; c) memoria ocluzal Lejoyeux; d) metoda Patterson; e) utilizarea centrocordului Opotow; R: d. (p. 559) 14. Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate face cu: a) tifturi de interpoziionare ntre cele dou machete; b) practicarea unor lcae n cele dou borduri de cear, la nivelul primilor premolari; c) past Repin; d) anse de srm n form de U plasate n masa de cear a ambelor borduri; e) toate variantele corecte. R: e. (p. 562) 15. Linia sursului: a) se apreciaz n funcie de frenul buzei superioare; b) reprezinta limita de maxim vizibilitate a grupului dentar frontal superior; c) se apreciaz n funcie de filtrul buzei inferioare; d) este nivelul la care se plaseaz marginea incizal a dinilor artificiali superiori; e) toate rspunsurile sunt corecte. R: b. (p. 563) 16. Reperele necesare alegerii dinilor artificiali sunt reprezentate de: a. linia median; b. planul lui Camper; c. linia caninilor; d. planul bazal mandibular; e. linia sursului. R: a, c, e. (p. 563) 17. Odat cu atrofia crestelor alveolare, dimensiunile vestibulo -orale ale coletelor incisivilor i caninilor superiori: a. scad de la 7 mm, la 6 mm, pentru incisivul central; b. cresc de la 7 mm, la 8 mm, pentru incisivul central;

373

c. scad de la 9 mm, la 7,5 mm, pentru canin; d. cresc de la 5 mm, la 7 mm, pentru canin; e. nici o variant nu este corect. R: a, c. (p. 564) 18. Prima pereche de rugi palatine se utilizeaz ca reper pentru poziionarea marginii coletului oral al: a. incisivilor centrali maxilari; b. incisivilor centrali maxilari i mandibulari; c. incisivilor laterali maxilari; d. caninilor maxilari; e. nici o variant nu este corect. R: d. (p. 565) 19. Reperele care orienteaz montarea dinilor artificiali (n funcie de forma arcadei i stereotipul masticator) sunt reprezentate de: a. unghiul format de direcia primei rugi palatine, cu planul medio -sagital; b. prima pereche de rugi palatine; c. delimitarea tuberozitilor maxilare; d. mijlocul crestei reziduale; e. toate variantele sunt corecte. R: e. (p. 564) 20. n analiza modelului dup Sistemul Biofuncional Protetic, mijlocul crestei reziduale maxilare: a. se marcheaz n zonele laterale ale crestelor edentate; b. este delimitat anterior de punctele de poziionare a vrfurilor caninilor; c. permite tehnicianului dentar s monteze corect dinii artificiali laterali; d. posterior, se continu cu marcajul mijlocului tuberozitilor; e. nici o variant nu este corect. R: a, b, c, d. (p. 565) 21. Liniile statice de analiz a modelului maxilar total edentat (dup Sistemul Biofuncional Protetic) sunt: a. forma crestelor reziduale: semieliptic, pentagonal sau atipic (n cazul anomaliilor existente n perioada dentat; b. linia transversal care unete vrfurile caninilor; c. linia transversal care unete polii inferiori ai tuberozitilor maxilare; d. tangenta premolar la maxilar; e. toate variantele sunt corecte. R: a, d. (p. 565) 22. Reperele de analiz a modelului mandibular edentat (dup Sistemul Biofuncional Protetic) sunt: a. linia imaginar care trece prin faa distal a caninilor; b. punctual simfizar; c. linia imaginar care trece prin faa distal a molarilor 2; d. tuberculii piriformi; e. punctele canine ale mandibulei.

374

R: b, d, e. (p. 566) 23. Liniile statice de analiz a modelului mandibular edentat (dup Sistemul Biofuncional Protetic) sunt: a. tangenta premolar la mandibul; b. linia transversal care unete vrfurile caninilor; c. linia transversal care unete limita distal a tuberculilor mandibulari; d. forma crestelor reziduale: parabol sau potcoav (n edentaiile recente) i trapezoidal (n atrofii severe); e. toate variantele sunt corecte. R: a, d. (p. 566) 24. Liniile lui Pound suntreprezentate de: a. linia care unete faa mezial a C, cu limita lingual a tuberculului piriform; b. linia anurilor mezio -distale, corespunztor muchiei crestelor reziduale; c. curbura sagital a crestei reziduale mandibulare din zona lateral; d. verticala ridicat de pe linia milohioidian, care nu va fi depit de suprafaa oral a dinilor laterali. e. toate variantele sunt corecte. R: a, d. (567) 25. Analiza modelelor asamblate se bazeaz pe urmtoarele repere: a. vestibulul oral (fornix vestibuli); b. punctele fixe din vestibulul bucal frontal, situate parafrenular superior i inferior; c. liniile interalveolare; d. arcul frontal vestibular; e. toate variantele sunt corecte. R: e. (p. 568) 26. Arcul frontal vestibular este distanat, n direcie sagital, de papilla incisiv cu aproximativ: a. 7 mm; b. 5 mm; c. 2 mm; d. 6 mm; e. 3 mm. R: a. (p. 568) 27. La modelul maxilar, nlimea ansamblului bazei plus dinii a rtificiali este n medie de. a. 8 -10 mm; b.11 - 13 mm; c.15 - 17 mm d.18 - 20 mm; e. 20 - 22 mm. R: e. (p. 568) 28. Utilizarea autoocluzorului Land, pentru determinarea relaiei centrice la edentatul total, are ca dezavantaje: a. dac bordurile de ocluzie nu sunt bine individualizate i fasonate, din etapa anterioar, se obin relaii excentrice prin derapaj Devin;

375

b. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinilor artificiali (linia median, linia sursului, linia caninilor); c. exist riscul ca mandibula s fie dirijat ntr -o poziie incorect, mult mai retrudat dect relaia centric; d. poate genera erori prin supra- sau subdimensionarea nivelului planului de ocluzie; e. toate variantele sunt corecte. R: b. (p. 561) 29. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat: Stimularea reflexului de ocluzie molar: a. urmrete obinerea unei RC corecte, prin uoara presiune exercitat n timpul micrii de deschidere; b. prin compresiunea exercitat de prile moi prevertebrale asupra mandibulei, determin dirijarea ei n relaie centric; c. produce redeteptarea vechilor reflexe parodonto -musculare, de poziionare centric; d. este o metod complex de nregistrare a RC, folosind metoda nscrierii grafice; e. se bazeaz pe aplicarea unor stimuli electrici, preauricular, vznd emergena trigemenului din cutia cranian. R: c. (p. 559) 30. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat: Metoda Patterson: a. utilizeaz, n scopul stimulrii reflexelor vestigeale de poziionare centric, machete de ocluzie special pregtite; b. prin compresiunea exercitat de prile moi prevertebrale asupra mandibulei, determin dirijarea ei n relaie centric; c. produce redeteptarea vechilor reflexe parodonto -musculare, de poziionare centric; d. este o metod complex de nregistrare a RC, folosind metoda nscrierii grafice; e. urmrete obinerea unei RC corecte, prin uoara presiune exercitat n timpul micrii de deschidere; R: a. (p. 559)

376

67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR

1. Controlul extraoral al machetelor din cear cu dini se face: a. conform datelor nregistrate n fia de laborator; b. n absena pacientului; c. conform indicaiilor trasate pe abloane; d. n prezena pacientului; e. toate variantele sunt corecte. R: a, b, c. (p. 568) 2. Controlul ocluzorului i al modelelor edentate total, presupune: a. verificarea trasrii pe modele a liniilor de referin; b. existena unui joc uor al ocluzorului n ba lama; c. ocluzorul trebuie s rmn deschis pe toat perioada examinrii; d. contrapiulia trebuie s rmn deschis pentru fixarea modelelor n plan median; e. toate variantele sunt corecte. R: a. (p. 568) 3. Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din cear cu dini, urmrete: a. controlul arcadelor artificiale; b. corectitudinea realizrii bordurilor de cear; c. bazele din cear s respecte limitele funcionale ale cmpului protetic; d. papilele interdentare s fie modelate concave; e. toate variantele sunt corecte. R: a, c. (p. 569) 4. Controlul bazelor din cear ale machetelor, urmrete: a. extinderea lor peste limitele funcionale ale cmpului protetic; b. tuberculii piriformi s fie acoperii n totalitate; c. versantele vestibulare ale machetelor s fie modelat convex; d. s comprime uor fundurile de sac; e. versantul lingual s fie modelat convex. R: c. (p. 570) 5. Macheta maxilar din cear cu dini trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: a. s aib o lungime i o grosime concordant cu cele ale fundurilor de sac; b. la micrile funcionale ale buzelor i obrajilor, baza machetei trebuie s se desprind cu uurin; c. s ocoleasc frenul buzei superioare i bridele; d. baza machetei superioare trebuie s se extind posterior, pn la linia de vibraie anterioar; e. macheta trebuie s stea pe cmp atunci cnd pacientul nchide gura. R: a, c. (p. 570) 6. Stabilitatea static a machetei maxilare din cear cu dini, se verific prin: a. teste funcionale fonetice; b. presiuni alternative cu degetele arttoare pe feele ocluzale ale PM i M; c. teste funcionale masticatorii;

377

d. testele Herbst; e. teste de deglutiie. R: b. (p. 570) 7. Tendinele de basculare ale machetei maxilare din cear cu dini sunt determinate de: a. existena unor creste laterale reziduale nalte; b. existena unor retentiviti exagerate ale versantului vestibular al crestei, din zona lateral; c. existena unor creste laterale alveolare foarte late; d. montarea dinilor laterali n afara crestei; e. toate variantele sunt corecte. R: d. (p. 570) 8. Controlul intraoral al extinderii bazei machetei mandibulare din cear cu dini se realizeaz: a. cu gura ntredeschis; b. cu gura nchis; c. n timp ce pacientul face micri repetate de lateralitate dreapt a - stnga; d. n timp ce pacientul face micri repetate de nchidere deschidere; e. toate variantele sunt corecte. R: a. (p. 570) 9. Testele Herbst se folosesc pentru: a. depistarea unor subextensii marginale ale machetelor n anumite zone; b. verificarea forei de adeziune a machetei maxilare; c. depistarea unor supraextensii marginale ale machetelor n anumite zone; d. verificarea forei de adeziune a machete mandibulare. e. nici o variant nu este corect. R: a, c. (p. 571) 10. n meninerea machetei mandibulare pe cmpul protetic, rolul principal l are: a. poziia anterioar a limbii; b. poziia posterioar a limbii; c. gravitaia; d. adeziunea; e. toate variantele sunt corecte. R: a, c. (p. 571) 11. Care din urmtoarele situaii clinice impun reeducarea funcional a pacientului edentat total: a. numai poziia intermediar a limbii; b. poziia anterioar i posterioar a limbii; c. numai poziia anterioar a limbii; d. numai poziia posterioar a limbii; e. poziia intermadiar i posterioar a limbii. R: d. (p. 571) 12. Cnd meninerea machetei superioare din cear cu dini este deficitar, se indic: a. n primul timp, inseria machetei maxilare; b. inseria ambelor machete n cavitatea oral i nchiderea ferm a gurii; c. n primul timp, inseria machetei mandibulare;

378

d. inseria ambelor machete i solidarizarea lor cu anse de srm. e. toate variantele sunt corecte. R: c. (p. 571) 13. Controlul din fa a refacerii funciei estetice, cu machetele n cavitatea oral: a.urmrete ca buza superioar s se rsfrng b.urmrete ca roul buzelor s aib un aspect acceptabil c.urmrete ca anurile nazo -labiale s dispar d.urmrete ca buza superioar s fie simetric n ceea ce privete plenitudinea ei e.controleazdac machetele ofer un suprot corespunztor buzelor i obrajilor R: b, d, e. (p. 571) 14. Controlul din profil a refacerii funciei estetice, cu machetele n cavitatea oral: a. urmrete ca buza superioar s fie ceva mai proeminent dect buza inferioar la pacienii la care montarea s-a fcut n supraocluzie frontal b.urmrete ca buzele s fie n acelai plan n montarea frontal invers c.urmrete ca buzele s fie n acelai plan n montarea cap la cap d.urmrete ca buza inferioar s fie mai proeminent pentru un aspect facial estetic e. urmrete ca buza inferioar s fie mai proeminent n montarea invers frontal R: a, c, e. (p. 571) 15. n protezarea total: a.refacerea fizionomic este guvernat de 4 principii b.Palla consider c piesele protetice nu pot fi introduse n cavitatea oral a pacientului dect cnd acesta este pe deplin satisfcut de ele c.forma i conturul dinilor este n deplin concordan cu cu aspectele conturului gingival d.egalitatea ntre limea facial i cea a arcadei dentare produce ntotdeauna impresia absenei naturalului i certitudinea protezrii e.toate variantelesunt corecte R: a, b, c. (p. 572) 16. Examinarea pacientului cu gura ntredeschis cu machetele n cavitatea oral: a. urmrete ca planul de ocluzie al dinilor laterali superiori s fie vizibil b. urmrete s fie o curbur vestibular simetric c.s existe armonie dento -facial d.s existe un spaiu ntre feele vestibulare ale premolarilor i obraji e.curbura incizal s fie aproximativ paralelc cumarginea liber a buzei superioare R:b,c,d 17. Dac la controlul ocluziei: a. DVO este micorat anturile peribucale sunt disprute b. DVO este mrit pacientul are aspect crispat c. DVO este mic ntre dini rmne un spaiu mic d. DVO este mic ntre dini rmne un spaiu mare e.dinii se ating ntre ei R: b, d, e. (p. 576) 18. Dac la controlul ocluziei: a. DVO este micorat aspectul feei este mbtrnit b. DVO este mrit dinii sunt prea vizibili

379

c. DVO este mrit roul buzelor est e diminuat d.n urma testului Buchman Ismail ceara nu poarturmele antagonitilor atunci DVO este mic e. n urma testului Buchman Ismail ceara a fost ndeprtat atunci DVO este mrit R: a, b, d, e. (p. 576) 19. Proba spatulei negativ: a.nseamn c angrenajul dinilor laterali este invers b. nseamn c angrenajul dinilor frontali este cap la cap c. nseamn c angrenajul dinilor laterali este invers d. nseamn c angrenajul dinilor frontali este absent e. nseamn c angrenajul dinilor laterali este real i corect R: e. (p. 557) 20. Proba spatulei pozitiv inseamn ca: a. angrenajul dinilor frontali i laterali este corect b. angrenajul dinilor frontali este corect c. angrenajul dinilor laterali este fals i trebuie refcut d. angrenajul dinilor laterali este corect e.nici o variant corect R: c. (p. 577) 21. Dac diferena ntre IC i RC este de aproximativ 1mm: a. perfectarea relaiilor ocluzale nu este necesar b. perfectarea relaiilor ocluzale se poate face pe protezele finite c. perfectarea relaiilor ocluzale se face la machete prin lefuiri selective dup identificarea obstacolelor cu cear de ocluzie d. perfectarea relaiilor ocluzale nu se face la protezele finite e. se impune o nou determinare a relaiilor intermaxilare R: b, c. (p.577) 22. Dac diferena ntre IC i RC este flagrant: a. perfectarea relaiilor ocluzale se face doar pe protezele finite b. perfectarea relaiilor ocluzale se poate face pe protezele finite c. se impune o nou determinare a relaiilor intermaxilare d. perfectarea relaiilor ocluzale se poate face pe machete e.nici o variant corect R: c. (p.576) 23. La emisia uierat a fonemei S: a. frontalii superiori sunt prea oralizai b. frontalii superiori sunt prea vestibularizai c. frontalii inferiori sunt prea vestibularizai d. frontalii inferiori sunt prea lingualizai e. ntre vrful limbii i regiunea retoincisiv este un spaiu prea mare R: b, d, e. (p. 579) 24. La controlul fonetic: a.dac fonema F seaman cu V dinii superiori sunt prea scui

380

b. dac fonema V seaman cu F dinii super iori sunt prea lungi c.dac T se aude ca D dinii superiori sunt oralizai d.dac D se aude ca Tdinii superiori sunt vestibularizai e.toate variantele sunt corecte R: c, d. (p. 579) 25. La controlul fonetic: a.pacientul este rugat s numere de la 55 la 65 b.pacientul poate fi rugat s citeasc un text cu voce tare c.pentru realizarea unei palatograme suprafaa extern a machetei maxilare este pudrat cu talc d.pot exista modificri minore care pot fi fcute n cabinet de ctre medic e.toate variantele corecte R: e. (p. 579) 26. Datele transmise pe model n laborator sunt: a.legate de zonele neretentive ale cmpului protetic b. legate de zonele retentive ale cmpului protetic c.forma zonei vestibulare frontale d.adncimea zonei vestibulare frontale e.forma i profunzimea zonei Ah R: b, e. (p. 580) 27. Gravarea modelului: a. presupune trasarea limitei posterioare a zonei Ah precum i a celei anterioare pe model b. este egal cu 2/3 din depresibilitatea esuturilor c. profunzimea este aceeai pe toate modelele d. profunzimea gravrii maxime este la nivelul limitei anterioare palatinale e. profunzimea gravrii maxime este la nivelul limitei posterioare palatinale R: a, b, e. (p. 581) 28. Zonelede despovrare: a.sunt zone localizate prin desen pe model b.exostozele se numr printre ele c.grosimea lor se transmite n laborator prin haurare pe model d.gradul de foliere nu variaz e.tehnicianul stabilete n funcie de model despovrarea R: a, b, c. (p. 581) 29. Zonele retentive: a.nu creaz probleme n protezare b.pot schimba axul de inserie al protezei c.cnd au substrat osos nu ridic probleme la inseria protezei d.marginile protezei care depesc retentivitile vor fi realizate din material rezilient e.marginile protezei care depesc retentivitile vor fi realizate din material rigid R: b,d. (p. 582) 30. Datele transmise n laborator prin fi: a.sunt detalii asupra localizrii zonelor retentive b.sunt detalii asupra grosimii zonelor retentive

381

c.se refer la materialul cu care a fost nregistrat amprenta funcional d. se refer la materialul cu care a fost nregistrat amprenta preliminar e.toate variantele corecte R: a, b. (p. 582)

382

68. VERIFICAREA SI ADAPTAREA PROTEZELOR MOBILE

1. Retuarea protezelor totale: a.necesit gume speciale pentru relustruire indiferent de situaie b se face dup ndeprtarea urmelor de anilin de pe mucoas c se face cu freze sau cu pietre de mrimi corespunztoare la piesa dreapt d se face dup marcarea zonelor lezate cu creion chimic e nici o variant corect R. c, d. (p.583) 2.Zonele maxilare unde apar n special leziuni de decubit sunt: a.Zona Ah b.la nivelul mucoasei fixe palatinale c.la nivelul frenului buzei superioare d.zonele retentive ale crestei edentate e.toate variantele corecte R. a, d. (p. 583) 3.Zonele mandibulare unde apar n special leziuni de decubit sunt: a.la nivelul tuberozitilor b.zonele retentive ale crestei edentate c.bride vestibulare laterale d.torus mandibular e.torus maxilar R. b, c, d. (p. 583) 4.Ulceraia esuturilor subiacente protezei : a.daca este cauzat de un contact prematur se trateaaz prin reducerea marginilor protezei i lustruirea ei b.dac este cauzat de un corp strin de sub protez se retueaz prin identificarea zonei cu past identificatoare i retuarea ei c.dac e dat de o dimensiune vertical de ocluzie prea mare se poate echilibra ocluzal proteza d.dac e dat de imperfeciuni ale bazei se spal proteza i se instruiete pacientul e.necesit educarea pacientului i ngrijjire medical R: c (p. 584) 5.Lipsa meninerii protezei : a.dac e dat de dimensiune vertical prea mare se adaug acrilat b.dac e dat de nchidere periferic inadecvat se tatoneaz cu Kerr i se cptueete marginal c. dac e dat de nchidere periferic inadecvat se reduce lungimea i se lustruiete d.dac e dat de imperfeciuni ale bazei se marcheaz cu creionul chimic i se retueaz e.este dat de respectarea culoarului neutral R: b. (p. 584) 6.Lipsa stabilitii protezei : a.dac e dat de dimensiune vertical prea mic se poate reface proteza

383

b.dac e dat de dimensiune vertical prea mare se poate reface proteza c.dac e dat de imperfeciuni ale bazei se tatoneaz cu Kerr i se cptueete marginal d. dac e dat de imperfeciuni ale bazei se adaug acrilat e.toate variantele corecte R: a, b. (p. 585) 7.n cazul unei dimensiuni verticale prea mari : a.proteza nu are meninere b.proteza nu are stabilitate c.pacientul poate prezenta inflamaia esuturilor subiacente d.proteza nu are sprijin e.se ndeprteaz o cantitate foarte mic de acrilat din protez R: b, c. (p. 584-585) 8.Controlul extraoral al protezelor mandibulare: a.urmrete dac limita posterioar a lor se termin pierdut n grosime b. urmrete dac protezele sunt curate c. urmrete dac faa intern nu prezint plusuri sau asperiti d. urmrete dac au stabilitate dinamic e.toate variantele corecte R: a, b, c. (p.585) 9.Controlul extraoral al protezelor mandibulare: : a.se face n prezena pacientului pentru a-i spori gradul de ncredere b.urmrete dac marginile sunt rotunjite, fr muchii ascuite c. urmrete dac faa extern nu prezint asperiti sau plusuri d.dac faa intern este corect i uniform lustruit e.toate variantele corecte R: b. (p. 585) 10.Aplicarea protezelor mandibulare: a.se face dup cele maxilare fiind mai greu de suportat b.se face dup ce se spal cu peria i spun c.are risc crescut n apariia senzaiei de vom d. se face dup umezirea lor e.toate variantele corecte R: b, d (p. 586) 11.Zonele de suprapresiune : a.se pot identifica cu ajutorul unui silicon de control b.se pot identifica cu ajutorul testelor funcionale c.se pot identifica cu ajutorul unei paste de identificare d.se pot identifica cu Kerr verde e.toate variantele corecte R: a, c (p.586) 12..Zonele de suprapresiune : a.sunt zone funcionale periferice b.sunt zone funcionale de sprijin c.sunt zone care se foliaz obligatoriu

384

d.apar ca zone de acrilat de pe care pasta indicatoare s-a ters n totalitate e.nici o variant corect R:d(p.586) 13.Controlul stabilitii protezei mandibulare: a.se face doar cu ajutorul unui silicon de control b.se face cu ajutorul pastei de identificare c.se face prin presiuni digitale alternative pe feele ocluzale ale premolarilor d.pasta sau siliconul utilizat pentru acest control se aplic pe faa intern a protezei e.toate variantele corecte R:c(p.586) 14.Cauzele basculrii transversale a protezei mandibulare pot fi: a.montarea cap la cap a dinilor n zona frontal b.atrofii accentuate ale osului alveolar c.rezilien crescut a mucoasei fixe d.montarea dinilor laterali n afara crestei e. extinderea protezei pe 2/3 anterioare ale tuberculului piriform R:b,c,d(p.586) 15.Controlul meninerii protezei mandibulare: a.se face att n repaus ct i n micare b.presupune inspecia i palparea lungimii i grosimii marginilor protezei c.presupune efectuarea Testelor Herbst de ctre pacient d.se face n 2 edine e. toate variantele corecte R:a, b, c (p.586-587) 16.Testele de succiune pentru proteza total mandibular sunt: a.presiune oro-vestibular pe faa lingual a incisivilor centrali b.presiune vestibulo-oral pe faa vestibular a incisivilor centrali inferiori c.traciune vestibulo -oral pe faa vestibular a incisivilor centrali inferiori d.traciune oro-vestibular pe faa lingual a incisivilor centrali e.presiune n sens vertical R: b, d. (p.587) 17.Pentru obinerea unei bune menineri a protezei t otale mandibulare: a.se vor degaja frenurile cu freze cilindro-conice b.se vor folia zonele de suprapresiune c.se va instrui pacientul s pstreze limba ntr -o poziie anterioar cu vrful ei sprijinit pe dinii frontali inferiori i pe partea interioar a protezei d.se vor identifica zonele de suprapresiune e.toate variantele corecte R: a, c, (p.586-587) 18.Printre etapele urmrite dup aplicarea protezei mandibulare se numr: a.splarea ei cu perie i spun b.corectarea poriunilor care produc disconfor t la aplicare c.controlul fizionomiei d.controlul meninerii

385

e.controlul sprijinului R: b, c, d. (p.586-587) 19. Aplicarea protezei maxilare: a.se face naintea celei mandibulare fiind mai uor de suportat b.n cazul existenei unor zone retentive proteza le va ocoli i se va aplica nti pe celelalte zone neretentive c.dac inseria este imposibil se identific zonele problem i se reduce din faa intern a protezei d.dac sunt probleme la inserie se va tatona axul de inserie e.toate variantele corecte R: c, d. (p. 587) 20.Pentru diminuarea senzaiei de vom: a.se recomand un anestezic de contact aplicat pe bolta palatin b.se recomand tragerea genunchiului flectat cu amndou minile ctre piept c.se recoman lsarea forat n jos a umerilor d.se cltete gura cu ap cldu e.nu exist soluie n afara ndeprtrii protezei R: a, b, c. (p. 588) 21. Controlul stabilitii protezelor maxilare: a.se face la deschiderea uoar a gurii b.verific absena basculrii transversale prin presiuni digitale la nivelul feei ocluzale a premolarului c.verific adeziunea protezei d.verific meninerea protezei n timpul diferitelor micri funcionale e.nici un rspuns corect R: b. (p. 588) 22.Cauzele basculrii transversale pot fi: a.erori de amprentare b.folierea insuficient a torusului mandibular c.reziliena sczut a mucoasei fixe de pe creste d. reziliena crescut a mucoasei fixe de pe creste e.toate variantele corecte R: a, b, d. (p. 588) 23.n cazul nefolierii torusului palatin se poate proceda n fe lul urmtor: a.se coloreaz suprafaa torusului cu creionul chimic b.se aplic proteza n cavitatea oral c.se deseneaz faa extern a protezei n dreptul torusului d.se slefuiete baza protezei cu piatr de mrime corespunztoare e.operaiunea se repet pn dispare bascularea R: a, b, d, e. (p. 588) 24.Verificarea meninerii protezei totale maxilare a.se poate face atunci cnd pacientul ine gura nchis b. se poate face atunci cnd pacientul ine gura uor deschis c. se poate face atunci cnd pacientu l ine gura maxim deschis

386

d. se poate face n timpul diferitelor micri funcionale e.toate variantele corecte R: b, c, d. (p. 588-589) 25.Tratamentul xerostomiei se poate face cu: a.pilocarpin b.coleretice de tipul sulfarenului c.substane sialogoge d.articain e.toate rspunsurile corecte R: a, b, c. (p. 588) 26.Succiunea se verific astfel: a.pensarea protezei ntre police i index la nivelul feelor vestibulare ale premolarilor i exercitarea unei traciuni verticale b.se cere pacientului s zmbeasc c.se exercit presiuni oro-vestibulare cu indexul n treimea incizal a feei palatinale a incisivilor d.se exercit traciuni cu pulpa indexului pe marginea vestibular a protezei e.toate variantele sunt corecte R: c, d. (p. 589) 27.La controlul fizionomiei i fonaiei: a.se observ forma i culoarea feei b.se observ respectarea criteriilor estetice c.se examineaz anurile periorale i conturul buzei superioare d.se efectueaz primele probe fonetice e.se observ forma,culoarea,poziia i vizibilit atea frontalilor superiori R: b, c, d, e.(p. 589) 28.Controlul relaiilor intermaxilare : a.se verific DVO folosind testul Silvermann b.n RC se verific apariia contactelor multiple, simetrice i simultane c.nu presupune corectarea relaiilor ocluzale d.presupune contacte ntre dinii frontali dac montarea s-a fcut dup Gysi e.permite meninerea dezechilibrelor n RC dac ele sunt uoare R: a, b. (p. 589-590) 29.La controlul fonetic cu cele dou proteze n cavitatea oral: a.poate aprea emisia fonemei S ca un zzit dac frontalii superiori sunt prea vestibularizai b.poate aprea emisia fonemei S ca un zzit dac frontalii superiori sunt prea oralizai c. poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii superiori sunt prea vestibularizai d. poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii superiori sunt prea oralizai e. poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii inferiori sunt prea lingualizai R: b, c, e, (p. 590) 30.Purttorii de proteze totale: a.trebuie s evite mncruruile lipicioase b. trebuie s se prezinte la primul control la 24h dup inserarea protezelor c.pot avea senzaia de gur plin i salivaie abundent

387

d.trebuie s nu foloseasc pasta de dini la splatul protezelor, ci ap i spun e.nu trebuie s poarte protezele noaptea dect la indicaiile medicului curant R: a, b, c, d, e, (p. 591-592)

388

69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL 1.Printre factorii generali implicai n etiologia stomatopatiilor protetice se numr: a.igiena necorespunztoare a piesei protetice b.autocurirea c.diabetul zaharat d.microporozitile acrilatului e.insuficiena renal cronic R: c, e. (p. 593) 2.Teoria bacteriotoxic susine c: a.stomatopatiile sunt declanate de traumele provocate de proteze b. stomatopatiile sunt declanate de factorul vascular modificat sub aciunea factorilor locali i generali c. stomatopatiile sunt declanate de un complex de factori d. stomatopatiile sunt declanate de dezechilibrul microbiocenozei bucale e. stomatopatiile sunt declanate de componentele alergogene ale acrilatului R: d. (p. 594) 3.Printre stomatopatiile ncadrat e la reacii imediate se numr: a.totale-tulburri vasculare b.marginale-eroziuni in situ c.bazale-ulceraii bazale tardive d.bazale-eroziuni in situ e.marginale-eroziuni la inseria protezei R: b, d, e. (p. 595) 4. Printre stomatopatiile ncadrate la reacii tardive se numr: a.marginale-hiperplazii b.bazale-leziuni eritemato-congestive c.bazale eroziuni in situ d.totale-tulburri vasculare e.totale-alergii R: a, b, d, e. (p. 595) 5.Eroziunile in situ: a.apar clinic ca nite zone congestive largi, nsoite permanent de ulceraii b.nu sunt dureroase c.poate aprea adenopatie cnd leziunea se suprainfecteaz d.apar mai frecvent n dreptul frenurilor i bridelor nedegajate e.apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi R: c, d. (p. 595) 6.Eroziunile in situ: a.apar mai frecvent la nivelul zonei Ah datorit gravrii excesive b.n reperarea lor se recomand marcarea zonei perilezionale cu creion de anilin c.dup reducerea din protez n dreptul lor,lustruirea protezei nu este obligatorie d.tratamentul lor local se poate asocia cu tratament general cu antiinflamatoare e.sunt consecina unei realizri inadecvate a feei interne a protezei

389

R: a, b. (p. 595-596) 7.Reaciile imediate bazale: a.sunt consecina erorilor n amprentare b.sunt consecina unei tehnologii necorespunztoare n laborator c. sunt consecina unei realizri inadecvate a feei interne a protezei d.sunt consecina configuraiei neregulate a cmpului protetic e.tratmentul lor este diferit de cel al leziunilor marginale R: c, d. (p. 596) 8. Reaciile imediate totale: a.se declaneaz datorit structurii chimice a protezelor b.apar mai ales dup cptuirea protezelor cu acrilat autopolimerizabil c.se pare c sunt un rspuns la agentul chimico -toxic care acioneaz direct asupra mucoasei d. sunt consecina unei tehnologii necorespunztoare n laborator e. sunt consecina configuraiei neregulate a cmpului protetic R: a, b, c. (p. 596) 9. Reaciile imediate totale: a.se manifest clinic prin uoar congestie a mucoasei b.sunt complet nedureroase c.frecvent pot mbrac aspect de oc anafilactic d.clinic se manifest prin hiperemia ntregului cmp protetic,uneori i a mucoasei jugale e.pacienii acuz dureri vii de tiparsur R: d, e. (p. 596) 10. Reaciile imediate totale: a.se trateaz cu splturi cu soluii slab antiseptice b.se trateaz cu colutorii cu fenergan i glicerin c. sunt consecina unei tehnologii necorespunztoare n laborator d. frecvent pot mbrac aspect de oc anafilactic e.se pot trata general cu administrare de antihistaminice R: a, b, e. (p. 596) 11.Reaciile tardive marginale: a.sunt consecina erorilor n amprentare b.sunt consecina unei realizri inadecvate a feei interne a protezei c.pot fi cauzate de nfundarea protezelor purtate timp ndelungat d.nu necesit diagnostic diferenial cu leziunile maligne orale e. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi R: c (p. 596) 12. Reaciile tardive marginale: a.sunt cauzate de structura chimic a protezelor b.pot fi acoperite de false membrane c.se manifest clini prin ulceraii nsoite sau nu de edem d.nu se pot suprainfecta e.se datoresc atrofiei cmpului protetic i nfundrii protezelor purtate timp ndelungat R: b, c, e. (p. 596)

390

13.Dup Burket leziunile maligne: a.au flor microbian moderat b.au flor microbian abundent c.nu au miros fetid d.au halen fetid prezent e.nu necesit examene complementare R: b, d. (p. 597) 14. Dup Burket leziunile maligne: a.au adenopatie relativ constant b.apar mai frecvent n zona canin la maxilar c.pot fi localizate la orice nivel d.nu se excizeaz e.toate variantele corecte R: a, c. (p. 597) 15.Hiperplaziile marginale: a.se maifest prin forme anatomopatologice diferite b.tratamentul const n excizia formaiunii tumorale i biposie c.de datoresc aciunii iritative n timp a marginilor protezei d.ca form de manifestare pot fi i epulidele e. toate variantele corecte R: e. (p. 597) 16.Reaciile tardive bazale: a.se pot datora porozitilor protezei b.se pot datora igienei necorespunztoare c.se pot datora imperfeciunilor de ordin ocluzal d. se pot datora aspiraiei provocate de camera cu vid e. toate variantele corecte R: a, b, c, d. (p. 597) 17.Reaciile tardive traumatice: a.sunt greu de diagnosticat b.se datoreaz dispersrii neraionale a forelor pe cmpu l protetic c.sunt diagnosticate cu ajutorul testului de contact d.nu necesit echilibrare ocluzal e.apar de regul la distan de sediul contactului prematur R:b.e (p. 598) 18.Hiperplazia epitelio-conjunctiv: a.pot apare sub form de franjuri b.sunt de natur alergic c.pot fi cauzate de boli generale d.apar n special lanivel lingual e.la nivel maxilar apar n dreptul vestibulului R:a,e (p. 598) 19. Hiperplazia epitelio-conjunctiv: a.tratmentul ei const n excizia chirurgical

391

b.impune examen histologic de fiecare dat c.examenul anatomopatologic arat c nu exist modificri la nivelul componentei osoase d.are halen fetid e.are flor microbian abundent R:a,b,c (p. 598) 20.Candidoza cronic atrofic: a.este rezultatul reacional fa de iritaiile cronice b.apariia ei nu este legat de existena unor factori locali sau generali favorizani c.din punct de vedere clinic nu se manifest variat d.este o afeciune rar e.prezint forme acute i cronice cu diferite grade de severitate R:d,e (p. 599) 21. Candidoza cronic atrofic este cauzat de : a.deficiene imunologice congenitale b.igien oral deficitar c.imperfeciunea bazei protezei d.dezechilibrul ocluzal e.nici ovariant corect R:a,b (p. 599) 22. Candidoza cronic atrofic: a.apre imediat dup inseria protezelor b.are predilecie pentru mucoasa palatin c.ca simptom subiectiv poate avea senzaia de arsur d.diagnosticul pozitiv se pune pe baza testului de imunofluorescen e.nu e dureroas niciodat R:b,c,d (p. 600-601) 23.Tratamentul candidozei cronice atrofice: a.este chirurgical b.include toaleta riguroas a protezei c.este doar medicamentos d.include ndeprtarea protezelor noaptea e.nu se trateaz R:b,d (p.601) 24.Stomatitele: a.leziunile lor anatomopatologice se manifest n mai multe stadii b.nu necesit diagnostic diferenial c.nu sunt procese inflamatorii d.primu stadiu al lor este cel eritematos e.al doilea stadiu al lor este cel eritematos R:a,d (p.601) 25.n evoluia stomatopatiilor: a.afeciunea se poate opri la unul din stadii b.al doilea stadiu este exudativ cu degenerescen epitelial

392

c.un stadiu avansat este cel cu necroz tisular d.zonele eritematoase potpersista pe toat durata purtrii protezei e.nici o variant nu e corect R:a,b,c,d (p.601) 26.Teoria alergic: a.susine c mucoasa bucal rspunde uneori printr -o reacie de hipersensibilitate la componentele acrilatului b.incrimineaz implicarea mai multor factori n etiologia stomatopatiilor c.incrimineaz particularitile terenului adiacent protezei n etiolo gia stomatopatiilor d.consider c anumite elemente chimice din materialul acrilc ar avea rol toxic asupra structurilor cavitii orale e.incrimineaz n primul rnd factorul vascular n etiologia stomatopatiilor R.a (p.594) 27.Clasificarea stomatopatiilor: a.s-a fcut n funcie de topografia leziunilor b. s-a fcut n funcie de mecanismulde aciune al agentului generator c. s-a fcut n funcie de semnele clinice d. s-a fcut n funcie de tipul de regiune clinic afectat e.nici o variant nu e corect R:a,b,d(p.595) 28.Factorii locali implicai n apariia stomatopatiilor sunt a.hemopatiile b.bolile vasculare c.vrsta naintat d.autocurirea e.imperfeciuni de execuie a protezei R:d,e (p.593-594) 29.n succesul terapeutic al stomatopatiilor protetice un rol important joac: a.rigurozitatea igienei protezei b.ritmicitatea igienei protezei c.alternarea unor pauze n purtarea protezelor d.cltiri orale cu clorhexidin e.diagnosticul diferenial R:a,b,c (601) 30.Formele muco-cutanate ale candidozelor orale sunt: a.acut hipertrofic b.acut atrofic c.cronic pseudomembranoas d.muco-cutanat familial e.cronic atrofic R:b,d,e (600)

393

70. REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE 1.Indicaiile cptuirii sunt: a.deteriorarea modelului funcional b.ameliorarea sprijinului c.ameliorarea stabilitii cnd proteza basculeaz pe un torus proeminent d.profilaxia esuturilor sensibile la presiuni mast icatorii e.n amprentare funcional greit R:a,c,d,e(p.693) 2.Contraindicaiile cptuirii sunt: a.migrri ale dinilor stlpi ctre spaiile edentate b.dini laterali montai n afara crestei c.DVO supraevaluat d.atrofie avansat a zonei de sprijin e.profilaxia esuturilor sensibile R:a,b,c (p.693) 3.Obiectivele cptuirii sunt: a.mbuntirea meninerii protezei b.creterea nlimii crestei alveolare c.scderea sensibilitii mucoasei acoperitoare d.reechilibrarea ocluzal e.stabilizarea protezei prin nfrnarea deplasrilor orizontale R:a,d (p.693-694) 4.Cptuirea direct are ca avantaje: a.stabilizarea protezelor pe dinii restani b.rapiditatea c.fr risc de iritaie pentru mucoasa bucal d.economie-se consum numai materialele din cabinet e.profilaxia dento-prodontal R:b,d (p.694) 5. Cptuirea direct are ca dezavantaje: a.iritaii pe mucoasa oral din cauza monomerului acrilic b.dureaz mult c.consum mare de materiale d.pacientul rmne disfuncionat ct dureaz fazele de laborator e.nici un rspuns corect R:a (p.694) 6.Timpii operatori ai cptuirii directe sunt: a.acoperirea dinilor artificiali i a versanilor eilor cu o band de leucoplast b.ndeprtarea unui strat de 0,5-1mm de pe faa intern a eilor c. ndeprtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faa intern a eilor d. aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilat autopolimerizabil cnd acesta se trage n fire e.exercitarea de presiuni digitale uoare pe poriunea supracingular a protezei

394

R:a,b,d,e (p.694) 7. Timpii operatori ai cptuirii directe sunt: a. ndeprtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faa intern a eilor b.mobilizarea protezei dup priza acrilatului c.modelarea marginilor protezei ca la amprenta funcional d.modelarea marginilor protezei de ctre medic e.prelucrarea marginilor protezei prin frezare,lefuire si lustruire provizorie R:c,e(p.694-695) 8.Readaptarea ocluzal a protezei dup cptuirea direct: a.are 2 timpi b.are 3 timpi c.are 4 timpi d.poate fi fcut n ci timpi dorete pacientul e.presupune ndeprtarea eventualelor contacte premature R:b,e (p.695) 9.Cptuirea protezelor prin metoda cu gura nchis (Ionescu,1999) a.presupune ndeprtarea 1,5mm de acrilat de pe faa mucozal a protezei b.presupune aplicarea unui strat de Stents sau Kerr n zo na distal c.este necesar dac testul de rotaie este pozitiv d.presupune aplicarea prin pensulare pe faa radiat a protezei a unui strat de cear bucoplastic e.ndeprtarea protezei cu amprenta n cear se face numai dup rcire cu ap R:b,c,d,e (p.695) 10.Faza de laborator a cptuirii protezelor prin metoda cu gura nchis: a.presupune turnarea de gips dur n amprent b. presupune aplicarea de gips moale n jutatea inferioar a presei c. presupune timp de 5 minute micri de modelare de ctre medic i pacient d. presupune ca dup priz soclul modelului s se gipseaze la braul superior al presei e. presupune s se desfac cele dou jumti ale presei dup priza gipsului R:a,b,d,e (p.695-696) 11.Faza de laborator a cptuirii protezelor prin metoda cu gura nchis: a.include izolarea modelelor cu un material d eizolat b.dureaz 1-2 sptmni c.se recomand pentru condiionarea esuturilor moi d.presupune introducerea presei ntr-un aparat de polimerizare la T0 de 390C timp de 30 min, la presiune de 15-20psi e.presupune echilibrarea ocluzal n cabinet a protezei R:a,d,e (p.696) 12.Indicaiile cptuirii cu materiale reziliente: a.boli cardiovasculare grave b.leziuni de decubit c.masticaie dificil d.inflamaie dureroas i mobilitatea mucoasei acoperitoare e.igien oral precar R:b,c,d (p.695-696)

395

13.Cptuirea temporar: a.se recomand pentru condiionarea esuturilor din zona de sprijin muco -osoas b.materialele folosite au vscozitate lent progresiv c.materialele se prezint sub form de monoco mponent d.dureaz 1-2 zile e.nu reface esuturile traumatizate Ra,b (p.695) 14.Cptuirea definitiv: a.este doar direct b.poate fi direct sau indirect c.materialele folosite au consisten elastic d.materialele folosite au rezisten mecanic mare e. materialele folosite au grad de porozitate sczut R:b,c (p.696) 15.Modificrile morfologice ale cmpului protetic care impun reparaia protezelor sunt: a.reziliena neuniform a cmpului b.schimbarea de form a substratului muco -osos c.schimbarea de volum a substartului muco-osos d.igien oral defectuoas e.esuturi traumatizate R:a,b,c (p.697) 16.Deficienele ale bazelor protezelor care favorizeaz fractura acestora sunt: a.montarea dinilor n afara crestelor b.folierea necorespunztoare a torusului palatin sau a diferitelor zone proeminente ale cmpului protetic c.ruperea croetelor d.deficiene de preparare, ndesare i polimerizare a acrilatului e.ndeprtarea neglijent a protezelor din tipare R:b,d,e (p.698) 17.Deficiene de laborator care favorizeaz fractura protezelor sunt: a.n timpul dezambalrii se poate produce deformarea sau ruperea croetelor b.montarea dinilor laterali n afara crestelor c.grosimea neuniform a bazei protezei d.lipsa total a folierii sau folierea necorespunztoare e.toate variantele sunt corecte R:e (p.698) 18.Tehnicile de reparaie a protezei: a.se pot executa att n cabinet ct i n laborator b.cuprind completarea bazei n cazul extraciei dinilor distali c.nu pot fi executate dect n cabinet d.includ completarea unuia sau mai multor dini e.nu includ reparaia pentru nlocuirea unor dini R:a,b,d (p.699)

396

19.Reparaia unei fracturi simple cu dou fragmente: a.include ca etap de lucru coaptarea celor dou fragmente bine uscate , de -a lungul liniei de fractur b. include ca etap de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire provizorie cu cianoacrilai c. include ca etap de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare cu cear de lipit de -a lungul liniei de fractur d. include ca etap de lucru nlocuirea dinilor e. include ca etap de lucru turnarea de acrilat n nteriorul protezei cu scopul de a realiza un model R:a, b,c (p.699) 20. Reparaia unei fracturi simple cu dou fragmente: a. include ca etap de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul protezei cu scopul de a obine un model b. include ca etap de lucru ndeprtarea fragmentelor de protez de pe model c. include ca etap de lucru schimbarea garniturii de dini d. include ca etap de lucru pregtirea celor dou fragmente de proteze e.toate variantele corecte R:a,b,d (p.699-700) 21.Pregtirea fragmentelor de protez n vederea reteniei acrilatului: a.este o etap de lucru n cadrul cptuirii directe b. este o etap de lucru n cadrul reparaiei unei proteze fracturate c.include ca etap de lucru crearea unui spaiu de 2-3mm ntre fragmente d. include ca etap de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu 5 -7 mm paralel cu linia de fractur e. include ca etap de lucru crearea cu ajutorul unei freze o fisur retentiv n form d ecoad de rndunic R:b,c,d,e (p.699-700) 22.n cadrul reparaiilor de protez: a.cnd un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimic b.dac proteza este fisurat cooptarea fragmentelor nu se mai face c.se umecteaz cu monomer suprafeele care se vor lipi d.se introduce acrilat n stadiul de plasticitate ntre cele dou fragmente e.fragmentele de protez nu trebuiesc reazate pe model R:b,c,d (p.699-700) 23.Cnd dintele din protez este detaat dar integru ca i form: a.dintele se repune n lcaul su b.reparaia nu se poate face n cabinet c.se creaz retenii n plac i pe faa oral a dintelui d.este necesar amprenta cu silicon solid pentru reparaie e.se introduce acrilat roz sau de culoarea dintelui n zonele de retenie create R:a,c,e (p.701) 24. Cnd dintele din protez este deteriorat sau absent: a.e necesar o amprent cu silicon chitos peste proteza aplicat n gur

397

b.amprenta solidar cu proteza se umezeze i se un toarn model n dou etape c.se repoziioneaz dintele d.se reface ntreaga protez e.n locul dintelui absent se va adapta un dinte de acrilat prin lefuire Ra,b,e (p.701) 25.n cazul nlocuirii unui croet din srm: a.se nregistreaz amprent cu silicon solid b.amprenta cu silicon solid se nregistreaz cu proteza scoas din gur c. amprenta cu silicon solid se nregistreaz cu proteza n gur d.modelul se toarn din gips extradur e.modelul se toarn din gips obinuit R:a,c,e(p.701) 26. n cazul nlocuirii unui croet din srm: a.se nregistreaz amprent cu alginat b.se creaz un lca n placa protetic n locul unde va ptrunde coada croetului c.lcaul se amplaseaz aleatoriu d.de obicei coada vechiului croet determin exact locul unde se face lcaul n placa protetic e.coretul se realizeaz din srm de vipl elastic R:b,d,e (p.701-702) 27.n cazul completrii unuia sau mai multor dini la o protez parial acrilic: a.se nregistreaz o amprent cu proteza parial n gur b.se nregistreaz amprenta dinilor vecini,crestei alveolare, fundului de sac vestibular i antagonitilor c.amprenta se nregistreaz cu materiale elastice d.modelul se va turna ntr-un timp e.modelul se va realiza fr cheie de angrenaj R:a,b,c (p.702) 28. n cazul completrii unuia sau mai multor dini la o protez parial acrilic : a.n protez se realizeaz retenii pentru dinii ce vor fi nlocuii b.montarea dinilor se va face fr s se mai in cont de necesitile fizionomice ci doar de cele masticatorii c.montarea dinilor se va face fr cheie vestibulo -ocluzal d.montarea dinilor se va face cu cheie vestibulo -ocluzal e.pasta de acrilat se va aplica n poriunea dintre dinii poziionai n cheie R:a,d,e (p.702) 29.n cazul completrii bazei cnd se pierd dinii distali: a.reparaia se poate executa oricnd b.reparaia se va executa repede, pentru a nu priva pacientul de protez c.se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu cmpul protetic d.n timpul reparaiei se aplic monomer acrilic peste dinii acrilici e.proteza nou realizat nu trebuie s acopere n totalitate tuberozitatea R:b,c (p.702-703) 30.n cazul reparaiei unei fracturi simple a protezei cu dou fragmente . a.reparaia se realizeaz cu acrilat fotopolimerizabil

398

b.modelul se izoleaz cu o substan alginic c.suprafeele care se vor lipi nu se umecteaz cu monomer d.zona unde s-a efectuat reparaia nu se prelucreaz i lustruiete pt ca este fragil e.unii autori recomand ca proteza s fie inut dup ntrirea acrilatului n ap rece pentru definitivarea polimerizrii R: b (p.700)

399